ORGANIZAREA FUNCŢIONALĂ A

DIENCEFALULUI
 DATE GENERALE DESPRE DIENCEFAL

NOMENCLATURĂ ŞI ORIGINE:
- “creier intermediar”  poziţie intermediară între
trunchiul cerebral şi emisferele cerebrale
- “diencefal”  origine în vezicula a 4-a cerebrală,
diencefalică. În primele faze ale dezvoltării se observă
bine segmentele diencefalului, apoi limitele se şterg
prin creşterea emisferelor cerebrale (telencefalizare).

Globus palidus, derivat diencefalic  deplasat în

telencefal
Rămân vizibile:
- faţa inferioară (hipotalamică)
- faţa posterioară (epitalamică)
SUBDIVIZIUNE:
- talamus = talamus ventral
- hipotalamus
- epitalamus
- subtalamus = talamus dorsal
- metatalamus – inclus în talamus (separat de acesta
prin câteva fibre ale capsulei interne)
I. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A
TALAMUSULUI
DEFINIŢIE: complex nuclear situat în partea medială a
emisferelor cerebrale, care coordonează şi reglează
activitatea scoarţei cerebrale.

Talamus
 
OUTPUTUL, direct sau indirect, INPUTUL, direct sau indirect,
spre scoarţa cerebrală, de la scoarţa cerebrală
 FUNCŢII GENERALE

= rol central, direct sau indirect, în majoritatea sistemelor

1. rol în sistemul senzitivo-senzorial, în aprecierea

conştientă a senzaţiilor:
senzaţiilor

căile sensibilităţii generale şi senzoriale (fără calea olfactivă)

se proiectează

diverşi nuclei talamici

se proiectează au legături

arii limitate de pe scoarţa cerebrală

2. rol în sistemul motor – este intercalat între diferite
structuri subcorticale şi scoarţa cerebrală (ariile motoare
şi premotoare)  rol crucial în proiecţia corticală a
influenţelor hotărâtoare privind activitatea motorie
somatică.

Două circuite sunt mai importante:

 cerebelo-talamo-cortical = dentato-talamo-cortical
(outputul neocerebelos)
 strio-talamo-cortical
3. rol în activitatea scoarţei – intervine în:
- ritmul cortexului cerebral (EEG)
- ritmul nictemeral (fazele ciclului somn-veghe)

4. rol în afectivitate – prin legăturile cu lobul limbic şi

cortexul prefrontal intervine în:
 aprecierea unui stimul ca fiind agreabil sau
dezagreabil
 exprimarea emoţiilor,
 comportament,
 elaborarea memoriei de scurtă durată.
Legăturile cu scoarţa se fac prin radiaţiile talamice
 străbat capsula internă oblic

pedunculii talamici
(anterior, superior, posterior, inferior):
 conţin fibre talamocorticale şi
corticotalamice cu dispoziţie radiară,
 păstrează somatotopia fibrelor,
 conexiunile talamocorticale sunt
ipsilaterale
 STRUCTURA TALAMUSULUI

- substanţă albă:
albă
- lama medulară externă - înconjoară suprafaţa
talamusului, cu excepţia feţei mediale  “C”
- lama medulară internă - străbate nucleul talamic,
se bifurcă anterior şi posterior, în planuri diferite
 “Y”

- substanţă cenuşie  grupe nucleare

 CLASIFICAREA TOPOGRAFICĂ A NUCLEILOR TALAMICI
A. GRUPUL ANTERIOR
1. nucleul anterior ventral (AV)
2. nucleul anterior medial (AM)
3. nucleul anterior dorsal (AD)
B. GRUPUL MEDIAL
1. nucleul mediodorsal (MD)
C. GRUPUL LATERAL
1. subgrupul ventral:
ventral
a. nucleul ventral anterior (VA)
b. nucleul ventral lateral (VL) = ventral intermediar (VI)
c. nucleul ventral posterior (VP)
d. nucleul ventral postero-lateral (VPL)
e. nucleul ventral postero-medial (VPM)
f. nucleul ventral postero-inferior (VPI)
g. nucleul ventral postero-superior (VPS)
2. subgrupul lateral:
lateral
a. nucleul lateral dorsal (LD) b. nucleul lateral posterior (LP)
D. GRUPUL POSTERIOR
1. pulvinar: pars oralis + pars inferior + pars lateralis + pars medialis
2. corpul geniculat lateral (CGL)
3. corpul geniculat medial (CGM)
4. complexul talamic posterior
E. NUCLEII LAMELOR MEDULARE = RETICULAŢI
1. nucleii intralaminari:
intralaminari
a. parafascicular (PF)
b. paracentral
d. central median
c. central lateral (CL)
e. centro-median (CM)
2. nucleii liniei mediene:
mediene
a.Comisural
b.Paraventricular
c.paratenial
d.romboidal
3. nucleii reticulaţi laterali

12 = corpul geniculat lateral
13 = fasciculul retroreflex
14 = nucleul VPL
15 = nucleul caudat
16 = nucleul dorsomedial
1 = girus cinguli
2 = talamus
3 = capsula internă
4 = crus cerebri
5 = hipocamp
6 = baza punţii
7 = ventriculul III
8 = fosa interpedunculară
9 = artera bazilară
10 = nucleul roşu
11 = prelungirea temporală a
ventriculului lateral
17 = prelungirea frontală a ventriculului lat.
18 = corpul calos
19 = fornix
20 = substanţa neagră
 CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A NUCLEILOR TALAMICI

A. NUCLEI CU FUNCŢII MOTORII

1. ventral anterior (VA)
2. ventral lateral (VL)
3. centromedian (CM)

B. NUCLEI DE RELEU AI CĂILOR SENZITIVOSENZORIALE

1. ventral posterolateral (VPL)
2. ventral posteromedial (VPM)
3. ventral posteroinferior (VPI)
4. complexul nuclear talamic posterior (PO)
C. NUCLEI CU CONEXIUNI LIMBICE
1. nucleii anteriori
2. medio-dorsal (MD)
3. lateral dorsal (LD)

D. NUCLEII DE ASOCIAŢIE
1. pulvinar
2. nucleul lateral posterior (LP)

E. NUCLEI CONECTAŢI CU FORMAŢIUNEA RETICULATĂ

A TRUNCHIULUI CEREBRAL:
1. nucleii reticulaţi
 A. NUCLEII TALAMICI CU FUNCŢII MOTORII

ROL:
- reglează tonusul şi motilitatea automată, mişcările
distale ale membrelor
ENUMERARE:
1. ventral anterior (VA)
2. ventral lateral (VL) = intermediar (VI)
3. centromedian (CM)
INPUT:
1. nucleii corpului striat:
striat palidus şi nucleul caudat
2. cerebel:
cerebel
- oliva cerebeloasă  nucleul intermediar (VI)
- nucleul emboliform  nucleul centromedian
3. formaţiunea reticulată  nucleul centromedian
OUTPUT:
1. cortex (ariile 4 + 6)  coordonarea mişcărilor
distale ale membrelor
2. corpul striat
3. formaţiunea reticulată descendentă (FRD)
4. motoneuronii medulari:
medulari
- prin intermediul FRD
- prin intermediul cortexului  căile piramidale
 B. NUCLEII TALAMICI DE RELEU AI CĂILOR
SENZITIVO-SENZORIALE
1. ventral postero-lateral (VPL)
 input:
input fibrele sensibilităţilor:
- proprioceptivă conştientă
- tactile epicritice
- termice, dureroase
- tactilă difuză
 output:
output aria somestezică I (ariile 3, 1, 2)

2. ventral postero-medial (VPM):

 sensibilitatea feţei prin tractul trigeminotalamic 
aria 3, 1, 2 (partea inferioară)
 sensibilitatea gustativă  aria 43
3. corpii geniculaţi laterali:
laterali
- grupul ventral  fibre de la coliculii cvadrigemeni
superiori
- grupul dorsal: are structură laminată (6 straturi de
substanţă cenuşie + 5 lame de fibre din tractul optic):
- straturile 1, 4, 6  fibre nazale de la ochiul opus
- straturile 2, 3, 5  fibre temporale de la ochiul
ipsilateral
- zonă mijlocie cuneiformă  fibrele maculei
Fiecare fibră excită mai mulţi neuroni, fiecare neuron
excitat de mai multe fibre  fiecare neuron are o perioadă
maximă de activitate când este susţinut de ceilalţi
neuroni.
Fibrele realizează glomerulul geniculat  dezinhibiţia (în
 C. NUCLEII TALAMICI CU CONEXIUNI LIMBICE

1. nucleii anteriori
- input:
input
- tractul mamilotalamic
- tractul corticotalamic
- output:
output tractul talamocortical (girus cinguli)
- rol:
rol
- memoria de scurtă durată,
- edificarea stărilor emoţionale
2. mediodorsal (MD) – primeşte sensibilitatea viscerală
 sistemul limbic
3. lateral dorsal (LD)
 D. NUCLEII TALAMICI DE ASOCIAŢIE

1. pulvinar
- input: fibre de la nucleii de releu
- output:
- ariile 17, 18, 19 din lobul occipital  urmărirea
obiectelor în mişcare
- lobul temporal stâng  înţelegerea sensului
cuvintelor
- ariile 39, 40 din lobul temporal = centrii schemei
corporale
- aria 8 din lobul frontal  coordonarea mişcărilor
conjugate voluntare ale ochilor
2. nucleul lateral posterior (LP)
- input: fibrele nociceptive
- output:
 partea parvocelulară  pedunculul anterior al
talamusului  lobul frontal  răspuns psihic la
durere. Leucotomia (secţionarea pedunculului)  nu
suprimă durerea, dar bolnavului nu-i pasă

 partea magnocelulară  pedunculul inferomedial al

talamusului  rhinencefal, hipotalamus  rol în:
- memoria de scurtă durată,
- edificarea stărilor emoţionale
 E. NUCLEII TALAMICI CONECTAŢI CU FORMAŢIUNEA
RETICULATĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL
Nucleii reticulaţi
 laterali
- input:
input FR, colaterale ale căilor senzitivosenzorile
- output:
output cortexul cerebral, difuz
- rol:
rol - integrarea activităţii intratalamice
- menţinerea tonusului cortical
 intralaminari
- input:
input sensibilitatea dureroasă
output - corpul striat  rol în coordonarea
- output:
mişcărilor automate
- SRAA  menţine tonusul cortical
 liniei mediene – rol imprecis (ar modula activitatea

viscerală)
II. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A
HIPOTALAMUSULUI
 NUCLEII HIPOTALAMICI

1. NUCLEII ANTERIORI
-aria preoptică medială:
medială
- în partea rostrală a ventricolului III
- nucleul periventricular
-nucleul medial

- aria supraoptică - deasupra chiasmei optice

- nucleul supraoptic
- nucleul paraventricular
- nucleul hipotalamic anterior
- nucleul suprachiasmatic
2. NUCLEII MIJLOCII
- nucleul arcuat = infundibular - centrul sexual al
hipotalamusului
- nucleul ventromedial = ventral al tuberului - centrul
saţietăţii
- nucleul dorsomedial = dorsal al tuberului
- nucleul hipotalamic posterior - rol în sensibilitatea
somatică din zonele erogene
3. NUCLEII POSTERIORI
- nucleul mamilar lateral
- nucleul mamilar medial
- nucleul premamilar
- nucleul supramamilar

4. NUCLEII LATERALI
- aria preoptică laterală
- nucleul hipotalamic lateral
 CONEXIUNILE HIPOTALAMUSULUI
1. HIPOFIZA
2. EPIFIZA
3. SISTEMUL LIMBIC
- stria terminală (nucleul amigdalian  hipotalamusul lateral)
- fibrele longitudinale ale fornixului (cornul lui Ammon 
hipotalamusul lateral şi corpii mamilari)-rol în memorie şi stările
emotive
4. RETINA
- fibre retinohipotalamice  nucleii suprachiasmatic, paraventricular
- rol în menţinerea ritmului circadian
5. TALAMUSUL
-  nucleii anteriori ai talamusului
- rol în stările emoţionale, memorizare
6. TRUNCHIUL CEREBRAL ŞI MĂDUVA SPINĂRII
7. INTERHIPOTALAMICE - comisurale
 CONEXIUNILE HIPOTALAMUSULUI CU HIPOFIZA

Există 2 sisteme de legături care influenţează activitatea

endocrină a hipofizei:

I. legătura nervoasă dintre nucleii supraoptic +

paraventricular şi lobul posterior al hipofizei = sistemul
hipotalamo-neurohipofizar

II. o combinare a căii nervoase de la aria hipofizotrofică

cu ansele capilare ale sistemului port hipotalamo-
hipofizar al lobului anterior hipofizar = sistemul
hipotalamo-hipofizar portal
 I. SISTEMUL HIPOTALAMO-NEUROHIPOFIZAR

1. locul de formare al produsului de secreţie = celulele

neurosecretoare din nucleii hipotalamici din partea
magnocelulară
 hormonii sunt:
 antidiuretic (ADH) = vasopresina  stimulată de
deshidratare, hipovolemie, stress
 oxitocina  stimulată de creşterea cantităţii de
estrogeni, supt
 nucleii hipotalamici în care sunt secretaţi:
- supraoptic
- paraventricular – conţine osmoreceptori
2. calea nervoasă de transport a secreţiei = axonii neuronilor
secretori care conţin hormonii legaţi de o proteină transportatoare
(neurofizina), în axoplasmă (vezicule dense = corpii Herring) şi
veziculele terminale

tractul hipotalamo-hipofizar:
- supraoptico-hipofizar
- paraventriculo-hipofizar

străbat tulpina hipofizei

se termină în jurul capilarelor fenestrate din lobul posterior
3. organul de stocare şi eliberare a hormonilor = lobul
posterior al hipofizei
 II. SISTEMUL HIPOTALAMO-HIPOFIZAR PORTAL

1. nucleii hipotalamici
 nucleul infundibular (arcuat)
 ventromedial

secretă neurohormoni polipeptidici = hipofiziotropine

reglează eliberarea de hormoni
din lobul anterior hipofizar:

neurohormoni de eliberare factori de eliberare

 neurohormoni de eliberare = hypothalamic releasing
hormones (RH):
 eliberator al LH şi FSH = LHRH  reglează
eliberarea LH şi FSH din hipofiza anterioară
 eliberator de TSH = TRH  reglează eliberarea
tireotropinei din hipofiza ant
 somatostatina = SRIH
 inhibă eliberarea H. de creştere din hipofiza ant.
 blochează eliberarea de TSH indusă de TRH
 factori de eliberare = hypothalamic releasing factors (RF):
 eliberator al adrenocorticotropinei (ACTH) = CRF
 inhibitor al prolactinei = PIF
 inhibitor al aliberării H. melanocitostimulant = MIF

2.sistemul de conducere RH şi RF:

- axonii neuronilor secretori  tractul infundibulo-tuberian
 se termină în prima reţea capilară
- sistemul venos port
 SISTEMUL VENOS PORT

Arterele hipofizare superioare din carotida internă


inel arterial în partea superioară a tuberului

artere trabeculare

reţea capilară în partea inferioară a tuber cinereum,
printre fibrele tractului infundibulo-tuberian (I)

vene porte lungi

reţea de capilare sinusoide în lobul anterior al hipofizei
(II)

vene hipofizare laterale

sinusul cavernos
 VASCULARIZAŢIA LOBULUI POSTERIOR

arterele hipofizare inferioare din carotida internă


reţea capilară în lobul posterior

vene porte scurte

capilarele sinusoide ale lobului ant.

vene hipofizare laterale

sinusul cavernos