CRED- 2.

1- Profilul absolventului
 și modalități de a contribui la structurarea acestuia
pe parcursul orelor de limba engleză

Cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile

sunt cele care formează profilul
absolventului.
Cele 8 competenţe cheie de atins, sunt
urmărite la toate materiile şcolare, pe
parcursul întregului an şcolar.
 CRED- 2.1- Profilul absolventului și
modalități de a contribui la structurarea acestuia
pe parcursul orelor de limba engleză

La limba engleză, trecerea în online ne-a oferit posibilitatea de a

utiliza competenţele digitale în foarte mare măsură. Competenţele
antreprenoriale şi „a învăţa să înveţi” au şi ele o mare pondere,
deoarece elevul a fost pus în faţa situaţiei de a face faţă schimbării, de a
lua decizii cu privire la propria învăţare, de a-şi gestiona timpul eficient.
Competenţele de comunicare în limba maternă şi modernă au putut fi
dezvoltate prin exprimarea de opinii, dialoguri, creare de prezentări cu
videoclipuri, PPT, pe carton, etc.
Competenţele de matematică, ştiinţe şi tehnologii la orele de limba
engleză sunt mai puţin utilizate şi presupun mai mult manifestarea unor
curiozităţi şi rezolvarea de probleme. Competenţele sociale şi civice în
raport cu pandemia au fost dezvoltate în mare măsură, deoarece s-a pus
accent pe modele pozitive, ajutorarea celor din comunitate, empatie,
compasiune. Tot pandemia ne-a adus mai aproape de muzee şi vizite
virtuale care au ajutat la dezvoltarea competenţelor de sensibilizare
culturală.
 CRED- 2.2.a Structura programei şcolare; 
competențele specifice
ca rezultate ale învățării

Programele în vigoare - noile programe- NU mai propun asimilarea de conţinuturi

gramaticale sau lexicale, ci vizează DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR
SPECIFICE fiecărui an de studiu. Astfel, profesorul urmăreşte să aibă ca rezultat
dezvoltarea competenţelor elevului prin antrenarea acestuia în ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE specifice.
În programa şcolară, competenţele specifice sunt prezentate în progresie de la un
an de studiu la altul şi sunt profund racordate la LUMEA ÎN CARE TRĂIM şi la
INTERESELE elevilor.
Domeniile de conţinut din tabelul de la sfârşitul fiecărui an de studiu sprijină
dezvoltarea de competenţe şi reprezintă baza de operare a demersului didactic.
Acestea sunt împărţite în 3 categorii:
- suporturi de învăţare
- sugestii de contexte de comunicare/vocabular
- gramatică funcţională.
CRED- Activitate 2.3.a. Sinteză pentru activități metodice

Parcurgerea manualului NU asigură succesul învăţării. Acesta este

doar o resursă. Noua programă aduce în clasă autenticul comunicării,
contextele de învăţare sunt reale şi sunt segmentate în funcţie de
nevoile elevilor, iar proiectarea este o anticipare care trebuie privită cu
flexibilitate şi cu posibilitatea permanentă de ajustare.
Competenţele specifice sunt ţelul de atins atunci când proiectăm o
unitate de învăţare. Trebuie să avem mereu în vedere grupul ţintă-
elevii- şi ceea ce vrem să poată face, atitudinile pe care vrem să le
vedem la sfârşitul unităţii. Astfel, fiecare competenţă specifică va avea
una sau mai multe activităţi de învăţare, corelând competenţa cu
activităţile şi resursele adecvate.
O activitate de învăţare ţinteşte o singură competenţă specifică, iar
la finalul fiecărei unităţi vom măsura achiziţiile elevilor printr-o evaluare.
 Activitate 2.4.a. Sinteză pentru activități
metodice

Metodele moderne pun accent pe dezvoltarea gândirii, a deprinderilor şi a

unor atitudini. Ele încurajează iniţiativa, implicarea şi creativitatea elevilor,
profesorul fiind un partener în învăţare.
Se doreşte evitarea clişeelor didactice: manualul ca bază, gramatica
descriptivă, traducerea, lectura cu voce tare, tema decontextualizată. Să
încercăm să nu intrăm în rutină, ţinând totuşi cont şi să nu bulversăm copiii.
Dacă metoda folosită este potrivită dezvoltării competenţelor vizate şi este
bine raportată la programa şcolară, aceasta poate fi folosită la clasă, atâta vreme
cât interesul elevilor este ridicat.
Proiectarea vizează pregătirea unui act autentic de învăţare al elevilor, pe
baza unor contexte care au relevanţă pentru ei. Cadrul didactic trebuie să fie un
foarte bun observator al reacţiei elevilor, pentru a şti cum să adapteze
activităţile pentru a fi cât mai eficiente în vederea dobândirii competenţelor
vizate.
 Activitate 2.5.a. Sinteză pentru activități metodice

Evaluarea -iniţială, continuă sau finală- presupune stabilirea

competenţelor de evaluat, alegerea instrumentelor şi notarea efectivă.
Indiferent de metoda sau instrumentul de evaluare ales (tradiţional sau
alternativ), scopul este măsurarea nivelului de performanţă al elevilor.
Deşi toate competenţele specifice sunt structurate pentru toţi elevii,
nivelul de performaţă este diferit pentru fiecare elev în parte, aceştia
demonstrând în mod diferit achiziţiile de învăţare. Ca metode
tradiţionale de evaluare avem testul scris, evaluarea orală şi evaluarea
probei practice. Metodele alternative aduc observarea sistematică,
portofoliul, proiectul, investigaţia, autoevaluarea, etc. Trebuie reţinut că
iniţiativa învăţării, obiectivele, motivaţia, îi aparţin elevului şi
cunoaşterea se construieşte prin colaborare, negociere, apropiere,
curiozitate, uimire. Prin colaborarea cu ceilalţi, elevii îşi testează indirect
propria cunoaştere şi o îmbogăţesc într-un mod interactiv şi plăcut.
 Activitate 2.5.a. Sinteză pentru activități metodice

Instrumentul de evaluare poate fi un chestionar, o probă

(scrisă, orală, practică), un test, o grilă. Un instrument de evaluare
poate fi compus dintr-un singur item, sau mai mulţi. Pentru
evaluarea scrisă, există o multitudine de bareme de care ne putem
ajuta. Un instrument util pentru evaluarea orală este grila de
evaluare. Pentru aceasta, este util să se împartă nivelurile în 3-4
tipuri de performanţă (minimă, medie, superioară la clasele primare
şi cu note -5,7,9,10- la clasele gimnaziale). Deşi formularea şi
utilizarea instrumentelor este una deloc uşoară, acestea oferă
profesorului şi elevului o reprezentare exactă a situaţiei existente
şi oferă un punct de plecare pentru demersurile următoare
(remediere, reglare, orientare, etc), elevul devenind parte a propriei
formări.
 Activitate 2.6.a. Sinteză pentru activități metodice

Programa de opţional se elaborează după modelul celei de trunchi comun,

fără a relua însă achiziţii de învăţare din aceasta, deoarece acest opţional se
presupune că ar aduce ceva nou. Este de reţinut faptul că opţionalul trebuie să
corespundă nevoilor elevului şi să propună dezvoltarea unor competenţe
specifice măsurabile, corelate cu tema propusă, adecvate nivelului elevilor.
Astfel, programa va cuprinde o notă de prezentare (de maxim o pagină),
competenţe generale, competenţe specifice (cca 5-6 competenţe la o oră pe
săptămână, competenţe care derivă din cele generale) corelate cu activităţile de
învăţare (exemple de sarcini de lucru), conţinuturi, sugestii metodologice (au
rolul de a orienta profesorul pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea
competenţelor şi sunt formulate inclusiv pentru evaluare) şi bibliografie (aici
este ideal a se include pe lângă lucrări, caiete de lucru sau manuale şi link-uri
online). O programă de opţional nu ar trebui să depăşească cca 2-3 pagini.