Fărîmițarea statului dac și refacerea unității lui.

Domnia regelui Decebal. Cucerirea Daciei de

către romani.

,,Istoria-i nemurire”
(Cezar Bolliac)
 Planul lecției:
• 1. Fărîmițarea statului dac.
• 2. Refacerea unității statului Dacia;
• 3. Domnia lui Decebal;
• 4. Conflictele cu Imperiul Roman:
a.) Cauzele conflictelor
b.) I-l război daco – roman (87-89)
c.) al II-lea război daco – roman (101-102)
d.) al III-lea război daco – roman (105-106)
e) Consecințele războaielor daco – romane.
 Cauzele fărîmițării statului lui Burebista
”Cât despre Burebista, acesta a pierit din pricina unei
răscoale, mai înainte ca romanii să apuce a trimite o
armată împotriva lui. Urmașii acestuia la domnie s-au
dezbinat, fărămițând puterea în mai multe părți. De curând,
când împăratul August a trimis o armată împotriva lor,
puterea era împărțită în cinci state. Atunci, însă, stăpânirea
se împărțise în patru.”
 Urmașii lui Burebista la tronul Daciei
Coson Dacia lui Dicomes
Burebista
Cotiso Roles
Deceneu
Comosicus
Scorilo
Duras-Diurpaneus

Decebal
Întinderea statului dac a lui Decebal vizavi de cel al lui Burebista
 Acțiunile lui Decebal în vederea întăririi Daciei

Domeniul economic Domeniul militar

Domeniul administrativ Domeniul social

Domeniul religios
 Acțiunile lui Decebal în vederea întăririi Daciei
Domeniul economic:
1. Dezvoltă negotul,agricultura,mestesugurile pentru o intarire financiara
a regatului;
Domeniul administrativ:
1. Întroduce un sistem centralizat de administrație numind prefec ți în
fruntea cetăților și în fruntea agriculturii, iar la curtea lui se cunosc
multe personalitati ca viceregele Vezina,fratele regelui Diegis,o
cancelarie competenta,s.a
Domeniul militar:
1. Completează sistemul de fortificații din Munții Orăștiei;
2. Mărește cetatea de la Piatra Roșie;
3. Construiește cetatea de la Blidaru;
4. Reorganizează armata: întroduce mașinile de război;
Domeniul social:
are loc stratificarea mai accentuată a paturilor sociale;
Domeniul religios:
construieste noi si magnifice sancttuare(apogeul atingandu-l cu marele calendar) unele neterminate.
 Cauzele războaielor daco-romane:
Cauze de ordin economic:
- aurul dacilor, bogăţiile subsolului şi solului dacic, al
minelor şi ogoarelor sale, au determinat în mare măsură
cucerirea Daciei, care astfel putea susţine material celelalte
campanii;
- posibilitatea colonizării unor noi teritorii promitea
soluţionarea parţială a unor desparităţi sociale şi devierea
unor nemulţumiri;
- linia Dunării era mai uşor de apărat decât o frontiera în
interiorul Daciei.
Armata lui Cornelius Fuscus trece în 87 Dunarea, pe un pod de vase.
 Războaiele daco – romane:
I-l razboi daco – roman

87 – 89

Decebal Domițian
 Cauzele războaielor daco-romane:

- După Pliniu cel Tînăr - dispreţul dacilor faţă de Imperiul

Roman, lucru dovedit de incursiunile în teritoriile romane;

-După Criton – Pacea din 89, care umilise mult pe romani.

Decebal a folosit clauzele tratatului pentru a-şi spori
capacitatea de luptă. Astfel, el a atras în rândurile armatei
dace un număr mare de transfugi recrutaţi dintre militarii
romani cei mai destoinici. Dacii şi-au fortificat puternic cetăţile
şi au fabricat maşini de luptă eficace. Armata dacă, pregatită
de militari romani, deprindea tactica de luptă romană.
 Cauzele războaielor daco-romane:
• Cauze de ordin politico-militar:
- statul dac devenise prea puternic pentru ca romanii să mai poată asigura
securitatea deplină a frontierei danubiene;

- Traian avea intenţia de a făuri în Europa estică o latinitate puternică, replică a

celei create în Occident de Caesar şi de August, Dacia urmând să devină un
bastion avansat al acestei latinităţi, în mijlocul vecinilor aprigi ai romanilor;

- apărarea provinciilor balcanice de triburile migratoare;

- romanii doreau să cucereasca toate statele civilizate de la frontierele lor,
numite „lumea locuită”, din care făceau parte şi dacii;

- Traian nu considera posibilă o acţiune de anvergură împotriva triburilor

germanice, înainte de a-şi fi asigurat spatele, adică înainte de a fi lichidat
primejdia constituită de statul dac al lui Decebal.
 Războaiele daco – romane:
Al II-lea razboi daco – roman
101 - 102
Decebal și Traian
100.000 150.000
 Armistițiul din 102

dacii au fost nevoiti

- să predea toate armele si masinile de razboi romane;
- să darâme zidurile cetatilor;
- să renunțe la teritoriile ocupate de romani
(Banatul, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei);
- nu aveau voie să primeasca fugari din imperiu;
- nu aveau voie să faca aliante cu dusmanii Romei.
Podul de la Drobeta construit în 102-105 din ordinul lui traian și sub
conducerea arhitectului Apolodor din Damasc
 Războaiele daco – romane:
Al III –lea razboi daco – roman
105 - 106
Decebal și Traian
Sarmizegetusa, nu a reusit sa fie invinsa
decat prin tradare, fiind lasata fara
conductele de alimentare cu apa.
 Consecințele războaielor daco-romane
Pentru daci:
1.Statul dac este desfiintat, o parte
fiind inclusă în componența
Imperiului Roman.
2. Dacia este prădată de romani.
3. Se crează provincia romană
imperială Dacia.
4. O parte din bărbații geto-daci
sunt mînați în robie.
Pentru romani:
1. Se extinde suprafața
Imperiului Roman;
2. Traian duce la Roma
165 t aur si 331 t argint;
3. La Roma timp de 123 de zile se va
sărbători Victoria lui Traian în
Dacia.
4. Au fost ridicate două monumente
comemorative: Trophaeum Traiani
de la Adamclisi și Columna lui
Traian
Monumentul de la Adamclisi
Columna lui Traian
 Un rege dac și un împărat roman
• Decebal
"Foarte priceput in planurile
razboiului si iscusit la infaptuirea lor,
stiind sa aleaga prilejul pentru a-l
ataca pe dusman si a se retrage la
timp. Dibaci in a intinde curse, era
un bun luptator si se pricepea sa
foloseasca izbanda, dar si sa iasa
cu bine dintr-o infrangere. Din
aceasta pricina, multa vreme a fost
un dusman de temut pentru romani" 
• Traian
”Era un om cu totul deosebit,
mai ales prin dreptatea și bărbăția
sa, precum și prin simplitate.
Avea un trup vînjos și înfrunta
greutățile cot la cot cu ceilalți. În
lupte își văzu răniți pe mulți dintre
ai săi și ucisese mulți dușmani.
Deoarece îi lipseau bandajele, se
zice că nu și-a cruțat nici propriile
veșminte și le-a tăiat fîșii”
 Eternizarea numelui personalității lui Decebal

• Statuia regelui dac Decebal  de 55 m înalțimea, aflată pe malul Dunării, în

apropiere de orașul Orșova,România. Statuia este sculptată într-o stâncă.
•  
 Este cea mai
înaltă sculptură în piatră din Eur
opa. 
Iosif Constantin Drăgan a fost
cel care a promovat și finanțat
ideea acestei lucrări efectuate în
perioada
1994 - 2004.

Are cu doar șase metri mai

puțin decât Statuia Libertatii,
dar cu opt mai mult decât
monumentul lui Hristos din 
Rio de Janeiro,, și cu aproximativ
10 m mai mult decât înălțimea
legendarului Colos din Rhodos.