Poluarea solului cu îngrășăminte chimice

0766481124

Voinea Iulia Georgiana

 Chimizarea agriculturii prin îngrăşăminte, erbicide, pesticide, fitohormoni este strâns
legată atât de creşterea producţiei agricole cât şi de problemele mediului
înconjurător.

-     îngrăşămintele chimice duc la epuizarea fertilităţii naturale a solului şi, în ultimă

instanţă la un dezechilibru în compoziţia naturală a solului;

-     îngrășămintele chimice, în special cele cu N şi P duc la diseminarea azotului şi

fosforului în mediul înconjurător cu consecinţe nefavorabile asupra eutroficizării
apelor de suprafaţă și a echilibrului biologic;
 CLASIFICAREA ÎNGRĂSĂMINTELOR CHIMICE

În funcție de elementele nutritive pe care le conțin ca element de bază , aceste

se împart în șase grupe principale:

1. Îngrășăminte cu azot, care se deosebesc după forma lorfizică în solide și lichide,

după forma chimică sub carese găsește azotul ( amoniacală, nitritică, amidică), ca
și după gradul lui de accesibilitate pentru plante
2. Îngrășăminte cu fosfor, din această grupă fac parte diferite săruri ale acizilor
fosforici și polifosforici
3. Îngrășăminte cu potasiu, cuprind diferite săruri cu potasiu, ale unor acizi tari
( HCI; H2SO4) sau ale unor acizi slabi ( H2CO3; H4SIO4; H2SIO3)
4. Îngrășăminte cu macroelemente de ordin secundar care conțin magneziu,sulf
5. Îngrășăminte cu microelemente, care conțin elemente ce se găsesc în plante
6. Îngrășăminte complexe și mixte, conțin douăsau mai multe elemente cu rol în
nutriția plantelor, cele complexe se obțin prin reacții chimice, iar cele mixte prin
amestec
 Efecte de friabilitate a solului

Prezența unui număr de acizi în sol, cum ar fi acizii clorhidric și sulfuric,

creează un efect dăunător asupra solului denumit friabilitatea solului.
Diferiți acizi din sol dizolvă fragmentele de sol care contribuie la menținerea
împreună a particulelor de rocă. Grundurile de sol rezultă din combinarea
humusului sau materialului natural descompus, cum ar fi frunzele moarte , cu lut.
Aceste crustre minerale bogate în sol sunt esențiale pentru drenajul solului și
îmbunătățesc considerabil circulația aerului în sol.
Deoarece substanțele chimice din îngrășăminte chimice distrug zgurii din sol,
rezultatul este un sol foarte compact, cu drenaj redus și circulație a aerului.
 Distrugerea microorganismelor

Produsele chimice sintetice din îngrășămintele chimice afectează în mod

negativ sănătatea microorganismelor solului care se găsesc în mod natural prin
afectarea pH-ului solului. Aceste niveluri modificate de aciditate din sol elimină
microorganismele benefice pentru plante și sănătatea solului, deoarece acestea
contribuie la creșterea apărării naturale a plantelor împotriva dăunătorilor și a
bolilor. Aceste microorganisme utile constau în bacterii producătoare de
antibiotice și miocorizale și alte ciuperci care se găsesc în soluri sănătoase.
Utilizarea îngrășămintelor de azot care poate fi chimice periclitează, de
asemenea, sănătatea bacterilor care fixează echilibrul de azot în sol. Aceste
bacterii de fixare a azotului sunt responsabile pentru transformarea oxigenului
atmosferic într-o formă d de e azot care poate fi utilizată cu ușurință de plante.
Cantităţi de îngrăşăminte pe bază de azot aplicate la nivel global
 Cererea la nivel mondial de îngrăşăminte cu azot a crescut de la 111,4
milioane tone în 2013 la 113,1 milioane tone în 2014 cu o viteză de creştere
de 1,5% pe an. Se preconizează că cererea pe piaţa mondială să fie de
119,4 milioane tone în 2018 cu o creştere anuală de 1,4%. Creşterea de 6,3
milioane tone de azotaţi între anii 2014-2018 este repartizată 58% în Asia,
22% în America, 11% în Europa, 8% în Africa şi 1% în Oceania. Cea mai
mare creştere a cererii mondiale privind Asia este preconizată să vină din
China şi India (18% şi 17%), urmate de Indonezia (6%), Pakistan (4%),
Bangladesh şi Vietnam (2%), Malaezia şi Thailanda (1%). Pentru America
creşterea este datorată cererii din America Latină (18%) şi va veni în
principal din Brazilia, Argentina, Columbia şi Mexic. În America de
Nord se preconizează o creştere a cererii de aproximativ 5%, provenind
din S.U.A. şi Canada. În Europa, cota majoră de creştere este preconizată
din Europa de Est şi Asia Centrală (9%), Ukraina (5%) şi Rusia (3%).
Ponderea creşterii necesarului de îngrăşăminte pe bază de azot din
Europa Centrală se preconizează de a fi în jur de 3% .
Consumul de îngrăşăminte la nivel mondial 1997-1999 şi preconizări
pentru 2030
Suprafaţ a pe care s-au aplicat îngrăşăminte în perioada 2012-2016
în România

Din grafic se observă că îngrăşămintele chimice au ponderea cea mai mare, înregistrându-se o
creştere a suprafeţelor de 150.718 ha, respectiv 2,3% pe care s-au aplicat îngrăşămintele
chimice din 2012 în 2016. Pentru îngrăşămintele naturale creşterea este mult mai mare
comparând anul 2012 cu 2016, înregistrându-se o creştere de 256.636 ha, respectiv 42,37%. În
anii 2012 şi 2013 se observă că pe 91% din suprafeţe s-au aplicat îngrăşăminte chimice, iar pe
9% îngrăşăminte naturale. Între anii 2014-2016 se observă o scădere la 88% a suprafeţelor pe
care s-au aplicat îngrăşăminte chimice, determinând o uşoară creştere a suprafeţelor tratate cu
îngrăşăminte naturale, la 12%.
Efectele poluării solului asupra sănătăţii umane

Efectele poluării solului asupra sănătăţii umane sunt majore. Culturile

pe soluri poluate absorb o mare parte din poluanţi care vor fi ingeraţi de
oameni sau animale. Expunerea pe termen lung la solurile poluate sau la
culturile obţinute de pe soluri poluate pot afecta structura genetică a
organismului, provocând boli congenitale şi probleme cronice de sănătate
care nu pot fi vindecate.
Peste 70% din poluanţi sunt cancerigeni intensificând șansele de a
dezvolta cancer la omul expus la solurile poluate. Expunerea pe termen
lung la benzen şi compuşi bifenil policloruraţi este legată de dezvoltarea
leucemiei şi a cancerului la ficat. Poluanţii solului pot provoca afecţiuni ale
pielii, blocaje musculare şi tulburări ale sistemului nervos central. Oamenii
pot fi afectaţi indirect datorită bioacumulării sau otrăvirii prin ingestie de
alimente atunci când oamenii consumă produse cultivate în solurile
poluate sau produse de origine animală care consumă plante din solurile
poluate. Drept urmare, oamenii ar putea avea boli acute sau pot suferi de
moarte prematură.
 Bibliografie:
 Muntean Ioan Ovidiu ,, Ecologie și protecția mediului”
 Mureșan Alina Crina ,,Chimia și poluarea solului”
 Pricope Ferdinand ,, Poluarea mediului și conservarea naturii”

 Vă mulțumesc!