Igiena locuintei

Lector univ. dr. Cirnatu Daniela

Definitie
Locuinţa – mediul artificial cu
elemente naturale şi psihosociale în
care omul îşi petrece o parte din viaţă,
în care progresează şi se desăvârşeşte
ca individ, ca membru de familie, ce
duce o viaţă de familie şi în care
recuperează solicitările de la locul de
muncă, se reconfortează.
Recomandari generale pentru o
locuinta sanataoasa
Satisfacerea nevoilor fiziologice

 spaţiu suficient
 ambianţă termică corespunzătoare
 iluminat natural şi artificial
corespunzător cantitativ şi calitativ
însoriri directe ale încăperilor principale
protecţia împotriva zgomotelor şi
vibraţiilor
prevenirea poluării aerului şi vicierii lui
Norme igienico sanitare
Amplasare: în zonele de locuit cu respectarea
aliniamentului stradal şi a arhitectonicii.
Protecţie împotriva surpărilor, alunecărilor de
teren, avalanşelor, inundaţiilor, emanaţiilor,
infiltraţiilor toxice, inflamabile şi explozibile şi
de surse de poluare a mediului.
Să aibă posibilităţi de alimentare cu apă, de
îndepărtare a reziduurilor şi apelor uzate, a
apelor menajere.
Asocierea unor zone verzi, de odihnă, de
recreaţie.
Solul ales să fie apt de autopurificare
Cerinte igienico sanitare
Dotări edilitare la nivel comunitar:
unităţi economice, creşe, grădiniţe,
cabinete medicale, farmacii, etc.
Distanţe: gunoi menajer, bătutul
covoarelor – la 10 m de ferestrele
locuinţelor; garaje, garat maşini – la
10 m de ferestre.
Norme igienico-sanitare
Orientarea benefică în România – Sud
sau Sud-Est (Sud-Vest – supraîncălzire
vara).
Materiale de construcţii: cele mai
recomandate în ordine – cărămidă arsă,
BCA (beton celular autoclavizat).
Numărul camerelor: egal cel puţin cu
numărul membrilor de familie; 8 – 16 m2
/ persoană.
Înălţimea camerelor < 2/3 din lungime,
> 2/3 din lăţime.
 Norme igienico-sanitare
 Interior
 – camera de zi cea mai mare, mai bine orientată;
 – dormitoarele;
 – baia aproape de dormitoare, din materiale uşor
lavabile, cu Wc, bideu; ventilaţie, duş sau cadă, sifon
de scurgere;
 - bucătăria de dimensiuni diferite; numai pentru
pregătirea mesei sau şi pentru servirea ei; să fie
aproape de sufragerie sau vestibulul unde se serveşte
masa (pereţii, tavanul din material rău conducător de
căldură pentru condensarea redusă a apei, în rest
faianţă, ulei); ventilaţie, hotă pentru vapori;
 – anexe: cămară, pivniţă, cameră spălat şi uscat (la
alegere);
 – culori deschise, pastel.
Norme igienico-sanitare
Ambianţa termică (temperatură,
umiditate, curenţi de aer, radiaţie
calorică) ­adecvată: – temperatura
aerului – 18-22°C, vara până la 26 °C;
– umiditatea – 35-65%, în medie
50%;
– curenţii de aer – viteza de 0,1-0,3
m/sec. (fără a depăşii 0,5 m/sec.) –
radiaţia calorică – radiatoare, sobe; nu
va depăşi 80 °C.
 Norme igienico-sanitare
 Vicierea aerului în locuinţe: modificarea proprietăţilor fizice
ale aerului încăperilor (închise, neventilate, aglomerate)
datorită activităţilor fiziologice proprii a locuitorilor
locuinţei.
 vicierea acută determină tulburări: disconfort termic, stare
de rău, cefalee, ameţeli, creşterea temperaturii corpului,
transpiraţii, dispnee, senzaţie de sufocare, sete,
uscăciunea mucoaselor, scăderea atenţiei – pot evolua
spre: adinamie, somnolenţă, sincopă şi chiar deces.
 Vicierea cronică: scăderea rezistenţei organismului,
creşterea predispoziţiei la infecţii, inerţia termoreglări,
alterarea metabolismelor, retardare în dezvoltarea fizică şi
neuropsihică a copiilor, conservarea şi creşterea virulenţei
microorganismelor în încăpere, favorizarea bolilor „a
frigore” locale şi generale.
Loc servire masa
Ventilatia
Schimb continuu intre aerul din interiorul
si exteriorul locuintei
Poate fi
-prin infiltratie (organizata sau
neorganizata) sau prin aerisire
- naturala sau artificiala
- Norme 30-35mc/persoana si ora in
incaperi de locuit si 35-60 mc/persoana
pentru bucatarii
Ciuperca de mucegai
Iluminatul
factor de mediu ce influenţează direct
funcţia vederii şi apoi întregul organism.
Condiţii igienice:
 suficient pentru funcţia vederii în tot
câmpul vizual, cu contrast optim între
fond şi detalii
 uniformitate relativă
evitarea umbrelor
evitarea orbirii prin radiaţie luminoasă
directă sau reflectată – evitarea
pâlpâirilor
Iluminatul natural:
lumină solară directă, lumină difuzată de
boltă; lumină reflectată de sol, de construcţii
orientate S, SE, însorire minim o oră şi
jumătate la solstiţiul de iarnă;
evitarea obstacolelor în faţa ferestrelor
(distanţă cel puţin cât înălţimea obiectului);
ferestre la 35-40 cm de tavan şi 60-80 cm de
podea, formă dreptunghiulară;
coeficientul de iluminare (suprafaţa ferestrei
în m2/suprafaţa podele) 1 /6 -1 /8;
unghiul de incidenţă (marginea superioară a
ferestrei, marginea inferioară şi suprafaţa de
lucru-masă) minim 27°
 Iluminatul artificial:

incandescent predominant – lumină

galbenă (puţin economic, încălzeşte aerul);
 fosforescent (apropiat de lumina naturală),
economic, nu încălzeşte aerul, oboseşte
prin pâlpâire.
Norme: cameră zi, bucătărie – min. 50
lucşi; dormitor – 30 lucşi; anexe – 10-20
lucşi, pentru suprafete de lucru 75-150
lucsi
Zgomotul
– un factor de mediu cu caracter
permanent, prezent şi în spaţiul de
locuit.
Ex: zgomotul de circulaţie, transport
zgomotul de producţie: industrie,
meşteşuguri, construcţii, montaj zgomot
legat de sport, jocuri, comentarii
Are o componentă de fond, o
componentă de vârf, creşteri
întâmplătoare, periodice
 Zgomotul
 Zgomotul pătrunde în locuinţă pe 2 căi: pe cale
aeriană (uşi, ferestre, căi de aerisire) şi pe cale
solidă (pereţi, podea, tavan).
 Zgomote interioare – de la instalaţii tehnico-
sanitare(apă, calorifer, lift, îndepărtarea
reziduurilor), aparate de uz casnic (radio, TV,
casetofon, aspirator, maşina de spălat, robot de
bucătărie), conversaţii, deplasarea în locuinţă,
jocul copiilor, soneria, deschiderea şi închiderea
uşilor.
 Zgomotul intern şi extern se sumează, dând
naştere la disconfort.
 Măsuri medicale: nivelul maxim pentru zona de
locuit este 50 dB ziua, 40 dB noaptea, iar pentru
locuinţă – 35 dB.
 Măsuri comunitare:

– sistematizarea reţelei stradale, spaţii între

clădiri, plantaţii în mijlocul şi la marginea
şoselei, reducerea încrucişărilor, dirijarea
raţională a circulaţiei (trafic greu, de
tranzit), străbaterea cartierelor de locuit
numai pe alei pentru pietoni, amenajări
adecvate, parcaje, garaje.
 Măsuri pentru autovehicule: retragerea
celor uzate, zgomotoase.
 Interzicerea semnalelor sonore, ambalării
motoarelor, respectarea programului de
somn şi odihnă.
Încălzire
diferenţa între temperatura corpului şi
cea a mediului să fie cel mult 15
Grade.
Locuinţa: să aibă temperatura efectivă
de 17-21 grade, repartizată uniform
spaţiu-timp; să nu depăşească 1-
2grade pe orizontală şi 1-3 grade pe
verticală, 3 grade pe 24 h pentru
încălzirea centrală şi 6 grade pentru
cea locală.
Incalzirea
 Umiditatea peste 35%
 Nedepăşirea a 80 grade pentru corpurile de
încălzit, pentru evitarea fluxului de radiaţie
 Evitarea poluării, incendiilor, exploziilor
 Să fie uşor de reglat, economică, cu randament
bun, fară solicitări fizice.
 Sistemul local (soba) – lipsa distanţei uniforme
 depăşirea temperaturii de 80 grade
 randament scăzut 60-70%
 pericol de poluare, murdărire, incendiu, explozie
 Sistemul central: are o temperatură uniformă,
amplasare sub ferestre pentru a evita poluarea,
murdărirea, incendiul.
Bordei
Bordei
Bordei
Interior bordei
Interior apartament
Prevenirea bolilor transmisibile :

 evitarea aglomerării, cu risc direct de

contaminare
 aprovizionarea cu apă potabilă
instalaţii sanitare adecvate
 dotări pentru consum alimentar
îndepărtarea igienică a reziduurilor
îndepărtarea pătrunderii rozătoarelor şi
insectelor
evitarea focarelor de insalubritate în
interior şi apropierea locuinţelor
Colectare selectiva deseuri
Daunatori –sobolanul cenusiu
Acarianul de pasari
Purice
Protecţia împotriva accidentelor:

 materiale de construcţii rezistente şi

neinflamabile
 eliminarea riscului de intoxicare şi
asfixiere, arsuri, electrocutare
eliminarea posibilităţii de cădere şi
alunecare
Centrala termica
Cerinţe psihosociale:

 necesitatea unui loc de izolare pentru

o viaţă privată – adaptări şi dotări
pentru activităţi gospodăreşti
 aspect agreabil al locuinţei şi
împrejurimilor
apropierea unităţilor alimentare,
servicii, spaţii verzi, mijloace de
transport
Sindromul cladirii bolnave
Caracteristici
1.reducerea ventilatiei cu aer exterior
2.conditionarea aerului
3utilizarea preferentiala a materialelor
sintetice in constructie si in birotica
Simptome asociate
Iritatia mucoselor
Iritatia pielii
Simptome neurotoxice
Hiperreactii nespecifice
Tulburari de miros si gust

caracteristic:
disparitia/diminuarea
simptomelor la parasirea cladirii