Analgezice opioide si

antagonisti de opioide
CE ESTE DUREREA ?
DUREREA ESTE O SENZATIE CU CARACTER DE SUFERINTA PROVOCATA DE
STIMULI NOCICEPTIVI, EA SEMNALÂND O LEZIUNE TISULARA POTENTIALA SAU
EXISTENTA
EXISTA 2 TIPURI FUNDAMENTALE DE DURERE :
-ACUTA
-CRONICA
DUREREA ACUTA – DETERMINATA DE LEZAREA TESUTURILOR, INFLAMATIE ETC.
APARE BRUSC SI POATE FI INSOTITA DE ANXIETATE SAU STRES EMOTIONAL
- POATE SA DEVINA CRONICA
DUREREA CRONICA – DURATA MAI MARE DE 3 LUNI SI ESTE REZISTENTA LA
MAJORITATEA TRATAMENTELOR MEDICALE
TRATMENTUL DURERII ESTE UNA DIN CELE MAI MARI PROBLEME CU CARE SE
CONFRUNTA MEDICINA !!!!!!!!!!!!
DIN CAUZA CARACTERULUI SUBIECTIV AL DURERII MEDICUL TREBUIE SA TINA
CONT INTOTODEAUNA DE MODUL IN CARE ACEASTA ESTE PERCEPUTA SI DESCRISA
DE CATRE PACIENT
FIZIOPATOLOGIA DURERII
RECEPTORII DURERII - NOCICEPTORII
SUNT REPREZENTATI DE TERMINATII NERVOASE LIBERE ALE FIBRELOR MIELINICE SI
AMIELINICE CE POT FI SITUATE LA NIVELUL TEGUMENTELOR,STRUCTURILOR MUSCULO-
SCHELTALE,VISCERALE ETC
STIMULII PENTRU DURERE SUNT MECANICI, TERMICI SI CHIMICI. O MARE PARTE DIN
NOCICEPTORI SUNT SENSIBILI LA TOATE CATEGORIILE DE STIMULI
STIMULII MECANICI SI TERMICI DETERMINA APARITIA SENZATIEI DUREROASE PRIN
STIMULAREA RECEPTORILOR ACESTORA
CAILE DE CONDUCERE ALE DURERII
DUREREA SE TRANSMITE PRIN INTERMEDIUL DENDRITELOR NEURONULUI RECEPTOR
SITUAT LA NIVELUL NERVILOR SPINALI SI CRANIENI
FIBRELE MIELINICE - AU VITEZA MARE DE CONDUCERE (10M/S) SI SUNT
RASPUNZATOARE DE APARITIA DURERII INTENSE , LOCALIZATE SI DE DECLANSAREA
REFLEXELOR DE APARARE
FIBRELE AMIELINICE – AU VITEZA MICA DE CONDUCERE (0,5 M/S) SI MEDIAZA DUREREA
SECUNDARA
PEPTIDELE OPIOIDE
- MECANISMUL ANALGEZIEI SI AL ALTOR EFECTE CENTRALE ALE OPIACEELOR SE
DATOREAZA ACTIUNII ACESTORA CU RECEPTORI SPECIFICI NUMITI RECEPTORI OPIOZI
- PRIN INTERMEDIUL LOR ORGANISMUL DISPUNE DE UN MECANISM FIZIOLOGIC DE
APARARE IMPOTRIVA DURERII
- REPREZINTA MOLECULE DE MICI DIMENSIUNI PRODUSE LA NIVELUL SNC SI LA NIVELUL
ANUMITOR GLANDE (HIPOFIZA, SUPRARENALE)
- POT FI SECRETATE SI LA NIVELUL CELULELOR INFLAMATORII SAU IMUNE
- DUREREA CRONICA POATE SA FIE ASOCIATA CU UN DEFICIT IN SISTEMUL DE REGLARE A
PEPTIDELOR OPIOIDE IN TIMP CE ANALGEZIA SE DATOREAZA ACTIUNII ACESTORA
- EXISTA 3 GRUPE DE PEPTIDE OPIOIDE : ENKEFALINE, ENDORFINE, DINORFINE, CE PROVIN
DIN PRECURSORI CU MOLECULA MARE -PROOPIOMELANOCORTINA
OPIOIDELE AU AFINITATE FOARTE MARE PENTRU RECEPTORII ENDORFINICI NUMITI SI
RECEPTORI OPIOZI
RECEPTORII SE GASESC IN DOUA FORME INTERCONVERTIBILE UNA CU AFINITATE MARE
PENTRU AGONISTI SI UNA CU AFINITATE MARE PENTRU ANTAGONISTI, MICI MODIFICARI IN
STRUCTURA ACESTORA TRANSFORMAND AGONISTII IN ANTAGONISTI SI INVERS
MECANISMUL DE ACTIUNE AL OPIOIDELOR ESTE INCOMPLET CUNOSCUT , SE CUNOASTE
TOTUSI FAPTUL CA OPIOIDELE INTERACTIONEAZA CU RECEPTORI SPECIFICI SITUATI PE
MEMBRANELE ANUMITOR CELULE DIN SNC, PE TERMINATII NERVOASE PERIFERICE, PE
CELULE DIN TRACTUL GI
ACTIONAREA ACESTOR RECEPTORI DETERMINA DIMINUAREA ELIBERARII DE
NEUROTRANSMITATORI RESPECTIV DIMINUAREA PROCESULUI DE TRANSMITERE A
EXCITATIEI PE CAILE SENSIBILATII DUREROASE
EFECTELE PRINCIPALE ALE OPIOIDELOR SUNT MEDIATE DE 3 FAMILII DE RECEPTORI :
-MU
-KAPPA
-DELTA
FIECARE FAMILIE DE RECPTORI ARE SPECIFICITATE DIFERITA PENTRU MEDICAMENTELE
CU CARE ACTIONEAZA
RECEPTORII MU
- PROVOACA ANALGEZIE SUPRASPINALA
- DEPRIMARE RESPIRATORIE
- DEPENDENTA FIZICA
- SENZATIE DE EUFORIE
RECEPTORII K :
- ANALGEZIE SPINALA
- DEPRIMARE RESPIRATORIE SLABA
- MIOZA
- SEDARE
REECPTORII DELTA :
- ENCEFALINELE INTERACTIONEAZA SELECTIV CU ACESTI RECEPTORI

Receptor Localizare Acţiuni Agonişti Antagonişti

Analgezie supraspinală Morfină, metadonă,  fentanil,

m Hipotalamus Naloxonă
euforie, sedare levorfanol

k Măduva spinării Analgezie spinală, disforie Levorfanol, pentazocină Naloxonă

Analgezie spinală şi
d Sistemul limbic Etorfină Naloxonă
supraspinală
OPIOIDE (EUFORIZANTE)
REPREZINTA SUCUL USCAT DIN CAPSULELE DE MAC ALB
OPIUL OFICINAL FOLOSIT CA MEDICAMENT SE PREPARA PRIN USCAREA, PULVERIZAREA SI
TITRAREA OPIULUI BRUT
CONTINE APROXIMATIV 20 DE ALCALOIZI DIN CARE CEI MAI IMPORTANTI SUNT MORFINA
( 10%) SI CODEINA (0,5%)
MORFINA ESTE CEL MAI IMPORTANT ALCALOID DIN OPIU, REPREZENTATIVA PENTRU
AGONISTII PUTERNICI, CE DETERMINA PRINCIPALELE ACTIUNI FARMACOLOGICE ASUPRA
SNC SI TRACTULUI GI
IN FUNCTIE DE COMPORTAMENTUL LOR FATA DE RECEPTORII OPIOIZI SUBTANTELE DIN
ACEASTA CLASA SUNT AGONISTI (MORFINA,METADONA) SI ANATGONISTI (NALOXONA)
UTILIZAREA LOR ESTE LIMITATA DE POTENTIALUL CRESCUT DE A PRODUCE DEPENDENTA
MECANISMUL DE ACTIUNE AL MORFINEI
ACTIUNEA ANALGEZICA ESTE INTENSA SI ELECTIVA , MANIFESTATA PRIN INLATURAREA
CARACTERULUI DE SUFERINTA A SENZATIEI DUREROASE CARE DEVINE SUPORTABILA
DUREREA CONTINUA SA FIE PERCEPUTA DE BOLNAV DAR IMPLICATIILE EMOTIONALE CU
CARACTER DE SUFERINTA –ANXIETATE, PANICA, SUNT ATENUATE
MORFINA ACTIONEAZA LA NIVELUL MECANISMELOR FIZIOLOGICE CENTRALE CARE
CONTROLEAZA SENZATIA DE SUFERINTA DUREROASA, MECANISME CE IMPLICA SISTEMELE
PEPTIDELOR OPIOIDE, SEROTONINEGRGIC SI NORADRENERGIC
SUNT ACCENTUATE INFLUENTELE INHIBITORII ASUPRA MECANISMELOR NEURONALE ALE
DURERII
MORFINA ACTIONEAZA LA NIVELUL RECEPTORILOR K
EFECTUL ANALGEZIC MAXIM ESTE LA APROXIMATIV 1 ORA DE LA INJECTAREA CUTANATA
SAU INTRAMUSCULARA SI SE MENTINE 4-6 ORE
IN CAZUL ADMINISTRARII ORALE EFECTUL ESTE MAXIM LA 1-2 ORE FARA SA ATINGA
VALOAREA OBTINUTA PRIN INJECTIE SI DUREAZA 3-7 ORE
ADMINISTRATA IN DOZE TERAPEUTICE MORFINA PRODUCE LINISTIRE, O SENZATIE DE
AMETEALA SI USOARA CONFUZIE CU CARACTER PLACUT SAU NEPLACUT.UNEORI POT
SURVENI TULBURARI PSIHICE : PIERDEREA GANDIRII LOGICE, IMAGINATIA
EXACERBEAZA.EFECTUL LINISTITOR SI EUFORIZANT REPREZINTA UNUL DIN FACTORII CARE
FAVORIZEAZA DEZVOLTAREA DEPENDENTEI
PACIENTUL ESTE CONSTIENT DE PREZENTA DURERII DAR SENZATIA NU E NEPLACUTA
DACA SE ADMINISTREAZA LA UN INDIVID FARA DURERE AU EFECTE NEPLACUTE SI POT
CAUZA GREATA SI VOMA
EFECTELE MORFINEI
- ANALGEZIE – REDUCE DUREREREA PRIN CRESTEREA PRAGULUI DE DURERE LA NIVELUL
MADUVEI SPINARII CAT SI PRIN MODIFICAREA PERCEPTIEI CEREBRALE A DURERII
- EUFORIE – INDUCE O STARE PUTERNICA DE MULTUMIRE SI DE BINE
- DIMINUAREA RESPIRATIEI – PRODUCE DEPRESIE RESPIRATORIE PRIN REDUCEREA
SENSIBILITATII NEURONILOR DIN CENTRUL RESPIRATOR LA DIOXID DE CARBON .DEPRESIA
RESPIRATORIE ESTE CEA MAI FRECVENTA CAUZA DE DECES IN CAZUL SUPRADOZARII
OPIOIDELOR
- INHIBITIA REFLEXULUI DE TUSE
- ACTIUNI GI : AMELIOREZA DIAREEA SI DIZENTERIA PRIN DIMINUAREA MOTILITATII
INTESTINALE, CRESTE TONUSUL SFINCTERULUI ANAL. IN GENERAL PRODUCE CONSTIPATIE
- ACTIUNI CARDIOVASCULARE : NU MODIFICA PRESIUNEA SANGUINA SI FRECVENTA
CARDIACA DECAT LA DOZE MARI CAND POATE PRODUCE BRADICARDIE SI HIPOTENSIUNE
- ELIBERARE DE HISTAMINA : PRODUCE BRONHOCONSTRICTIE SI NU TREBUIE ADMINISTRAT
LA PACIENTII CU ASTM
INDICATII TERAPEUTICE
DURERI VISCERALE PUTERNICE
CANCERE
ARTERIOPATII OBLITERANTE
TRAUMATISME
INFARCT MIOCARDIC
DURERI CE NU POT FI CALMATE CU ALTE ANALGEZICE
ATENTIE:
- NU SE ADMINISTREAZA IN TRAUMATISME CRANIENE;
- MORFINA ESTE CONTRAINDICATA IN DURERI SPASTICE (CRESTE TONUSUL SFINCTERELOR )
- LA SUGARI NU SE PRESCRIE;
- LA COPII DE 2-3 ANI SE FOLOSESTE IN MOD EXCEPTIONAL (DOZA DE 1 MG ESTE POTENTIAL
FATALA)
- LA COPII NU SE VA DEPASI O DOZA DE 0.01 G/24 ORE.
- LA ADULTI DOZA PENTRU O ADMINISTRARE ESTE DE 10 MG, MAX 20 MG; DOZA MAXIMA PE
ZI ESTE DE 60 MG.
FARMACOCINETICA
MORFINA ESTE METABOLIZATA EXTENSIV IN CURSUL PRIMULUI PASAJ HEPATIC, DIN ACEST
MOTIV ADMINISTRAREA IM,SC SI IV ASIGURA UN RASPUNS TERAPEUTIC MAI BUN
CAND ESTE ADMINISTRATA ORAL DE OBICEI SE FOLOSESC PREPARATE CU ELIBERARE
PRELUNGITA PENTRU A ASIGURA O STABILITATE MAI MARE
PATRUNDE USOR IN TESUTURILE ORGANISMULUI UMAN SI TRAVERSEAZA CU USURINTA
PLACENTA
ESTE METABOLIZATA LA NIVEL HEPATIC SI ELIMINATA PRIN URINA
EFECTE ADVERSE:
FARMACODEPENDENTA (DAU DEPENDENTA)
DEPRIMAREA RESPIRATIEI
GRETURI
VOMA
CONSTIPATIE
HIPOTENSIUNE
CODEINA
- ARE EFECT ANTITUSIV (PRIN ACTIUNE CENTRALA)
- ANALGEZIC ( DE INTENSITATE MEDIE);
- ANTIDIAREIC
• INDICATII: TUSE IRITATIVA NEPRODUCTIVA, DURERI DE INTENSITATE MODERATA ( SE ASOCIAZA
OBISNUIT CU ACID ACETILSALICILIC SAU ALT ANALGEZIC-ANTIPIRETIC), DIAREE ACUTA.
• CONTRAINDICATII: ALERGIE SAU INTOLERANTA LA CODEINA, INSUFICIENTA RESPIRATORIE
MARCATA, COPII SUB 5 ANI, PRUDENTA SAU SE EVITA IN PREZENTA HIPERSECRETIEI
TRAHEOBRONSICE SI LA BOLNAVII CU DIAREE ACUTA TOXIINFECTIOASA; NU SE ADMINISTREAZA
TIMP INDELUNGAT DIN CAUZA RISCULUI DEPENDENTEI.
- DOZELE DE CODEINA RECOMANDATE SUNT DE 15-60 MG ORAL LA FIECARE 4-6 ORE.
PETIDINA (MIALGIN)
- EFECT ANALGEZIC DE 5-10 ORI MAI REDUS CA AL MORFINEI
- NU ARE EFECT ANTITUSIV
- ARE EFECT ANTISPASTIC
- EFECT CONSTIPANT REDUS
- SE INDICA IN: DURERI PUTERNICE IN COLICI (ASOCIAT CU ANTISPASTICE), INFARCT
MIOCARDIC ACUT, CANCER, DURERI POSTOPERATORII, PREGATIREA ANESTEZIEI GENERALE SI A
INTERVENTIILOR CHIRURGICALE, ANALGEZIA OBSTETRICALA, EDEMUL PULMONAR ACUT;
- REACTII ADVERSE: SLABICIUNE, AMETELI, SUDORATIE, USCACIUNEA GURII, UNEORI GREATA SI
VOMA, DEPRIMARE RESPIRATORIE, CONSTIPATIE, RETENTIE DE URINA.
- POSOLOGIE: 25-100 MG I.M. SAU 25-50 MG IN INJECTIE I.V. LENTA.
- ESTE INTERZISA ASOCIEREA CU NEUROLEPTICE FENOTIAZINICE DATORITA RISCULUI MARE DE
REACTII TOXICE.
FENTANYL
ESTE CEL MAI PUTERNIC ANALGEZIC
ARE O POTENTA ANALGEZICA DE 100 DE ORI MAI MARE DECAT MORFINA SI SE FOLOSESTE IN
ANESTEZIE
ARE ACTIUNE RAPIDA SI DE SCURTA DURATA 15-30 MIN
DE OBICEI SE UTILIZEAZA CA ANESTEZIC ADITIONAL IN ANESTEZIA GENERALA SAU LOCALA
NU PREZINTA TOLERANTA INCRUCISATA CU MORFINA SI POATE FI FOLOSIT IN CAZUL
TOLERANTEI LA MORFINA
ANTAGONISTII OPIOIDELOR
SE LEAGA CU AFINITATE INALTA DE RECEPTORII PENTRU OPIOIDE FARA SA II ACTIVEZE
LA PACIENTII DEPENDENTI DE OPIOIDE INVERSEAZA RAPID EFECTELE AGONISTILOR SI
DECLANSEAZA SINDROM DE ABSTINENTA
SUNT UTILI IN INTOXICATIILE ACUTE FIIND CAPABILI SA IMPIEDICE DEPRIMAREA
RESPIRATORIE SI ALTE EFECTE ALE AGONISTILOR, FAVORIZEAZA IESIREA DIN COMA
SUNT COMPUSI ASEMANATORI CHIMIC MORFINEI
NALORFINA
ANTAGONIZEAZA RAPID SI EVIDENT DEPRIMAREA RESPIRATORIE SI SEDAREA EXCESIVA DIN
INTOXICATIA CU OPIOIZI
EFECTUL DUREAZA 1-4 ORE
POATE DECLANSA UN SINDROM ACUT DE ABSTINENTA
PROVOACA ANALGEZIE COMPARABILA CU CEA A MORFINEI, DEPRIMA SLAB RESPIRATIA,
PRODUCE SEDARE SI SOMNOLENTA CE POT FI INSOTITE DE HALUCINATII
BLOCHEAZA RECEPTORII ENDORFINICI IMPIEDICAND ACTIUNILE MORFINEI
LA NIVELUL RECEPTORILOR K AU EFFECT AGONIST CEEEA CE EXPLICA EFECTELE
SEDATIVE,DEPRIMAREA RESPIRATORIE
NALOXONA
ESTE COMPLET LIPSITA DE ACTIUNE DE TIP MORFINIC
ANTAGONIZEAZA DEPRIMAREA RESPIRATORIE SI HIPOTENSIUNEA
ESTE ANTIDOTUL ALES IN INTOXICATIA ACUTA
EFECTUL DUREAZA APROXIMATIV 2 ORE