Plante cu heterozide

flavonice
FARMACONOZIE
SEMESTRUL I
Generalităţi despre flavonoide
Definiţie: în sens restrâns, sunt pigmenţi
galbeni, cu structură polifenolică, foarte
răspândiţi în regnul vegetal
 cel mai adesea se
regăsesc sub formă de heterozide ale căror
agliconi/genine sunt derivaţi ai
fenilcromonelor(flavonele propriu-zise);
cromona= benzo -pirona3'
4'
2'
8 1'
O 5'
7 1
9 2
6'
6 10
4 3
5
O

2- fenil- cromona ( diverse flavone )

Generalităţi despre flavonoide
termenul de flavonoide, în sens mai larg cuprinde
toţi compuşii C6-C3-C6, şi derivaţii de fenil-
croman/flavani; aceştia sunt:

catecholii(catechinele)sau derivaţii de 3-HO-

flavan
proantocianidoli(mai
demult denumiţi leucoantociani) sau derivaţii de
3,4-dihidroxi- flavan 3' 3'
4' 4'
2' 2'
8 1' 8 1'
O 5' O 5'
7 1 7 1
9 2 9 2
6' 6'
6 10 6 10
4 3 4 3
OH OH
5 5
OH

3- OH - flavan ( catechine ) 3,4- diOH - flavan (proantocianidoli)

Generalităţi despre flavonoide
includem în clasa flavanilor şi
antocianii sau derivaţii nucleului
flavinic
În acest capitol vom discuta
doar flavonoidele în sensu stricto,
urmând a prezenta antocianii şi
catecholii în capitole separate.
Generalităţi despre flavonoide
Răspândire
- abundente în plantele
superioare, în special în cadrul anumitor
familii: Polygonaceae, Rutaceae,
Leguminoase/Papilionaceae, Umbelifere/
Apiaceae şi Compositae/Asteraceae
- prezente în toate organele
aeriene, ating concentraţii maximale în
organele colorate în galben(frunze şi
boboci florali)
 Generalităţi despre flavonoide
Compoziţie chimică şi clasificare:
.
Geninele = derivaţi polihidroxilaţi,
uneori metoxilaţi sau metilaţi ai
cromonei/ benzo -pironei; în cadrul
acestora distingem:
8
9 O
7 2
1
6
4 3
10
5
O
cromona (benzo gama- pirona)
Generalităţi despre flavonoide
Compoziţie chimică şi clasificare:
1. FLAVONE ADEVĂRATE derivaţi ai 2-fenil
cromonei;
R
3'
3'
4' OH
2' 2'
8 1' 8 1'
9 O 5' HO 9 O 5'
7 1 1
2 7 2
6' 6'
6 5
4 3 4 3
6
10 10
5
O OH O

2- fenil- cromona

EXEMPLE: -apigenina(5,7,4’- triOH- flavona) R = H

-luteolina (5,7,3’,4'-tetraOH- flavona) R = OH
Generalităţi despre flavonoide
Compoziţie chimică şi clasificare
2. FLAVONOLI
posedă un OH
alcoolic în poz.3(3-
OH flavone)
R
3'
OH EXEMPLE:
2'
8 1' -kempferolul (5,7,4'-
HO 9 O 5'
1
2
triOH- flavonol)
7
5
6' R=H
6 4
10 3 OH
-quercetol (5,7,3’,4’-
OH O tetra OH -flavonol)
R = OH.
Generalităţi despre flavonoide
Compoziţie chimică şi clasificare

3. FLAVONONE

, fără legătură
dublă în poz. 2-3, EXEMPLE
de ex: R' - liquiriţigenina (7,4'-
3'
OR diOH- flavanonă)
2' R=R'=R"=H
8 1' - hesperitol (5,7,3'-
HO 9 O 5'
triOH, 4'-metoxi -
1
2
7 6' flavanona)
5 R == CH3 ; R' = R" ==
6 4
3 OH.
10

R'' O
Generalităţi despre flavonoide
Compoziţie chimică şi clasificare

4. CALCONE

(izomeri ai flavanonelor)

3
OH
2
1
4 EXEMPLE:
3'
HO 2' OH 5
4' 6
isoliquiritigenina
1'
5'
(4,2'4'-triOH
calcona)
O
Generalităţi despre flavonoide
Compoziţie chimică şi clasificare

5. IZOFLAVONE

derivaţi ai 3-fenil
cromonei 8
HO 7 9 O
2
1
6
4
3
EXEMPLE 5 10
genisteina (5,7,4' –
triOH –isoflavona) OH O
OH
Generalităţi despre flavonoide
Compoziţie chimică şi clasificare

6. XANTONE 7. AURONE

dibenzopirone; benzalcumarone;
OH
ex
3'
O OMe
O
C OH
HO H 4'

O OH O
OH

Gentizina Aureusidina
(1,7-diOH,3-metoxi-xantona) (4,6,3’4’-tétraOH-aurona).
Generalităţi despre flavonoide

Ozele: - sunt reprezentate în general de

glucoză şi ramnoză, mai rar galactoză
- cel mai frecvent sunt ataşate în poz. 3
sau 7
- există monozide, biozide, triozide, ozele
putând fi dispuse la nivelul aceluiaşi atom
de C al geninei sau la 2 atomi de C diferiţi
- legătura formată cu agliconul este, cel
mai frecvent, de tip O-heterozidic,dar se
întâlneşte şi cea de tip C- heterozidic.
Biogeneza flavonoidelor
 Actiunea terapeutică

•În 1931 s-a izolat citrina din pericarpul

citricelor cu acțiune vitaminică P= factor
P= factor de permeabilitate

•Scad permeabilitatea vaselor sanguine

• măresc rezistența pereților capilarelor
sanguine împiedicând hemoragiile
•Exemple: cvercetol, rutozida, luteolina,
diosmina, hesperetol, esculetol
Actiunea terapeutică
 Efecte fiziologice
flavonoidele sunt în principal remedii ale
insuficienţei venoase; ele acţionează la nivelul
venulelor sau al capilarelor prin reducerea
permeabilităţii şi creşterea rezistenţei
capilarelor( acţiunea vitaminei P)  flavonoidele sunt
tonice venoase şi protectoare ale capilarelor
 mecanismul de acţiune al vitaminei P:
- inhibarea formării şi eliberării histaminei
- inhibarea oxidării adrenalinei
- mecanism sinergic cu Vit.C, în ceea ce priveşte
un tip de acţiune nespecifică dar caracteristică
polifenolilor(deci au aceeşi acţiune şi antocianii şi
cumarinele şi de asemenea şi alţi compuşi cum ar fi
taninurile derivaţi ai flavanelor
 Efecte fiziologice
 în afara acestui efect fiziologic care
caracterizează flavonoidele în general,
anumite structuri pot avea activităţi
particulare:
- diuretice: florile de măturică sau drob
- antiazotemice: tulpinile infrunzite ale sp
Lespedeza)
spasmolitice,antiulceroase,antiinflamatoare:
rădăcina de lemn dulce
practic flavonoidele sunt molecule lipsite
de toxicitate, bine tolerate de organismul
uman, dar a căror acţiune este lentă
 Proprietăţi fizico-chimice
solide cristaline , a căror culoare variază între
nuanţe de alb-ivoire şi galben intens
heterozidelsunt solubile în apă (mai ales caldă)
alcool, alţi solvenţi polari e şi insolubile în solvenţi
organici apolari
geninele sunt puţin solubile în apă şi solubile în
eter
flavonoidele sunt solubile în soluţii alcaline (NH4
sau K), conferindu-le o culoare galbenă care
dispare la adăugarea de acizi
prezintă spectru de absorbţie în UV, cu 2 maxime
caracteristice variabile în funcţie tipul
flavonoidului, ceea ce permite identificarea lor
 Modalităţi de extracţie
– se bazează pe solubiltatea lor în apă sau
alcool la cald
– uneori se obţin forme cristalinizate
prin simpla răcire a soluţiilor extractive
– cel mai frecvent extracţia se face în
alcool; soluţiile obţinute sunt supuse
evaporării, reziduul fiind reluat cu apă
caldă şi epuizat cu acetat de etil şi apoi cu
butanol
– dacă este necesar se realizează
purificarea prin cromatografie pe coloană
 Caracterizare şi dozaj
Caracterizarea flavonelor
dispune de numeroase reacţii de
culoare:
1. flavonele portocaliu
2. flavonolii  roşu-vişiniu
3. flavanonele  roşu-violet
Identificarea CH, CSS
 Dozarea
Dozarea fizico-chimică: prin colorimetrie sau
spectrofotometrie realizate plecând de la
extractele purificate; cel mai adesea se recurge
la formarea chelaţilor fluorescenţi cu clorura de
aluminiu; dozarea densitometrică se poate aplica
după separarea prin CSS.
Dozarea biologică: măsurarea activităţii
vitaminei P; metoda vizează aprecierea
rezistenţei capilarelor( întârzierea formării
peteşiilor) şi a permeabilităţii
capilarelor( întârzierea difuziunii unui colorant) la
animalele de laborator:
1. măsurarea rezistenţei capilare la cobai
2. măsurarea permeabilităţii capilare la iepuri
 RUTOZIDA
RUTOZIDA sau rutina = 3- ramnoglucozida
quercetolului (tetra OH -5,7,3’,4’ flavonol)
OH
OH
3' 4'

HO O
7
5 3

O Glc Rha
OH O

- oficinală în FRX
 RUTOZIDA
Scade fragilitatea vasculară și
permeabilitatea capilarelor sanguine
Se asociază la medicația diuretică,
vasodilatatoare
Indicații terapeutice:
-Hemoragii și fragilitate capilară
-HTA
-Diateze hemoragice
 RUTOZIDA
Utilizările rutozidei : larg utilizată în
terapeutică, există numeroase specialităţi
farmaceutice administrate oral sau intra
muscular, care conţin :
 rutozida : Rutine(Squibb), Tarosin cpr(+
vit C),Rutinoscorbin, Rutosid sol inj, Rutoven drj
şi cremă
 derivaţii hidrosolubili ai rutozidei:
-singuri:Solorutine
(morfolinoetilrutozid),Relvene(hidroxi-etilrutozid)
- in combinaţii: Ercevit, Solorutine-papaverine,
Solorutine-choline
acţionează ca protectori capilari, folosiţi în
anumite boli vasculare şi circulatorii
 Surse de rutozidă
HRIŞCĂ, Polygonum
fagopyrum /Fagopyrum
esculentum, Polygonaceae –
plantă anuală, cultivată în
Europa şi America de Nord, cu
frunze sagitate, flori albe sau
roz, dispuse în panicule şi
fructe=achene cu trei muchii,
bogate în amidon(făina de grâu
negru, fără conţinut de gluten!)
Produs vegetal: frunze =
materie primă pt extracţia
industrială a rutozidei în special
înainte de anii 1950, în Statele
Unite
Chimie: 2-3% rutozida
Astăzi s-a selecţionat o
altă specie P.tataricum cu un
conţinut superior de rutozidă:
5-8%, fiind cultivată ca sursă
industrială de rutozidă
 Surse de rutozidă
SALCÂM JAPONEZ, Sophora japonica,
Leguminoase-Fam. Leguminoasae

Botanică:– un arbore ornamental înalt de 15-20

m, cu trunchiul drept, coroana rotunjită, ramuri
întortocheate; frunzele sunt impari-penat-
compuse cu foliole întregi, ovale, ascuţite;
inflorescenţele paniculate cu flori alb-gălbui,
parfumate de tip asimetric-papilionaceu; fructul
este o păstaie indehiscentă cu strangulări
– originar din Asia- Japonia, salcâmul a fost cu
uşurinţă aclimatizat în Europa şi America de Nord
Produs vegetal: bobocii florali- recoltaţi înaintea
înfloririi, perioada corespunzătoare concentraţiei
celei mai ridicate în flavonoide; aceştia sunt de
dimensiuni mici cu un peduncul scurt şi un caliciu
verde- spre gri şi corola alb-gălbuie
Chimie: concentraţie ridicată de rutozidă: 15-20%
extracţia se realizează uşor, obţinându-se
produsul pur sub formă cristalizată, prin simpla
răcire a soluţiei extractive apoase; este cea mai
bună sursă industrială de rutozidă
 Surse de rutozidă
EUCALIPTUL, Eucalyptus
macrorrhyncha, Myrtaceae
Botanică: arbore înalt,
originar din Australia, ca
numeroase alte specii de
eucalipt
Produs vegetal &
chimie: frunzele cu conţinut
de aproximativ 10% rutozidă;
în cazul frunzelor tinere se
poate ajunge la 15%
extracţia rutozidei este mai
dificil de realizat datorită
prezenţei taninurilor
este o sursă bună de rutozidă
care însă pătrunde mai greu
pe piaţa Europeană
 SILIMARINA
SILIMARINA = derivat de tipul
dihidroflavonolului(dihidroquercetolul), condensat cu o
moleculă de alcool coniferilic
Sursa principală: ARMURARIU, Silybum
marianum, Asteraceae
Botanică: specie de origine Mediteraneană,
robustă, cu frunze mari , spinoase, marmorate cu alb;
flori liliachii grupate în antodii; fructele= achene se
recoltează fără papus, gust amărui
Produs vegetal : frunzele(părţile aeriene?),
fructele, seminţele- Cardui mariae
fructus/herba/folium
Utilizare : hepato-protector şi activator al
hepatocitelor
preparate industriale: Silimarină, Legalon, Lagosa,
Hepatoprotect
Silybum marianum
 Flavanone: citro-flavone
Citro-flavone sau bio-flavonoidele sunt alcătuite
din compuşi flavonoidici cu activitate de tip
vitamina P care sunt extrase din diverse citrice.
Principalul reprezentant este hesperidozida sau
hesperidina= 5,7,3’ trihidroxi- 4’-metoxi-
flavanona, cu o catenă gluco-ramnozică în poziţia
7 OH
OMe
3' 4'

Rha Glc O O
7
6

OH O
Hesperidina
 Citro-flavone
CITRICELE, Citrus sp.,
Rutaceae

Botanică: arbuşti originari din Asia,

aclimatizaţi încă din antichitate în
bazinul mediteraneean; frunzele
sunt simple sau trifoliate cu peţiolul
însoţit de ochree, înaripat; florile
sunt albe pe tipul 5; fructul este o
bacă denumită hesperidă, care la
exterior prezintă epicarpul numit
flavedo colorat datorită
carotenoidelor care conţine şi o
parte din mezocarp cea în care se
află celulele cu uleiuri volatile,
înspre interior este prezent un
ţesut alb, spongios, numit albedo,
şi în final endocarpul
compartimentat, reprezentând
pulpa fructului, în interiorul căreia
se găsesc seminţele.
 Citro-flavone
Chimie: fructele conţin acizi organici(acid citric),
glucide, pectine, uleiuri volatile, vitamine(vit.C),
heterozide flavonoidice; acestea din urmă sunt în
special abundente la nivelul pericarpului; cea
mai mare parte este reprezentată de flavanone:
 hesperidozida(hesperidina)
 naringinozida(naringina) al
cărei aglicon este eriodictiolul 5,7,4’- trihidroxi
flavanonei
 eriodictiozida al cărei aglicon
este 5,7,3’,4’- tetrahidroxi flavanona
Există de asemenea şi cantităţi mult mai mici de
flavone şi flavonoli.
 Citro-flavone
Utilizare:
 flavonoidele totale sau citro-flavonoidele
utilizate singure sau în asocieri, se administrează
pe cale orală: Citroflavonoides, Ercevit, Frubiose,
Sarparel, Daflon
 naringina izolată: Bivenon, Cyclorel
 hesperidina izolată şi derivaţi (metilcalcona
hesperidinei, dietilaminoetil hesperidina):
Cekapyl, Cepevit, Cyclo 3, Fragiprel
Toate produsele au aceleaşi indicaţii
terapeutice: fragilitate capilară.
 Citro-flavone
LEMN DULCE,
Glycyrrhiza
glabra,
Papilionaceae-
studiată în cadrul
saponozidelor
Produs
vegetal: rădăcina
şi rizomul
 Flavone
DIOSMINA (diosminozida) = 7-
glucoramnozida
diosmetolului( 5,7,3’- trihidroxi, 4’-
metoxi flavona OH
OMe

Rha Glc O O

OH O
Diosmina

Industrial: semisinteză pornind de la hesperidină

Specialităţi:Detralex,Diovenor; acţiune asemănătoare vitaminei P
 Crategi folium, flos, fructus
Crategus monogyna L., Crategus
oxyachanta L., Rosaceae
Arbuști de talie mică, cu frunze lobate dispuse
altern, flori albe grupate in corimbi. Fructul este o
drupă mică cărnoasă, culoare roșie.
 Crategi folium, flos, fructus
Crategus monogyna L., Crategus
oxyachanta L., Rosaceae

Compozitie chimică: cvercetol,

kemferol, luteolin-glucozida, rutozida
Acțiune terapeutică:
Sedativ cardiac și nervos
Coronarodilatatoare
Indicatii terapeutice: scleroza
coronariana, angina pectorală
 Flavone
GINKGETINA = biflavonă
OMe

OH
MeO O
HO O

OH O
OH O
Ginkgetina
 Flavone
GINKGO BILOBA,
Ginkgoaceae- arbore
ornamental cu frunze
caracteristice bilobate în
formă de evantai;
Produs vegetal:
frunzele; acestea conţin
pe lăngă ginkgetină şi
izoginkgetină
Specialităţi:
extractul purificat este
condiţionat în Ginkgor,
Bilobil, Tanakan; utilizate în
afecţiuni venoase şi edeme.
 Flavone
GINKGO BILOBAE
FOLIUM, Ginkgo biloba
Ginkgoaceae-
Frunze bilobate, lung
pețiolate, cu maginea
superioară semicirculară.
Posedă numeroase nervuri
care pornesc de la baza
pețiolată desfășurate în
formă radiară. Sunt groase,
pieloase, ridat, cu marginea
superioară inegal
emarginată.
Culoare verde deschis
Gust: slab astringent
Miros: nu au
 Flavone
GINKGO BILOBAE FOLIUM,
Ginkgo biloba Ginkgoaceae-

Compoziție chimică:

Glicozide ale kemferolului, cverceolului

și luteolului
Biflavonoide: ginkgetol, izoginkgetol,
bilobetina
Lactone diterpenice: ginkgolide A, B, C
Lactone sescviterpenice: bilobalid,
bilobalona
 Flavone
GINKGO BILOBAE FOLIUM,
Ginkgo biloba Ginkgoaceae
Acțiune terapeutică:
La nivelul macrocirculatiei,
microcirculației si circulației venoase
Extractul din frunze proaspete
( TEBONIN)-vasodilatator la nivelul
arterelor mici și medii
Indicații terapeutice: claudicație
intermitentă, geriatrie, angiopatie
diabetică, ulcer varicos (în asociere cu
rutozid), insuficiența circulatorie cerebrală
(TANAKAN), post AVC
 Maydis stigma (mătasea de porumb)
Zea mays, Gramineae

Masa filamentoasă,
aglomerată în
pachete, de culoare
galben-verzuie până
la brun-roșietică
Compoziție chimică:
flavonoide, saponine,
săruri de potasiu
Acțiune terapeutică:
diuretic
Hemostatic
Colagogă
hipoglicemiantă
 Polygoni avicularis herba
Polygonum aviculare L., Polygonaceae,
troscot
Plantă anuală, cu tulpini lungi, cu
noduri pronunțate, frunze alterne
intregi, prevăzute cu ochree lung
lacinată, de formă eliptică sau
lanceolată. Flori axilare grupate
cate 3-5. Fructul este o
achenăînsoțită de perigon de
culoare brun negricioasă
Compoziție chimică: flavonoide
(avilacurozida), taninuri, acizi
organici, săruri minerale
Acțiune terapeutică: astringentă
antihemoragică
Intră în compoziția ceaiului
GASTRIC
 Flavone
SCOPAROZIDA = 8- MĂTURICĂ/DROB,
Sarothamnus scoparius,
C-glucozida 3’-metil Papilionaceae
luteolinei Produs vegetal: florile
! ramurile conţin alcaloidul
OMe sparteină
OH
Glc Utilizare: diuretic; şi azi se
HO
8
O utilizează infuzia din flori

OH O
Scoparozida
 Flavone
LESPECAPITOZIDA = 6-C- LESPEDEZA, Lespedeza
glucozida luteolinei numită şi capitata,
homoorientină sau izoorientină Leguminoase/Papiliona
OH ceae- originară din
OH
America de Nord
HO O Produs vegetal:
6 frunzele peţiolate
Glc
OH O
Utilizare: diuretic
Lescapitozida
interesant, având
proprietatea de a reduce
nivelul ureei sanguine;
folosit sub formă de
tinctură sau prezent în
specialitatea Lespenephryl
Vă mulţumesc!