Decizia

Comportament indreptat in timp,spre viitor. Din Perspectiva Modelelor Normative

1. In luarea deciziei subiectul uman se comporta rational si cunoaste toate posibilitatile, selectind-o pe cea optima. 2. Modelele normative nu descriu procesul de gindire real, ci il corecteaza prin raportare la norma, avind o valoare corectiva. 3. Se ia in vigoare: a) Valoarea asteptata beneficial calculate in bani , pe care subiectul decident il are in vedere la selectarea unei variante. b) Utilitatea asteptata cistigul corelat unei optiuni nu are expresie numerica.

Din Perspectiva Modelelor Descriptive

1. Decidentul nu are resurse de timp si de calcul. 2.Se va alege varianta satisfacatoare, in raport cu niste criterii considerate relevante. 3. Subiectul este constrins de propriile limite cognitive si de timp.

Reprezentarile mintale
Imaginea Mintala
1. Este o reprezentare congitiva ce contine informatii despre forma si configuratia unor obiecte(fenomene,etc), in absenta actiunii stimulilor vizuali asupra receptorilor. 2. Are la baza un proces de analiza descendenta. 3. Depinde de baza de cunostinte. 4. Cuprinde in sine: visurile, reveriile, si imaginile formate in urma mesajelor auditive. 5. Accesarea imaginilor se numeste: Simulare. Caracteristici: I. Capacitatea de a prezenta relatii topologice. II. Absenta sintaxei. III. Neutralitatea fata de valoarea de adevar.

Reprezentarile Semantice
1. Reprezentarea unor enunturi verbale pe baza unor reguli sintactice stricte, binedefinite de gramatica unui limbaj. 2. Nu exista deplina libertate in combinare. 3. Se conduce dupa reguli logice.

Modelul computational: Cosslyn

1. Imaginile vizuale sunt reprezentate intr-un spatiu special si intr-un mediu spatial. 2. Memoria de lunga durata contine 2 tipuri de structuri: a) Fisiere de imagini informatia stocata, referitoare la felul in care imaginile sunt reprezentate si un format analog. b) Fisiere propozitionale contin informatie despre partile obiectelor, relatiile dintre ele, fiind intr-un format propozitional. 3. Fisierele sunt adesea interconectate.

Rezolvarea De Probleme
Problema stare, in care subiectul intentioneaza sa-si realizeze un scop sau sa reactioneze la o situatie stimul, pentru care nu are un raspuns adecvat stocat in memorie. Rezolvarea de problem presupune aplicarea unor operatori, care v-or permite transformarea starii initiale, in stare finala, cu satisfacerea unor constringeri de aplicare.

Conditiile de rezolvare a unei probleme:

I. O stare initiala a organismului si mediului sau. II. O stare scop. III. O multime de actiuni si operatii a caror realizare, duce la atingerea scopului. Spatiul problemei: modul in care subiectul isi reprezinta problema. El cuprinde: a) starea initiala ceea ce se da. b) starea finala intentia. c) starea intermediara transformarile succesive ale starii initiale in starea finala. Mediul problemei: problema propriuzisa, existenta in planul obiectiv.

Algoritmi
Proceduri standartizate, care garanteaza obtinerea solutiei corecte printr-un numar finit de pasi. Ele sunt strict determinate si se aplica la o clasa intreaga de probleme.

Euristicile
Procedurile care limiteaza numarul de cautari in spatiul problemei. Ele nu conduc spre solutie, nu garanteaza obtinerea ei si nici nu ne certifica faptul ca solutia obtinuta este cea optima.

Cunostintele declarative
Cunostinte despre situatii,fapte si stari de lucru, care formeaza memoria explicita, sunt accesibile constiintei si pot face obiectul unei reactualizari intentionate.

Uitarea
Lipsa strategiilor de memorare si dificienta mecanismelor de reactualizare.

Mecanismele Uitarii
Interferenta influenta pe care cunostintele invatate o au unele asupra altora. (Exista: interferenta proactiva si interferenta retroactiva). Efectul FAN incetinirea ritmului reactualizarii in functie de sporirea informatiilor pe care le avem despre un anumit obiect. Mecanismele de aparare a Eului procedure utilizate de ego, confruntat cu pulsiunile libidinale ale Id-ului, de reprimare a informatiilor care l-ar putea pune in pericol. Represia blocarea accesului in constiinta a informatiilor despre fantasmele sau dorintele sexuale a individului.

Reactualizarea
1. Este mai buna decit recunoasterea. 2. Asigura cautarea informatiei in memorie, recunoasterea celei potrivite si reactualizarea ei. 3. Este activate de un cuvint, emotie, idee. 4. Implica procesarile inferential asociative.

Recunoasterea
1. Implica doar recunoasterea si reactualizarea informatiei potrivite. 2. Lipseste cautarea. 3. Utilizeaza doar judecati despre familiaritate. 4. In cazul in care atentia a fost distributive, recunoasterea va primi mai putine resurse informationale.

Teoria Dublei Codari

1. Memoria declarative contine informatii senzoriale cit si verbale. 2. Odata cu codificarea senzoriala se poate realize si o codificare verbal pentru a stoca informatiile atit in forma senzoriala cit si sub forma de cuvinte.

Memoria De Lucru
Sistem de mentinere temporara si de manipulare a informatiei necesara pentru realizarea unor activitati cognitive complexe: intelegerea, invatarea, rationamentul. Elementele: Administratorul central selectionarea, coordonarea si controlul operatiunilor de prelucrare. Sistemele sclave stocarea informatiei in maniera specifica, in functie de natura materialului care a determinat constituirea lor. Sunt 2 tipuri de sisteme sclave: bucla fonologica si carnetelul spatio-vizual.