1 DECEMBRIE 1918

104 DE ANI DE LA
MAREA UNIRE
LA MULȚI ANI,
ROMÂNIA!
 DATE ANTERIOARE LA CARE ROMÂNII
AU SERBAT
ZIUA NAŢIONALĂ
10 MAI (în perioada: 1866-1947)
Prințul Carol de Hohenzollern-
Sigmaringen a depus în ziua de 10
mai 1866 jurământul în fața Adunării
reprezentative a Principatelor Române
Unite.
Tot el a proclamat în fața Parlamentului
Independența de stat a României la 10
mai 1877.
În data de 14 martie/26 martie
1881 camerele reunite ale Parlamentului
de atunci au votat transformarea țării din
Principat în Regatul României. Pentru a
marca evenimentul, ziua națională
sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost una din
cele mai spectaculoase serbări din istoria
 23 AUGUST (1948-1989)

După abdicarea forțată a regelui 

MIHAI I la 30 decembrie 1947,
Camera Deputaților a adoptat legea nr.
363 din 1947, prin care a
proclamat Republica Populară
Română, iar ziua de 23 august a fost
adoptată drept sărbătoare de stat, sub
numele de ziua insurecției armate
antifasciste (cu referire la întoarcerea
armelor împotriva Germaniei naziste și
arestarea guvernului condus de Ion
Antonescu în anul 1944).
 1 DECEMBRIE ( 1990 → în prezent)

 Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de

președintele ţării și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1
august 1990, ziua de 1 Decembrie a fost adoptată ca zi națională
și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost
reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul
2.

 Prima zi Națională de 1 decembrie în 1990 a avut organizate

festivitățile centrale la Alba Iulia.
 UNIREA DE LA 1600 SUB CONDUCEREA
LUI MIHAI VITEAZUL
• Voievodul a ajuns un precursor important al
unificării românilor, care avea să se realizeze
în secolul al XX-lea.
• Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustrează mai
bine ca oricare alt model istoric mutațiile petrecute
în conștiința românească. Domnitorul care a reușit
să stăpînească pentru scurt timp, la 1599-1600, cele
trei țări reunite, trei veacuri mai târziu, în România
modernă, începe a fi receptat ca unificator abia spre
mijlocul secolului al XIX-lea.
Teritoriile aflate la 1600 sub domnia lui
Mihai Viteazul
Drapelul Țării Românești în vremea lui
Mihai Viteazul 
 Revoluția de la 1821
• Condusă de Tudor Vladimirescu
a fost unul dintre evenimentele
care au marcat începutul
procesului de renaștere
națională a României.
• Revoluția română de la 1821 s-a
integrat în mișcarile generale
sociale și naționale. În toate
aceste mișcări revoluționare se
disting o serie de țeluri comune
– libertate, independență și
unitate națională.
 Revoluția Română din 1848
• Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției
europene din același an și expresie a procesului de
afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale.
• Revoluția Română de la 1848 s-a desfășurat în
condițiile în care părți din teritoriul național se aflau în
stăpânirea imperiilor vecine (Transilvania, Bucovina),
în timp ce Moldova și Muntenia erau constrânse să
accepte protectoratul Rusiei țariste și
suzeranitatea Imperiului Otoman.
 „Vrem să fim o naţie, una puternică şi liberă prin dreptul şi
datoria noastră, pentru binele nostru şi al celorlalte naţii, căci
voim fericirea noastră şi avem o misiune a împlini în omenire”. 
Nicolae Bălcescu
 Steagul revoluționarilor
 Unirea Principatelor Române
Mica Unire-24 ianuarie 1859
• Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul
pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar.
Impusă sub o puternică presiune populară, cu
deosebire la București, alegerea ca domn al Țării
Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și
găsească o confirmare deplină la marea manifestare
prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala
munteană.
 „Unirea e singura stare politică ce putea să asigure
viitorul nostru şi să ne permită a da ţării organizarea
ce o aştepta de atât de mult timp.”
 Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers
consecințele hotărârilor adoptate prin Convenția de la Paris. Misiunile
diplomatice ale Principatelor la Constantinopol erau reunite încă în cursul anului
1859 (martie), cu Costache Negri, recunoscut chiar de către Poartă, drept unic
reprezentant al celor două țări.

Unificarea armatei începea cu

deplasări de unități militare
moldovene, la București și
muntene, la Iași; tabăra de la
Florești s-a bucurat de o
comandă unică. În cursul anului
1860, statele majore, instrucția,
administrația și intendența au
fost așezate sub o singură
autoritate, iar aceeași persoană -
generalul Ion Emanoil Florescu -
a fost numită în funcția de
ministru de război în ambele țări.
Principatele Unite ale Moldovei și Țării
Românești
Drapelul noului stat
 Războiul de Independență al României

• Războiul de Independență al României este numele folosit în

istoriografia română pentru participarea Principatelor
Unite la Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. În urma
acestui război, România a obținut independența față
de Imperiul Otoman.
• La conferința de pace de la Berlin din 1878 s-a decis ca Rusia să
recunoască României independența, să cedeze
teritoriile Dobrogei și Deltei Dunării, inclusiv portul Constanța,
și mica Insulă a Serpilor. În schimb, Rusia prelua județele din
sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad), care reintraseră în
componența Moldovei după Războiul Crimeii prin
prevederile Tratatului de la Paris din 1856.
La prima lovitură românească de tun principele Carol I a
rostit celebra propoziţie: "Asta-i muzica ce-mi place!”
 Unirea Transilvaniei cu România
MAREA UNIRE
• Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua
Națională a României, celebrată anual ca zi
națională din 1990. Sărbătoarea
aniversează Marea Adunare Națională de la
Alba Iulia și unirea
provinciilor Basarabia, Bucovina,Transilvania, 
Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu
 Regatul României.
 REPERE CRONOLOGICE
 2 dec.1917: La Chişinău se proclamă Republica Democratică Moldovenească

 1918: Ianuarie : Moldova se proclamă independentă

27 martie: Unirea Basarabiei cu România
3 octombrie: Manifestului împăratului austro-ungar CAROL I
18 octombrie: Înfiinţarea Consiliului Naţional Român Central
15 noiembrie: Unirea Bucovinei cu România
18 noiembrie/ 1 decembrie: Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia

 1919-1920: recunoaşterea Unirii prin tratate semnate în cadrul

Conferinţei de la Versailles
 ...FRAŢII ÎN VECI VOR FI FRAŢI...

• Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne

pagina cea mai sublimă a istoriei
româneşti. Măreţia ei stă în faptul că
desăvârşirea unităţii naţionale nu este
opera nici unui om politic, a nici unui
guvern, a nici unui partid; este fapta
istorică a întregii naţiuni române.
 ARDEALUL, ARDEALUL,
ARDEALUL NE CHEAMĂ...
OBIECTIVELE
TERITORIALE AȘA CUM
AU FOST STABILITE DE
REGELE FERDINAND I
(1914-1927):

• BASARABIA
• BUCOVINA
• TRANSILVANIA
 TABERE MILITARE

ANTANTA PUTERILE
• FRANŢA
• MAREA BRITANIE
• IMPERIUL RUS
CENTRALE
• GERMANIA
• SERBIA
• AUSTRO-UNGARIA
• ITALIA
• BULGARIA
• ROMANIA
• TURCIA
…TRECEŢI BATALIOANE ROMÂNE
CARPAŢII...!
 CAMPANIA DIN 1917
Marile victorii ale
anului1917 pe frontul din
Moldova

 MĂRĂŞTI
 MĂRĂŞEŞTI
 OITUZ
 Actul Unirii cu Basarabia Votat de Sfatul
Ţării la 27 martie 1918
În numele poporului Basarabiei, Sfatul
Ţării declară: Republica Democratica
Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei
dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră
şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de
Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din
trupul vechii Moldove. În puterea
dreptului istoric şi dreptului de neam, pe
baza principiului ca noroadele singure să-
şi hotărască soarta lor de azi înainte şi
pentru totdeauna se uneşte cu mama ei
România.
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi
totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-preşedinte,
Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Ţării I.
Buzdugan
DEZMEMBRAREA IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR
Aici își făcuse La 1784, pe
intrarea același
triumfală Mihai platou al
Viteazul în
1599; cetatea a
Cetății,
fost capitala Horia și
domnitorului în Cloșca,
timpul scurt cât sufereau
reușise să supliciul
săvârșească frângerii pe
unirea celor trei
roată în
principate
(Muntenia, urma
Moldova și condamnării
Transilvania). lor.
 REZOLUŢIUNEA ADUNĂRII NAŢIONALE DE LA ALBA IULIA
1 DECEMBRIE 1918

• Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1

Decembrie 1918
• REZOLUŢIA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A
TUTUROR ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA PRIN
CARE SE HOTĂRĂŞTE UNIREA "TERITORIILOR
LOCUITE DE DÂNŞII CU ROMÂNIA". REZOLUŢIA
PROCLAMĂ PRINCIPIILE FUNDAMENTALE MENITE
A PROPĂŞI STATUL NAŢIONAL UNITAR ROMÂN.
• Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918
I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din
Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin
reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18
Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor
români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.
Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil
al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile
Mureş, Tisa şi Dunăre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate
autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei
aleasă pe baza votului universal.
 Rezoluţia Unirii e citită
de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu
ROMÂNIA DUPĂ MAREA UNIRE
 LEGE ASUPRA UNIREI TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRIŞANEI,
SĂTMARULUI ŞI MARAMUREŞULUI CU VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI.

Lege asupra unirii Transilvaniei cu România, Bucureşti 11 decembrie 1918

 LEGE
asupra
UNIREI TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRIŞANEI, SĂTMARULUI ŞI MARAMUREŞULUI CU VECHIUL REGAT AL ROMÂNIEI.


ART.UNIC.) Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, Decretul-Lege No. 3631 din 11 Decembrie 1918, publicat în
Monitorul Oficial No.212 din 13 Decembrie 1918, privitor la unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi
Maramureşului cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:
F E R D I N A N D I
PRIN GRAŢIA LUI DUMNEZEU ŞI VOINŢA NAŢIONALĂ

REGE AL ROMÂNIEI

LA TOŢI DE FAŢĂ ŞI VIITORI SĂNĂTATE.

 Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri sub No. 2171 din 1918, - Luând act de hotărârea unanimă a Adunarei Naţionale
din Alba-Iulia,

AM DECRETAT ŞI DECRETĂM:
 ART.I) Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunarei Naţionale din Alba-Iulia Dela 18 Noiembrie 1918, sunt şi rămân de-a pururea unite cu
Regatul României.
ART.II) Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a Decretului-Lege de faţă.
Dat în Bucureşti la 11 Decembrie 1918.
F E R D I N A N D I
Actualele provincii istorice ale României
SIMBOLURI NAŢIONALE

IMNUL
NAȚIONAL
STEMA

DRAPELUL
Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept Ziua
drapelului național al României.
În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării
Românești, prin care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național.

Tricolorul ca simbol al națiunii românești

apare la începutul secolului XIX : astfel, este
de remarcat prezența celor trei culori în
canafii și în picturile de pe pânza
drapelului răscoalei lui Tudor Vladimirescu,
în cadrul căreia li se atribuie pentru prima
oară semnificația: "Libertate (albastrul
cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție
(roșul sângelui)”. Tricolorul a fost adoptat
întâi în Țara Românească, în 1834 ca drapel
de luptă,
 La 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a
decretat tricolorul ca fiind drapelul civil
oficial al Principatelor Unite.
Constituția din 1866 a României prevedea la
articolul 124: „colorile Principatelor-Unite
urmează a fi Albastru, Galben și Roșu”.
Ordinea și dispoziția culorilor au fost stabilite
de către Adunarea Deputaților în ședința
din 26 martie 1867.
 Stema actuală a
României, adoptată de cele
două Camere ale
Parlamentului, reunite în
sesiunea din 10
septembrie 1992, constă
într-un vultur sau o acvilă,
pe un scut, avînd aripile
deschise; în cioc ține
o cruce iar în gheare
o spadă și un sceptru. Între
aripile protectoare se află
un scut împărțit în cinci
părți cuprinzând stemele
celor 5 regiuni istorice .
 IMNUL DE STAT
• „Deșteaptă-te, române!” este
din 1990 imnul
național al României, compus
muzical de un autor
recunoscut (ANTON PANN
este creditat ca autor al
muzicii imnului ).
• Versurile – poemul “UN
RĂSUNET” - și aranjamentul
aparțin lui ANDREI
MUREȘANU (1816 - 1863)
Imnul de stat al României este
alcătuit din unsprezece strofe. La
ocazii festive se interpretează
strofele 1, 2, 4 și 11.
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți.
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ!