Leadership-ul politic și dezvoltarea organizațională a Uniunii Europene

Jean Monnet Project

175922-LLP-1-2010-1-RO-AJM-MO,
« Le leadership politique et le
développement organisationnel
de l’Union européenne »

Cristina-Maria Dogot
Universitatea din Oradea
cdogot@uoradea.ro

CURS III. Leadership-ul politic european.

Uniunea Europeană și cetățenii.
Ideea de Europa și problema cetățeanului
• Cosmopolitism și identitate europeană
-originile antice ale cosmopolitismului (stoicismul);
-rădăcinile filosofice ale cosmopolitismului;
-Schiller; Herder;
-Ideile cosmopolite ale lui Immanuel Kant: dreptul cetățeniei
mondiale;
-”cosmopolitismul” marxist;
-cosmopolitism vs. naționalism (abordare conceptuală);
-antinaționalism;
-interculturalism, multiculturalism, policulturalism;
Cosmopolitism si organizare supra-națională

• Declarația Universală a Drepturilor Omului;

• Liga Națiunilor / Organizația Națiunilor Unite;
• Organizația Mondială a Comerțului;
• Forumul Social Mondial;
• ONG-urile internaționale;
• Tribunalul Penal Internațional;
• Globalizarea
• 1950 - Convenţia europeană privind apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale
• UNIUNEA EUROPEANĂ
Uniunea Europeană și cetățeanul european

• UE – proiect economic și politic inițiat și pus în aplicare de

către elite, fără consimțământul și participarea cetă’enilor
europeni;

Deficitul de democrație
• Soluții:
-Parlamentul European (legitimitatea prin vot a UE, 1979);
-cetățenia europeană (1974, 1976, 1984, 1999…).
-simplificarea accesului la informații europene;
-sistem de petiţii online (din aprilie 2012).
 Cetățenia europeană – element al uniunii
politice a UE
• 1974, Consiliul European de la Paris: ridică problema drepturilor cetățenilor
europeni;
• 1976, Raportul Tindemans: ridică problema necesității “comunității cetățenilor
europeni” și a realizării unei europe “mai aproape de cetățeni”;
-capitolul “Europa cetățenilor” al Rap. Tindemans subliniază realizările:
 Respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni;
-și face noi propuneri:
 Îmbunătățirea și armonizarea infrastructurii de transport;
 Simplificarea procedurilor administrative medicale pentru cetățenii uniunii în orice
stat membru al acesteia;
 desființarea controlului vamal pentru cetățenii uniunii;
 Echivalarea diplomelor la nivel academic;
 Colaborarea la nivelul mass-media în vederea mai bunei cunoașteri reciproce a
cetățenilor UE;
 Cetățenia europeană – element al uniunii
politice a UE
• 1984, Consiliul de la Fontainbleau:
-facilitarea liberei circulaţii a persoanelor,
-facilitarea informării,
-stimularea învăţării limbilor străine,
-armonizarea unor simboluri comunitare: imn,
drapel, paşaport.
 Cetățenia europeană – element al uniunii
politice a UE
• Tratatul de la Maastricht (1992):
-art. 8.1. “Este cetăţean al Uniunii orice persoană care are cetăţenia unui stat membru”;
-art. 8 a-d, drepturile supranaționale ale cetățenilor europeni:
 La liberă circulație;
 De sejur și stabilire;
 Dreptul la muncă pe teritoriul statelor membre;
 De a alege și de a fi ales în instituțiile europene (PE);
 Protecție diplomatică și consulară din partea oricărui stat membru pe teritoriul
statelor terțe;
 De a adresa petiții sau de a apela instituțiile europene competente.
• Tratatul de la Amsterdam adaugă: “cetățenia Uniunii completează cetățenia națională
și nu o înlocuiește” (art. 7d); dreptul cetățenilor europeni de a fi aleși în structurile
municipale din statele membre pe teritoriul cărora locuiesc (cu respectarea anumitor
condiții);
 Cetățenia europeană – element al uniunii
politice a UE
• 1999, Carta Drepturilor Fundamentale:
-capitolul I: demnitatea;
-capitolul II: libertățile;
-capitolul III: egalitatea;
-capitolul IV: solidaritatea;
-capitolul V: drepturile cetăţenilor;
-capitolul VI: justiţia;
-capitolul VII: dispoziţii generale.
 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii
Europene
• Efecte:
-fundament politic în combaterea practicilor
guvernării Jorg Heider, în Austria;
-Parlamentul și Comisia Europeană o adoptă ca
bază normativă în procesul legislativ;
-Tribunalul de Primă Instanță utilizează
prevederile Cartei în soluționarea cauzelor;
 Cetățenia europeană – element al uniunii
politice a UE
• Elemente pozitive:
-este simbolul “comunității de obiective” ale statelor membre ale UE;
-caracterul supranațional;
-oferă cetățenilor europeni posibilitatea de a se implica direct în
problemele politice și economice ale UE;
-reprezintă un fundament al legăturilor juridice și politice dintre
statele europene;
-reprezintă dovada conștientizării de către decidenții politici europeni
a rolului cetățenilor în procesul de construcție europeană, în general,
și îndeosebi în cel de realizare a unității politice europene;
 Cetățenia europeană – element al uniunii
politice a UE
• Critici:
-Caracterul artificial și incomplet al cetățeniei europene;
-există o singură obligație, aceea de a deține cetățenia unui stat membru;
-impunerea “de sus în jos” a cetățeniei europene, neresimțită ca o
necesitate de către cetățeanul european (nu s-a creat, în timp, un
sentiment profund al apartenenței la UE);
-dificultatea definirii și încadrării teoretice, datorită caracterului incomplet
și a necesității permanente a transformării (jus sanguinis? cetățenia
civică? Ambele?);
-incoerențe în ceea ce privește dublarea conceptului de cățenie
europeană de o cultură civică europeană;
-apatia politică și (euro)scepticismul cetățenilor europeni;
 Cetățenia europeană – element al uniunii
politice a UE
-neasumarea, la nivel majoritar, a identității
europene;
-în perioada crizei economice, cetățenia
europeană a fost percepută ca o amenințare de
către unele state membre (cereri privind
îngrădirea dreptului la libera circulație, dreptul la
muncă)
-influența negativă a extinderii UE asupra
procesului de asumare a identității europene?
 Leadership-ul politic european intern și
imaginea Uniunii Europene
• Dreptul comunitar, sursă a leadershipului politic
european (adoptarea tratatelor și a oricăror norme cu
caracter juridic cu influență directă sau subsidiară
asupra cetățenilor UE)
• Acțiunile internaționale ale UE, sursă a leadership-ului
politic european;
• Transparentizarea procesului decizional, sursă a
leadership-ului politic al UE;
• Mediatizarea acțiunilor interne și internaționale ale
UE;
 Opinia publică
• Factori care determină formarea opiniei publice:
-Capacitatea de a sesiza evenimentele politice;
-Nivelul culturii politice acumulate;
-Existența unei culturi a dezbaterii publice a deciziilor
politicului;
-Relația elite – cetățeni (existența unei elite implicate în viața
“cetății”);
-Transparența în actul de comunicare a procesului decizional;
-Tipologia leader-ului, a mediului de leadership și a
leadership-ului politic;
 Uniunea Europeană și cetățenii
• În ce măsură există un demos european?
• În ce măsură s-a dezvoltat o “opinie publică europeană”?
• Cât de informată este “opinia publică europeană”?
• Care sunt elementele decizionale / acțiunile politice,
economice, sociale care determină schimbări în cadrul
“opiniei publice europene”?
• Care este influența mass-media asupra “opiniei publice
europene”?
• Cum influențează situațiile de criză opinia publică
europeană?
 Cetățenii și Uniunea Europeană
• Care sunt obiectivele sistemului politic european?
• Care dintre diferitele niveluri ale sistemului politic
european (local, regional, național, supranațional)
este responsabil de lucarea deciziilor?
• Care este rolul instituțiilor europene?
• Care sunt beneficiile integrării europene?
• Care sunt beneficiile extinderii Uniunii Europene?
• Care sunt instrumentele și politicile de rezolvare a
crizelor de către sistemul politic european?
 Atitudini față de UE
• Atitudinea național pragmatică: euroscepticismul?
Cum influențează experiența individuală și
realitatea națională atitudinea față de Uniunea
Europeană?
• Atitudinea supranațional-idealistă: europenismul?
Care sunt valorile, politicile și acțiunile europene
care influențează în mod pozitiv atitudinea față de
Uniunea Europeană?
 Statistici și atitudini? Facts:
• Eurobarometru 1974-2013, constatări
generale:
-opinia publică apreciază ca insuficent de activă
UE: problemă de comunicare sau o lipsă reală de
acțiune a UE?
-susținerea, în general, a pieței unice și a
politicilor comune europene;
 Bibliografie
• Eriksen, Erik O. “The EU: A Cosmopolitan Vanguard?.” Paper to the ECPR
Fourth Pan-European Conference on EU Politics, University of Latvia, Riga, 25
September 2008. http://www.jhubc.it/ecpr-riga/virtualpaperroom/038.pdf.
• García Faroldi, M. Livia. “International Experience and National Contexts:
Measuring Attitudes towards the EU in Cross-national Research Mannheim,
no. 120/2009. Arbeitspapiere - Mannheimer Zentrum für Europäische
Sozialforschung. http://www.mzes.uni-mannheim.de/publications/wp/wp-
120.pdf.
• Hochschild, Jennifer L. „Should the Mass Public Follow Elite Opinion? It
Depends...“Critical Review: A Journal of Politics and Society, 24:4, August
2013, 527-543, DOI :10.1080/08913811.2012.788280
• Mazilu, Roxana. “Cetățenia europeană.” Cadran politic, aprilie 2006.
http://www.cadranpolitic.ro/?p=2887
 Bibliografie
• Nițu, C. “Imigrație, cosmopolitism și deschiderea granițelor.” in Sfera
Politicii, 166, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/166/art03-Nitu.php
• Semetko, Holli A., Wouter van der Brug, and Patti M. Valkenburg. “The
Influence of Political Events on Attitudes towards the European Union.”
British Journal of Political Science, Vol. 33, No. 4 (Oct., 2003), pp. 621-
634. http://www.cesruc.org/uploads/soft/130311/1-130311153S5.pdf.
• Standard Eurobarometer, 1974-2013.
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb_arch_en.htm
• Vintilescu, Cristina. “Cetățenia europeană între trecut și viitor.” Sfera
Politicii, no. 116-117, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/116-117/art6-
vintilescu.html
• Zaller, John R. The Nature and Origins of mass Opinion. Cambridge
University Press, 1992. (pp. 40-52)