Emil Loteanu

1936-2003
„Aş vrea să las acestui veac de foc
Un vers, un dor...”
Obiective
O1
• Cunoasterea generatiei 1970-2012

O2
• Formarea aptitudinilor de argumentare a
unei personalitati
O3
• Cunoasterea personalitatilor care au marcat
istoria poporului nostru
Actor Regizor

Scenarist Scriitor
Biografie

 S-a născut la data de 6 noiembrie 1936, în s. Clocușna,

r. Ocnița.
 A învățat la școala din Clocușna, apoi studii la
Liceul Sf. Sava din București.
 În decembrie 1949, rămas orfan de tată, el a trecut ilegal
Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuți.
 A fost prins și predat grănicerilor români, care l-au trimis
la București la mama sa.
 În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă
Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat filmul artistic
„Viața învinge”.
 A încercat să dea examen la IATC București, dar
dosarul său de admitere a fost respins.
 “Într–una din zile, fiind cu mama la Cernăuți, a intrat la un
cinematograf și a văzut un film american. I–a plăcut atât de mult,
încât a fost marcat pentru o viață. Când a susținut examenul la
cinematografie, la VGIK, a scris anume despre acel film pe care l–
a văzut cu mama la Cernăuți", își amintea fratele său, Marcel
Loteanu.
 A urmat cursuri de actorie la Școala Teatrală de lângă
Teatrul Academic de Artă din Moscova (1954-1956)

 Apoi cursuri de regie la Institutul Unional de Cinematografie

(VGIK) din capitala URSS (1956-1962).

 După absolvirea Școlii de regie, a fost angajat în anul 1962

la studioul Moldova-film, lucrând în perioada 1973 - 1983
ca regizor la studioul Mosfilm din Moscova.

 În anul 1985 a revenit în RSS Moldovenească, îndeplinind

în perioada 1987-1992 funcția de președinte al Uniunii
Cineaștilor din Moldova.
Activitatea cinematografică

 Emil Loteanu este autorul a peste 20 de filme

 El a debutat în cinematografie în anul doi de studenție,
semnând scenariul și regia la filmele documentare

 Hora mare (1959)

 Amintiri din copilărie (1960)
 Piatra, timpul, cântecul (1961).
Activitatea cinematografică
Filme de ficţiune
 A fost odată un băiat (1960)
 Așteptați-ne în zori (1963)
 Poienile roșii (1966)
 Această clipă (1968)
 Lăutarii (1971)
 Șatra (1975)
 Gingașa și tandra mea fiara (1978)
 Anna Pavlova (1983) - 2 episoade
 Luceafărul (1986)
 Găoacea (1993) - 2 episoade
 Lautarii (1971)
Premiul "Scoica de Argint” si “Special al Juriului” la Festivalul
Internațional de Film de la San Sebastián (1972)
 Şatra (1975)
 Premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Internațional de
filme "Fest-77" din Belgrad (1977)
 Premiul pentru cel mai bun film la Festivalul Internațional de
filme din Praga (1977)
 Diploma de onoare la Concursul de realizare tehnică a filmelor
din cadrul Congresului UNIATEK din Paris (1979)
Gingașa și tandra mea fiară (1978)
 Ana Pavlova (1983)
 Diploma Pentru merite deosebite in dezvoltarea artei
cinematografice Festivalul International de filme Oxford, 1984
 Premiul Pentru cel mai bun film strain acelasi festival
 Luceafărul (1986)

 Premiul National 1988.

Activitatea literară

 S-a făcut cunoscut și ca autor de

cărți de poezie și proză scurtă. A
publicat volumele de versuri :

 Zbucium (1956)
 Versuri (1970)
 Sufletul ciocârliei (1974)
 Chemarea stelelor (1962)
 Ritmuri (1965)
  A publicat și cărți de proză cum
ar fi:

 Vioara albă (1963)

 Bucolica (1966)
 Lăutarii (1972)

“Emil Loteanu se afirmă ca un poet al patosului şi

energiei romantice. (...) Creaţia sa impresionează prin
sinceritatea sentimentului, prin îndrăzneala cu care
atacă temele majore ale contemporaneităţii, prin
artisticitatea-i sporită. “
Mihail Dolgan
A încetat din viață la data de 18 aprilie 2003, într-un
spital din Moscova, fiind înmormântat în cimitirul
Vagankovski din capitala Rusiei.

„Este infinit de trist când moare un om. Este cu

atât mai trist când moare un artist! Dar este
îngrozitor de trist și de împovărător când un
artist al neamului nostru - cum este Emil
Loteanu - moare într-un oraș, mare, e drept, la
Moscova, dar moare printre străini.Și moare
printre străini, pentru că noi n-am reușit încă să
creăm acele condiții minime pentru ca toți fiii
acestei țări să se poată întoarce, să trăiască și
să moară acasă la ei.”

Adrian Păunescu
Celui pentru care scriu…

 
Să nu te plângi niciodată că viaţa e scurtă,
Să nu te plângi niciodată că rănile sunt prea adânci.
Viaţa înseamnă luptă. Deci mergi şi te luptă,
De vrei să fii om, să învingi! […]

Emil Loteanu