Începând cu luna martie 2020, criza COVID-19 a determinat instituțiile de educație și
formare din Europa să își închidă ușile și să treacă rapid la predarea la distanță / online. În câteva săptămâni, peisajul educațional din Europa și din întreaga lume s-a schimbat fundamental. Profesorii, elevii și familiile lor s-au adaptat rapid și au continuat să învețe, dând dovadă de hotărâre și perseverență. Conform celui mai recent Index al economiei și societății digitale, 42% dintre europeni nu au abilități digitale de bază, iar piața muncii europene se confruntă cu un deficit semnificativ de experți în domeniul digital. Agenda europeană Adaptarea sistemelor de educație și formare la era digitală a devenit o temă de interes major pe agenda europeană, aspect reflectat în următoarele inițiative: • Lansareala 1 iulie 2020, de către Comisia Europeană a noii Agende Europene a Competențelor pentru competitivitate sustenabilă, echitate socială și reziliență; • Lansarea, la 30 septembrie 2020, de către Comisia Europeană, a noului Plan de acțiune pentru educația digitală, denumit Resetarea educației și formarii pentru era digitală (2021-2027); • Lansarea, la 30 septembrie 2020, de către Comisia Europeană a Comunicării privind Spațiul european al educației până în 2025. Context național În România, digitalizarea sistemului de educație și formare a constituit un subiect prioritar începând cu 2016, odată cu lansarea, de către Administrația Prezidențială, a proiectului de țară ”România educată”. În perioada 2016-2018 Administrația Prezidențială a derulat o amplă dezbatere publică privind educația din România, pornind de la o proiecție a viitorului și imaginând provocările acestuia pentru societatea prezentului. Până la acest moment, România nu are o strategie națională privind digitalizarea sistemului de educație și formare. Raportul DESI al Comisiei Europene pentru România 2020 precizează că ”măsura în care România a realizat angajamentele prevăzute în strategie (Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 – n.n.) este necunoscută; de asemenea, nu este clar dacă România are în plan să evalueze punerea în aplicare a strategiei și dacă intenționează să prezinte un raport privind situația actuală”. Cu toate că înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză. Context și stare de fapt C.R.E.D. ”START IN CARIERA PRIN MASTER Perspectiva practicienilor este că, în contextul actual, este nevoie de valorificarea oportunității de a operaționaliza mai bine relațiile de determinare dintre:
● profilul de competențe al cadrului didactic, cu precădere
referirile la competențele digitale, și curriculumul pentru formarea profesională inițială (FPI) și formarea profesională continuă ● profilul de competențe al absolventului, pentru fiecare ciclu de școlarizare; ● curriculumul asociat formării competențelor din profilurile de mai sus. www.smart.edu.ro