UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ,,ION CREANGĂ” CENTRULUI DE FORMARE

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT ,,ION CREANGĂ” CENTRULUI DE FORMARE

CONTINUĂ ȘI LEADERSHIP
DEPARTAMENTUL: FORMAREA CONTINUĂ A PROFESORILOR

Evaluarea finală
a Proiectului tehnologic
prezentat la finalizarea stagiului de formare profesională continuă
(perioada: 16. 01-11.02. 2023)

Tema proiectului tehnologic: CONTINUĂ ȘI LEADERSHIP

ÎNCRUCIȘAREA MONOHIBRIDĂ - LEGEA UNIFORMITĂȚII HIBRIZILOR DIN PRIMA
GENERAȚIE. LEGEA SEGREGĂRII CLASA A IX-a
Disciplina / Domeniul de specialitate Biologia

Numele, prenumele formabilului: DONICĂ Liuba,

Data prezentării: 12 februarie 2023
Evaluatorul: PRUNICI Elena
Data evaluării: 16.02. 2023
Rezultatul evaluării:_admis_
Chișinău – 2023
Unități de competență:
 Descrierea mecanismelor
de transmitere a
caracterelor ereditare
conform încrucișării
monohibride.
OBIECTIVE

O1 Să definească noţiunile : genă dominantă,

genă recesivă, genă alelă, genotip, fenotip,
încrucişare monohibridă, dihibridă, heterozigot,
homozigot.
O2 Să interpreteze legile lui Mendel
(uniformităţii, segregării).
O3 Să aplice Legile lui Mendel în rezolvarea
problemelor.
O4 Să reprezinte schematic mersul încrucişării
monohibride.
 Legile lui G. Mendel
 1 Gregor Mendel – date biografice.
 2 Metoda hibridologică.
 3 Simbolica utilizată.
 4 Încrucişarea monohibridă. Legea
uniformităţii hibrizilor din prima generaţie
şi legea segregării.
1 Gregor Mendel – date
biografice.
 Gregor Mendel s-a născut la Heizendorf bei Odrau,
Cehia, într-o familie vorbitoare de limbă germană şi a
fost botezat peste două zile.
 El a fost fiul lui Anton şi Rosine Mendel şi a avut o soră
mai mare şi una mai mică. Ei trăiau şi lucrau la o fermă
ce era posedată de familia Mendel de aproximativ 130
ani. Încă de mic, ajută pe părinţii săi la grădinărit şi
apicultură. Înclinaţiile sale pentru studii sunt remarcate
de preotul satului, care îl încurajează să urmeze
studiile superioare.
 După absolvirea gimnaziului din Troppau, în 1840,
Mendel intră la Institutul de Filozofie din Olmütz. În
1843, la recomandarea profesorului de fizică, Friedrich
Franz, Mendel intră la abaţia augustină St. Thomas din
Brünn.
 Intrând în viaţa monahală, îşi schimbă numele din
Johann în Gregor.
 Este trimis la Universitatea din Viena în
1851. Aici studiază fizica, botanica,
entomologia, paleontologia.
 Peste doi ani, se reîntoarce la abaţie ca
profesor de fizică. În cadrul mănăstirii,
beneficiind de un mediu favorabil
aspiraţiilor sale ştiinţifice, îşi continuă
cercetările începute la Viena, privind
hibridizarea plantelor.
 In anul 1865, Grgor Mendel, calugar la manastirea din Brno si profesor de
stiinte naturale si matematica la liceul din acelasi oras, comunica rezultatele
obtinute de el in urma experientelor de hibridare a diferitelor soiuri de
mazare.Gregor Mendel formuleaza acelesi concluzii generale ca si
Ch.Naudin, insa in mod mult mai clar, datorita unei metode noi de cercetare
pe care o foloseste atat in organizarea si conducerea experientelor, cat si in
analiza, interpretarea si valorificarea rezutatelor obisnuite.
 In experientele sale, utilizeaza la incrucisare diferite soiuri de mazare,
deosebite intre ele printr-un nr. mic de carctere , ceea ce i-a permis sa
urmareasca cu mai multa exactitate comportamntul fiecarui caracter in
pocesul de transmitere ereditara.
2 Metoda hibridologică.
 Gregor Mendel a fost îndrumat de ambii săi profesori de
la universitate şi de colegii de la mănăstire să studieze
variaţia plantelor, petrecându-şi cercetările în grădina
mănăstirii.
 Între 1856-1863, Mendel a cultivat şi a testat 29000
plante de mazăre. Acest studiu a arătat că una din patru
plante de mazăre aveau alele de rasă pură, două din
patru erau hibrizi, iar cealaltă era în mare parte de rasă
pură. Experienţele sale au adus la două generalizări,
care au devenit cunoscute ca „Legile ereditare ale lui
Mendel”. Mendel şi-a citit lucrarea „Experienţe asupra
hibridizării plantelor” la două întruniri a societăţii istoriei
naturale din Moravia în 1865.
METODA HIBRIDOLOGICĂ
 Metoda de cercetare folosita de Gregor Mendel i-a
permis sa scoata in evidenta unele aspecte statistice
importante ale rezultatelor obtinute, sa intuiasca legitatiile
transmiterii caracterelor si chiar sa formuleze unele
ipoteze cu privire la procesele celulare care explica
mecanismul transmiterii, cu toate ca in acea perioada
cunostintele despre celula erau neinsemnate.
 Gregor Mendel utilizeaza in experientele sale un material
de cercetare verificat si studiat in mod temeinic, precum
si un numar foarte mare de indivizi pe care ii urmareste
timp de 5-6 generatii.
 Obiectul de studiu utilizat, care a pus în evidenţă reultate
relevante a fost mazărea.
OBIECTUL
DE STUDIU

Familia Leguminoase, Fabacee

Mazarea (Pisum sativum),
 AVANTAGELE
obiectului de studiu
 Răspândită în cultură.
 Utilizată de către om.
 Nepretenţioasă.
 Se autopolenizează.
 Are caractere evidente
la diferite soiuri.
Soiuri de mazăre
3 Simbolica utilizată.
 Pentru reprezentarea mersului
experimentului şi explicarea rezultatelor
Mendel a utilizat o anumită simbolică
care era folosită la interpretarea
schemelor.
Simbolica în genetică
 P – părinţi;
 x – încrucişarea;
 ♀ - genotipul femel;
 F1,2,3 …. – generaţia (1,2,3,…);
 ♂ - genotipul mascul;
 A(+) – alela dominantă a genei;
 a – alela recesivă a genei;
 AA(aa) – genotip homozigotat după caracterul
dominant (recesiv);
 Aa – genotip heterozigotat după un caracter.
Unele noţiuni genetice
 Homozigot (din gr. “homoios” – asemănător,
“zygotos” – împreunat) se numeşte individul care are
gene similare situate în aceiaşi loci în cromozomii
omologi. (W.Bateson, E.Saunders, 1902).
Organismele homozigote după caracterul studiat
formează un singur de tip de gameţi şi nu se supun
segregării în generaţiile următoare.
 Heterozigot (din gr. “heteros” – altul, “zygotos” -
împreunat) este individul care are alele calitativ diferite
în locii omologi din cromozomii omologi. (W.Bateson,
E.Saunders, 1902). Organismele heterozigote
formează diferite tipuri de gameţi şi sânt supuse
segregării în generaţiile următoare.
 Genă – consecutivitate de triplete de nucleotide ce
indică ordinea aminoacizilor în molecula de proteină
4 Încrucişarea monohibridă. Legea
uniformităţii hibrizilor din prima generaţie şi
legea segregării.
 Hibdridarea este procesul de încrucişare
între indivizi deosebiţi genetic.
Descendenţii se numesc hibrizi. Atunci
câpd indivizii se deosebesc printr-o
pereche de caractere ereditare vorbim
de monohibridare, iar când se
deosebesc prin două perechi de
caractere ereditare, de dihibridare.
 Experimentele de hibridare realizate de
Mendel sunt reprezentate grafic.
Începuturile geneticii
contemporane...
 Gregor Mendel a experimentat în mod
deosebit pe mazare (Pisum Sativum),
plantă care se reproduce prin
autopolenizare (autogamie).
 Pentru aceste cercetări el a ales 22 de
soiuri care aveau caractere distincte
(bob galben-bob verde, plante înalte-
plante pitice, etc) şi constante, dând
naştere unei descendenţe omogene.
 Pe aceste soiuri, el a efectuat
numeroase hibridări prin polenizarea
artificială încrucişată a plantelor
Mersul experimentului
  AA – formă părintească
homozigotă dominantă
conform caracterului
studiat;
 aa - formă părintească
homozigotă recesivă
conform caracterului
studiat;
 Aa – Prima generaţie de
hibrizi

Uniformitatea primei generaţii

de hibrizi în cazul dominanţei
complete
 Segregarea în F2 la încrucişarea monohibridă în
cazul dominanţei complete

 Apariţia în F2 a
caracterului ,,dispărut” din F1 1. Formele părinteşti sânt
P heterozigote conform
caracterului studiat;
2. Gameţii care se formează
Aa datorită procesului de
Aa meioză pot conţine numai
a
una din cele două alele;
3. În rezultatul combinării
libere a gameţilor în F2 se
a
G manifestă efectul de
A A a segregare 3:1 după fenotip
(la fiecare 3 părţi de boabe
galbene ,,apare” o parte de
boabe verzi)
1AA :2Aa :1aa – după genotip
A A A aa
A a a
3 : 1 - după fenotip
galbene : verzi
 Gameţii sunt
întotdeauna puri pure
din punct de vedere
genetic, adică nu
conţin decât unul din
factorii ereditari
pereche.
 Prin combinarea
probabilistică a
acestor gameţi puri
apare în generaţia a
doua segregarea în
proporţie de 3
dominant: 1 recesiv
Legile mendeliene ale
eredităţii
 Datorită descoperirii legilor mendeliene, astăzi
se cunoaşte modul de segregare şi de
transmitere a caracterelor la hibrizi şi se
realizează noi combinaţii de gene utile în
ameliorarea soiurilor de plante şi raselor de
animale. în genetica umană, conform acestor
legi, în prezent se pot da „sfaturi genetice"
pentru prevenirea transmiterii unor maladii
ereditare.
 Sunt universal valabile la plante, animale şi om.
 Ele au numeroase aplicaţii prac­tice în
agricultură, zootehnie şi genetica umană.
Rezolvarea problemelor
Se încrucişează un soi de mazăre cu bob
zbârcit cu unul cu bob neted, ambele
sunt homozigote.
Se cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
c) Raportul de segregare fenotipică şi genotipică
din F2;
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor
cu bob zbârcit din F2;
http://profesor.md/clasa-ix-biologie
 Generalizări
Performanţele geneticii contemporane au făcut posibil accesul omului în
tainele eredităţii şi variabilităţii organismelor, dirijarea lor;
Diagnostica prenatală scade considerabil riscul naşterii indivizilor cu
malformaţii genetice;
Corijarea unor defecte cu caracter genetic astăzi devine o realitate;
Biotehnologiile moderne în baza performanţelor genetice rezolvă de acum la
ora actuală probleme majore în medicină (Interferonul, insulina,etc.)
Clonarea a devenit o realitate pe cât de atrăgătoare, pe atât de periculoasă.