Schimbările climatice

I. Tratatul de la Lisabona

• Au fost introduse câteva domenii noi sau extinse de politici

în domeniul mediului, care include acum combaterea
schimbărilor climatice, și în domeniul energiei, care face
noi referiri la solidaritate și securitate, precum și la
interconectarea aprovizionării.
• Tratatul de la Lisabona oferă Uniunii instrumentele
adecvate pentru a face faţă provocărilor complexe ale
secolului XXI, precum globalizarea, schimbările climatice,
securitatea energetică, mediul şi dezvoltarea durabilă,
criminalitatea organizată sau imigraţia.
Una dintre cele douăsprezece inovaţii cheie introduse de Tratatul de la
Lisabona
• Tratatul de la Lisabona recunoaşte existenţa unor noi provocări la adresa Uniunii,
precum combaterea schimbărilor climatice, promovând totodată solidaritatea
statelor membre în domeniul energiei. Acţiunea Uniunii în domeniul energiei trebuie
să ia în considerare necesitatea protejării şi ameliorării mediului înconjurător.
• Tratatul de la Lisabona recunoaşte combaterea schimbărilor climatice drept una
dintre cele mai importante provocări la nivel global şi identifică măsuri prin care
Uniunea să poată răspunde acestora. Noul Tratat al Uniunii confirmă obiectivele
privind protecţia mediului incluse în Tratatul de la Nisa, care fac referire la asigurarea
unei dezvoltări durabile a Europei şi a unor standarde înalte de protecţie a mediului,
precum şi la promovarea dezvoltării durabile în contextul activităţilor Uniunii în plan
internaţional.
• Schimbările climatice: Tratatul acordă prioritate obiectivului U.E. de a promova
dezvoltarea durabilă în Europa, pe baza unui înalt nivel de protecţie și ameliorare a
stării mediului. Tratatul promite să promoveze, la nivel internaţional, măsuri de
soluţionare a problemelor de mediu regionale și globale, în special schimbările
climatice. Prin consolidarea rolului U.E. în domeniul schimbărilor climatice, Europa
continuă să conducă lupta împotriva încălzirii globale
 II.Una dintre cele 6 priorități ale Comisiei Europene pentru 2019-
2024:

• Pactul verde european

• Europa caută să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic
trecând la o economie modernă, care utilizează mai eficient resursele.
• Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială
pentru Europa și pentru întreaga lume. Pentru a o contracara, Pactul verde
european va transforma U.E. într-o economie modernă, competitivă și
eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:
• să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră;
• creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor;
• nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat în urmă;
• Pactul verde european este în același timp un colac de salvare pentru ieșirea din
pandemia de COVID-19. De aceea, el va fi finanțat cu o treime din investițiile în
valoare de 1 800 de miliarde de euro provenind din Planul de redresare
NextGenerationEU, precum și cu fonduri din bugetul pe șapte ani al U.E..
• Pactul verde european oferă un plan de acțiune
 menit:
• să stimuleze utilizarea eficientă a resurselor prin
trecerea la o economie circulară, mai curată;
• să refacă biodiversitatea și să reducă poluarea.
• Planul creionează investițiile necesare și instrumentele
de finanțare disponibile. În același timp, arată cum se
poate asigura o tranziție justă și incluzivă.
• U.E. vrea să devină neutră din punctul de vedere al
impactului asupra climei până în 2050. Pentru a
transforma acest angajament politic în obligație
juridică, s-a propus o lege europeană a climei.
Sunt necesare acțiuni în toate sectoarele economiei, inclusiv:

• investiții în tehnologii ecologice;

• sprijin pentru inovare în sectorul industrial;
• introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin
poluante, mai ieftine și mai sănătoase;
• decarbonizarea sectorului energetic;
• îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor;
• colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea
standardelor de mediu la nivel mondial;
• U.E. va oferi sprijin financiar și asistență tehnică pentru a-i ajuta pe
cei mai afectați de trecerea la economia verde.
• Pentru aceasta, a creat așa-numitul 
Mecanism pentru o tranziție justă. Mecanismul va contribui la
mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde euro, în perioada 2021-2027,
în regiunile cele mai afectate
 III. Programul de lucru pentru 2021 al Comisiei pentru mediu,
schimbări climatice și energie (ENVE)

• Următorul program de lucru a fost elaborat în lumina priorităților generale ale

Comitetului European al Regiunilor (CoR) pentru mandatul său 2020-2025 și în
conformitate cu programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2021, cu Rezoluția
CoR privind programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2021 și ținând cont de
domeniile avute în vedere pentru o cooperare intensificată cu Parlamentul European.
• Programul de lucru a fost elaborat pe baza principiilor comune stabilite în orientările
strategice ale Conferinței președinților, în vederea punerii în aplicare a abordării
strategice a CoR pentru 2021. Acesta urmărește să pună în aplicare aceste principii
comune în cadrul activităților care urmează să fie desfășurate în 2021 și să ajute
astfel la asigurarea continuității și a coerenței în ceea ce privește promovarea
priorităților actuale și consolidarea impactului politic.
• El urmărește realizarea proactivă și mai dinamică a unor progrese cu privire la
planificarea prospectivă și tematică, orientată spre viitor, printr-o mai bună integrare
a activităților CoR în calendarul interinstituțional și prin concentrarea pe domeniile
de politică prioritare pe termen mai lung, punânduse mai mult accentul pe rezultate.
• Competențele Comisiei pentru mediu, schimbări climatice și
energie (ENVE) acoperă următoarele domenii:
• i. Pactul verde european;
• ii. Schimbările climatice: adaptare, atenuare și finanțare;
• iii. Politica de mediu;
• iv. Politica energetică și rețelele transeuropene în sectorul
energetic;
• v. Politica spațială pentru dezvoltare teritorială (inclusiv
Galileo și GMES/Copernicus).
• Comisia ENVE coordonează și activități legate de Platforma
tehnică pentru cooperare în domeniul mediului, de
dialogurile pe mai multe niveluri pe tema energiei și climei și
de Convenția europeană a primarilor.
Prioritățile Comisiei pentru mediu, schimbări climatice și energie ENVE

1.1 Domeniile de politică prioritare

• Comisia ENVE își va continua eforturile în 2021 privind
coordonarea activităților legate de Pactul verde european pentru
Comitetul European al Regiunilor. În cooperare cu grupul de lucru
„Pactul verde la nivel local” și cu grupul operativ privind Pactul
verde, Comisia ENVE se va concentra pe următoarele domenii de
politică prioritare ce au o relevanță deosebită pentru Agenda U.E.
și un impact direct asupra autorităților locale și regionale:
• 1) Politica în domeniul schimbărilor climatice și al energiei:
pachetul „Fit for 55”;
• 2) Politica de mediu: economia circulară, biodiversitatea și un
mediu fără substanțe toxice.
1.1.1 Politica în domeniul schimbărilor climatice și al energiei: pachetul „Fit for
55”
• Pachetul „Fit for 55” va moderniza legislația relevantă din domeniul climei și al
energiei pentru a o alinia la noul obiectiv propus de reducere a emisiilor cu cel
puțin 55 % până în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990. Acesta va acoperi
propuneri legislative și fără caracter legislativ privind energia din surse
regenerabile, principiul „eficiența energetică pe primul loc”, clădirile, precum și
destinația terenurilor (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor
și silvicultură), impozitarea energiei, partajarea eforturilor și comercializarea
certificatelor de emisii, precum și o gamă largă de alte acte legislative.
• Diplomația climatică și cea energetică vor rămâne o prioritate în relația cu
partenerii externi ai Comisiei Europene.
• CoR dorește ca strategia de redresare în urma pandemiei să reprezinte o ocazie
de a oferi un impuls puternic pentru tranziția către neutralitatea climatică,
asigurând că toate investițiile în materie de redresare sunt și în acord cu
obiectivele Pactului verde și conforme cu angajamentele Acordului de la Paris. În
acest scop, în plus față de finalizarea avizelor începute în 2020, Comisia ENVE va
avea în vedere adoptarea de avize privind multe dintre propunerile incluse în
pachet.
 1.1.1.1 Revizuirea sistemului UE de comercializare a
certificatelor de emisii (ETS) (propunere legislativă,
cu o evaluare a impactului, T2 2021)
• Comisia ENVE va analiza propunerea pe baza avizului
anterior pe tema „Rentabilizarea reducerii emisiilor
de dioxid de carbon și sporirea investițiilor în
domeniu” și pe baza actualei dezbateri privind
extinderea cadrului ETS la noi sectoare, inclusiv la
sectorul maritim, sectorul aviației și CORSIA, precum
și pe baza unei propuneri pentru ETS în cadrul
„Sistemului de resurse proprii ale U.E. după 2020”.
 1.1.1.2 Regulamentul privind partajarea eforturilor (propunere
legislativă, T2 2021) și revizuirea Regulamentului cu privire la
includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor
rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației
terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și
energia (propunere legislativă, cu o evaluare a impactului, T2 2021)
• Comisia ENVE va analiza cele două propuneri pe baza avizului
anterior pe tema „Propuneri legislative privind noile regulamente cu
privire la partajarea eforturilor și privind exploatarea terenurilor,
schimbarea destinației terenurilor și silvicultura” și va evalua
oportunitatea revizuirii acestui aviz sau elaborarea unui nou aviz, în
funcție de importanța modificările propuse de Comisia Europeană.
În cazul în care conținutul și calendarele instituționale vor permite,
pentru cele două propuneri, poate fi adoptat un singur aviz.
1.1.1.3 Modificarea Directivei privind energia din surse regenerabile și
modificarea Directivei privind eficiența energetică pentru a pune în
aplicare ambiția noului obiectiv climatic pentru 2030 (propunere
legislativă, cu o evaluare a impactului, articolul 194 din TFUE, T2
2021)
• Propunerile Comisiei privind revizuirea Directivei privind energia din
surse regenerabile și modificarea Directivei privind eficiența
energetică vor fi evaluate pe baza avizelor anterioare privind
directivele, pe baza avizelor recente referitoare la Planul privind
obiectivele climatice pentru 2030, pe baza avizului pe tema
„Consolidarea unei economii neutre climatic: o strategie a UE pentru
integrarea sistemului energetic” și a tuturor celorlalte avize relevante.
În funcție de importanța modificărilor propuse, secretariatul ENVE
poate propune două avize, un aviz legislativ combinat sau o revizuire
a avizelor deja adoptate privind aceste directive.
1.1.1.4 Reducerea emisiilor de metan în sectorul
energetic (propunere legislativă, cu o evaluare a
impactului, articolele 192 și 194 din TFUE, T2
2021)
• Comisia ENVE va analiza propunerea pentru a
identifica rolul autorităților locale și regionale în
reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic ca
reacție la avizul pe tema „Consolidarea unei
economii neutre climatic: o strategie a UE pentru
integrarea sistemului energetic”, care deja abordează
strategia UE privind reducerea emisiilor de metan.
1.1.1.5 Revizuirea Directivei privind instalarea
infrastructurii pentru combustibili alternativi
(propunere legislativă, cu o evaluare a impactului,
articolul 91 din TFUE, T2 2021)
• Comisia ENVE va analiza propunerea pentru a
identifica rolul autorităților locale și regionale în
infrastructura pentru combustibili alternativi ca reacție
la avizul pe tema „Către o foaie de parcurs pentru
hidrogen curat – contribuția autorităților locale și
regionale la o Europă neutră din punct de vedere
climatic” și la avizul pe tema „Consolidarea unei
economii neutre climatic: o strategie a U.E. pentru
integrarea sistemului energetic”.
1.1.1.6 Revizuirea Directivei privind performanța
energetică a clădirilor (propunere legislativă, cu o
evaluare a impactului, articolul 194 din TFUE, T4
2021)
• Revizuirea Directivei privind performanța
energetică a clădirilor va trebui să pună în aplicare
Strategia privind valul de renovări și va adapta
directiva la noile obiective ale UE. Secretariatul
ENVE va propune un aviz privind această directivă,
ținând seama de pozițiile exprimate în avizul pe
tema „Valul de renovări”.
1.1.1.7 Revizuirea celui de al treilea pachet privind
energia în sectorul gazelor (Directiva 2009/73/UE
și Regulamentul 715/2009/UE) pentru a
reglementa piețele competitive de gaze
decarbonizate (propunere legislativă, cu o evaluare
a impactului, articolul 194 din TFUE, T4 2021)
• Revizuirea celui de al treilea pachet privind energia
în sectorul gazelor va fi evaluată pe baza avizelor
anterioare pe temă și pe baza actualei dezbateri pe
aceeași temă. În funcție de rezultatul acestei
analize, Comisia ENVE poate adopta un aviz pe
această temă.
1.1.1.8 Dialoguri pe mai multe niveluri pe tema energiei și climei Comisia
ENVE intenționează să organizeze, în cursul anului 2021, două dialoguri
pe mai multe niveluri în pe tema energiei și climei. Temele finale de
discuție încă nu au fost stabilite.
• Dialogurile CoR pe mai multe niveluri pe tema energiei și climei sunt
concepute drept contribuția CoR la punerea în aplicare a „Dialogului pe
mai multe niveluri pe tema energiei și climei” astfel cum poate fi regăsit
în Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor
climatice (UE) 2018/1999. Dialogurile facilitează găsirea de sinergii și
examinarea modului în care membrii CoR, reprezentanții statelor
membre, ai Comisiei Europene și ai Parlamentului European au în vedere
avansarea pe diverse teme-cheie. CoR consideră aspectul pe mai multe
niveluri drept crucial pentru reușita politicilor în domeniul energiei și al
climei și, într-un sens mai larg, pentru Pactul vedere, având în vedere
rolul central pe care autoritățile locale și regionale îl joacă în punerea în
aplicare a Pactului verde: mecanismele eficiente pentru integrarea pe
verticală reprezintă un catalizator-cheie pentru acțiunea de la nivel local
și regional.
1.1.2 Mediu: economia circulară, biodiversitatea și un mediu fără substanțe
toxice
• Astfel cum se menționează în Programul de lucru al Comisiei Europene pentru
2021, Pactul verde european nu se limitează doar la reducerea emisiilor, ci este mult
mai ambițios. Componenta sa de mediu este la fel de relevantă și esențială ca cele
privind clima și energia. În anul care urmează, Comisia va monitoriza Strategia UE
în domeniul biodiversității pentru 2030, concentrându-se pe procesul de pregătire
pentru cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP 15) la Convenția ONU
privind diversitatea biologică (CBD a ONU) din China, care va adopta cadrul global
post-2020 pentru biodiversitate. Comisia se va axa și pe refacerea ecosistemelor
degradate. „Către îndeplinirea obiectivului de reducere la zero a poluării aerului,
apei și solului” va constitui un alt punct central în materie de politică al Comisiei
Europene. Până în primul semestrul al anului 2021, aceasta va adopta Planul de
acțiune pentru reducerea la zero a poluării cu scopul de a construi o planetă mai
sănătoasă pentru o populație mai sănătoasă. În cele din urmă, Comisia își va
continua activitatea privind economia circulară cu o propunere legislativă privind
inițiativa referitoare la politica privind produsele sustenabile, incluzând o revizuire a
Directivei privind proiectarea ecologică; precum și o propunere fără caracter
legislativ pentru circularitate în domeniul electronicii.
1.1.2.1 Planul de acțiune pentru reducerea la zero a poluării
apei, aerului și solului (propunere fără caracter legislativ, T2
2021)
• În plus față de activitatea în curs privind documentul cu titlul
„Substanțele chimice – strategia pentru durabilitate” a
raportorului Adam Struzik (PL-PPE), Comisia ENVE va
identifica contribuția autorităților locale și regionale pentru a
îmbunătăți prevenirea, remedierea, monitorizarea și raportarea
poluării.
• În plus, membrii Comisiei ENVE vor participa la Săptămâna
verde 2021 axată pe modul în care diferite părți interesate pot
colabora pentru a transforma în realitate obiectivul ambițios
privind reducerea la zero a poluării și un mediu fără substanțe
toxice. Organizată de Comisia Europeană, Săptămâna verde se
va desfășura între 31 mai și 4 iunie 2021, ca eveniment virtual.
 1.1.2.2 Inițiativa referitoare la politica privind
produsele sustenabile, inclusiv o revizuire a Directivei
privind proiectarea ecologică (propunere legislativă) și
inițiativa pentru circularitate în domeniul electronicii
(propunere fără caracter legislativ) (ambele în T4 2021)
• Comisia ENVE va analiza propunerea de măsuri
legislative suplimentare, după caz, vizând transformarea
produselor introduse pe piața UE în produse mai
sustenabile și încercând să identifice rolul autorităților
locale și regionale. Între timp, Comisia ENVE continuă să
participe la Platforma europeană a părților interesate
privind economia circulară și să sprijine punerea în
aplicare a măsurilor prevăzute în Declarația CircularCities.
 1.1.2.3 Un nou cadru juridic pentru refacerea ecosistemelor
sănătoase (propunere legislativă, T4 2021)
• În 2021, Comisia ENVE va continua să ofere sprijin Comisiei
Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a Strategiei UE în
domeniul biodiversității publicată în mai 2020, ca reacție la avizul
lui Roby Biwer (LU-PSE). Aceasta include elaborarea planurilor de
înverzire urbană și crearea platformei UE privind înverzirea urbană
în temeiul „Acordului privind orașele verzi” (Green City Accord),
dar și rolul ALR-urilor și al CoR în noul cadru de guvernanță
european al biodiversității propus de Comisia Europeană. În urma
celei de a 15-a reuniuni a Conferinței părților (COP 15) la
Convenția ONU privind diversitatea biologică (CBD a ONU),
Comisia ENVE va reacționa la o propunere legislativă privind
refacerea ecosistemelor degradate din întreaga UE care se află într-o
stare precară, reducând totodată presiunile pe biodiversitate.
 1.1.2.4 Platforma tehnică pentru cooperare în domeniul
mediului și Acordul privind orașele verzi
• Membrii Comisiei ENVE vor continua să încurajeze
dialogul cu Comisia Europeană în ceea ce privește
problemele și soluțiile autorităților locale și regionale
legate de aplicarea legislației UE în domeniul mediului.
Platforma, creată de DG ENV și CoR în 2012, se va
concentra în acest an pe punerea în aplicare a Strategiei UE
în domeniul biodiversității, a Planului de acțiune pentru
economia circulară și a Planului de acțiune pentru
reducerea la zero a poluării. În paralel, Comisia ENVE va
continua să sprijine inițiativa referitoare la Acordul privind
orașele verzi lansată în octombrie 2020 pe parcursul celei
de a 18-a Săptămâni europene a regiunilor și orașelor.
IV. Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027

• În urma aprobării de către Parlamentul European, Consiliul a

adoptat regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual
al U.E. pentru perioada 2021-2027.
• Regulamentul prevede pentru U.E.-27 un buget pe termen lung
de 1 074,3 miliarde euro la prețurile din 2018, inclusiv integrarea
Fondului european de dezvoltare. Împreună cu instrumentul de
redresare Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde
euro, acest buget va permite U.E. să asigure în anii următori o
finanțare fără precedent, în valoare de 1,8 mii de miliarde euro,
pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19 și
prioritățile pe termen lung ale U.E. în diferite domenii de
politică.
• Viitorul buget pe termen lung va acoperi șapte domenii de
cheltuieli. El va oferi cadrul pentru finanțarea a aproape 40 de
programe de cheltuieli ale U.E. în următoarea perioadă de șapte ani.
• În viitorul cadru financiar multianual, finanțarea U.E. va fi
direcționată către priorități noi și către priorități consolidate, în toate
domeniile de politică ale U.E., inclusiv tranziția verde și cea
digitală. Politica de coeziune și politica agricolă comună vor
continua să beneficieze de o finanțare importantă și vor fi
modernizate pentru a se asigura contribuția lor optimă la redresarea
economică a Europei și la obiectivele ecologice și digitale ale U.E..
• Pentru a sprijini cele mai vulnerabile regiuni cu o intensitate ridicată
a carbonului în tranziția lor către o economie neutră din punct de
vedere climatic, se creează noul Fond pentru o tranziție justă.
Acesta va primi finanțare atât din viitorul buget pe termen lung, cât
și în cadrul Instrumentului de redresare al U.E..