Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Marivoievozirom Ni
Marivoievozirom Ni
români
De la Mircea cel Bătrân la
Mihai Viteazul
Mircea cel Bătrân
A fost fiul lui Radu I Basarab, fratele lui
Dan I, nepotul lui Nicolae Alexandru şi
strănepotul lui Basarab Întemeietorul.
Domn al Ţării Româneşti(1386-1418), s-
a remarcat ca un iscusit diplomat şi un
mare comandant de oşti.
A consolidat şi desăvârşit organizarea
politico-instituţională a statului.
A sporit avuţia ţării, a întărit capacitatea
sa de apărare, a sprijinit Biserica.
În timpul său, hotarele ţării au cunoscut
cea mai mare întindere, cuprinzând
teritorii din toate cele 3 ţări româneşti.
De aceea, unii istorici l-au numit ”cel
Mare“.
A fost un luptător pentru independenţa
ţării şi un apărător al civilizaţiei
europene.
Politica antiotomană
A încheiat alianţe cu Polonia şi
Ungaria.
1395, la Rovine, Mircea a obţinut una
dintre cele mai strălucite victorii pe
care românii le-au avut asupra
turcilor. Cronicarul turc, Leunclavius,
îl numea ”Principe între creştini, cel
mai viteaz şi mai ager“.
1396, participă la cruciada
antiotomană de la Nicopole alături
de cavaleri francezi, burgunzi,
germani, italieni şi englezi.
1402-1413, s-a amestecat în luptele
pentru tron dintre urmaşii lui Baiazid,
fiind principele care s-a bucurat de
cea mai mare faimă şi autoritate în
răsăritul Europei.
A murit pe 31 ianuarie 1418 şi a fost
înmormântat la Cozia, ctitoria sa.
Iancu de Hunedoara
A fost fiul cneazului Voicu din Ţara Haţegului.
Ban de Severin, Voievod al Transilvaniei (1441-
1456) şi guvernator al Ungariei (1446-1452),
căpitan general al statului maghiar (1453-1456).
A întărit puterea politică şi militară a
Transilvaniei.
S-a preocupat de dezvoltarea economică a
voievodatului, de organizarea şi controlul minelor,
al ocnelor de sare, care aduceau venituri
importante visteriei.
Mare personalitate a sec al XV-lea, a luptat pentru
apărarea ţărilor central şi sud-est europene
împotriva pericolului otoman, fiind, în egală
măsură, un apărător al civilizaţiei europene.
Mare comandant de oşti, a studiat mult timp
tactica de luptă a otomanilor căreia îi va opune
ideea luptei ofensive.
”un ostaş cu suflet mare,(...)într-atât a devenit de
vestit încât (...) s-a ridicat până la rangul de
voievod al Transilvaniei“. (Thüroczi, Cronica
maghiară)
Marile confruntări cu turcii
1441- Înfrânge o oaste otomană în Serbia
1442- Obţine o altă victorie la Poarta de
Fier a Transilvaniei. În toamnă, obţine
biruinţa de pe Ialomiţa.
1443- ”Campania cea lungă“, care avea
ca scop ocuparea Adrianopolului şi
depresurarea Constantinopolului.
Sultanul acceptă pacea de la Seghedin,
pe o durată de 10 ani.
1444- Cruciada antiotomană de la Varna
1456- Bătălia de la Belgrad. Marele
triumf a încununat cariera militară a lui
Iancu.
Bolnav de ciumă, s-a stins pe 11 august
în tabăra de la Zemun, lângă Belgrad. A
fost înmormântat în catedrala catolică de
la Alba-Iulia. Pe piatra de mormânt au
fost săpate cuvintele: ”S-a stins lumina
lumii“. Europa pierdea pe unul dintre cei
mai mari luptători ai săi.
Vlad Ţepeş
A fost fiul lui Vlad al II-lea Dracul, nepotul lui
Mircea cel Bătrân, fratele lui Radu cel
Frumos.
Domn al Ţării Româneşti în 1448,1456-1462 şi
1476.
Personalitate puternică, voievod autoritar,
necruţător cu duşmanii, a pus capăt abuzurilor
boiereşti şi a întărit puterea centrală.
S-a procupat de dezvoltarea internă a ţării
încurajând comerţul autohton.
A consolidat instituţiile statului, a organizat
armata, a întărit cetăţile, a sprijinit Biserica.
A fost un luptător neînfricat împotriva
otomanilor şi pentru apărarea independenţei
Ţării Româneşti.
Din timpul său datează prima atestare
documentară a oraşului Bucureşti, unde se
construieşte curtea domnească.
Voievod viteaz şi drept
”Şi aşa de mult ura răul în ţara lui, încât
dacă cineva făcea un rău, furt sau vreo
minciună sau nedreptate, niciunul dintre
aceştia nu rămânea viu“ . (Povestire
despre Dracula Voievod)
Eminescu îl socotea ”un straşnic
împărţitor de dreptate“.
Nicolae Bălcescu îl situa printre
”generalii cei mai vestiţi ce au comandat
armatele româneşti“.
În conştiinţa poporului român, Vlad
Ţepeş a rămas ca un mare iubitor de ţară
şi libertate, un erou care a apărat cu
orice mijloace independenţa Valahiei.
1 aprilie 2010
Bibliografie: