Sunteți pe pagina 1din 9

Violenta: ,,utilizarea fortei si a constrngerii de catre un individ, grup sau Babel, Bucuresti, 1998).

clasa sociala n

scopul impunerii vointei lor asupra altora" (Zamfir, Vlasceanu, ,,Dictionar de sociologie", Ed.

Violenta domestica: ,,ansamblu conflictelor din grupul marital care au ca efect maltratarea partenerului. orice forma de agresiune, abuz sau intimidare, dirijata mpotriva unui membru al caminului familial, unei rude de snge sau contra altor persoane din mediul familial" (Radulescu, S.M., ,,Sociologia Violentei (Intra)familiale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001).

SPECIFICUL SI EVOLUTIA VIOLENTEI SOCIETATILE CONTEMPORANE 3.1. Notiunea de violenta intrafamiliala

INTRAFAMILIALE IN

Prin violenta se intelege "o conduita si o atitudine care constau in constrangerea fizica sau psihica exercitata de unele persoane asupra altora, pentru a le impune vointa, agresandu-le"1[1]. Dificultatile intampinate in definirea actelor si crimelor comise prin violenta sunt generate atat de varietatea formelor de violenta si crima violenta care se intalnesc in diferite societati, cat si de diferentele care exista intre modalitatile de sanctionare si pedepsire a actelor violente. Aprecierea si definirea violentei se face in raport cu anumite criterii istorice, culturale, juridice, in functie de normele specifice ordinii sociale care exista la un moment dat intr-o societate etc. Din punct de vedere clinic, prima definitie a fost data de catre Stark si Flitcraft:"Violenta domestica este o amenintaresau o provocare, petrecuta in prezent sau in trecut, a unei raniri fizice, in cadrul relatiei dintre parteneri oficiali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale, distrugerea de bunuri care apartin victimei, izolarea de prieteni, familie, sau alte potentiale surse de sprijin, amenintari facute la adresa unor persoane semnificative pentru victima, controlul

asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelot, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie"2[2]. In general, definitiile violentei domestice contin asocierea dintre femeie si victimizare, definind, mai degraba, violenta in cuplu, indiferent de tipul de cuplu:"violenta domestica se refera, in principal - sar nu numai - la actele de violenta ale barbatilor impotriva femeilor, atat in relatie cat si dupa separare. Ea are loc atunci cand un partener incearca, fizic sau psihologic, sa-l domine si controleze pe celalalt. Violenta domestica ia diferite forme incluzand violenta fizica si sexuala, amenintari si intimidare, abuz emotional si social si deprivare economica"3[3]. Problema violentei intrafamiliale este tratata si in diferite documente legislative. Astfel, de pilda, in legislatia romaneasca actuala se precizeaza ca:"violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala sarvarsita cu intentie de catre un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material."4[4] Violenta intrafamiliala poate fi exercitata de orice persoana aflata pe o pozitie de putere fata de ceilalti membri (violenta intre frati; abuzul si violenta asupra parintilor/membrilor varstnici ai familiei). Ca arie de cuprindere, violenta domestica este inclusa violentei familiale si se refera la violenta la nivelul relatiei de cuplu (violenta maritala). Cercetarile scciologice atesta faptul ca este mult mai probabil ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie, de un alt membru al familiei, decat oriunde altundeva, de oricine altcineva. Astfel, "familia este considerata a fi locul cel mai periculos si mai expus violentei"5[5]. In acest sens, anumiti psihologi romani au
2 3 4 5

observat ca "relatiile de familie ascund un paradox. Considerata spatiul celor mai profunde relatii afective, refugiu din calea adversitatilor, familia este si cel mai activ centru de agresivitate, poate si pentru faptul ca, in familie, fiecare isi poate dezvalui ad 727f57h evarata fata a personalitatii sale. Se pare ca aici agresivitatea este extrem de puternica, mai puternica decat in oricare alta comunitate. Dar, spre deosebire de alte situatii, violenta familiala constituie un secret de grup, foarte bine pazit, si, de cele mai multe ori, mistificat din cauza solidaritatii in pastrarea unei imagini sacrosancte a institutiei."6[6] "Familia - forma cea mai stabila si consistenta de comunitate umana - prin natura si functiile sale trebuie sa protejeze membrii ei de agresiunile existente in spatiul public si sa contribuie la realizarea unui climat afectiv de protectie si siguranta. Orice problema mai importanta cu care se confrunta familia este dependenta de problemele societatii globale, pe care le amplifica, la randul ei"7[7]. Se poate afirma ca violenta din cadrul familiei nu este altceva decat produsul unei violente generalizate la scara sociala, reproducand tendintele de crestere a agresiunilor in societate. Nu trebuie omisa nici teza potrivit careia violenta (intra)familiala are un impact puternic asupra violentei sociale, amplificand posibilitatea de reactie agresiva a membrilor familiei atunci cand se afla in diferite situtii de criza ori de conflict. Desi este apreciata ca spatiu al celor mai profunde relatii afective, refugiu din calea adversitatilor, totusi, familia este si cel mai activ centru de agresivitate, poate si pentru faptul ca in familie se dezvalui adevarata fata a personalitatii umane. Violenta intrafamiiala de multe ori nu este demascata, constituie un secret de grup, nejustificat sau "protejat", din dorinta de a pastra imaginea imaginea institutiei familiale, de rusine fata de colegi, vecini, prieteni etc."8[8]

6 7 8

Prin ce se caracterizeaza violenta domestica? In primul rand, prin faptul ca agresorul are un acces permanet la victima. Neexistand locuri sigure in care victimele sa se poata refugia, ele sunt puse in situatia de a se confrunta in permanenta cu agresorul, ceea ce va determinao amplificare a aspectului de neputinta a acestora. In acelasi timp, violenta domestica antreneaza intreg sistemul familiei, toti membrii acesteia devenind victime directe sau indirecte ale agresorului. In acest sens violenta se aseamana cu o stare de asediu, cu un razboi cu un agresor unic si victime multiple. Conform unui raport realizat de Organizatia Natiunilor Unite, in anul 1995, "in Germania si in SUA, o femeie din trei a fost victima violentei domestice, vinovat pentru aceasta fiind un barbat din familie, sotul sau partenerul de viata. In Rusia, 80% din toate faptele penale sunt comise in cadrul domestic. In anul 1992, in Cuba, 26,2% din femeile cuprinse intr-un studio au fost victimele violentelor fizice, iar 33,5% ale violentelor de ordin psihologic, faptasii fiind sotii sau partenerii lor de viata. In Kuweit, aproximativ 15% dintre sotii sunt afectate de violenta domestica. In Pakistan, 80% din femei cad victime violentei domestice. In Papua-Noua Guinee, doua treimi din femeile maritate sunt batute de sotii lor. In Lituania, 34,5% din totalul persoanelor usice sunt femei, criminalii fiind proprii soti. In Africa de Sud, la fiecare sase zile o femeie este ucisa de sotul sau prietenul ei"9[9]. Desi problema violentei domestice a fost ignorata pentru mult timp, ultimii ani, in legislatia statelor member U.E. au fost introduce modificari ce vizeaza, in principal, posibilitatile de a pune sub acuzare autorul actului violent, dar si modalitatilde ajutor si support acordat victimelor. I n Romania, Centrul pentru Parteneriat si Egalitate, ptin intermediul IMAS a lansat in decembrie 2003 Cercetarea national privind violenta in familie si la locul de munca. Datele statistice rezultate au aratat ca numai in anul 2003,
9

827.000 de femei au fost, in mod frecvent, victime ale unor acte de violenta in familie sub diferite forme: - 739.000 de femei au fost insultate, amenintate sau umilite ; - mai mult de 320.000 de femei au fost abuzate fizic si un numar similar au suferit abuzuri care au dus la restangerea fortata a relatiilor sociale ; - peste 193.000 de femei nu au avut banii lor personali sau au fost deposedate de bani fara voia lor, de catre alti membri din familie ; - peste 70.000 de femei au fost abuzate sub orice alta forma, in afara de cea fizica ; - mai mult de 340.000 de copii au asistatr in mod frecvent la scene de violenta fizica intre parinti ; - mai mult de 370.000 de copii au asistat la insulte si injuraturi frecvente intre parinti sau intre adulti in gospodarie10[10]. 3.2. Violenta intrafamiliala in raportul sot - sotie. Caracteristici generale ale violentei conjugale Violenta conjugala este una dintre problemele cele mai grave si acute probleme cu care se confrunta, in prezent, familiile din societatile contemporane. Cu toate ca "orice persoana dintr-un habitat poate fi tinta violentei domestice, aceasta este indreptata mai ales impotriva femeilor si copiilor, datorita vulnerabilitatii crescute a acestora. Paradoxal, cele mai frecvente acte de violenta indreptate impotriva femeilor au loc in sanul familiei, din partea unui agresor cunoscut (partener de viata, prieten, parinte, frate, alta ruda)11[11].

10 11

In familiile in care cei doi parteneri conjugali au un statut, ei sunt, de obicei, in aceeasi masura, agenti ai conflictului; astfel, de exemplu, gestul agresiv al barbatului devine un stimul declansator pentru reactia agresiva a femeii, intr-o circularitate care nu ia sfarsit decat o data cu epuizarea afectelor care au generat conflictul. In familiile in care relatiile dintre membrii diadei conjugale se constituie ca raporturi de forta, de domintatie-supunere, partenerul dominant, de obicei barbatul, este unicul initiator al starii conflictuale, celuilalt fiindu-i rezervat un rol pur pasiv. Cand personalitatea partenerului dominant este marcata de imaturitate morala, de lipsa de responsabilitate fata de ceilalti membri ai familiei, de o rezistenta scazuta la frustrare, apare nevoia urgenta de a gasi un "tap ispasitor" asupra caruia sa se abata furtuna afectelor eliberate; persoana cea mai slaba din grup este aleasa pentru acest rol ingrat si riscant (de obicei sotia sau unul dintre copii)12[12]. Chiar in situatiile aparent non-violente, tensiunile din familie, stresul, anxietatea sunt adesea diminuate prin proiectarea lor asupra unei persoane vulnerabile, incapabila de riposta directa, in acest fel, tensiunea relationala este redusa pana la un prag de toleranta acceptabil, prin "sacrificarea unui partener, care le preia, in scopul de mentinere a coeziunii grupului.13[13] Desi, in principiu, victima poate fi atat femeia, cat si barbatul, in realitate, statististicile existente in anumite tari ne indica faptul ca, in 95% din cazuri, femeia este cea care indura violentele barbatului14[14]. Chiar daca unele studii par sa sugereze ca violenta conjugala este specifica familiilor din clasele sociale defavorizate, care se confrunta cu probleme de saracie, somaj, alcoolism etc., alte studii au aratat ca ea se manifesta in toate categoriile de familii, indiferent de statutul lor socio-economic.
12 13 14

Caracteristic violentei conjugale este "izolarea" femeii dintr-un mediu defavorizat sau un mediu rural, determinata de lipsa unor contacte sociale permanente, care sa ii ofere un refugiu in situatiile in care este agresata. Spre deosebire de aceasta categorie de victime, femeile din mediile favorizate sunt mai putin inclinate sa recunoasca ca au fost agresate, dar, totodata, sunt mai putin inclinate sa foloseasca alte locuri decat casele de refugiu dsau de protectie a victimelor violentei familiale. Cu toate aceste deosebiri, violenta conjugala este o problema cu care se confrunta cea mai mare parte dintre familii, indiferent de specificul economic, social, cultural etc.al acestora si in aproape toate societatile contemporane. 3.2.1. Principalele cauze ale violentei conjugale Cercetarile sociologice dezvaluie faptul ca exista anumiti factori de risc ai aparitiei violentei intrafamiliale, intalniti foarte frecvent in astfel de situatii : statut educational scazut ; statut ocupational scazut (lipsa unui loc de munca) ; dificultati materiale, financiare, venituri reduse ; existenta unor abuzuri in copilaria agresorului ; martor la violenta in familia de origine ; stima de sine scazuta ; unele norme religioase ; consumul cornic de alcool sau substante nocive (droguri) ; prezenta copiilor in familie ; dependenta materiala a sotiei de sot ; toleranta femeii fata de violenta ; traditia care favorizeaza pozitia barbatului ; insuficienta informare a femeii - victima cu privire la existenta alternativelor si a posibilitatilor de sprijin. Potrivit studiului realizat in perioada 12-23 aprilie 2003, de catre The Gallup Organization Romania, lipsa banilor este mentionata ca fiind principala sursa a problemelor de catre aproape doua treimi din acele familii care au recunoscut ca au avut probleme in relatiile lor. Alte surse ale problemelor intr-o relatie sunt : infidelitatea (12,3%), consumul de alcool (11,3%), neglijarea familiei (4,7%),

interventia parintilor in viata de cuplu (8,5%), si comportamentul copiilor (2,8%).15[15]

1. Infidelitatea 12,3%

4. Partenerul nu aduce bani

Violena mpotriva copiilor este larg rspndit n Moldova. Aceasta se ntlnete n familie, n strad i chiar n coal. Studiile UNICEF arat c 25% din copii sunt btui de propriii prini, 13% sunt pedepsii pe cale violent de profesori, iar 10% au fost abuzai sexual sau molestai cel puin o dat. Dac ar fi s adunm mpreun toi copiii - victime ale violenei, ei ar completa mai mult de jumtate din colile din Moldova. Muli maturi recurg la violen din cauza tradiiei de a educa copilul prin btaie, dar i pentru c nu cunosc metodele non-violente de disciplinare a copilului. Obinuii cu educaia cu palma, unii copii ajung s nu considere btaia o nclcare a drepturilor lor, mai ales atunci cnd sunt btui de prini i rude. Nici prinii nu realizeaz c btaia afecteaz dezvoltarea celor mici. Or, un copil abuzat este umilit, neajutorat, nu are ncredere n sine i n oamenii din jur, are ateptri mici de la ziua de mine i ar putea fi i el violent cu cei din jur. Profesionitii Legislaia Republicii Moldova interzice violena asupra copilului, dar nu oblig profesionitii s raporteze fiecare caz descoperit. 70% din profesioniti au recunoscut c au auzit despre cazuri de abuz asupra copiilor, 60% s-au ciocnit cu asemenea situaii i doar 40% au nregistrat cazurile de abuz fa de copii. Situaia este agravat i de faptul c profesionitii din diferite domenii - responsabili de prevenirea i combaterea violenei mpotriva copiilor - nu dispun de regulamente care s le ghideze aciunile n cazurile de abuz descoperite i nici de abilitile necesare. Bunoar, medicii i profesorii, cei care pot vedea primii urmele violenei, nu raporteaz cazurile de violen. Fiecare dintre ei a nregistrat i referit maxim 2 cazuri pe an, dei a cunoscut mult mai multe victime ale violenei. n prezent, poliitii sunt cei mai activi raportori ai situaiilor de violen. Pe mna lor ajung ns cazurile cele mai grave. Ce face UNICEF UNICEF Moldova, mpreun cu Guvernul i societatea civil, a demarat mai multe campanii de prevenire a violenei mpotriva copilului. n 2006, n toat ara a fost lansat Campania Copilrie fr violen ce a sensibilizat prin spoturi video i audio, materiale mass media, postere, brouri despre consecinele violenei asupra copilului. n 2008, UNICEF, n parteneriat cu Ministerul Educaiei i Tineretului, a lansat Iniiativa naional coala-mediu fr violen. Atunci, aproape jumtate de milion de copii de vrst colar au nvt la o lecie special cum s previn violena i cum s acioneze atunci cnd un adult sau un alt copil este violent cu ei. De aceast dat profesorii, instruii anterior, au fost cei care au transmis copiilor, n manier interactiv, mesaje antiviolen. n cadrul orei speciale, fiecare elev a primit cte o brour care promoveaz metodele non-violente de soluionare a conflictelor, cile de protecie n cazuri de violen fizic, emoional sau sexual i datele de contact ale organizaiilor la care pot apela dup ajutor. Iniiativa a cuprins toate cele peste 1500 de coli primare, gimnazii, licee i internate din Republica Moldova. Tot atunci, profesorii au organizat adunri de prini unde au discutat despre consecinele violenei asupra copilului i au aflat cu ce pot nlocui btaia n educaia copilului.

15

Impact Iniiativa coala-mediu fr violen a avut un impact considerabil. Dup lecia special, 92% din copii au declarat c au auzit despre violen, fa de 73% de copii ce au spus acest lucru pn la lansarea campaniei. La fel, a crescut cu 1/3 numrul copiilor care tiu c btaia este violen i de dou numrul elevilor care neleg c i abuzul psihologic este o form de violen. Iar 95% din prini au spus c au aflat lucruri utile de la adunarea de prini. Prioriti Rezultatele studiului pre i post campanie vor ajuta Ministerul Educaiei i Tineretuluiu s planifice noi aciuni de combatere a violenei. La fel, autoritile i propun s creeze un mecanism unic de identificare i referire a cazurilor de abuz, exploatare i neglijare, astfel nct fiecare profesionist s tie cum s intervin pentru a proteja copiii de orice form de violen. UNICEF va sprijini autoritile n aciunile anti-violen.