Analiza secvenelor mersului din punct de vedere biomecanic 1 atacul cu talonul se realizeaz cu M.

.I sprijinit anterior: - piciorul in unghi drept cu gamba - genunchiul extins - coapsa la 30 fa de vertical - capul, trunchiul verticale, braul opus proiectat nainte - bazinul realizeaz rotaie anterioar 4 2 poziia medie de sprijin (sprijin unilateral) - membrul de sprijin este blocat cu oldul i genunchiul n hiperextensie, datorit muchilor fesieri, ischiogambieri, cvadriceps - tricepsul sural, gambierul anterior, controleaz micarea de rulare a tlpii pe sol - capul, trunchiul, verticale - braele apropiate de axa corpului - bazinul rotat foarte uor anterior 3 desprinderea de sol a piciorului urmeaz dup momentul verticalei, constituind att o faz de sprijin ct i de propulsie a corpului nainte i n sus. Propulsia se realizeaz prin: - extensia oldului, genunchiului, piciorului intrarea n aciune a lanului triplei extensii; urmat de uoar flexie a oldului i genunchiului - metatarse extinse din MTF - trunchiul, capul verticale - braul homolateral uor napoia axului corpului, cellalt bra naintea axului corpului. 4 balansarea - piciorul n unghi drept i uor eversat - flexia genunchiului cu oldul iniial n extensie - nclinarea pelvisului lateral i n jos, aproximativ 5 grade - flexia oldului - extensia genunchiului, muchii ischiogambieri blocnd aceast extensie atunci cnd gamba a ajuns n poziie optim pentru a ataca solul - dorsiflexia gleznei imediat nainte de contactul clciului cu solul Deviatiile piciorului sunt cunoscute sub denumirea de picior stramb, congenital sau castigat. Exista patru variante de picior stramb: Picior equin, in care sprijinul pe sol se face pe antepicior; Picior talus, in care sprijinul se face pe calcai; Piciorul varus, in care sprijinul se face pe marginea externa a piciorului, fata plantara a acestuia privind inauntru, supinatie; Piciorul valgus, in care sprijinul se face pe marginea interna a piciorului, fata plantara privind in afara, pronatie. De obicei piciorul stramb, in special congenital segaseste rar intr-una din aceste variante, ele fiind asociate, cel mai frecvent existand piciorul stramb congenital varus-equin. Piciorul plat, in care sprijinul se face pe marginea interna a piciorului. Calcaneul este deviat in valgus; antepiciorul este in pronatie si abductie; degetele sunt rasfirate in evantai, apare un al treilea punct de sprijinanterior sub capul celui deal treilea metatarsian. Piciorul caus: are degetele retractate in ghiara; apar durioame la nivelul capetelor primului si celui de al cincilea metatars. Toate aceste deviatii ale piciorului atrag dupa sine modificari imortante ale mersului normal. In maladia Kohler, pacientul calca pe marginea externa a piciorului, mersul normal fiind foarte dureros. Paralizia totala muschilor unui picior face ca mersul si statica sa fie greu de executat. Examinarea mersului este obligatorie intr-o serie de afectiuni neurologice, uneori acest examen si observatia simpla putand permite emiterea unui diagnostic

Muschi ce intervin in biomecanica mersului 1. Psoas iliacus- intervine la sfritul primului dublu sprijin, limitnd tendina de extensie marcat a oldului prin contracie izotonic excentric; -particip la al doilea sprijin unilateral, realiznd propulsia coapsei 2. Croitor (sartorius)- primul dublu sprijin: mpreun cu dreptul intern i semitendinosul se opune accenturii valgusului fiziologic, stabiliznd articulaia genunchiului;- la sfritul celui de-al doilea dublu sprijin unilateral: limiteaz extensia genunchiului i acioneaz sinergic cu muchiul iliac n flexia oldului. Este rotator extern al oldului. Micare maxim n momentul atacului cu talonul 3. Tensor al fasciei lata- primul dublu sprijin: particip la aciunea stabilizatoare a bazinului, mai ales n raport cu tibia, deoarece este biarticular; -primul sprijin unilateral: asigur echilibrul lateral al bazinului, mpreun cu fesierii mic i mijlociu -al doilea sprijin unilateral: asigur echilibrul lateral al coapsei, fiind antagonistul adductorilor; menine coapsa n echilibru. n absena aciunii sale predomin intervenia rotatorilor externi n momentul atacului cu talonul. 4. Fesier mijlociu- primul dublu sprijin: stabilizeaz lateral bazinul, mpiedicnd prin contracie izotonic excentric nclinarea bazinului de partea opus;- primul sprijin unilateral: asigur mpreun cu muchiul tensor al fasciei lata echilibrul lateral al bazinului 5. Fesier mic- primul dublu sprijin: se contract n tot acest timp i iniiaz rotaia extern a bazinului participnd la stabilizarea lateral a acestuia- primul sprijin unilateral oscilat: se contract n tot acest timp, producnd rotaia bazinului n raport cu femurul (relativ fix). Se relaxeaz nainte ca membrul inferior opus s realizeze atacul cu talonul. 6. Adductorii- primul sprijin unilateral momentul verticalei: intr n aciune la sfritul acestei faze, cnd nceteaz activitatea abductorilor;- al doilea dublu sprijin: produc rotaia intern a bazinului i reduc flexia oldului- al doilea sprijin unilateral: stabilizeaz lateral oldul, fiind antagonitii tensorului fasciei lata. La sfritul fazei de oscilaie, regleaz unghiul de atac la sol, evitnd rotaia extern. 7. Dreptul femural- primul dublu sprijin: stabilizeaz genunchiul, opunndu-se accenturii valgusului fiziologic;- al doilea dublu sprijin: iniiaz rotaia intern a bazinului i flexia oldului;- al doilea sprijin unilateral: se contract mpreun cu croitorul 8. Rotatorii externi- intervin n timpul primului sprijin unilateral, momentul verticalei 9. Ischiogambieri- primul dublu sprijin: limiteaz extensia genunchiului, n momentul atacului cu talonulal doilea dublu sprijin unilateral: poriunea scurt a bicepsului (singurul muchi monoarticular din grup) controleaz calitatea i amplitudinea flexiei genunchiului; poriunea lung i ceilali muchi se contract tardiv, naintea atacului cu talonul 10. Cvadriceps- primul dublu sprijin: n timpul atacului cu talonul, sub influena greutii corporale, genunchiul tinde s se flecteze, micare contracarat de muchiul cvadriceps astfel:1. vatii monoarticulari se contract rapid izotonic concentric2. dreptul anterior, biarticular acioneaz ca o ching, diminund flexia genunchiului i oldului;- primul sprijin unilateral: cvadricepsul se contract parial, deoarece stabilitatea genunchiului este asigurat mai ales de tricepsul sural- al doilea dublu sprijin: dreptul anterior i cruralul se contract pentru a limita flexia genunchiului la sfritul acestui timp- al doilea sprijin unilateral: dreptul anterior amplific flexia oldului 11. Tibial anterior- primul dublu sprijin: limiteaz extensia piciorului pe sol, prin contracia izotonic excentric;- al doilea dublu sprijin: acioneaz la sfritul acestui timp, pregtind ridicarea vrfului piciorului- al doilea sprijin unilateral: se contract izotonic, concentric, aciune care se opune celei din primul dublu sprijin 12. Triceps sural- primul dublu sprijin: solearul se contract la sfritul acestui timp, cnd piciorul este n contact complet cu solul, stabiliznd genunchiul;- primul sprijin unilateral: se opun flexiei gambei prin contracie izotonic, excentric; solidarizeaz gamba de picior, permind ridicarea talonului printr-o contracie aproape izometric;- al doilea dublu sprijin: solidarizeaz gamba de picior i prin contracie izotonic puternic realizeaz extensia piciorului pn la 15 13. Tibial posterior- primul dublu sprijin: se contract imediat ce talonul ia contact cu solul, stabiliznd lateral piciorul; ulterior execut o contracie excentric antivalgus, care transfer greutatea corpului pe marginea extern a piciorului;- primul sprijin unilateral, momentul verticalei: se contract aproape de sfritul acestei faze, meninnd echilibrul medial al piciorului 14. Peronier lung- primul sprijin unilateral: acioneaz ca antagonist al tibialului posterior, ridicnd marginea extern a piciorului;- al doilea dublu sprijin ridic marginea extern a piciorului acionnd ca antagonist al tricepsului sural, care realizeaz inversia

15. Flexor comun al degetelor- primul sprijin unilateral: acioneaz ca sinergist al tricepsului sural, aplicnd degetele pe sol printr-o contracie izotonic excentric; al doilea dublu sprijin: solidarizeaz gamba de picior 16. Flexor scurt al halucelui- se contract la sfritul dublului sprijin pentru a menine halucele pe sol, cnd talonul este ridicat de triceps 17. Lungul flexor al halucelui- primul sprijin unilateral: acioneaz ca i tricepsul sural- al doilea dublu sprijin: solidarizeaz gamba de picior