Tema 1 : Esenţa şi natura social-

economică a cooperaţiei de
consum.

 Noţiune de cooperaţie şi asociere

cooperatistă.
 Atributele generale ale cooperativei.
 Principii de activitate a cooperativei şi
sistemul de valori.
 Clasificarea cooperativelor şi a
scopurilor propuse spre realizare.
 Literatura:
• К. И.Вахитов Потребительская кооперация СССР.-
Москва : Изд Дело, 1985

• Legea cooperaţiei de consum .28 septembrie 2000, Nr.

1252-XIV
 Mişcare cooperatistă – este o mişcare organizatorico-
cooperatistă şi de iluminare culturală, de propagare a
ideilor cooperatiste şi acordare de ajutor mutual între
membrii organizaţiilor cooperatiste.

 Scopul - mişcării cooperatiste este orientarea populaţiei

spre crearea şi organizarea noilor cooperative pentru
îmbunătăţirea nivelului de trai personal.

 Cooperativa - o organizaţie benevolă, creată în deosebi de

masele largi - clasa muncitoare şi ţărănimea, în scopul
îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de trai al său în baza
proprietăţii colective şi cu drepturi egale de conducere.
 Cooperativa ca noţiune întruneşte în sine:
uniuni, asociaţii, artele.
În cadrul Republicii Moldova deosebim:
 Cooperativă de consum – asociaţie autonomă şi independentă de
persoane fizice, creată pe principiul liberului consimţământ, prin
cooperarea de părţi sociale ale membrilor săi, care desfăşoară
activităţi economice pentru satisfacerea intereselor acestora şi
necesarului lor de consum
 Uniune teritorială a cooperativelor de consum – (denumită în
continuare uniune teritorială ) – uniune a cooperativelor de consum
creată pe principiul teritorial şi a liberei asocieri
 Uniune centrală a cooperativelor de consum - ( denumită în
continuare uniune centrală) – uniune a cooperativelor de consum şi /
sau a uniunilor teritoriale creată pe principiul liberei asocieri
 Organizaţie cooperatistă de consum – cooperativă de consum, uniune
teritorială, uniune centrală
 COOPERATIVA – identitate
O cooperativă este:
o asociaţie autonomă de persoane

reunite in mod voluntar

pentru a satisface nevoile lor comune

economice, sociale şi culturale şi aspiraţiile
printr-o întreprindere deţinută în comun
şi controlate democratic.
 Întreprindere cooperatistă – întreprindere cu statut
de persoană juridică, înfiinţată de organizaţia
cooperatistă de consum, întru realizarea scopurilor
şi sarcinilor ei ca întreprindere comercială, care
desfăşoară activităţi conform prevederilor legislaţiei,
principiilor, normelor şi regulilor statutare,
obiectivelor de activitate

 Cooperaţie de consum – sistem de organizaţii

cooperatiste de consum, menit să satisfacă
necesităţile membrilor acestor organizaţii, precum şi
ale celorlalte categorii de consumatori

 Membru cooperator – persoană fizică deţinătoare a

cel puţin unei părţi sociale subscrise din capitalul
social al cooperativei de consum
 Organe supreme de conducere – adunarea generală
a membrilor cooperatori – în cazul cooperativei de
consum; conferinţa membrilor asociaţi – în cazul
uniunii teritoriale; congresul cooperaţiei de consum
– în cazul uniunii centrale a cooperativelor de
consum

 Organizaţie cooperatistă asociată – asociaţie

cooperatistă de consum asociată la uniunea
teritorială şi / sau la uniunea centrală

 Organe de conducere şi de control – organele

supreme de conducere a organizaţiei cooperatiste de
consum; consiliul de administraţie; biroul executiv;
comisia de cenzori
Scopul cooperativei - satisfacerea necesităţilor economice,
culturale şi sociale ale membrilor cooperatori.
Simultan se execută două funcţii:
 Socială – constă în deservirea populaţiei;
 Economică - circulaţia banilor şi a mărfurilor
Libera asociere – intrarea cât şi ieşirea din cooperativă este
benevolă.
Asocierea în cooperativă atât a persoanelor fizice cât şi a celor
juridice. Poate avea loc şi o uniune mixtă a membrilor, atunci
când în cadrul unei cooperative se unesc şi persoane fizice şi
juridice.
Proprietatea privat-colectivă – ce reprezintă baza existenţei
cooperativei. Bunurile organizaţiilor cooperatiste de consum
sunt înregistrate în bilanţurile acestora. Patrimoniul
cooperativei se creează şi se majorează prin contributivitatea
tuturor membrilor.
Asocierea teritorială. Cooperativa este o organizaţie „
locală” , aici oamenii se cunosc foarte bine între ei,
au încredere şi se ajută reciproc.
Achitarea unei cote-părţi:
 taxă înscriere – taxă care trebuie plătită obligatoriu
la înscriere în organizaţia cooperatistă de consum;
 parte socială - ce pot fi în bani sau produse în
mărimea expresiei valorice echivalentă cu aceasta.
Aceasta prezintă aportul patrimonial în bani al
membrului cooperator şi al membrului asociat la
capitalul social al organizaţiei cooperatiste de
consum.
Cooperativa este persoană juridică. Cooperativa se
fondează şi funcţionează ca persoană juridică.

Autonomia şi independenţa cooperativei. Cooperativa

este o organizaţie suverană şi sine stătătoare, nu este
dependentă de guvern, firme particulare şi aţi agenţi
economici.
 Răspunderea solidar - materială a membrilor cooperativei
pentru rezultatele activităţii desfăşurate,
 Dirijarea democrată a cooperativei . În cooperativă sunt create
organe de autodirijare.
 Participarea economică în activitatea cooperativei. Participarea
economică a membrilor constă în depunerea cotelor părţi,
investiţiilor, achiziţiei de mărfuri şi servicii din cooperativă şi alte
firme.
 Dreptul la obţinerea unui venit. Fiecare membru al cooperativei
are dreptul să obţină un venit din activitatea desfăşurată în cadrul
cooperativei care se divizează proporţional în conformitate cu
contribuţie fiecărui membru la activitatea dată.
 Responsabilitatea materială. Membrii cooperativei poartă
responsabilitate materială în raport cu obligaţiile funcţiei.
 Cooperativa – o organizaţie cu tradiţii vechi. Cooperativa se
creează şi funcţionează în baza valorilor şi principiilor cooperatiste.
 Libera asociere
Persoanele fizice se pot asocia în cooperative de consum şi pot
ieşi din ele în mod benevol.
 Colegialitatea şi colaborarea
Raporturile dintre membrii cooperatori şi dintre organizaţiile
cooperatiste de consum se bazează pe principiul colegialităţii
şi colaborării.
 Democratismul
Conducerea organizaţiei cooperatiste de consum se realizează pe
principiul democratismului şi al participării tuturor membrilor
cooperatori la luarea de decizii. Un membru cooperator deţine
dreptul unui singur vot în adunarea generală a membrilor
cooperatori, indiferent de numărul părţilor sociale subscrise.
 Egalitatea şi nediscriminarea.
Membri cooperatori sunt egali în drepturi, fără deosebire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie,
apartenenţă politică, avere sau origine socială.
 Publicitatea
Activitatea organizaţiei cooperatiste de consum este publică.

 Mutualitatea
Membrii cooperatori şi organizaţiile cooperatiste asociate se susţin
reciproc şi beneficiază de facilităţile stabilite în legea Cooperaţiei
de consum din care fac parte.

 Contributivitatea
Membrii cooperatori şi organizaţiile cooperatiste asociate participă pe
bază de egalitate la activitatea organizaţiilor cooperatiste de
consum, la formarea de capital şi la controlul activităţii,
operaţiunilor.
 Valorile de bază Valorile etice

1.Ajutorarea reciprocă 1. Onestitate

2.Responsabilitatea mutuală 2. Sinceritate (deschidere)
3.Democraţie 3. Responsabilitate socială
4.Egalitate 4. Grija faţă de cei din jur
5.Echitate

6.Solidaritate
Cooperativele se clasifică după:

• tip,
• formă,
• atributele caracteristice,
• tipul proprietăţii existent,
• componenţa socială a membrilor,
• localitate,
• sfera de activitate.
 Tipul cooperativei este determinat prin condiţiile social-
economice existente în ţară. (capitalism, socialism, fază de
trecere).

 I. După treapta generalizării mijloacelor de

producţie ale membrilor cooperativei şi după
repartizarea venitului global între membri, se deosebesc :
 cooperative simple:
pentru a intra în componenţa acestora nu este necesar
de a da bunuri care în continuare vor aparţine tuturor
membrilor asociaţi. De obicei acestea sunt cooperative
de consum; de comerţ; de aprovizionare etc.
 cooperative de trecere:
aici se păstrează proprietatea privată, dar paralel există
şi cea colectivă. Acestea sunt de obicei producătorii de
mărfuri în cantităţi relativ mici : ex. comunitate sau
tovărăşie de prelucrare a pământului,
 cooperative superioare:
colhozurile bunurile aparţin tuturor membrilor asociaţi.
II. După componenţa socială a
membrilor:

 de muncitori - proletari,
 ţărăneşti,

 medici,

 de profesori, etc.
III. După raza de activitate a cooperativei:
 rurale,
 urbane,
 republicană,
 regionale
 naţională

4 niveluri de cooperative:

I – ConsumCoop;
II – UCOOP;
III – GăgăuzCoop;
IV - MOLDCOOP
IV. După sfera de activitate :
 de producere - agricole, industriale;
 de circulaţie - de comerţ, alimentaţie publică, bănci, case de comerţ

V. După activitatea economică desfăşurată deosebim

cooperative:
 Cooperative de consum:

Membrii pot fi muncitori, ţărani, meşteşugari, slujbaşi sau studenţi,

ce se ocupă în special cu comercializarea mărfurilor de larg
consum nemijlocit membrilor cooperativei, dar şi celeilalte
populaţii. Mărfurile sunt achiziţionate en-gros, dar sunt realizate en-
detail prin magazinele cooperativei.
Cooperative de deservire:

Sunt în conexiune cu cooperativele de consum şi prestează

diferite servicii membrilor asociaţi proprii ex.: spălătorii,
curăţătorii chimice, societăţi de alimentare cu combustibil,
cooperative de asigurare cu electricitate, cooperative de
turism şi excursii, cooperative medicale şi farmaceutice.
Cooperative de deservire şi
aprovizionare:

Întrunesc ţărani, meşteşugari şi organizează o desfacere

cooperatistă corespunzătoare a produselor proprii. ex. a
laptelui, grânelor, articolelor din lut, încălţămintei, asigură
membrii societăţilor sale cu mărfuri cu destinaţie de
conducere
Cooperative de credit :

 Întruneşte meşteşugari pescari şi mai puţin muncitori şi

slujbaşi. În baza cotelor părţi depuse şi a cotizaţiilor
pentru crearea cooperativelor se creează mijloace băneşti
colective, utilizate în scopul eliberării creditelor mici
pentru necesităţi gospodăreşti şi de consum contre unui
procent ca dobândă.
Cooperative de producere :

 Sunt organizate în principiu de ţărani şi muncitori pentru

o activitate în comun în baza utilizării colective a
mijloacelor de producere – deci e proprietate colectivă.
Pământul trece în posesia sau poate rămâne încă ca
proprietate particulară a cooperativei, sau mai poate fi
arendată. La acest tip de cooperative se atribuie cele de
pescuit, de vânare a animalelor acvatice şi cu blană.
Întrebări de control:
 Definiţia cooperativei, scopul creării ei.
 Tipuri de cooperative şi caracteristica lor.
 Semnele generale ale cooperativei.
 Clasificarea cooperativelor.
 Principiile activităţii cooperaţiei de consum.
 Reguli de constituire a cooperativei de
consum.
 Drepturile şi obligaţiile membrilor cooperativei
de consum.
 Ce reprezintă mişcarea cooperatistă.
 Ce reprezintă un sistem cooperatist.