1. A.P. (persoana fizica) si SC MM SRL (persoana juridica) au hotarat sa constituie societatea in nume colectiv A.P.MM. A.P.

s-a obligat sa aduca la capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC MM SRL un teren in suprafata de 5.000 mp, in valoare de 100.000 lei. In actul constitutiv al societatii, asociatii au prevazut la asocaiata SC MM SRL, fiind o societate cu raspundere limitata, sa raspunda pentru obligatiile societatii numai in linmita capitalului social subscris. RASPUNS: Clauza din actul constitutiv este nelegala. Potrivit art 3 din legea nr 31/1990, republicata si modificata , asociatii in societatea in nume colectiv raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Fata de caracterul imperativ al dispozitiilor legale nu se poate deroga prin actul constitutiv de la obligativitatea raspunderii nelimitate si solidare a asociatilor dintr-o socieate in nume colectiv. 2. S.C. ML este o societate in nume colectiv care a incheiat un contract de credit de 3 mil lei cu societatea bancarea SC MB SA pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatand ca societatea debitoare nu a achitat 3 rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite in contract, creditoarea, in baza art. 3 alin (2) din Legea 31/1990, republicata si modificata, a chemat in judecata pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitand ca acestia sa fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societatii. Asociatii raspund solidar pentru obligatiile societatii? Asociatii au beneficiat de discutiune in cazul in care sunt actionati de creditorii societatii? RASPUNS: a) potrivit art 3 alin (2) din legea 31/1990, republicata si modificata, asociatii in societatea in nume colectiv raspund in mod solidar. b) Asociatii au beneficiul de discutiune intemeiat pe art3 alin 2 teza 2, text potrivit caruia, creditorii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei, si, numai daca societatea nu le plateste in termen de 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati. 3. Prin ce modalitati (mijloace) se realizeaza punerea in intarziere in contextul art 3 alin (2) din legea 31/1990, republicata si modificata? RASPUNS: Punerea in intarziere se realizeaza prin somatie sau notificare prin care societatea este incunostiintata sa plateasca in termen de 15 zile de la data cand a primit actul de punere in intarziere. 4. SC MIXAM SRL este o societate cu raspundere limitata formata din 3 asociati, respectiv 2 persoane fizice si o persoana juridica. Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sa aduca la capitalul social munca pe care o vor desfasura in societate, respectiv activitate de marketing / publicitate, in vederea atingerii unei clientele stabile a societatii, in valoare de 10 lei. Pe de alta parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice consta in actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea comerciala FN SA. Totodata, cei 3 asociati au varsat ca aport la capitalul social suma de 50 lei. Verificand continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de judecata a constatat ca exista neregularitati in privinta constituirii capitalului social al societatii. Aratati care sunt neregularitatile sesizate de instanta de judecata cu privire la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor. RASPUNS: 1) Potrivit art 16 alin 4 Legea 31/1990, republicata si modificata, prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. 2) Fiind o societate cu raspundere limitata, aportul in creante nu este admisibil, ori actiunile pe care le detine asociata persoana juridica la FN SA, reprezinta creante care nu pot fi aduse la capitalul social al societatii care se constituie (art 16 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata) 5. Se poate infiinta o societatea comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati? RASPUNS: Da daca este indeplinita cel putin una din urmatoarele conditii: a) imobilul prin structura lui permite functionarea a mai multor societati in incaperi diferite; b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati; c) cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul sociatetii (art 17 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata) 6. Trei persoane fizice, in calitate de fondatori, au hotarat constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica, intocmind prospectul de emisiune in care s-a mentionat capitalul social, numarul de actiuni, valoarea nominala a unei actiuni si data inchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numar de 100 de actiuni depunand la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificand continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecata constatarea nulitatii acestuia intrucat nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii si pierderi a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din legea 31/1990, republicata si modificata. RASPUNS: Actiunea este neintemeiata, deoarece prin depunere la CEC a valorii actiunilor subscrise, actionarul care a solicitat constatarea nulitatii prospectului de emisiune si-a executat indatoririle de actionar, astfel incat, potrivit art 18 alin 4 31/1990, republicata si modificata, nu mai poate invoca nulitatea acestuia. 7. In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii societatii in registrul comertului?

RASPUNS: Daca valoarea aportului in natura stabilita de experti este mai mica cu o cincime aceleia aratata de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage pana la data stabilita pt adunarea constitutiva. ( art 27 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata) 8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost inmatriculata in registrul comertului SC NABO SRL cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. In scopul achizitionarii unei constructii necesare desfasurarii activitatii, asociatul V.T. a depus la banca in contul societatii suma de 200 lei, urmand ca societatea sa-I restituie acest imprumut in termen de 10 ani. Intelegerea cu privire la acordarea imprumutului si restituirea lui a intervenit intre cei 2 asociati numai prin acord verbal. Este valabil acordul verbal incheiat intre cei 2 asociati privind imprumutul acordat societatii? In ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise? RASPUNS: Contractul de imprumut este valabil chiar daca nu s-a materializat in forma scrisa. Contractul va fi dovedit potrivit regulilor dreptului comun. Forma scrisa este obligatorie in cazul in care se incheie contract intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica asociat unic al societatii respective (art 15 din legea 31/1990, modificata si republicata) 9. Intr-o societate cu raspundere limitata in care partile sociale apartin unei singure persoane exista ca organ de conducere adunarea generala a asociatilor? Asociatul unic poate indeplini mandatul de administrator al societatii? RASPUNS: Asociatul unic are drepturile si obligatiile prevazute de legea nr 31/1990, republicata si modificata, ce revin adunarii generale a asociatilor si poate avea calitatea de administrator al sociatatii (art 13) 10. In actul constitutiv al SC OLVEX SNC s-a prevazut ca asociatul L.E. sa procure clientela societatii prin deplasarea in tara pentru a face publicitate acesteia, urmand sa participe la profit si pierderi in proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezinta aport la capitalul social al societatii? RASPUNS: Potrivit art 16 alin 5 din 31/1990, republicata si modificata, asociatii in societatea in nume colectiv se pot obliga la prestatii in munca cu titlul de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi. 11. In cazul unei societati pe actiuni constituite prin subscriptie publica, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sa accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor? RASPUNS: Avantajele rezervate fondatorilor in folosul lor nu vor produce efecte daca nu au fost aprobate de adunarea constitutiva ( art 19 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata)

12. La constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica, aportul in natura poate fi varsat numai in proportie de 50%? RASPUNS: Actiunile care reprezinta aporturi in natura trebuie sa fie acoperite integral (art 21 alin 2 din 31/1990, republicata si modificata) 13. Precizati cine are competenta legala de a examina si valida raspunsul expertilor de evaluare a aporturilor in natura, in cazul constituirii unei societati pe actiuni prin subscriptie publlica. RASPUNS: Adunarea constitutiva a acceptantilor prospectului de emisiune are printre obligatii si aceea de a examina si valida raportul expertilor de evaluare a aporturilor in natura (art 28 lit h 31/1990) 14. SC MIX SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie publica pe o durata de 10 ani, prevazandu-se in actul constitutiv ca fondatorii vor incasa timp de 5 ani de la constituirea societatii un procent de 6% din profitul net al societatii. Intrucat societatea nu a realizat profit in primii 2 ani, actionarii au hotarat dizolvarea societatii. Fondatorii carora li s-a recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvarii hotarate de actionari? RASPUNS: Fondatorii se pot opune dizolvarii anticipate a societatii, potrivit art 33 din 31/1990, republicata si modificata, acestia avand dreptul sa ceara despagubiri de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. 15. Indicati situatiile in care, la constituirea societatii pe actiuni, judecatorul delegat la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai multi experti autorizati pentru efectuarea unei expertize. RASPUNS: Potrivit art 38 alin 1 din 31/1990, republicata si modificata, efectuarea expertizei este obligatorie daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii si pe care sociatatea urmeaza sa la suporte.

16. Ce trebuie sa cuprinda raportul de expertiza intocmit de experti in cazul in care judecatorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesare inmatricularii unei societati pe actiuni? RASPUNS: Raportul de expertiza trebuie sa cuprinda descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat cu precizarea daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. (art 38, partea modificata, alin 1 din legea 31/1990, republicatat si modificata) 17. Aratati care sunt incompatibilitatile prevazute de Legea 31/1990, republicata si modificata, privind calitatea de expert? RASPUNS: Nu pot fi numiti ca experti : a) rudele sau afinii pana la gradul IV, inclusiv sotii acestora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat cea de expert, un salariu sau o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura (art 39 din legea 31/1990, republicata si modificata) c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia. 18. Stabiliti valoare de adevar a urmatoarei afirmatii: Filiala reprezinta sediul secundar al societatii comerciale mama. a) adevarat; b) fals. Motivati solutia. RASPUNS: b) Fals. Motivatie: Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una din formele de societate prevazute de lege si in conditiile specifice fiecarei forme. Potrivit art 43 alin 4 din legea 31/1990, republicata si modificata, nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala. 19. Cinci persoane fizice si o persoana juridica au convenit constituirea unei societati pe actiuni, semnand actul constitutiv, procurand toate actele necesare inmatricularii societatii in registrul comertului. Pentru depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoana juridica ce nu a efectuat procedura in termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv. Fata de imprejurarea ca cererea de inmatriculare in registrul comertului a societatii nu a fost depusa de persoana imputernicita, asociatii pot obtine o hotarare judecatoreasca de obligare a persoanei respective sa efectueze procedura? RASPUNS: Nu, deoarece art 47 din legea 31/1990, republcata si modificata, prevede ca orice asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii dupa ce, reprezentantul asociatilor a fost pus in intarziere prin notificare sau scrisoare recomandata si nu s-a conformat in termen de 8 zile de la primire. 20. SC MICA SRL a fost inmatriculata in registrul comertului fara ca administratorul desemnat prin actul constitutiv sa fi depus specimenul de semnatura. Totodata, la dosar nu a fost depusa dovada sediului social. Exista posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupa inmatricularea societatii? RASPUNS: Da, potrivit art 48 din legea 31/1990, republicatat si modificata, societatea este obligata sa ia masuri pentru inlaturarea neregularitatilor, in termen de cel mult 8 zile de la data constatarii lor, si, in caz contrar, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii sa acopere acele neregularitati, sub sanctionarea platii de daune cominatorii. 21. S-a constituit o societate cu raspundere limitata in care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat in intravilan in localitatea unde s-a declarat sediul social al societatii. Dupa trecerea unui termen de doi ani de la data inmatricularii in registrul comertului, s-a constatat ca actul constitutiv nu a fost incheiat in forma autentica, asa cum prevede art. 5 alin (6) lit. a) din legea 31/1990, republicata si modificata, formulandu-se o actiune in constatarea nulitatii societatii. Este intemeiata actiunea in constatarea nulitatii societatii? RASPUNS: Da, in conformitate cu art 56, lit a), numai ca, potrivit art 57 din legea 31/1990, republicata si modificata, nulitatea nu va fi declarata daca motivul de nulitate a fost inlaturat inainte de a fi puse concluzii pe fond la tribunal. 22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societati inmatriculate. RASPUNS: a) Lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat sub forma autentica, in situatiile prevazute de lege; b) Obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice c) Actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul social, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social minim, subscris si varsat d) Lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii. 23. Pentru inmatricularea societatii, asociatii F.G. si L.M. au incheiat un contract de inchiriere privind un spatiu in care a fost declarat sediul societatii. Dupa inmatricularea societatii a achitat o luna chiria, dupa care a refuzat sa mai plateasca chiria datorata numitului M.N., motivand ca cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocand dispozitia

cuprinsa in art. 53 din legea 31/1990, republicata si modificata, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivand ca acestia raspund in mod solidar si nelimitat pentru actele incheiate in contul societatii. Cui apartine raspunderea pentru actele juridice incheiate de reprezentantii societatii in faza de constituire? Motivati solutia in situatia de fapt indicata. RASPUNS: Reprezentantii societatii raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, cu exceptia cazului in care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra sa. Ori, in speta de fata, societatea a achitat o luna chiria, deci a preluat actele incheiate de reprezentantii ei, ceea ce inseamna ca numitul M.N. se va indrepta cu actiune asupra societatii. 24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC MONDOMAR SA pentru ca lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese inmatriculata in registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si incheiase cu mai multe societati comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de incasat o parte din pret. Nulitatea societatii produce efecte asupra contractelor incheiate pana la data constatarii ei? Care este calea de atac indreptata impotriva incheierilor pronuntate de judecatorul delegat privitoare la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului si in ce termen se exercita? RASPUNS: Declararea nulitati nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau (art 59 din legea 31/1990, republicata si modificata). Incheierile judecatorului delegat sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului exercitat in termen de 15 zile de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii in Monitorul Oficial (art 60 alin 1 si 2 din legea 31/1990, republicata si modificata) 25. In cazul unei societati in nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numar de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC OVEX SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitenta de obligatiuni nu sia onorat obligatiile, asa incat la sfarsitul anului 2005 societatea in nume colectiv s-a adresat cu somatie de efctuare a platii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezeinta obligatiunile? Este admisibil la o societate in nume colectiv? Societatea creditoare poate sa-l urmareasca silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective? RASPUNS: Aportul de obligatiuni reprezinta aport de creante admisibil in societatea in nume colectiv. In conformitate cu art 84 din legea 31/1990, republicata si modificata, societatea se va indrepta in primul rand impotriva debitorului cedat, respectiv societatea emitenta de obligatiuni, dupa care, daca nu obtine plata creantei va solicita acest lucru de la asociatul care a adus la capitalul social creantele respective. Acesta va raspunde pentru suma datorata, plus daune la care se adauga si dobanda legala. 26. Intre doua societati comerciale s-a incheiat un contract de livrare de marfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiara a refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considerand ca produsele livrate nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinand ca administratorul societatii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzatoare catre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiara a produselor considerate calitativ necorespunzatoare a chemat in judecata pe administratorul societatii furnizoare pentru ca acesta sa raspunda. Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata? Motivati solutia. RASPUNS: Nu. Creditorii societatii se pot indrepta cu actiune impotriva administratorilor societatii numai in caz de deschidere a procedurii prevazute in legea 85/2006 privind procedura insolventei.

27. S-a constituit o societate in comandita simpla in care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul ca sotia sa este asociat intr-o societate in nume colectiv cu acelasi obiect de activitate. Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seama pentru ca nu i-a incunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societati in care sotia sa este asociat cu raspundere nelimitata. Poate fi exclus asociatul comanditat in situatia de fapt prezentata? Motivati solutia. RASPUNS: Nu, avand in vedere art 82 din legea 31/1990, republicata si modificata, nu exista conflict de interese intre cele doua societati, deoarece, asociat la cealalta societate concurenta este sotia asociatului comanditat or, dispozitia legala mentionata interzice asociatilor de a fi asociati cu raspundere nelimitata la o alta societate, fie ea chiar concurenta si nicidecum sotiilor sau sotilor acestora. 28. Societatea in comandita simpla MN si FL" a fost obligata, prin hotarare judecatoreasca, sa plateasca altei societati de antrepriza de lucrari-constructii suma de 400 lei pentru efectuarea mai multor lucrari de consolidare a cladirii in care se afla sediul societatii debitoare. Impotriva societatii debitoare s-a incercat executarea silita, dar s-a constatat ca aceasta nu are bunuri cu care sa achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivand ca hotararea judecatoreasca este pronuntata impotriva societatii si, ca atare, nu le este opozabila. Apararile asociatilor comanditati sunt intemeiate? Motivati solutia. RASPUNS: Nu. Asociatii comanditati raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile societatii. Potrivit art 85 alin 2 din legea nr 31/1990, republicata si modificata, hotararea judecatoreasca pronuntata impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat, care

raspunde solidar si nelimitat. 29. SC LIR" SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participand la capitalul social cu un aport in numerar de cate 2.000 lei, adica un procent din capitalul social de 33% fiecare. In clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii au prevazut ca asociatul L.M. sa participe in proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de cate 40% fiecare. Este legala clauza inserata in actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societatii? Motivati raspunsul. RASPUNS: Este legala. Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel (art 62 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata). In aceste conditii, clauza prevazuta in actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profit si pierderi este legala. 30. In ce termen societatea comerciala este obligata sa plateasca asociatilor dividendele aprobate de adunarea generala a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevazuta de lege in cazul neachitarii lor? RASPUNS: Dividendele se platesc lin termenul stabilit de Adunarea Generela a Asociatilor, dar nu mai tarziu de 6 luni de la aprobarea situatiilor financiare aferente exercitiului financiar incheiat (art 67 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata). Societatea comerciala va plati daune interese aferente perioadei de intarziere, la nivelul dobanzii legale daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatiile financiare, nu s-a stabilit o dobanda mai mare. 31. Aratati care ste momentul de la care se calculeaza termenul de 3 ani prevazut de art. 67, alin. (5) din legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor. RASPUNS: Termanul de prescriptie incepe sa se calculeze (sa curga) fie de la data stabilita de adunarea generala a asociatilor ca termen de plata, fie de la expirarea termenului de 6 luni de la data aprobarii situatiilor financiare aferente exercitiului financiar incheiat. 32. La data de 15 iulie 2005 s-a incheiat contractul de cesiune de actiuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numar de 10 actiuni in valoare totala de 100 lei. Prin hotararea AGA din 15 martie 2006 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente exercitiului financiar al anului 2005, fiecare actionar urmand sa primeasca dividende in functie de numarul de actiuni detinute si de cota de participare la capitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului 2005, dividendele aferente celor 10 actiuni au fost atribuite in totalitate numitului V.D., care detinea actiunile respective la data adoptarii hotararii AGA. M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2005 pana la data de 15 iulie, iar dupa aceasta sa i se atribuie cesionarului V.D. Cererea de plata a dividendelor formulata de actionarul cedent M.N. este intemeiata? RASPUNS: Interpretand dispozitia cuprinsa in art 67 alin 6 din legea 31/1990, republicata si modificata, rezulta ca, cererea formulata de actionarul cedent MN este intemeiata, fiind indreptatit sa pretinda dividende pana la data incheierii contractului de cesiune de actiuni, cu exceptia cazului cand s-a convenit altfel, ceea ce nu s-a dovedit. 33. SC MILAV" SRL si SC ANVEL" SRL au hotarat sa fuzioneze prin absorbtia SC ANVEL" SRL de catre SC MILAV" SRL. SC MILAV" SRL are cinci asociati, cu un capital social de 5.000 lei, divizat in 50 parti sociale a cate 100 lei fiecare. SC ANVEL" SRL are doi asociati, respectiv SC MILAV" SRL si L.M. (persoana fizica). Capitalul social al SC ANVEL" SRL este de 2.000 lei, divizat in 20 parti sociale a cate 100 lei fiecare, impartite in mod egal intre cei doi asociati. SC ANVEL" SRL a inregistrat in ultimii doi ani pierderi in asa fel incat in conturile societatii nu a mai existat nici macar capitalul social. Pentru a salva societatea ANVEL" SRL, SC MILAV" SRL a hotarat absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. In situatia de fapt se mai retine ca SC ANVEL" SRL concesionase un teren in scopul construirii unei fabrici si incheiase un contract de asociere in participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract in care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200 lei pentru achizitionarea unor marfuri. Adunarea generala extraordinara a asociatilor fiecarei societati a hotarat fuziunea prin absorbtie, s-a intocmit bilantul de fuziune la fiecare societate avand aceeasi data si s-a intocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judecatorul delegat si a fi publicat in Monitorul Oficial. Dat fiind ca societatile care fuzioneaza nu-si inceteaza activitatea dupa depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC MILAV" SRL hotaraste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strainatate, pentru care beneficia de facilitati fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legala a fuziunii. RASPUNS: Problemele de drept privind fuziunea sunt urmatoarele: 1) Societatea MILAV SRL nu poate detine titluri (parti sociale) la propria societate. Din acest punc de vedere MILAV SRL ar fi trebuit ca inaintea fuziunii sa se retraga din societate, prin cesiunea partilor sociale 2) Societatea ANVEL SRL, inregistrand pierderi, bilantul fiind negativ, disparand capitalul social, practic se afla intr-o cauza de dizolvare, pierderea capitalului social sau diminuarea lui sub limita prevazuta de lege. 3) Contractul de concesiune nu se poate transmite prin fuziune, decat cu acordul cedentului, iar contractul de asociere in participatiune numai cu acordul celorlalti asociati ai participatiunii.

Cu privile la mantiunea de majorare a capitalului social, judecatorul delegat va refuza efectuarea mentuiunii pana in momentul expirarii termenului de opozitie prevazut de lege in favoarea creditorilor, sau se va retrage proiectul de fuziune. Judecatorul delegat la ORC va inregistra mentiunea de majorare a capitalului social numai in conditiile in care proiectul de fuziune este retras. 34. Reclamantii B.V. si SC V.S." SRL au chemat in judecata pe M.C. solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna excluderea paratului din societate, obligand societatea la plata drepturilor ce i se cuvin celui exclus, cu motivarea ca M.C., in calitate de asociat si administrator, a incalcat Legea contabilitatii prin efectuarea unor activitati care au fost de natura sa fraudeze societatea. Paratul M.C., prin cerere reconventionala, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivand ca situatia falimentara a societatii se datoreaza culpei exclusive a acestuia. In urma probelor administrate, instanta de fond a admis cererea principala si in parte cea reconventionala, dispunand excluderea din societate a reclamantului parat, cat si a paratului reclamant, dispunand totodata si dizolvarea societatii in conditiile in care prin excluderea celor doi asociati a mai ramas in societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile banesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca reclamantul a desfasurat o activitate contrara interesului societatii, in sensul ca a folosit in scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, platita de M.C., si a vandut partile componente din utilajele societatii fara incuviintarea celorlaltor asociati. Paratul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea ca acesta a intreprins activitati contrare scopului societatii, in sensul ca a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semnatura in banca. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societatii, in baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, deoarece, prin excludere, societatea a ramas cu unic asociat, aceasta fiind cauza de dizolvare a societatii. Hotararea a fost recurata cu urmatoarea motivare: 1. Dispozitia cuprinsa in art. 222 lit. c) nu se aplica asociatilor unei societati cu raspundere limitata, ci unei societati in nume colectiv sau in comandita simpla. 2. Nedepunerea la banca a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de raspundere pentru daunele produse. 3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezinta o fapta care sa insemne frauda in dauna societatii atat timp cat, cu sumele respective, au fost cumparate alte bunuri in folosul societatii. 4. Inabilitatile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaza cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune catre societate. Dispozitiile cuprinse in art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ aratate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecarei dispozitii legale? Este corecta solutia de dizolvare a societatii? RASPUNS: 1 Cazurile de excludere prevazute in articolul 222 au caracter exemplificativ si nicidecum limitativ. 2 Motivele de excludere prevazute pentru asociatii in societatea in nume colectiv si in comandita simpla pot si extinse si asociatilor din societatea cu raspundere limitata, mai cu seama daca acestia au calitatea de administrator 3 Excluderea din societate a asociatilor administratori nu exclude posibilitatea actionarii lor pe temeiul unei actiuni in daune (despagubiri) 35. Asociatii care au hotarat dizolvarea societatii pot renunta la aceasta, chiar si dupa publicarea in Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale extraordinare a asociatilor? RASPUNS: Atata timp cat nu s-a facut nic o repartizare de activ, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare voluntar a societatii (art 231 din legea 31/1990, republicata si modificata) 36. Aratati in ce consta contrarietatea de interese" in cazul asociatilor unei societati in nume colectiv. RASPUNS: Potrivit art 79 din legea 31/1990, republicata si modificata, asociatul care, intr-o operatiune determinanta, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind acea operatiune, in caz contrar, raspunde pentru pagubele produse societatii, daca, fara votul sau nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. 37. SC M" SA si SC VL" SA, prin reprezentantii legali, au incheiat un protocol prin care au hotarat dizolvarea prin absorbtie a SC VL" SA si transmiterea universale a patrimoniului societatii SC VL" SA catre SC M" SA. Protocolul incheiat intre cele doua societati este suficient pentru realizarea transmisiunii patrimoniului SC VL" SA catre SC M" SA? RASPUNS: Nu. Pentru realizarea transmisiunii patrimoniului universal sau cu titlu universal este necesara hotararea Adunarii Generale Extraordinare a celor doua societati care au incheiat protocolul. (art 239 din legea 31/1990, republicata si modificata) 38. SC VL" este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat in 9.000 actiuni a cate 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari in mod egal. In decurs de 3 ani de la constituirea societatii activitatea acesteia a fost profitabila, achizitionand trei terenuri, doua cladiri si aparatura de birou, astfel incat adunarea generala extraordinara a hotarat majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu prima de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodata, actionarii au

hotarat ca achitarea actiunilor emise cu prima sa se faca in proportie de 30% in momentul subscrierii si diferenta in termen de 3 ani. Este legala hotararea de majorare a capitalului social in conditiile stabilite de actionari? RASPUNS: Nu. In cazul majorarii capitalului social cu prima de emisiune, actiunile trebuie platite integral pana la data subscrierii (art 220 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata) 39. SC AC" SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., avand un capital social de 600 lei divizat in 60 parti sociale in valoare de 10 lei fiecare. Dupa trei luni de la inmatricularea societatii in registrul comertului asociatul A.L. decedeaza, avand ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedinta a adunarii generale a asociatilor a participat, in locul asociatului decedat, sotia supravietuitoare in nume propriu si in calitate de reprezentant al copilului minor, exprimandu-si votul cu privire la majorarea capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot in adunarea generala a asociatilor in nume propriu, fiind mostenitoare legala, si ca reprezentanta a minorului asociatului decedat? Motivati solutia. RASPUNS: Mostenitorii asociatului decedat nu dobandesc de drept calitatea de asociati, acestia avand doar un drept de creanta reprezentat de valoarea partilor sociale ale autorului lor. Adunarea Generala a Asociatilor hotaraste daca plateste contravaloarea partilor sociale sau continua activitatea societatii cu mostenitorii celui decedat. In aceste conditii, mostenitorii asociatului decedat nu au drept de vot decat daca se hotaraste continuarea activitatii cu acestia (art 230 din legea 31/1990, republicata si modificata) 40. In actul constitutiv al SC L" SRL s-a prevazut ca modificarea actului constitutiv poate fi decisa cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea calificata a capitalului social. Avand in vedere dispozitia cuprinsa in art. 192 din Legea nr. 31 /1990, republicata si modificata, hotararea de modificare a actului constitutiv trebuie sa fie adoptata de toti asociatii? RASPUNS: Fata de imprejurarea ca, in actul constitutiv s-a prevazut ca modificarea acestuia se poate face cu votul asociatilor care reprezinta majoritatea calificata a capitalului social, hotararea va fi adoptata numai de asociatii care si-au exprimat votul in adunarea generala. 41. Retragerea dintr-o societate comerciala este prevazuta de legiuitor pentru asociatii din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata). Cu toate acestea exista posibilitatea legala ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni sa se retraga? RASPUNS: Potrivit art 134 din legea 31/1990, republicata si modificata, actionarii care nu sunt de acord cu hotararile adoptate de AGA cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului societatii in strainatate, la forma societatii sau fuziunea ori divizarea societatii, au dreptul de a se retrage din societate. 42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate? RASPUNS: Pretul platit de societate pentru actiunile detinute de cel retras va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoarea medie ce rezulta din aplicarea a cel putin 2 metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii (art 134 alin 4 din legea 31/1990, republicata si modificata) 43. S.M. si S.E., soti, au hotarat sa constituie o societate comerciala - SRL - in care sa aduca la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat in imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumparat de cei doi soti in timpul casatoriei. In schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit in mod egal parti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comerciala? Este necesara impartirea bunurilor comune pentru a fi aduse aport la capitalul social? Faptul ca imobilul a fost adus la capitalul social in schimbul caruia sotii au primit parti sociale in procent de 50% fiecare inseamna o partajare conventionale a bunurilor comune, operatiune interzisa de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei? RASPUNS: n Legea nr. 31/1990 nu exist nici o limitare a persoanelor care se pot asocia, prin urmare i soii se pot asocia n mod liber ntr-o societate comercial. ART. 30 Codul familiei - Bunurile dobindite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobindirii lor, bunuri comune ale sotilor. Orice conventie contrara este nula. Calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita (Codul familiei, art. 1,3,16,17,22, art. 23 alin. (1), art. 24 alin. (1), art. 29,31-36,39). n msura n care ambii soi i-au exprimat consimmntul n mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de proprietate societii comerciale convenia este perfect valabil. Totui, transmiterea bunului ctre societate nu reprezint o convenie de partajare a acetuia ci este ntrinarea acestuia, echivalent cu o vnzare-cumprare. 44. SC MN" SRL, in calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulata de creditoarea SC FG" S A, aratand ca in ultimele doua luni nu a mai efectuat plati catre creditori deoarece el insusi are de incasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodata, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii aratand ca in patrimoniul propriu exista mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmari silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si indestula creantele. Cererea formulata de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este intemeiata?

RASPUNS: Fata de dispozitia cuprinsa in articolul 1 alin 2 din legea 85/2006 debitoarea MN SRL se afla in stare de insolventa, deoarece nu dispune de sume de bani pentru a-si achita datoriile aflandu-se in stare de insolventa vadita de plata, pentru ca timp de doua luni a incetat platile catre creditori. In concluzie, apararile facute de parata sunt neintemeiate, urmand a fi respinse de instanta de judecata. 45. Aratati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecatorului sindic in procedura insolventei. RASPUNS: Judecatorul sindic are, potricit art 11 alin 1 din legea 85/2006, urmatoarele atributii jurisdictionale principale: a) judeca contestatia debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judeca opozitia creditorilor la deschiderea procedurii; b) judeca cererile privind ridicarea dreptului debitorului de a-si mai conduce activitatea ; c) judeca actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial , anterioare deschiderii procedurii; d) judeca contestatiile debitorului sau ale comitetului creditorilor impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; e) judeca cererile de atragere a raspunsurilor membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa potrivit art 138, sesizeaza organele de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art 143147. 46. Impotriva SC AC" SA, in calitate de debitor, s-a deschis procedura de insolventa, la cererea creditorilor SC OP" SRL si SC PV" SA, desemnandu-se prin hotararea de deschidere a procedurii in calitate de administrator judiciar numitul M.A. Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocata adunarea creditorilor de catre creditorii ale caror creante reprezinta 20% din valoarea totala a acestora. In cuprinsul convocarii, creditorii au mentionat ca la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de catre debitor, cat si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi in ziua desfasurarii adunarii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale caror creante reprezinta 75% din totalul acestora, hotarand respingerea planului de reorganizare a activitatii debitorului. Impotriva hotararii adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat actiune in anulare pentru urmatoarele motive: 1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocata decat de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; 2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede in mod expres toate problemele care vor fi discutate; 3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fara a avea procura speciala. Actiunea in anularea hotararii adoptate de adunarea creditorilor este legala? RASPUNS: Hotararea este nelegala, urmand a fi anulata. Motivele de nelegalitate formulate sunt in parte intemeiate: 1) Astfel , convocarea adunarii creditorilor se poate face si de creditorii ale caror creante reprezinta cel putin 30% din totalul creantelor. In speta procentul de creante a fost de 20% deci din acest punct de vedere convocarea este nelegala (art 14 pct 3) 2) Convocarea nu este legala si pentru faptul ca ordinea de zi trebuie aratata in detaliu in continutul convocarii (art 14 pct 1); 3) Reprezentarea in adunarea creditorilor se face numai pe baza unei procuri speciale legalizate (art 14 pct 3). 47. Care sunt conditiile legale pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica sau juridica pentru a fi desemnata ca administrator judiciar in cadrul procedurii insolventei? RASPUNS: Potrivit art 19 pct 5 din 85/2006, administratorul judiciar persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, in conditiile legii. Nu poate fi administrator judiciar persana fizica care nu poate fi fondator, administrator, director, cenzor sau reprezentant al unui comerciant al executarii judecatoresti si persoane fizice sau juridice avand calitatea de lichidator (expert in insolventa) carora le sunt aplicabile prevederile art 27 pt 1-9 din codul de procedura civila. Totodata, inainte de desemnarea sa in functie, administratorul trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspunderea profesionala. 48. Raportul intocmit de administratorul judiciar desemnat in cadrul procedurii insolventei trebuie sa contina elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a activitatii sale. Ce aspecte trebuie mentionate in cuprinsul raportului administratorului? RASPUNS: Potrivit art 20 lit b din legea 85/2006, administratorul judiciar va examina activitatea debitorului si va intocmi un raport in care se vor mentiona urmatoarele: - cauzele si imprejurarile care au determinat starea de insolventa a debitorului - persoanele din vina carora debitorul este in stare de incapacitate de plata - posibilitati reale de reorganizare a activitatii debitorului ori aratarea motivelor care nu permit reorganizarea - alte imprejurari importante pentru solutionarea cererilor introductive. 49. Definiti starea de insolventa" potrivit Legii nr. 85/2006. RASPUNS: Potrivit art 3 alin 1 din legea 85/2006, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului caracterizata prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Caracterul vadit de insolventa este prezumat de legiuitor rezultand din faptul ca timp de 30 de zile debitorul a incetat paltile

(art 3 alin 1 lit a) Insolventa este iminenta in cazul in care se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. 50. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fi declansata procedura insolventei? RASPUNS: Creantele creditorilor trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii: a) sa fie certe; certitudinea constand in faptul ca existenta lor nu este contestata sau nu face obiectul unui litigiu; b) sa fie lichide; lichiditatea constand in sume de bani c) sa fie exigibile; exigibilitatea insemnand ajungerea la scadenta 51. Delimitati conceptul de insolventa" de eel de insolvabilitate" si de refuz de plata. RASPUNS: In cazul insolventei, debitorul nu dispune de lichiditati (sume de bani) pentru a-si plati datoriile. Insolvabilitatea consta in imposibilitatea debitorului de a-si indeplini obligatiile fata de creditor atat din lipsa lichiditatilor, cat si a altor bunuri din care sa fie satisfacute creantele creditorilor. Refuzul de plata exista in cazul in care debitorul considera ca nu datoreaza sumele solicitate de creditori, ceea ce inseamna ca se afla in stare de "insolventa" sau "insolvabilitate". Temeinicia motivelor privind refuzul de plata va fi examinata de judecatorul sindic. 52. In cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? RASPUNS: Fata de continutul art 32 alin 4 din legea 85/2006, rezulta ca depunerea unei cautiuni de cel mult 10 % din valoarea creantelor de catre creditori nu este obligatorie, ramanand la aprecierea judecatorului sindic, si numai daca debitorul solicita acest lucru. In cazul in care este dispusa consemnarea unei cautiuni, nedepunerea ei are drept consecinta respingerea cererii introductive formulate de creditor. 53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii insolventei? RASPUNS: 1. Suspendarea tuturor actiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale; 2. Suspendarea cererii de executare silita, pornita de creditor in mod individual; 3. Suspendarea termenelor de prescriptie in care creditorii puteau sa-si valorifice creantele impotriva debitorului aflat in incapacitate de plata; 4. Nu se poate adauga nici o dobanda, penalitate, majorare ori cheltuiala creantelor nascute anterior deschiderii procedurii insolventei; Cu toate acestea legiuitorul instituie si exceptii. Este cazul creantelor garantate pentru care, la distribuirea pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata. Totodata in cazul in care se confirma un plan de reorganizare "accesoriile", respectiv dobanzile, penalitatile etc. nascute ulterior deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu prevederiel programului de plati. 5. Este interzis administratorului sa instraineze fara acordul judecatorului sindic actiunile ori partile sociale sau de interes pe care le detine la debitorul care este supus procedurii insolventei. 54. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii:, ,Deschiderea procedurii insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de a dispune de ele": a) adevarat; b) fals. RASPUNS: Fals. In cazul in care debitorul si-a manifestat intentia de reorganizare poate pastra dreptul de administrare a patrimoniului, cu exceptiile prevazute de art 47 alin 3,4,5 din legea 85/2006 55. Indicati categoriile de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita. RASPUNS: a) Contractele de vanzare-cumparare in care pretul platit de debitor depaseste in mod vadit valoarea bunului cumparat; b) Contractele care au ca obiect prestarea de servicii (mandat, transport, consultanta, comision etc) in care prestatia debitorului este vadit superioara din punct de vedere valoric fata de prestatia celeilalte parti etc. 56. Indicati trei categorii de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anularii. RASPUNS: 1. Actele de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer. 2. Constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara (exemplu o ipoteca) 3. Platile anticipate ale datoriilor in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii.

57. Contractul de inchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat in cadrul procedurii insolventei? RASPUNS: Contractul de inchiriere priving un bun imobil al debitorului nu va fi desfintat, cu exceptia cazului cand chiria este inferioara chiriei practicate pe piata. A se vedea art 91 din legea 85/2006. 58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevazuta de Legea nr. 85/2006? RASPUNS: Creantele bugetare sunt acele creante care izvorasc din impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora, adica dobanzi, penalitati etc; creantele bugetare exceptate de la procedura de verificare prevazuta de legea 85/2006 sunt cele care rezulta din titluri executorii, necontestate in termenele legale (art 66 alin 2). 59. Care sunt efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor in cadrul procedurii insolventei, prevazuta de Legea nr. 85/2006? RASPUNS: In ipoteza in care titularii de creante nu au depus cerere pana la expirarea termenului prevazut de art 62 alin (1) lit b) din legea 85/2006, acestia sunt decazuti din urmatoarele drepturi: 1. dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii creditorilor; 2. dreptul de a participa la distribuirile de sume in cadrul procedurii insolventei; 3. dreptul de a-si rezilia creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa, ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase. 60. Care este continutul planului de reorganizare a activitatii debitorului, conform Legii nr. 85/2006? RASPUNS: Planul de reorganizare a activitatii debitorului trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute in art 95 din 85/2006. (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor. (2) Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor. (3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii. (4) La recomandarea administratorului judiciar, dupa trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceasta perioada va putea fi extinsa cu cel mult inca o perioada de un an, daca propunerea este votata de cel putin doua treimi din creditorii aflati in sold la acea data. (5) Planul de reorganizare va mentiona: a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate; c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere; d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului. (6) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, (7) Prin derogare de la prevederile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale si ale Legii nr.297/2004 privind piata de capital, planul propus de creditori poate prevedea modificarea, fara acordul statutar al membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului, a actului constitutiv, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) planul propus de debitor ofera o recuperare mai redusa a creantelor debitorului; b) in caz de faliment, membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului nu li s-ar cuveni nimic din distribuire; c) membrii sau asociatii/actionarii debitorului refuza sa participe la planul propus de creditori. (8) Inregistrarea mentiunii in registrul comertului va fi solicitata de administratorul judiciar pe cheltuiala debitorului, pe baza hotararii de confirmare a planului de reorganizare, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a. 61. Precizati care sunt regulile potrivit carora se voteaza planul de reorganizare a activitatii debitorului de catre creditori. RASPUNS: Votarea planului se face potrivit urmatoarelor reguli: a) fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot; b) voteaza separat urmatoarele categorii de persoane: - creditorii cu creante garantate; - creditorii bugetari: - creditorii chirografari stabiliti conform art 98 alin 1 din legea 85/2006 - ceilalti creditori chirografari 62. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006? RASPUNS: Votarea si confirmarea planului produc urmatoarele efecte:

- activitatea debitorului este reorganizata potrivit continutului planului; - creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate asa cum este prevazut in plan; - in cazul unei executari silite, planul confirmat de judecatorul sindic va fi socotit ca o hatarare definitiva impotriva debitorului. 63. Indicati situatiile in care judecatorul sindic dispune intrarea in faliment a debitorului aflat in stare de insolvents. RASPUNS: Intrarea in faliment se produce in urmatoarele cazuri: - debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata ori nu si-a declarat intentia de reorganizare; - nu s-a propus un plan de reorganizare de catre persoanele indreptatite; - niciun plan propus nu a fost acceptat sau confirmat; - debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus nu a fost acceptat si confirmat si nici o alta persoana indreptatita nu a propus un plan de reorganizare, sau niciunul din planurile propuse nu a fost acceptat sau confirmat; - nu au fost indeplinite obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate; - a fost aprobat raportul administratorului judiciar, prin care se propunea intrarea debitorului in faliment. 64. SC X" SRL este supusa procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul, Y", si-a asigurat creanta printrun gaj asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului. In urma scoaterii la vanzare a automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei, insuficienta pentru acoperirea integrala a creantei creditorului Y", creanta de 300.000 lei. Cum isi va recupera diferenta de creanta creditorul care a beneficiat de o garantie reala imobiliara (gaj)? RASPUNS: Pentru diferenta de creanta neacoperita din vanzarea celor doua automobile, creditorul Y devine creditor chirografar intrand in concurs cu ceilalti creditori chirografari (ale caror creante nu sunt garantate printr-o garantie speciala). 65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute in urma lichidarii averii debitorului? RASPUNS: Creantele vor fi platite in urmatoarea ordine: - taxele, timbrele si orice alte cheltuieli ale procedurii; - creantele izvorate din raportul de munca; - creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de societatile bancare dupa deschiderea procedurii si creantele ce rezulta din continuarea activitatii debitorului; - creantele bugetare; - creantele reprezentand sumele de bani datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; - creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca aceasta este persoana fizica; - creantele reprezentand creditele bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; - alte creante chirografare: - creantele subordonate, in ordinea prevazuta de lege. 66. Care sunt efectele hotararii judecatoresti ale inchiderii procedurii falimentului? RASPUNS: Exista doua categorii de efecte: a) efecte cu privire la persoanele care au participat la efectuarea procedurii falimentului. Prin inchiderea procedurii judecatorul sindic, administratorul judiciar, lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice obligatii privitoare la procedura; b) efecte fata de debitor. In principiu, debitorul este descarcat de obligatiile pe care le avea inante de inregistrarea cererilor introductive, sub rezerva de a nu se fi facut vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase. Debitorul va fi descarcat de obligatii daca au fost platite in cadrul procedurii. Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a cocreditorului principal. 67. Definiti infractiunea de bancruta frauduloasa. RASPUNS: Potrivit art 143 alin 2 din legea 85/2006 constituie infractiune de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 lini la 5 ani fapta persoanei care: a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate, fiecare din aceste fapte fiind savarsite in frauda creditorilor; c) instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active. 68. Aratati ce efecte produce inregistrarea in registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea. RASPUNS: Inregistrarea in registrul comertului are efect declarativ cu privire la calitatea persoanei, creandu-se astfel o prezumtie relativa de comercialitate cu privire la faptele pe care acesta le savarseste si cu privire la calitatea de comerciant.

69. SC BM" SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv SL" si VN", cu participare egala la capitalul social, fiecare detinand un procent de 50% din totalul partilor sociale. Asociatul SL" cesioneaza in totalitate partile sociale celuilalt asociat, incheindu-se contractul de cesiune de parti sociale fara ca operatiunea de cesiune sa fie inregistrata in registrul comertului. Contractul de cesiune de parti sociale este opozabil si fata de tertele persoane sau produce efecte numai intre asociati? RASPUNS: Fata de imprejurarea ca in speta nu s-a inregistrat la registrul comertului mentiunea de cesiune a partilor sociale, asociatul SL are calitatea de asociat in raportul cu tertele persoane. 70. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului a activitatii pe care o desfasoara si totodata sa solicite inscrierea de mentiuni in registrul comertului? RASPUNS: Au obligatia solicitarii inmatricularii in registrul comertului inainte de inceperea activitatii si in timpul desfasurarii acesteia efectuarea de mentiuni urmatoarele categorii de persoane: 1 comerciantii - persoane fizice 2 comerciantii - persoane juridice, respectiv societati comerciale; 3 asociatiile familiale care desfasoara in mod obisnuit activitate de comert; 4 companiile nationale si societatile nationale; 5 regiile autonome; 6 grupurile de interes economic cu caracter comercial; 7 organizatiile cooperatiste. 71. Care este regimul juridic al incheierilor pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului privitoare la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului? RASPUNS: Incheierile judecatorului delegat la ORC sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de numai 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. 72. Care este instanta de judecata competenta sa solutioneze recursul indreptat impotriva incheierii pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului? RASPUNS: Potrivit art 6 alin 4 din legea 26/1990 republicata, recursul se solutioneaza de curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, de curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei. 73. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a inmatricularilor sau a mentiunilor efectuate? RASPUNS: Potrivit art 25 alin 1 din 26/1990, republicata, orice persoana fizica sau juridica prejudeciata ca efect al unei inamtriculari ori printr-o mentiune in registrul comertului are dreptul sa ceara radierea inregistrarii care i-a cauzat un prejudiciu, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. 74. Definiti fondul de comert si aratati care este temeiul juridic. RASPUNS: Constitiue fond de comert ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventie, vad comercial) utilizate de comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale. Temeiul este art 1 lit c) din legea 11/1991 privind combaterea concurentei neloaiale modificata si completata prin legea 298/2001. 75. Delimitati fondul de comert" de notiunea de sucursala". RASPUNS: Potrivit art 43 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale, fiind calificate sedii secundare ale acestora la fel ca si agentiile, reprezentantele sau alte sedii secundare. Sucursala se caracterizeaza prin 2 trasaturi definitorii: - absenta personalitatii juridice - autonomia de gestiune Sucursalele avand autonomie de gestiune se caracterizeaza prin: - dispun de o clientela proprie si au un fond de comert distinct de al intreprinderii - sucursalele se inmatriculeaza in registrul comertului Fondul de comert, ca entitate de sine statatoare, se regaseste in cadrul sucursalei, doar ca notiune de sine statatoare. 76. Definiti firma si aratati care sunt caracterele (trasaturile) acesteia. RASPUNS: Firma este numele sau, dupa caz, denumirea folosita de comerciant in realizarea operatiunilor ce fac obiectul comertului sau si sub care semneaza. Caracteristicile firmei sunt: - este un atribut de identificare a comerciantului; - noutatea firmei. Conform art 38 din legea 26/1990, republicata, orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele

existente; - disponibilitatea firmei este verificata de Biroul Unic ce functioneaza in cadrul Camerelor de Comert si Industrie teritoriale. Firmele radiate din registrul comertului nu sunt disponibile pentru o perioada de doi ani de la data radierii; - liceitatea firmei; nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public; - firma se poate transmite numai impreuna cu intregul fond de comert. 77. Faceti o comparatie intre clientela si vadul comercial. RASPUNS: Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant. Din punct de vedere contabil se exprima sub forma unei cifre. Vadul comercial reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela, depinzand atat de factori interni de ordin obiectiv: locul amplasarii magazinului, calitatea produselor sau a serviciilor, de ordin subiectiv: publicitatea comerciantului, calitatea personalului angajat, cat si de factori externi, cum ar fi reputatia sau bonitatea clientilor, a partenerilor de afaceri. 78. SC OM" SRL a incheiat un contract de imprumut bancar garantand creditul cu marfurile aflate in magazinul situat chiar la sediul societatii. Ulterior perfectarii contractului de imprumut (credit) si contractului de garantie reala mobiliara, marfurile au fost vandute, urmand ca pretul sa fie incasat in termen de 30 de zile de la predare. Este valabil contractul de vanzare-cumparare privind marfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)? RASPUNS: Potrivit art 21 din titlul VI din legea nr 99/1999 privind unele masuri de accelerare a reformei economice, pe durata contractului de garantie mobiliara debitorul poate administra sau poate dispune de bunul ce face obiectul garantiei, deci il poate vinde, garantia urmand a fi stramutata asupra pretului obtinut din vanzarea bunului respectiv. Asadar, contractul de vanzare-cumparare este valabil incheiat. 79. Care este deosebirea dintre aportul in societate al fondului de comert si vanzarea acestuia? RASPUNS: Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind aport in natura de bun incorporal. Titularul fondului de comert se obliga, prin actele constitutive ale societatii, sa transmita dreptul de proprietate sau numai dreptul de folosinta asupra fondului de comert si, evident, sa-l predea societatii. Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia, in sensul ca, in cazul aportului, in schimbul fondului de comert asociatul primeste parti sociale sau actiuni, in timp ce, in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator (dobanditor) pretul fondului de comert vandut. 80. In situatia in care un contract de garantie reala mobiliara (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtamant, inscrierea garantiei in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati raspunsul. RASPUNS: Inscrierea garantiei reale mobiliare in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera valabilitate garantiei, ceea ce inseamna ca inscrierea are doar rolul de a face opozabila fata de terti garantia constituita. 81. Este admisibila cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert? RASPUNS: Cesiunea contractului de locatie asupra fondului de comert este admisibila in aceleasi conditii ca si in cazul sublocatiunii: sa nu se fi interzis prin contractul de locatiune; sa se fi cerut in prealabil consimtamantul locatorului (daca in contract s-a prevazut acest lucru); cesiunea sa nu contravina contractului de locatiune. In plus, cesiunea contractului de locatiune a fondului de comert trebiue sa indeplineasca conditiile de forma prevazute de art 1393 Codul Civil, necesare opozabilitatii cesiunii fata de tertele persoane. Aceste conditii sunt: cesiunea sa fie notificata locatorului (debitorul cedat) sau sa fie acceptata in forma autentica de acesta. 82. O persoana fizica, A.M., imprumuta de la o banca o suma de bani. Pentru a acorda creditul, banca ii cere un garant personal care sa se oblige sa plateasca in cazul in care A.M. nu ramburseaza creditul. In aceste conditii A.F. se obliga, in calitate de fidejusor, alaturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmarit la plata atat pentru creditul nerambursat, cat si pentru dobanzile aferente. Ce suma trebuie sa plateasca fidejusorul? Argumentati raspunsul. RASPUNS: Acordarea unui credit de catre o banca constituie o operatiune de banca si, in temeiul art 3 pct 11 din Codul comercial este o fapta obiectiva de comert. Potrivit art. 42 alin (2) din Codul Comercial, in obligatiile comerciale fidejusorul, chiar necomerciant, care garanteaza o obligatiune comerciala, este tinut solidar cu debitorul principal, cu exceptia cazului cand in contract s-a prevazut contrariul, adica numai in limita creditului acordat. Asadar, daca acesta nu plateste, banca il va putea obliga pe fidejusor sa plateasca atat suma reprezentand creditul nerambursat, cat si dobanzile aferente, pentru ca nu exista alta prevedere contractuala. 83. Societatea comerciala Carol" SA a inceput sa distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004 incepand cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatand ca nu-si primeste dividendele, a actionat in judecata societatea comerciala, la data de 17 aprilie 2005. De la ce data poate cere si dobanzi de intarziere? Argumentati solutia. RASPUNS: Comercialitatea obligatiei de plata a dividendelor deriva din art 4 din Codul comercial care, in completarea articolului 3 din

Codul comercial instituie prezumtia de comercialitate pentru toate actele sau faptele savarsite de un comerciant, daca nu sunt de natura civila. Prin urmare, obligatia de plata a dividendelorare caracter comercial si, ca atare, in privinta ei sunt aplicabile disp art 43 din Codul comercial, referitoare la dobanda de drept. Asadar, actionarul poate cere dobanzi de intarziere de la data de 4 martie 2005, de la care debitorul datoreaza automat, pe langa dividende, si dobanzi. 84. AVAS incheie un contract de vanzare-cumparare de actiuni cu compania Aneida International" SA. Nerespectarea unor obligatii contractuale da nastere unei neintelegeri intre parti. Carei instante urmeaza sa se adreseze partile: instantei de contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia. RASPUNS: Vanzarea de actiuni este in mod expres definita de art 3 din Codul comercial ca fiind fapt obiectiv de comert. In conformitate cu art 7 din Codul comercial, cei ce efectueaza in mod obisnuit acte de comert au calitatea de comercianti (deci si AVAS). Potrivit art 4 din Codul comercial, obligatiile comerciantilor au natura comerciala, deci litigiile care deriva din nerespectarea obligatiilor sunt de natura comerciala si trebuie solutionate de instantele comerciale si nu de cele de contecios administrativ. 85. A.M. incheie un contract de asigurare de viata cu societatea CAROM" SA obligandu-se sa-i plateasca trimestrial primele de asigurare. Pentru ca nu si-a respectat obligatia de plata, societatea de asigurari intenteaza o actiune judecatoreasca impotriva lui A.M. Litigiul are natura civila sau comerciala? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 6 din Codul comercial, asigurarile de bunuri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai in ceea ce-l priveste pe asigurator. In cazul in speta, finalitatea pentru asigurat este civila, deci competenta va fi instanta civila. 86. Regia autonoma de Gospodarie Comunala Galati si asociatia de locatari nr. 600 din Galati incheie un contract pentru executarea de lucrari de reparatie a instalatiei de incalzire, canalizare, apa rece, apa calda si menajera la doua blocuri. Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, in calitate de reclamanta, se va adresa instantei civile sau celei comerciale? Motivati solutia. RASPUNS: Contractul nu are caracter civil, activitatea antreprenorului RAGC Galati, constand in realizarea de lucrari de constructie si reparatie, se incadreaza in faptele obiective de comert reglementate de art 3 pct 8 din codul comercial. Potrivit art 56 din Codul comercial, daca un act este comercial pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi in ceea ce priveste acel act legii comerciale. Asadar litigiul este comercial, iar instanta competenta este cea comerciala. 87. A.T., comerciant, cumpara la data de 1 octombrie 2004 o garsoniera. La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar in 15 ianuarie 2005 isi cumpara o noua garsoniera. Contractele de vanzare-cumparare incheiate de comerciant au natura comerciala? Argumentati raspunsul. RASPUNS: Faptul ca AT este comerciant ne-ar putea conduce la concluzia ca actele sale sunt comerciale, in temeiul prezumtiei de comercialitate instituite de art 4 din Codul comercial. Pentru ca vanzarea cumpararea nu are caracter de intermediere cerut de art 3 din Codul comercial, iar cumpararea garsonierei se face in scopul de a o locui, nu cu scop de revanzare, se aplica art 5 din Codul comercial, potrivit caruia "nu se poate considera fapt de comert cumpararea de produse sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului sau a familiei sale". Desi este comerciant, prezumtia de comercialitate nu se apilica, AT cumparand garsoniera in scopul de a o folosi personal. Intentia de vanzare a aparut ulterior cumpararii si neconstituind o interpunere in schimb, natura contractului este civila si nu comerciala. 88. A.T. si B.T., casatoriti, avand doi copii minori de 16, respectiv 17 ani, vor sa desfasoare o activitate economica avand ca obiect comertul cu flori, in cadrul unei asociatii familiale. Potrivit reglementarilor in vigoare, este posibila constituirea acesteia? Motivati solutia. RASPUNS: Este posibila, conform legii nr 300/2004, care, potrivit art 5 alin 1 lit a, admite ca membrii asociatiei familiale sa aiba cel putin varsta de 16 ani. Acesti minori vor avea calitatea de angajati proprii, neputand sa aiba calitatea de reprezentant al asociatiei familiale, calitate pentru care se cere varsta de 18 ani. 89. A.T. a fost condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru evaziune fiscala, pe cand desfasura o activitate economica in mod independent. Avand in vedere antecedentele penale, A.T. poate fi reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati solutia. RASPUNS: Infractiunea de evaziune fiscala determina ca AT sa decada din dreptul de a exercita o activitate comerciala. Calitatea de reprezentant al asociatiei familiale presupune relatii cu tertii si desfasurarea de acte de comert in numele asociatiei familiale. Asadar AT nu poate fi nici reprezentant al asociatiei familiale. 90. Comerciantul A.Z. s-a inmatriculat la registrul comertului din judetul Constanta, avand sediul principal in municipiul Constanta. In ipoteza in care A.Z. deschide o sucursala in orasul Mangalia este necesara o noua inregistrare in registrul comertului, inregistrare distincta pentru sucursala? Motivati raspunsul. RASPUNS:

Da, chiar daca sucursala isi desfasoara activitatea in perimetrul aceluiasi oficiu al registrului comertului, respectiv judetul Constanta, conform art 43 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, sucursala se va inmatricula in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inmatriculare independenta. 91. Prin divizarea societatii A", societatile B" si C", societati pe actiuni, preiau patrimoniul societatii A" care isi inceteaza activitatea. Adunarea generala extraordinara a actionarilor societatii B" aproba proiectul de divizare si preluare a patrimoniului societatii A" (in cota-parte prevazuta de proiect), precum si marirea obligatiilor actionarilor societatii B", ca urmare a divizarii, cu votul a 50% din actionari. Este legala hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu este legala decizia deoarece, conform art 247 din legea 31/1990, republicata si modificata, prin derogare de la art 115, cand divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia din societatile participante, hotararea se ia cu unanimitate de voturi. 92. In termen de doua luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor societatilor care fuzioneaza prin absorbtie au loc adunarile generale extraordinare ale asociatilor societatii Impex" SRL ce urmeaza sa fie absorbita si ai societatii Coral" SA ca societate absorbanta. Ca urmare a aprobarii de catre ambele societati a proiectului de fuziune prin absorbtie au loc: a) dizolvarea cu lichidare a societatilor absorbite, care isi inceteaza existenta; b) transmiterea universala a patrimoniului societatii Impex" SRL catre societatea Coral" SA; c) atribuirea de actiuni asociatilor societatii Impex" SRL din actiunile societatii Coral" SA. Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia. RASPUNS: Nu este corect efectul privind dizolvarea cu lichidare a societatilor absorbite. In temeiul art 238 din legea 31/1990, republicata si modificata, fuziunea are ca efect dizolvarea fara lichidare a societatii absorbite (care isi inceteaza existenta) si transmiterea universala a patrimoniului sau, in schimbul atribuirii de actiuni. 93. Judecatorul delegat la oficiul registrului comertului a refuzat sa autorizeze constituirea societatii comerciale Tibles" SA obtinuta prin fuziunea prin contopire a doua societati care si-au incetat existenta: o societate in nume colectiv si o societate in comandita simpla. Judecatorul delegat a motivat ca, deoarece in patrimoniul societatii obtinute prin contopire s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv trebuia intocmit in forma autentica, ceea ce reprezentantii societatii comerciale nu au facut. Acestia au invocat lipsa autentificarii prin aceea ca terenul facea parte din patrimoniul societatii in nume colectiv, al carei act de constituire fusese intocmit in forma autentica, dar prin incetarea existentei acestei societati si prin faptul ca noua societate constituita prin contopire nu mai este o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai trebuie autentificat. Care este solutia legala? Motivati raspunsul. RASPUNS: Judecatorul delegat a respins motivat cererea de inmatriculare. Conform art 239 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, daca prin fuziune se infiinteaza o noua societate, aceasta se constituie in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita. Este adevarat ca prin contopire s-a constituit o societate de capital si nu de persoane, dar daca printre aporturile de capital se afla un teren, potrivit art 5 alin (6) lit a) din legea 31/1990, republicata si modificata, actul constitutiv trebuie autentificat. 94. Tribunalul a respins ca nefondata cererea reclamantului, asociat la o societate cu raspundere limitata aflata in lichidare, de a numi un alt lichidator, pe motiv ca actualul lichidator nu a intrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat nelegala numirea lichidatorului, desi el intrunise cvorumul cerut de 3/4 din numarul asociatilor, impus de actul constitutiv, sustinand ca Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, prevede ca numirea lichidatorilor la societatile cu raspundere se poate face numai cu votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a realizat. Solutia de respingere a cererii este corecta? Motivati raspunsul. RASPUNS: Hotararea adunarii generale este corecta. Intr-adevar, Legea 31/1990, republicata si modificata, mentioneaza la art 262 alin 2 ca numirea lichidatorilor la societatile de persoane si la societatile cu raspundere limitata se face cu unanimitate de voturi, dar numai daca in contractul de societate nu se prevede altfel. Deoarece in actul constitutiv s-a prevazut ca numirea se poate face cu un cvorum de 3/4 din numarul asociatilor si acest cvorum a fost obtinut, inseamna ca numirea este legala. 95. Intr-o societate cu raspundere limitata cu doi asociati, unul dintre acestia decedeaza. In actul constitutiv exista clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii, dar acestia nu consimt sa continue activitatea in cadrul societatii, in locul defunctului. Este aceasta o cauza de dizolvare a societatii? Ce vor primi mostenitorii? RASPUNS: Nu este cauza de dizolvare a unei societati cu raspundere limitata, deoarece nu se suprapune situatiei reglementate conform art 229 alin (1) din legea 31/1990, republicata si modificata, care prevede ca moartea, falimentul, incapacitatea, excluderea sau retragerea unuia dintre asociati duc la dizolvare, cand datorita acestor clauze, numarul s-a redus la unul singur. Speta corespunde situatiei enuntata de art 229 alin (2), care dispune ca societatea nu se dizolva daca exista clauza de continuare cu mostenitorii. Chiar daca acestia nu consimt sa continue societatea in locul defunctului si cer dizolvarea, aceasta poate interveni ca urmare fie a hotararii generale, conform art 227 alin (1) lit d) din legea 31/1990, republicata si modificata, fie prin hotararea tribunalului pentru neintelegeri grave, conform art 227 alin (1) lit e) din legea 31/1990, republicata si modificata, deci nu prin moartea unui asociat. Conform art 230 alin (1) din legea 31/1990, republicata si modificata, mostenitorilor li se va plati partea ce li se cuvine dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de trei luni de la notificarea decesului asociatului.

96. Lichidatorul unei societati pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca activul societatii este in valoare de 300 milioane lei, iar pasivul de 600 milioane lei. Ce trebuie sa faca lichidatorul cand fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil? RASPUNS: Lichidatorul, potrivit art 257 din legea 31/1990, republicata si modificata, trebuie sa ceara de la actionari sumele pe care le datorau ca debitori pentru societate, pentru varsamintele neefectuate. Adica, potrivit art 259, numai dupa ce, in principal, a fost urmarita mai intai la plata societatea comerciala si bunurile existente in patrimoniu nu acopera creantele, creditorul are dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile ce decurg din creante exigibile. Daca valoarea bunurilor nu este sufucienta, creditorii se pot indrepta prin intermediul lichidatorului, in subsidiar, impotriva actionarilor pentru plata sumelor din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aportului la capitalul social. 97. Lichidatorul a intocmit situatia financiara finala a unei societati pe actiuni, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii. Situatia financiara a fost depusa la oficiul registrului comertului si s-a publicat in Monitorul Oficial, si deoarece niciun actionar nu a facut opozitie, situatia financiara considerandu-se aprobata, lichidatorul a fost eliberat din functie. Ce se intampla in aceste conditii daca dupa doua luni de la publicarea situatiei financiare niciun actionar nu si-a incasat suma cuvenita prin repartizare? RASPUNS: Conform art 270 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, sumele cuvenite actionarilor neincasate timp de 2 luni de la publicarea situatiei financiare vor fi depuse la o banca sau la unele dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca sunt actiuni nominative, sau a numerelor actiunuilor, daca ele sunt la purtator, urmand ca plata sa se faca persoanei indicate sau posesorului actiunilor, retinandu-se titlul. 98. O persoana fizica, A.B., a introdus la data de 18 august 2006 o actiune in justitie impotriva unei societati comerciale aflate in lichidare. Lichidatorul si-a depus specimenul de semnatura la oficiul registrului comertului la data de 17 august 2006, dar societatea comerciala a fost radiata din registrul comertului la data de 20 decembrie 2006. Instanta a respins actiunea reclamantei, cu motivarea ca parata, societatea comerciala, a intrat in lichidare, moment la care nu mai are personalitate juridica si nu mai poate fi atacata in instanta. Este corecta solutia instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia. RASPUNS: Nu este corecta solutia instantei deoarece, conform art 233 alin (4) din legea 31/1990, republicata si modificata, societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia. Faptul ca numai cu o zi inainte de intentarea actiunii lichidatorul isi prelua functia nu dovedeste ca de la aceasta data toate actiunile nu se mai indreapta impotriva societatii in lichidare, ci impotriva lichidatorului. 99. In societatea in nume colectiv Podgoria Nelu Stan", asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata societatii fiind 10 ani de la infiintare. Dupa un an de activitate, S.I. si P.I. au modificat contractul de societate, fara acordul lui N.S., in sensul ca au majorat capitalul social si au inclus in societate un nou asociat, efectuandu-se mentiunea cuvenita in registrul comertului. Ce posibilitati legale are asociatul N.S.? Motivati solutia. RASPUNS: Asociatul NS are la dispozitie , conform art 227 alin (1) lit e) din legea 31/1990, republicata si modificata, posibilitatea de a cere dizolvarea societatii prin hotararea tribunalului, pentru motive temeinice, cum ar fi neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Fiind prin excelenta o societate de persoane, factorul decisiv al optiunii asociatilor pentru aceasta forma de asociere, bazata pe criterii "intuitu personae", rezida in increderea pe care asociatii si-o inspira unul altuia. In speta, nu mai poate fi vorba de incredere atata timp cat cei doi asociati au incercat introducerea unui nou asociat si majorarea capitalului, fara acordul celui de-al treilea asociat, NS. 100. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvarii societatii cu raspundere limitata infiintata de ei, pe motiv ca, desi la data de 15 mai 2007 expira timpul stabilit in actul constitutiv pentru durata societatii, inainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia sa-i consulte daca doresc sau nu prelungirea duratei societatii, chiar inainte de implinirea datei de 15 mai 2007. Administratorul, in contradictoriu, sustine ca, in mod automat, la implinirea datei prevazute in actul constitutiv pentru incetarea activitatii, societatea se dizolva de plin drept. Care este solutia legala? Motivati raspunsul. RASPUNS: Intr-adevar, conform art 227 alin (1) lit a) din legea 31/1990, republicata si modificata, societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, dar potrivit alin (2) al aceluiasi articol, in cazul prevazut de alin (1) lit a), asociatii trebuie sa fie consultati de catre administratori cu cel putin trei luni inainte de expirarea duratei societatii , cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul va putea dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii. Deci asociatii au dreptate. 101. Pentru ca cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o societate in nume colectiv nu au cazut de acord asupra persoanei care sa fie numita lichidator al societatii, instanta 1-a numit pe I.O. sa indeplineasca aceasta functie, cu toate ca A.M. sa opus in mod constant la aceasta numire, motivand ca I.O. s-a implicat in cauza prin expertiza de evaluare a activului si pasivului societatii intocmita, expertiza insusita de asociati. Este corecta numirea lui I.O. ca lichidator?

RASPUNS: Da, faptul ca IO a lucrat ca expert al societatii dizolvate nu il face incompatibil cu numirea de lichidator. 102. Societatea comerciala Mobilrom" SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital social de 50.000 lei, divizat in 50 actiuni la purtator a cate 1.000 lei fiecare. S-a constatat ca termenul de plata pentru 10 actiuni s-a implinit fara ca actiunile sa fie platite in intregime. Deoarece actiunile sunt la purtator, cum vor putea fi identificati debitorii actionari? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 92 alin (2) din legea 31/1990, republicata si modificata, actiunile neplatite in intragime sunt intotdeauna nominative. Deoarece administratorul are obligatia de a verifica indeplinirea obligatiei de varsamant, se vor identifica actionarii care nu sunt la zi cu varsarea aportului subscris si vor putea fi urmariti la plata. 103. O societate comerciala pe actiuni, constituita cu cinci actionari si cu un capital social de 50.000 lei divizat in 500 de actiuni a cate 100 lei fiecare, decide sa-si majoreze capitalul social cu suma de 70.000 lei prin emisiune de noi actiuni. Prezentand situatia financiara a societatii, administratorul precizeaza ca 100 din actiunile emise deja nu au fost integral platite. Ce va decide adunarea generala extraordinara a actionarilor? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 92 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pana cand nu vor fi complet platite cele din emisiunea precedenta. Adunarea generala extraordinara va trebui sa respinga propunerea de majorare a capitalului social pana la achitarea integrala a celor 100 de actiuni. 104. Adunarea generala extraordinara a actionarilor unei societati comerciale este intrunita la prima convocare, fiind prezenti actionarii reprezentand 3/4 din capitalul social si obtinandu-se votul a 25% dintre ei, in vederea conversiei actiunilor nominative in actiuni la purtator. Hotararea adunarii generale a actionarilor este temeinica? Motivati raspunsul. RASPUNS: Hotararea este legala. Conform art 92 alin 4 din legea 31/1990, republicata si modificata, actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator in adunarea generala extraordinara, cu intrunirea conditiilor din art 115. 105. O societate comerciala pe actiuni avand un capital social de 90.000 lei a emis 100 actiuni la purtator in valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare actiune contine: - denumirea si durata societatii; - data actului constitutiv, numarul de inmatriculare in registrul comertului, codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial in care s-a facut publicarea; - capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala si varsamintele efectuate; - avantajele acordate fondatorilor; - semnaturile administratorilor. Continutul actiunilor respecta prevederile legale? Motivati solutia. RASPUNS: Conform art 93 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, actiunea trebuie sa contina exact elementele enumerate mai sus, dar potrivit art 93 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1 lei. In cazul nostru valoarea fiind de 0,03 lei pentru fiecare, nu se respecta prevederile legale. 106. O societate in comandita pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 dintre ele au fost inmanate comanditatilor, purtand semnaturile ambilor administratori, iar restul de 500 au fost inmanate comanditarilor, purtand semnatura unui singur administrator. Sunt indeplinite conditiile legale privind semnaturile administratorilor aplicate pe actiuni? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu, nu sunt indeplinite conditiile in ceea ce priveste semnaturile administratorilor. Astfel, potrivit art 93 alin 4 din legea 31/1990, republicata si modificata, actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, sau, dupa caz, semantura administratorului unic, respectiv a directorului general unic. Actiunile inmanate comanditarilor nu respecta aceasta conditie, deci emiterea lor nu este legala. 107. O societate comerciala pe actiuni avand un capital social de 100.000 lei emite 75 actiuni nominative materializate in valoare de 1.000 lei fiecare si 10 actiuni la purtator in valoare de 2.500 lei fiecare. Este stabilita in mod corect valoarea actiunilor? Motivati solutia. RASPUNS: Nu corespunde prevederilor legale, deoarece conform art 94 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata actiunile trebuie sa fie de o valoare egala, ori in cazul nostru unele sunt in valoare de 1.000 lei fiecare, altele au valoare de 2.500 lei fiecare. 108. Este legala prevederea din actul constitutiv al unei societati pe actiuni potrivit careia capitalul social de 80.000 lei este divizat in 60 actiuni ordinare a cate 1.000 lei fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a cate 1.000 lei fiecare? Motivati raspunsul. RASPUNS: Este o prevedere legala - conform art 95 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.

109. Din cele 300 de actiuni nominative a cate 100 lei fiecare emise de o societate comerciala in urma distribuirii lor catre actionari s-a constatat ca: - 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor; - 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie; - 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori; - 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti. Repartizarea actiunilor corespunde prevederilor legale? Motivati solutia. RASPUNS: Nu, deoarece nu s-au respectat prevederile art 95 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, care dispune ca administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend preferential, fara drept de vot, adica actiuni preferentiale. 110. In actul constitutiv al unei societati pe actiuni s-a prevazut posibilitatea constituirii de adunari generale speciale ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni, respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative preferentiale fara drept de vot, stipulandu-se numarul minim al actionarilor ce se pot constitui in adunari speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevazut nimic in legatura cu conditiile in care adunarile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si numarul de voturi necesare luarii unei hotarari valabile. In lipsa acestor prevederi contractuale, hotararile adunarilor speciale sunt valabile? RASPUNS: Nu, deoarece. conform art 96 din legea 31/1990, republicata si modificata, titularii fiecarei categorii de actiuni se recunosc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii; orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari. Deoarece actul constitutiv nu precizeaza conditiile de prezenta si cvorum necesare unor hotarari valabile, se vor aplica dispozitiile din legea 31/1990, republicata si modificata. 111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate comerciala pe actiuni. Dorind sa le instraineze, odata cu incasarea pretului lor, le inmaneaza cumparatorului. Este valabila transmiterea dreptului de proprietate catre cumparator? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu este valabila transmiterea dreptului de proprietate, deoarece conform art 98 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, in cazul actiunilor dematerializate, acest drept se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent(vanzator) si de cesionar (cumparator) sau de mandatarii lor; simpla transmitere a actiunilor este insuficienta. 112. In actul constitutiv al unei societati comerciale in comandita pe actiuni se prevede expres ca actiunile preferentiale cu dividend prioritar, fara drept de vot, se pot transmite catre terti, cu conditia ca dobanditorii sa devina actionari comanditati cu atributii de administrare. Este legala stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia. RASPUNS: Nu este legala stipulatia. Pe de o parte se incalca dispozitiile art 95 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, iar pe de alta parte , dispozitiile art 111 alin 2 lit b din legea 31/1990, republicata si modificata, care stabileste ca intra in atributiile adunarii generale ordinare alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si a cenzorilor. O persoana nu poate deci dobandi calitatea de administrator prin simpla achizitie a unei anumite categorii de actiuni. 113. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sa i le cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni, A.M. mentioneaza declaratia de cesiune si o semneaza alaturi de semnatura cumparatorului (cesionar) la data de 1 martie 2007. Predarea actiunilor si plata lor se face la 15 martie 2007. Din ce moment cesionarul poate sa devina actionar al societatii emitente? Motivati solutia. RASPUNS: La niciuna dintre datele de mai sus nu se transfera dreptul de proprietate de la AM la IO pentru ca, potrivit art 98 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratia facuta in registrul actionarilor si prin mentionarea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. In cazul prezentat transmiterea nu este opozabila societatii emitente pana cand nu se inscrie declaratia de transmitere in registrul actionarilor. IO nu devine actionar al societatii emitente decat la data inscrierii in registrul actionarilor a declaratiei de transmitere a actiunilor. 114. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comerciala, pe care le cesioneaza lui I.O., la data de 24 februarie 2006. Ulterior, I.O. afla ca actiunile nu erau integral platite si este urmarit la plata de societatea emitenta. I.O. refuza plata argumentand ca, potrivit legii, A.T. trebuia urmarit la plata timp de 12 luni de la data constituirii societatii. Pentru acest motiv considera ca, deoarece societatea s-a constituit la 17 martie 2004, obligatia de plata s-a stins prin prescriptie, la 17 martie 2005. Este intemeiat refuzul de plata al lui I.O.? Motivati solutia. RASPUNS: Refuzul nu este intemeiat. IO poate fi obligat sa achite actiunile neplatite de AT, potrivit art 98 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, in mod solidar cu AT, timp de 3 ani socotiti de la data cand s-a facut mentionarea de transmitere in registrul actionarilor.

115. O societate pe actiuni constituita la data de 15 ianuarie 2006 constata ca la data de 20 ianuarie 2007 10 actionari nu si-au executat integral obligatia de varsamant. Ce posibilitati legale are societatea? Motivati solutia. RASPUNS: Conform art 100 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, actionarii care nu si-au respectat obligatia de plata a varsamintelor vor fi invitati sa-si indeplineasca aceasta obligatie printr-o somatie colectiva publicata de 2 ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, si intr-un ziar de larga raspandire. 116. Ce solutie va putea adopta consiliul de administratie sau, dupa caz, directoratul in situatia in care, chiar in urma somatiilor colective, actionarii nu si-au efectuat varsamintele? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 100 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, in acest caz consiliul de administratie, respectiv directoratul va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative. 117. O societate comerciala pe actiuni are trei actionari care in termen de un an de la inmatriculare nu si-au executat obligatia de plata a varsamintelor restante. Dupa implinirea acestui termen, respectand dispozitiile legii, i-a somat pe cei trei sa plateasca si, constatand ca nici in urma somatiei nu-si indeplinesc obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale celor trei. Din ce moment este opozabila tertilor aceasta decizie? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 100 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, decizia de anulare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate. Din acest moment decizia de anulare este opozabila tertilor. 118. Constatand neindeplinirea obligatiilor de varsamant a unor actionari, si ca nici dupa somatia publicata in conditiile legii debitorii nu-si achita datoria, consiliul de administratie al unei societati pe actiuni decide anularea actiunilor nominative neachitate. Ulterior se publica in Monitorul Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale caror actiuni au lost anulate. Este legala aceasta masura? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu este legala, nefiind completa. Potrivit art 100 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, publicarea trebuie sa cuprinda decizia de anulare a consiliului de administratie, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate. Asadar publicarea doar a numelui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate este insuficienta. 119. In cazul in care o societate pe actiuni decide si publica decizia de anulare a actiunilor actionarilor care nu au platit sumele restante este obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia. RASPUNS: Nu este obligatorie reducerea capitalului social, deoarece, potrivit art 100 alin 4 din legea 31/1990, republicata si modificata, in locul actiunilor anulate pot fi emise noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi vandute. 120. Actionarul A.T. detine la o societate pe actiuni trei actiuni nominative, avand numerele de ordine 34, 35, 36, in valoare de 10 lei fiecare. Pentru ca a intarziat cu plata acestora, consiliul de administratie decide anularea actiunilor si, dupa publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni, avand numerele de ordine 40, 41, 42, in valoare de 100 lei fiecare, pe care le pune in vanzare. Este corecta solutia adoptata? Motivati solutia. RASPUNS: Solutia nu este legala in ceea ce priveste numerele de ordine ale actiunilor emise, deoarece, potrivit art 100 alin 4 din legea 31/1990, republicata si modificata, in locul actiunilor anulate se emit noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi vandute. 121. In cazul in care societatea emitenta decide anularea unei parti din actiunile emise si revanzarea lor, ca sanctiune a neplatii varsamintelor restante de catre actionarii titulari, intrebarea este ce suma se va restitui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate? Motivati solutia. RASPUNS: Conform art 100 alin 5 din legea 31/1990, republicata si modificata, sumele obtinute din vanzarea noilor actiuni emise ca urmare a anularii celor anterioare vor fi intrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicitate si de vanzare, a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate; restul vor fi innapoiate actionarilor. Asadar numai daca vor ramane bani dupa acoperirea cheltuielilor, acestia se vor restitui actionarilor. 122. O societate pe actiuni, ca urmare a anularii unui numar de actiuni, a efectuat urmatoarele cheltuieli: 200 lei pentru publicarea si vanzarea noilor actiuni emise in locul celor anulate, 600 lei pentru dobanzile de intarziere, iar din vanzarea noilor actiuni s-a obtinut doar suma de 300 lei. Se poate recupera suma neacoperita si de la cine? Motivatia solutia. RASPUNS: Conform art 100 alin 6 din legea 31/1990, republicata si modificata, daca pretul obtinut nu este indestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vanzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se indrepte impotriva subscriitorilor si cesionarilor, care, potrivit art 98 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, raspund solidar timp de 3 ani pentru plata actiunilor, socotit de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

123. A.T., dobanditor a 10 actiuni la societatea Impex" SA, titular al acestora de la data inregistrarii cesiunii in registrul actionarilor, respectiv la 3 mai 2005, este urmarit in mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile prilejuite de societate cu vanzarea de noi actiuni, ca urmare a anularii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru vanzarea noilor actiuni, neexistand persoane interesate sa cumpere. Deoarece societatea comerciala s-a inregistrat in registrul comertului la data de 1 martie 2001, A.T. a refuzat plata pentru care era urmarit in mod solidar, motivand ca obligatia era prescrisa. Este corecta argumentatia lui A.T.? Motivati solutia. RASPUNS: Nu este corecta, deoarece, potrivit art 100 alin 6 coroborat cu art 98 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, solidaritatea subscriitorilor si a cesionarilor ulteriori, cazul lui AT, se intinde pe o durata de 3 ani, dar de la data efectuarii mentiunii de transmitere a actiunilor in registrul actionarilor, deci in speta 3 mai 2005. Obligatia nu este prescrisa, el poate fi urmarit la plata solitar cu IO pana la 3 mai 2008. 124. O societate comerciala pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vanzarea noilor actiuni si acoperirea dobanzilor de intarziere a actiunilor anulate, ca urmare a neplatii integrale a acestora, suma de 35.000 lei, recuperand din vanzarea noilor actiuni emise in locul celor anulate doar 10.000 lei. Urmarindu-i la plata pentru diferenta in mod solidar pe actionarii subscriitori si cesionarii ulteriori societatea a obtinut 15.000 lei. Neputandu-se acoperi intreaga suma datorata societatii, adunarea generala a actionarilor a decis reducerea capitalului social cu suma de 15.000 lei. Este legala decizia? Motivati solutia. RASPUNS: Nu este legala decizia AGA, deoarece, potrivit art 100 alin 7 din legea 31/1990, republicata si modificata, daca in urma indeplinirii formalitatilor de urmarire solidara a subscriitorilor si cesionarilor nu s-au realizat sumele datorate societatii, se va proceda de indata la reducerea capitalului social in proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent (adica doar pentru 10.000 lei) 125. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat sa voteze in adunarea generala a actionarilor din data de 17 martie 2007 in locul unui alt actionar ce detine cinci actiuni integral achitate. In lipsa oricarei stipulatii contrare in actul constitutiv, cate voturi poate exercita A.T. la data de 17 martie 2007 in nume propriu? Motivati solutia. RASPUNS: In lipsa oricarei stipulatii contrare, conform art 101 din legea 31/1990, republicata si modificata, orice actiune integral platita da dreptul la un vot. Pentru ca este vorba de exercitarea in nume propriu a dreptului de vot si in acest caz nu conteaza ca este mandatat sa voteze si pentru altul, numarul de voturi pe care il poate exercita corespunde numarului de actiuni detinute, adica 15. 126. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la societatea comerciala Coral" SA. Actul constitutiv al societatii prevede ca dreptul de vot al actionarilor ce detin mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. considera ca prevederea din actul constitutiv este nelegala, deoarece Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formuleaza principiul proportionalitatii, potrivit caruia orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala a actionarilor. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 101 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. In cazul nostru prioritate au stipulatiile contractuale; numai in lipsa unor dispozitii contrare se aplica dispozitiile legale. Asadar, sustinerea lui A.M. este netemeinica. 127. Constatand ca de la data de 15 iunie 2007 actionarul A.M. este in intarziere cu plata varsamintelor, consiliul de administratie al societatii comerciale care a emis actiunile decide anularea actiunilor lui A.M. la data de 17 august 2007, dupa ce, in prealabil, 1-a somat sa-si execute obligatia la 15 aprilie 2007, respectand dispozitiile legii. De la ce data este suspendat dreptul de vot in Adunarea Generala a Actionarilor al actionarului A.M.? Motivati solutia. RASPUNS: Conform art 101 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. Asadar, in mod automat, fara vreo somatie prealabila, chiar la indeplinirea scadentei pentru efectuarea varsamintelor, actionarului AI ii este suspendat dreptul de vot, deci in speta, chiar de la data de 15 iunie 2005. 128. Conform testamentului lasat de A.M., cei trei fii ai sai mostenesc si actiunile lui A.M. la societatea comerciala Relon" SA. Tinand cont ca este vorba de 17 actiuni nominative, cate actiuni vor reveni fiecarui mostenitor? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 102 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, actiunile sunt indivizibile, deci fii nu pot obtine fractiuni de actiuni. Conform art 102 alin 2 cand mai multe persoane detin o actiune nominativa, ele trebuie sa desemneze un reprezentant comun. Asadar va trebui ca cei trei fii sa desemneze un reprezentant. Dupa aceea, cei trei se vor inregistra ca titulari ai celor 17 actiuni, reprezentantul comun va colecta dividendele si le va inparti in mod egal celor 3 frati. 129. Doi frati achizitioneaza, prin cesiune, 29 de actiuni la purtator de la o societate comerciala pe actiuni. Deoarece in contractul de cesiune nu s-a prevazut de cate actiuni va beneficia fiecare, cum se va proceda dupa plata pretului? Motivati solutia.

RASPUNS: Conform art 102 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun. In speta, cei doi frati vor desemna un reprezentant comun, care va detine cele 29 de actiuni la purtator in numele celor 2 titulari. El va incasa dividendele si le va imparti in mod egal fratilor. 130. Ca efect al deschiderii succesiunii defunctei C, A si B dobandesc certificat de mostenitor in cota egala a averii acesteia. Printre bunurile mostenite se afla si 10 actiuni la societatea comerciala Sara" SA. Tinand cont ca defuncta avea de efectuat unele varsaminte restante catre societatea comerciala, cum se va imparti datoria intre cei doi mostenitori? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 102 alin 4 din legea 31/1990, republicata si modificata, atata timp cat o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate. Asadar, A si B vor fi tinuti in mod solidar la plata varsamintelor restante. 131. Adunarea generala extraordinara a actionarilor a decis dobandirea de actiuni proprii in valoare de 5% din capitalul social subscris. Impotriva deciziei au facut opozitie 30 de actionari motivand ca Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, interzice expres dobandirea de actiuni proprii. Care este solutia legala? Motivati raspunsul. RASPUNS: Conform art 103 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama societatii, in afara de cazul cand AGA extraordinara hotaraste altfel, cu respectarea prevederilor legii. Conform art 103 alin 1 lit 6, valoarea actiunilor dobandite de societate, inclusiv cele aflate in portofoluil sau, este de maxim 10 % din capitalul social subscris. Ambele prevederi fiind respectate, inseamna ca decizia AGA este corecta. 132. Adunarea generala extraordinara a actionarilor unei societati in comandita pe actiuni a decis dobandirea de actiuni proprii, astfel incat, impreuna cu cele aflate in portofoliul sau, reprezinta 10% din capitalul social subscris. In cadrul adunarii s-a aratat ca, la data respectiva, capitalul varsat reprezinta 90% din capitalul subscris. Este legala decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia. RASPUNS: Decizia nu este legala, deoarece, potrivit art 103 alin 1 lit c din legea 31/1990, republicata si modificata, se pot dobandi numai actiuni integral liberate si numai in cazul in care capitalul social subscris este varsat integral. In cazul din speta capitalul varsat reprezinta doar 90% din cel subscris. 133. Adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste dobandirea de actiuni proprii in conditiile legii, stabilind ca termen-limita pentru efectuarea operatiunii 12 luni. Depasirea acestui termen si realizarea efectiva a operatiunii dupa 20 de luni vor atrage nulitatea absoluta a hotararii de dobandire de actiuni proprii? Motivati solutia. RASPUNS: Nu, depasirea termenului nu atrage nulitatea absoluta a hotararii AGA, dar pentru ca, potrivit art 103 alin 1 lit a din legea 31/1990, republicata si modificata, se specifica termen maxim de 18 luni, iar conform art 104 alin 1, incalcarea disp art 103, deci implicit depasirea termenului de 18 luni, conduce la obligativitatea instrainarii actiunilor proprii astfel dobandite, in termen de un an de la data dobandirii lor. Cele neinstrainate in acel termen va trebui sa fie anulate, iar capitalul social redus in mod corespunzator. 134. In cazul in care un actionar garanteaza un imprumut bancar cu actiunile sale nominative materializate, unde trebuie inregistrat gajul constituit asupra actiunilor? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 99 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, pentru a fi opozabila societatii comerciale, garantia reala mobiliara se inregistreaza in registrul actionarilor, tinut de consiliul de administratie, respectiv directorat. Pentru a fi opozabila tertilor, garantia conform art 99 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, trebuie inregistrata in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. 135. A.M. a dobandit de la I.O. 10 actiuni la purtator materializate la data de 1 martie 2007. Pe data de 15 aprilie a fost somat sa restituie actiunile lui A.M., deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un imprumut bancar pe care nu 1-a restituit. Ce poate invoca I.O. in apararea sa? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 99 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, garantia asupra actiunilor, chiar daca sunt la purtator, dar materializate, trebuie mentionata pe titlu si semnata de creditor si debitorul actionar sau mandatarii lor, altfel nu este opozabila dobanditorului ulterior, asa cum este IO. Garantia nefiind inscrisa nu i se poate cere predarea. 136. Deoarece in localitatea in care se afla sediul societatii nu exista nici un ziar de larga raspandire, convocarea adunarii generale a actionarilor s-a facut numai prin publicare in Monitorul Oficial. Convocarea adunarii generale a actionarilor indeplineste conditiile legale? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu, nu este legal intrunita, deoarece potrivit art 117 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, este obligatorie, pe langa publicarea in Monitorul Oficial, si publicarea intr-un ziar de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. Asadar, cand nu exista un ziar in localitatea de sediu a societatii comerciale, se va publica, obligatoriu, intr-un ziar din cea mai apropiata localitate.

137. In textul convocarii pentru prima adunare generala a asociatilor se precizeaza ca, daca nu se tine prima adunare, programata la orele 12,00 in aceeasi zi, la orele 18,00, va avea loc cea de-a doua adunare. Este legal intrunita adunarea generala a asociatilor? Motivati solutia. RASPUNS: Nu este legala prevederea potrivit careia daca prima adunare nu s-a tinut poate avea loc o noua adunare in aceeasi zi, deoarece potrivit art 118 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, a doua adunare generala nu se poate intruni chiar in ziua fixata pentru prima adunare . 138. A.M., actionar la o societate pe actiuni, sustine ca adunarea generala a actionarilor din data de 16 aprilie 2007 nu a fost legal intrunita, deoarece, desi convocatorul afisat la sediul societatii a fost semnat inca din data de 1 aprilie 2007 de catre toti actionarii inscrisi in acesta, numele sau nu se regasea pe lista si, in consecinta, el nu a semnat. In replica, administratorul unic al societatii i-a amintit lui A.M. ca este in intarziere cu varsamintele datorate societatii si ca, pe perioada cat intarzie, dreptul sau de vot este suspendat. Care este solutia legala? RASPUNS: Potrivit art 101 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. Pentru ca aceasta era si situatia lui AM, administratorul are dreptate. 139. Actionarul I.O. considera ca hotararea adunarii generale este ilegala si, ca atare, nu-i este opozabila, deoarece a votat contra. Este temeinica motivarea lui I.O.? Motivati solutia. RASPUNS: Sustinerea lui IO nu este intemeiata. Potrivit art 132 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau ale actului constitutiv sunt obligatorii, chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. IO este obligat, daca a votat contra, sa ceara mentionarea in procesul verbal al sedintei a faptului ca s-a opus hotararii respective. 140. Un actionar persoana juridica este reprezentat in cadrul adunarii generale a actionarilor (AGA) de organele sale de conducere, in speta de vicepresedintele consiliului de administratie. In procesul-verbal al adunarii s-a mentionat pozitia unui actionar, A.M., care considera nelegala participarea vicepresedintelui consiliului de administratie, atata timp cat nu-si prezinta procura speciala care sa-1 imputerniceasca sa participe in numele actionarului - persoana juridica - la AGA. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia. RASPUNS: Este adevarat ca potrivit art 125 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, un actionar poate reprezenta in AGA un alt actionar doar daca s-a intocmit o procura speciala in acest sens. Dar in ipoteza de mai sus nu este vorba de o astfel de reprezentare, vicepresedintele consiliului de administratienu nu reprezinta pe un alt actionar, ci insasi societatea comerciala a carui administrator este. Astfel, conform art 137 alin 1 din lege, cand sunt mai multi administratori ei constituie un consiliu de administratie, iar potrivit art 72, obligatiile administratorului sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat. Deoarece mandatul contine imputernicirea de reprezentare in toate actele cu tertii, vicepresedintele consiliului de administratie nu are nevoie de procura speciala pentru a participa la AGA; el este, ca administrator, reprezentant legal al actionarului - persoana juridica. 141. Actionarul I.O. a atacat in justitie hotararea adunarii generale a actionarilor (AGA) a societatii comerciale a carui actionar este, invocand absenta sa la AGA, fapt consemnat si in procesul-verbal al sedintei, motiv pentru care considera ca hotararea AGA nu ii este opozabila si nu poate produce efecte nici fata de ceilalti actionari. Ce va hotari instanta de judecata? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 132 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Asadar, hotararea AGA din cazul de fata ii este opozabila lui IO chiar daca a absentat la acea sedinta AGA. Pe de alta parte, potrivit art 132 alin 2, numai hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in terman de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la AGA sau care au votat contra si au cerut sa se inregistreze aceasta in procesul verbal al sedintei. Nefiind dovedita ilegalitatea sau faptul ca hotararea AGA ar fi contrara actului cnstitutiv, actiunea lui IO va fi respinsa de instanta ca neintemeiata. 142. Actionarul A.M., detinator al unui numar de actiuni reprezentand 51,31% din capitalul social, s-a adresat instantei judecatoresti, solicitandu-i sa autorizeze convocarea adunarii generale a actionarilor si stabilirea persoanei care o va prezida, motivand ca, desi erau intrunite conditiile din actul constitutiv pentru convocarea AGA, administratorul societatii comerciale a refuzat convocarea. Ce solutie adopta instanta? Motivati raspunsul. RASPUNS: Actiunea este intemeiata. Instanta va autoriza convocarea AGA si persoana care sa o prezideze, aplicand art 119 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, conform caruia administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala la cererea actionarilor reprezentand a cincea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii care intra in atributiile adunarii. In cazul de fata, actiunile lui AM reprezentau mai mult de 5%, respectiv 51.31% din capitalul social.

In speta este incident si art 119 alin 3 potrivit caruia, in cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, va putea autoriza, cu citatea consiliului de administratie sau a directoratului si in conformitate cu art 331-339 din codul de procedura civila, convocarea AGA de catre persoanele care indeplinesc conditiile de la alin 1. Prin aceeasi incheiere instanta va stabili data tinerii AGA si, dintre actionari, persoana care o va prezida. 143. Administratorul unei societati comerciale pe actiuni a cerut intrunirea adunarii generale a actionarilor (AGA) la o a doua convocare, considered ca la prima convocare nu s-a intrunit cvorumul legal de actionari, reprezentand eel putin jumatate din capitalul social. Actionarii reprezentand intregul capital social au respins cererea administratorului, sustinand ca, din cauza faptului ca prima convocare se datoreaza actionarilor reprezentand intregul capital social si deoarece niciunul dintre acestia nu a facut opozitie, adunarea se poate considera valabil intrunita chiar fara intrunirea cvorumului legal invocat de administrator. Care este solutia legala? Motivati raspunsul. RASPUNS: Actionarii au dreptate si nu administratorul, deoarece, potrivit art 121 din legea 31/1990, republicata si modificata, actionarii reprezentand intregul capital social vor putea, daca nici unu dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta adunarii fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei. 144. In fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut ca, in mod gresit, prima instanta i-a respins actiunea ca tardiva (intentata prea tarziu), deoarece, pentru actiunea in anulare a unei hotarari a adunarii generale contrare actului constitutiv, termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotarare a adunarii generale a actionarilor (AGA) dupa 16 zile de la data publicarii acesteia in Monitorul Oficial. Este temeinica sustinerea lui A.M.? Motivati solutia. RASPUNS: Sustinerea lui AM este neintemeiata si va fi respinsa de instanta deoarece, conform art 132 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal al sedintei, iar in speta trecusera deja 16 zile. Pe de alta parte, termenul de 3 ani, ca termen de prescriptie se aplica dividendelor, adica in cazul valorificarii unor pretentii patrimoniale legate de un act juridic nul, ceea ce nu este cazul in speta prezentata. 145. Dreptul de uzufruct al unui numar de 10 actiuni nominative a fost transmis de A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2007. Cine va avea dreptul de vot in adunarea generala extraordinara din data de 1 iunie 2007, A.M. sau I.O.? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 124 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni va apartine in adunarile extraordinare nudului proprietar, adica lui AM, care este noul proprietar. 146. A.M., actionar al unei societati comerciale pe actiuni, si-a depus in gaj 10 actiuni la purtator la sediul BCR, ca garantie pentru creditul acordat de aceasta, rambursabil la data de 15 noiembrie 2007. Daca la data de 17 octombrie 2007 are loc o adunare generala extraordinara, cine are dreptul de vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 124 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, deci si in cazul gajului, dreptul de vot apartine proprietarului. Deoarece la data de 17 octombrie proprietar este AM, el va exercita dreptul de vot. 147. Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat in adunarea generala a actionarilor de tutorele sau, da procura speciala actionarului major I.M., imputernicindu-1 sa voteze in locul sau la adunarea din 17 martie 2007, deoarece la acea data tutorele sau nu poate fi prezent la adunarea generala a actionarilor (AGA). Este temeinica imputernicirea data de A.T.? Motivati solutia. RASPUNS: Nu este temeinica. Minorul nu il poate imputernici pe IM sa voteze in locul sau, el insusi neputand vota in AGA. Dar, potrivit art 125 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, actionarii care nu au capacitate legala pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari. Asadar, nu AT, ci tutorele sau il va putea imputernici pe IM sa voteze in locul lui. 148. La data de 17 martie 2007 actionarii societatii XM" SA formuleaza cerere pentru plata dividendelor, hotarata in AGA din data de 20 decembrie 2004. Societatea emitenta si-a dobandit 9% din propriile actiuni in anul 2004. Societatea are dreptul sa solicite dividende intocmai ca si ceilalti actionari? Motivati solutia. RASPUNS: Cererea de restituire a dividendelor este formulata in termen, iar termenul de prescriptie nu s-a implinit, fiind de 3 ani de la 20 decembrie 2004. Insa potrivit art 105 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, societatea care isi dobandeste actiunile proprii nu are drept la dvidende pentru ca, pe toata durata detinerii lor, propriile actiuni nu dau drept la dividende.

149. Avand la ordinea de zi a adunarii generale ordinare a actionarilor unei societati pe actiuni alegerea membrilor consiliului de administratie, s-a propus, respectand prevederile actului constitutiv, sa se treaca la vot deschis in vederea alegerii. Este legala propunerea formulata? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 130 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, regula este a votului deschis, dar potrivit alin 2 al aceluiasi articol, ca exceptie, chiar cand in actul constitutiv se prevede altfel, pentru alegerea sau revocarea membrilor consiliului de administratie, consiliului de supravegrhere, cenzorilor si auditorilor interni este obligatorie adoptarea votului secret. Propunerea nu este legala. 150. Ca urmare a hotararii adunarii generale extraordinare a actionarilor unei societati pe actiuni s-a decis modificarea actului constitutiv, in sensul majorarii capitalului social si schimbarii sediului social. Pentru aceasta s-a intocmit un act aditional cuprinzand textul integral al clauzelor modificate. Pentru opozabilitate fata de terti a hotararii AGA se va depune la registrul comertului si se va publica in Monitorul Oficial textul hotararii AGA sau actul aditional, sau si una si cealalta? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 204 din legea 31/1990, republicata si modificata, actul constitutiv poate fi modificat prin hotararea adunarii generale, adoptata in conditiile legii, sau prin hotararea instantei judecatoresti, in cond art 223 alin 3 ai art 226 alin 2. Totodata, potrivit art 204 alin 4, dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul vor depune la registrul comertului, in termen de 15 zile, actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificariel. Actul modificator inregistrat in registrul comertului va fi publicat in Monitorul Oficial. 151. In cadrul adunarii generale ordinare, unicul administrator al unei societati pe actiuni a fost revocat din functie. Un actionar a atacat in instanta hotararea adunarii generale de revocare. Deoarece o astfel de actiune se judeca de catre tribunalul de la sediul societatii si tinand cont ca cererea se solutioneaza in contradictoriu cu societatea se pune intrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta daca administratorul a fost revocat? Motivati solutia. RASPUNS: Societatea va fi reprezentata de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii societatii comerciale, care isi va indeplini mandatul cu care a fost imputernicita pana ce adunarea generala convocata in acest scop va alege alta persoana, conform art 132 alin 6 din legea 31/1990, republicata si modificata. 152. Cand se poate retrage un actionar al unei societati pe actiuni si care este procedura in acest caz? Motivati solutia. RASPUNS: Portivit art 134 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, actionarii care nu sunt de acord cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societatii, ori cu fuziunea sau divizarea societatii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine de la societate contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat independent prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de Standardele Europene de Evaluare (EVS). 153. O societate cu raspundere limitata este actionar in cadrul unei societati pe actiuni. Pentru ca nu a fost de acord cu schimbarea obiectului principal de activitate, societatea cu raspundere limitata, in calitatea sa de actionar, se retrage din societatea pe actiuni. Ce se va intampla cu actiunile la purtator detinute de societatea cu raspundere limitata? Motivati solutia aleasa. RASPUNS: Potrivit art 134 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, odata cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societatii actiunile pe care le poseda. Aceste actiuni devin actiuni proprii ale societatii emitente, cu respectarea dispozitiilor art 103. Daca aceste conditii nu sunt respectate, conform art 103 alin 7, actiunile proprii trebuie instrainate in termen de un an, iar daca nu sunt instrainate trebuie anulate si capitalul social redus in mod corespunzator. 154. Cum raspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate de grup? Motivati solutia aleasa. RASPUNS: Potrivit art 119 alin 1 din Legea 161/2003, membri grupului de interes economic raspund nelimitat pentru obligatiile grupului si solidar, in lipsa unei stipulatii contrare cu tertii co-contractanti. Creditorii grupului se vor indrepta mai intai impotriva acestuia pentru obligatiile lui si, numai daca acesta nu plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva membrilor grupului. Ca exceptie, potrivit alin 2 al art 119, un nou membru poate fi exonerat in mod expres de obligatiile grupului nascute anterior aderarii sale. 155. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de interes economic? Motivati raspunsul. RASPUNS: Potrivit art 121 alin 1 din Legea 161/2003, grupul de interes se poate constitui cu sau fara capital. Potrivit alin 2, in cazul in care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfasurarea activitatii grupului, aporturile membrilor nu trebuie sa aiba o valoare minima si pot avea orice natura. Potrivit alin 3, drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrara se considera nula. 156. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semnatura privata? Motivati raspunsul. RASPUNS:

Nu, potrivit art 120 alin 1 din Legea 161/2003, grupul de interes economic se poate constitui numai prin contract semnat de toti membrii si incheiat in forma autentica, denumit act constitutiv. 157. Intr-o societate cu raspundere limitata cu doi asociati, unui dintre acestia, A.M., se retrage. Cererea de retragere, formulata la 13 ianuarie 2007, a fost supusa discutiei adunarii generale din aceeasi zi, care, in unanimitate, si-a dat acordul in sensul retragerii lui A.M. Ulterior, societatea comerciala nu si-a modificat actul constitutiv, potrivit noii situatii. La data de 19 noiembrie 2007 are loc o adunare generala a asociatilor. In procesul-verbal al adunarii se consemneaza participarea lui A.M. in calitate de asociat. I.O., tert fata de societate, introduce actiune impotriva societatii comerciale, cerand dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2007, cand, nemaiavand numarul minim de doi asociati, se incadreaza in cazurile speciale de dizolvare. Este intemeiata cererea lui I.O.? Motivati solutia. RASPUNS: Intr-adevar, potrivit art 229 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, societatea cu raspundere limitata se dizolva cand numarul asociatilor s-a redus la unul singur. Potrivit art 229 alin 2, societatea nu se dizolva daca in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste transformarea societatii in SRl cu unic asociat. Aceste modificari nu au fost operate, deci retragerea asociatului nu s-a produs, fapt confirmat de participarea la AGA din 19 noiembrie 2004. In consecinta, societatea are in continuare doi asociati si nu intruneste conditia legala de dizolvare pe care IO si-a intemeiat actiunea. Cererea lui este netemeinica si va fi respinsa. 158. Intr-o societate in comandita pe actiuni, unicul actionar comanditat, A.M., este si administratorul societatii comerciale. S-a dovedit ca acesta, folosind in interes propriu semnatura societatii, a retras din contul acesteia suma necesara achizitionarii din strainatate a unor utilaje si aparatura electronica, operatiuni care n-au fost evidentiate in contabilitatea societatii. Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauza de dizolvare a societatii in comandita pe actiuni? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 222 alin 1 lit d din legea 31/1990, republicata si modificata, asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosinta lui sau a altora trebuie revocat. Este ceea ce a facut in speta de mai sus AM. Potrivit art 222 alin 2, dispozitiile articolului 222 se aplica si comanditatilor in societatea de comandita pe actiuni. Deaorece AM poate fi exclus si este singurul asociat comanditat din societate, societatea in comandita nu mai poate continua: este de esenta comanditei sa existe pe de o parte comanditati si pe de alta parte comanditari. Disparitia unei categorii este o clauza de dizolvare cand excluderea priveste pe unicul comanditat, respectiv AM. 159. Societatea comerciala Moni" SA avea la constituire un capital social de 90.000 lei. La data de 15 martie 2007, adunarea generala extraordinara a actionarilor decide reducerea capitalului social la 20.000 lei. Peste o luna, la data de 15 aprilie, adunarea generala extraordinara a actionarilor decide transformarea societatii in SRL. Este legala decizia de transformare sau trebuia sa se dizolve de la data de 15 martie 2007? Motivati solutia. RASPUNS: Conform art 228 alin 1 lit b din legea 31/1990, republicata si modificata, o societate pe actiuni se dizolva cand capitalul social se reduce sub minimul legal. Potrivit art 10 alin 1, minimum legal pentru SA este de 90.000lei; in cazul de fata capitalul a ajuns la 20000 lei si este sub minimul legal. A se vedea art 10 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata. 160. In adunarea generala extraordinara a actionarilor unei societati pe actiuni s-a hotarat dizolvarea acesteia. Deoarece nu avusese loc nicio repartitie din activ, dupa o luna, tot adunarea generala extraordinara a actionarilor, cu cvorumul cerut de lege, decide ca societatea sa nu se dizolve, ci sa-si continue activitatea. Este legala o astfel de revenire asupra primei hotarari? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 231 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, in caz de dizolvare a societatii prin hotararea asociatilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotararii luate, atata timp cat nu s-a facut nicio repartitie de activ. In speta, revenirea adunarii generale extraordinare asupra deciziei de dizolvare este legala. 161. Cand o persoana detine actiuni la purtator ce va trebui sa faca pentru a-si exercita dreptul de vot in adunarea generala a actionarilor? RASPUNS: Conform art 123 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, la adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile inainte de adunare. Secretarul tehnic, desemnat potrivit art 129 alin 5, va constata printr-un proces verbal depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunara generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia. 162. Cum se stabileste care sunt actionarii indreptatiti sa incaseze dividende? RASPUNS: Potrivit art 123 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor

(pentru actiunile dematerializate), corespunzatoare datei de referinta. 163. Daca in actul constitutiv se precizeaza ca termenul de depunere al procurilor speciale, prin care actionarii imputernicesc alti actionari sa voteze in locul lor, este de cinci zile inainte de data la care va avea loc adunarea generala, iar in convocator se precizeaza un termen mai scurt, respectiv de doua zile, care este termenul valabil? RASPUNS: Conform art 125 alin 3 din legea 31/1990, republicata si modificata, procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Cum actul constitutiv stipuleaza un termen de 5 zile, indiferent de ceea ce precizeaza convocatorul, consideram ca termenul valabil este cel de 5 zile. 164. Prin ce mijloace se face convocarea actionarilor cand toate actiunile sunt nominative? Motivati solutia. RASPUNS: Potrivit art 117 alin 4 din legea 31/1990, republicata si modificata, daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare trimisa pe cale electronica, in conditiile legii. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar. 165. Ce elemente (date) trebuie sa contina in mod obligatoriu convocarea actionarilor la adunarea generala? Motivati raspunsul. RASPUNS: Conform art 117 alin 6 din legea 31/1990, republicata si modificata, convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunarii. Conform art 117 alin 7, cand in ordinea de zi figureaza propuneri pt modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. 166. In ce consta dreptul la informare al actionarilor unei societati pe actiuni? RASPUNS: Conform art 136 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, unul sau mai multi actionari, detinand cel putin 10% din actiunile reprezentand capitalul social, vor putea cere - individual sau impreuna - instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si totodata predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. 167. La data de 13 martie 2007 o societate pe actiuni a decis emiterea a 70 obligatiuni de 500 lei si 100 obligatiuni de 750 lei. Este legala decizia societatii comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati raspunsul. RASPUNS: Valoarea obligatiunilor emise este legala pentru ca, potrivit art 167 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei. In ceea ce priveste decizia din 13 martie 2005, emiterea de obligatiuni de valori diferite este ilegala, deoarece, conform art 167 alin 2, obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si sa acorde posesorilor lor drepturi egale. 168. Subscriind 10 obligatiuni in valoare de 750 lei fiecare, ce suma va trebui sa verse de la inceput A.M., subscriitorul? Motivati raspunsul. RASPUNS: Conform art 170 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata. In cazul de fata va trebui de la inceput sa plateasca suma de 7.500 lei. 169. Daca se supun conversiei 100 de actiuni a cate 500 lei fiecare, care va fi valoarea totala a obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati raspunsul. RASPUNS: Valoarea va fi de 100 * 500 lei = 5.000 lei pentru ca potrivit art 170 alin 5 din legea 31/1990, republicata si modificata, valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor. 170. In cadrul adunarii generale, reprezentantul detinatorilor de obligatiuni a cerut sa se consemneze in procesulverbal ca se opune conversiei obligatiunilor in actiuni si ca el contesta decizia adunarii generale a actionarilor deoarece nu i s-a permis sa voteze. Este intemeiata pretentia sa? Motivati raspunsul. RASPUNS: Pretentia este neintemeiata deoarece obligatarul, chiar daca este imputernicitul tuturor detinatorilor de obligatiuni, nu are drept de vot in AGA nefiind actionar. Conform art 172 alin 1 lit a din legea 31/1990, republicata si modificata, adunarea detinatorilor de obligatiuni poate sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, fixandu-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile generale, iar potrivit art 172 alin 1 lit d, adunarea detinatorilor poate sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului prin care s-ar aduce la o atingere drepturilor detinatorilor de actiuni. Reprezentantul poate face opozitie la decizia AGA, dar nu poate vota.

171. Obligatarul A.M., constatand ca s-au distribuit dividendele de catre societatea emitenta, a solicitat administratorului sa i se plateasca si lui dividendele, prezentand ca dovada obligatiunea ce o detinea a carei scadenta se implinise. Este intemeiata pretentia lui A.M.? Motivatia raspunsul. RASPUNS: Nu este intemeiata pretentia lui AM, deoarece numai actiunile dau drept la dividende. Obligatiunile, conform art 176 din legea 31/1990, republicata si modificata, avand ca temei un contract de imprumut in conditiile prevazute de lege, se ramburseaza. 172. Este suficienta evidenta in registrul actionarilor a valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu, nu este suficienta. Potrivit art 177 alin 1 lit a din legea 31/1990, republicata si modificata, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, conform legii 297/2004. 173. Cu cat timp inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale administratorii trebuie sa prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative? RASPUNS: Conform art 181 din legea 31/1990, republicata si modificata, consiliul de administratie, respectiv directoratul trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari aceste situatii cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale. 174. Cum se constituie fondul de rezerva al unei societati pe actiuni? Motivati raspunsul. RASPUNS: Conform art 183 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin 1 (conform art 183 alin 2). De asemenea, se include in fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta la alin 1, excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor (conform 183 alin 3). 175. Ce documente trebuie sa depuna administratorii in termen de 15 zile de la data adunarii generale a actionarilor la oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul Economiei si Finantelor? Motivati solutia. RASPUNS: Conform art 185 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, consiliul de administratie, respectiv directoratul este obligat ca, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna la registru comertului copii pe suport de hartie si in forma electronica sau numai in forma electronica, avand atasata semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr 82/1991, republicata. Datele cuprinse in situatiile financiare anuale sunt transmise in forma electronica de catre oficiile registrului comertului catre Ministerul Finantelor Publice, in conditiile Metodologiei elaborate de Guvern. 176. Care societati comerciale au obligatia publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului, a unui anunt prin care se confirma depunerea situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului si la Ministerul Economiei si Finantelor? RASPUNS: Conform art 185 alin 2 din legea 31/1990, republicata si modificata, acest anunt este obligatoriu pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 mil de lei. 177. In cadrul carei forme de societate comerciala administrarea este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati? Motivati solutia. RASPUNS: Conform art 88 si 188 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, aceasta caracteristica apartine societatii in comandita simpla si societatilor in comandita pe actiuni. Explicatia ca numai comanditatilor apartine aceasta atributie este aceea ca ei raspund limitat si solidar pentru obligatiile sociale. 178. Care registre ale societatilor pe actiuni se pot tine manual sau in sistem computerizat? RASPUNS: Conform art 179 din legea 31/1990, republicata si modificata, registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computerizat. 179. Ce documente trebuie sa ramana depuse la sediul societatii si la eel al sucursalelor in cele 15 zile ce preced adunarea generala a actionarilor pentru a fi consultate de actionari? Motivati solutia. RASPUNS: Conform art 184 alin 1 din legea 31/1990, republicata si modificata, raportul cenzorilor sau al auditorilor financiari va ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari.

180. Impotriva SC INCOMET" SA s-a pronuntat hotararea judecatoreasca de declarare a deschiderii procedurii insolventei. Au solicitat in mod expres instantei sa le fie inregistrate creante in tabelul definitiv de creante toti creditorii, cu exceptia salariatilor societatii care nu au depus personal declarative de creante. Salariatii debitorului, respectiv ai SC INCOMET" SA, au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal declarative de creante? RASPUNS: Conform art. 3 pct7. din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, actualizata, prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului. Prin urmare, salariatii SC INCOMET SA au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal declaratiile de creanta. 181. In baza art. 94 si urmatoarele din Legea nr. 85/2006, SC AL" SRL a propus un plan de reorganizare a activitatii in continutul caruia a prevazut restructurarea corporativa prin modificarea structurii capitalului social si concomitent restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri aflate in patrimoniul sau. Cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile? RASPUNS: Conform art. 94 alin. (3) Planu va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatle a celor doua variante de reorganizare." Prin urmare, cele doua masuri de reorganizare a activitatii propuse de SC. "AL" SRL sunt compatible. 182. Numitii S.V. si A.B., in calitate de fosti administratori ai SC AV" SRL, au fost chemati in judecata pentru a raspunde patrimonial cu averea proprie, deoarece societatea se afla in faliment, impotriva acesteia fiind deschisa procedura insolventei. In aparare, numitii S.V. si A.B. au aratat ca la data declararii starii de insolvents a debitorului SC AV" SRL nu mai indeplineau mandatul de administratori, solicitand respingerea actiunii. Actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata? RASPUNS: Conform art. 138 punctele (1), (3) si (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei: (l) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau al unei alte persoane; b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispua, in interes personal, continuarea unei activltati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati; d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura, persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati; g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferlnta unui creditor, in dauna celorlalti creditori (3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie. (4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut causa insolventa, Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptelc care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii." Conform art. 139 din aceeasi lege: "Actiunea prevazuta la art. 138 se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de desohidere a procedurii." Prin urmare, actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este intemeiata, cu respectarea termenului de prescriptie prevazut de lege. 183. SC MV" SA se afla in procedura insolventei, potrivit Legii nr. 85/2006. Trei dintre actionarii societatii sunt urmariti penal pentru savarsirea infractiunii de bancruta frauduloasa, fapta prevazuta si pedepsita conform art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. Procedura insolventei, deschisa potrivit Legii nr. 85/2006, se suspends conform art. 19 alin. (2) Cod procedura penala pana la solutionarea actiunii penale pornite impotriva celor trei actionari? Conform art. 36 din Legea 85/2006 De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Conform art. 148 din Legea 85/2006 Infractiunile prevazute la art. 143-147 se judeca in prima instanta de tribunal, cu

celeritate. Si potrivit art. 19 alin. 2 din Codul de procedura penala judecata n faa instanei civile se suspend pn la rezolvarea definitiv a cauzei penale. Prin urmare, procedura insolventei deschisa potrivit Legii nr. 85/2006 se suspenda pana la solutionarea actiunii penale pornite impotriva celor trei actionari. 184. Administratorul special in cadrul procedurii insolventei, prevazuta de Legea nr. 85/2006, pornita impotriva debitoarei SC BV" SRL, a fost desemnat de creditorii acesteia cu votul a 50% din valoarea creantelor. Desemnarea administratorului special de catre creditorii debitori este in concordanta cu dispozitiile legale? RASPUNS: Conform Legii 85/2006, art. 3 punctul 26: administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debizorului persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;" Conform aceleiasi legi, art. 18, alin (1) si (2): (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debirorului, persona juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor. (2) Administratorul special are urmatoarele atributii: a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2); b) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 79 si 80; c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege; d) propune un plan de reorganizare; e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului; f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea cbiectiunilor si aprobarea raportului; g) primeste notificarea inchiderii procedurii. Prin urmare, desemnarea administratorului special de catre creditorii SC "BY" SRL nu este in concordanta cu dispozitiile legale. 185. Creditorii unei societati comerciale au solicitat tribunalului sa declare deschisa procedura insolventei impotriva debitoarei, deoarece de 60 de zile nu a mai achitat facturile de livrare a unor marfuri perisabile. In termen legal, respectiv de 10 zile de la primirea cererii creditorilor, debitoarea a formulat contestatie motivand ca nu a platit facturile restante din cauza blocajului financiar care a determinat neincasarea propriilor creante. Blocajul financiar si neincasarea creantelor proprii sunt motive intemeiate pentru admiterea contestatiei? RASPUNS: Conform art. 3 punctul 1 literele (a) si (b) si punctul 6: "In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: 1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei; 6. prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile." De asemenea, conform art. 27 alin. 1: "Debitarul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fl supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa." Prin urmare, consideram ca blocajul finandar si neincasarea creantelor proprii nu constituie motive intemeiate pentru admiterea contestatiei. 186. Creditoarea SC AVI" SRL a formulat cerere pentru inscrierea la masa credala pentru intreaga creanta impotriva SC XV" SA, dupa expirarea termenului stabilit de judecatorul sindic, in temeiul Legii nr. 85/2006. Cu toate acestea, creantele au fost recunoscute de debitoare. Creditoarea SC AV" SRL are dreptul sa participe la distribuirea sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului, in conditiile in care declaratia de creante a fost depusa tardiv, existand insa recunoasterea debitoarei? RASPUNS: In urma deschiderii procedurii insolventei, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor. Notificarea va cuprinde, printre altele, termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de max 60 de zile de la data deschiderii procedurii. In functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul sindic va putea hotari o majorare a termenelor. Conform art. 64 alin. (1): "Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune

cerere de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului." Din punctul nostru de vedere, consideram ca SC "AVI" SRL, in calitate de creditoare, nu are dreptul sa participe la distribuirea sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului. 187. Prin sentinta comerciala pronuntata la data de 15 ianuarie 2005 tribunalul a respins ca nefondate obiectiunile formulate de creditoarea SC AC" SA cu privire la raportul intocmit de lichidatorul judiciar B.M. Pentru pronuntarea acestei hotarari tribunalul a retinut ca, prin incheierea din data de 1 noiembrie 2003, s-a dispus afisarea tabelului preliminar al creditorilor, SC AC" SA fiind trecuta la pozitia nr. 92 - creditori chirografari, cu o creanta de 72.125.000 lei. SC AC" SA a solicitat sa se admita caracterul privilegiat al creantelor sale majorate cu suma de 50.000 USD, reprezentand taxe de stationare pentru o perioada anterioara declansarii procedurii, completandu-si declaratia de creanta initiala cu o noua creanta dupa expirarea termenului de depunere a declaratiei de creante. Avand in vedere situatia de fapt, precum si dispozitiile Legii nr. 85/2006, hotararea pronuntata de tribunal este temeinica si legala? RASPUNS: Conform dispozitiilor legii 85/2006, hotararea pronuntata de tribunal este temeinica si legala. Conform art. 41 alin (1) din Legea 85/2006 nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. 188. Prin sentinta comerciala pronuntata in baza Legii nr. 85/2006 tribunalul a dispus inchiderea procedurii insolventei privind debitoarea SC MC" SRL, dizolvarea si radierea societatii debitoare din registrul comertului. Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut faptul ca in timpul procedurii creanta solicitata de AFP a fost achitata, aceasta renuntand la judecata cererii. Lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile pentru a identifica in fapt bunurile mobile din patrimoniul debitoarei, bunuri inscrise in documentele de impunere fiscala. Impotriva hotararii pronuntate creditoarea SC M.P.O." SRL a declarat recurs, solicitand casarea hotararii si trimiterea cauzei pentru continuarea procedurii, deoarece debitoarea figureaza la Directia Venituri Buget Local cu trei autoturisme, iar raportul lichidatorului judiciar nu corespunde realitatii. Fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar tribunalul poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei? RASPUNS: Conform art. 132 alin (1) din Legea 85/2006 o procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa in conformitate cu dispozitiile alin. (2). Alin (2) art. 132 prevede faptul ca o procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora. Prin urmare, fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar, tribunalul nu poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei. 189. O.E.I., asociat si membru fondator al SC ID" SRL, a solicitat instantei de judecata ca, in contradictoriu cu asociata O.C.L. si SC ID" SRL, sa se dispuna excluderea din societate a paratei, cu numirea unui lichidator, optand ca lichidatorul sa fie chiar el, reclamantul. 1. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cauza de dizolvare? 2. Asociatul-reclamant O.E.I, poate fi numit lichidator? RASPUNS: 1. Excluderea unui asocial in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cauza de dizolvare. Conform art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990: "Societatea se dizolva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii." 2. Asociatul - reclamant O.E.L nu poate fi numit lichidator deoarece, conform art. 3 punctul 28 din Legea 85/2006, "lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditlile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art. 25 in cadrul procedurii falimentului, atat in procedure generala, cat si in cea simplificata". 190. SC HERMINA" SA, cu sediul in Bucuresti, a fost constituita cu cinci actionari, A, B, C, D, E, acesta din urma fiind desemnat administrator prin hotararea adunarii generale extraordinare din data de 13 mai 2007. La data de 20 decembrie 2006, administratorul E a publicat in Monitorul Oficial si in ziarul Monitorul de Arad" convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor pentru data de 17 ianuarie 2008, cu urmatoarea ordine de zi: - infiintarea unei sucursale a societatii in municipiul Arad; - aprobarea demararii negocierilor pentru instrainarea unor bunuri din patrimoniul societatii, in vederea dobandirii resurselor financiare necesare dezvoltarii activitatii in municipiul Arad;

- numirea unui al doilea administrator. Actionarul A, absent de la lucrarile adunarii, a formulat actiune in anulare impotriva hotararii adoptate, prin care sau aprobat toate punctele de pe ordinea de zi. Exista motive de anulare a hotararii adoptate de adunarea generala extraordinara? RASPUNS: DA, exista motive de anulare a hotararii adoptate de adunarca generala extraordinara. Conform art. 117 din Legea nr. 31/1990, actualizata si modificata adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitond Oficial al Romaniei Partea a IV-a. In primul rand, de la data publicarii (20 decembrie 2007) si pana la data convocarii adunarii generale (17 ianuarie 2008) sunt mai putin de 30 de zile. Infiintarea unei sucursale a societatii in municipiul Arad - DA, deoarece, conform art. 113 adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru: a) schimbarea formei juridice a societatii; b) mutarea sediului societatii; c) schimbarea obiectului de activitate al societatii; d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Aprobarea demararii negocierilor pentru instrainarea unor bunuri din patrimoniul societatii, in vederea dobandirii resurselor financiare necesare dezvoltarii activitatii in municipiul Arad - NU (art. 113). Numirea unui al doilea administrator - NU deoarece, conform art. 137 alin. (1) societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori numarul acestora fiind intotdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori ei constituie un consiliu de administratie. 191. SC I.L." SA a fost obligata prin hotarare judecatoreasca sa plateasca SC M.N." SRL suma de 1.000 lei, cu titlu de penalitati pentru neexecutarea la termen a obligatiilor contractuale, respectiv de predare la termen a unor lucrari. SC I.L." SA, in calitate de debitoare, a achitat in integralitate suma la care a fost obligata, in schimb creditoarea, in urma unei expertize efectuate, a considerat ca debitul este mai mare ca urmare a actualizarii creantei in functie de rata inflatiei. In urma refuzului de plata SC M.N." SRL a formulat cerere de deschidere a procedurii insolventei impotriva SC I.L." SA. Creanta stabilita pe baza expertizei efectuate este o creanta certa, lichida si exigibila? RASPUNS: Creanta stabilita pe baza expertizei efectuate nu este o creanta certa, lichida si exigibila, deoarece nu are la baza o factura sau un contract. 192. Consiliul de administrate al SC XM" SA, cu sediul in Bucuresti, a hotarat cu unanimitate de voturi infiintarea unei sucursale a societatii in municipiul Brasov. Actionarii societatii au solicitat instantei de judecata anularea deciziei consiliului de administratie, considerand ca numai adunarea generala extraordinara a actionarilor are dreptul sa decida infiintarea unor sedii secundare ale societatii, cum ar fi a unei sucursale. Presedintele consiliului de administratie a invocat in aparare prevederile din actul constitutiv in care actionarii au prevazut delegarea atributiilor adunarii generale extraordinare a actionarilor consiliului de administrate, care a actionat astfel in virtutea si in aplicarea actului constitutiv al societatii. Hotararea consiliului de administratie este legala? RASPUNS: Conform art. 113, litera d) din Legea 31/1990, republicata si modificata, adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Conform art. 114, alin (1) exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarre a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Prin urmare delegarea atributiilor adunarii generale extraordinare a actionarilor consiliului de administrate in ceea ce priveste infiintarea unei sucursale este nelegala. 193. Consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni a dispus efectuarea unei expertize de evaluare in vederea majorarii capitalului social, considerand ca, potrivit art. 114 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, atributiile adunarii generale extraordinare a actionarilor pot fi exercitate si de catre consiliul de administratie sau, dupa caz, de directorat, mai cu seama ca in cauza s-a efectuat si o expertiza evaluatoare. In speta, consiliul de administratie avea posibilitatea sa hotarasca majorarea capitalului social? RASPUNS: Conform art. 113, litera f) din Legea 31/1990, republicata si modificata, adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru majorarea capitalului social. Conform art. 114, alin (1) exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarre a adunarii generale extraordinare a actionarilor. n cazul n care consiliul de administratie, respectiv directoratul, este mandatat sa ndeplineasca masura prevazuta la art. 113 lit. f), dispozitiile art. 2201 se aplica deciziilor consiliului de administratie, respectiv celor ale directoratului, n mod corespunzator. Prin urmare hotararea de majorare a capitalului social poate fi luata de consiliului de administrate daca aceasta atributie i-a fost delegata prin actul constitutiv sau prin hotarre a adunarii generale extraordinare a actionarilor.

194. Societatea in nume colectiv IACOB" SNC a incheiat cu societatea comerciala LFC" SRL un contract de reparatii si intretinere a utilajului de prajit boabe cafea. Termenul de achitare a pretului serviciilor prestate a fost prevazut pentru data de 20 februarie 2007. Vazand ca societatea beneficiara a serviciilor IACOB" SNC nu a achitat la termen factura emisa de prestatoarea de servicii SC LFC" SRL, aceasta din urma s-a hotarat sa pretinda asociatilor acesteia, numitii A.F. si F.C., suma datorata de societate, in virtutea art. 85 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata. Este corecta decizia societatii LFC" SRL de a pretinde de la asociatii societatii IACOB" SNC suma datorata de aceasta? RASPUNS: Nu deoarece trebuie sa se adreseze mai intai societatii si, daca nu plateste, sa se indrepte impotriva asociatilor din SNC. Conform art. 3 din Legea 31/1990, republicata si modificata, obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati. 195. Asociatii unei societati in nume colectiv s-au intrunit, la sediul societatii, pentru a hotari aprobarea situatiei financiare pentru anul 2007. Unul dintre cei trei asociati s-a opus aprobarii situatiei prezentate de administratorul societatii, care este si asociat al acesteia, imprejurare in care asociatul pretinde ca hotararea adoptata de adunarea generala a asociatilor nu este legala intrucat nu s-a obtinut unanimitatea de voturi, fiind vorba despre o societate comerciala de persoane, pentru care este nevoie de votul tuturor asociatilor. Sustinerea asociatului care s-a opus aprobarii situatiei financiare, considerand ca hotararea adoptata este nelegala, are suport legal? RASPUNS: Da, conform art. 86 alin (1) din Legea 31/1990, republicata si modificata, pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea capitalului social. 196. Intr-o societate in nume colectiv, constituita cu cinci asociati, unui dintre acestia a hotarat sa-si cesioneze partile sociale pe care le define la societate unei terte persoane, stiind ca in actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea pentru fiecare asociat de a transmite liber partile sociale unor persoane din afara societatii. Desi s-a prevazut in actul constitutiv aceasta posibilitate, totusi, doi dintre asociati s-au opus adoptarii hotararii adunarii generale a asociatilor pentru modificarea actului constitutiv, in sensul primirii in societate a tertei persoane cesionare. Este legala atitudinea celor doi asociati de a se opune adoptarii unei hotarari a adunarii generale a asociatilor de cesiune a partilor sociale unei terte persoane? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu. Conform art. 87 alin (1) din Legea 31/1990, republicata si modificata, cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv. Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital. 197. T.V., asociat al societatii in nume colectiv FLUOR" SNC, s-a obligat fata de societate sa aduca la capitalul social o creanta in suma de 20.000 lei pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul F.C. Creanta asociatului era garantata cu o garantie reala (gaj) asupra autoturismului proprietatea debitorului F.C. La scadenta debitorul a refuzat sa achite datoria fata de societatea comerciala (cesionara), motivand ca are relatii contractuale cu numitul T.V. si nicidecum cu societatea la care acesta este asociat. Refuzul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara este intemeiat? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu. El face plata valabila societatii. Conform art. 84 din Legea 31/1990, republicata si modificata, asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinat plata sumei pentru care au fost aduse. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor. 198. In actul constitutiv al societatii in nume colectiv SOARE" SNC s-a prevazut ca asociatii pot lua din casa societatii sume de bani pentru cheltuielile lor personale. Prevederea din actul constitutiv contravine dispozitiei cuprinse in art. 67 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, potrivit careia distribuirea dividendelor se poate realiza numai pe baza situatiilor financiare aprobate de catre adunarea generala? RASPUNS: Nu contravine. Conform art. 80 din Legea 31/1990, republicata si modificata, asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate. Conform art. 81 din Legea 31/1990, republicata si modificata: (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii. (2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune. (3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.

199. Un asociat al societatii in nume colectiv ALIOR" SNC a adus la capitalul social o creanta (o suma de bani) pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul X.Z. La scadenta debitorul a refuzat plata catre asociatul sau a sumei prevazute in titlul creantei, a dobanzii legale aferente si a despagubirii pentru prejudiciul ce i s-a cauzat. Prejudiciul consta in imposibilitatea participarii la licitatia pentru achizitionarea unui utilaj necesar fabricarii produselor de panificatie si pierderea posibilitatii de a fabrica si comercializa paine. Actionat in instanta, asociatul a solicitat respingerea actiunii deoarece, potrivit art. 1.088 din Codul civil, societatea creditoare nu poate pretinde un cumul intre dobanzi si despagubiri, deoarece dobanzile reprezinta tot despagubiri si ar insemna aplicarea de doua ori a aceleiasi sanctiuni. Motivele de respingere a actiunii aratate de asociatul debitor sunt intemeiate? Motivati solutia. RASPUNS: Nu. Conform art. 84 din Legea 31/1990, republicata si modificata, asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp sooietatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. Daca plata nu s-a puzut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor. Conform art. 1088 din Codul civil, la obligaiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde dect dobanda legal, afar de regulile speciale n materie de comer, de fidejusiune i societate. 200. In actul constitutiv al SC MIRUNA" SRL s-a prevazut ca asociatul V.X. va aduce la capitalul social dreptul de folosinta asupra imobilului proprietatea sa, imobil constand intr-un apartament cu doua camere. Asociatul aducand in societate doar dreptul de folosinta, in evidentele contabile ale societatii imobilul respectiv nu a fost inregistrat printre activele acesteia. Societatea s-a dizolvat pe baza acordului intervenit intre asociati, care au desemnat un lichidator. Lichidatorul a inventariat bunurile aflate in patrimoniul societatii, inclusiv cele existente in capitalul social, inscriind si imobilul in cauza in bilantul de lichidare si in propunerile de repartizare a activului in vederea lichidarii. Este corecta solutia adoptata de lichidator? Bilantul de lichidare este intocmit corect? Motivati raspunsul. RASPUNS: Lichidatorul nu a intocmit corect bilantul de lichidare deoarece asociatul V.X. a adus un aport in natura ce consta in dreptul de folosinta asupra imobilului proprietatea sa la constituirea societatii comerciale. Aportul in natura poate consta in transmiterea catre societate a dreptului de proprietate sau a dreptului de folosinta asupra bunului in cauza. Distinctia intre cele doua tipuri de drepturi care pot fi transmise societatii pe calea aportului in natura prezinta importanta in determinarea regimului aplicabil raporturilor dintre asociat si societate. Astfel, daca prin aportul adus se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun, aceasta va intra in patrimoniul societatii cu excluderea oricarui drept al asociatului asupra bunului respectiv, iar in caz de dizolvare a societatii, asociatul nu va avea niciun drept asupra acestuia, ci doar asupra partii care i se cuvine din lichidarea societatii. Daca, insa, dreptul care se transmite pe calea aportului in natura este cel de folosinta asupra bunului respectiv, raporturile dintre asociat si societate sunt guvernate de regulile referitoare la locatiune. Pe cale de consecinta, asociatul ramane proprietarul bunului si, in aceasta calitate, va avea dreptul la dizolvarea societatii, la restituirea bunului. 201. Asociatul M.N. a adus la capitalul social al societatii comerciale pe care a constituit-o impreuna cu varul sau, numitul V.N., suma de 50.000 lei, celalalt asociat, respectiv V.N., obligandu-se la un aport constand in dreptul de folosinta asupra magazinului in care si-a desfasurat activitatea anterior, ca persoana fizica autorizata. Cu suma de bani adusa la capitalul social de catre asociatul M.N. a fost cumparat un teren. M.N., aflandu-se in divort cu sotia sa, aceasta din urma a solicitat partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, mentionand pe lista bunurilor si imobilul cumparat de catre societate, cu motivarea ca suma de bani aportata de sotul sau la capitalul social este proprietatea comuna a ambilor soti si ca, potrivit principiului subrogatiei reale, in cadrul patrimoniului, in caz de instrainare, un bun este inlocuit cu altul sau cu valoarea acestuia, urmand acelasi regim juridic. Deci daca suma de bani se afla in proprietatea ambilor soti, imobilul cumparat de societate cu banii respectivi va avea acelasi regim juridic, respectiv va fi proprietatea sotilor. Fata de situatia de fapt prezentata, sotia poate pretinde vreun drept de proprietate asupra imobilului in cauza? Motivati raspunsul. RASPUNS: Aportul asociatului aflat n divor a fost n numerar, nicidecum nu a adus ca aport la capitalul social un bun imobil. Bunul imobil a fost cumprat de ctre societatea comercial n temeiul voinei sociale i este distinct de patrimoniul personal al asociailor. Soia nu poate cere dect o eventual partajare a prilor sociale, de interes sau aciunilor sau a sumei de bani adus ca aport la capitalul social. 202. Un teren aflat in patrimoniul unei societati comerciale a fost restituit fostului proprietar, in baza Legii nr. 18/1991. Acesta revendica calitatea de actionar la societatea respectiva, solicitand instantei de judecata obligarea societatii comerciale la plata dividendelor cuvenite ca urmare a faptului ca societatea s-a folosit de terenul in cauza obtinand in anul 2006 un profit substantial. Este indreptatit proprietarul terenului al carui drept a fost reconstituit potrivit Legii nr. 18/1991, republicata, sa obtina dividende de la societate? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu, pentru ca el nu are calitatea de actionar si nu are drept la dividende. Eventual, poate avea dreptul la o chirie, solicitata de la data la care i s-a atribuit dreptul de proprietate.

203. S.B., persoana fizica, detine la SC OLIMP" SRL 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, parti sociale asupra carora a constituit o garantie reala mobiliara (gaj) pentru a obtine un imprumut de la banca, imprumut necesar construirii unei case de vacanta. Banca creditoare, vazand ca debitoarea nu restituie imprumutul, a trecut la executarea garantiei constituite asupra partilor sociale posedate de debitoare la SC OLIMP" SRL. In acest sens, creditoarea s-a adresat instantei de judecata pentru a pronunta o hotarare care sa tina loc de act autentic de cesionare a partilor sociale, banca urmand sa devina, astfel, asociat al societatii in cauza. Banca creditoare poate sa devina asociat al SC OLIMP" SRL prin executarea obiectului garantiei, respectiv prin preluarea fortata a partilor sociale detinute de debitorul sau? Motivati solutia. RASPUNS: Nu. Conform art. 202 alin (1) si (2) din legea 31/1990, republicata si modificata, partile sociale pot fi transmise intre asociati. Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social. Conform art. 66 din legea 31/1990, republicata si modificata, pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. Creditorii prevazuti mai sus pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. 204. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Creditorii personali ai unui actionar pot obtine instituirea unui sechestru asigurator asupra actiunilor pe care le detine la o societate comerciala si, apoi, le pot valorifica prin scoaterea lor la vanzare pentru indestularea creantelor". a) Adevarat; b) Fals. RASPUNS: Adevarat. Conform art. 66 din legea 31/1990, republicata si modificata, pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. Creditorii prevazuti mai sus pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. 205. Numitul M.V. are de incasat o suma de bani de la vecinul sau, F.L., care este asociat la SC MIRA" SRL, detinand la aceasta 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, in valoare totala de 1.000 lei. Pentru a se asigura cu privire la incasarea creantei, creditorul M.V. a obtinut instituirea unei popriri asiguratorii asupra partilor sociale pe care debitorul sau le detine la SC MIRA" SRL. Deoarece debitorul nu si-a achitat datoria fata de creditorul sau, acesta, numitul M.V., a solicitat executarea silita a partilor sociale, respectiv vanzarea lor catre terte persoane. Creditorul unui asociat al unei societati cu raspundere limitata poate obtine executarea silita a partilor sociale poprite? RASPUNS: Da. Art 66 - (1) Pe durata societatii creditorii asociatului pot sa isi exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuvenii prin lichidare. (2) Creditorii prevazuti la alin 1 pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuvenii asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. 206. Actionarii societatii comerciale pe actiuni VOLTA" SA s-au intrunit in ziua de 15 martie 2008 pentru a aproba bilantul contabil (situatiile financiare) pentru exercitiul financiar aferent anului 2007. Cu unanimitate de voturi a fost aprobat bilantul contabil si celelalte situatii financiare, actionarii hotarand ca dividendele sa fie platite in timp, in momentul obtinerii de lichiditati si in ordinea cererilor formulate de actionari. Hotararea adoptata de actionari in cadrul adunarii generale a actionarilor, cu privire la modul de plata a dividendelor de catre societate, este legala? RASPUNS: NU: Art 67 (2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune - interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. 207. In situatia in care intre actionarii societatii exista neintelegeri, instanta de judecata poate sa incuviinteze desemnarea unor experti pentru analizarea unei operatiuni din gestiunea societatii? Posibilitatea legala recunoscuta actionarilor care, individual sau impreuna, detin eel putin 10% din capitalul social de a cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, pentru a analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii, se poate valorifica in cadrul unui proces? RASPUNS: Nu. Art 136 (1) - Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. (1^1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin (1) pe ordinea de zi a urmatoarei adunari generale a actionarilor.

208. Actionarii SC S.N." SA, reprezentand 10% din capitalul social, au solicitat instantei de judecata ca in baza art. 136 alin. (l) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, sa desemneze doi experti pentru efectuarea unui audit cu privire la intreaga situatie economico-financiara a societatii. Instanta de judecata va admite cererea formulata de actionari? Motivati solutia. RASPUNS: Nu pot desemna 2 experti pentru efectuarea unui audit cu privire la intreaga situatie economico financiara a societatii. Conform art 136 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. 209. Potrivit art. 1411 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului de administratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe, fara a avea drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori". Cenzorii societatii, desi nu au drept de vot, totusi, ar putea influenta adoptarea hotararii consiliului de administratie? Prin ce metode sau procedee? RASPUNS: Desi nu au drept de vot, cenzorii pot influenta adoptarea hotararii consiliului de administratie pentru ca ei isi spun punctul lor de vedere, fac un raport, aproba situatiile financiare, etc. 210. Numitul A.M. a fost desemnat administrator al societatii chiar prin actul constitutiv. Prin hotararea adoptata de adunarea generala a actionarilor asociatii au decis schimbarea administratorului A.M. In termenul legal, administratorul revocat din functie a formulat actiune in anularea hotararii AGA, motivand ca din punct de vedere procedural convocarea asociatilor pentru adunarea generala nu indeplineste conditiile legale, deoarece nu contine textul integral al propunerilor (ordinii de zi) ce se vor discuta in cadrul sedintei. Societatea parata s-a aparat, considerand ca nu era necesar sa se insereze in continutul convocarii toate propunerile ce urmau a se discuta in adunarea generala a actionarilor, deoarece principala propunere era schimbarea administratorului. Actiunea in anularea hotararii adoptata de adunarea generala a actionarilor (AGA) este intemeiata? Motivati solutia. RASPUNS: Conform art. 117 Legea 31/1990 (1) Adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar. (6) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, in convocare se va mentiona ca lista cuprinzand informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functia de administrator se afla la dispozitia actionarilor, putand fi consultata si completata de acestia. (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actuluiconstitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. Prin urmare actiunea in alunarea hotararii adoptate de adunarea generala a actionarilor este neintemeiata. 211. Actionarii A, B, si C din cadrul SC Vartej" SA au solicitat instantei de judecata sa dispuna revocarea administratorului F.N. din functie deoarece se face vinovat de starea de insolventa a societatii si de faptul ca unul dintre creditori a solicitat tribunalului declararea deschiderii procedurii de faliment. Este admisibila inlocuirea administratorilor printr-o hotarare judecatoreasca? RASPUNS: Nu, art. 137^1 alin (1). Administratorii sunt desemnati de adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori care sunt numiti prin act constitutiv. (4). Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este intreptatit la plata unor dauneinterese. ART. 155 Legea 31/1990 (1) Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, precum si a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societatii de acestia prin incalcarea indatoririlor lor fata de societate, apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta la art. 112. (4) Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora inceteaza de drept de la data adoptarii hotararii si adunarea generala, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la inlocuirea lor. 212. Actul constitutiv al unei societati pe actiuni prevede ca adunarea generala se va intruni atat la prima, cat si la a doua convocare numai in prezenta unui cvorum de o patrime din numarul total al drepturilor de vot si va adopta hotarari cu votul unei majoritati de 60% din actionarii prezenti. Prevederea actului constitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua convocare? Motivati raspunsul. RASPUNS: NU, art. 112 L31 (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate. (2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata.

213. In actul constitutiv al societatii pe actiuni FX SA actionarii au prevazut ca societatea va avea un consiliu de administratie, presedintele acestuia urmand a fi numit de catre adunarea generala a actionarilor (AGA). Doi dintre membrii consiliului de administratie, care sunt administratori neexecutivi, vor fi si directorii societatii. Totodata, in actul constitutiv asociatii au prevazut ca reprezentarea societatii fata de terti apartine presedintelui consiliului de administratie chiar daca societatea va avea si un director general. Situatiile financiare anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditare, potrivit legii. Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale? RASPUNS: Nu, conform art 143^2 alin 2 si alin 4, art 138^1 alin 2, art 160^1 alin 1. Art.143^2 (2) Prin actul cosntitutiv presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. (4) In cazul in care consiliul de administtratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii cf art 143, puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie pastreaza insa atributia de reprezentare a societatii in raportuirile cu directorii. (5) Consiliul de administratie inregistreaza la ONRC persoanele imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat, depunand si specimen de semnatura. Art.138^. (1) In cazul in care in SA are loc delegarea atributiilor de conducere catre directori, cf art 143, majoritatea memebrilor consiliului de administratie va fi formata din administratori neexecutivi. (2) Memebri neexecutivi sunt cei ce nu au fost numiti directori, in conformitate cu art. 143. Art 160. (1) Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari persoane fizice sau persoane juridice in conditiile prevazute de lege. (1^1) Societatile pe actiuni care opteaza, in temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar. (1^2) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice prevederile art. 159 alin (1), hotararea in acest sens fiind luata de adunarea generala a actionarilor. (2) Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. (3) La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotara contractarea auditului financiar sau numire cenzorilor, dupa caz. 214. X doreste sa infiinteze o societate cu raspundere limitata in care sa fie asociat unic. Fiind proprietarul unui teren, X s-a hotarat sa foloseasca acest teren pentru constituirea societatii. Daca v-ar solicita pentru a-i da un raspuns, care dintre varianta (variantele) urmatoare considerati ca este (sunt) legala (legale)? a) X va trebui sa incheie cu societatea un contract de vanzare-cumparare; NU b) X nu poate transmite terenul societatii pentru ca va exista mereu o confuzie de patrimoniu; POATE c) aducerea la capitalul social al societatii a unui teren nu este suficienta pentru constituirea si inmatricularea societatii; DA d) daca terenul are o valoare mai mare de 200 lei, atunci este suficient ca societatea sa se poata constitui. NU 215. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate: a) intr-o societate pe actiuni administrata in sistem dualist este obligatoriu sa existe administratori neexecutivi; NU b) societatea pe actiuni administrata in sistem dualist este supusa auditarii situatiilor financiare; DA c) intr-un sistem dualist de administrare este absolut necesar ca actionarii societatii sa detina actiuni preferentiale; NU d) dividendele trebuie platite la finalul fiecarui exercitiu financiar; DA e) creantele unui asociat actionar impotriva societatii sunt admise ca aport la majorarea capitalului social al unei societati pe actiuni (SA) si al unei societati cu raspundere limitata (SRL); NU f) la momentul constituirii unei societati cu raspundere limitata toate aporturile trebuie sa fie varsate integral. DA 216. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false: a) la constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie integrala si simultana sunt admise numai aporturi in natura; NU b) aporturile in creante trebuie varsate in totalitate; DA c) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturi; DA d) inregistrarea in registrul comertului a vanzarii unui fond de comert este obligatorie, fiind o modalitate prin care se asigura opozabilitatea contractului de vanzare cumparare fata de terti; DA e) in Codul Comercial exista norme juridice aplicabile raporturilor civile; NU f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporale. DA 217. In situatia in care o societate pe actiuni vinde unei persoane fizice un numar de 10 actiuni pe care le detine la o alta societate comerciala, contractul incheiat este o fapta de comert sau un act juridic civil deoarece dobanditorul este un necomerciant? RASPUNS: Este fapt de comert, chiar faca persoana fizica nu e comerciant. El cumpara actiuni, actul e comercial pentru ca are legatura cu societatea comerciala (art3 Cod comercial). Cumpararea si vazarea de actiuni ale unei soc comerciale este fapt de comert obiectiv.

218. C emite un bilet la ordin in favoarea lui A, care insereaza mentiunea ca plata se face cel mai devreme in termen de 6 luni de la emiterea biletului sau de la data incasarii creantei in valoare de x lei impotriva lui B. Este valabil biletul la ordin emis? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu este valabil Biletul la ordin emis, deoarece trebuie aratata scadenta. Cf art 104 din L58/1934 actualizata: "BO cuprinde: 1. Denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu, 2. Promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata 3. aratarea scadentei, 4.aratarea locului unde trebuie facuta plata, 5.numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta, 6. aratarea locului si a datei emiterii 7.semantura emitentului." 219. Intr-o cambie s-a prevazut ca locul de plata sa fie la Bucuresti. Intre posesorul cambiei si emitentul acesteia s-a incheiat o conventie prin care s-a stabilit ca plata sa se faca la Brasov. Ulterior, posesorul a girat cambia. Unde va cere giratarul plata cambiei, la Bucuresti, la Brasov sau in oricare loc? Motivati raspunsul. RASPUNS: Giratarul va cere plata Cambiei la Bucuresti. Art 42 L58/1934 actualizata:" Cambia trebuie sa fie prezentata la locul si adresa indicata in cambie. In lipsa indicarii unei adrese cambia se prezinta la plata la:- La domiciliul trasului sau al persoanei desemnata sa plateasca pentru el; -La domiciliul acceptantului prin interventie sau a pers desemnate in cambie sa plateasca; La domiciliul celui indicat la nevoie" 220. Diferenta dintre o intreprindere civila si o intreprindere comerciala consta in: a) gradul de organizare a activitatii; b) activitatea desfasurata; c) asumarea riscului de catre intreprinzator; d) numarul de angajati. Indicati raspunsul corect. RASPUNS: Raspuns corect B. 221. Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art. 182 din legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind intocmirea si verificarea situatiilor financiare anuale? RASPUNS: Nu se prevede un raspuns expres in lege. Art 182 (1) Sitatiile financiare anuale se vor intocmi in conditii prevazute de lege (2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate cf legii. 222. Numitii F.G. si N.O. au fost desemnati cenzori de catre adunarea generala a actionarilor. Cu ocazia verificarilor efectuate in contabilitatea societatii au constatat inregistrarea in evidentele contabile a unui calculator care fusese achizitionat de catre actionarul X pe numele acestuia, fara sa existe un transfer de proprietate sau de folosinta fata de societate. Cenzorul N.O., intalnindu-se intamplator cu actionarul X, ii relateaza acestuia ceea ce a observat in evidentele contabile ale societatii. Cenzorul a procedat corect comunicand actionarului in cauza situatia operatiunilor inregistrate in contabilitatea societatii? RASPUNS: Nu, deoarece potrivit art L31 art 164: (3): " Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor 223. Actionarii societatii pe actiuni IMPAX" SA, reprezentand impreuna 5% din capitalul social, au hotarat sa reclame cenzorilor societatii anumite operatiuni juridice incheiate de directorul general, existand suspiciuni cu privire la seriozitatea si la valabilitatea pretului stipulat in continutul lor. Care este obligatia cenzorilor in situatia in care sunt sesizati de actionarii minoritari despre fapte care trebuie verificate? RASPUNS: Art. 164^1 (1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului cagtre adunarea generala. (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand individual sau impreuna minim 5% din cap social, sau o cota mai mica daca actul constitutiv prevede altfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca apreciza ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia obesrvatiile lor. In caz contrar trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate. (3) In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala. 224. In cazul unei fuziuni transfrontaliere, reglementata de Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, daca societatile care fuzioneaza prin absorbtie sunt societati in comandita pe actiuni actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari?

RASPUNS: Da, daca nu se prevede altfel in hotararea proiectului de fuziune. Art 251^2 (4) In cazul in care societatea absorbanta este o societate in comandita pe actiuni, infiintata si functionand potrivit legii romane, actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari ai societatii in comadita pe actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel in hotararea de aprobare a proiectului de fuziune 225. O societate cu raspundere limitata are trei asociati: A, B si C. Asociatul A infiinteaza o noua societate cu acelasi obiect ca si societatea in care s-a asociat cu B si C si unde avea si calitatea de administrator. Inainte de sesizarea instantei de judecata pentru pronuntarea unei hotarari de excludere a asociatului administrator A, acesta se retrage din cealalta societate concurenta. Asociatul A poate fi exclus din societate, chiar daca s-a retras din cea de-a doua societate concurenta cu prima? Motivati raspunsul. RASPUNS: Nu. Nu mai poate fi exclus, nu-si mai gaseste ratiunea excluderea, deoarece se retrasese inainte de a fi sesizata instanta cu actiunea in excludere. Daca ar fi fost o hotarare irevocabila si el ar fi fost inca in societatea concurenta atunci ar fi putut fi exclus. 226. Asociatul administrator la o societate cu raspundere limitata a retras din contul societatii o suma de bani pentru achizitionarea din strainatate de utilaje si aparatura electronica fara a evidentia in contabilitatea societatii aceste operatiuni. Aparatura electronica a fost cumparata pentru interesul propriu, iar utilajele pentru nevoile societatii. Fapta administratorului poate constitui motiv temeinic pentru excluderea sa din societate? RASPUNS: Da. Conform art. 222: "(1) poate fi exclus din societate in nume colectiv, in comandita simpla sau societate cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat, b) asociatul cu rapsundere nelimitata in stare de faliment sau care devine legalmente incapabil, c) asociatul cu rapsundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine prevederilor art 80 si 82, d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. 227. Potrivit art. 225 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. In situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate exercita asociatul exclus drepturile cuvenite asupra patrimoniului societatii? RASPUNS: Art. 225 (1): "Asociatul exlus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotarii de excludere. (2) Daca in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor opetariuni. 228. Fapta administratorului asociat al unei societati comerciale care consta in refuzul repetat de a convoca adunarea generala a asociatilor constituie un motiv intemeiat de excludere a acestuia din societate? RASPUNS: Nu exista nici o prevedere legala de excludere a administratorului din societate. El poate fi eventual revocat. 229. Este obligatoriu ca in cazul unei societati pe actiuni sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre membrii consiliului de administratie sa fie administrator independent? RASPUNS: Nu este obilgatoriu. ART. 138^2 Legea 31/1990, (1) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti. (2) La desemnarea administratorului independent, adunarea generala a actionarilor va avea in vedere urmatoarele criterii: a) sa nu fie director al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta si sa nu fi indeplinit o astfel de functie in ultimii 5 ani; b) sa nu fi fost salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori sa fi avut un astfel de raport de munca in ultimii 5 ani; c) sa nu primeasca sau sa fi primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta o remuneratie suplimentara ori alte avantaje, altele decat cele corespunzand calitatii sale de administrator neexecutiv; d) sa nu fie actionar semnificativ al societatii; e) sa nu aiba sau sa fi avut in ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlata de aceasta, fie personal, fie ca asociat, administrator, director sau salariat al unei societati care are astfel de relatii cu societatea, daca, prin caracterul lor substantial, acestea sunt de natura a-i afecta obiectivitatea; f) sa nu fie sau sa fi fost in ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor financiat al societatii sau al unei societati controlate de aceasta, g) sa fie director intr-o alta societate in care un director al societatii este administrator neexecutiv; h) sa nu fi fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de 3 mandate; i) sa nu aiba relatii de familie cu o persoana aflata in una din situatiile prevazute la lit. a) si d). 230. Cei trei cenzori ai SC FLORIX" SA au refuzat depunerea raportului cu privire la situatia financiara a societatii, motivand ca au nevoie de timp pentru verificarea amanuntita a tuturor documentelor aflate in posesia administratorilor societatii.

Consiliul de administratie, intrunindu-se de urgenta, a hotarat suspendarea din functie a cenzorilor pentru refuzul de a depune raportul. Consiliul de administratie are posibilitatea suspendarii din functie a cenzorilor? RASPUNS: Nu, deoarece cf art 111."Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheiarea exercitiului financiar. (2) In afara de dezbararea altor probleme inscrise la ordinea de zi adunarea generala este obligata sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii" 231. In caz de insolventa a societatii, creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor? Daca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de raspundere aplicabile. RASPUNS: Creditorii pot socilata tragerea la raspundere a cenzorilor. Raspunderea este contractuala deoarece intre societate si cenzor se stabileste un raport juridic care are natura contractului de mandat. Pe de alta parte, raspunderea este penala daca cenzorii se fac vinovati de infractiuni economice care privesc activitatea lor exclusiva: us de fals, fals intelectual, daca intocmeste nelegal rapoartele, etc 232. I.J., administrator si reprezentant al SC ULPIA" SRL, urmeaza sa vanda un teren aflat in proprietatea societatii. Stiut fiind ca instrainarea terenurilor este supusa reglementarilor speciale, care prevad necesitatea intocmirii contractului de vanzare-cumparare in forma autentica, este necesara o procura in forma autentica din partea societatii pentru administratorul I.J. care va semna contractul? RASPUNS: Nu, doarece cf art 70: "(1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, in afara de restrictiile mentionate in actul constitutiv. Actele de dispoziie asupra bunurilor unei societi comerciale pot fi ncheiate n temeiul puterilor conferite reprezentanilor legali ai societii, dup caz, prin lege, actul constitutiv sau hotrrile organelor statutare ale societii adoptate n conformitate cu prevederile prezentei legi i ale actului constitutiv al societii, nefiind necesar o procur special i n form autentic n acest scop, chiar dac actele de dispoziie trebuie ncheiate n form autentic. 233. O societate europeana cu sediul social in Romania si inmatriculata in registrul comertului din Bucuresti a hotarat sa-si transfere sediul intr-un alt stat membru al Uniunii Europene. Creditorii acestei societati, ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii, pot face opozitie? RASPUNS: Art.270^2. (1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozite in conditiile art 62 din lege. (2) Opozitia prevazuta la alin (1) suspenda executarea operatiunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor. Art 62. (1) Opozita se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. (2) Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile codului de procedura civila. (3) Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului. 234. Care sunt categoriile de persoane fizice care pot desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei? Aratati temeiul legal. RASPUNS: Conform ordonantei de urgenta 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, art 3: (1) In temeiul dreptului la libera initiativa, al dreptului la libera asociere si al dreptului de stabilire, orice persoana fizica, cetetean roman, sau cetetan al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, poate desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii. (2)Activitatile economice pot fi desfasurate in toate domeniile, meseriile, ocupatiile sau profesiile pe care legea nu le interzice in mod expres pentru libera initiativa. (3) Prezenta ordonan de urgen se aplic pentru activitile prevzute de Codul CAEN a cror desfurare n una dintre formele prevzute de art. 4 nu este reglementat exclusiv potrivit unei legi speciale. ART. 4 OUG 44/2008 Persoanele fizice prevzute la art. 3 alin. (1) pot desfura activitile economice dup cum urmeaz: a) individual i independent, ca persoane fizice autorizate; b) ca ntreprinztori titulari ai unei ntreprinderi individuale; c) ca membri ai unei ntreprinderi familiale. ART. 5 OUG 44/2008 Persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale trebuie s aib un sediu profesional pe teritoriul Romniei, n condiiile prevzute de lege. ART. 6 OUG 44/2008 (1) Orice activitate economic desfurat permanent, ocazional sau temporar n Romnia de ctre persoanele fizice autorizate, ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale trebuie s fie nregistrat i autorizat, n condiiile prezentei ordonane de urgen. (2) Autorizarea funcionrii, n condiiile prezentei ordonane de urgen, nu exonereaz persoanele fizice autorizate,

ntreprinderile individuale i ntreprinderile familiale de obligaia de a obine, nainte de nceperea activitii, autorizaiile, avizele, licenele i altele asemenea, prevzute n legi speciale, pentru desfurarea anumitor activiti economice. 235. Banca Comerciala XY" a solicitat tribunalului deschiderea procedurii falimentului impotriva SC A" SA deoarece aceasta are calitatea de garant in contractul de imprumut bancar incheiat intre intreprinderile familiale MA", BM" si MI" si creditoare. Debitorii principali nu au restituit imprumutul si dupa expirarea termenului de 30 de zile de la scadenta banca a formulat cerere introductiva de faliment impotriva garantului. Totodata, creditoarea a aratat ca debitoarea, in calitate de garant, a semnat in favoarea bancii trei contracte de gaj fara deposedare, avand ca obiect doua tractoare si un atelier mecanic. In termen legal, debitorul-garant a formulat contestatie impotriva cererii introductive de faliment formulate de creditor. Ce va decide instanta? Motivati solutia. RASPUNS: Va decide executarea silita a celor 2 tractoare si a atelierului mecanic, deoarece ele fac obiectul garantiei (contractului de gaj). 236. Actionarii unei societati pe actiuni au hotarat dizolvarea acesteia, respectandu-se majoritatea voturilor prevazuta de lege pentru modificarea actului constitutiv. Pe ordinea de zi a sedintei adunarii generale a actionarilor s-a prevazut numirea a doi lichidatori. Cu ocazia inventarierii activului si pasivului patrimonial lichidatorii constata ca societatea se afla in insolventa. Ce obligatie legala au lichidatorii potrivit art. 2701 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata? RASPUNS: Cf art 270^1 "In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea alfata in curs de lichidare. 237. Care sunt reglementarile legale aplicabile unei societati europene inmatriculate in Romania? RASPUNS: Societatilor europene cu sediul in Romania le sunt aplicabile prevederile: - Regulamentul Consiliului (CE) nr 2157/2001 privind statutul societatilor europene; - legii 31/1990, republicata si modificata (titlul VII^1 societatea europeana); HG187/2007 di HG188/2007 privind procedurile de informare, consultare si alte modalitati de implicare a angajatilor in activitatea societatii. 238. Care sunt conditiile prevazute de lege pentru ca o societate europeana sa fie inmatriculata in Romania si sa dobandeasca personalitate juridica? RASPUNS: Confomr art 270^2 b) (1) Societatile europene cu sediul in Romania au personalitate juridica de la data imatricularii in registrul comertului. (2) O societate europeana nu poate fi inmatriculata in registrul comertului decat dupa incheierea unui acord privind implicarea angajatilor in activitatea societatii, in conditiile prevazute de HG 187/2007. (3) In termen de 30 de zile de la inregistrare, Oficiul National al Registrului Comertului va comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anunt privind inmatricularea societatii. Anuntul va cuprinde informatiile prevazute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2157/2001. Confomr art 270^2 c) (1) Orice societate europeana imnatriculata in Romania isi poate transfera sediul social intr-un alt stat membru. (2) Proiectul de transfer, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea generala extraordinara urmeaza a hotari asupra transferului. Confomr art 270^2 d) (1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu aunt acadente la data publicarii pot face opozitie. (2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor. Confomr art 270^2 e) (1) Actionarii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data adoptarii hotararii adunarii generale. (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar. (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabillt de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce resulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat, in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate. (5) Judecatorul-delegat, ulterior verificarii legalitaii transf'erului, pronunta o incheiere ce atesta indeplinirea conditiilor prevazute de art. 3-5 din prezenta lege si a celor prevazute de art. 8 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2157/2001. (6) Ulterior radierii societatii europene transferate, oficiul registrului comertului va comunica Jurnalului Uniunii Europene, pe cheltuiala societatii, un anunt privind radierea societatii din registrul comertului din Romania ca urmare a transferului sediului acestuia intr-un alt stat membru." 239. Ce obligatii are lichidatorul patrimoniului unei societati comerciale, potrivit Legii nr. 31/1990, republicata si modificata? Creditorii pot face opozitie in cazul in care nu sunt de acord cu situatia financiara intocmita de lichidator? RASPUNS: Conform art. 253 din Legea 31/1990 republicata si modificata, (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. (2) Lichidatorii au aceiasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii

directoratului. (3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii si directorii, respectiv cu membrii directoratului societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. (4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. (5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere. Conform art 255 "(1) In afara puterilor conferite de asociati, cu aceiasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea: a) sa stea in judecata in numele societatii, b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare, c) sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii, d) sa faca tranzactii, e) sa lichideze si sa incaseze creantele societatii, f) sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare (2) In lipsa unor dispozitii speciale in actul constitutiv sau in actul lor de numire, lichidatorii nu pot sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu sunt autorizati de instanta. (3) Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesrae scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor. Impotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societatii pot face opozitie in conditiile art 62 din legea 31/1990 republicata si modificata "Opozita se face in teren de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile din Codul de procedura civila. Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului. 240. In situatia financiara intocmita de lichidatori s-a prevazut partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, respectandu-se dispozitia cuprinsa in art. 268 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata. In ipoteza in care actionarii nu-si incaseaza sumele de bani cuvenite si repartizate potrivit actiunilor pe care le detin, ce regim juridic au acestea? RASPUNS: Au natura juridica a bunurilor aflate in depozit la CEC. Art 270 "Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in teremen de 2 luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului daca actiunile sunt nominative sau numerelor actiunilor daca ele sunt la purator. Plata se face persoanei aratate sau posesorului actiunilor retinandu-se titlul. 241. Avand in vedere regula prevazuta in art. 106 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, potrivit careia o societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert", este posibil ca, totusi, sa se incheie o tranzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii societatii? RASPUNS: Art 106, alin. (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert. (2) Dispozitiile alin 1 nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandiriide actiuni catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv. 242. In art. 166 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, legiuitorul prevede ca revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare. Este posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cenzorilor este atributul adunarii generale extraordinare? Daca raspunsul este afirmativ, exista posibilitatea delegarii de atributii privind numirea si revocarea cenzorilor de catre adunarea generala extraordinara catre consiliul de administrate al societatii? RASPUNS: Nu, deoarece cf art. 111."(1) Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheiarea exercitiului financiar. (2) In afara de dezbararea altor probleme inscrise la ordinea dce zi adunarea generala este obligata sa :b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliul de supraveghere, si cenzorii" 243. Administratorul unei societati comerciale a decis ipotecarea unui bun imobil din patrimoniul societatii, cu scopul de a garanta o obligatie contractata pentru redresarea financiara a societatii. Contractul de ipoteca a fost incheiat fara sa fi fost cerut acordul adunarii generale extraordinare a actionarilor. Contractul de ipoteca este valabil incheiat? RASPUNS: Contractul de ipoteca NU este valabil incheiat. 244. Reclamanta AFP sector 1 a formulat opozitie impotriva hotararii adunarii generale a actionarilor societatii SC SE" SRL prin care s-a decis dizolvarea societatii si numirea unui lichidator, cu motivarea ca nu s-a stabilit modalitatea de achitare a debitelor sau nu au fost oferite garantii pentru plata acestora. Fata de motivele invocate de creditori, cererea de opozitie este intemeiata? RASPUNS: Nu este intemeiata cererea de opozitie pentru ca la dizolvare urmata de lichidare, indiferent ca este potrivit legii 31/1990, republicata si modificata, sau legii 85/2006, debitele trebuie achitate. Nu trebuie sa se prevada o modalitate de achitare a acestora deoarece avem procedura de drept comun de achitare a debitelor. Se incaseaza activul si cu sumele obtinute se platesc salariatii si debitorii in ordinea vechimii creantelor.

245. Creditoarea SC E" SA a formulat cererea de deschidere a procedurii insolventei dovedind ca are o creanta certa, lichida si exigibila impotriva debitorului SC S" SRL si ca debitoarea nu a platit datoria de peste 30 de zile. Debitoarea a formulat contestatie impotriva cererii introductive formulate de creditoare, aratand ca ea insasi are o creanta impotriva creditoarei, solicitand astfel compensarea creantelor reciproce. Creditoarea, in aparare, invedereaza instantei de judecata faptul ca debitoarea nu a solicitat acest lucru (compensarea) in procedura de lichidare a patrimoniului creditoarei insesi. Avand in vedere dispozitiile art. 3, 31 si 52 din Legea nr. 85/2006, se poate opera compensarea intre creantele reciproce ale celor doua parti? RASPUNS: Da, cf legii 85/2006 actualizata art 52" Deschiderea porcedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a incova compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii" 246. Creanta reprezentand chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea lipsei de folosinta asupra imobilului este o creanta certa pentru a se declansa procedura falimentului? RASPUNS: Nu, pentru ca nu exista contract care sa fie temeiul creantei respective. Contractul de inchiriere a expirat, chiriasul plateste, dar nu are contract. Nu exista temei juridic. 247. Ce se intelege prin capital autorizat" si care sunt reglementarile legale privitoare la acesta? RASPUNS: Reglementarea legala privitoare la notiunea de capital autorizat apare in art. 220^1 din legea 31/1990 republicata si modificata: "(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat, ca intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societaii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat) prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor. (2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de catre adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. (3) Valoarea nominala a capotalui autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii. 248. Actionarii societatii SC AF" SA au hotarat majorarea capitalului social prin cesiune de noi actiuni cu prima de emisiune, stabilindu-se ca la data subscrierii sa fie achitate actiunile in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala, iar diferenta in termen de doi ani de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale. Prima de emisiune se poate achita tot in procent de 30% in momentul subscrierii actiunilor? RASPUNS: Conform art 220 din legea 31/1990 republicata si modificata, (1) actiunile emise in schimbul aportuilor in numerar vor trebui platite la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, a hotararii adunarii generale a actionarilor. (2) In acelasi timp vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura. (3) Cand s-a prevazult o prima de emisiune, aceasta trebuie intergral platita la data subscrierii. Prin urmare, potrivit art. 220, alin (3), prima de emisiune nu se poate achita tot in procent de 30% in momentul subscrierii actiunilor, ci integral. 249. Actionarii, cu majoritatea prevazuta de lege, au hotarat majorarea capitalului social al SC MN" SA prin emisiune de noi actiuni in schimbul aporturilor actionarilor. Totodata, actionarii au hotarat ca in momentul subscrierii noilor actiuni acestia sa achite 30% din valoarea lor nominala, iar diferenfa in termen de trei ani de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale. Pana la implinirea termenului de trei ani actionarul X.Y. a instrainat actiunile numitului S.B. Prin vanzarea actiunilor cine va raspunde in caz de neachitare a acestora in termenul de trei ani? RASPUNS: Conform legii 31/1990 republicata si modificata, art. 98, alin. (1) dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor. (2) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor. Prin urmare, in caz de neachitare a actiunilor vandute, raspunderea va fi solidara. 250. Asociatul A.B. s-a retras din SC ML" SRL, avand dreptul sa incaseze de la societate o suma de bani reprezentand valoarea partii ce i se cuvine din patrimoniul societatii. Chemata in judecata, societatea a refuzat achitarea sumei datorate asociatului retras, mai cu seama ca acesta a solicitat si dobanda legala aferenta sumei pretinse de la data cand societatea trebuia sa-i plateasca. Asociatul retras are dreptul sa pretinda societatii atat suma datorata, cat si dobanda legala, sau numai suma reprezentand debit cert pentru societate? RASPUNS: Asociatul retras are dreptul sa pretinda societatii atat suma datorata, cat si dobanda legala. In dreptul comercial se precizeaza ca dobanda curge de drept din momentul scadentei creantei.