REGLAREA ACTIVITĂŢII

SISTEMULUI CARDIO-
VASCULAR

NOŢIUNI DE BIOFIZICĂ,
BIOCHIMIE, FIZIOLOGIE, BIOLOGIE
CELULARĂ ŞI HISTOLOGIE
Sistemul Cardio-Vascular
Repere anatomice
 Anatomy of Heart

Left side
Right side
Producing Heart Beat/Pulse
Electrocardiogram (EKG)
 Sistemul Cardio-Vascular
Notiuni de baza
• Circulatia mare (sistemica): VS – A. Ao –
tesuturi – VCI si VCS – AD
• Circulatia mica (pulmonara): VD – A.P. –
plamani – Vv. pulmonare – AS.
• Vol. Sangvin total – 7% din masa corporala
(4,5 – 5,5 l)
• 80% in sistemul de presiune joasa – vene,
cordul dr. si circulatia mica = depozit
sangvin, cu complianta si capacitate mare
 Sistemul Cardio-Vascular
Notiuni de baza
• Debitul cardiac (DC) = produsul intre volumul
batatie (VB) si frecventa cardiaca (FC)
• DC = VB x FC
• DC = 0.08x70 = 5,6l/min
• Indicele cardiac = volumul de
sange/min/suprafata corporala = 3,4l/min/m²
• => DC ↑ prin ↑ VB si/sau ↑ FC
• Intreg DC parcurge atat circ. mare, cat si circ.
mica.
 Sistemul Cardio-Vascular
Notiuni de baza
• Distributia debitului cardiac:
– In functie de importanta vitala a unui organ
– In functie de activitatea functionala
• Cerebral – 13%
• Coronare si cord – 4%
• Rinichii – 20-25%
– 0,5% din greutatea corporala – functii de control si
excretie
• Muschii scheletici – ¾ din DC in efort
• Tegument – 10%
• Tract GI in timpul digestiei – 10-15%
 Clasificarea vaselor de sange
Arterele
Tipul de vas Diametru Str. intern Str. mijlociu Str. extern
Tunica interna Tunica media Tunica externa
Artere elastice >1 cm Endoteliu Fibre elastice si Tesut
FMN conjunctiv –
fibre elastice
Artere 2-10mm Endoteliu FMN si fibre de Tesut
musculare largi colagen conjunctiv –
rare fibre
elastice

Artere 0,1-2mm Endoteliu FMN (8-10 Tesut

musculare mici straturi de conjunctiv –
celule) si fibre rare fibre
de colagen elastice

Arteriole 10-100µm Endoteliu FMN (1-2 Subtire, slab

straturi de definita
celule)
 Clasificarea vaselor de sange
Venele
Tipul de vas Diametru Str. intern Str. mijlociu Str. extern
Tunica interna Tunica media Tunica externa
Venule post- 10-50 µm Endoteliu Nu exista Nu exista
capilare Pericite
Venule 50-100 µm Endoteliu FMN (1-2 Tesut
musculare Pericite straturi de conjunctiv –
celule) rare fibre
elastice
Vene mici 0,1-1 mm Endoteliu FMN (2-3 Tesut
Tesut straturi de conjunctiv –
conjunctiv celule) rare fibre
FMN (2-3 elastice
straturi de
celule)
Vene medii 1-10 mm Endoteliu FMN Tesut
Tesut Fibre de colagen conjunctiv –
conjunctiv fibre elastice
FMN
Vene mari >10mm Endoteliu FMN (2-15 Tesut
SPECIALIZAREA REGIONALĂ A VASELOR
Structura peretelui arterial
Structura peretelui arterial
Celulele endoteliale
 Noțiuni de hemodinamică
• Sistemul cardio-vascular este un circuit
hemodinamic închis, în care exsită:
– O pompă – cordul = Forța cardică
– Un sistem vascular – vasele de sânge =
Rezistența circuitului hemodinamic
– Conținut – sîngele = Proprietăți reologice
deosebite
 Noțiuni de hemodinamică
• Forța de propulsare:
– FMC – cord
– FMN – vase
• Orice mușchi (FMS, FMC și FMN) prezintă
o contracție => exercită o forță care în
circuitul hemodinamic se manifestă sub
formă de forță vasculară (Prof. dr.
Alexandru Șchiopu)
 Noțiuni de hemodinamică
• Geometria vasculară – unghiul de deschidere
al ramurilor arteriale secundare din ramurile
principale infuențează fluxul sangvin în aceste
vase (Prof. dr. Alexandru Șchiopu)
– Artere în unghi drept – coronare, renale – artere
de diastolă
– Artere în unghi ascuțit – carotide, iliace – artere
de sistolă
 Noțiuni de hemodinamică
• Hemodinamica vasculară
– Arterele
• Vase conductive – arterele mari
• Vase de rezistență – arterele terminale și
arteriolele
• Regim de presiune mare
– Venele
• Vase capacitive, de rezervor sangvin – cu
regim de presiune scăzut
 Noțiuni de hemodinamică
• Deplasarea sângelui în vase depinde de doi
factori:
– 1. Diferența de presiune dintre capetele vasului,
respectiv forța de împingere și deplasare a
sângelui de la p↑ la p↓
• Δp = p2 – p1 = gradient de presiune
– 2. Rezistența (R) pe care vasul o opune
scurgerii lichidiene
 Noțiuni de hemodinamică
• Debitul sangvin (D) sau fluxul într-un vas
este dat de formula (legea lui Ohm):
– D= Δp/R
• Debitul (D) în artere depinde de 3 factori:
– 1. Cardiac
– 2. Vascular
– 3. Sangvin
Noțiuni de hemodinamică
Legea lui Ohm
 Noțiuni de hemodinamică
• Factorul cardiac = Debitul cardiac (DC)
• DC = VB (volum bătaie) X FC (frecvența
cardiacă)
• VB = 70ml
• VB ~ forța de contrație
~ întoarcerea venoasă
Legea lui Laplace
Legea lui Laplace
Legea lui Laplace
Legea lui Laplace
Legea lui Laplace
 Noțiuni de hemodinamică
• Factorul vascular = RVP (rezistența vasculară periferică)
• RVP – mai mare în arterele terminale și arteriole și mai
mică în capilare și venule
• RVP ~ elasticitatea vasului (țesutul conjunctiv elastic
din arterele mari și mijlocii)
~ motricitatea vasului (FMN din arterele mici și
arteriole)
~ lungimea vasului
~ 1/diametrul vasului la patrat (raza la puterea a
patra)
~ vâscozitatea sângelui
 Noțiuni de hemodinamică
• Legea lui Poiseuille
• D=Δpd²/lρ
– Δp = gradientul de presiune
– d² = diametrul vasului la pătrat (aria = πr²)
– l = lungimea vasului
– ρ = vâscozitatea
Legea lui Poiseuille
Legea lui Poiseuille
Legea lui Poiseuille
 Noțiuni de hemodinamică
• Conductanța = creșterea debitului sangvin
dintr-un vas în funcție de diametru
• d =1 => conductanță 1
• d = 2 => conductanță 4
• d = 4 => conductanță 16
• Invers ↓ d duce la ↓ debitului (fluxului)
 Noțiuni de hemodinamică
• Complianța = gradul de distensabilitate a unui vas în
funcție de volumul de lichid
• Venele – de 6-8x mai distensibile decât arterele și au un
volul de 2-3x mai mare
• => complianța venoasă de 24x mai mare față de
cea arterială
• Modificările de presiune influențează foarte mult
complianța venoasă
• Venele – depozit ale sist. circ. = 2500-2800 ml sânge
• Arterele = 700-750 ml sânge
 Noțiuni de hemodinamică
• Complianța întârziată = relaxare de
întindere = mecanism adaptativ
• ↑p duce la ↓ complianței
• ↓p duce la ↑ complianței
 Noțiuni de hemodinamică
• Factorul sangvin
~ vâscozitatea sangvină (ρ)
~ volumul sangvin circulant
• Vâscozitatea sangvină (ρ)
– Prezența elementelor figurate ale sângelui
– Conținutul de proteine al plasmei
• ρ plasmei = 1,2 -1,3 x > H2O
• ρ elementelor figurate ale sângelui = 2,4x > plasmă
 Noțiuni de hemodinamică
• Raportul eritrocite/plasmă = hematocrit
• Hematocritul arterial > hematocritul din
arteriolele mici, capilare și venule
• Tendința de aglomerare centrală (axială) a
hematiilor în coloana de sânge în curgerea
laminară, normală
• ↑ nr de hematii (poliglobulii) = ↑ gradul de frecare
dintre celule și dintre celule si pereții vasculari
• ↓ nr de hematii (anemii) = ↓ gradul de frecare
Vâscozitatea sangvină (ρ)
 Noțiuni de hemodinamică
• Volumul sangvin
~ umplerea diastolică
~ debitul sistolic
~ menținerea presiunii statice = presiune
medie de umplere
 Noțiuni de hemodinamică
• Arterele = vase de rezistență – 18% din vol.
sg. 15% artere și 3% arteriole
• Venele = teritoriu de capacitanță – 75% din
vol. sg.
• Capilarele = suparfață enormă – 7% din vol.
sg.
• RVP – 65% în teritoriul arterial
 Noțiuni de hemodinamică
• Tipuri de curgere
• Fiziolgică
– Curgere laminară, paralel cu axul vasului
dacă vasul este rectiliniu
– Viteza este mai mare în centru decât la
periferie, datorită aderenței straturilor de
lichid vâscos periferic la peretele tubului și
frecarea păturilor sangvine concentrice
 Noțiuni de hemodinamică
• Tipuri de curgere
• Patologică
– Curgere turbulentă
– La nivelul unor suprafețe rugoase: cuduri,
stenoze, anevrisme = sufluri
– Straturile lichidiene nu se mai deplasează
paralel, ci perpendicular pe peretele vasului
= vârtejuri
 Noțiuni de hemodinamică
• Numărul sau indicele Reynold = raportul dintre viteza de
scurgere și vâscozitate
• Reynold = v/ρ
• Valori normale < 2000
• Turbulențe tranzitorii – Reynold > 2000, frecvent în partea
proximală a Ao și AP în ejecție
• Turbulențe patologice – Reynold > 2000
– v↑ - efort fizic
– ρ↓ - anemii
 Noțiuni de hemodinamică
• Viteza de curgere
– Diametrul vasului v ~ d
– Flux discontinuu – v ↑ în sistolă și ↓ în
diastolă
• V medie a fluxului
~ forța de contracție a inimii
~ gradientul de presiune
~ debitul cardiac
 Noțiuni de hemodinamică
• Suprafața de secțiune a vasului
• Viteza de scurgere v ~ 1/suprafața de secțiune a
vasului (a tuturor vaselor sau ramurilor)
• Ao – sistolă v=0,4-0,5m/s, în diastolă 0,2m/s
• V scade de 1000x față de Ao la nivelul arterelor
terminale și arterilole
• Capilare – v=0.3mm/s
 Noțiuni de hemodinamică
• Legea lui Bernoulli
– v scade liniar în vasele uniforme (artere
mari și mijlocii)
– v scade brusc în vasele de calibru neuniform
(teritoriul arteriolo-capilar)
– RVP ↑, dar v și p↓ = asigurara timpului
necesar schimbului lichidian și nutritiv
sangvino-tisular
Legea lui Bernoulli
Legea lui Bernoulli
Legea lui Bernoulli
Legea lui Bernoulli
 Noțiuni de hemodinamică
• Debitul de curgere variază de la un
teritoriu la altul în funcție de activitate
• În repaus DC = 5-6l/min
• La efort fizic DC = 20-30l/min
• La efort fizic scade debitul la nivel
splanhnic și cutanat și crește la nivel
cerebral, cardiac și musculo-scheletal
 Reglarea fiziologică a TA
• 1. Autoreglarea metabolică și electolitică
locală (vezi și glanda suprarenală și rinichi)
• 2. Sistemul adrenergic – simpatic (SNV,
MSR)
• 3. Sistemul Renina – Angiotensina –
Aldosteron
• 4. Sistemul endotelinic
 Reglarea fiziologică a TA
• 1. Autoreglarea metabolică și electolitică
locală
• Nicio celula nu poate functiona continuu =>
are nevoie de repaus si de refacere
• Celula UMF (unitate morfo-functionala)?
• Grupuri de celule = UMF? => structuri
repetitive sau circuite repetitive expl. 10
unitati (Prof. dr. Alexandru Schiopu)
 AUTOREGLAREA METABOLICĂ A TA

• Circulatia capilara prezinta teritorii închise si

deschise => structuri dinamice
• Reglarea metabolica a circulatiei
– Hipoxie => Acidoza

Arteriola Sfincter
precapilar Capilar Sfincter
Venula
postcapilar
(Prof. dr.
Alexandru
Schiopu)
AUTOREGLAREA METABOLICĂ A TA

Hipoxie Acidoza
A; NA Histamina; Serotonina

Arteriola Sfincter
precapilar Capilar
Sfincter
Venula
postcapilar

(Prof. dr.
Alexandru
Schiopu)
AUTOREGLAREA METABOLICĂ A TA

• In conditii de acidoza CA nu isi mai pot

execita efectele
• Histamina si serotonina, cu efect
vasodilatator marcat, contrabalanseaza
efectele CA
• Similar se întâmplă în soc (Prof. dr.
Alexandru Schiopu)
 AUTOREGLAREA METABOLICĂ A TA
• Cataboliti acizi: CO2, H, ac. lactic, ATP, adenozina =>
vasodilatatori si hipotensori (vezi Șocul)

• CO2 este principalul catabolit acid

• SRO – speciile reactive de oxygen

• Vasele mici din teritoriul arteriolo-capilar => vasodilatatie locala

=> ↑ fluxul sangvin in organele functional active = hiperemie
functionala = combustie tisulara
• ↑ catabolitilor acizi din suprasolicitari fizice, traumatice sau
neuro-psihice pot extrage mari cantitati de sg din DC =>
predispozitie la colaps si hTA
RECEPTORII MEMBRANRI
RECEPTORII MEMBRANRI
RECEPTORII MEMBRANRI
RECEPTORII MEMBRANRI
RECEPTORII MEMBRANRI
RECEPTORII MEMBRANRI
RECEPTORII MEMBRANRI
RECEPTORII MEMBRANRI
 Reglarea fiziologică a TA
• Homeostazia circulatorie
• Sistemul tensio-reglator prin mecanisme
neuro-umorale locale si generale
• Reglare de scurta durata = componenta
nervoasa
• Reglare de lunga durata = componenta
umorala
 Reglarea fiziologică a TA
• 2. Sistemul adrenergic – simpatic (SNV,
MSR) = Componenta nervoasa
• Arcul reflex
– Receptorul
– Calea aferenta
– Centrul reflex = NEVRAX
– Calea eferenta
– Efectorul
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta nervoasa
• 1°. Receptorul = Zonele reflexogene ale aparatului
CV – vasele mari de la baza inimii si gatului: sinusul
carotidian si ariile endocrado-Aortice
• Strucutri neuro-vasculare bogate in tesut elastic si
elemente nervoase preso- si chemosensibile
• Sensibilitate maxima la variatiile de presiune si
intindere, precum si compozitia chimica a sangelui
• Alte zone: atrii, VS, jonct. tireo-carotidiana, GO, ap.
vestibular, aa. aertebrale, a. mezenterica sup.
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta nervoasa
• Sinusul carotidian (SC) si zona endocardo-
aortica (EcAo) – transductori pentru presiunea si
compozitia chimica a sangelui
• Sistem tampon pentru aparatul CV
– ↑TA => stimuleaza Rcp SC si EcAo => inhibitia
centrilor vaso-motori din bulb => stimularea Psymp
=> scade forta de contactie, bradicardie si
vasodilatatie periferica
– ↓TA => inhiba Rcp SC si EcAo => stimularea
centrilor vaso-motori din bulb
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta nervoasa
• 2°. Calea aferenta
• Nervii depresori (frenatori) – N. carotidian – N.
IX (glosofaringian)
• R. senzitiva a N. pneumodigastric
• Sectionarea chirurgicala => HTA neurogena de
defrenare
• Excitarea electrica => hTA si bradicardie
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta nervoasa
• 3°. Centrii reflecsi
• SR bulbo-pontina
– Partea antero-laterala = Symp – centrii presori vaso-
constrictori si cardio-acceleratori => stimuleaza
centrul Symp din MS Tx-Lombara =>
vasoconstrictie, tahicardie si ↑RVP => HTA
– Partea postero-mediana = Psymp – centrii depresori
vaso-dilatatori si cardio-inhibitori => stimuleaza nc.
motor dorsal al vagului (X) => cardioinhibitor
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta nervoasa
• SR mezencefalo-diencefalica (HTH)
• Cx premotor
• HTH
– Posterior = Symp – CA + Serotonina =>
vasoconstrictie si termogeneza
– Anterior = Psymp –vasodilatatie, termoliza, digestiv
si neurosecretor
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta nervoasa
• HTH – Paleocortex (sistemul limbic) –
Neocortex – integreaza componentele somatice
cu cele vegetative
• Acte comportamentale: alimentare, sexuale,
agresivitate, aparare – viata psiho-emotionala
• Echilibru intre Symp- Psymp
• Raspunsul CV periferic la emotii, anxietate, furie
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta nervoasa
• 4°. Caile eferente
• Fibrele Psymp cranio-sacrate
• Psymp = efecte inhibitorii
– N. vag (X) - ↓FC, ↓ forta de contractie => ↓DC =>
↓TA
– N. facial (VII) si N. gloso-faringian (IX) – actioneaza
pe teritoriile cefalo-glandulare
– Psymp sacrat (MS) – S2-S4 – vasodilatatie in sfera
pelvina
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta nervoasa
• Elementele nervoase ale Symp Tx-Lombar =
componenta simpatico-adrenergica cu efecte
stimulatoare asupra activitatii ritmice a cordului
si teritoriului vascular
• Rcp α1 vasoconstrictori si β2 vasodilatatori
• In unele teritorii vasodilatatie: creier, cord,
muschi scheletici sau vasodilatatie cutanata in
timpul secretiei sudorale
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta nervoasa
• Intensitatea reactiilor reflexe vasculare depinde se
bogatia inervatiei Symp
• Vasomotricitate ↑ datorita Rcp α1 in rinichi, splina,
intestin si piele
• Vasodilatatie in creier, cord si muschii scheletici
deoarece reglarea locala (metabolica) si cea umorala
sunt mai importante
• Vasoconstrictie din teritoriul splanhnic si cutanat
dirijeaza sangele sore tesutul cerebral, cardiac si
muscular mai activ (centralizarea circulatiei)
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta nervoasa
• 5°. Efectorii – FMN si FMC in functie de Rcp
adrenergici
– Intensitatea reactiilor reflexe vasculare depinde se bogatia
inervatiei Symp
– Vasomotricitate ↑ datorita Rcp α1 in rinichi, splina, intestin si
piele
– Vasodilatatie in creier, cord si muschii scheletici deoarece
reglarea locala (metabolica) si cea umorala sunt mai
importante
– Vasoconstrictie din teritoriul splanhnic si cutanat dirijeaza
sangele sore tesutul cerebral, cardiac si muscular mai activ
(centralizarea circulatiei)
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta umorala
• Substante vasoconstrictoare si substante
vasodilatatoare
– Mediatorii chimici Symp = CA – A, NA
– Cataboliti acizi: CO2, H, ac. lactic, ATP, adenozina =>
vasodilatatori si hipotensori (vezi socul)
– Hormoni locali de tipul monoamine: serotonina si
histamina
– Polipeptide vasoactive: bradikinina si angiotensina
– Gaze sangine: O2, CO2, NO
– Principalii ioni: Na, K, Ca, Mg, Fe, Cl, H
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta umorala
• 3. Sistemul Renina – Angiotensina –
Aldosteron
• Polipeptide vasoactive: plasmakininele
(bradikinina) si angiotensina
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta umorala - Plasmakininele
Anoxie
Acidoza Kalicreinogen
Traume
tisulare
Reactie Kalicreina
Ag-Ac (enzima
proteolitica)
Kininogen Plamakinine:
(α2-globulina) - Bradikinina
- Kalidina
- Metionilkalidina
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta umorala - Plasmakininele
• Plamakinine:
– Bradikinina
– Kalidina
– Metionilkalidina
• Au actiune de 10-15x > histamina
• TA ↓ rapid si brutal => ↑ FC si ↑ DC ca
mecanisme reflexe
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta umorala - Angiotensina
• Angiotensina – octapeptid cu actiune
vasoconstrictoare de 40-60x > decat NA
• Renina = o enzima proteolitica secretata de
aparatul juxatglomerular renal
• Angitensinogenul = α2-globulina se transforma in
angiotensina I inactiva, care sub actiunea ECA
(enzimei de conversie a angitensinei produsă în
plămâni) se transforma in angiotensina II activa
• Angiotensinaza inactiveaza angiotensina II
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta umorala - Angiotensina
↓ TA => ischemie renala

Renina (enzima proteolitica) ECA Angiotensinaza

Angiotensinogen Angiotensina I Angiotensina II

(α2-globulina) (inactiva) (activa)

Vasoconsctricti ↑ Aldosteron (Na si apa)

e
↑ TA
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta umorala - Angiotensina
• Angiotensina II determina
– Vasoconstrictie urmata de ↑ TA
– Secretie de Aldosteron => retentie de Na si apa cu ↑ volemiei
=> ↑ TA
• Renina se secreta in caz de:
– hTA
– ↓ Na plasmatic
– ↓ volumului sangvin
– ↓ fluxului renal
• Eliberarea de renina interfera si cu eliberarea de kalicreina si
eritropoietina
 Reglarea fiziologică a TA
Componenta umorala
• ADH - Vasopresina
– produsa de HTH anterior – depozitatat si eliberata de hipofiza
posterioara
– Principala actiune – reabsortia tubulara de apa
– Reglarea TA si prin vasoconstrictie
• Factorul natriuretic atrial (ANF) sau atriopeptidul (AP)
– Eliberat de FMC din atriii sub influenta distensiei auriculare
(intoarcerea venoasa crescuta si supraincarcarea auriculara)
– Peptid format din 28 aa
– Actiune vasodilatatoare => hTA
– Efect diuretic si natriuretic
– Inhiba secretia de aldosteron si vasopresina
 Reglarea fiziologică a TA
4. Sistemul endotelinic
• Endotelina

– Peptid de secretie al celulelor endoteliale – se gaseste in

plasma si tesutul vascular
– Actiune vasoconstrictoare de tip angiotensinic de 5x >
angiotensina II (FMN)
– Rol de cotransmitator Symp-adrenergic alaturi de NA
– Inhiba transportul activ de Na la nivelul tubilor uriniferi
– Cale de actiune dubla: vasculara - endoteliu si volemica -
renala
 Reglarea fiziologică a TA
4. Sistemul endotelinic
• Prostagladinele
– Acizi grasi polinesaturati – acidul arahidonic sau acidul
prostanoic
– pe calea ciclooxigenazei tisulare => prostaglandine cu rol
important in autoreglarea locala
– Actiune vasoconstrictoare – PGF1α si PGF2α
– Actiune vasodilatatoare – PGA, PGE si PGI2
(prostaciclinele)
• Tromboxanii
– Vasoconstrictie locala si stimulator al agregarii plachetare =>
trombi vasculari
 Reglarea fiziologică a TA
4. Sistemul endotelinic
• Cuplul endotelial agonist
• Actiune vasodilatatoare
• Prostagladinele: PGA, PGE si PGI2
• Actiune vasoconstrictoare
– Endotelina
– Tormboxanii – TxA2.
– Prostagladinele: PGF1α si PGF2α
 PA versus TA
• Forta exercitata de masa sangvina asupra peretilor arteriali
sub influenta contractiilor cardiace
– Lichidul – fenomenul presional = PRESIUNE
ARTERIALA
– Peretele –gradul de tensionare = TENSIUNE
ARTERIALA
• Determinarea presiunii cu care circula sangele
– La nivelul lichidului – coloana de lichid = PRESIUNE
ARTERIALA
– La nivel parietal = TENSIUNE ARTERIALA
• PA = TA
 Valorile normale si variatiile
PA
• Variatiile normale ale PA depind de:
– Varsta
– Activitate sau repaus
– Pozitia corpului
– Factori de mediu – temperatura si presiune
• Variatiile patologice ale PA
– Cresterea patologica a valorilor PA = HTA
– Scaderea patologica a valorilor PA = hTA
 Valorile normale si variatiile
PA
• Variatiile PA in functie de varsta
– La nastere – PA = 55-60/40 mmHg (valori
incompatibile cu viata la adult)
– La un an – PA = 80-85/60 mm Hg
– La pubertate – PA = 120-140/70-80 mmHg
– Dupa 50 de ani 140-145/85-90 mmHg
 Valorile normale si variatiile
PA
• Variatiile PA in functie de activitate sau repaus
– Efortul fizic => ↑ PA datorita ↑ DC prin ↑ FC (tahicardie) si prin
↑ intoarcerii venoase datorita contractiei musculaturii striate
– Efortul fizic
• La persoanele antrenate = ↑ DC prin ↑ VB
• La persoanele neantrenate = ↑ DC prin ↑ FC
– Persoanele antrenate – tahicardie moderata si HTA moderata
– Persoanele neantrenate – raspunsuri CV brutale la effort, cu
suprasolicitarea cordului => fenomene de coalps cardiac si EPA
 Valorile normale si variatiile PA
• Variatiile PA in functie de pozitia corpului si de constitutia
individuala
• Ortostatism – hTA si ischemia centrilor nervosi
– hTA ortostatica – refelexele simpatice determina
vasoconstrictie in segmentele inferioare ale corpului
• Clinostatism – restabilirea echilibrului hemo-circulator
• Variatiile PA in functie de factorii de mediu
• Temperatura:
– Frigul – vasoconstrictie => HTA
– Caldura – vasodilatatie => hTA
• Stresul emotional, reactiile de furie si agresivitate
– Predominenta simpatica => tahicardie si vasoconstrictie =>
HTA
 Valorile normale si variatiile
PA
• Variatiile patologice ale PA
– Cresterea patologica a valorilor PA = HTA
• HTA esentiala
• HTA reno-vasculara
• HTA endocrina: hipertiroidie, feocromocitom
– Scaderea patologica a valorilor PA = hTA
• IC, colaps, soc
• Hemoragii, anemii
• ICSR prin scaderea masei lichidiene circulante
 Valorile normale si variatiile
PA
• PA sau TA se masoara de obicei la adult la
nivelul arterei brahiale, in repaus
• TAS – sistolica – valoarea maxima – de obicei
120-140 mmHg
• TAD – diastolica – valoarea minima – de obicei
70-80 mmHg
• TAS-TAD = presiunea pulsului = presiunea
diferentiala - amplitudinea presiunii sangvine - ↑
cu inaintarea in varsta
 Valorile normale si variatiile PA
• PAM = presiunea arteriala medie
• TAM = tensiunea arteriala medie
• TAM = (TAS-TAD)/3 + TAS = 100 mmHg
– Denota colaborarea dintre cord si sistemul vascular
– Controlul irigatiei sangvine generale – centrii vaso-motori de
la baza creirului
• TA bazala – TA masurata in conditii de repus fizic si psihic, de
obicei dimineata dupa un somn linistit
• TA incidentala – TA masurata la un control de rutina
– Valorile pot sa fie mai mari datorita stresului emotional al
pacinetului – se repeta dupa 10-15 min de dialog sau periodic
pentru a o diferentia de o TA marita in mod real
REGLAREA ACTIVITĂŢII
SISTEMULUI CARDIO-
VASCULAR

NOŢIUNI DE BIOFIZICĂ,
BIOCHIMIE, FIZIOLOGIE, BIOLOGIE
CELULARĂ ŞI HISTOLOGIE