Tradiţii din Italia

Tradițiile Italiei sunt un set de credinţe, valori și obiceiuri care aparțin culturii italiene. Aceste
tradiții au influențat viața în Italia de secole și sunt încă practicate în zilele noastre moderne.
Tradițiile italiene sunt direct conectate cu strămoșii italieni, ceea ce ne spune și mai multe despre
istoria Italiei.

Befana: o simpatică tradiție italiană

Sarbatoarea traditionala de sarbatori a Italiei include povestea unei vrajitoare cunoscuta sub
numele de La Befana. care vine pe matura ei in noaptea de 5 ianuarie cu jucarii si dulciuri pentru
copiii buni si bucati de carbune pentru cei rai.
Potrivit legendei, cei trei magi s-au oprit să o întrebe pe Befana în ce direcție ar trebui să se
îndrepte pentru a ajunge la Betleem și au invitat-o să li se alăture. Vrăjitoarea i-a refuzat, la fel
procedând și mai târziu, când un păstor a îndemnat-o să meargă împreună cu el pentru a-l onora pe
copilul Iisus.
După căderea nopții ea a zărit o lumină puternică în ceruri, lucru care a făcut-o să se întrebe
dacă nu cumva a greșit respingând oferta celor trei magi, așa că a adunat mai multe jucării ale
copiilor ei plecați de pe această lume și a fugit încercând să îi ajungă din urmă pe magi și pe păstor.
Befana nu a reușit să îi găsească, după cum nu a avut nici succesul de a descoperi grajdul în
care se născuse Domnul. Din acest motiv, în fiecare an, ea se străduie să dea de urma lui Iisus și
pentru că nu reușește să îl găsească dăruiește cadouri și dulciuri copiilor cuminți și bucăți de cărbune
(sau „carbone dolce”, o bomboană asemănătoare unui cărbune) copiilor obraznici.
O credință populară este că numele ei derivă din Sărbătoarea de Epifanie. Epifania este un
cuvânt latin cu origini grecești care înseamnă “manifestare a divinității”. Unii sugerează că Befana
este descendentă de la zeița sabină / romană numită Strenia.

1
 Fiind o bună menajeră, mulți spun că va mătura podeaua înainte de a pleca. Pentru unii,
măturarea a însemnat măturarea problemelor anului. Familia copilului lasă de obicei un pahar mic de
vin și o farfurie cu câteva bucăți de mâncare, adesea regională sau locală, pentru Befana.
Copiii își atârgă ciorapii în seara zilei de 5 ianuarie, în așteptarea vizitei lui La Befana .
În folclorul popular, Befana vizitează toți copiii Italiei în ajunul sărbătorii Epifaniei pentru a-
și umple șosetele cu bomboane și prezintă dacă sunt bune, sau o bucată de cărbune sau bomboane
întunecate dacă sunt rele. În multe părți mai sărace din Italia și, în special, din Sicilia rurală, a fost
așezat un băț într-o ciorap în loc de cărbune.
Ea este de obicei portretizată călărind pe o coadă de mătură prin aer purtând un negru şal și
este acoperit în funingine deoarece intră în casele copiilor prin șemineu. Deseori zâmbește și poartă o
geantă sau coş umplut cu bomboane, cadouri sau ambele.
In zilele noastre au loc pe străzile din locatitǎţile din Italia mai multe parade cu echipe de
Befane, compuse din fanfară, majorete, stegari și figuranți. Participanții sunt îmbrăcați în culori cu
teme originale, evoluând pe fundal muzical propriu. Atât organizatorii cât și artiștii participapǎ ca
voluntari, toți cu surâsul pe buze, cu unicul scop de a aduce bucurie publicului numeros și, în special
celor mici.
Cele mai frumoase grupuri de Befane sunt premiate la sfîrșitul zilei de către un juriu care ține cont de
originalitatea costumelor, de muzică și, în general, de prestația în fața publicului.

Carnavalul de la Venetia

Una dintre cele mai cunoscute tradiții este Carnavalul Veneției , de obicei sărbătorită între
prima și ultima săptămână din februarie.
Carnavalul de la Venetia este un festival care celebreaza trecerea de la iarna la primavara.
Carnavalul de la Venetia era perioada in care totul parea realizabil si perfect posibil, inclusiv
iluzia ca cei saraci pot deveni puternici si bogati purtand masti pe fata. Festivalul din Venetia dateaza
din 1296, cand Senatul Republicii Venetia a declarat oficial Carnavalul. Traditia lui a fost
redescoperita in anul 1980, iar de atunci a avut loc anual si s-a bucurat de un succes tot mai mare. In
luna februarie, procesiunile se tin lant pana in noapte, purtand costumul de carnaval. Aceasta

2
sarbatoare, transforma strazile, canalele, pietele si orice coltisor al orasului intr-o scena de sarbatoare
uriasa.
Venetienii, la inceput, isi faceau singuri mastile iar identitatea, sexul si statutul social pur si
simplu nu mai existau. Momentele de varf, cele mai asteptate si apreciate de catre turisti sunt
festivitatile de deschidere si cele de inchidere ale festivalului. Atunci, printi si printese, soldati
medievali, bufoni, trubaduri si artisti de circ invadeaza celebra piata San Marco din centrul orasului.
Mastile erau folosite de persoane de vaza, localnici sau turisti care soseau incognito la Venetia pentru
a petrece fara a fi recunoscuti. Traditia s-a pastrat, iar cu timpul, carnavalul a devenit cunoscut in
toata lumea. Cea mai obisnuita deghizare este o masca alba cu un nas incovoiat, asortata cu o
pelerina neagra si o palarie cu trei colturi. Carnavalul se suprapune cu Ziua Sfantului Valentin si
multe cupluri din intreaga lume isi permit o escapada romantica la Venetia, unde vor gusta si
dulciurile traditionale, ciocolata calda sau prajiturile.
Mastile de Carnaval reprezentand personaje cum ar fi Arlechino, Pantalone si Moretta sau
masti mai sinistre, masti colorate si stralucitoare, masti cu pene sau nu, costume de epoca. Masca
Comediei venetiene este o masca plina de umor care s-a dezvoltat ca un raspuns la criza politica si
economica venetiana din secolul al XVI-lea. O masca istorica adauga bucurie si eleganta la aspectele
clasice ale Carnavalului de la Venetia.

Bătălia portocalelor

Este o activitate sărbătorită în orașul medieval Ivrea din 1858. Are loc cu 3 zile înainte de
Miercurea Cenușii. În timpul acestui eveniment, orașul este împărțit în nouă echipe, fiecare
îmbrăcată într-o anumită culoare sau costum de război. În cele trei zile, echipele se confruntă
aruncându-se portocale, pentru a distruge cealaltă echipă.
Această tradiție provine din povestea Violetei, fiica unui morar care a tăiat capul unui duce
rău când a încercat să-și proclame dreptul de a petrece noaptea nunții cu mai multe tinere din sat. Din
această crimă, orașul s-a ridicat și castelul în care trăia ducele a fost ars și s-a creeat o noua
municipalitate liberǎ.
Acesta este modul în care acest eveniment este sărbătorit pentru a comemora ziua în care
oamenii s-au unit în revoltă împotriva liderului rău. Echipele îi reprezintă pe cei care sunt pentru
Duke împotriva celor care sunt pentru Violetta. În oraș, o femeie este aleasă pentru a reprezenta acest
personaj și, de asemenea, grupurile sunt împărțite în conformitate cu îndrumări specifice.

3
Giubiana

Este o tradiție de origine medievală sărbătorită în regiunea de nord a Italiei, în special în

Lombardia și Piemont. Această festivitate are loc în ultima joi a lunii ianuarie, când focurile sunt
aprinse în piețele unde o marionetă de vrăjitoare din paie și cârpe este arsă în „giubiana”. Mulți
califică această marionetă drept un simbol al vechiului an.

Elev : Marinache Eduard Ioan

Clasa a VI A