POLUAREA MEDIULUI

ÎNCONJURĂTOR
• Mediul înconjurător reprezintă mediul natural care a fost
transformat de oameni. El cuprinde relieful, aerul, apa,
vegetaţia şi solul. Acestea sunt elementele mediului natural
asupra cărora a intervenit omul prin activităţile sale. Fiecare
element reprezintă un rol deosebit în crearea mediului
natural. În acelaşi timp, toate sunt în legătură unele cu
altele. Astfel, relieful influenţează clima. Clima, la rândul ei,
împreună cu relieful, determină răspândireavegetaţiei, iar
aceasta din urmă, a faunei. Iată, aşadar, o înlănţuire în care
fiecare element în partetrebuie să funcţioneze bine pentru a
se păstra acea unitate care este mediul natural

Poluarea aerului
Poluarea urbană a aerului este
cunoscută sub denumirea de
„smog”. Smogul este în general un
amestec de monoxid de carbon și
compuși organici proveniți din
combustia incompletă a
combustibililor fosili cum ar fi
cărbunii și de dioxid de sulf de la
impuritățile din combustibili. În timp
ce smogul reacționează cu oxigenul,
acizii organici și sulfurici se
condensează sub formă de picături,
întețind ceața.
Poluarea
Poluarea apelor Poluarea solului
Poluarea apei reprezintă orice
Poluarea solului reprezinta acumularea
modificare a compoziției sau a
de substante chimice, la niveluri la care
calității apei, ca rezultat al
pot determina aparitia efectelor
activităților umane sau în
adverse asupra cresterii plantelor si pot
urma unor procese naturale,
afecta atat sanatatea oamenilor, cat si
astfel încât aceasta să devină
pe cea a animalelor.
mai puțin adecvată utilizărilor
sale.
 • Arderea combustibililor fosili – eliminare CO2,
SURSE DE POLUARE A AERULUI CO, SO2, NO2, N2O, compuşi organici volatili
etc.;
• traficul – eliberarea în atmosferă a CO, NO2,
N2O, pulberi, Pb, SO2;
• industria petrochimică – eliberează CO, NO2,
SO2;
• metalurgia feroasă primară – eliberează pulberi
cu conţinut de Fe, NO2, SO2
• metalurgia neferoasă – eliberează pulberi de
metale grele cum ar fi Pb, Cd, As, Zn, NO2, SO2
• industria materialelor de construcţii – elimină în
atmosferă pulberi, CO2, CO, SO2, NO2, F2;
• agricultura este responsabilă de eliberarea de
NH3, NO2, CH4, pesticide.
• industriile producătoare şi utilizatoare de
substanţe care reduc stratul de ozon
• accidente tehnologice declanşate de om.
 Apele reziduale comunale(ape menajere): din locuinţe,
SURSE DE POLUARE A APELOR
spălătorii, ape pluviale urbane; caracteristici: cantităţi
mari de SO, detergenţi, săruri minerale, conţinut
microbian ridicat, potenţial epidemiologic crescut;
apele uzate industriale: din combinate chimice,
siderurgice, fabrici de celuloză şi hârtie; caracteristici:
cantităţi mari de substanţe minerale dizolvate sau în
suspensie şi sunt în general toxice;
apele reziduale agricole: din sectoarele agrozootehnice,
irigaţii, apele pluviale şi freatice drenate de pe
terenurile agricole; caracteristici: conţin un număr mare
de germeni microbieni, îngrăşăminte, pesticide,
amendamente, aluviuni;
• surse de poluare neorganizate: reziduurile menajere
din localităţile necanalizate, depozitele de gunoaie
din albia majoră a râurilor, scurgeri accidentale de
produse petroliere de la sonde, conducte de
transport, rezervoare, bataluri de sondă.
 Reziduuri menajere – rezultate din activitatea zilnică a
SURSE DE POLUARE A SOLULUI
oamenilor în locuințe și localuri publice, din care fac parte,
cele mai diverse resturi alimentare, cenușa, sticla, țesături,
ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. În zonele
dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de
aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi,
reziduri industriale – provin din diverse procese tehnologice și
pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare și au o
compoziție foarte variată în funcție de ramura industrială și de
tehnologia utilizată.
Reziduuri agrozootehnice – provin de la creșterea și îngrijirea
animalelor, din agricultură și sunt formate din substanțe
organice putrescibile, substanțe chimice utilizate în hrana sau
îngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide, erbicide,
fungicide etc), microorganisme.
Reziduuri radioactive – sunt formate din diverși izotopi
radioactivi utilizați în activitatea
• industrială, agricolă, zootehnică, medicală, cercetare
științifică etc.
BANGLADESH

Bangladesh este considerată una dintre cele mai poluate țari din
lume.Mare parte din raurile Bangladeshului au ajuns intr-o stare
catastrofala din cauza poluarii, iar cel mai semnificativ exemplu
in acest sens este raul Buriganga, ce obisnuia sa fie principala
sursa de apa pentru regiunea in care se afla si capitala Dhaka.
Apa raului Buriganga este acum atat de poluata incat toti pestii
au murit, iar gunoiul tot mai mult si deversarile oamenilor l-au
transformat intr-un gel negru.
Aproximativ 15.000 de decese premature si mai multe milioane
de cazuri de boli pulmonare, respiratorii si neurologice au fost
determinate de calitatea slaba a aerului din orasul Dhaka, cel
mai poluat din tara.
 INDIA

India este o altă țară cunoscută pentru mediul

său poluat.Poluarea aerului în India este o
problemă gravă de sănătate. Din cele mai
poluate 30 de orașe din lume, 21 se aflau în India
în 2019. 51% din poluare este cauzată de
poluarea industrială, 27% de vehicule, 17% de
arderea culturilor și 5% de artificii. Poluarea
aerului contribuie la moartea prematură a 2
milioane de indieni în fiecare an. Emisiile provin
de la vehicule și industrie, în timp ce în zonele
rurale, o mare parte din poluare provine din
arderea de biomasă pentru gătit și menținerea
căldurii.
 CHINA
China este deasemenea o țară cu un grad foarte grav de
poluare. Cerul albastru şi senin e o raritate în China. Smogul,
în schimb, acoperă totul. În China, poluarea din aer ucide
zilnic 4.000 de oameni. Beijing nu e doar numele capitalei, ci
şi al tusei pe care au căpătat-o locuitorii oraşului.Beijing, pe
16 ianuarie 2014, chinezii au privit răsăritul pe ecrane uriaşe
amplasate în Piaţa Tiananmen. Pentru că la orizont nu se
vedea aproape nimic. Doar siluetele clădirilor înalte pierdute
într-un smog dens. Pe măsură ce producția de deșeuri din
China crește, eforturile insuficiente pentru dezvoltarea unor
sisteme de reciclare capabile au fost atribuite lipsei de
conștientizare a mediului. În 2012, producția de deșeuri în
China a fost de 300 de milioane de tone.
SFÂRȘIT