STRUCTURA CHIMICĂ ȘI

MACROMOLECULARĂ A
FIBRELOR TEXTILE
Microstructura catenelor macromoleculare specifică fibrelor textile
este definită de „elementul fundamental de repetare“ (unitatea
structurală) de-a lungul catenei.
• În cazul polimerilor naturali, reacţiile de formare a catenelor
macromoleculare sunt
• determinate, în afara compoziţiei chimice, şi de factori specifici
materiei vii şi a mecanismelor, biologice.
• celuloza constituie componenta principală a fibrelor vegetale,
• proteina reprezintă componenta definitorie a fibrelor animale.
• La fibrele sintetice , aceste unităţi diferă ca mărime, structură şi
compoziţie, în funcţie de natura substanţelor utilizate la obţinerea
polimerului. Înlănţuirea acestor unităţi se poate realiza prin reacţii
de polimerizare, policondensare şi poliadiţie.
 CELULOZA

FIBRE Fibre obtinute

NATURALE din polimeri
VEGETALE naturali

ESTERCELULOZIC
BUMBAC IN CÂNEPA HIDRATCELULOZICE
E

VÂSCOZĂ / CUPROAMON ACETAT

90-94% 71-76 % 71-77 %
CELOFIBRĂ IACALE
CELULOZA (C6 H10 O5)n
elementele structurale sunt legate
unele de altele, în cadrul unei
catene, prin punţi de oxigen, în
poziţia 1–4, rotite una faţă de alta
cu 180°.
BUMBAC
Compoziție (%) Fibra de bumbac Peetele primar
CELULOZĂ 94 54
PROTEINE 1,3 14
PECTINE 1,2 9
CERURI 0,6 8
CENUȘĂ 1,2 3
ALTE SUBSTANȚE 4
Umiditate 65% 8 13
 Vârsta fibreei (zile)
Substanța
25 35 60 70-80
Celuloză 40,2 77,5 85,8 93,9
Pentozani (însoțesc celuloza) 2,9 1,5 1,1 1
Proteine 5,8 3,4 1,5 0,6
Ceruri - grăsimi 4,4 2,3 1 0,6
Substanțe solubile în apă 40,8 11,9 9,8 3,3
Cenușă 4,4 3,1 1,8 1,1

Vârsta (zil) Lungimea Finețea Maturitatea Rezistența Sorbția de Gradul de

(mm) (mtex) (%) (cN/fb) umiditate (%) polimerizare
30 9,78
40 28 44 0 1,31 8,75 1600
50 27,8 100 16 2,66 7,39 1970
65 29 176 66 5,10 7,12 2000
70 29 184 74 5,20 7,01 2065
Modelul structural al fibrei de bumbac
PRINCIPALELE ELEMENTE
MORFOLOGICE
ALE FIBREI DE BUMBAC:
1 – microfibrilă;
2 – mănunchi de microfibrile;
3 – lamelă;
4 – perete primar;
5 – cuticulă
 1 - Fibrele moarte apar sub forma unor
benzi late
2 şi 3, fibre mature, care sunt puternic
răsucite şi secţiunea lor transversală
prezintă o formă caracteristică, de
potcoavă sau bob de fasole.
4 fibre foarte coapte, peretele este foarte
gros, conservă forma secţiunii circulare,
dar lumenul apare strivit

Schema formei secţiunilor transversale

ale fibrelor de bumbac după gradul de
maturitate.
ASPECTUL LA MICROSCOP AL FIBREI DE BUMBAC
Fibre liberiene
 A - Coaja
a – coaja primară
1. Epiderma
2. Colenchimul
3. Parenchimul
4. Endoderma
b – coaja secundară – ţesutul liberian
5 – reţea cu fibre primare
6 – reţea cu fibre secundare

B - Xilemul
7 – cambium
8 – xilen
A – coaja
B – xilemul C - Măduva
C - măduva 9 - măduva
COMPOZIȚIE (%)
CELULOZA 70-75%
HEMICELULOZA 20 %

PECTINE 3%
LIGNINĂ 3%
 Aspect transversal al cimentării fascicolului de in:
1 – perete primar;
2 – perete secundar;
Aspect Longitudinal al
3 – lumen;
fascicolului de in
4 – perete terţiar;
5 – lamelă mediană
LÂNA
CHERATINA

a reprezintăun rest aminoacid;

b – două resturi aminoacide unite între ele prin legătura amidică -
CO-NH- şi alternanţa catenelor laterale: R1… Ri
STRUCTURA
MORFOLOGICĂ A
FIBRELOR TEXTILE
MĂTASE
VÎSCOZA

http://costfp1205.com/wp-content/uploads/2017/04/13.-
Roder_final_COST_Stockholm_March_2017.pdf
CUPROAMONIACALE
ACETAT
POLIESTER
POLIAMIDA 6
POLIAMIDA 6,6
POLIACRILONITRIL