Sănătate publică şi management –

curs introductiv

Dr. Liliana Iliescu

 Ce este sănătatea publică – domenii de activitate
(BOYLAN M., PUBLIC HEALTH POLICY AND ETHICS, 2004)

- Epidemiologie (John Snow, 1854-epidemia de holeră din

Londra: apa ca sursă a epidemiei)
- Demografie
- Promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate
- Management/administraţie/conducerea serviciilor medico-
sociale
- Sănătatea în condiţiile globalizării
- Sănătatea mamei şi a copilului
- Biostatistică
- Sănătatea mediului
- Nutriţie
- Etică şi legislaţie
Despre istoria sănătăţii publice (BOYLAN M.)

• Punct de plecare: când apare îngrijorarea

pentru sănătatea/soarta celorlalţi, care nu
fac parte din familie/trib/clan (outsideri)
Despre istoria sănătăţii publice

• Noe şi Arca lui

• Lot (fratele lui
Abraham) –
preocupare
pentru soarta
celor din
Sodoma
 Despre istoria sănătăţii publice
• Platon (Rebublica,
360 î.Hr) -
Sănătatea statului
este oglinda
sănătăţii individului
 Despre istoria sănătăţii publice
• Hipocrate (n. cca. 460 î.Hr. pe insula Cos din
Arhipelagul insulelor Sporade, d. cca. 370 î.Hr. în
localitatea Larissa din Tessalia) a fost cel mai
vestit medic al Greciei antice şi este considerat
părintele medicinei.
- Cauza comună a bolilor: “Apa, aerul şi
locurile”
- “Tratamente” şi în “Tratamentul Bolilor
Acute”: influenţa unor factori ca vârsta,
regimul alimentar, modul de viaţă şi clima
asupra stării de sănătate
 Despre istoria
sănătăţii publice

• Sec al XIX-lea:
Louis Pasteur
(1880)-teoria
microbiană;
circuitul apelor
menajere dintr-o
comunitate
(waterborne
diseases)
 Despre istoria sănătăţii publice

• Sec al XX-lea: tranziţia epidemiologică (boli

infecţioase→boli cronice)
• Sec. al XXI-lea:
- Dezvoltarea sănătăţii publice (Boylan M.) în relaţie
cu biochimia bolilor
- Găsirea echilibrului dintre nevoia de sănătatea a
colectivităţii şi cea a individului
Marc Lalonde, Canada, 1974: “determinanţii sănătăţii
există în afara sistemului de sănătate”
 Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 -privind reforma in
domeniul sanatatii – extras –
Titlul I: Sanatatea publica Publicata in: monitorul
oficial Nr. 372/ 28 aprilie 2006

• sănătatea publică - starea de sănătate a

populaţiei în raport cu determinanţii stării
de sănătate: socio-economici, biologici, de
mediu, stil de viaţă, asigurarea cu servicii de
sănătate, calitatea şi accesibilitatea serviciilor
de sănătate
Ce (mai) este sănătatea publică?

 Disciplină de
învăţământ
medical care se
ocupă cu studiul
(metodelor)
asigurării sănătăţii
populaţiei
Sănătatea publică

 Public health is "the science and art of

preventing disease, prolonging life and
promoting health through the organized
efforts and informed choices of society,
organizations, public and private,
communities and individuals" (1920, C.E.A.
Winslow)
Sănătatea publică
 Definiţie: Ansamblul
cunoştinţelor,
deprinderilor şi
atitudinilor populaţiei
cu scopul de a
menţine şi îmbunătăţi
sănătatea acesteia.
 Obiect de studiu:
grupurile umane
 Sănătatea publică – scop de a
reduce

1. Disconfortul
2. Boala
3. Incapacitatea
4. Decesul prematur
 Sănătatea publică – (realizarea) scopurilor
 1.Promovarea sănătăţii, care vizează ca
oamenii sa fie tot mai sănătoşi, apţi de
a participa la viaţa socială (contribuţia
tuturor sectoarelor comunităţii şi a
grupurilor sociale)
 2.Ocrotirea sănătăţii prin menţinerea
acesteia şi prevenirea bolilor
 3.Controlul morbidităţii prin
combaterea bolilor şi a consecinţelor
lor
 4.Redobîndirea sănătăţii
Sănătate publică
• Disciplină de
învăţământ medical
care se ocupă cu
studiul asigurării
sănătăţii populaţiei
 Definiţia sănătăţii- consideraţii
generale
• Nu exista o definiţie unică, ci o
pluralitate de definiţii, în concordanţă cu
acumularea cunoştinţelor, cu dinamica şi
specificul valorilor culturale, dar şi
pentru că sănătatea are un caracter
procesual, evolutiv.
• Definirea sănătăţii multicriterial
• Măsurarea sănătăţii în funcţie de diverse
criterii de referinţă
 Criteriile utilizate pentru definirea
sănătăţii

 -bunăstarea funcţională
-capacitatea
organismului de a se
adapta la condiţiile
variate de viaţă şi
muncă
-condiţia umana care îl
face pe individ creativ
(criteriul utilizat
frecvent de francezi)
 Criteriile utilizate pentru definirea
sănătăţii

Definiţia sănătăţii individuale - constituţia

OMS - este cea mai frecvent utilizată:
"stare de bine completă din punct de
vedere fizic, mintal şi social şi nu numai
absenţa bolii sau infirmităţii".
Caracteristicile definiţiei sănătăţii

1. este acceptata de toata lumea ca o "aspiraţie“

2. realizarea ei presupune responsabilitatea
societăţii
3. subliniază caracterul pozitiv al sănătăţii.

Sănătatea grupurilor umane ar putea fi definită ca

fiind o sinteză a sănătăţilor individuale, într-o
viziune sintetică, globală (ecosistemică).
 Indicatori ai stării de sănătate
 A. Condiţii social economice, respectiv
nivelul de trai al populaţiei – 14 indicatori
 B. caracteristicile stării de sănătate a
populaţiei: 14 indici (demografie şi
morbiditate)
 C. indici care evidenţiază gradul de
asigurare a populaţiei cu servicii
profilactice şi curative, precum şi
activitatea instituţiilor şi a personalului
medical
 Indici care evidenţiază gradul de asigurare a populaţiei cu
servicii profilactice şi curative, precum şi activitatea
instituţiilor şi a personalului medical
- 227 de indici, cu următoarele subgrupe

 Activitate profilactică şi de
monitorizare
 Servicii de chirurgie şi asistenţă
medicală de urgenţă
 Servicii de oncologie
 Activitate curativă în industrie
 Servicii de obstetrică
 Indici care evidenţiază gradul de asigurare a populaţiei cu
servicii profilactice şi curative, precum şi activitatea
instituţiilor şi a personalului medical
- 227 de indici, cu următoarele subgrupe

 Servicii curative şi profilactice pentru

copii
 Servicii curative, de diagnostic şi
auxiliare
 Distribuţia şi utilizarea posturilor de
medici şi personal medical
 Gradul de acoperire a necesităţilor de
personal
 Nivelul de pregătire a personalului
medical
 Indicatori care servesc la
aprecierea stării de sănătate a unei
populaţii

• Indicatori direcţi sau pozitivi

• Indicatori indirecţi sau negativi
• Indicatori sintetici, globali,
multicriteriali
 Indicatori direcţi sau pozitivi

• A. Nivelul sau forţa de reproducere a populaţiei:

natalitate, fertilitate, fecunditate
• B. Nivelul sau forţa de supravieţuire a
populaţiei: durata medie de viaţă, speranţa de
viaţă la diferite vârste, durata de viaţă sănătoasă,
durata de viaţă activă
• C. Dezvoltarea fizică a populaţiei – copii şi
adolescenţi (somatoscopie – ex. “exterior”;
somatometrie – Talie, Greutate, Perimetru
Toracic, Perimetru Cranian; fiziometrie –
Capacitate vitală pulmonară, TA, puls, etc.)
 Indicatori direcţi sau pozitivi

• D. Dezvoltarea psiho-intelectuală a populaţiei –

sănătate mintală, dezvoltare neuro-psihică, IQ,
integrare psiho-socială
• E. Starea de nutriţie: legătura sănătate – consum
alimente
• F. Capacitatea de muncă
• G. Ponderea populaţiei sănătoase (anchete de
prevalenţă)
• H. durata de supravieţuire fără incapacitate parţială
sau totală
• I. Condiţii ecologice – sănătatea mediului ambiant
• J. Dezvoltarea şi amploarea serviciilor de sănătate
 Indicatori indirecţi sau negativi
• 1. Morbiditate
• 2. Invaliditate: deficienţă, incapacitate,
handicap (morbiditate, accidente,
congenitale)
• 3. Mortalitate
• 4. Consumul anual, per capita: alcool,
tutun, droguri
 Indicatori sintetici, globali,
multicriteriali
• Utilizează, au la bază, aspecte variabile
ale stării de sănătate
• Se bazează, în general, pe scalarea
diferitelor stări, în funcţie de gradul de
severitate a acestora
• Au la bază criterii diferite: perceperea
subiectivă a sănătăţii sau a bolii;
incapacitatea funcţională; adaptarea la
mediu
 Indicatori sintetici, globali,
multicriteriali
• Katz: indicele de activitate a vieţii zilnice
– fracţiunea medie a unui an (zi), fără
restrângere a activităţii zilnice
• Chang şi Cohen: durata medie de viaţă
fără incapacitate
• Grogno şi Woodgate: 1= funcţionare
normală; 0,5 = perturbată sau redusă; 0 =
funcţionare anormală – pentru muncă,
recreaţie, comunicare cu anturajul, somn,
etc. (punctaj mediu)
 Indicatori sintetici, globali,
multicriteriali
• Linn şi Gurel: Cumulate Illness Rating
Scale (CIRS) – 0= nici o tulburare; 4 =
tulburare foarte severă (grupare pe
aparate şi sisteme)
- Pentru vârstnici: indicator de incapacitate
şi dependenţă (0 şi 3) – alimentaţie,
consum de medicamente, vorbire, auz,
vedere, mers, igienă, îmbrăcare,
necesitatea de a fi supravegheat....
 Indicatori sintetici, globali,
multicriteriali
• Belloc, Breslow şi Hochstein: Indicele de
sănătate fizică – incapacitate în
activităţile cotidiene, prezenţa bolilor
cronice, estimarea propriei energii, în
raport cu vârsta
• Suchet : indicele de sănătate (ex.
populaţionale hematologice, serologice)
►sănătate precară, mediocră, bună, excelentă
 Indicatori sintetici, globali,
multicriteriali
• Indicele APGAR:
valoare predictivă
 Indicatori de înrăutăţire,
incapacitate, handicap
Efecte pe 5 trepte sau niveluri (Ibrahim,
1980)
1. Nivel biologic
2. Nivel anatomic/fiziologic
3. Nivel de incapacitate
4. Nivel de handicap
5. Ponderea globală a bolii
 Diferenţe diagnostic individual/colectivitate
INDIVID COMUNITATE

Identificare persoană Grup (grupe vârstă,

distribuţie sexe, ocupaţie.....
Anamneză, ex. clinic şi Indici, valorii medii/relative
paraclinic
Diagnostic Diagnostic

Etiologie boală Cauză/cauze probabile

Tratament Program de intervenţie

Control Control prin monitorizarea

stării de sănătate
 Murphy !

Ignoranţa este o
explicaţie, nu o
scuză !