ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
HEMORAGIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

COORDONATOR:

AS.MEDICAL PRINCIPAL
GORDON DANIELA NICOLETA

 
 
ABSOLVENT:
OANEA NICOLETA FLORICA
 DEFINIŢIE

Hemoragia digestivă superioară (HDS)

reprezintă hemoragia care provine din
segmentele digestive situate între joncţiunea
faringo-esofagiană şi cea duodeno- jejunală
(delimitată prin ligamentul lui Treitz).
 ETIOLOGIE
Hemoragia poate fi de cauză locală, digestivă (eso-gastro-duodenală) sau
extragastrică (stomacul fiind doar izvorul hemoragiei, în timp ce cauza
determinantă trebuie căutată în altă parte).
Cauze digestive
Boli ale esofagului:
- varice esofagiene
- esofagite
- ulcer peptic esofagian
- tumorile benigne şi maligne
- sindromul Mallory - Weiss
- diverticuli esofagieni
- hernie gastrică transhiatală
 Boli ale stomacului şi duodenului: La nivelul pancreasului:
- ulcerul gastric şi duodenal - pancreatitǎ acutǎ
- ulcerul acut de stres - tumori maligne
- ulcerul peptic post operator Cauze extradigestive:
- ulcerul şi gastrita acutǎ Hematologice:
medicamentoasǎ - purpurǎ abdominalǎ
- polipozǎ gastricǎ - hemofilia A şi B
- cancerul gastric - coagularea intravascularǎ diseminatǎ
- varice gastrice - sindroamele hemoragipare prin
- traumatisme trombocitopenie
Boli ale intestinului subţire până la Vasculare:
unghiul Treitz: - anevrismul de aortǎ sau hepaticǎ
- tumori
- hemangioame
- diverticuli
Generale:
- ulceraţii
- insuficienţǎ cardiacǎ
La nivelul ficatului şi cǎilor biliare:
- insuficienţǎ renalǎ cronicǎ
- hipotensiune portalǎ
- insuficienţǎ hepaticǎ
- tumori maligne
 TABLOUL CLINIC
În mod evident tabloul clinic este foarte diferit în funcţie
de severitatea sângerării.
1.Hemoragia digestivǎ micǎ – când se pierde o cantitate
neînsemnatǎ de sânge
(~ 250 ml sânge) – nu determină în majoritatea cazurilor nici
un simptom, volumul sangvin fiind refăcut repede. Volumul
plasmatic revine la normal în 36 ore, iar eritrocitele şi Hb se
refac după 2 săptămâni. Pot apărea uneori: slăbiciune,
transpiraţii reci, hipotensiune arterială, eventual lipotimie.
2. Hemoragia digestivǎ moderatǎ – când
cantitatea de sânge pierdut este între (250 şi
1000 ml) se observă: tahicardie, ameţeli,
vedere înceţoşatǎ , hipotensiune arterialǎ,
lipotimie.
În clinostatism unele simptome pot lipsi.
3. Hemoragia digestivǎ masivă – când pierderea
depăşeşte 1000 ml sânge apar
uneori semne de şoc hipovolemic, paloare
intensǎ, polipnee, anxietate, extremitǎţi reci,
puls rapid şi filiform, sete intensǎ, sudori reci,
greţuri, adinamie, hipotensiune arterialǎ,
tendinţǎ de pierdere a cunoştinţei. Uneori se
produce sincopa în timpul hematemezei, sau
imediat după aceasta.
 DIAGNOSTIC POZITIV ŞI
DIFERENŢIAL
Diagnosticul pozitiv a unui bolnav cu hemoragie
digestivă superioară cuprinde: anamneza, examenul obiectiv
şi examenele paraclinice:
•EXAMENUL RADIOLOGIC BARITAT
•ENDOSCOPIA
•ARTERIOGRAFIA MEZENTERICĂ SELECTIVĂ
•SPLENOPORTOGRAFIA
 Diagnostic diferenţial
Pentru diagnosticul de localizare a HDS în prezenţa
hematemezei şi melenei se vor exclude: hemoptizia,
epistaxisul, hemoragia mucoasei bucale (sânge
înghiţit şi apoi eliminat sub formă de vărsături
sangvinolente), hemoragii digestive inferioare
(anorectoragii), manifestate prin scaune
sangvinolente; modificări de culoare ale scaunului
datorită unor medicamente pe bază de fier, cărbune,
sau alimente (afine).
 
 EVOLUŢIE
Fără tratament, hemoragiile mici se opresc spontan în
majoritatea cazurilor. Continuarea sângerării poate duce la
tulburări hemodinamice şi volemice importante care pot
evolua progresiv până la colaps vascular, exitus.
Cu tratament specific, adresat cauzei care a produs
sângerarea, hemoragiile se opresc într-un mare procent,
rămânând însă şi cazuri care, datorită bolii de bază şi
complicaţiilor ei nu pot fi redresate. Astfel, în hemoragiile
mari, brutale şi în cazul celor a căror sursă nu poate fi
stăpânită (varice esofagiene rupte, tumori hemoragice mari)
evoluţia este nefavorabilă.
 TRATAMENT
În faţa unui bolnav cu hemoragie digestivă superioară sunt
necesare câteva gesturi terapeutice de urgenţă absolut obligatorii.
Indiferent de cauza sângerării, se realizeză două obiective: oprirea
sângerării şi compensarea pierderilor.
Hemostaza – oprirea hemoragiei reprezintă obiectivul esenţial al
tratamentului; aceasta poate fi temporară sau definitivă şi se poate
realiza prin mai multe metode:
1.Hemostaza medicamentoasă
2. Hemostaza endoscopică - este una dintre metodele cele mai
utilizate la ora actuală pentru oprirea hemoragiilor digestive
superioare
. Hemostaza angiografică prin embolizare, injectare de
vasopresină
4. Hemostaza chirurgicală
 CONCLUZII
Prezenta lucrare evidenţiază principalele etape ale
activităţii de nursing la pacienţii cu HDS. Hemoragiile
digestive prezintă caracteristici specifice atât în ceea ce
priveşte simptomatologia cât şi atitudinea terapeutică. Nu
este posibil întotdeauna să evităm producerea hemoragiilor
digestive, dar este posibil să limităm frecvenţa şi gravitatea
acestora prin planul de nursing individual.
Îngrijirea pacientului cu HDS implică o activitate de
echipă. În acest proces sunt implicate: departamentul de
urgenţă, ATI, gastroenterologie, chirurgie, endoscopie.