Sporturile antichitatii

 Un lucru deja bine cunoscut de către majoritatea dintre noi este faptul că jocurile, sporturile şi
competiţia fac parte din natura umană şi au un rol important în dezvoltarea abilităţilor fizice,
cognitive şi sociale.

 Încă din vremurile antice oamenii au căutat modalităţi de a petrece timpul într-un mod cât mai
plăcut dar în acelaşi timp constructiv.

 Prin definiţie, competiţiile sunt menite de a testa abilităţile participanţilor şi de a le compara,

fapt ce serveşte şi drept exerciţiu care în final îmbunătăţeşte capacităţile fiecăruia.
 Legenda argonauţilor, Poemele homerice (Iliada şi Odiseea) atestă practicarea exerciţiilor
fizice în Grecia Antică, atât vechimea şi practicarea acestora în perioada războiului Troian,
cât şi tradiţionalismul acestora în perioada Greciei preelenice.

 Concepţia greacă asupra educatiei fizice originală şi superioară tuturor concepţiilor de

până atunci a adus ideea armoniei fiinţei umane. În concepţia grecilor educaţia fizică a fost
introdusă în şcoală în scopul dezvoltării şi pregătirii fizice, cât şi ca factor educational care să
asigure eficienţa procesului instructiv-educativ.

 Dacă în epoca preelenică educaţia se realiza mai mult instinctiv, în Epoca Clasică educaţia
a devenit una din funcţiile fundamentale ale statului.

 Grecii sunt cei care au introdus în terminologia specifică conceptul de gimnastică, iar
educaţia fizică a devenit o componentă a culturii greceşti.
 Concepţia despre practicarea exerciţiilor fizice a evoluat în următoarele direcţii: concepţia
igienică militară şi a idealului armonic.

 Reprezentant al concepţiei igienice Herodikos a conceput, experimentat şi recomandat normele

gimnasticii igienice şi terapeutice. El recomanda îmbinarea exerciţiilor fizice cu dieta şi masajele.

 Hipocrat părinte al Medicinei considera metoda lui Herodikos empirică şi a susţinut ideea legată
de supravegherea dietei, stabilirea cauzei maladiei, înlăturarea superstiţiilor şi a prejudecăţilr legate
de apariţia bolilor.

 Galenius în lucrările sale Jocul cu mingea şi Trasybul susţine că jocul are importanţă igienico-

socială, iar relaţiile dintre igienă şi gimnastică sunt bine conturate. El împarte medicina în igienă şi
terapeutică.

 Theon din Alexandria a dezvoltat teoria masajului şi a aplicaţiilor acestuia. În acelaşi timp el a
împărţit exerciţiile fizice după caracterul şi influenţa lor asupra organismului.

 Potrivit concepţiei militare din Grecia Antică fiecare cetăţean era un bun soldat.
 Jocurile olimpice antice, denumite originar Jocuri olimpice (Olympiakoi Agones), au constat dintr-o
serie de competiții atletice care aveau loc pe o arenă între diferite orașe ale Greciei Antice.

 Acestea au început în anul 776 î.Hr. în Olympia, Grecia, și s-au serbat până în anul 393 [1] când au fost

desființate de împăratul roman Teodosiu I.

 Unele surse consideră anul 884 î.Hr. ca dată probabilă a primelor Jocuri Olimpice, totuși, pentru
istorici începând cu anul 776 î.Hr. există o cronologie exactă a jocurilor

 Jocurile se desfășurau la fiecare patru ani, vara, în zilele sărbătorilor lui Zeus, în nord-vestul

Peloponesului, în câmpia Olimpia. Participau doar bărbații de origine grecească în timp ce femeilor nu le
era permisă prezența nici ca spectatoare. De asemenea, doar cetățenii liberi erau admiși, sclavii fiind
excluși.

 În timpul jocurilor olimpice încetau orice conflicte politice și militare dintre cetățile grecești,
instituindu-se așa-zisa „pace olimpică”. Intervalul dintre două ediții se numea „olimpiadă”.

 Evenimentele importante din istoria acestei perioade sunt exprimate prin numărul de ordine al
Olimpiadei: de exemplu, lupta de la Termopile a avut loc în primul an al Olimpiadei 75 (480 î.Hr.).
 Femeile nu aveau voie sa participe nici la Jocuri, nici in tribune. În schimb puteau fi spectatori
strainii, sclavii si copiii. Doua femei au facut exceptie de la aceasta regula.
Prima, Chamyne, era marea preoteasa a zeitei Demeter.
A doua a fost Kallipateira din Rhodos, mama si antrenoarea personala a atletului Peisirodos, care a
venit deghizata in barbat pentru a-si sustine fiul. Cand acesta a castigat cursa, Kallipateira s-a
demascat din greseala, atragand furia multimilor. Totusi, fiindca provenea dintr-o familie cu traditie
Olimpica, aceasta a fost iertata, dar de atunci antrenorii sportivilor au fost obligati sa stea si ei goi
alaturi de concurenti.
 În anul 776 î.Hr. a fost consemnat în Olimpia numele câștigătorului primei curse pe stadion,
bucătarul Koroibos din Elis, și se presupune că acest an marchează începutul Jocurilor Olimpice, deși
data reală a primelor jocuri este necunoscută.

 Tradiția spune că începând cu anul 720 î.Hr. atleții concurau dezbrăcați .

 Ultima ediție a jocurilor a avut loc în anul 392, fiind interzise doi ani mai târziu printr-un edict al 
împăratului roman Teodosiu I, din prejudecată religioasă (acesta era creștin, iar membrilor acestui
cult le repugnau toate tradițiile legate de religiile păgâne), el ordonând distrugerea clădirilor Olimpiei .

 Până la acest moment final, timp de 12 secole Jocurile Olimpice s-au desfășurat neîntrerupt o dată
la patru ani; au avut loc 293 de ediții .

 În anul 426, Teodosiu al II-lea a ordonat distrugerea edificiilor din Olimpia

 O deosebire importantă dintre Jocurile grecești și cele moderne este că toate
evenimentele atletice indiferent de gradul de importanță erau organizate sub patronajul
unei divinități.

 La Delphi era onorat zeul Apollo, iar în Corint și Nemeea zeul Poseidon.

 Se credea că zeii le dau atleților forța fizică și abilitatea necesară pentru a putea
participa cu succes la Jocuri, și drept urmare, atleții se închinau la zeitățile respective.