Cerinţe de apă şi calitatea surselor de apă /

Gestionarea resurselor de apă

CURS 3
CERINŢ E DE APĂ .

Asist. univ. dr. ing. Irimia Oana

 Structura cursului 3
3.1. CERINŢE DE APĂ
3.1.1. Cerinţa de apă. Factorii care influenţează cerinţa de
apă.
3.1.2. Cerinţe de apă pentru populaţie
3.1.3. Cerinţe de apă pentru industrie
3.2. CONDIŢII DE CALITATE A APEI PENTRU DIFERITE CERINŢE
3.2.1. Condiţii de calitate pentru apa potabilă
3.2.2. Condiţii de calitate pentru apa industrială
3.2.2.1. Cerinţe de calitate pentru apa utilizată în
industria alimentară
3.2.2.2. Cerinţe de calitate pentru apa utilizată pentru
răcire, încălzire şi pentru producerea aburului
3.2.2.3. Condiţii de calitate pentru apa folosită în agricultură
CERINŢ E DE APĂ
 Cerinţa de apă. Factorii care influenţează
cerinţa de apă.
Prin definitie, cerinta de apa reprezinta acea cantitate de apa ce trebuie prelevata
la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume: alimentare cu apa, irigatii etc.
Factorii care influenţează cerinţa de apă sunt:
• natura folosintei de apa;
• tariful/pretul apei;
• existenta unor surse alternative;
• disponibilul de apa la sursa;
• calitatea serviciului;
• numarul populatiei si mediul de locuire;
• starea actuala a sistemului de alimentare cu apa (pierderile de apa, presiunea
de serviciu etc.);
• rata de ocupare a populatiei;
• clima;
• venitul pe gospodarie/familie;
• factori socio-culturali;
• echipamentele, dispozitivele, aparatura;
• gradul de recirculare.
 Cerinţe de apă pentru populaţie
Cerinţele de apă ale centrelor populate se pot grupa în următoarele categorii
[53, 86]:
• cerinţe gospodăreşti ale populaţiei, cuprinzând apa pentru băut,
prepararea hranei, spălatul corpului, al rufelor şi al vaselor, menţinerea
curăţeniei locuinţei şi a curţii, stropitul grădinii şi eventual apa pentru
creşterea animalelor din gospodării;
• cerinţe publice, cuprinzând apa distribuită în clădiri publice (şcoli, cămine,
spitale, hoteluri, restaurante etc.), apa pentru spălatul şi stropitul străzilor şi
spaţiilor verzi, pentru fântâni publice şi ornamentale, pentru întreţinerea şi
exploatarea sistemului de canalizare şi antrenarea zăpezii;
• cerinţe ale industriei locale, cuprinzând apa necesară în întreprinderi de
interes local pentru: panificaţie, fabricarea produselor de carne, lapte şi
fructe, întreţinerea casnică şi a construcţiilor, întreţinerea autovehiculelor şi
utilajelor;
• cerinţe de combatere a incendiilor;
• cerinţe tehnologice de apă ale sistemului de alimentare cu apă,
cuprinzând apa pentru pregătirea soluţiilor de reactivi, spălările de la staţia
de corectare a calităţii apei;
• pierderile de apă ale sistemului de alimentare cu apă.
Nr. Categoria de consum Unitate Debite [L/unitate/zi]
crt.
1. Aeroport călător 7 – 15
2.
3.
Bar Cerinţe de apă pentru sistemul public
Birouri
client
angajat
angajat
5 – 20
40 – 60
30 – 60
4. Cafe-bar consumator 15 – 60
angajat 30 – 45
5. Camping persoană 110 – 190
6. Casă de odihnă rezident 200 – 400
7. Căsuţe de odihnă persoană 80 – 110
8. Centru comercial angajat 25 – 50
loc parcare 5 – 7,5
9. Cluburi utilizator 250 – 300
angajat 40 – 60
toalete 1.500 – 2.000
10. Complex comercial (mall, depozit) angajat 30 – 45
11. Clădire dormitoare comune persoane 75 – 100
client 150 – 250
12. Hotel angajat 25 – 50
13. Hotel (staţiune) persoană 150 – 250
deţinut 300 – 600
14. Închisoare angajat 20 – 40
15. Magazin (mic) consumator 5 – 10
angajat 30 – 45
Motel    
16. - cu bucătărie loc 300 – 600
- fără bucătărie loc 200 – 500
17. Pensiune persoană 200 – 300
18. Piscină consumator 15 – 30
angajat 30 – 45
19. Restaurant masă 7 – 15
consumator 5 – 10
20. Restaurant cu autoservire angajat 30 – 45
21. Sală de mese masă servită 20 – 40
22. Şcoală cu internat şi cantină elev 200 – 400
23. Spălătorie maşină 2.000 – 2.500
24. Spital pat 400 – 600
angajat 20 – 40
25. Service auto vehicul 25 – 50
angajat 35 – 60
• Principalele categorii de apa industrial sunt:
• -Apa pt. racirea agregatelor:
• trebuie sa contina sub 2mg/dm3 materii in suspensie, sa nu
continaH2S si Fe; sa aiba o duritate mica 6 ± 2Û, in functie de
temperatura apei si de continutul de CO 2liber; 
• Apa pt producerea de abur: trebuie sa fie lipsita de suspensii, sa aiba
o duritate cat mai mica sis anu contina decat foarte putin O2
dizolvat;
• Apa pt transportul materiei prime: are caracteristici calitative care
depend de natura si gradul depuritate al substantei transportate;
• Apa pt curatirea sau rafinarea produselor: are caracteristici care
depend de natura produsului:hartie, celuloza, vascoza, material
textile, vopsele etc.
• Apa care intra in component produselor consumabile de catre om si
animale: trebuie saindeplineasca conditiile de calitate ale apei
potabile.
 Cerinţe de apă pentru industrie
Cerinţele de apă ale industriilor se pot grupa în următoarele categorii [40]:
• cerinţe de producţie cu caracter tehnologic, care cuprind apa pentru
includerea în produsul fabricat, răcirea agregatelor, producerea aburului,
spălarea materiei prime şi a produsului, transportul hidraulic al materiei
prime, al produselor fabricate şi al deşeurilor industriale;
• cerinţe igienico-sanitare ale salariaţilor, care cuprind apa pentru băut,
spălatul corpului, evacuarea deşeurilor, prepararea hranei la cantină;
• cerinţe social – gospodăreşti ale întreprinderii, care cuprind apa pentru
menţinerea curăţeniei la locul de producţie, alimentarea locuinţelor
personalului de intervenţie, stropitul şi spălatul spaţiilor din incinta
industrială, spălarea reţelei de canalizare;
• cerinţe de combatere a incendiilor;
• cerinţe tehnologice de apă ale sistemului de alimentare cu apă;
• pierderi de apă.
CONDIŢII DE CALITATE
A APEI PENTRU
DIFERITE CERINŢE
Calitatea apei necesară pentru o anume utilizare este în prezent factorul
important care decide următoarele activităţi [5, 20]:
• orientarea alimentărilor cu apă (categoria de sursă care poate fi folosită
pentru o anume utilizare);
• tehnologia de tratare necesară pentru a realiza indicatorii de calitate.
 
Calitatea sursei, cât şi a apei tratate, se apreciază pe baza standardelor
naţionale, elaborate după directivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO –
World Health Organization), prin determinarea indicatorilor specifici de calitate.
Normele internaţionale cunosc o continuă modificare, funcţie de gradul de
dotare tehnică a instalaţiilor de tratare, de specificul dezvoltării zonelor şi a
populaţiei de pe glob [88].
După modul de utilare şi complexitatea schemei tehnologice de tratare, staţiile
de tratare pot produce [88]:
• apă potabilă;
• apă industrială de diferite categorii;
• apă pentru complexe zootehnice;
• apă pentru irigaţii.
 Condiţii de calitate pentru apa potabilă
Apa destinată consumului uman trebuie să îndeplinească următoarele
calităţi, legate atât de cerinţele consumatorului (sigură din punct de vedere
sanitar) cât şi a furnizorului [86]:
• să nu conţină nici un fel de agenţi patogeni sau alte microorganisme şi să fie
lipsită de risc de contaminare (să nu existe virusuri, bacterii, protozoare, spori);
• să fie incoloră, insipidă şi inodoră;
• să prezinte „atractivitate” pentru băut (temperatură scăzută, lipsa turbidităţii);
• concentraţiile factorilor indezirabili sau toxici (cu toxicitate mare sau cu efecte
pe termen lung) să fie foarte scăzute;
• să nu formeze depozite de depuneri (carbonaţi, solide) sau pete (compuşi cu
fier).
Toate aceste cerinţe sunt transpuse în indicatorii (parametrii) de calitate ai
apei. Principalii indicatori de calitate care sunt apreciaţi în România sunt:
• indicatori organoleptici şi fizici;
• indicatori chimici, generali şi toxici;
• indicatori bacteriologici;
• indicatori biologici;
• indicatori de radioactivitate.
 Condiţii de calitate pentru apa industrială
Apa este utilizată în industrie într-un domeniu larg, astfel [86]:
• apa naturală (de sursă) folosită în transportul hidraulic, prelucrare minieră şi
carboniferă, extracţii;
• apa utilizată în procesele tehnologice sau ca agent termic (pentru spălare,
răcire);
• apa de înaltă puritate (ultrapură) folosită în industria electronică, farmaceutică.
Pentru apa industrială, cerinţele calitative sunt diferite, în funcţie de rolul apei în
procesul tehnologic, natura materiei prime, tipul de utilaje folosite. Cerinţele
calitative generale pentru apa industrială sunt [107]:
• nu trebuie să prezinte risc (nocivitate, toxicitate, infecţiozitate) pentru sănătatea
personalului care intră în contact cu aceasta;
• să nu producă coroziunea conductelor, armăturilor, utilajelor (pentru aceasta se
pot utiliza şi inhibitori de coroziune adăugaţi în apa industrială);
• să nu producă depuneri de orice fel (săruri, solide, nămol);
• nu trebuie să asigure condiţii favorabile dezvoltării biomasei pe circuitele
tehnologice, compuşii organici trebuie să fie prezenţi în concentraţii foarte mici;
• să fie compatibilă din punct de vedere calitativ cu cerinţele utilizatorului.
 Utilizarea apei în diferite ramuri industriale.
Nr. Ramura industrială Apa utilizată în procesul tehnologic
crt. Necesar Cerinţă Consum Restituţie
(m3) (%) (m3
) din cerinţă
(%)
1. Industria alimentară 10-40 50-80 10-50 50-90
2. Industria chimică 20-250 60-90 5-50 50-95
anorganică şi
îngrăşămintelor chimice
3. Industria chimică organică 150-1.500 25-75 5-10 90-95
de sinteză
4. Industria 200-2.000 10-12 1-10 90-99
petrochimică
5. Industria celulozei şi 200-1.300 20-40 2-5 95-98
hârtiei
6. Industria 8-40 50-75 20-90 10-80
lemnului
7. Industria materialelor de 3-40 10-60 25-30 70-75
construcţii
8. Industria metalurgiei 2-180 75-30 10-20 80-90
feroase
9. Industria metalurgiei 70-150 50-90 50-80 20-50
neferoase
10. Industria uşoară 30-400 20-100 3-10 80-92
 Cerinţe de calitate pentru apa utilizată în industria
alimentară

Deoarece vine în contact cu materiile prime prelucrate sau

reprezintă o materie primă de bază pentru obţinerea unor produse
alimentare, apa utilizată în industria alimentară trebuie să
corespundă standardului de calitate pentru apa potabilă [77, 88].
Cu toate acestea, în fiecare sector al industriei alimentare
există reglementări specifice referitoare la calitatea apei
întrebuinţate. De obicei, apa necesară industriei alimentare
provine de la uzinele de apă, care asigură apă potabilă. Acolo unde
nu este posibil acest lucru, trebuie folosită fie apă subterană, fie
de suprafaţă, care, însă, trebuie verificată din punct de vedere
sanitar şi tratată înainte de utilizare [6, 85].
a. Apa în industria amidonului şi a produselor pe bază de amidon. În industria
amidonului se foloseşte apă cu duritate de maxim 15ºGerm. Apa trebuie să fie
transparentă, lipsită de mirosuri şi de materii în suspensie şi să corespundă din
punct de vedere microbiologic. Culoarea maronie a amidonului este datorată
materiei organice de natură animală iar cea gălbuie este datorată compuşilor
fierului [6].
b. Apa în industria zahărului. În industria zahărului, apa se foloseşte pentru
transportul sfeclei de zahăr, pentru diferite etape ale procesului tehnologic
pentru a obţine agent termic necesar concentrării prin vaporizarea zemii de
difuzie, pentru spălarea şi igienizarea utilajelor şi a spaţiilor de fabricaţie şi în
scopuri sanitare [6].
Apa folosită în industria zahărului trebuie să fie foarte limpede, cu duritate mică
dacă este posibil, şi fără mirosuri şi gusturi străine. De asemenea, trebuie să
conţină cantităţi cât mai mici de sulfaţi, săruri de calciu sau săruri alcaline [6].
c. Apa în industria uleiurilor. Apa se foloseşte în scopuri tehnologice pentru
umectarea măcinăturii, prepararea reactivilor de neutralizare, antrenarea cu
vapori de apă etc. în scopuri igienice pentru spălarea spaţiilor de fabricaţie şi
anexelor şi pentru instalaţiile sanitare. Ea trebuie să corespundă standardului
pentru apă potabilă. De menţionat că fierul, manganul şi cuprul conţinute în apă
catalizează oxidarea grăsimilor. Necesarul de apă este de 6-10 m3/t uleiuri şi
grăsimi [6].
 d. Apa în industria morăritului. În industria morăritului, apa se foloseşte în scopuri
tehnologice, igienice şi sanitare. Consumul de apă pentru spălare variază între 1 şi 3
m3/t de grâu în cazul maşinilor de spălat fără recirculare, putând fi redus prin
recircularea apelor de spălare după purificare la 0,5 m3/t. Cantitatea de apă folosită
la condiţionare este mai mică. Apa folosită în industria morăritului trebuie să
corespundă standardului de calitate al apei potabile [6].
e. Apa în industria panificaţiei şi pastelor făinoase. În acest sector al industriei
alimentare, apa se foloseşte la [6]:
• obţinerea aluatului sau pastei din care rezultă, prin prelucrări ulterioare, pâinea şi
produsele făinoase;
• suspensionarea drojdiei;
• prepararea soluţiilor de clorură de sodiu, zahăr, glucoză etc.;
• spălarea sălilor de fabricaţie şi în scopuri sanitare.

La prelucrarea unor făinuri normale apa trebuie să aibă duritatea de 12 – 16 °Germ.,

întrucât valori mai mari influenţează consistenţa aluatului sau a pastelor obţinute,
duce la formarea de grunji etc. Pentru făinuri cu conţinut de gluten redus o apă cu
duritate mai mare poate îmbunătăţi desfăşurarea procesului tehnologic. O
importanţă deosebită se acordă atât caracteristicilor senzoriale şi fizice, în special
culorii, gustului şi mirosului, cât şi caracteristicilor microbiologice. Din punct de
vedere chimic se verifică limita maximă a conţinutului de fier, mangan, clor rezidual,
amoniu, nitriţi şi substanţe organice [6, 76].
f. Apa în industria conservelor. În industria conservelor de fructe şi legume apa
este folosită, în principal, în scopuri tehnologice, dar şi pentru spălarea utilajelor,
a spaţiilor de fabricaţie şi în scopuri igienico-sanitare. Această apă trebuie să
întrunească toate condiţiile impuse de standardul de calitate pentru apa potabilă.
Apa ar trebui să nu conţină deloc fier, în special dacă este folosită pentru
conservarea merelor, perelor, vişinelor sau mazării verzi, întrucât ionii de fier
conferă acestor produse o tentă brună neplăcută. în general se admite un
conţinut de fier şi mangan de maximum 0,1 mg/L [6]. 
g. Apa în industria malţului, berii şi băuturilor răcoritoare. Apa folosită în
industria berii obţinute din malţ reprezintă componentul procentual de bază al
berii, influenţând cu prioritate caracteristicile calitative ale acesteia. Standardele
de calitate ale apei pentru fabricarea berii sunt chiar mai stricte decât cele pentru
apă potabilă. Compoziţia sărurilor din apă modifică aciditatea malţului pentru
bere şi a mustului, influenţând astfel procesele biochimice ale fabricării berii şi
calitatea acesteia [6]. Apa folosită pentru producerea băuturilor răcoritoare poate
corespunde calităţii apei potabile standard, astfel că este preluată de obicei de la
uzinele de apă municipale [6].
h. Apa în industria alcoolului (spirtului). Obţinerea mustului de malţ pentru
producerea alcoolului este influenţată de pH-ul apei, întrucât amidonul este mai
bine solubilizat în apă alcalină. Pe de altă parte apa alcalină (cu pH > 7,5)
încetineşte hidroliza amidonului, în special la temperaturi mai ridicate. Carbonaţii
în concentraţie de până 300 mg/L influenţează puţin mustul, dar la concentraţii
mai ridicate scad substanţial activitatea enzimelor amilolitice [6].
i. Apa în industria drojdiei de panificaţie Pentru fabricarea drojdiei, apa trebuie să fie
potabilă. Apa folosită în operaţii fără transfer de căldură, îndeosebi la spălări, sau fără
tratare cu dezinfectanţi trebuie să aibă un grad de puritate microbiologică ridicat.
conţinutul mare de săruri din apă influenţează negativ înmulţirea drojdiei [6].
j. Apa pentru industria vinului. Apa, în industria vinului, se utilizează pentru realizarea
operaţiilor cu transfer de căldura (răcire, pasteurizare etc.) din procesul tehnologic,
pentru spăla­rea utilajelor, ambalajelor şi sălilor de fabricaţie şi anexelor şi pentru
instalaţiile sanitare. Ea trebuie să corespundă cerinţelor de calitate ale apei potabile [6].
k. Apa pentru industria de prelucrare a laptelui. Apa este folosită în industria laptelui
de consum, a produselor lactate şi a brânzeturilor în scopuri tehnologice, igienice şi
sanitare. Apa care vine în contact cu produsele obţinute din lapte nu trebuie să conţină
nici spori de mucegai şi nici bacterii fluorescente care produc atât modificări ale gustului
şi mirosului cât şi apariţia unor pete verzi-gălbui în urma dezvoltării coloniilor [6].
l. Apa pentru abatoare şi fabricarea produselor din lapte şi carne. Apa folosită în
aceste industrii trebuie să fie transparentă, incoloră, lipsită de gust şi miros. duritatea sa
nu trebuie să depăşească 28 ºGerm., iar concentraţia calciului, care poate forma o
crustă tare la suprafaţa produselor din carne şi peşte, trebuie să fie cât mai mică.
Întrucât favorizează producerea unei culori maronii a produselor, fierul nu trebuie să
depăşească 0,05 mg/L [6].
În apa folosită pentru spălarea cărnii proaspete, a peştelui şi a utilajelor pentru
prelucrare, conţinutul de săruri nu are rol esenţial. Cu toate acestea materiile în
suspensie trebuie îndepărtate complet din apă înainte de utilizare [6].
 Cerinţe de calitate pentru apa utilizată pentru răcire,
încălzire şi pentru producerea aburului
Apa folosită ca agent termic de răcire, încălzire, vaporizare etc. necesară în
anumite faze ale prelucrării produselor alimentare trebuie să respecte, la rândul
său condiţii de calitate [6].
Apa de răcire este folosită în operaţii de răcire sau condensare în schimbate
condensatoare, maşini de spălat, reactoare. Apa folosită pentru răcire nu trebuie
să conţină particule grosiere (nisip) sau cantităţi mari de materii în suspensie,
pentru ca acestea să nu se depună în ţevile schimbătoarelor de căldură sau pe
pereţii aparatelor de schimb termic [6].
Alimentarea cu apă a cazanelor pentru apă caldă şi abur trebuie să asigure o
funcţionare corectă, fără depunere de crustă, nămol şi fără coroziunea metalului.
Pentru cazanele cu o capacitate de peste 2 m3/h trebuie să existe standarde care
să reglementeze caracteristicile apei, în timp ce în cazul cazanelor cu capacitate
mai mică de 2 m3/h şi alimentate cu apă netratată sau cu astfel de apă amestecată
cu condens sau apă dedurizată, trebuie îndepărtată periodic crusta depusă pe
suprafeţele de transfer termic [6].
 Condiţii de calitate pentru apa folosită în agricultură
În agricultură, din punct de vedere al calităţii apei sunt necesare două
categorii de apă [88]:
• apă pentru adăpatul animalelor care trebuie să corespundă calitativ apei
potabile;
• apă pentru irigaţii.
 
Apa pentru adăpatul animalelor trebuie să îndeplinească aceleași condiții
ale apei potabile.
Indicatorii frecvent utilizaţi pentru aprecierea calităţii apelor utilizate pentru
irigaţii sunt [88]:
• indicatori salini – reziduul mineral, conductivitatea electrică, concentraţiile de
cloruri și sulfaţi;
• indicatori toxici, cu referire la concentraţiile de arsen, cianuri, crom, plumb,
zinc, mangan, în special atunci când se utilizează apă uzată epurată verificarea
acestor indicatori este obligatorie;
• indicatori contagioşi, care se referă la numărul de bacterii coliforme/dm3 din
apa de irigaţie.
Subiecte posibile:
• Factorii care influenţează cerinţa de apă
• Cerinţe de apă pentru populaţie
• Cerinţe de apă pentru industrie
• Condiţii de calitate pentru apa potabilă
• Condiţii de calitate pentru apa industrială
• Cerinţe de calitate pentru apa utilizată în industria
alimentară (la alegere 3 industrii)
• Cerinţe de calitate pentru apa utilizată pentru ră cire,
încă lzire şi pentru producerea aburului
• Condiţii de calitate pentru apa folosită în agricultură