STATISTICA

Curs 30h
Sem. 30h
harbued@ase.md
Bibliografie
1. Andrei, T.; Stancu, S.: Statistică. Teorie şi aplicaţii. Editura ALL,
Bucureşti, 1995
2. Baron, T.; Biji, E.: Statistică teoretică şi economică. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996
3. Isaic-Maniu, Al.; Grădinaru, A.; Voineagu, V.; Mitruţ, C.:
Statistică teoretică şi economică. Editura Tehnică, Chişinău,
1994
4. Isaic-Maniu, Al.; Voineagu, V.; Mitruţ, C.: Statistica pentru
managementul afacerilor. Ediţia a II-a. Editura Economică,
Bucureşti, 1999
5. Jaba, E.: Statistică. Editura Economică, Bucureşti, 1998, 2000,
2002
6. Pecican, E. S.: Econometrie.Editura ALL, Bucureşti, 1994
7. Trebici, V.(Coord.):Mică enciclopedie de statistică. Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985
1. Obiectul de studiu şi metoda
1.1. Locul şi particularităţile statisticii ca
obiect şi metodă în sistemul
ştiinţelor sociale şi economice.

1.2. Concepte de bază utilizate în

investigarea statistică a
fenomenelor economice sociale.
Rădăcinile istorice ale statisticii
moderne sunt:

 statistica practică
 statistica descriptivă
 aritmetica politică şi calculul
probabilităţilor
Statistica practică
înregistrări sistematice sau izolate, ce pot fi
asociate unor observări statistice utilizate şi
astăzi
 5000 – 2000 î.e.n. – lista de persoane şi bunuri pe
tăbliţe de argilă,
 “inventarierea” aurului în Egipt prin anii 2650-2190
î.e.n.,
 recensământul populaţiei la romani - 550 î.e.n.,
 diverse forme de înregistrare sunt aduse în Biblie şi
Talmud
Statistica descriptivă
ca disciplină de învăţământ şi de concepte a statisticii practice
necesară conducerii de stat
Printre primele descrieri sistematice se numără:
 lucrarea lui Francesco Sansovino (1521-1586)
despre guvernare şi administraţie, ceea ce avea în
vedere descrierea statului, cu bogăţiile sale.
 În România lucrarea lui Dmitrie Cantemir
“Descriptio Moldaviae” 1714 - 1716
 În Rusia lucrarea lui Kirilov “ Situaţia înfloritoare a
statului rus”, anii 20 ai sec. XVIII
Aritmetica politică şi calculul
probabilităţilor
ca fundamentare conceptuală şi mod de interpretare a
fenomenelor în statistica modernă.
 Numele acesta provine de la lucrarea lui William
Petty (1623-1687) “Aritmetica politică” (1690) , în
care utilizează aşa noţiuni ca medie, proporţie,
repetabilitate, cauzalitate etc.
 Prin mijlocul secolului XVIII-lea şi secolul XIX-lea este
specifică folosirea tot mai frecventă a metodelor
matematice şi în special calculul probabilităţilor în
investigarea şi interpretarea rezultatelor privind
fenomenele şi procesele din societate. Aici se poate
sublinia aportul adus de aşa savanţi ca: Fisher, Yule,
Pearson, Cebâşev, Liaponov, Marcov şi alţii.
Etimologia noţiunii statistică
 status - cea ce are sensul de stare politică
 statistica a fost pentru prima dată utilizată de
Gottfried Achenwall în 1746 pentru a
desemna o “ştiinţă a descrierii statului”
folosită pentru evaluarea într-o formă
sistemică a unor variabile, ca de exemplu -
producţia sau consumul de produse agricole.
Prin statistică se subînţelege:
 totalitatea datelor despre anumite fenomene -
statistica natalităţii, statistica muncii, statistica
suprafeţelor agricole, etc.;
 însuşi procesul de colectare a datelor cu
prelucrarea lor ulterioară, sau cu alte cuvinte
activitate practică a organelor de statistică;
 ştiinţa despre procedeele de investigaţie
statistică şi de formare a indicilor statistici cu
aplicare la cele mai variate fenomene sociale,
ansamblul metodelor şi procedeelor de culegere,
prelucrare şi analiză a datelor înregistrate, modul de
cercetare a fenomenelor de masă;
 disciplină ştiinţifică şi de învăţământ.
Obiectul de studiu al statisticii poate
fi definit astfel:

 statistica studiază fenomenele de masă,

fenomene care sunt supuse acţiunii legilor
statistice, se manifestă în condiţii concrete,
variabile în timp şi spaţiu, din punct de vedere
cantitativ şi în strânsă legătură cu aspectele
lor calitative.
Particularităţi ale
fenomenelor de masă:
 un număr mare de cazuri individuale, pentru ca
esenţa lor să fie pusă în evidenţă din punct de
vedere statistic;
 variabilitatea fenomenelor de masă, adică ele
sunt supuse acţiunii unui număr mare de factori de
influenţă de esenţialitate şi natură diferită;
 fenomene de tip nedeterministe, stohastice
(întâmplătoare);
 forma individuală de manifestare a fenomenelor
de masă este diferită.
Rolul statisticii
la nivel microeconomic şi macroeconomic se caracterizează în:
cunoaşterea situaţiei problematice; statistica contribuind la
colectarea de date; clasificarea datelor; prelucrarea și
prezentarea sub forma de serii, tabele, grafice, estimarea
parametrilor; analiza rezultatelor;
evaluarea de variante de decizie: modelare statistică;
testarea modelelor; formularea de ipoteze; verificarea
ipotezelor şi previziunea statistică;
formularea deciziei sau alegerea variantei optime: analiza
comparativă asupra variantelor; precizarea variantei de
decizie prin măsuri cantitative;
controlul aplicarii deciziei şi verificarea rezultatelor.