CATEDRA DE MEDICINĂ DE FAMILIE

Medicina paliativă

Sindromul arderii profesionale

A realizat: Vacarciuc Margareta, gr.M1722

Profesor: Șalaru Virginia, conferențiar universitar.
 Dacă stresul constant te face să te simți
neajutorat, deziluzionat și complet epuizat, s-ar
putea să fii pe drumul spre epuizare.
 Ce este sindromul burn-out?

• Termenul “burnout” a fost folosit pentru prima dată în anul

1974 de către psihologul american Herbert Freudenberger, în
cartea sa Burnout: The High Cost of High Achievement. El a
definit inițial epuizarea ca „dispariția motivației sau a
stimulării, mai ales atunci când devotamentul cuiva pentru o
cauză sau o relație nu reușește să producă rezultatele dorite”.
Burn-out-ul este o reacție la stresul
prelungit sau cronic, la locul de
muncă și se caracterizează prin trei
dimensiuni principale:
1. epuizare
2. cinism/ detașare (mai puțină
identificare cu locul de muncă)
3. sentimente de capacitate
profesională redusă.
 Ce este burnout-ul?
Burnout este o stare de epuizare
emoțională, fizică și mentală cauzată de
stresul excesiv și prelungit. Apare atunci
când vă simțiți copleșiți, drenați emoțional
și incapabili să satisfaceți cerințe
constante. Pe măsură ce stresul continuă,
începi să-ți pierzi interesul și motivația
care te-au determinat să îți asumi un
anumit rol în primul rând.
Burnout-ul reduce productivitatea și îți
consumă energia, lăsându-te să te simți din
ce în ce mai neajutorat, fără speranță, cinic
și resentimentar. În cele din urmă, s-ar
putea să simți că nu mai ai nimic de dat.
 Efectele negative ale burnout-ului se revarsă în fiecare
domeniu al vieții – inclusiv în casa, locul de muncă și
viața socială, poate provoca, de asemenea, modificări pe
termen lung ale corpului tău, care te fac vulnerabil la
boli precum răceala și gripa. Din cauza numeroaselor
sale consecințe, este important să ne ocupăm imediat de
burnout.
 Burnout-ul în medicină
Burnout-ul medicilor este o criză de sănătate publică. Pierdem medici în
consecința epuizării, abandonului și sinucidului. În SUA rata
sinuciderilor în 2018 a fost de 28 până la 40 la 100.000 de lucrători
medicali.
Burnout-ul medicului este o problemă care a fost recunoscută de zeci de
ani. Mai mult de jumătate dintre medici prezintă simptome de burnout, o
rată aproape dublă a lucrătorilor din alte profesii.

Burnout-ul este identificat la

medici ca epuizare emoțională,
depersonalizare, cinism și
nemulțumire la locul de muncă, și
poate duce la epuizare fizică,
sentimente de eșec, izolare
socială, conflicte cu colegii,
performanțe clinice slabe,
depresie și abuz de substanțe sau
auto-medicație.
 Bunout-ul în medicina paliativă

Epuizarea medicului în îngrijirea paliativă este mai mare – peste 62% –

decât rata de burnout raportată în oncologie medicală – 45% – conform unui
sondaj amplu efectuat de peste 1.200 de clinicieni din îngrijiri paliative și
hospice. Factorii care contribuie la severitatea epuizării profesionale au
inclus vârsta mai tânără, lucrul izolat și orele de lucru mai lungi.
Cercetătorii au primit sondaje de la 1.241 de clinicieni, dintre care 68%
erau medici. Cei mai mulți respondenți aveau peste 50 de ani (57%), femei
(65%), căsătoriți sau în parteneriat (82%) și lucraseră în domeniu de mai
puțin de 10 ani (67%). Patruzeci și doi la sută dintre respondenți au raportat
că au preluat în mod regulat apeluri peste noapte, 30% au raportat că
lucrează 50 de ore pe săptămână sau mai mult și 57% au avut cel puțin patru
colegi. Studiu realizat de Kamal și colab. prezentat la
Simpozionul de îngrijire paliativă în oncologie
din 2014 din Boston
 În ceea ce privește epuizarea, 24% dintre respondenți au raportat o
depersonalizare ridicată, 59% au raportat o epuizare emoțională ridicată și 62,2%
au raportat simptome generale de epuizare ridicată, fie la scara de epuizare
emoțională, fie la scară de depersonalizare. Cercetatorii au descoperit ca medicii
mai tineri, cei care lucreaza mai mult de 50 de ore pe saptamana si cei cu mai
putini colegi in practica lor erau cu mai mari riscuri de epuizare.

„Unul din patru [medici] va părăsi domeniul în 5 ani, iar 50% [din medici] vor
părăsi domeniul în 10 ani”, a spus Arif H. Kamal.

„Sunt necesare studii suplimentare despre modul în care burnout-ul afectează

durabilitatea forței de muncă din îngrijirea paliativă, mai ales că această forță de
muncă este atât de esențială pentru furnizarea de îngrijiri de înaltă calitate ”, au
concluzionat cercetătorii.
 Semne și simptome de epuizare
Burnout-ul este un proces gradual. Nu se întâmplă
peste noapte. Semnele și simptomele sunt subtile la
început, dar se agravează odată cu trecerea timpului.
Gândiți-vă la simptomele timpurii ca steaguri roșii, că
ceva este greșit, care trebuie să fie abordate. Dacă
acordați atenție și reduceți în mod activ stresul, puteți
preveni o defalcare majoră. Dacă le ignorați, veți arde în
cele din urmă
Semne fizice de epuizare
Senzație de oboseală exagerată.
Imunitate redusă, boli frecvente.
Dureri de cap frecvente sau dureri musculare.
Schimbarea apetitului sau a obiceiurilor de somn.

Semne emoționale de epuizare

Sentiment de eșec și îndoială de sine.
Simțindu-te neajutorat, prins și învins.
Detașare, simțindu-te singur în lume.
Pierderea motivației.
Perspective din ce în ce mai cinice și
negative.
Scăderea satisfacției și a sentimentului de
realizare.
Semne comportamentale de epuizare
Retragerea din responsabilități.
Izolarea de ceilalți.
Amânarea, durează mai mult pentru a face lucrurile.
Utilizarea alimentelor, drogurilor sau alcoolului pentru a face față.
Revărsarea sentimentelor de frustrare asupra celor din jur.
Sărind peste locul de muncă sau venind în întârziere și plecând mai devreme
Diferența dintre stres și burnout
Stres Burnout
 „Chibritul” arderii profesionale
Cauzele legate de locul de muncă ale burnout-ului
Simți că ai puțin sau deloc control asupra muncii tale.
Lipsa de recunoaștere sau recompensă pentru munca bună.
Așteptări neclare sau prea solicitante de la locul de muncă.
Să faci o muncă monotonă sau ne provocatoare.
Lucrul într-un mediu haotic sau de înaltă presiune.

Cauzele stilului de viață al burnout-ului

Muncesc prea mult, fără suficient timp pentru socializare sau relaxare.
Lipsa relațiilor strânse, de susținere.
Asumarea prea multor responsabilități, fără ajutor suficient
din partea altora.
Nu dormi suficient.

Trăsăturile de personalitate pot contribui la epuizare

Tendințe perfecționiste; nimic nu este niciodată suficient de bun.
Viziune pesimistă asupra ta și a lumii.
Nevoia de a deține controlul; reticența de a delega altora.
Personalitate de înaltă performanță, perfecționismul.
 Confruntarea cu burnout-ul

Fie că recunoști semnele de avertizare ale burnout-ului iminent, fie că ai trecut

deja de punctul de rupere, încercarea de a înlătura epuizarea și de a continua așa
cum ai fost nu va face decât să provoace daune emoționale și fizice suplimentare.
Acum este momentul să întrerupeți și să schimbați direcția învățând cum vă puteți
ajuta să depășiți epuizarea și să vă simțiți din nou sănătoși și pozitivi.

Confruntarea cu burnout-ul necesită abordarea "Three R":

(Recognize)Recunoaște. Urmăriți semnele de avertizare ale burnout-ului.

(Reverse)Inversa. Anulați daunele căutând sprijin și gestionând stresul.

(Resilience)Rezistenţa. Construieste-ti rezistenta la stres avand grija de sanatatea ta

fizica si emotionala.
 Următoarele sfaturi pentru prevenirea sau
tratarea burnout-ului vă pot ajuta să faceți față
simptomelor și să vă recâștigați energia,
concentrarea și sentimentul de bunăstare.
 Sfat 1: Adresați-vă la alte persoane
Contactul social este antidotul naturii la stres și a vorbi
față în față cu un bun ascultător este una dintre cele
mai rapide modalități de a vă calma sistemul nervos și
de a scăpa de stres.

 Adresează-te celor apropiați, cum ar fi

partenerul, familia și prietenii.
 Fii mai sociabil cu colegii tăi.
 Limitează-ți contactul cu persoane negative.
Dacă trebuie să lucrați cu o persoană negativă,
încercați să limitați timpul pe care îl petreceți
împreună.
 Conectează-te cu o cauză sau cu un grup
comunitar care are o semnificație personală
pentru tine.
 Găsește-ți prieteni noi.
 Sfat 2: Reformulați modul în care priviți la
locul de muncă
Cel mai eficient mod de a combate epuizarea locului de muncă este să
renunți și să găsești un loc de muncă pe care îl iubești în schimb. Desigur,
pentru mulți dintre noi schimbarea locului de muncă sau a carierei este
departe de a fi o soluție practică. Totuși, există încă pași pe care îi puteți lua
pentru a vă îmbunătăți starea de spirit.
 Încercați să găsiți o anumită valoare în
munca ta. Concentreaza-te pe aspecte ale
jobului de care te bucuri, chiar daca este
vorba doar de chat cu colegii tai la pranz.
 Găsiți echilibru în viața voastră. Dacă vă
urăști locul de muncă, căutați sens și
satisfacție în altă parte a vieții voastre: în
familie, prieteni, hobby-uri sau muncă
voluntară. Concentreaza-te pe partile vietii
tale care iti aduc bucurie
 Fă-ți prieteni la serviciu.
 Ia-ți timp liber.
 Sfat 3: Reevaluează-ți prioritățile
Burnout-ul este un semn incontestabil că ceva important în viața ta nu
funcționează. Fă-ți timp să te gândești la speranțele, obiectivele și visele tale.
Neglijezi ceva cu adevărat important pentru tine? Aceasta poate fi o oportunitate de a
redescoperi ceea ce te face cu adevărat fericit și de a încetini și de a-ți oferi timp să te
odihnești, să reflectezi și să te vindeci.

 Setați limite. Nu te suprasolicita. Aflați cum să

spuneți "nu" solicitărilor din timpul dvs. Dacă
vi se pare dificil, amintiți-vă că a spune "nu"
vă permite să spuneți "da" angajamentelor pe
care doriți să le luați.
 Luați o pauză zilnică
 Hrănește-ți latura creativă. Creativitatea este
un antidot puternic la burnout.
 Alocați-vă timp de relaxare.
 Senzația de oboseală poate exacerba
epuizarea, determinându-vă să gândiți
irațional. Păstrați-vă răcoarea în situații
stresante, optînd pentru un somn bun.
 Sfat 4: Faceți din exercițiu o prioritate

Chiar dacă poate fi ultimul lucru pe care simți că îl faci atunci când ești ars,
exercițiile fizice sunt un antidot puternic la stres și epuizare.
Scopul de a face efort timp de 30 de minute sau mai mult pe zi sau pauze scurte,
explozii de 10 minute de activitate. O plimbare de 10 minute vă poate îmbunătăți
starea de spirit timp de două ore.
Pentru a maximiza detensionarea, în loc să continuați să vă concentrați asupra
gândurilor, concentrați-vă asupra corpului și a modului în care se simte pe măsură ce
vă mișcați: senzația că picioarele voastre lovesc pământul, de exemplu, sau vântul de
pe piele.
 Sfat 5: Susține-ți starea de spirit și nivelul de
energie cu o dietă sănătoasă

 Minimizați zahărul și carbohidrații rafinați.

 Reduceți aportul ridicat de alimente care vă pot afecta negativ starea de spirit, cum
ar fi cofeina, grăsimile nesănătoase și alimentele cu conservanți chimici sau
hormoni.
 Mananca mai multi acizi grasi Omega-3 pentru a da un impuls stării tale de
spirit.Cele mai bune surse sunt peștele gras (somon, hering, macrou, hamsii,
sardine), alge marine, semințe de in și nuci.
 Evitați nicotina. Fumatul atunci când vă simțiți stresat poate părea calmant, dar
nicotina este un stimulent puternic, ceea ce duce la niveluri mai ridicate, nu mai
scăzute, de anxietate.
 Bea alcool cu moderatie.
 Vă mulțumesc
pentru atenție !