Sunteți pe pagina 1din 14

SUBSTANTIVUL

Definiţie:

Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte obiecte în

sens larg:

fiinţe: cățel, șoarece, fetiță, etc.

lucruri: masă, scaun, dulap, etc.

fenomene ale naturii: ploaie, vânt, brumă, fulger, curcubeu, etc.

însuşiri: bunătate, frumusețe, adâncime

acţiuni: muncă, defilare, alergare, bătaie, etc.

stări sufleteşti: bucurie, tristețe, veselie, etc.

relații: prietenie, colaborare, etc.


https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Limba%20si
%20literatura%20romana/Uy5DLiBFRElUVVJBIFBB/#book/64 / pag 63
SUBSTANTIVELE SE RECUNOSC:

1. Prin numărare: o carte/ două cărți


2. Prin posibilitatea de a-i adăuga un adjectiv:
miere (dulce)/ (această) miere

3. Pot proveni din alte părți de vorbire, prin articulare cu l/


a la finalul cuvântului sau cu un pus înaintea cuvântului:
- din verb: mersul/ un mers, cântatul/ un cântat, rănitul/ un
rănit, trecerea, recoltatul, udatul, mâncatul, etc.
- din adj.: harnicul, un tânăr/ tânărul, etc.
- din alte părți de vorbire:
binele/ un bine, treil, un zece, oful, etc.
Felurile substantivului

1. După înțeles:
I a) proprii → denumesc obiecte unice
nume de persoane, fiinţe (ex: Ion, Georgescu, Grivei)
denumiri geografice (ex: Carpaţi, Sibiu, Marea Neagră)
denumirile instituţiilor/organizaţiilor (ex: Universitatea „Lucian
Blaga”, Ministerul Apărării Naţionale)
denumirile operelor literare (ex: „Amintiri din copilărie”)

b) comune → denumesc obiecte de acelaşi fel


- canapea, salată, elevi, tractoare, bucurie, cititul etc.
Reține!
II După alcătuire: simple și compuse
a) simple b) compuse
inel, casă, radio, floarea-soarelui, bloc-turn, zgârie-nori,
floare viţă-de-vie, câine-lup, Cluj-Napoca,
radiocasetofon, hidrocentrală,
aerotermă

Obs.: Există substantive comune care au devenit proprii şi


invers:

1.Substantive comune care au devenit proprii: Creangă,


Moraru, Olar, Vârful Omu, etc.
2.Substantive proprii care au devenit comune: watt, amper,
celsius, farenheit, etc.
Numărul substantivelor:

1. Nr. singular
2. Nr. plural
3. Alte categorii de substantive:
Substantive colective - au formă de singular și înțeles de plural:
UN STOL; O CIREADĂ,O TURMĂ, UN LAN (de grâu), precum și:
pietriş, stufiş, păpuriş
tineret, bănet, puiet
ţânţărime, turcime,
ţărănime, mulţime,
apărie, rufărie, frunzărie
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Limba%20si
%20literatura%20romana/Uy5DLiBFRElUVVJBIFBB/#book/64
Substantive defective de plural/ de singular
1. Substantivele defective de PLURAL au formă
doar de singular
•nume de materie: miere, aur, argint, sânge, rouă,
lapte
•substantive care denumesc calităţi sufleteşti: lene,
curaj, isteţime, bunătate, altruism, egoism,
înţelepciune
•nume de sporturi: fotbal, basket, tenis, handbal, înot,
polo, atletism, biliard, patinaj, golf

2) Substantive defective de SINGULAR au


formă doar de plural
•cuvinte precum: zori, icre, tăieţei, şale,
aplauze
•denumiri geografice: Carpaţi, Bucegi, Alpi
•obiecte alcătuite din două părți identice:
pantaloni, ochelari
In limba romană substantivul are trei genuri: masculin, feminin, neutru.

Genul masculin pentru ființe de sex bărbătesc sau lucruri care,


prin obișnuință, sunt socotite masculine(om, cal, pom)

Genul feminin pentru ființe de sex femeiesc sau lucruri


considerate, prin tradiție, feminine (pisica, floare, carte)

Genul neutru, în general, nume de lucruri (cer, stilou, nume)

ARS LIBRI
Exercitii
https://drive.google.com/file/d/1v-Y-b3V_fkcMk2dugpVmM-Xh436skznV/view
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Limba%20si%20literatura%20romana/Uy5DLiBHUlVQIEVESVRP/
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Limba
%20si%20literatura%20romana/Uy5DLiBFRElUVVJBIFBB/
#book/66 , pag 66 – JOC DIGITAL

S-ar putea să vă placă și