BOLTA PALATINĂ

Este constituită din 4 oase: anterior – 2 apofize palatine ale maxilarului

şi posterior 2 oase palatine (lama orizontală)
Limitele sunt:
• înainte şi lateral – rebordul alveolar
• posterior – marginea posterioară a lamei orizontale a palatinelor
• Extremitatea posterioară este marcată de spina nazală posterioară.
• Anterior de linia mediană a suturii cruciforme – canalul palatin
anterior prin care trece n. sfeno-palatin intern al lui Hirscfield (ram din
sfeno-palatin, ram din maxilar) şi ramul intern al a. sfeno-palatine (ram
din a. maxilară internă)
• Postero-extern de lama orizontală a paltinului – conductele palatine
posterioare, însoţite fiecare de 1-2 conducte accesorii.
• Prin canalul palatin posterior – n. palatin anterior şi a. palatină
descendentă (ram din a. maxilară internă).
Torus palatinus – porţiunea din bolta palatină ce corespunde
suturii mediene şi care este uneori proeminentă, sub forma unei creste
antero-posterioare.

Comunicările bolţii palatine:

• cu fosele nazale prin canalul palatin anterior
• cu fosa pterigo-maxilară prin canalul palatin posterior şi canalele
accesorii
Palatul dur.

1. procesul palatin al maxilarului

2. os incisiv
3. fosa incisivă
4. sutura interincisivă
6. procesul alveolar al maxilarului
7. torusul palatin
8. sutura palatină mediană
9. procesul piramidal al palatinului
10. cârligul pterigoidian
11. creasta palatină
12. spina nazală posterioară
13. sutura palatină transversă
14. găurile palatine mici
16. gaura palatină mare
17. şanţ palatin
18. lama orizontală a palatinului
 FOSA ZIGOMATICĂ

• Este spaţiul situat sub arcada zigomatică, între apofiza pterigoidă şi

faţa internă a ramurii mandibulei.
• Peretele posterior – nu există
• Peretele superior – reprezentat de o suprafaţă rugoasă patrulateră
între baza pterigoidei şi creasta sfeno-temporală de pe faţa externă a
marii aripi a sfenoidului.
• Peretele extern – format din faţa internă a osului malar şi faţa internă
a ramului mandibulei
• Peretele anterior – faţa posterioară a apofizei piramidale a maxilarului
• Peretele intern – lama externă a pterigoidei înaintea căreia se găseşte
o fantă care duce în fosa pterigo-maxilară.
 FOSA INFRATEMPORALĂ

• Excavaţie îndărătul maxilarului, sub creasta sfeno-temporală şi în

afara apofizei pterigoidiene.

•Formă de piramidă triunghiulară care prezintă:

-Perete anterior – tuberozitatea maxilară
-Perete superior – faţa externă a marii aripi
-Perete intern – lama externă a apofizei pterigoidiene
-Baza – se deschide larg în afară

Fisura pterigo-maxilară
• fantă care separă apofiza pterigoidă de tuberozitatea maxilară.
• Este mai largă superior.
• Prin această fisură, se face accesul în fosa pterigo-maxilară.
 Fosa infratemporală
-vedere inferioară

1.corpul madibulei
2. tuberozitatea maxilară
3. fisura orbitală inferioară
4. lama laterală a
procesului pterigoid
5. gaura ovală
6. spina sfenoidului
7. gaura spinoasă
8. aripa mare a sfenoidului
9. creasta infratemporală
10. tuberculul articular
11. porţiunea precondiliană
a scuamei osului temporal
12. procesul coronoid
13. ramul mandibulei
14. Antilingula
15. gaura mandibulei
 FOSA PTERIGO-MAXILARĂ

• Situată profund în partea postero-laterală a feţei, sub cavitatea

craniană, deasupra bolţii palatine.
• Are formă de piramidă patrulateră cu 4 pereţi, o bază şi un vârf.
• Peretele anterior – tuberozitatea maxilară – superior
• Peretele posterior – constituit de faţa anterioară a apofizei pterigoide.
Aici se deschid orificiile:
-Gaura rotundă – n. maxilar
-Orificiul canalului pterigo-palatin – n. pterigo-palatin (Bock) şi a.
pterigo-palatină
-Orificiul canalului vidian – a. şi n. vidian
• Peretele intern – faţa externă a lamei verticale a palatinului. Superior
– gaura sfeno-palatină – comunicare cu fosa nazală.
• Peretele extern – reprezentat de fisura pterigo-maxilară –
comunicarea cu fosa infratemporală.
• Vârful – situat inferior, reprezentat de un unghi ascuţit (între
tubeozitatea maxilarului şi pterigoidă)
• Baza – superior, corespunde craniului. Este constituită intern de aripa
mare, la locul de sudare cu corpul sfenoidului. Extern, baza prezintă
fisura orbitară inferioară – n. maxilar şi a. suborbitară, ram din maxilara
internă.

Comunicările fosei pterigo-maxilare:

• Cu craniul prin gaura rotundă
• Cu fosele nazale prin canalele sfeno-palatin şi pterigo-palatin
• Cu fosa infratemporală prin peretele extern
• Cu orbita prin fanta sfeno-maxilară
• Cu bolta palatină prin canalul palatin posterior şi canalele accesorii
Fosa pterigopalatină
1. şanţul nervului maxilar
2. fisura orbitală inferioară
3. gaura sfenopalatină
4. fisura pterigomaxilară
5. lama laterală a procesului pterigoid;
 ORBITA

Este o cavitate largă şi profundă, cu formă de piramidă

patrunghiulară, având vârful plasat în centrul găurii optice şi baza
anterior.

Peretele superior (plafonul):

• Concav, mai ales anterior
• Format anterior de fosa orbitară şi posterior de faţa inferioară a aripii
mici a sfenoidului.
• Anterior este gros şi subţire în rest
• Vine în raport cu lobul frontal al emisferului cerebral
• Antero-intern prezintă fosa trohleară unde se inseră un scripete fibro-
cartilaginos pe care se reflectă tendonul muşchiului mare oblic al
globului ocular
• Antero-extern – foseta lacrimală
• Posterior – sutura sfeno-frontală
 Peretele inferior (planşeul):
• Concav
• Stă pe sinusul maxilar
• Este subţire, ascensionând lateral către peretele extern al orbitei de
care e separat posterior prin fisura orbitară inferioară – n. maxilar şi a.
suborbitară
• Este format din:
-Faţa superioară a apofizei piramidale a maxilarului – ocupă 2/3
interne ale acestui perete
-Apofiza frontală a zigomaticului – antero-lateral
-Apofiza orbitară a palatinului – extremitatea posterioară
• Pe peretele inferior – şanţul suborbitar – n. maxilar şi a. suborbitară,
ram din maxilara internă.
 Peretele extern al orbitei:
• Gros posterior, unde separă orbita de fosa craniană mijlocie
• Subţire anterior, unde separă orbita de fosa temporală.
• Se continuă cu plafonul orbitei anterior, dar este separat de el
posterior prin fisura orbitară superioară.
• Format din aripa mare (faţa anterioară) în 2/3 posterioare şi anterior
din apofiza frontală a zigomaticului şi apofiza externă a frontalului.
• Avem aici suturile sfeno-zigomatică, sfeno-frontală şi fronto-malară
 Peretele intern al orbitei:
• Subţire (mai ales anterior) şi aproape paralel cu planul median.
• Este format dinainte înapoi de:
-Apofiza montantă a maxilarului
-Faţa externă a lacrimalului
-Etmoid (lama papiraceae)
-O porţiune din faţa externă a coprului sfenoidului
• Anterior, pe acest perete avem canalul lacrimo-nazal, în spatele
apofizei montante a maxilarului. Acest canal merge oblic în jos, în afară
şi înapoi.
• Între semicelulele frontale şi cele etmoidale se delimitează şanţurile
fronto-etmoidale anterior (a. etmoidală anterioară şi n. nazal intern) şi
posterior (a. etmoidală posterioară şi n. sfeno-etmoidal al lui Luschka).
 Marginile orbitei:
Marginea supero-externă – reprezentată anterior de foseta lacrimală,
iar posterior de sutura fronto-sfenoidală şi coada fisurii orbitare
superioare

Marginea supero-internă – prezintă dinainte îndărăt: sutura frontalului

cu apofiza montantă a maxilarului, sutura fronto-lacrimală şi sutura
dintre frontal şi lama papiraceae

Marginea infero-internă – prezintă dinainte îndărăt: sutura lacrimalului

cu maxilarul, sutura maxilarului cu lama papiraceae şi sutura corpului
sfenoidului cu apofiza orbitară a palatinului.

Marginea infero-externă – reprezentată anterior de faţa superioară a

apofizei orbitare a malarului, iar posterior de fisura orbitară inferioară.
 Vârful orbitei:
• Situat posterior
• Aici se găsesc următoarele orificii: fisura orbitară superioară extern şi
canalul optic intern.
• Canalul optic: este rotund şi prin el – n. optic (intern) şi a. optică
(extern)
• Fisura orbitară superioară (fanta sfenoidală):
- Formă de virgulă cu coada extern.
- N. oculomotor, trohlear, abducens, ramurile n. oftalmic (nazal,
frontal şi lacrimal), venele oftalmice şi o arteriolă, ram din a.
meningee mijlocie.
 Baza orbitei – îndreptată anterior, are formă de patrulater cu
unghiuri rotunjite.
• Conturul (rebordul orbitar) prezintă 4 margini:

•Marginea superioară – formată din arcada sprâncenară a frontalului.

În 1/3 internă – şanţul supraorbitar – n. frontal extern (ram extern al
frontalului, ram din oftalmic) şi vasele supraorbitare. La 1 cm mai intern
de acest şanţ – şanţul n. frontal intern
•Marginea inferioară – formată de apofiza piramidală a maxilarului şi
de malar
•Marginea externă – formată de malar
•Marginea internă – apofiza montantă a maxilarului
 Comunicările orbitei:
• Cu etajul anterior al bazei craniului prin gaura optică, fisura orbitară
superioară şi conductele etmoidale
• Cu fosele nazale prin canalul lacrimo-nazal (se deschide în meatul
inferior)
• Cu groapa pterigo-maxilară prin fisura orbitară inferioară
• Cu exteriorul prin gaura supraorbitară şi canalul malar (pentru n.
temporo-malar).
1. gaura/incizura frontala
2. partea orbitala a osului frontal
3. gaura/incizura supraorbitala
4. marginea supraorbitala
5. fosa glandei lacrimale
6. canalul optic
7. aripa mica a sfenoidului
8. fisura orbitala superioara
9. procesul zigomatic al frontalului
10. aripa mare a sfenoidului
11. fata orbitala a aripii mari a sfeno-
idului
13. procesul frontal al osului zigo-
matic
14. fisura orbitala inferioara
15. santul infraorbital
16. procesul orbital al osului palatin
18. marginea infraorbitala
19. fata orbitala a corpului maxi-
larului
21. lama papiracee
22. creasta lacrimala anterioara
23. creasta lacrimala posterioara
24. osul lacrimal
25. fosa sacului lacrimal
26. procesul frontal al maxilarului
 FOSELE NAZALE

•Sunt 2 cavităţi situate în centrul feţei, deasupra cavităţii bucale, sub

baza craniului şi între cele 2 orbite.

•Fiecare fosă nazală seamănă cu un culoar aplatizat în sens transversal

cu 4 pereţi şi 2 deschizături.

Peretele inferior (planşeul)

• Constituit din apofiza palatină a maxilarului şi sporţiunea orizontală a
palatinului (posterior)
• Prezintă anterior canalul incisiv
 Peretele superior (plafonul)
• Reprezentat de un şanţ curb, concav în jos, format dinainte înapoi de:
-Faţa posterioară a oaselor nazale prelungită în sus de spina nazală a
frontalului
-Faţa inferioară a lamei ciuruite a etmoidului
-Faţa anterioară a corpului sfenoidului
-Faţa inferioară a corpului sfenoidului acoperită la acest nivel de
aripile vomerului şi de apofiza spinală a palatinului.
• Primul segment este oblic în sus şi înapoi, al doilea este orizontal, al
treilea este vertical şi perpendicular pe al doilea, iar ultimul segment
este aproximativ orizontal.
• Cel mai posterior – conductul pterigo-palatin delimitat de faţa
inferioară a corpului sfenoidului, apofiza vaginală a lamei interne a
pterigoidei şi apofiza sfenoidală a palatinului. Prin el trece a. pterigo-
palatină şi nervul pterigo-palatin (faringianul lui Bock). Acest canal se
deschide în fosa pterigo-maxilară.
 Peretele intern – aparţine septului osos al cavităţilor nazale
• Antero-superior – lama perpendiculară a etmoidului parţial articulată
în jos cu vomerul.
• Înapoi, ciocul sfenoidal şi creasta sfenoidală prelungesc lama
perpendiculară a etmoidului
• Între etmoid şi vomer – un unghi larg deschis anterior şi care este
completat de cartilajul cloazonului.
• Acest perete poate fi situat pe linia mediană, sau deviat la
dreapta/stânga, cel mai ades la nivelul suturii etmoido-vomeriene.
 Peretele extern
• Se întinde de la planşeu la plafon şi este înclinat de sus în jos şi
dinăuntru înafară.

•Este format din:

- Faţa internă a maxilarului
- Aripa internă a pterigoidei formează partea cea mai posterioară a
peretelui nazal extern şi marginea externă a choanelor
- Faţa internă a lacrimalului care, împreună cu cornetul nazal
inferior, transformă şanţul lacrimal al maxilarului în canalul lacrimo-
nazal
- Porţiunea verticală a palatinului
- Cornetul inferior – în partea inferioară a peretelui extern
 Cornetul nazal superior – prezintă:
• O faţă internă care priveşte spre septul nazal
• O faţă externă care delimitează cu peretele intern al maselor laterale
ale etmoidului meatul superior
• O margine superioară aderentă la masele laterale
• O margine inferioară liberă
• O extremitate anterioară – cap şi una posterioară - coadă

În meatul superior:
• Anterior se deschid celulele etmoidale posterioare
• Posterior – gaura sfeno-palatină prin care trec vasele şi nervii sfeno-
palatini
 Cornetul mijlociu:
• Faţa internă este convexă
• Faţa externă este concavă şi delimitează cu peretele extern al foselor
nazale meatul mijlociu
• Marginea superioară este aderentă la masele laterale ale etmoidului
• Marginea inferioară este liberă
În meatul mijlociu se deschid sinusul frontal (antero-superior) şi
sinusul maxilar (posterior)
 Cornetul inferior:
• Lamelă osoasă triunghiulară cu vârful posterior, alungit dinainte
înapoi, fixat la peretele lateral al fosei nazale prin marginea superioară
şi liber în rest.
• Faţa mediană – convexă, priveşte spre septul nazal. Este netedă
superior şi rugoasă inferior
• Faţa laterală – concavă, delimitează cu peretele lateral al fosei nazale,
meatul nazal inferior unde se deschide canalul lacrimo-nazal.
• Marginea inferioară – liberă
• Marginea superioară – convexă antero-posterior
 Deschiderea anterioară:
• Între cele 2 maxilare şi oasele proprii ale nasului
• Baza în jos (în mijlocul bazei – spina nazală anterioară) şi vârful
(marginea superioară a oaselor nazale) în sus

Deschiderea posterioară – formă patrulateră, delimitată:

• superior - faţa inferioară a corpului sfenoidului, dublată intern de
aripa vomerului
• inferior - marginea posterioară a lamei palatinului
• lateral - faţa internă a apofizei pterigoide
• medial - marginea posterioară a vomerului
 1. meatul nazal inferior
2. meatul nazal mijlociu;
3. meatul nazal superior
4. scuama osului frontal
5. lama ciuruita a etmoidului
6. fata anterioara a
corpului sfenoidului
7. fata inferioara a corpului
sfenoidului
8. palatul dur
9. cornetul nazal inferior
10. cornetul nazal mijlociu
11. cornetul nazal superior
12. osul nazal
13. sinusul frontal
13. sinusul sfenoidal
 Pe peretele lateral al foselor nazale există un orificiu şi un canal:
• Orificiul – gaura sfeno-palatină – situat înapoia meatului superior,
face legătura cu fosa pterigo-palatină. Pe aici trece a. sfeno-palatină
(ram terminal din maxilara internă) şi nervii sfeno-palatini.
• Canalul – canal lacrimo-nazal – face legatura cu orbita.
 Comunicările foselor nazale:
• Cu exteriorul prin narină
• Cu rinofaringele prin choane
• Cu orbita prin canalul lacrimo-nazal
• Cu craniul prin orificiile lamei ciuruite a etmoidului
• Cu cavitatea bucală prin canalul palatin anterior
• Cu fosa pterigo-maxilară prin canalul sfeno-palatin şi canalul pterigo-
palatin