Mondializarea,

internaționalizarea și
globalizarea din perspectiva
europeană

Prezentare realizată de Bogdan Nacu și Ionuț Buceac

Globalizarea
+ Globalizarea este procesul de integrare
internațională care rezultă din schimbul de opinii,
produse, idei și alte aspecte ale culturii la nivel
mondial. Progresele în transport și infrastructura
de telecomunicații, inclusiv dezvoltarea telegrafului și
a urmașului său, Internetul, sunt factori majori în
globalizare, generatoare de interdependență în
continuare a activităților economice și culturale.
+ Globalizarea întrebuințată pentru a descrie un
proces multicauzal care are drept rezultat faptul că
evenimente care au loc într-o parte a globului au
repercusiuni din ce în ce mai ample asupra
societăților și problemelor din alte părți ale globului.
 +  Creșterea comerțului și a investițiilor

Consecințele +  Propagarea mai rapidă

a tehnologiei  și  a  ideilor politice și culturale

globalizării
+  Propagarea mai rapidă a crizelor economice și
sociale
+  Creșterea multiculturalismului
Globalizarea și Uniunea
Europeană
+ Ea însăși o consecință a globalizării, Uniunea
Europeană (UE) a demonstrat o preocupare tot
mai mare în ultimii ani cu recablarea
globalizării. Accentul blocului asupra reformei
elementelor cheie ale globalizării nu este nou,
dar s-a intensificat în ultimul deceniu.
+ UE pune la îndoială din ce în ce mai multe
elemente ale globalizării pentru care a fost
parțial responsabilă în deceniile anterioare.
+ Integrarea europeană a fost parțial despre
valorificarea globalizării și parțial despre
limitarea ei.
Uniunea Europeană în context internațional
+ Conținând 5,8% din populația mondială în 2020, UE a generat un
produs intern brut (PIB) nominal de aproximativ 16,6 trilioane de
dolari în 2022, constituind aproximativ o șesime din PIB-ul nominal
global și a treia economie mondială după Statele Unite și China.
+ Prin Politica Externă și de Securitate Comună, uniunea și-a
dezvoltat un rol în relațiile externe și apărare. Ea menține misiuni
diplomatice permanente în întreaga lume și se reprezintă în cadrul
Națiunilor Unite, al Organizației Mondiale a Comerțului, al G7 și al
G20.
Comerțul global
+ De-a lungul timpului, UE a fost o forță puternică în extinderea comerțului internațional.
Uniunea a sprijinit acordurile comerciale multilaterale, crearea Organizației Mondiale a
Comerțului (OMC) și extinderea treptată a agendei comerciale. La începutul anilor 2010,
o UE lovită de criză s-a orientat către multe forme, adesea subtile, de protecționism. Cu
toate acestea, Uniunea a urmărit mai recent o serie de schimbări nuanțate în politicile
sale comerciale internaționale.
+ În mod crucial, alături de sprijinul său pentru comerțul deschis, UE a jucat un rol de lider
în calitate de reglementator mondial al piețelor globale. Această politică a reprezentat, de
asemenea, o preferință pentru globalismul gestionat sub forma unor reguli privind
concurența, sănătatea, siguranța, mediul și alte domenii.
 Criza refugiaților și migranților a fost una dintre
cele mai importante și dezbinătoare probleme
din politica europeană recentă. Deși adesea
identificată drept o criză pură a refugiaților, a
fost în realitate o criză cu mai multe fațete,
„mixte” refugiați-migranti, de natură asimetrică,
ce a produs contradicții economice și politice

Problema imigrării de amploare, adăugând un nou strat de

instabilitate Uniunii Europene.

în Europa Peste 82 de milioane de migranți internaționali

trăiau în Europa în 2019, o creștere de
aproape 10% față de 2015. Aproximativ 42 de
milioane dintre acești migranți internaționali s-
au născut în (și au migrat în) Europa, în timp
ce aproximativ 40 de milioane s-au născut în
afara Europei.
Bibliografie
+ https://en.wikipedia.org/wiki/European_Union
+ https://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare
+ https://carnegieeurope.eu/2022/02/17/european-union-s-competitive-globalism-pub-8632
9
+ https://www.cairn-int.info/article.php?ID_ARTICLE=E_POEU_060_0098
+ https://www.perceptions.eu/current-migration-trends-in-and-within-europe-2/