CARBUNII

Chelaru Alexandru
Ciubotaru Alin
Clapon Teodor

Clasa a Xa A
Profesor coordonator: Cucoș Mihaela
 CUPRIN
Ce este cărbunele?
Formare
S
Tipuri de cărbuni
Utilizări
Importanța și influența sa asupra umanității
PROBABIL CU TOȚII CUNOAȘTEM ÎNFĂȚIȘAREA UNUI CĂRBUNE
CO2
Este desigur, o rocă sedimentară
H
compuși minerali
S N O2

Culoarea sa este brun-neagră, având proprietăți combustibile.

Este un produs al carbonizării resturilor vegetale din epocile

geologice ce s-au acumulat in mlaștinile tropicale
 FORM
Masa organică ce formează
A REA
cărbunii provine din celuloza și
CĂ R B
lighina plantelor, în majoritate a UNIL
ferigilor. O R

Procesul constituirii cărbunilor fu influențat de condițiile climatice.

De ex. migrația mărilor:

♦ Acestea au adus sedimente ce acopereau mlaștinile
♦ Apare presiunea și temperatura ridicată
♦ Apare incarbonizarea
 CLASIFICAREA CĂRBUNILOR
DIN ROMÂNIA TIPURI DE
CĂRBUNI FOSILI
Turba Carbune brun Lignit

Huila Atracit
TURBA
 Turba este cel mai tânăr cărbune, din Neogen,
formându-se şi astăzi. Conţine 52 - 62 %
carbon în masa combustibilă, iar prin încălzire
degajă foarte multe materii volatile. În
momentul extracţiei ea conţine 75 - 80 %
umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în
care are o putere calorifică de 12 - 20 MJ/kg. Cămin în care se arde turbă
Turba uscată şi brichetată se foloseşte drept
combustibil casnic. De asemenea, ea se poate
folosi ca material filtrant sau ca îngrăşământ
HUILA
 Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic şi Jurasic.
Conţine 75 - 92 % carbon în masa combustibilă, iar prin
încălzire degajă suficiente materii volatile pentru
aprindere. În momentul extracţiei conţine 1 - 5 %
umiditate. Are o putere calorifică de 20 - 29 MJ/kg. Este
cel mai preţios cărbune. Huilele cu flacără lungă (numele
vine de la durata degajării volatilelor, care ard cu flacără
vizibilă) şi de gaz (numele vine tot de la cantitatea
volatilelor) nu cocsifică, ca urmare se folosesc în scopuri
energetice. Huila de cocs şi parţial cea grasă (în amestec cu
cea de cocs) cocsifică, ca urmare este folosită la
producerea cocsului, valorificare mult mai valoroasă decât
prin ardere. Huilele slabă şi antracitoasă au puţine volatile,
sunt greu de ars.
ANTRACITUL
 Antracitul este cel mai vechi cărbune, datând din
Jurasic. Conţine 92 - 98 % carbon în masa
combustibilă, dar aproape deloc materii volatile,
ceea ce îl face foarte dificil de aprins. Aprinderea
trebuie făcută cu un combustibil de suport, care să-
l aducă la temperatura de 800 °C, temperatura de
aprindere a carbonului. În momentul extracţiei
conţine 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorifică
de 20 - 25 MJ/kg. Datorită aprinderii dificile este
puţin folosit în energetică, fiind folosit în industria
chimică la producerea electrozilor.
LIGNITUL
 Lignitul este un cărbune natural de calitate inferioară, de
culoare brună-negricioasă și foarte fărâmicios. Nu este
rezistent.
 Spre a fi utilizat drept combustibil, lignitul poate fi
prezentat sub formă de brichete. Datorită prezenței acizilor
humici, care pot favoriza legarea componenților, se evită
introducerea suplimentară în șarjele de brichetare a unor
lianți, utilizați în mod curent pentru îmbunătățirea Exploatare de lignit
caracteristicilor fizicomecanice ale brichetelor obținute prin
presare.
 La utilizarea lignitului în cazane de termoficare, pentru a se
asigura debitul nominal al cazanului, trebuie ce puterea
calorifică inferioară a cărbunelui să fie Q = 1350 - 1800
Kcal/ Kg.
CĂRBUNII BRUNI
 Cărbunele brun este un cărbune mai vechi, din
Paleogen. Conţine 60 - 78 % carbon în masa
combustibilă, iar prin încălzire degajă multe materii
volatile. În momentul extracţiei conţine 30 - 45 %
umiditate. Are o putere calorifică de 6 - 18 MJ/kg
(uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, în special
lignitul, care se găseşte în cantităţi mari, de exemplu în
România în bazinul Olteniei, în scopuri energetice, fiind
combustibilul clasic în termocentralele pe bază de
cărbune.
 Cărbunele brun huilos este un cărbune specific
României, are aspect de huilă, însă putere calorifică sub
20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huilă. Este
folosit în scopuri energetice.
Cărbunele este ars pentru
a genera electricitate sau
în procese industriale

Producerea gazelor
( Ţările fără resurse de gaze )

Cărbunele ars degajă amoniac,

gudroane, gaze şi uleiuri uşor
Materie primă în chimie volatile, lăsând în urmă un
reziduu dur. (cocs)
 IMPORTANTA SI INFLUENTA
ASUPRA OMENIRII A
CARBUNELUI
Specialistii ne comunica faptul ca aceasta  Cărbunele a fost si ramane chiar si la ora
roca sedimentara ar putea sa rezolve actuala cunoscut ca fiind o resursa primara
problemele serioase energetice cu care se de energie. Cu toate acestea, trebuie sa il
confrunta omenirea in ultimii ani de zile. utilizam cu mare grija si discernamant,
Astfel, acesta va lua incetul cu incetul pentru ca în viitorul apropiat exista
locul petrolului, tocmai pentru ca polueaza posibilitatea să nu mai putem beneficia de
mult mai putin, iar pretul este extrem de uluitoarele sale beneficii. În prezent
accesibil. depindem destul de mult de această resursă
Este de mare folos atat in case, cat si in de energie pentru că este eficientă si deloc
producerea de curent electric ce se scumpă.
datoreaza ajutorului temocentralelor,
precum si a turbinelor. Atunci cand
carbunele este ars, degaja o cantitate de
caldura si produce o serie de gaze in care
se incadreaza dioxidul de carbon, dioxidul
de suls si vaporii de apa.
BIBLIOGRAFIE
 https://www.centrale-lemne-liepsnele.ro/super-calitatile-carbunelui-producerea-de-caldura-cas
a/

 https://nicolaebors.wordpress.com/2015/03/03/utilizarea-carbunelui-de-pamint/

 https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune

 www.google.com