PARTICULARITĂŢILE EVOLUŢIEI MIŞCĂRII

COOPERATISTE ÎN RUSIA ŞI UCRAINA

Obiectivele:
 3.1 Apariţia formei cooperatiste de
activitate în Rusia
 3.2 Particularităţile mişcării cooperatiste în
Rusia.
 3.3. Dezvoltarea cooperaţiei în Ucraina.
3.1. Apariţia formei de activitate cooperatistă în
Rusia
 În Rusia de mult timp au existat forme ale uniunilor cooperatiste de
ajutorare reciprocă şi acţiune în comun se cunoşteau societăţile
ţărăneşti, artelurile, diverse forme de ajutorare reciprocă.

 Societatea ţărănească executa un şir de funcţii:

 economică (divizarea păşunilor),
 administrativă (soluţionarea diferitor controverse)
 socială (ajutor acordat văduvelor şi orfanilor).

 În cazul executării unor munci aleatorii (construcţia drumurilor)

societatea putea fi divizată în artele.

 Artelele se creau în baza înţelegerii orale sau scrise pentru

realizarea unei sau altei activităţi de producţie.
Pionierii ai activităţii cooperatiste ruse sunt consideraţi
decembriştii, aceştia au fost primii care au organizat la 2 martie
1831 o cooperativă numită “Artelul Mare” ce se ocupa cu:
 creşterea şi sacrificarea animalelor;
 recoltarea şi vinderea legumelor;
 servicii de frizerie, farmacie, baie, de alimentare.
 Bibliografia:
 А. С. Меркулова История потребительской
кооперации .- Москва: Изд. Дело, 1970,
 А. Макаренко Теория и история кооперативного
движения .- Москва: Изд. «Маркетинг», 2002,
 К. И.Вахитов Потребительская кооперация СССР .-
Москва: Изд. Дело, 1985,
 A. Климов Потребительская кооперация в системе
развитого социaлизма .- Москва: Экономика, 1980,
 Л. Теплова Основы потребительской кооперации. -
Москва: Изд. Вита- 2001,
 Л. Теплова , Л. Уколова, Н. Тихонович Кооперативное
движение России и зарубежных стран .- Белгород:
Кооперативное образование, 2002,
 Apariţia formei de activitate
cooperatistă în Rusia
 Societăţile ţărăneşti, artelurile, diverse forme de ajutorare
reciprocă
 Societatea executa funcţiile:
- economică (divizarea păşunilor),
- administrativă (soluţionarea diferitor controverse)
- socială (ajutor acordat văduvelor şi orfanilor). În cazul
executării unor munci aleatorii (construcţia drumurilor)
societatea putea fi divizată în artele.
 Artelele se creau în baza înţelegerii orale sau scrise pentru
realizarea unei sau altei activităţi de producţie.

 Rol deosebit - artele de muncă, de transportare a bunurilor

şi a oamenilor.
 Pionierii ai activităţii cooperatiste ruse - decembriştii,
- 2 martie 1831 - “Artelul Mare”
- activat p. 1839 - exilaţi în diferite localităţi
- se ocupa cu :
 creşterea şi sacrificarea animalelor;
 recoltarea şi vinderea legumelor;

 servicii de frizerie, farmacie, baie, de alimentare .

 Remarcabili conducători :
- I. Puşcin,
- D. Zavalişin,
- N. Basarghin,
- A. Sutgof,
- I. Gorbacevski.
Cârmuirea artelului anual aleasă la adunarea generală
a membrilor cooperatori :
 preşedinte,
 achiziţionarul de mărfuri,
 contabilul – casier

 Statutul - 13 capitole şi 106 paragrafe

 2 Martie 1831 - data înfiinţării cooperaţiei de

consum în Rusia.
 3.2.Particularităţi de dezvoltare a cooperaţiei
ruse:
 1861- anularea legii iobăgiei – crește numărul fabricilor,
uzinelor - numărul clasei muncitoare.
 Ţăranii săraci completează rândurile clasei muncitoare.
 Salarii mici, cheltuite în întregime pentru produse la preţuri
majore de calitate proastă.
 Muncitorii creează cooperative de consum întru protejarea
de preţuri exagerat de mari
 Primele cooperative de consum ce obţin înregistrarea de
stat, au fost organizate de muncitori şi slujbaşi.

 Se creează cooperative de consum dependente şi

independente.
 În 1864 în Rusia apar două cooperative:
aprilie – Petrovsk, regiunea Zabaikalie - fierarul
Perşin A. - I I cooperativă independentă
deschisă: vinderea cărnii la preţuri relativ mai mici
decât cele medii de pe piaţă

 Organe de conducere şi control: cârmuirea şi

comisia de cenzori

 A activat puţin timp - preţurile mari de colectare a

cărnii şi mici de comercializare ale ei au dus
pierderi considerabile.
 Statutul :

 asocierea democrată;
 depunerea unei cote părţi accesibile;
 vinderea mărfurilor tuturor cetăţenilor;
 comercializarea contra bani cash;
 menţinerea locului de muncă la un nivel sanitar
decent;
 defalcarea unei părţi din venituri şcolii populare.
 noiembrie 1864 – I cooperativă dependentă închisă din Rusia în
regiunea Permi,
fondatori:
- muncitorii uzinei Grafului Stroganov - satul Kân,
- împrumut graful Stroganov , condiţii:

 membru al cooperativei poate fi doar angajatul uzinei,

 muncitorii pot lua mărfuri pe contul salariilor curente şi
viitoare,
 preşedintele cooperativei trebuie să fie o persoană din
administraţia uzinei, a fost numit Nicolai Rogov.
 muncitorii au reuşit să ramburseze creditul = cooperativă
independentă
 octombrie 1865 Ministerul Afacerilor Interne al Rusiei
aprobă statutul primei cooperative de credit - Tovărăşia de
credit şi economie - satul Rojdestvenscoe, regiunea
Kostroma,
creată de proprietarul funciar Lughinin - model cooperativa
lui Schulze-Delitsche.

 1866 – prima cooperativă de producţie a caşcavalului

(după un model suedez) de funciarul N.Vereşciaghin -
satul Otrocovici, regiunea Tveri
Cooperativa achiziţiona lapte, producea şi vindea producţie
finisată – caşcaval = cooperativă de producţie ţărănească.

 1866 - 1870 în cinci regiuni - 25 de artele de producere a

caşcavalului.
 1895 - Dispoziţia cu privire la creditul mic = tovărăşiile de credit în
care lipsea achitarea cotizaţiilor de membru.
 1897 – Statutul Normativ al societăţilor de consum = baza legii
cooperaţiei.
 1897 – Statutul Normal al tovărăşiilor ţărăneşti, ce reprezentau o
cooperativă ţărănească, cu dreptul să achiziţioneze, să prelucreze
producţie agricolă
 1898 – Statutul Normal al societăţilor ţărăneşti locale, ce nu făceau
parte din tipul de cooperativă, desfăşurau adunări, cursuri, lecţii de
instruire pentru îmbunătăţirea activităţii agricole, deschideau muzee,
răspândeau cunoştinţe de ordin astronomic printre rândurile ţărănimii
 1898 - Uniunea Societăţilor Cooperatiste Moscovite din iniţiativa a
18 societăţi de consum din Moscova şi Gubernia Moscovei; din
Siberia; Asia Mijlocie şi Ucraina

- Dispoziţia despre Uniunea Moscovită a societăţilor cooperatiste - a

legiferat statutul Uniunii Moscovite a societăţilor cooperatiste ca
persoană juridică
 Iniţiatorii creării primelor societăţi cooperatiste în
Rusia au fost intelectualii şi dvorenii liberali
 N. Ziber, autorul „Societatea cooperatistă”
(1869)
 scriitorul N. Balin, autorul „Primei cărţi de
memorie a societăţilor cooperatiste”(1879,
academicianul N.Bechetov)
 colonelul I.Jerebiatev, participant la
Congresul I de constituire a Alianţei
Cooperatiste Internaţionale din 1895,
desfăşurat la Londra, participând în calitate
de observator
La finele secolului al XIX-lea mişcarea cooperatistă
numără în total cooperative – 1 560, dintre ele:

 cooperative de credit – 798

 societăţi cooperatiste – 557
 societăţii ţărăneşti -137
 tovărăşii ţărăneşti - 12
 tovărăşii de prelucrare a laptelui – 35

Anularea legii despre iobăgie - create 1604 societăţi

cooperatiste cu statute aprobate
întrerupt activitatea mai mult de 40 la sută
798 de cooperative de credit întruneau peste 260 mii membri,
80 % cooperative ţărăneşti.
Deserveau - 30 % din gospodăriile ţărăneşti.
557 societăţii de consum includeau :
 Societăţi de fabricare;
 Orăşeneşti, cu diferite pături sociale ale populaţiei;
 Rurale (ţărăneşti);
 Societăţi ale lucrătorilor căii ferate
 Societăţi ale slujbaşilor de stat,
 De militari etc.

Până în 1905, în Rusia activau 227 de cooperative

muncitoreşti, doar trei având statut de cooperativă
independentă.
 1905-1917- 100 cooperative muncitoreşti
independente
 1917 – Rusia - 35 000 de cooperative = 400 de
uniuni cooperatiste = 11,5 ml de membri
 1912 - Banca Populară din Moscova - acordarea
creditelor în scopul înfiinţării cooperativelor
 1903 - Cooperaţia Rusiei devine membră a
Alianţei Cooperatiste Internaţionale

 1928 - membru al Alianţei Cooperatiste

Internaţionale devine Centrosoiuzul
 3.3. Dezvoltarea cooperaţiei în Ucraina
 1866 - I cooperativă în oraşul Haricov:

- 64 membri fondatori şi 292 membri asociaţi

- au organizat comerţul mărfurilor de primă necesitate.
- Cooperativa dispunea o ospătărie, o brutărie, a stabilit
relaţii de cooperare în vederea comerţului angro cu
omologii din Anglia şi Elveţia.

 Promotorii ideilor cooperatiste în Ucraina Micola Balin,

Victor Cozlov şi Alexandr Briliantov.

 1866-69 mişcarea cooperatistă a cuprins majoritatea

regiunilor Ucrainei.

 În 1869 - lucrarea „Cooperativele de consum” a

profesorului Universităţii din Kiev Micola Ziber.
 1912 în Ucraina activau 2 476 de unităţii
cooperatiste dintre care 75% erau dislocate în
localităţi săteşti

 Cooperativele funcţionau independent, fără sprijin

din partea autorităţilor şi nu erau unite între ele

 1908 - primele uniuni cooperatiste în Kiev, Poltava

 1917 în Kiev - prima uniune a cooperativelor :

- un imbold în dezvoltarea mişcării cooperatiste

- perioada iniţierii unirii activităţii cooperatiste,
creării sistemului cooperatist ucrainean
 1920 – Alianţa Centrală a Cooperaţiei de Consum a
Ucrainei - Centrul Cooperatist

 Ucraina - 2000 cooperative = 378 uniuni raionale = 24

uniuni regionale.

 1992 Uniunea Centrală a Cooperaţiei de Consum a Ucrainei

= 7 ml membri cooperatori
- devene membru al ACI

 Activitatea cooperaţiei de consum a Ucrainei se bazează pe

Legea cooperaţiei de consum care a fost adoptată 1997