Sunteți pe pagina 1din 31

Legislatie deseuri

LEGISLAŢIE CADRU

LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul


deşeurilor
• HOTĂRÂRE nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind
aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor
şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor
• HOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa
gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
LEGISLATIE DEPOZITAREA DEŞEURILOR

• HOTĂRÂRE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea


deşeurilor

• HOTĂRÂRE nr. 1292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi


completarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor
• ORDIN nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor
• ORDIN nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei
la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004
pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor
LEGISLATIE AMBALAJE ŞI DEŞEURI DE AMBALAJE

• HOTĂRÂRE nr. 621 din 23 iunie 2005 privind gestionarea


ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
• HOTĂRÂRE nr. 1872 din 21 decembrie 2006 pentru
modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor
de ambalaje
• HOTĂRÂRE nr. 247 din 17 martie 2011 pentru
modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor
de ambalaje
Ierarhia deşeurilor

• O substanţă sau un obiect este considerat deşeu numai în cazul în care


corespunde definiţiei din Legea 211/2011:
• deşeu - orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are
intenţia sau obligaţia să îl arunce.
• Art. 4. (1) Următoarea ierarhie se aplică ca ordine de prioritate în cadrul
legislaţiei şi politicii de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor:
•    a) prevenirea;
•    b) pregătirea pentru reutilizare;
•    c) reciclarea;
•    d) alte operaţiuni de valorificare,
de exemplu valorificarea energetică;
•    e) eliminarea
Optiuni prioritare in ordine descrescatoare:
● Prevenirea aparitiei – prin aplicarea “tehnologiilor
curate” în activităţile care generează deseuri;
● Reducerea cantitatilor/minimizare – prin aplicarea
celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate
generator de deseuri;
● Valorificarea deseurilor – prin refolosire, reciclare
materiala si recuperare energetica;
● Eliminarea deseurilor – prin depozitare finala sau
incinerare.
Subproduse

• Subprodusul nu mai este considerat deşeu( Art.5), ci o substanţă


sau un obiect care rezultă în urma unui proces de producţie al cărui
obiectiv principal nu este producerea acestuia şi care îndeplineşte,
cumulativ, următoarele condiţii:
•    a) utilizarea ulterioară a acesteia este certă;
•    b) poate fi utilizat direct, fără a fi supus unei alte prelucrări
suplimentare celei prevăzute de practica industrială obişnuită;
•    c) este produs ca parte integrantă a unui proces de producţie;
•    d) utilizarea ulterioară este legală, în sensul că îndeplineşte toate
cerinţele relevante referitoare la produs, la protecţia mediului şi
protecţia sănătăţii.
Încetarea statutului de deşeu

• Anumite categorii de deşeuri încetează să mai fie considerate deşeuri,în cazul în care au
trecut printr-o operaţiune de valorificare din anexa nr. 3 la Legea 211/2011 şi dacă
îndeplinesc criteriile specifice stabilite la nivelul Uniunii Europene, potrivit următoarelor
condiţii:
•   a) substanţa sau obiectul sunt utilizate în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri
specifice;
•   b) există o piaţă sau cerere pentru substanţa sau obiectul în cauză;
•   c) substanţa sau obiectul îndeplineşte cerinţele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor
specifice şi respectă legislaţia şi normele aplicabile produselor;
•   d) utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului
sau a sănătăţii populaţiei.
•   Criteriile prevăzute mai sus includ şi valorile-limită pentru poluanţi, dacă este
necesar, şi iau în considerare orice eventuale efecte negative asupra mediului ale
substanţei sau ale produsului în cauză.
•    Criteriile specifice prevăzute mai sus pentru încetarea statutului de deşeu trebuie
luate în considerare, cel puţin în cazul agregatelor, hârtiei, sticlei, metalelor, anvelopelor şi
al textilelor.
Lista deşeurilor
• Lista deşeurilor se regăsește în Deciziei Comisiei 2014/955/UE din 18
decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei
liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE şi este obligatorie pentru a
determina dacă un deşeu trebuie considerat deşeu periculos.
•     Includerea unei substante sau obiect pe listă nu înseamnă că respectivul
obiect ori respectiva substanţă se consideră ca fiind deşeu în orice împrejurare.
•     Producătorii şi deţinătorii de deşeuri persoane juridice sunt obligaţi să
încadreze fiecare tip de deşeu generat din propria activitate în lista deşeurilor
(Art.8(1)).
•    În cazul unui tip de deşeu care se încadrează potrivit listei deşeurilor sub 2
coduri diferite în funcţie de posibila prezenţă a unor caracteristici periculoase -
codurile marcate cu asterisc, încadrarea ca deşeu nepericulos se realizează de
către producătorii şi deţinătorii de astfel de deşeuri numai în baza unei analize a
originii, testelor, buletinelor de analiză şi a altor documente relevante.
Capitolele din lista

01- Deșeuri provenite din explorarea și din exploatarea minelor și carierelor, precum și din
tratarea fizică și chimică a mineralelor;
02- Deșeuri provenite din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare și
pescuit, pregătirea și procesarea alimentelor;
03- Deșeuri provenite din prelucrarea lemnului și din fabricarea panourilor și a mobilei, a
celulozei, hârtiei și cartonului;
04- Deșeuri provenite din industria pielăriei, a blănăriei și din industria textilă;
05- Deșeuri provenite din rafinarea petrolului, de la purificarea gazului natural și din tratarea
pirolitică a cărbunelui;
06- Deșeuri rezultate din procesele chimiei anorganice;
07- Deșeuri rezultate din procesele chimiei organice;
08-Deșeuri rezultate din fabricarea, formularea, distribuția și utilizarea (FFDU) produselor de
acoperire (vopseluri, lacuri și emailuri vitrifiate), a adezivilor, a masticurilor și a cernelurilor
tipografice;
09-Deșeuri din industria fotografică;
10-Deșeuri rezultate din prelucrarea termică;
Capitolele din lista

11- Deșeuri rezultate din tratarea chimică a suprafețelor și din acoperiri ale metalelor și ale altor materiale;
hidrometalurgia neferoasă;
12- Deșeuri rezultate din modelarea și tratarea mecanică și fizică a suprafețelor metalelor și materialelor
plastice;
13- Deșeuri din uleiuri uzate și comestibili lichizi uzați (cu excepția uleiurilor comestibile, 05 și 12);
14-Deșeuri de solvenți organici, agenți de răcire și agenți de propulsare (cu excepția capitolelor 07 și 08);
15- Deșeuri de ambalaje; absorbanți, materiale de lustruire, materiale filtrante și îmbrăcăminte de protecție
nespecificată;
16- Deșeuri nespecificate în altă parte în listă;
17- Deșeuri de construcții și demolări (inclusiv pământ excavat din situri contaminate);
18-Deșeuri provenite din activități de asistență medicală sau veterinară și/sau din cercetări conexe (cu
excepția deșeurilor de la prepararea hranei în bucătării sau restaurante, care nu provin direct din activitățile
de asistență medicală);
19-Deșeuri provenite de la instalații de tratare a reziduurilor, de la stațiile ex-situ de epurare a apelor
reziduale și de la prepararea apei pentru consumul uman și a apei pentru uz industrial;
20-Deșeuri municipale (deșeuri menajere și deșeuri asimilabile provenite din comerț, industrie și instituții),
inclusiv fracțiuni colectate separat.
Valorificarea deşeurilor

• Valorificare - orice operatiune care are drept rezultat principal faptul ca deseurile
servesc unui scop util prin inlocuirea altor materiale sau faptul ca deseurile sunt
pregatite pentru a putea servi scopului respectiv in intreprinderi ori in economie in
general.
• Producătoriilor şi deţinătorii de deşeuri le revine obligaţia valorificării acestora fără a
pune în pericol sănătatea umană şi a mediului ,respectând şi ierarhia de gestionare a
deseurilor :
•    -pregătirea pentru reutilizare;
•    -reciclarea;
•    -alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică.
• In vederea facilitării şi îmbunătăţirii valorificării, deşeurile sunt colectate separat, în
cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al
protecţiei mediului şi nu se amestecă cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite.
•   Operatorii economici care colectează şi/sau transportă deşeuri au obligaţia de a
asigura colectarea separată a acestora şi de a nu le amesteca în timpul transportului.
Operatiuni de valorificare conform anexei 3 din legea deșeurilor

•    R 1 - intrebuintarea in principal drept combustibil sau ca alta sursa de energie;


•    R 2 - valorificarea/regenerarea solventilor;
•    R 3 - reciclarea/valorificarea substantelor organice care nu sunt utilizate ca solventi
(inclusiv compostarea si alte procese de transformare biologica). Aceasta include si
gazeificarea si piroliza care folosesc componentele ca produse chimice;
•    R 4 - reciclarea/valorificarea metalelor si compusilor metalici;
•    R 5 - reciclarea/valorificarea altor materiale anorganice. Aceasta include si tehnologiile
de curatire a solului care au ca rezultat operatiuni de valorificare a solului si de reciclare
a materialelor de constructie anorganice;
•    R 6 - regenerarea acizilor sau a bazelor;
•    R 7 - valorificarea componentilor utilizati pentru reducerea poluarii;
•    R 8 - valorificarea componentelor catalizatorilor;
•    R 9 - rerafinarea petrolului sau alte reutilizari ale petrolului;
•  R 10 - tratarea terenurilor avand drept rezultat beneficii pentru agricultura sau pentru
imbunatatirea ecologica;
•    R 11 - utilizarea deseurilor obtinute din oricare dintre operatiunile numerotate de la R 1 la
R 10;
•    R 12 - schimbul de deseuri in vederea expunerii la oricare dintre operatiunile numerotate
de la R 1 la R 11. In cazul in care nu exista niciun alt cod R corespunzator, aceasta include
operatiunile preliminare inainte de valorificare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre
altele, demontarea, sortarea, sfaramarea, compactarea, granularea, maruntirea uscata,
conditionarea, reambalarea, separarea si amestecarea inainte de supunerea la oricare
dintre operatiunile numerotate de la R1 la R11;
•    R 13 - stocarea deseurilor inaintea oricarei operatiuni numerotate de la R 1 la R 12
(excluzand stocarea temporara inaintea colectarii, la situl unde a fost generat deseul).
Stocare temporara inseamna stocare preliminara, potrivit prevederilor pct. 6 din anexa nr. 1
la lege.
Reutilizarea şi reciclarea

• reciclare - orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt


transformate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia
initiala ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor
organice, dar nu include valorificarea energetica si conversia in vederea
folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de umplere;
• reutilizarea - orice operatiune prin care produsele sau componentele care
nu au devenit deseuri sunt utilizate din nou in acelasi scop pentru care au
fost concepute;
•  
• Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca începând cu anul
2012 să asigure colectarea separată pentru cel puţin următoarele tipuri de
deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă( Art.17 (1)).

Eliminarea

• Eliminare - orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care
una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie.

• Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să supună deşeurile


care nu au fost valorificate unei operaţiuni de eliminare în condiţii de siguranţă ( Art. 19 (1)).
•     Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru
activitatea de eliminare a deşeurilor au următoarele obligaţii:
•    a) să asigure eliminarea în totalitate a deşeurilor care le sunt încredinţate;
•    b) să folosească cele mai bune tehnici disponibile fara costuri excesive;
•    c) să amplaseze şi să amenajeze instalaţia de eliminare a deşeurilor într-un spaţiu şi în
condiţii stabilite de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului competente;
•    d) să introducă în instalaţia de eliminare numai deşeurile menţionate în autorizaţia emisă de
autorităţile competente şi să respecte tehnologia de eliminare aprobată de acestea.
•     Abandonarea deşeurilor este interzisă.
•     Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.
Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor

• Producatorul de deseuri/ orice detinator de deseuri are obligatia de a


efectua operatiunile de tratare in conformitate cu prevederile legii
deseurilor sau de a transfera aceste operatiuni unui operator economic
autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator
public ori privat de colectare a deseurilor.
•     Operatorii economici care efectuează operații de colectare și transport
de deșeuri au obligatia sa livreze și să transporte deșeurile numai la
instalatii autorizate pentru efectuarea operatiunilor de tratare.
•         Producătorul sau deținătorul care transferă deșeuri către una dintre
persoanele fizice ori juridice în vederea efectuării unor operațiuni de tratare
preliminară operațiunilor de valorificare sau de eliminare completă nu este
scutit de responsabilitatea pentru realizarea operațiunilor de
valorificare ori de eliminare completă.
Strategii de evitare a producerii de deşeuri

• la procedeele de producţie:
 optimizarea funcţionării instalaţiei, a tehnicii procesului şi a
proceselor individuale;
 circuitul intern al instalaţiei şi valorificarea interna a substanţelor
reziduale;
 minimizarea utilizării materiilor prime şi auxiliare (cresterea
randamentelor si scaderea consumurilor specifice);
 inlocuirea materiilor prime şi auxiliare toxice;
 utilizarea materiilor prime secundare, fie intern, fie prin
valorificare la terti;
 implementarea sistemelor de folosinţă multiplă.
Strategii de evitare a producerii de deşeuri

• Posibilităţile de acţiune în comerţ


 evitarea alterării alimentelor din comerţul alimentar, printr-o gestionare
• corespunzătoare;
 utilizarea produselor ecologice la întreţinerea spatiilor comerciale si
• clădirilor.
Sectorul de birouri:
• -utilizarea hârtiei scrise sau imprimate pentru ciorne;
• -scrierea pe ambele părţi a hârtiei (copii, anunţuri publice);
• -utilizarea şerveţelelor din pânză în locul celor din hârtie;
• -utilizarea hârtiei reciclate;
• -utilizarea materialelor de birou şi a chimicalelor fără substanţe toxice sau cu conţinut mic;
• -renunţare la produse din material plastic, îndeosebi la materialele conţinând PVC ;
• -utilizarea aparatelor electrice cu alimentare din reţea sau a acelora cu acumulatori reîncărcabili în loc de
baterii;
• -preferinţă pentru băuturi în sticle de folosinţă multiplă;
• -utilizarea produselor ecologice de curăţat (fără substanţe cu clor, tensid sau fosfaţi);
• -preferarea mobilierului compatibil ecologic (de folosinţă îndelungată, reparabil, sărac în substanţe toxice);
Strategii de evitare a producerii de deşeuri

• Cantine/restaurante
• -ofertă de băuturi în sticle de folosinţă multiplă ;
• -ofertă de alimente proaspete din regiune
• -renunţare la ambalarea porţiilor;
• renunţare la vesela de unică folosinţă ;
Domeniul construcții
• -renunţare la materiale conţinând PVC;
• -utilizarea vopselelor şi lacurilor fără substanţe toxice;
• -reutilizarea componentelor şi materialelor din construcţii de la măsurile
de demolări ;
• -valorificarea și utilizarea materialelor de construcţii reciclate;
Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Definiție:
ambalaj – orice obiect, indiferent de materialul din care este
confecţionat ori de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării,
manipulării, distribuţiei şi prezentării produselor, de la materii
prime la produse procesate, de la producător până la utilizator
sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat aceloraşi
scopuri este, de asemenea, considerat ambalaj;
 Ambalajul constă din:
 ambalaj de vânzare sau ambalaj primar – ambalajul conceput pentru a constitui o
unitate de vânzare pentru un utilizator sau consumator final la punctul de achiziţie;
 ambalaj grupat sau ambalaj secundar - ambalajul conceput pentru a constitui la
punctul de achiziţie o grupare a unui anumit număr de unităţi de vânzare, indiferent
dacă acestea sunt vândute ca atare consumatorului sau utilizatorului final sau dacă
servesc numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; acesta poate
fi înlăturat din produs fără a-i afecta caracteristicile;
 ambalaj pentru transport sau terţiar – ambalajul conceput pentru a înlesni
manevrarea şi transportul unui număr de unităţi de vânzare sau ambalaje grupate
pentru a preveni manevrarea fizică şi pagubele datorate transportului. Ambalajul
pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;
 ambalaj de desfacere – ambalajele concepute să fie umplute în punctul de
vânzare şi articolele de unică folosinţă umplute sau concepute astfel încât să fie
umplute în punctul de vânzare
 ambalaj reutilizabil - ambalaj refolosit pentru acelaşi scop, a cărui returnare de
către consumator ori comerciant este asigurată de plata unei sume-sistem
depozit, prin reachiziţionare sau altfel. Ambalajul reutilizabil se consideră introdus
pe piaţă atunci când este făcut disponibil pentru prima oară, împreună cu
produsul pe care este destinat să îl conţină, să îl protejeze, să îl manipuleze, să îl
distribuie sau să îl prezinte.
 deşeuri de ambalaje generate - cantitatea de ambalaje care devin deşeuri pe
teritoriul naţional după ce acestea au fost utilizate pentru a conţine, a proteja, a
livra şi a prezenta produse. Deşeurile de ambalaje generate nu includ reziduurile
de orice fel, rezultate din producţia de ambalaje şi de materiale de ambalare ori
din orice alt proces de producţie. Cantitatea de deşeuri de ambalaje generate
într-un an se consideră a fi egală cu cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţa
naţională în anul respectiv
Constituie ambalaje:
 Foliile care învelesc carcasele de compact discuri;
 Pungile în care se expediază cataloage și reviste (cu o revistă înăuntru);
 Șervețele dantelate pentru prăjituri, vândute împreună cu prăjiturile;
 Rolele, tuburile și cilindrii în jurul cărora este înfășurat un material flexibil (de exemplu, folie de
plastic, folie de aluminiu, hârtie), cu excepția rolelor, tuburilor și cilindrilor destinați a fi părți ale
unor echipamente de producție și care nu se utilizează cu scopul de a prezenta un produs ca
unitate de vânzare;
 Ghivecele pentru flori destinate exclusiv vânzării și transportării plantelor și care nu sunt
destinate păstrării împreună cu planta pe parcursul vieții acesteia;
 Flacoanele din sticlă pentru soluții injectabile;
 Suporturile pentru compact discuri (vândute împreună cu compact discurile și care nu sunt
destinate utilizării ca mijloc de depozitare);
 Umerașele pentru haine (vândute împreună cu un articol de îmbrăcăminte);
 Cutiile de chibrituri;
 Sistemele de izolare sterilă (pungi, tăvi și materiale necesare menținerii sterilității produsului);
 Capsulele pentru băuturi (de exemplu, cafea, cacao, lapte), care rămân goale după utilizare;
 Buteliile din oțel reîncărcabile, utilizate pentru diferite tipuri de gaz, cu excepția extinctoarelor
Nu constituie ambalaje:

 ghivecele pentru flori destinate păstrării împreună cu planta pe parcursul vieţii acesteia;
 cutiile pentru scule; pliculeţele pentru ceai;
 învelişurile de ceară din jurul brânzei;
 membranele mezelurilor;
 umeraşele pentru haine, vândute separat;
 capsulele de cafea,
 dozele de cafea din folie de aluminiu şi dozele de cafea din hârtie de filtru, care sunt aruncate împreună cu cafeaua după
utilizare;
 cartuşele pentru imprimante;
 carcasele pentru compact discuri, DVD-uri şi casete video, vândute cu un compact disc, un DVD sau o casetă video
înăuntru;
 suporturile pentru compact discuri, vândute goale şi destinate utilizării ca mijloc de depozitare;
 capsulele solubile pentru detergenţi;
 lumânările pentru morminte, recipientele pentru lumânări; râşniţele mecanice, integrate în recipiente reîncărcabile, de
exemplu râşniţele de piper reîncărcabile;
 paletele de amestecat;
 tacâmurile de unică folosinţă;
 hârtia de împachetat, vândută separat;
 formele din hârtie pentru copt, vândute goale;
 şerveţelele dantelate pentru prăjituri, vândute fără prăjituri;
Constituie ambalaje, dacă au fost concepute pentru a fi
umplute la punctul de vânzare:
Pungile din plastic sau din hârtie
Farfuriile și paharele de unică folosință
Folia alimentară aderentă
Pungile pentru sandviciuri
Folia de aluminiu
Husele din folie de plastic pentru protejarea hainelor
curățate în curățătorii
Componentele ambalajelor şi elementele auxiliare integrate în ambalaj sunt considerate ca parte din
ambalajul în care sunt integrate.

Elementele auxiliare agăţate direct de produs sau ataşate de acesta, care


îndeplinesc funcţii de ambalaj, sunt considerate ambalaje dacă nu sunt parte
integrantă a produsului şi dacă nu toate elementele lor sunt destinate a fi
utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul.
 Etichetele agățate direct de produs sau atașate acestuia;
 Peria de rimel care face parte din capacul recipientului;
 Etichetele adezive atașate unui alt articol de ambalaj;
 Capsele metalice;
 Manșoanele din plastic;
 Dispozitivul de măsurare-dozare care face parte din sistemul de închidere al
recipientului pentru detergenți;
 Râșnițele mecanice (integrate în recipiente fără posibilitate de reîncărcare, pline
cu un anumit produs, de exemplu râșnițele de piper pline cu piper).
Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu completarile si modificarile
ulterioare

Operatorii economici, persoane juridice române, sunt responsabili


pentru întreaga cantitate de deşeuri generate de ambalajele pe
care le introduc pe piaţa naţională, după cum urmează:
a) operatorii economici care introduc pe piaţă produse ambalate;
b) operatorii economici care supraambalează produse ambalate
individual în vederea revânzării/redistribuirii;
c) operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje de
desfacere;
d) operatorii economici care dau spre închiriere, sub orice formă,
cu titlu profesional, ambalaje, sunt responsabili pentru respectivele
ambalaje.
Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu
completarile si modificarile ulterioare
Responsabilităţile operatorilor economici se pot realiza:
a) individual, prin colectarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje provenite din
activitatea proprie sau preluate de la generatori sau deţinători de deşeuri, staţii de
sortare, colectori autorizaţi, administrate prin intermediul operatorilor economici
autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi
valorificarea deşeurilor de ambalaje;
b) prin intermediul unui operator economic autorizat in baza Ord. 932/481/2016
• Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie se face prin:
•   a) sistemele de colectare selectivă, pe tipuri de materiale a deşeurilor
reciclabile din deşeurile municipale, de către operatorii prevăzuţi în Legea
serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată;
•   b) sistemele de colectare distinctă a deşeurilor de ambalaje înfiinţate de
operatorii economici care deţin autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea acestei
activităţi.
colectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje se
realizeaza în containerele inscripţionate cu denumirea
materialului / materialelor pentru care sunt destinate şi
fabricate sau inscripţionate în mod corespunzător în
culorile :
albastru - pentru deşeuri de hârtie - carton,
galben - pentru deşeuri de plastic, metal şi materiale
compozite,
 verde/alb - pentru deşeuri de sticlă colorată/albă
roşu - pentru deşeuri periculoase.
Încadrarea deşeurilor de ambalaje

Cod de deşeu nepericulos Cod de deşeu periculos R aferent R aferent


operaţiunii de operaţiunii de
•Tip de material reciclare valorificare
energetică
•Cod de deşeu nepericulos
•Cod de deşeu periculos
•sticlă
R aferent operaţiunii
15 01 07
de reciclare
15 01 10* R5 -
PET • R aferent
15 01 operaţiunii
02 de
15 01valorificare
10* energetică
R3 R1
Alte plastice 15 01 02 15 01 10* R3 R1
Hârtie/carton 15 01 01 15 01 10* R3 R1
Aluminiu 15 01 04 15 01 10* R4 -
Oţel 15 01 04 15 01 10* R4 -
Lemn 15 01 03 15 01 10* R3 R1
Altele 15 01 09 15 01 10* R5 R1

S-ar putea să vă placă și