1

Lege privind asociatiile de proprietari

Publicat la: 8 August 2007

Lege nr. 230/2007 din 06/07/2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 490 din 23/07/2007, privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. CAPITOLUL I Dispozitii generale,definitii Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza aspectele juridice, economice si tehnice cu privire la infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, precum si modul de administrare si de exploatare a cladirilor de locuinte aflate in proprietatea a cel putin 3 persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, inclusiv in cazul celor care au in structura lor si spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta. Art. 2. - In conditiile art. 1, datorita starii de indiviziune fortata, proprietarii au obligatia sa ia masuri cu privire la drepturile si obligatiile comune ce le revin tuturor asupra proprietatii comune. In acest scop, proprietarii se pot asocia in asociatii de proprietari cu personalitate juridica. Art. 3. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) cladire-bloc de locuinte-condominiu - proprietatea imobiliara formata din proprietati individuale, definite apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinte, si proprietatea comuna indiviza. Poate fi definit condominiu si un tronson cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna; b) proprietate individuala - apartamentul sau spatiul cu alta destinatie decat aceea de locuinta, parte dintr-o cladire, destinata locuirii sau altor activitati, care impreuna cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna constituie o unitate de proprietate imobiliara. Cu exceptia unor situatii pentru care exista alte prevederi exprese in prezenta lege sau in acordul de asociere, dreptul de proprietate asupra unei proprietati individuale dintr-un condominiu trebuie considerat in acelasi mod ca si dreptul de proprietate asupra altor bunuri imobile; c) proprietate comuna - toate partile dintr-un condominiu care nu sunt apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta; d) proprietate comuna aferenta tronsoanelor sau scarilor care nu poate fi delimitata - cel putin o instalatie pe verticala care alimenteaza in comun tronsoane ori scari sau parti de constructie comune tronsoanelor ori

scarilor, care nu pot fi definite separat din punct de vedere fizic ca pozitie si suprafata; e) cota-parte indiviza - cota-parte de proprietate care ii revine fiecarei proprietati individuale din proprietatea comuna si este egala cu raportul dintre suprafata utila a proprietatii individuale si totalul suprafetelor utile ale tuturor proprietatilor individuale; f) proprietar al spatiului, respectiv al apartamentului persoana fizica sau juridica, de drept public ori de drept privat, care are in proprietate acel spatiu, respectiv apartament, intr-un condominiu; g) asociatie de proprietari - forma de asociere autonoma si nonprofit a majoritatii proprietarilor dintr-un condominiu; h) acord de asociere - actul care consfinteste decizia proprietarilor de a se asocia; i) cheltuieli ale asociatiei de proprietari - cheltuielile sau obligatiile financiare ale asociatiei care sunt legate de exploatarea, reparatia ori intretinerea proprietatii comune, precum si cheltuielile cu serviciile de care beneficiaza proprietarii si care nu sunt facturate individual catre proprietatile individuale; j) cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari - suma corespunzatoare din cheltuielile asociatiei, pe care fiecare proprietar este obligat sa o plateasca lunar; k) atestat - actul care dovedeste calitatea de administrator de imobil. 2 CAPITOLUL II Infiintarea si inregistrarea asociatiei de proprietari Art. 4. - (1) Asociatia de proprietari are drept scop administrarea si gestionarea proprietatii comune care, pe langa drepturi, impune obligatii pentru toti proprietarii. (2) Consecintele neluarii masurilor de organizare si functionare cu privire la administrarea si gestiunea proprietatii comune sunt in raspunderea juridica a tuturor proprietarilor sau a reprezentantilor acestora, dupa caz. Art. 5. - (1) Asociatia de proprietari se infiinteaza prin acordul scris a cel putin jumatate plus unu din numarul proprietarilor apartamentelor si spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta, din cadrul unei cladiri. Acordul se consemneaza intr-un tabel nominal, anexa la acordul de asociere. (2) In cladirile de locuinte cu mai multe tronsoane sau scari se pot constitui asociatii de proprietari pe fiecare tronson ori scara in parte numai in conditiile in care nu exista o proprietate comuna aferenta tronsoanelor sau scarilor care nu poate fi delimitata. (3) Daca este cazul, asociatiile de proprietari infiintate pe scari sau tronsoane de cladire isi reglementeaza intre ele raporturile juridice cu privire la aspectele tehnice comune acestora, printr-o anexa la acordul de asociere.

Art. 6. - (1) Cererea pentru dobandirea personalitatii juridice a asociatiei de proprietari impreuna cu statutul, acordul de asociere si procesul-verbal al adunarii generale de constituire se depun si se inregistreaza la organul financiar local in a carui raza teritoriala se afla cladirea. (2) Statutul si acordul de asociere se intocmesc in baza prezentei legi. (3) Acordul de asociere trebuie sa contina: a) adresa si individualizarea proprietatii individuale, potrivit actului de proprietate; b) numele si prenumele tuturor proprietarilor; c) descrierea proprietatii, cuprinzand: descrierea cladirii, structura cladirii, numarul de etaje, numarul de apartamente structurate pe numar de camere, numarul spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta, suprafata terenului aferent cladirii; d) enumerarea si descrierea partilor aflate in proprietate comuna; e) cota-parte indiviza ce revine fiecarui proprietar din proprietatea comuna. (4) Asociatia de proprietari dobandeste personalitate juridica in baza incheierii judecatoruluidelegat desemnat la organul financiar local de catre presedintele judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala se afla cladirea. (5) Incheierea se da fara citarea partilor si este executorie. (6) Incheierea este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca cu citarea partilor. Art. 7. - Inscrierea ulterioara in asociatia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenti la adunarea generala de constituire se face la cererea scrisa a acestora, fara alte formalitati. Art. 8. - (1) Pentru modificarea sau completarea statutului ori a acordului de asociere este necesar acordul a cel putin 2/3 din numarul proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari. (2) Orice modificare sau completare se inregistreaza la judecatoria care a emis incheierea judecatoreasca de infiintare, fara alte formalitati. CAPITOLUL III Drepturile si obligatiile proprietarilor Art. 9. - Proprietarii membri ai asociatiei de proprietari au dreptul sa participe, cu drept de vot, la adunarea generala a proprietarilor, sa isi inscrie candidatura, sa candideze, sa aleaga si sa fie alesi in structura organizatorica a asociatiei de proprietari. Pentru a beneficia de dreptul de a fi ales, persoana in cauza trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. 3 Art. 10. - Proprietarii au dreptul sa cunoasca toate aspectele ce tin de activitatea asociatiei si au acces, la cerere, la orice document al acesteia.

Art. 11. - (1) Proprietarul poate aduce imbunatatiri sau modificari proprietatii sale individuale, cu respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea de catre autoritatea publica locala a modificarilor constructive, fara a pune in pericol integritatea structurala a cladirii sau a altor proprietati individuale. (2) Proprietarul nu poate schimba aspectul sau destinatia proprietatii comune fara a obtine mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari. Art. 12. - Zidurile dintre apartamentele sau spatiile alaturate, care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii si din proprietatea comuna, pot fi reamplasate prin acordul dintre proprietarii apartamentelor sau spatiilor respective, pe baza autorizatiei de modificare a constructiei, eliberata de autoritatea publica locala si cu instiintarea asociatiei. Zidurile dintre apartamente sau spatii si proprietatea comuna care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii pot fi reamplasate numai prin modificarea acordului de asociere, in baza hotararii majoritatii proprietarilor si a autorizatiei de modificare a constructiei, eliberata de autoritatea publica locala. Art. 13. - Veniturile obtinute din exploatarea proprietatii comune apartin asociatiei de proprietari. Aceste venituri alimenteaza fondurile speciale ale asociatiei de proprietari pentru reparatii si investitii cu privire la proprietatea comuna si nu se platesc proprietarilor. Art. 14. - Proprietarul este obligat sa mentina proprietatea sa individuala, apartament sau spatiu cu alta destinatie decat aceea de locuinta, in stare buna, pe propria cheltuiala. Niciun proprietar nu poate incalca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala a celorlalti proprietari din condominiu. Art. 15. - Cu un preaviz de 5 zile, proprietarul este obligat sa accepte accesul in apartamentul sau in spatiul sau al unui delegat al asociatiei, atunci cand este necesar sa se inspecteze, sa se repare ori sa se inlocuiasca elemente din proprietatea comuna, la care se poate avea acces numai din respectivul apartament sau spatiu. Fac exceptie cazurile de urgenta, cand accesul se poate face fara preaviz. Art. 16. - (1) Proprietarii sunt obligati sa ia masuri pentru consolidarea sau modernizarea cladirii, pentru reabilitarea termica si eficienta energetica, potrivit prevederilor legale. Indiferent de natura interventiilor, se va avea in vedere mentinerea aspectului armonios si unitar al intregii cladiri. (2) In cladirile afectate de seisme, proprietarii au obligatia de a lua de urgenta masuri pentru consolidare, cu sprijinul autoritatii publice locale sau centrale.

Art. 17. - Daca proprietarul unui apartament ori spatiu sau oricare alta persoana care actioneaza in numele sau provoaca daune oricarei parti din proprietatea comuna sau unui alt apartament ori spatiu, respectivul proprietar sau respectiva persoana are obligatia sa repare stricaciunile ori sa plateasca cheltuielile pentru lucrarile de reparatii. Art. 18. - In cazurile in care in cladirile de locuinte unul dintre proprietari sau chiriasi impiedica, cu bunastiinta si sub orice forma, folosirea normala a cladirii de locuit, creand prejudicii celorlalti proprietari ori chiriasi, dupa caz, proprietarii sau reprezentantul legal al acestora pot solicita instantei sa hotarasca masurile pentru folosirea normala a cladirii, precum si plata daunelor. Art. 19. - In cazul spatiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit dreptului comun. Art. 20. - (1) Proprietarii care isi instraineaza apartamentele sau spatiile cu alta destinatie decat aceea de locuinta sunt obligati ca la intocmirea formelor de instrainare sa faca dovada achitarii la zi a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari. (2) Notarii publici nu vor autentifica actele de instrainare fara o adeverinta din partea sociatiei de proprietari, care sa reprezinte dovada achitarii la zi a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, eliberata in original sub semnatura presedintelui si a administratorului asociatiei de proprietari, cu precizarea numelui si prenumelui acestora, si cu stampila asociatiei de proprietari. Actele de instrainare incheiate cu nerespectarea acestei obligatii sunt nule de drept. (3) In cazul existentei unor datorii catre asociatia de proprietari, instrainarea proprietatii se poate face numai daca se introduce in contract o clauza privitoare la preluarea datoriilor de catre cumparator. 4 CAPITOLUL IV Organizarea si functionarea asociatiei de proprietari Art. 21. - (1) La adunarea generala de constituire a asociatiei de proprietari, proprietarii vor alege dintre cei prezenti un comitet executiv, format din presedintele asociatiei de proprietari si un cenzor sau o comisie de cenzori, si vor hotari numarul membrilor acestora si durata mandatelor lor. Daca dintre membrii asociatiei de proprietari nu se poate alege un cenzor sau comisia de cenzori, atunci adunarea generala a proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari va mandata comitetul executiv pentru angajarea unui cenzor din afara

asociatiei de proprietari, persoana fizica ori juridica de specialitate, pe baza de contract sau conventie de prestari de servicii. (2) Cenzorul sau membrii comisiei de cenzori trebuie sa aiba cel putin studii medii si pot depune, daca adunarea generala a asociatiei de proprietari hotaraste astfel, intr-un cont bancar al asociatiei de proprietari, o garantie suficienta si indestulatoare, pe baza unui contract de garantie incheiat in acest sens. Cuantumul garantiei nu poate fi mai mic decat media anuala a totalului cheltuielilor lunare ale asociatiei. (3) Presedintele asociatiei de proprietari este fie candidatul care va obtine cel mai mare numar de voturi la alegerea membrilor comitetului executiv, fie oricare alt membru al comitetului executiv ales prin vointa sa si a majoritatii proprietarilor din cadrul adunarii generale. Presedintele, in situatii deosebite, poate numi temporar dintre membrii comitetului executiv un vicepresedinte caruia ii poate delega atributiile sale. Art. 22. - (1) Deponentul garantiei mentionate la art. 21 alin. (2) nu poate dispune in niciun mod de suma depusa drept garantie si nici de dobanda aferenta, decat dupa indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: aprobarea descarcarii de gestiune privind exercitiul financiar precedent de catre adunarea generala a membrilor asociatiei de proprietari, precum si incetarea efectelor delegatiei mentionate la art. 21. (2) In cazul in care se constata de catre reprezentantii asociatiei de proprietari sau de catre proprietarii insisi minusuri in gestiune, asociatia poate dispune asupra unei sume de bani egale cu cuantumul minusului in gestiune, direct din contul bancar mentionat la art. 21 alin. (2), cu aprobarea scrisa, expresa, anterioara a adunarii generale, fara a avea nevoie de consimtamantul deponentului garantiei. Art. 23. - (1) Dupa adunarea generala de constituire a asociatiei de proprietari va avea loc cel putin o data pe an, in primul trimestru, o adunare generala a proprietarilor membri ai asociatiei. Responsabilitatea cu privire la neconvocarea a cel putin unei adunari generale a proprietarilor apartine membrilor comitetului executiv, inclusiv presedintelui asociatiei de proprietari. (2) Adunarea generala este alcatuita din toti proprietarii membri ai asociatiei de proprietari. (3) Adunarea generala ordinara se convoaca fie de presedintele asociatiei de proprietari, fie de comitetul executiv. (4) Pentru situatii speciale sau de maxima urgenta, adunarile generale extraordinare ale asociatiei pot fi convocate oricand de catre comitetul executiv sau de catre cel putin 20% din numarul proprietarilor membri

ai asociatiei de proprietari. (5) Proprietarii trebuie anuntati, prin afisare la loc vizibil sau pe baza de tabel nominal convocator, asupra oricarei adunari generale a asociatiei de proprietari, cu cel putin 7 zile inainte de data stabilita, inclusiv cu privire la ordinea de zi a adunarii generale. Ordinea de zi anuntata se poate completa prin hotarare a adunarii generale. Art. 24. - (1) Adunarea generala poate adopta hotarari, daca majoritatea proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari (jumatate plus unu) sunt prezenti personal sau prin reprezentant legal. (2) Daca la prima convocare nu este intrunit cvorumul necesar de jumatate plus unu, adunarea generala va fi suspendata si reconvocata in termen de maximum 10 zile de la data primei convocari. (3) La adunarea generala reconvocata, daca exista dovada ca toti membrii asociatiei de proprietari au fost convocati, hotararile pot fi adoptate, indiferent de numarul membrilor prezenti, prin votul majoritatii acestora. (4) Hotararile adunarii generale a asociatiei de proprietari sunt obligatorii si pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenti la adunarea generala, precum si pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociatiei de proprietari. 5 Art. 25. - (1) Pentru adoptarea hotararilor in adunarea generala a asociatiei de proprietari, se vor avea in vedere urmatoarele: a) fiecare proprietar are dreptul la un vot pentru proprietatea sa; b) pentru hotararile cu privire la stabilirea fondurilor de investitii pentru consolidare, reabilitare si modernizare, votul fiecarui proprietar are o pondere egala cu cota-parte din proprietatea comuna; c) proprietarul poate fi reprezentat in adunarea generala de catre un membru al familiei sau de catre un alt reprezentant care are o imputernicire scrisa si semnata de catre proprietarul in numele caruia voteaza; d) un membru al asociatiei de proprietari poate reprezenta unul sau mai multi membri absenti, daca prezinta imputernicire semnata de catre proprietarii in numele carora voteaza; e) in cazul unui vot paritar, votul presedintelui asociatiei de proprietari este decisiv. (2) Hotararile adunarilor generale vor fi luate cu votul majoritatii membrilor asociatiei de proprietari prezenti la adunarea generala convocata sau reconvocata, dupa caz. In statutul propriu al asociatiei de proprietari pot fi prevazute si alte conditii, dar nu mai putin de jumatate plus unu din voturile celor prezenti la adunarea generala convocata sau reconvocata.

(3) In situatii exceptionale, hotararile pot fi luate prin acordul scris al majoritatii proprietarilor unei scari sau unui bloc, membri ai asociatiei de proprietari, pentru probleme care ii vizeaza direct, pe baza de tabel nominal. (4) Hotararile adunarilor generale se consemneaza in registrul de procese-verbale al asociatiei de proprietari, se semneaza de catre toti membrii comitetului executiv si se comunica, in scris, tuturor proprietarilor. Art. 26. - Daca o hotarare a adunarii generale este contrara legii, statutului sau acordului de asociere a asociatiei de proprietari ori este de natura sa produca daune intereselor proprietarilor, acestia pot ataca in justitie respectiva hotarare, in termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia. Actionarea in justitie nu intrerupe executarea hotararii decat in cazul in care instanta dispune suspendarea acesteia. Art. 27. - Adunarea generala a proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari are urmatoarele atributii: a) alege si revoca din functie presedintele, membrii comitetului executiv si cenzorul sau membrii comisiei de cenzori a asociatiei de proprietari; b) adopta, modifica sau revoca hotarari; c) adopta si modifica bugetele de venituri si cheltuieli; d) mandateaza comitetul executiv reprezentat de presedintele asociatiei de proprietari pentru angajarea si eliberarea din functie a persoanei care ocupa functia de administrator imobile sau a altor angajati ori prestatori, in scopul administrarii si bunei functionari a cladirii; e) exercita alte atributii care i-au fost conferite prin statut, prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor asociati. Art. 28. - (1) Asociatia de proprietari poate intermedia servicii intre furnizori si proprietarii consumatori, in special cu privire la serviciile publice de utilitati, pe baza unor contracte de prestari de servicii sau de furnizare cu caracter individual. Pentru contractele de furnizare cu caracter individual, drepturile si obligatiile cu privire la serviciul furnizat apartin, pe de o parte, furnizorului si de cealalta parte, proprietarului. (2) Pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilitati, furnizorul serviciului va actiona impotriva proprietarilor restantieri. (3) Serviciul de intermediere din partea asociatiei de proprietari consta in: repartizarea facturilor catre proprietari prin lista de plata lunara, incasarea si plata sumelor reprezentand contravaloarea consumului facturat, instiintarea furnizorului cu privire la debitori.

Art. 29. - (1) Cu exceptia atributiilor rezervate exclusiv proprietarilor cu privire la proprietatile individuale, apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta, comitetul executiv reprezinta asociatia de proprietari in administrarea si exploatarea cladirii. (2) Comitetul executiv poate angaja personal specializat pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin. Art. 30. - (1) Comitetul executiv, reprezentat de presedintele asociatiei de proprietari, are urmatoarele atributii: 6 a) duce la indeplinire hotararile adunarii generale si urmareste respectarea prevederilor legale, a statutului si a acordului de asociere ale asociatiei de proprietari; b) emite, daca este cazul, decizii scrise privind reguli pentru ducerea la indeplinire a hotararilor adunarilor generale si pentru respectarea prevederilor legale, a statutului si a acordului de asociere, precum si alte decizii ce privesc activitatea din asociatia de proprietari; c) intocmeste proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si pregateste desfasurarea adunarilor generale; d) reglementeaza folosirea, intretinerea, repararea, inlocuirea si modificarea partilor proprietatii comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietatii comune; e) intocmeste sau propune planuri de masuri si activitati si urmareste realizarea lor; f) supravegheaza desfasurarea tuturor activitatilor din cadrul asociatiei de proprietari, in mod special situatia incasarilor si platilor lunare; g) pentru scopul si activitatile asociatiei de proprietari, angajeaza si demite, incheie si reziliaza contracte; h) isi asuma obligatii, in nume propriu sau in numele proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari, privind interesele legate de cladire; i) initiaza sau apara in procese, in nume propriu sau in numele proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari, interesele legate de cladire; j) stabileste sistemul propriu de penalizari ale asociatiei de proprietari pentru restantele afisate pe lista de plata ce privesc cheltuielile asociatiei de proprietari, conform prevederilor legale; k) avizeaza documentele asociatiei de proprietari; l) asigura completarea la zi a cartii tehnice a constructiei; m) asigura urmarirea comportarii in timp a constructiei, pe toata durata de existenta a acesteia; n) gestioneaza situatiile exceptionale si de criza; o) exercita alte atributii care i-au fost conferite prin hotararile adunarii generale. (2) Sedintele comitetului executiv sunt legal intrunite daca jumatate plus unu din numarul membrilor sai sunt prezenti. Sedintele comitetului executiv pot fi convocate de presedintele asociatiei de proprietari sau de jumatate plus unu din numarul membrilor sai.

(3) Deciziile comitetului executiv se consemneaza in registrul de decizii al comitetului executiv. Art. 31. - (1) Presedintele asociatiei de proprietari reprezinta asociatia in derularea contractelor si isi asuma obligatii in numele acesteia. El reprezinta asociatia de proprietari in relatiile cu tertii, inclusiv in actiunile initiate de asociatie impotriva unui proprietar care nu si-a indeplinit obligatiile fata de asociatie sau in procesele initiate de un proprietar care contesta o hotarare a adunarii generale a proprietarilor. (2) Presedintele asociatiei de proprietari supravegheaza si urmareste aplicarea hotararilor adunarii generale, respectarea prevederilor statutului si acordului de asociere, precum si aplicarea deciziilor comitetului executiv. Acesta, in functie de situatie, poate propune comitetului executiv sau adunarii generale, dupa caz, masuri impotriva celor care nu respecta regulile, regulamentele, hotararile si deciziile asociatiei de proprietari, conform prevederilor legale si statutare. Art. 32. - (1) Presedintele asociatiei de proprietari sau membrii comitetului executiv pot fi remunerati pe baza unui contract de mandat, conform hotararii adunarii generale a proprietarilor, la data adoptarii bugetului anual de venituri si cheltuieli. (2) Pentru neindeplinirea atributiilor ce le revin, membrii comitetului executiv, inclusiv presedintele asociatiei de proprietari, raspund personal sau in solidar, dupa caz, in fata legii si a proprietarilor pentru daunele si prejudiciile cauzate proprietarilor in mod deliberat. Art. 33. - (1) Cenzorul sau comisia de cenzori a asociatiei de proprietari are, in principal, urmatoarele atributii: a) verifica legalitatea actelor si documentelor, a hotararilor, deciziilor, regulilor si regulamentelor; b) verifica executia bugetului de venituri si cheltuieli; c) verifica gestiunea financiar-contabila; d) cel putin o data pe an, intocmeste si prezinta adunarii generale rapoarte asupra activitatii sale si asupra gestiunii asociatiei de proprietari, propunand masuri. 7 (2) Cenzorul sau cenzorii alesi ai asociatiei de proprietari pot fi remunerati pe baza unui contract de mandat, conform hotararii adunarii generale a proprietarilor, la data adoptarii bugetului anual de venituri si cheltuieli. (3) Pentru neindeplinirea atributiilor ce le revin, cenzorul sau cenzorii asociatiei de proprietari raspund

personal sau in solidar, in fata legii si a proprietarilor, pentru daunele si prejudiciile cauzate proprietarilor in mod deliberat. Art. 34. - (1) Administrarea, intretinerea, investitiile si reparatiile asupra proprietatii comune sunt in sarcina asociatiei de proprietari. (2) Asociatia de proprietari angajeaza persoane fizice atestate pentru functia de administrator sau incheie contracte cu persoane juridice specializate si autorizate pentru realizarea, respectiv furnizarea serviciilor necesare administrarii, intretinerii, investitiilor si reparatiilor asupra proprietatii comune. CAPITOLUL V Administrarea in asociatia de proprietari Art. 35. - (1) Pentru activitatea de administrare care include activitati de administrare tehnica, de contabilitate si casierie, asociatia de proprietari poate angaja fie persoane fizice atestate pentru functia de administrator de imobile, fie poate incheia contract de administrare cu persoane juridice specializate si autorizate, care au ca obiect de activitate numai domeniul asociatiilor de proprietari ori care au ca activitate principala administrarea imobilelor pe baza de tarife sau contract. Administratorilor de imobile li se aplica in mod corespunzator prevederile art. 21 alin. (2) si ale art. 22. (2) Persoanele fizice pot fi angajate prin incheierea unui contract individual de munca, conform celor stabilite prin negociere directa. (3) Candidatii pentru functia de administrator de imobile trebuie sa prezinte comitetului executiv al asociatiei de proprietari documentele solicitate, garantiile profesionale si materiale prevazute de lege si trebuie sa nu fi suferit nicio condamnare. (4) Comitetul executiv adopta decizii asupra cuantumului salariilor, al indemnizatiilor si al eventualelor premieri care se acorda personalului incadrat cu contract individual de munca, precum si asupra valorii si a modalitatilor de contractare, in cazul in care administrarea cladirii este asigurata de persoane juridice, in limita bugetului de venituri si cheltuieli adoptat de adunarea generala a proprietarilor. (5) De asemenea, comitetul executiv decide si asupra acordarii unor drepturi banesti membrilor asociatiei de proprietari care desfasoara activitati lucrative folositoare acesteia, in limita bugetului de venituri si cheltuieli adoptat de adunarea generala a proprietarilor. Art. 36. - Administratorul, persoana fizica sau juridica, are, in principal, urmatoarele atributii: a) prestarea serviciilor in mod profesional; b) gestionarea bunurilor materiale si a fondurilor banesti;

c) efectuarea formalitatilor necesare in angajarea contractelor cu furnizorii de servicii pentru exploatarea si intretinerea cladirii, derularea si urmarirea realizarii acestor contracte; d) asigurarea cunoasterii si respectarii regulilor cu privire la proprietatea comuna; e) gestionarea modului de indeplinire a obligatiilor cetatenesti ce revin proprietarilor in raport cu autoritatile publice. Obligatiile cetatenesti sunt cele stabilite, potrivit legii, de adunarea generala a proprietarilor; f) indeplinirea oricaror alte obligatii expres prevazute de lege. Art. 37. - Pentru lucrarile privind proprietatea comuna, administratorul, tinand seama de pret, durata de executie si calitate, supune spre analiza, selectie de oferte si aprobare comitetului executiv al asociatiei de proprietari ofertele operatorilor economici care satisfac cerintele, in vederea executarii lucrarilor, conform legislatiei in vigoare. Art. 38. - Pentru protejarea intereselor proprietarilor si ale asociatiei de proprietari impotriva riscurilor aferente activitatii de administrare intr-un condominiu, administratorii de imobile, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, pot incheia polite de asigurare de raspundere civila profesionala. 8 Asigurarea de raspundere civila profesionala nu acopera riscurile cu privire la frauda, inselaciune, deturnare de fonduri infaptuite cu buna-stiinta. Persoanele care nu au calitatea de administrator de imobile nu pot incheia polite de asigurare de raspundere civila profesionala. Art. 39. - Proprietatea comuna poate fi utilizata de catre terti, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majoritatii proprietarilor membri ai asociatiei si al proprietarilor direct afectati de vecinatate, in baza unui contract de inchiriere, de folosinta sau de concesiune. Art. 40. - Asociatia de proprietari are obligatia sa ia masuri cu privire la imbunatatirea confortului termic al cladirii. Art. 41. - Modificarile constructive si utilizarea in alte scopuri a unor parti sau elemente de constructie ale cladirii, cum ar fi: ancorarea de reclame pe pereti, suspendarea de stalpi, pereti, scari interioare si altele asemenea, se vor putea face numai pe baza deciziei comitetului executiv, cu acordul proprietarilor direct afectati si, dupa caz, pe baza unui proiect tehnic intocmit de institutii de specialitate, verificat de un expert autorizat, precum si cu autorizatia pentru executarea de lucrari, eliberate in conditiile legii. Art. 42. - Schimbarea destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta

fata de destinata initiala, conform proiectului initial al cladirii cu locuinte, se poate face numai cu avizul comitetului executiv si cu acceptul proprietarilor direct afectati cu care se invecineaza, pe plan orizontal si vertical, spatiul supus schimbarii. Art. 43. - Pentru lucrari majore cu privire la exploatarea, intretinerea, repararea, consolidarea, reabilitarea si modernizarea proprietatii comune, asociatia de proprietari poate angaja, in numele proprietarilor si cu semnatura lor individuala, credite bancare sau orice alte forme de creditare, conform prevederilor legale. Art. 44. - Pentru riscurile cu privire la proprietatea comuna, asociatia de proprietari, in numele proprietarilor asociati, poate incheia polite de asigurare. CAPITOLUL VI Cheltuielile asociatiei de proprietari Art. 45. - (1) Anul fiscal al asociatiei de proprietari este anul calendaristic. (2) Inainte de inceputul urmatorului an fiscal si pentru fiecare an fiscal ce urmeaza, comitetul executiv va pregati si va prezenta proprietarilor in adunarea generala un buget anual de venituri si cheltuieli, suficient pentru a acoperi cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv fondurile necesare organizarii si functionarii acesteia. (3) Proprietarii membri ai asociatiei de proprietari au obligatia sa aprobe si un fond de reparatii anual, necesar pentru repararea si imbunatatirea proprietatii comune. Comitetul executiv va pregati si va prezenta adunarii generale suma anuala necesara pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimenteaza in avans, in transe lunare egale, prevazute in lista de plata a cheltuielilor asociatiei de proprietari. Platile pentru repararea si imbunatatirea proprietatii comune se vor face din fondul de reparatii. Proprietarii membri ai asociatiei de proprietari pot aproba si alte fonduri cu caracter special. (4) Asociatia de proprietari poate deschide unul sau mai multe conturi la oricare unitate bancara, in conditiile legii. Art. 46. - Toti proprietarii au obligatia sa plateasca lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociatiei de proprietari, in avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contributie ce le revine la cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociatia de proprietari. Art. 47. - Cheltuielile asociatiei de proprietari sunt urmatoarele: a) cheltuieli pe numar de persoane care locuiesc sau desfasoara activitati in proprietati individuale; b) cheltuieli pe consumuri individuale; c) cheltuieli pe cota-parte indiviza, in functie de suprafata utila a proprietatii individuale;

d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociatiei de proprietari; e) cheltuieli pe consumatori tehnici; f) cheltuieli de alta natura. 9 Art. 48. - (1) Stabilirea si repartizarea sumei care priveste proprietatea comuna ce revine fiecarui proprietar din cadrul condominiului se fac proportional cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna. (2) Cheltuielile efectuate de asociatia de proprietari pentru plata unor servicii de utilitati publice sau de alta natura, legate de proprietatile individuale din condominiu si care nu se factureaza individual pe fiecare dintre acestea, se repartizeaza dupa acelasi criteriu care a stat la baza emiterii facturii, in conformitate cu prevederile contractului incheiat cu furnizorul respectivului serviciu. Art. 49. - (1) Asociatia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizari pentru orice suma cu titlu de restanta, afisata pe lista de plata. Penalizarile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de intarziere si se vor aplica numai dupa o perioada de 30 de zile care depaseste termenul stabilit pentru plata, fara ca suma penalizarilor sa poata depasi suma la care s-au aplicat. (2) Termenul de plata a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, afisate pe lista lunara de plata, este de maximum 20 de zile calendaristice. (3) Sumele rezultate din aplicarea penalitatilor de intarziere vor face obiectul fondului de penalitati al asociatiei de proprietari si se vor utiliza numai pentru plata penalizarilor impuse asociatiei de proprietari de catre terti si pentru cheltuieli cu reparatiile asupra proprietatii comune sau alte cheltuieli de natura administrativa. Art. 50. - (1) Asociatia de proprietari are dreptul de a actiona in justitie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit. (2) Actiunea asociatiei de proprietari este scutita de taxa de timbru. (3) Sentinta data in favoarea asociatiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusa in aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisa de Codul de procedura civila. Art. 51. - (1) Asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si altor spatii proprietati individuale ale proprietarilor din condominiu, precum si un privilegiu asupra tuturor

bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, dupa cheltuielile de judecata datorate tuturor creditorilor in interesul carora au fost facute. (2) Privilegiul se inscrie in registrul de publicitate imobiliara al judecatoriei, la cererea presedintelui asociatiei de proprietari, pe baza extraselor de pe ultima lista lunara de plata a cotelor de contributie din care rezulta suma datorata cu titlu de restanta. Privilegiul se radiaza la cererea presedintelui asociatiei de proprietari sau a proprietarului, pe baza chitantei ori a altui inscris prin care asociatia confirma plata sumei datorate. (3) Operatiunile de publicitate imobiliara privitoare la privilegiul prevazut la alin. (1) si (2) sunt scutite de taxa de timbru. CAPITOLUL VII Raportul dintre administratia publica locala si centrala si asociatiile de proprietari Art. 52. - (1) Consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti sprijina activitatea asociatiilor de proprietari pentru realizarea scopurilor si sarcinilor ce le revin, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. (2) Consiliile locale organizeaza in cadrul aparatului propriu un compartiment specializat in sprijinirea si indrumarea asociatiilor de proprietari. Art. 53. - (1) Compartimentele specializate infiintate in cadrul autoritatii publice locale indruma si sprijina proprietarii pentru a se constitui in asociatii de proprietari. (2) Consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti indruma si sprijina asociatiile de proprietari pentru indeplinirea obligatiilor locale ce le revin asupra proprietatii comune. 10 Art. 54. - (1) Persoanele fizice care au calitatea de administrator de imobile sunt atestate de catre primar, la propunerea compartimentelor specializate din cadrul autoritatii administratiei publice locale, in baza unei hotarari a consiliului local. (2) Atestatul are drept scop certificarea calitatilor profesionale ale persoanelor care doresc sa practice activitatea de administrare a imobilelor la asociatiile de proprietari. Art. 55. - Consiliile locale, cu sprijinul aparatului propriu al consiliilor judetene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, exercita controlul asupra activitatii financiar-contabile din cadrul

asociatiilor de proprietari, din oficiu ori la solicitarea unuia sau mai multor membri ai asociatiei de proprietari. CAPITOLUL VIII Sanctiuni Art. 56. - (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte: a) neluarea de catre proprietari, de catre asociatia de proprietari sau de catre comitetul executiv al asociatiei de proprietari a tuturor masurilor necesare pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta a cladirii si a instalatiilor comune aferente (ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, de incalzire centrala, de preparare si distribuire a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii, instalatii de colectare a deseurilor, instalatii de antena colectiva, telefonie etc.) pe toata durata existentei acestora; b) neindeplinirea atributiilor de catre presedinte, membrii comitetului executiv, cenzori, administrator de imobil; c) neexecutarea de catre proprietar a lucrarilor de intretinere, reparatii sau de inlocuire a elementelor de constructii si instalatii aflate in proprietatea sa individuala, daca aceasta este de natura sa aduca prejudicii celorlalti proprietari; d) schimbarea de catre proprietar a destinatiei locuintei fara autorizatiile si aprobarile legale; e) modificarea aspectului proprietatii comune, precum si a elementelor constructive ale cladirii fara aprobarile si autorizatiile legale; f) neaplicarea sau nerespectarea prevederilor prezentei legi de catre functionarii publici si personalul angajat al autoritatilor publice locale si centrale, inclusiv personalul regiilor ori al societatilor furnizoare de servicii publice de utilitati, daca fapta nu a fost comisa in astfel de imprejurari incat sa constituie infractiune. (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) faptele prevazute la lit. a), b) si c) se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 3.000 lei; b) fapta prevazuta la lit. d), cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei; c) faptele prevazute la lit. e) si f), cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei. (3) Sanctiunile pentru contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a)-e) se aplica persoanelor fizice constatate vinovate, iar cea prevazuta la alin. (1) lit. f) functionarilor publici sau personalului angajat al autoritatilor publice, inclusiv personalului regiilor ori societatilor furnizoare de servicii de utilitati publice. (4) Constatarea contraventiilor prevazute de prezenta lege, facuta la sesizarea oricarei persoane interesate, precum si aplicarea sanctiunilor corespunzatoare se fac de catre persoanele imputernicite de Inspectoratul de

Stat in Constructii si de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, de primari sau de imputernicitii acestora. Art. 57. - Prevederile art. 56 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. CAPITOLUL IX Dispozitii tranzitorii si finale 11 Art. 58. - (1) Institutiile administratiei publice locale ori centrale sau orice alte societati de stat, care detin in proprietate apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta in cladirile de locuinte, au aceleasi drepturi si obligatii ca oricare alt proprietar din condominiu si au obligatia sa mandateze persoane fizice sau juridice pentru a colabora cu asociatia de proprietari. (2) Raporturile juridice ale proprietarului, stabilite de comun acord cu chiriasul, indiferent de statutul locuintei, precum si nerespectarea obligatiilor contractuale de catre chirias nu absolva proprietarul de la obligatiile sale fata de asociatia de proprietari prevazute in prezenta lege. Art. 59. - In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, impreuna cu Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Ministerul Transporturilor si Ministerul Justitiei vor elabora si supune spre adoptare Guvernului normele metodologice de punere in aplicare a prevederilor acesteia. Art. 60. - Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. 61. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: art. 35 alin. 3, art. 351, art. 36, art. 64, art. 69 si anexa nr. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 554 din 1 septembrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 234/2002, precum si orice alte dispozitii contrare. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI BOGDAN OLTEANU NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 6 iulie 2007. Nr. 230.

LEGEA LOCUINEI nr. 114 din 11 octombrie 1996

Parlamentul Romniei adopt prezenta lege. Reglementarea cadrului general de realizare, locuinelor are la baz urmtoarele principii: exploatare i administrare a

Accesul liber i nengrdit la locuin este un drept al fiecrui cetean. Realizarea locuinelor constituie un obiectiv major, de interes naional, pe termen lung, al administraiei publice centrale i locale.

CAPITOLUL I: Dispoziii generale

Art. 1 Prezenta lege reglementeaz aspectele sociale, economice, tehnice i juridice ale construciei i folosinei locuinelor. Art. 2 Termenii utilizai n cuprinsul prezentei legi au urmtorul neles: a) Locuin Construcie alctuit din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinele, dotrile i utilitile necesare, care satisface cerinele de locuit ale unei persoane sau familii. b) Locuin convenabil Locuin care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerina utilizatorului i caracteristicile locuinei, la un moment dat, acoper necesitile eseniale de odihn, preparare a hranei, educaie i igien, asigurnd exigenele minimale prezentate n anexa nr. 1 la prezenta lege. c) Locuin social Locuin care se atribuie cu chirie subvenionat unor persoane sau familii, a cror situaie economic nu le permite accesul la o locuin n proprietate sau nchirierea unei locuine n condiiile pieei. d) Locuin de serviciu Locuin destinat funcionarilor publici, angajailor unor instituii sau ageni economici, acordat n condiiile contractului de munc, potrivit prevederilor legale. e) Locuin de intervenie Locuin destinat cazrii personalului unitilor economice sau bugetare, care, prin contractul de munc, ndeplinete activiti sau funcii ce necesit prezena permanent sau n caz de urgen n cadrul unitilor economice. f) Locuin de necesitate

Locuin destinat cazrii temporare a persoanelor i familiilor ale cror locuine au devenit inutilizabile n urma unor catastrofe naturale sau accidente, sau ale cror locuine sunt supuse demolrii n vederea realizrii de lucrri de utilitate public, precum i lucrrilor de reabilitare ce nu se pot efectua n cldiri ocupate de locatari. g) Locuin de protocol Locuin destinat utilizrii de ctre persoanele care sunt alese sau numite n unele funcii ori demniti publice, exclusiv pe durata exercitrii acestora. h) Cas de vacan Locuin ocupat temporar, ca reedin secundar, destinat odihnei i recreerii. Art. 3 Autorizarea executrii construciilor de locuine noi, indiferent de natura proprietii sau a amplasamentului, se face pe baza satisfacerii exigenelor minimale, prevzute n anexa nr. 1 la prezenta lege. Consiliile judeene i locale, potrivit competenelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizat a construciilor de locuine.

CAPITOLUL II: Dezvoltarea construciei de locuine

Art. 4 Persoanele fizice sau juridice romne pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, construcii de locuine pentru folosin proprie sau n scopul valorificrii acestora. Art. 5 Persoanele juridice romne care investesc, din profit, pentru realizarea de locuine sociale, de serviciu, de intervenie i de necesitate, beneficiaz de reducerea impozitului n anul fiscal respectiv. Impozitul pe profit, aferent profitului utilizat pentru construirea de locuine noi, se reduce cu 75%. De prevederile alineatului precedent beneficiaz i persoanele juridice romne care investesc din profit pentru realizarea de locuine destinate vnzrii sau nchirierii, avnd ca limit suprafeele construite prevzute n anexa nr. 1 la prezenta lege. Locuinele care se realizeaz n condiiile prezentului articol, precum i ale art. 7 i 20 din prezenta lege, se pot amplasa pe terenurile aparinnd persoanelor fizice beneficiare de locuine, ale persoanelor juridice investitoare sau pe terenuri concesionate n acest scop de ctre consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, conform prevederilor legale, fr licitaie public, cu reducerea taxei de concesiune pn la 95%. Art. 6 Persoanele juridice romne care investesc din profit pentru punerea n siguran a locuinelor aflate n proprietatea lor, avariate de seisme, precum i pentru reabilitarea locuinelor existente, de categoria a III-a, a IV-a i garsoniere, realizate n condiiile H.C.M. nr. 1.650/1968, H.C.M. nr. 1.669/1969 i H.C.M. nr. 585/1971, beneficiaz de reducerea impozitului conform prevederilor art. 5 din prezenta lege. Art. 7 Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuine cu suprafeele construite prevzute n anexa nr. 1 la prezenta lege, exercitnd controlul asupra

preului de vnzare, n vederea nlesnirii accesului la proprietate pentru unele categorii de persoane, n urmtoarea ordine de prioritate: a) tinerii cstorii care, la data contractrii locuinei, au, fiecare, vrsta de pn la 35 de ani; b) persoanele care beneficiaz de faciliti la cumprarea sau construirea unei locuine, potrivit prevederilor Legii nr. 42/1990, republicat; c) persoanele calificate din agricultur, nvmnt, sntate, administraie public i culte, care i stabilesc domiciliul n mediul rural; d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale. Persoanele din categoriile menionate la lit. a)-c) beneficiaz de o subvenie de la bugetul de stat, n limitele prevederilor bugetare anuale, n raport cu venitul, de pn la 30% din valoarea locuinei, la data contractrii, precum i de plata n rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferenei fa de preul final al locuinei, dup ce s-au sczut subvenia i avansul minim obligatoriu de 10% din valoarea locuinelor la data contractrii, achitat de contractant. Persoanele prevzute la lit. d) beneficiaz de plata n rate lunare, n termen de 20 de ani, a diferenei fa de preul final al locuinei, dup ce s-a sczut avansul minim obligatoriu de 30% din valoarea locuinei la data contractrii, achitat de contractant. Dobnda la suma avansat din depozitul special, care se restituie n rate, este de 5% anual. n cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plti o dobnd de 10% anual asupra acestor rate. Autoritile publice locale, prin administratori delegai de acestea, vor ncheia cu persoanele fizice prevzute n prezentul articol contracte de mprumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale n vigoare. Art. 8 Persoanele fizice prevzute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza i vor aproba, dup caz, cererile respective, stabilind, totodat, i ordinea de prioritate. Cuantumul subveniei se stabilete n raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual de Guvern. Art. 9 Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimenteaz din urmtoarele surse: a) sumele aprobate anual n bugetele locale, destinate realizrii locuinelor; b) ncasrile realizate din vnzarea locuinelor i a spaiilor cu alt destinaie din blocurile de locuine, potrivit prevederilor legale n vigoare, precum i sumele ncasate potrivit prevederilor art. 7. c) alocaiile din bugetul de stat, n limita prevederilor aprobate anual cu aceast destinaie; d) alte surse constituite potrivit legii. Art. 10 De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiaz, o singur dat, persoanele fizice care, mpreun cu familia, nu au deinut i nu au n proprietate o locuin, cu

excepia persoanelor prevzute la art. 7 lit. c), sau dac locuina n care gospodresc mpreun nu satisface exigenele minimale de suprafa, prevzute n anexa nr. 1, corespunztor numrului de persoane din familie. Proprietarii locuinelor noi, persoane fizice, sunt scutii de plata impozitului pe cldire timp de 10 ani de la data dobndirii locuinei. n cazul nstrinrii locuinei n condiiile prezentei legi, noul proprietar nu mai beneficiaz de scutirea de impozit. Art. 11 Locuinele care se realizeaz n condiiile art. 7-9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe terenurile aflate n proprietatea unitilor administrativ-teritoriale sau pe terenurile aparinnd persoanelor fizice beneficiare, n condiiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentaiilor de urbanism legal aprobate i cu asigurarea utilitilor i dotrilor edilitare necesare condiiilor de locuit. Art. 12 Lucrrile de viabilizare a terenurilor destinate construciilor de locuine, care constau n: drumuri publice, reele de alimentare cu ap i canalizare, reele electrice i, dup caz, reele de gaze, telefonice i de termoficare se finaneaz dup cum urmeaz: a) drumurile publice, reelele de alimentare cu ap i canalizare i, dup caz, reelele de termoficare, din bugetele locale i din alte fonduri legal constituite cu aceast destinaie; b) reelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente i, dup caz, de gaze i telefonice stradale, din bugetele de venituri i cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de acetia, precum i din alte fonduri constituite cu aceast destinaie. Persoanele juridice care investesc, din profit, n lucrri de viabilizare a terenurilor destinate construciilor de locuine beneficiaz de reducerea impozitului pe profit conform prevederilor art. 5. Art. 13 Deschiderea finanrii i nceperea lucrrilor din fonduri publice se efectueaz dup contractarea cu viitorii beneficiari a cel puin 70% din numrul locuinelor prevzute a fi ncepute. Art. 14 Folosirea sumelor existente n depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competena i n rspunderea acestora. Art. 15 Alocaiile de la bugetul de stat se fundamenteaz anual de ctre consiliile locale, n mod distinct, pentru terminarea locuinelor i pentru realizarea de noi locuine. Art. 16 Lista cuprinznd numrul, structura pe numrul de camere i amplasamentul locuinelor, precum i lista persoanelor care vor beneficia de locuine, n ordinea de prioritate stabilit conform art. 7 de ctre consiliile locale, se afieaz la sediul acestora. Art. 17

Prin familie, n sensul prezentei legi, se nelege soul, soia, copiii, precum i prinii soilor care locuiesc i gospodresc mpreun. Art. 18 Pn la restituirea sumelor datorate de ctre beneficiarii locuinelor, se instituie ipoteca legal asupra locuinei. Art. 19 nstrinarea, prin acte ntre vii, a locuinelor pentru realizarea crora s-au acordat subvenii se poate face numai dup restituirea integral a sumelor actualizate datorate i pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor actualizate, obinute ca subvenii de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, n depozitul constituit pentru realizarea locuinelor, n condiiile prezentei legi. Art. 20 Casa de Economii i Consemnaiuni va acorda credite persoanelor fizice romne pentru construirea, cumprarea, reabilitarea i repararea capital a locuinelor proprietate personal, pe maximum 20 de ani, precum i pentru dotarea locuinelor cu mobil i obiecte de uz gospodresc de folosin ndelungat, din producia autohton, pe termen de 2 ani. Dobnda convenit prin contract nu va fi mai mare dect cea practicat pe piaa financiar-bancar (BUBOR) i se va suporta: a) 15%, de ctre beneficiarul creditului; b) diferena, pn la nivelul dobnzii practicate pe piaa financiar-bancar, stabilit prin convenie ntre Ministerul Finanelor i Casa de Economii i Consemnaiuni, prin subvenii de la bugetul de stat. Casa de Economii i Consemnaiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate. Creditele se acord, o singur dat, persoanelor fizice romne care ndeplinesc condiiile stabilite la art. 10, pentru construirea, cumprarea, reabilitarea sau repararea capital a locuinei proprietate personal, precum i pentru cumprarea de mobilier i obiecte de uz gospodresc de folosin ndelungat, din producia autohton, pentru dotarea acestor locuine i a celor deinute cu chirie, a cror suprafa construit nu depete prevederile din anexa nr. 1 la prezenta lege. La primirea creditului, beneficiarul trebuie s aib constituit la Casa de Economii i Consemnaiuni un depozit reprezentnd pn la 30% din valoarea creditului solicitat. La depozitul constituit, Casa de Economii i Consemnaiuni va bonifica o dobnd egal cu cea suportat direct de ctre beneficiar. Depozitul nu va fi restituit nainte de rambursarea integral a creditului i poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor trane ale creditului, n limita cuantumului depozitului constituit. Neplata, consecutiv, a 6 rate lunare de credit i a dobnzii aferente atrage executarea silit asupra bunului dobndit. Bunul dobndit prin astfel de credite nu poate fi nstrinat dect dup restituirea creditului. Modul de plat i cuantumul subveniilor se stabilesc prin convenie ntre Casa de Economii i Consemnaiuni i Ministerul Finanelor. Ministerul Finanelor va prevedea, anual, n bugetul de stat sumele aferente subveniilor la dobnd pentru creditele acordate i care urmeaz a fi acordate n anul respectiv de ctre Casa de Economii i Consemnaiuni.

CAPITOLUL III: nchirierea locuinelor

Art. 21 nchirierea locuinelor se face pe baza acordului dintre proprietar i chiria, consemnat prin contract scris, care se va nregistra la organele fiscale teritoriale, i va cuprinde: a) adresa locuinei care face obiectul nchirierii; b) suprafaa locativ i dotrile folosite n exclusivitate i n comun; c) suprafaa curilor i a grdinilor folosite n exclusivitate sau n comun; d) valoarea chiriei lunare, regulile de modificare a acesteia i modul de plat; e) suma pltit n avans n contul chiriei; f) locul i condiiile n care se realizeaz primirea i restituirea cheilor; g) obligaiile prilor privind folosirea i ntreinerea spaiilor care fac obiectul contractului; h) inventarul obiectelor i al dotrilor aferente; i) data intrrii n vigoare i durata; j) condiiile privind folosina exclusiv i n comun a prilor aflate n coproprietate; k) persoanele care vor locui mpreun cu titularul contractului; l) alte clauze convenite ntre pri. Art. 22 Sunt nule de drept orice clauze cuprinse n contractul de nchiriere, care: a) oblig chiriaul s recunoasc sau s plteasc n avans proprietarului orice sum cu titlu de reparaie n sarcina proprietarului; b) prevd responsabilitatea colectiv a chiriailor n caz de degradare a elementelor de construcii i a instalaiilor, a obiectelor i dotrilor aferente spaiilor comune; c) impun chiriailor s fac asigurri de daune; d) exonereaz proprietarul de obligaiile ce i revin potrivit prevederilor legale; e) autorizeaz pe proprietar s obin venituri din nerespectarea clauzelor contractului de nchiriere. Art. 23 n cazul n care prile nu convin asupra rennoirii contractului de nchiriere, chiriaul este obligat s prseasc locuina la expirarea termenului contractual. Art. 24 Rezilierea contractului de nchiriere nainte de termenul stabilit se face n urmtoarele condiii: a) la cererea chiriaului, cu condiia notificrii prealabile ntr-un termen de minimum 60 de zile; b) la cererea proprietarului, atunci cnd: - chiriaul nu a achitat chiria cel puin 3 luni consecutiv; - chiriaul a pricinuit nsemnate stricciuni locuinei, cldirii n care este situat aceasta, instalaiilor, precum i oricror alte bunuri aferente lor, sau dac nstrineaz fr drept pri ale acestora; - chiriaul are un comportament care face imposibil convieuirea sau mpiedic folosirea normal a locuinei;

- chiriaul nu a respectat clauzele contractuale; c) la cererea asociaiei de proprietari, atunci cnd chiriaul nu i-a achitat obligaiile ce-i revin din cheltuielile comune pe o perioad de 3 luni, dac au fost stabilite, prin contractul de nchiriere, n sarcina chiriaului. Art. 25 Evacuarea chiriaului se face numai pe baza unei hotrri judectoreti definitive. Chiriaul este obligat la plata chiriei prevzute n contractul de nchiriere, pn la data executrii efective a hotrrii de evacuare. Art. 26 Chiriaul poate subnchiria, modifica sau mbunti locuina deinut, numai cu acordul prealabil scris i n condiiile stabilite de proprietar, dac acestea nu sunt interzise prin contractul de nchiriere principal. Beneficiarul contractului de subnchiriere nu se poate prevala de nici un drept mpotriva proprietarului i nici asupra oricrui titlu de ocupare. Contractul de subnchiriere, ncheiat cu respectarea prevederilor legale, se nregistreaz la organele fiscale teritoriale. Art. 27 n cazul prsirii definitive a domiciliului, de ctre titularul contractului de nchiriere, sau al decesului acestuia, nchirierea continu, dup caz: a) n beneficiul soului sau al soiei, dac a locuit mpreun cu titularul; b) n beneficiul descendenilor sau al ascendenilor, dac au locuit mpreun cu acesta; c) n beneficiul altor persoane care au avut acelai domiciliu cu titularul cel puin un an i care au fost nscrise n contractul de nchiriere. n cazul mai multor cereri, contractul de nchiriere se transfer prin hotrre judectoreasc. n lipsa persoanelor care pot solicita locuina, potrivit celor de mai sus, contractul de nchiriere nceteaz n termen de 30 de zile de la data prsirii domiciliului de ctre titularul contractului sau de la data nregistrrii decesului. Art. 28 Proprietarul are urmtoarele obligaii: a) s predea chiriaului locuina n stare normal de folosin; b) s ia msuri pentru repararea i meninerea n stare de siguran n exploatare i de funcionalitate a cldirii pe toat durata nchirierii locuinei; c) s ntrein n bune condiii elementele structurii de rezisten a cldirii, elementele de construcie exterioare ale cldirii (acoperi, faad, mprejmuiri, pavimente), curile i grdinile, precum i spaiile comune din interiorul cldirii (casa scrii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scri exterioare); d) s ntrein n bune condiii instalaiile comune proprii cldirii (ascensor, hidrofor, instalaii de alimentare cu ap, de canalizare, instalaii de nclzire central i de preparare a apei calde, instalaii electrice i de gaze, centrale termice, crematorii, instalaii de colectare a deeurilor, instalaii de anten colectiv, telefonice etc.). Art. 29

Chiriaul are urmtoarele obligaii: a) s efectueze lucrrile de ntreinere, reparaii sau nlocuire a elementelor de construcii i instalaii din folosina exclusiv; b) s repare sau s nlocuiasc elementele de construcii i de instalaii deteriorate din folosina comun, ca urmare a folosirii lor necorespunztoare, indiferent dac acestea sunt n interiorul sau n exteriorul cldirii; dac persoanele care au produs degradarea nu sunt identificate, cheltuielile de reparaii vor fi suportate de cei care au acces sau folosesc n comun elementele de construcii, de instalaii, obiectele i dotrile aferente; c) s asigure curenia i igienizarea n interiorul locuinei i la prile de folosin comun pe toat durata contractului de nchiriere. Obligaiile chiriaului cu privire la ntreinerea i repararea spaiului nchiriat se pstreaz i n cazul subnchirierii locuinei. Art. 30 n cazul nendeplinirii de ctre proprietar a obligaiilor care i revin cu privire la ntreinerea i repararea locuinei nchiriate, lucrrile pot fi executate de ctre chiriai n contul proprietarului, reinnd contravaloarea acestora din chirie. Chiriaul va putea executa aceste lucrri, dac degradarea produs este de natur s afecteze folosina normal a cldirii sau a locuinei i numai atunci cnd proprietarul, la sesizarea scris a chiriaului, nu a luat msuri de executare a lucrrii, n termen de 30 de zile de la data sesizrii. Art. 31 Chiria practicat pentru locuine va acoperi cheltuielile de administrare, ntreinere i reparaii, impozitele pe cldiri i pe teren, precum i recuperarea investiiei, n funcie de durata normat stabilit potrivit prevederilor legale, precum i un profit supus negocierii ntre pri. Art. 32 Nivelul maxim al chiriei pentru locuinele aflate n proprietatea statului se stabilete prin lege special. Chiria maxim pentru aceste locuine se difereniaz pe categorii de localiti i pe zone, de ctre consiliile locale, dup criteriile avute n vedere la stabilirea impozitelor i a taxelor locale pentru terenuri. Art. 33 Titularii de contracte de nchiriere pot face ntre ei schimb de locuine, cu avizul autoritii care a aprobat nchirierea sau, dup caz, al proprietarului locuinei.

CAPITOLUL IV: Administrarea cldirilor de locuit

Art. 34 Cldirile de locuit pot fi date de proprietar n administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociaii, servicii publice sau ageni economici specializai, dup caz. Obligaiile celor care administreaz sunt, n principal, urmtoarele: a) gestionarea bunurilor i a fondurilor bneti; b) angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor necesare i urmrirea realizrii acestora, n vederea funcionrii corespunztoare a cldirii; c) asigurarea cunoaterii i respectrii regulilor de locuit n comun; d) reprezentarea intereselor proprietarului n raport cu autoritile publice;

e) ndeplinirea oricror obligaii prevzute de lege. Art. 35 n cldirile de locuit cu mai multe locuine, proprietarul rspunde de asigurarea condiiilor de funcionare normal a locuinei aflate n proprietate exclusiv i a spaiilor aflate n proprietate indiviz. n acest scop, proprietarii se vor constitui n asociaii cu personalitate juridic. Modul de nfiinare, organizare i funcionare a asociaiilor de proprietari se reglementeaz potrivit regulamentului-cadru cuprins n anexa nr. 2 la prezenta lege. Art. 36 n cazurile n care, n cldirile de locuine, unul dintre proprietari mpiedic cu bun-tiin i sub orice form folosirea normal a imobilului de locuit, crend prejudicii celorlali chiriai sau proprietari, dup caz, la solicitarea asociaiei de proprietari, instana va hotr msurile pentru folosirea normal a imobilului. Art. 37 Chiriaii cldirilor cu mai multe locuine se pot asocia, potrivit legii, n scopul reprezentrii intereselor lor n raporturile cu proprietarii, precum i cu alte persoane juridice sau persoane fizice. n acelai scop, n cazul neconstituirii asociaiei, chiriaii pot mandata un reprezentant.

CAPITOLUL V: Locuina social

Art. 38 Construciile de locuine sociale se pot realiza, n orice localitate, pe amplasamentele prevzute n documentaiile de urbanism i n condiiile prezentei legi. Constituirea fondului de locuine sociale se face prin realizarea de construcii noi i prin reabilitarea unor construcii existente. Consiliile locale controleaz i rspund de fondul de locuine sociale situate pe teritoriul unitilor administrativ-teritoriale respective. Art. 39 Locuinele sociale aparin domeniului public al unitilor administrativ-teritoriale. Art. 40 Locuinele sociale se vor amplasa numai pe terenurile aparinnd unitilor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 11. Art. 41 Locuina social se realizeaz cu respectarea suprafeei utile i a dotrilor stabilite n limita suprafeei construite, potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege. Pentru locuinele care se realizeaz prin reabilitarea construciilor existente se consider obligatorii numai prevederile legate de dotarea minim. Art. 42

Au acces la locuin social, n vederea nchirierii, familiile cu un venit mediu net lunar realizat n ultimele 12 luni sub nivelul venitului net lunar pe familie, pentru care se acord ajutor social potrivit legii, majorat cu 10%. Nivelul minim astfel calculat va fi corectat periodic de Guvern, n funcie de evoluia situaiei economice i sociale, ncepnd cu anul 1996. Venitul net lunar pe familie se stabilete pe baza declaraiei de venit i a actelor doveditoare potrivit prevederilor legale. Declaraiile de venit, fcute cu nesinceritate, atrag rspunderea material sau penal, dup caz. Art. 43 Locuinele sociale se repartizeaz de ctre consiliile locale pe baza criteriilor stabilite anual de acestea, n condiiile prevederilor prezentului capitol, i de ele pot beneficia, n ordinea de prioritate stabilit de consiliile locale, urmtoarele categorii de persoane: tinerii cstorii care au fiecare vrsta de pn la 35 de ani, tinerii provenii din instituii de ocrotire social i care au mplinit vrsta de 18 ani, invalizii de gradul I i II, persoanele handicapate, pensionarii, veteranii i vduvele de rzboi, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42/1990, republicat, i ai Decretuluilege nr. 118/1990, republicat, alte persoane sau familii ndreptite. Art. 44 Contractul de nchiriere se ncheie de ctre primar sau de ctre o persoan mputernicit de acesta, cu beneficiarii stabilii de consiliul local, pe o perioad de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declaraiei de venituri i a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale. Nivelul chiriei nu va depi 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferena pn la valoarea nominal a chiriei, calculat potrivit art. 31, va fi subvenionat de la bugetul local al unitii administrativ-teritoriale unde este situat locuina social. Art. 45 Titularul contractului de nchiriere este obligat s comunice primarului, n termen de 30 de zile, orice modificare produs n venitul net lunar al familiei acestuia, sub sanciunea rezilierii contractului de nchiriere. n cazurile n care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administraiei publice locale va opera modificarea chiriei i a subveniei acordate, cuvenite proprietarului. Art. 46 Contractul de nchiriere se poate rezilia: a) n condiiile prevzute la art. 24 din prezenta lege; b) n cazul n care venitul mediu net lunar pe familie, realizat n 2 ani fiscali consecutivi, depete cu peste 20% nivelul minim prevzut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de nchiriere nu a achitat valoarea nominal a chiriei n termen de 90 de zile de la comunicare. Art. 47 Locuinele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vndute. Art. 48 Nu pot beneficia de locuine sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:

a) dein n proprietate o locuin; b) au nstrinat o locuin dup data de 1 ianuarie 1990; c) au beneficiat de sprijinul statului n credite i execuie pentru realizarea unei locuine; d) dein, n calitate de chiria, o alt locuin. Art. 49 Beneficiarii locuinelor sociale nu au dreptul s subnchirieze, s transmit dreptul de locuire sau s schimbe destinaia spaiului nchiriat, sub sanciunea rezilierii contractului de nchiriere i a suportrii eventualelor daune aduse locuinei i cldirii, dup caz. Art. 50 Finanarea locuinelor sociale se asigur din bugetele locale, n limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale consiliilor locale, n care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distinct n aceste bugete. Statul sprijin construcia de locuine sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite cu aceast destinaie, anual, prin legea bugetului de stat. Persoanele fizice i agenii economici pot sprijini prin donaii sau contribuii construcia de locuine sociale.

CAPITOLUL VI: Locuina de serviciu i locuina de intervenie

Art. 51 Fondul de locuine de serviciu se compune din: a) locuine existente, care, potrivit prevederilor legale, rmn cu destinaia de locuine de serviciu la data intrrii n vigoare a prezentei legi; b) locuine noi. Condiiile i durata de nchiriere vor fi stipulate n contractul de nchiriere ncheiat ntre prile contractante, accesoriu la contractul de munc. Art. 52 Locuinele noi se finaneaz, n condiiile legii, din: a) bugetul de stat i bugetele locale, n limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu aceast destinaie; b) bugetele agenilor economici, pentru salariaii acestora. Art. 53 Locuinele de serviciu finanate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizeaz cu respectarea suprafeei utile i a dotrilor, n limita suprafeei construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1. Locuinele de serviciu se vor amplasa dup cum urmeaz: a) pe terenurile aflate n proprietatea statului sau a unitilor administrativteritoriale, pentru locuinele finanate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizrii terenurilor, potrivit prevederilor art. 12; b) pe terenurile aparinnd agenilor economici, pentru locuinele i lucrrile de viabilizare a terenurilor finanate din bugetele acestora.

n situaii deosebite, determinate de natura amplasamentului i de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, locuinele prevzute la alin. 1 se pot construi cu suprafee majorate cu pn la 20% fa de cele prevzute n anexa nr. 1, iar peste aceast limit, cu aprobarea Guvernului. Locuinele de serviciu realizate n condiiile prezentei legi, finanate de la bugetul de stat i de la bugetele locale, pot fi vndute n condiiile legii, cu aprobarea Guvernului, n situaia n care a ncetat activitatea ce a generat realizarea locuinelor respective. Art. 54 Locuina de intervenie urmeaz regimul locuinei de serviciu. Locuinele de intervenie se realizeaz o dat cu obiectivul de investiie i se amplaseaz n incinta acestuia sau n imediata apropiere. Locuinele de intervenie nu pot fi vndute chiriailor.

CAPITOLUL VII: Locuina de necesitate

Art. 55 Locuina de necesitate se finaneaz i se realizeaz n condiiile stabilite pentru locuina social. Locuina de necesitate se nchiriaz temporar persoanelor i familiilor ale cror locuine au devenit inutilizabile potrivit prevederilor art. 2 lit. f). Contractul de nchiriere se ncheie de ctre primarul localitii sau de ctre o persoan mputernicit de acesta, pe baza hotrrii consiliului local, pn la nlturarea efectelor care au fcut inutilizabile locuinele. Art. 56 Consiliile locale pot declara, n cazuri de extrem urgen, drept locuine de necesitate, locuinele libere aflate n fondul de locuine sociale.

CAPITOLUL VIII: Locuina de protocol

Art. 57 Locuinele de protocol sunt proprietate public a statului. Administrarea fondului locativ de protocol se face de ctre Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat", care asigur evidena, ntreinerea, repararea i conservarea acestuia, precum i ncasarea chiriei. Atribuirea, ocuparea i folosirea locuinelor de protocol se fac n condiiile prezentei legi. Art. 58 Preedintele Romniei, preedintele Senatului, preedintele Camerei Deputailor i primul-ministru beneficiaz, n condiiile prezentei legi, de cte o locuin de protocol, ca reedin oficial. Reedinele oficiale ale persoanelor prevzute la alin. 1 se atribuie de ctre Guvern i sunt puse la dispoziia lor, mpreun cu dotrile aferente, pe ntreaga perioad a exercitrii funciei, de ctre Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat".

Lista imobilelor cu destinaie de reedin oficial, precum i a celorlalte locuine de protocol, i condiiile pe care acestea trebuie s le ndeplineasc se stabilesc prin hotrre a Guvernului. Art. 59 Pot beneficia de locuin de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevzute de lege, persoanele care ndeplinesc urmtoarele funcii publice: vicepreedini ai Senatului i ai Camerei Deputailor, minitri de stat, minitrii i asimilaii acestora, precum i preedintele Curii Supreme de Justiie, preedintele Curii Constituionale, preedintele Curii de Conturi, preedintele Consiliului Legislativ i avocatul poporului, pe durata exercitrii funciei sau a mandatului. Pentru persoanele prevzute la alin. 1, atribuirea locuinei de protocol se face prin decizie a primului-ministru i se pune la dispoziia lor de ctre Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat". Atribuirea locuinelor de protocol se poate face numai dac persoanele prevzute la alin. 1 nu dein, n localitatea n care i desfoar activitatea, o alt locuin care s corespund condiiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3. Art. 60 Pentru reedinele oficiale, Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat" va ncheia contracte de nchiriere cu serviciile de specialitate ale instituiilor n care i desfoar activitatea persoanele beneficiare. Pentru locuinele de protocol, contractele de nchiriere se ncheie de ctre Regia Autonom "Administraia Patrimoniului Protocolului de Stat" cu beneficiarii direci, care, pe aceast baz, vor putea ocupa locuina respectiv mpreun cu membrii familiei. Contractul de nchiriere a locuinelor de protocol i a celor cu destinaie de reedin oficial nceteaz de drept n termen de 60 de zile de la data eliberrii din funcie a beneficiarului. Atribuirea, n condiiile prezentei legi, a unei reedine oficiale, respectiv a unei locuine de protocol, nu afecteaz drepturile locative deinute de persoanele prevzute la art. 58 i 59.

CAPITOLUL IX: Dispoziii tranzitorii i finale

Art. 61 Orice litigiu n legtur cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluioneaz de ctre instanele judectoreti. Art. 62 Prevederile Ordonanei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiiilor pentru realizarea unor lucrri publice i construcii de locuine, aprobat i modificat prin Legea nr. 82/1995, se aplic n continuare pn la terminarea locuinelor ncepute. Dup finalizarea blocurilor de locuine, sursele de constituire a depozitului special, potrivit prevederilor Ordonanei Guvernului nr. 19/1994 i ale normelor metodologice, se preiau ca venituri la depozitul special constituit n conformitate cu prevederile art. 9. Art. 63

n termen de 60 de zile de la data introducerii sistemului de determinare i impozitare a venitului global pentru persoane fizice, Guvernul va reglementa facilitile prevzute la cap. II din prezenta lege, de care s poat beneficia i persoanele fizice care investesc n construcia de locuine i pentru punerea n siguran a locuinelor avariate de seisme. Art. 64 Schimbarea destinaiei locuinelor, precum i a spaiilor cu alt destinaie dect aceea de locuin situate n cldiri colective se poate face numai cu acordul asociaiei de proprietari, n condiiile legii. Art. 65 Construirea caselor de vacan se autorizeaz, la cererea persoanelor fizice i a agenilor economici, numai pe terenurile aflate n proprietatea acestora sau concesionate n condiiile legii, n zonele stabilite prin documentaiile de urbanism i amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. Art. 66 Plata chiriei pentru reedinele oficiale se face din bugetele Preediniei Romniei, Senatului, Camerei Deputailor i Secretariatului General al Guvernului, n limitele prevederilor bugetare aprobate anual. Art. 67 Guvernul rspunde de aplicarea unitar, pe ntreg teritoriul rii, a politicii de dezvoltare a construciei de locuine. Programul de dezvoltare a construciei de locuine se elaboreaz de Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriului, pe baza fundamentrii organelor administraiei publice centrale interesate, consiliilor judeene i locale, n acord cu documentaiile de urbanism i amenajare a teritoriului, aprobate conform legii. Art. 68 Pentru aducerea la ndeplinire a dispoziiilor prezentei legi, Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare. Art. 69 n termen de 12 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, proprietarii din cldirile cu mai multe locuine n proprietate privat sau mixt se vor constitui n asociaii de proprietari, n conformitate cu Regulamentul-cadru al asociailor de proprietari cuprins n anexa nr. 2 care face parte integrant din prezenta lege. nregistrrile cldirilor n crile funciare i ale asociaiilor de proprietari la judectorii, constituite potrivit prevederilor alin. 1, sunt scutite de taxe. Pn la data dobndirii personalitii juridice a asociaiei de proprietari, asociaiile de locatari i desfoar activitatea pe baza Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea i funcionarea asociaiei locatarilor. Art. 70 Decretul Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea i funcionarea asociaiei locatarilor se abrog dup 12 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei legi. Art. 71 Persoanele care beneficiaz de drepturi mai favorabile dect cele prevzute n prezenta lege, consacrate prin legi speciale, care se refer, printre altele, la

materia raporturilor juridice locative i a celor conexe acestora, se bucur n continuare de aplicarea drepturilor mai favorabile. Art. 72 Dispoziiile prezentei legi privind nchirierea locuinelor dispoziiile Codului civil privind contractul de locaiune. Art. 73 La data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog: - Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ i reglementarea raporturilor dintre proprietari i chiriai, cu excepia cap. 4 i a art. 63 cu referire la cap. 4 din aceeai lege, exclusiv dispoziiile referitoare la suprafeele locative proprietate personal; - H.C.M. nr. 860/1973 pentru stabilirea msurilor de executare a Legii nr. 5/1973, n ceea ce privete nchirierea de locuine; - Decretul Consiliului de Stat nr. 256/1984 privind mbuntirea regimului de construire a locuinelor i modificarea unor reglementri referitoare la stabilirea preurilor limit a locuinelor care se construiesc din fondurile statului, a preurilor de contractare ale locuinelor proprietate personal i a preurilor de vnzare ale locuinelor din fondul locativ de stat; - Decretul Consiliului de Stat nr. 68/1975 privind mbuntirea regimului de construire a locuinelor din fondurile statului sau din fondurile populaiei cu sprijinul statului n credite i execuie; - art. 12 alin. 1 lit. a) i alin. 2, art. 21-25 i art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor; - orice alte dispoziii contrare prevederilor prezentei legi. Aceast lege a fost adoptat de Senat n edina din 30 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituia Romniei. p. PREEDINTELE SENATULUI ION SOLCANU se completeaz cu

Aceast lege a fost adoptat de Camera Deputailor n edina din 30 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituia Romniei. PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR ADRIAN NSTASE

ANEXA Nr. 1 EXIGENE MINIMALE pentru locuine

A. Cerine minimale: - acces liber individual la spaiul locuibil, fr tulburarea posesiei i a folosinei exclusive a spaiului deinut de ctre o alt persoan sau familie; - spaiu pentru odihn; - spaiu pentru prepararea hranei; - grup sanitar; - acces la energia electric i apa potabil, evacuarea controlat a apelor uzate i a reziduurilor menajere. B. Suprafee minimale: Loc de luat mas a m2 2,50 3,00 3,00 3,50 3,50 4,50 5,00 6,00

Persoane/ familie

Camere/ locuin

Camer de zi

Dormitoare

Buctrie

ncperi sanitare

Spaii de depozitare

Suprafa util

nr. 1 2 3 4 5 6 7 8

nr. 1 2 3 3 4 4 5 5

m2 18,00 18,00 18,00 19,00 20,00 21,00 22,00 22,00

m2 12,00 22,00 24,00 34,00 36,00 46,00 48,00

m2 5,00 5,00 5,50 5,50 6,00 6,00 6,50 6,50

m2 4,50 4,50 6,50 6,50 7,50 7,50 9,00 9,00

m2 2,00 2,00 2,50 3,50 4,00 4,50 5,00 5,50

m2 37,00 52,00 66,00 74,00 87,00 93,00 107,00 110,00

NOT: - Suprafaa camerei de zi de la locuina cu o camer include spaiul pentru dormit. - Locul de luat masa poate fi nglobat n buctrie sau n camera de zi.

- nlimea liber minim a camerelor de locuit va fi de 2,55 m, cu excepia mansardelor, supantelor i nielor, la care se va asigura un volum minim de 15 m 3 de persoan. - Suprafaa locuibil este suprafaa desfurat a ncperilor de locuit. Ea cuprinde suprafaa dormitoarelor i a camerei de zi. - Suprafaa util este suprafaa desfurat, mai puin suprafaa aferent pereilor. - Suprafaa util a locuinei este suma tuturor suprafeelor utile ale ncperilor. Ea cuprinde: camer de zi, dormitoare, bi, WC, du, buctrie, spaii de depozitare i de circulaie din interiorul locuinei. Nu se cuprind: suprafaa logiilor i a balcoanelor, pragurile golurilor de ui, ale trecerilor cu deschideri pn la 1,00 m, niele de radiatoare, precum i suprafaele ocupate de sobe i cazane de baie (cte 0,50 m2 pentru fiecare sob i cazan de baie), n cazul n care nclzirea se face cu sobe. n cazul locuinelor duplex, rampa, mai puin palierele, nu se cuprinde n suprafaa util a locuinei. - Suprafaa construit pe locuin, prevzut n tabelul B, este suma suprafeelor utile ale ncperilor, logiilor, balcoanelor, precum i a cotei-pri din suprafeele prilor comune ale cldirilor (spltorii, usctorii, casa scrii, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea i evacuarea deeurilor menajere, casa liftului etc.), la care se adaug suprafaa aferent pereilor interiori i exteriori ai locuinei; n cazul nclzirii cu combustibil solid, se adaug suprafaa aferent sobelor i cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafaele aferente boxelor de la subsol i ale garajelor care pot fi prevzute distinct. - Suprafaa ncperii sanitare principale din locuin va permite accesul la cada de baie al persoanelor imobilizate n scaun cu rotile. - ncperea sanitar se include n locuin, n cazul n care pot fi asigurate alimentarea cu ap i canalizarea. - Limea minim de circulaie a coridoarelor i a vestibulului din interiorul locuinei va fi de 120 cm. - n funcie de amplasamentul construciei, suprafeele construite pot avea abateri n limitele de 10%. - Numrul de persoane pe locuine se utilizeaz la repartizarea locuinelor sociale, de intervenie, de serviciu i de necesitate. C. ncperi sanitare: Numr de camere/locuin 1 Baie Du WC 1 2 1 3 1 1 4 1 1 5 2 -

D. Dotarea minim a ncperilor sanitare Baie Du WC

Cad de baie Vas WC Lavoar mare mic Cuv pentru du Etajer mare mic Oglind mare mic Portprosop Portspun Porthrtie Cuier Sifon pardoseal

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 -

NOT: - n baie se va prevedea spaiul pentru maina de splat rufe. - ncperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin co de ventilaie. E. Dotarea minim a buctriei Nr. de camere/locuin Spltor cu cuv i picurtor 1-2 1 3 1 4 1 5 1

NOT: - n buctrie se vor prevedea: co de ventilaie, spaiu pentru frigider i pentru masa de lucru. F. Dotarea minim cu instalaii electrice Dormitor Loc de lamp 1 Camer de zi 1 Buctrie Baie Du -

Aplic Comutator ntreruptor Priz Priz cu contact de protecie

1 2 -

1 3 -

1 1 1 1

1 1 1

1 1 -

NOT: - Se vor prevedea ntreruptoare i aplice pentru fiecare spaiu de depozitare i spaiu de circulaie. - Priza cu contact de protecie, instalat pentru baie, se monteaz n exteriorul ncperii. - Fiecare locuin va fi prevzut cu instalaie de sonerie. - n cldiri cu mai multe locuine se vor prevedea instalaii i prize pentru antena colectiv i telefon. - Pentru locuinele situate n mediul rural, dotrile minime privind ncperile sanitare i buctria se vor putea realiza pe parcursul existenei construciei, n corelare cu racordarea locuinei la reelele de utilitate public sau la sistemul propriu de alimentare cu ap i evacuare controlat a apelor uzate. G. Spaii i instalaii de folosin comun pentru cldiri cu mai multe locuine - Instalaii de prevenire i stingere a incendiilor, precum i ascensor conform normelor n vigoare. - Spaii pentru biciclete, crucioare i pentru uscarea rufelor. - Spaii destinate colectrii, depozitrii i evacurii deeurilor menajere. - Spaii pentru depozitarea combustibililor solizi sau lichizi, n situaiile n care nu se pot asigura nclzirea central i/sau gaze la buctrie. - Ramp de acces pentru persoanele imobilizate n scaun cu rotile.

ANEXA Nr. 2 REGULAMENTUL-CADRU al asociaiilor de proprietari

CAPITOLUL I: Dispoziii generale, definiii

Art. 1 Prezentul regulament-cadru stabilete modul de nfiinare i de funcionare a asociaiilor de proprietari, precum i modul de administrare i de exploatare a unor cldiri aflate n proprietate. Art. 2 Regulamentul-cadru se aplic tuturor cldirilor cu mai multe apartamente n proprietate privat sau mixt, inclusiv n cazul celor avnd spaii cu alt destinaie dect aceea de locuin. Art. 3 Termenii utilizai n prezentul regulament au urmtorul neles: a) Prin bloc de locuine - cldire - condominiu se nelege o proprietate imobiliar, din care unele pri au alt destinaie dect aceea de locuin, respectiv apartamente proprietate individual, iar restul este proprietate comun indiviz. Proprietatea imobiliar nu este un condominiu dect dac cota-parte indiviz de proprietate comun revine proprietarilor apartamentelor i nu poate fi separat de proprietatea asupra apartamentelor. b) Prin spaiu, respectiv apartament, se nelege o parte dintr-o cldire destinat locuirii, n regim de proprietate individual, care, mpreun cu cota-parte indiviz din proprietatea comun, constituie o unitate de proprietate imobiliar. Cu excepia unor situaii pentru care exist alte prevederi exprese n acest regulament-cadru sau n acordul de asociere, drepturile de proprietate asupra unui apartament dintr-un bloc de locuine/condominiu trebuie considerate n acelai mod ca i drepturile de proprietate asupra altor proprieti imobiliare. c) Prin proprietate comun se nelege toate prile dintr-o cldire aflat n proprietate, care nu sunt apartamente i care sunt destinate folosirii n comun de ctre toi proprietarii din acea cldire. Proprietatea comun este indivizibil i este deinut de proprietarii apartamentelor individuale, conform cotelor calculate. Proprietatea comun include toate prile proprietii care sunt n comun, ca: terenul pe care este construit cldirea, curtea inclus, structura de rezisten, acoperiul, terasele, courile de fum, scrile, pivniele, subsolurile, casa scrii, tubulatura de gunoi, rezervoarele ascensoarele. folosin fundaia, holurile, de ap,

Proprietatea comun include instalaii ale cldirii aflate n folosin comun cu care a fost nzestrat cldirea n timpul construciei sau cu care a fost dotat mai trziu de ctre proprietari, ca de exemplu: canale pluviale, paratrsnete, antene, instalaii de telefonie, instalaii electrice, conducte de ap, sisteme de nclzire i conducte de gaze care pot trece prin proprietatea comun pn la punctele de distribuie din apartamentele individuale. d) Prin cot-parte se nelege cota de proprietate care i revine fiecrui apartament proprietate individual, din proprietatea comun, i este nscris n actul de proprietate. n situaia n care cotele-pri nu sunt nscrise n actele de proprietate, ele vor fi calculate pentru fiecare apartament, corespunztor cu raportul dintre suprafaa locativ a fiecrui apartament i totalul suprafeelor locative ale tuturor apartamentelor din imobil.

e) Prin fondatori se nelege orice persoan juridic, inclusiv statul, o instituie a administraiei publice locale, o persoan sau un grup de persoane care acioneaz mpreun, care sau n numele creia se nfiineaz un condominiu i care prin vnzare sau orice alt form de transfer ofer spaii, respectiv apartamente ntr-un bloc de locuine pentru proprietarii individuali. f) Prin proprietar al spaiului, respectiv al apartamentului, se nelege persoana sau grupul de persoane care are n proprietate acel spaiu, respectiv apartament, ntrun bloc de locuine/condominiu. g) Prin asociaie de proprietari se nelege organizaia proprietarilor tuturor apartamentelor dintr-o cldire cu mai multe apartamente proprietate privat sau mixt. h) Prin acord de asociere se nelege actul care consfinete hotrrea proprietarilor de a se asocia, dup nregistrarea proprietii n Cartea funciar. i) Prin cheltuieli comune se nelege cheltuielile sau obligaiile financiare ale asociaiei, care sunt legate de proprietatea comun sau care nu pot fi nregistrate pe fiecare locuin.

CAPITOLUL II: nfiinarea i nregistrarea asociaiei de proprietari

Art. 4 Asociaia de proprietari se constituie n cadrul unei adunri, convocat n termen de 60 de zile de la data la care ntreaga cldire a fost nregistrat n Cartea funciar. Membrii asociaiei vor fi toi proprietarii apartamentelor, inclusiv primria sau fondatorul, att timp ct acetia continu s dein unul sau mai multe apartamente din cldire. Art. 5 Asociaia de proprietari dobndete personalitate juridic n momentul nregistrrii la judectoria pe raza creia se afl cldirea pentru care s-a constituit asociaia, potrivit regulilor privind persoanele juridice. n cazul cldirilor cu mai puin de 20 de proprietari asociai, asociaia se poate constitui pe grupe de cldiri nvecinate, reunind, de regul, minimum 3 proprietari, pe criteriul intereselor comune n gospodrirea proprietii. Art. 6 Judectoria se pronun asupra cererii de nregistrare, pe baza acordului de constituire i a statutului asociaiei de proprietari. Statutul asociaiei de proprietari se ntocmete n baza prezentei legi i a prezentului regulament-cadru al asociaiilor de proprietari. Art. 7 Asociaiile de locatari din cldirile cu mai multe apartamente aflate n proprietate privat sau mixt, inclusiv ca urmare a aplicrii prevederilor Decretului-lege nr. 61/1990 i ale Legii nr. 85/1992, se vor transforma n asociaii de proprietari potrivit normelor cuprinse n prezentul regulament-cadru.

CAPITOLUL III: Acordul de asociere

Art. 8

Acordul de asociere trebuie s conin: a) adresa proprietii; b) numele i prenumele proprietarilor unitilor locative; c) descrierea proprietii, cuprinznd: descrierea cldirii, structura cldirii, numrul de etaje, numrul de apartamente structurate pe numr de camere, terenul aferent cldirii. Descrierea trebuie s fie suficient din punct de vedere juridic pentru nregistrarea n Cartea funciar de la biroul de nregistrare a proprietilor imobiliare; d) plane sau schie, n msur s asigure o bun identificare, prin localizare i suprafa, a fiecrui spaiu, respectiv apartament, din structura cldirii; e) enumerarea i descrierea prilor aflate n proprietate comun; f) cota-parte ce revine fiecrui apartament din proprietatea comun. Art. 9 La ntrunirea constitutiv a asociaiei de proprietari, proprietarii apartamentelor vor alege un comitet executiv i o comisie de cenzori i vor hotr numrul membrilor acestora i durata mandatelor lor. Membrii comisiei de cenzori trebuie s aib cunotine de specialitate i experien n domeniile economic, financiar i juridic. Asociaia de proprietari poate delega atribuiile comisiei de cenzori, de control financiar i contabil, unor persoane fizice sau juridice, asociaii sau ageni economici specializai. Candidatul care va obine cel mai mare numr de voturi va deveni preedintele asociaiei de proprietari. Art. 10 Stabilirea cotelor-pri din veniturile i cheltuielile comune se face proporional cu cota-parte din proprietatea comun aferent fiecrui apartament. Art. 11 n cazul spaiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, relaiile de coproprietate ntre proprietari vor fi reglementate n conformitate cu prevederile Codului civil. Art. 12 Pentru amendarea sau modificarea acordului de asociere este necesar acceptul a cel puin 80% din votul proprietarilor de apartamente, respectiv alte spaii cu alt destinaie dect aceea de locuin. Orice amendare sau modificare trebuie s fie nregistrat la judectoria pe raza creia se afl cldirea. Art. 13 n cazul n care apartamentele, respectiv spaiile, pot fi adugate sau retrase din asociaie, acordul de asociere trebuie s stabileasc formula care se va folosi pentru recalcularea cotelor ce revin apartamentelor rmase n asociaie.

CAPITOLUL IV: Drepturile i ndatoririle proprietarilor de apartamente

Art. 14 Proprietarul unui apartament este obligat s menin apartamentul n stare bun, pe propria sa cheltuial. Nici un proprietar nu poate nclca sau prejudicia dreptul de proprietate comun sau individual. Art. 15 Cu un preaviz de 15 zile, proprietarul este obligat s accepte accesul n apartamentul su al unui reprezentant al asociaiei, atunci cnd este necesar s se inspecteze, s se repare sau s se nlocuiasc elemente din proprietatea comun la care se poate avea acces numai din respectivul apartament. Fac excepie cazurile de urgen cnd nu este necesar nici un preaviz. Art. 16 Administrarea, ntreinerea i reparaiile proprietii comune cad n sarcina asociaiei, iar cheltuielile legate de acestea vor reprezenta cheltuieli comune. Asociaia de proprietari poate angaja alte persoane sau poate ncheia contracte pentru realizarea, respectiv furnizarea acestor servicii. Art. 17 Asociaia de proprietari, cu ntrunirea majoritii voturilor, poate ntreprinde msuri viznd mbuntirea confortului i a eficienei cldirii. Instalaiile mai importante, ca: boilerele cu ap cald, nclzirea central, rezervoarele de ap, lifturile i alte dotri de amploare similar pot fi schimbate de asociaie numai cu aprobarea a cel puin 75% din numrul voturilor proprietarilor. Indiferent de natura interveniilor, se va avea n vedere meninerea aspectului armonios i unitar al ntregii cldiri. Art. 18 Proprietarul poate aduce mbuntiri sau modificri apartamentului su, fr a pune n pericol integritatea structural a cldirii sau a altor apartamente. Proprietarul nu poate schimba aspectul proprietii comune, fr a obine mai nti acceptul din partea asociaiei de proprietari. Art. 19 Zidurile dintre apartamentele alturate, care nu fac parte din structura de rezisten a cldirii, pot fi reamplasate prin acord ntre proprietarii apartamentelor respective i cu ntiinarea asociaiei de proprietari. Zidurile dintre apartamente i proprietatea comun, care nu fac parte din structura de rezisten a cldirii, pot fi reamplasate numai prin amendarea acordului de asociere. Art. 20 Dac proprietarul unui apartament sau oricare alt persoan care acioneaz n numele su provoac daune oricrei pri din proprietatea comun sau unui alt apartament, respectivul proprietar trebuie s repare stricciunile sau s plteasc cheltuielile pentru lucrrile de reparaii.

CAPITOLUL V: Organizarea i funcionarea asociaiei de proprietari

Art. 21 Dup prima ntrunire organizatoric, de constituire a asociaiei de proprietari, va avea loc cel puin o dat pe an o adunare general a membrilor asociaiei.

Adunarea general este alctuit din toi membrii asociaiei de proprietari. ntrunirile speciale ale asociaiei pot fi convocate oricnd de ctre comitetul executiv sau de ctre proprietarii de apartamente, reprezentnd cel puin 20% din cotele de proprietate. Toi proprietarii trebuie anunai asupra oricrei ntruniri a asociaiei de proprietari cu cel puin 10 zile nainte ca aceasta s aib loc. Art. 22 Asociaia de proprietari poate adopta decizii, dac cel puin 2/3 din numrul membrilor sunt prezeni personal sau prin reprezentant. Dac nu este ntrunit cvorumul, adunarea poate fi suspendat i reconvocat. La adunarea reconvocat, dac exist dovada c toi membrii asociaiei de proprietari au fost convocai, deciziile pot fi adoptate indiferent de numrul membrilor prezeni. Art. 23 Pentru adoptarea deciziilor n adunarea asociaiei de proprietari, se vor avea n vedere urmtoarele: a) votul fiecrui proprietar are o pondere egal cu cota-parte din proprietatea comun; b) proprietarul poate fi reprezentat de ctre un membru al familiei sau de ctre un alt reprezentant care are o mputernicire semnat de ctre proprietarul n numele cruia voteaz; c) un membru al asociaiei de proprietari poate reprezenta cel mult nc un membru absent, prin mputernicire scris; d) n cazul unui vot paritar, votul preedintelui este decisiv. Deciziile asociaiei de proprietari vor fi luate, n general, cu un vot reprezentnd majoritatea simpl din totalitatea voturilor obinute. Art. 24 Asociaia de proprietari ndeplinete urmtoarele atribuii: a) adopt i amendeaz bugetele de venituri i cheltuieli, precum i fondul de rulment; ncaseaz cotele obinuite i speciale pentru cheltuielile comune de la proprietarii de apartamente i de la proprietarii spaiilor cu alt destinaie dect aceea de locuin; b) angajeaz i suspend din funcie pe cel care administreaz proprietatea sau pe ceilali funcionari sau angajai, n vederea administrrii i bunei funcionri a cldirii; personalul necesar bunei gospodriri a prilor i a instalaiilor de folosin comun ale cldirilor poate fi angajat prin contract individual de munc sau prin convenie civil, conform celor stabilite prin negociere; c) iniiaz sau apr n procese, n nume propriu sau n numele proprietarilor de apartamente, interesele legate de cldire; d) ncheie contracte i i asum obligaii n nume propriu sau n numele proprietarilor de apartamente, n interesele legate de cldire; e) reglementeaz folosirea, ntreinerea, repararea, nlocuirea i modificarea proprietii comune; f) impune penalizri pentru ntrzierea plii cotelor de ntreinere;

g) adopt sau amendeaz deciziile, regulile i regulamentele; h) completeaz la zi cartea tehnic a construciei; i) asigur urmrirea comportrii n timp a construciei, pe toat durata ei; j) exercit alte atribuii care i-au fost conferite prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor de apartamente. Art. 25 Dac o decizie a asociaiei de proprietari este contrar legii sau acordului de asociere sau este de tur s produc daune considerabile intereselor unei minoriti a proprietarilor de apartamente, orice proprietar poate aciona n justiie valabilitatea respectivei decizii, n termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Acionarea n justiie nu trebuie s ntrerup executarea deciziei dect n cazul n care instana hotrte suspendarea deciziei respective.

CAPITOLUL VI: Comitetul executiv

Art. 26 Cu excepia atribuiilor rezervate exclusiv proprietarilor de apartamente, comitetul executiv poate reprezenta asociaia de proprietari n administrarea i exploatarea cldirii. Comitetul executiv poate angaja personal specializat sau poate numi alte persoane pentru ndeplinirea sarcinilor ce i revin. Art. 27 Preedintele asociaiei de proprietari reprezint asociaia n derularea contractelor i i asum obligaii n numele asociaiei. El reprezint asociaia de proprietari mpotriva unui ter, inclusiv n aciunile judectoreti iniiate de asociaie mpotriva unui proprietar de apartament care nu i-a ndeplinit obligaiile fa de asociaie sau n procesele iniiate de un proprietar de apartament care contest o decizie a asociaiei de proprietari.

CAPITOLUL VII: Cheltuieli comune; ncasarea cotelor de ntreinere

Art. 28 Anul fiscal al asociaiei de proprietari va fi anul calendaristic. nainte de nceputul urmtorului an fiscal i pentru fiecare an fiscal ce urmeaz, comitetul executiv va pregti i va prezenta proprietarilor n adunarea general un buget anual, suficient pentru a acoperi cheltuielile anticipate de ntreinere i funcionare a proprietii comune. Dac membrii asociaiei de proprietari sunt de acord, se aprob i un fond pentru repararea i mbuntirea proprietii comune. Comitetul executiv va pregti i va prezenta adunrii generale suma necesar pentru alimentarea acestui fond. Bugetul anual va trebui s fie adoptat prin votul majoritar al adunrii generale a asociaiei de proprietari. Asociaia de proprietari i va putea deschide cont la oricare unitate bancar sau filial C.E.C. Art. 29

Toi proprietarii de apartamente trebuie s plteasc n avans cota ce le revine din bugetul pentru cheltuielile comune. Plata se va face conform hotrrii luate n adunarea general. Art. 30 Cu aprobarea dat prin votul a 2/3 din numrul membrilor asociaiei de proprietari, poate fi perceput o sum special, n afara cheltuielilor comune prevzute n buget, destinat achitrii cheltuielilor comune neprevzute, dar necesare. Astfel de sume se vor plti la termenele stabilite de adunarea general a asociaiei de proprietari. Art. 31 Asociaia de proprietari poate impune o penalizare pentru neplata cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevzute, i a altor cheltuieli restante, oricrui proprietar care se va face vinovat de neplata acestora, timp de mai mult de 30 de zile de la termenul stabilit. Asociaia de proprietari are dreptul de a aciona n justiie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, inclusiv cele neprevzute, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit. Sentina dat n favoarea asociaiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pus n aplicare prin orice modalitate permis de Codul de procedur civil, pentru acoperirea datoriilor. Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 254 din data de 21 octombrie 1996

Trebuiesc cercetate normativele cuprinse in textul de mai jos cu privire la normele ce sunt necesare pentru construirea mansardei precum si a necesitatii instalarii unui lift GHID PRIVIND REABILITAREA TERMICA A BLOCURILOR DE LOCUINTE CU REGIM DE INALTIME PANA LA P+9E, REALIZATE DUPA PROIECTE TIP, PRIN TRANSFORMAREA ACOPERISURILOR TIP GP 110-04 TERASA IN ACOPERISURI INCLINATE, CU AMENAJARE DE PODURI NEINCALZITE SAU MANSARDEzice ca: "4.3.2.4. Accesul la mansarda cu ascensoare In legatura cu aceasta problema, se precizeaza urmatoarele: - Normativul NP 057-02 Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte (revizuire NP 016-96) prevede urmatoarele: La articolul 1.2.1 - Domeniu de aplicare - se scrie ca "normativul se aplica atat la cladirile noi cat si la modernizarea, reamenajarea, transformarea, repararea si consolidarea constructiilor de locuinte existente". La articolul 3.2 (B) pct. 1 se prevede ca "cladirile etajate cu mai mult de P+3E se vor dota cu minimum un ascensor", rezultand ca si la cladiri cu P+3E+M ar trebui ascensor. Normativul P 92-82: Normativ privind dotarea cu ascensoare a cladirilor de locuit, socialculturale si administrative La articolul 2.1 se scrie ca "toate cladirile cu mai mult de 5 niveluri se vor prevedea in mod obligatoriu cu instalatii de ascensoare pentru persoane". Normativul NP 064-02: Normativ pentru proiectarea mansardelor la cladirile de locuit La articolul 3.2.1.c se scrie ca "la mansardarea cladirilor existente cu P+3E si P+4E se recomanda prevederea unui ascensor daca nu exista". Analizand prevederile de mai sus, rezulta: - Respectarea prevederilor din NP 057 ar presupune ca la o cladire P+3E, daca se amenajeaza o mansarda, ar trebui prevazut un lift. Conform P 92-82 aceasta conditie se prevede numai la cladiri P+4E la care se face mansardare. Trebuie adus la cunostiinta locatarilor urmatorul aspect: n Timioara, nc din 2007, direcia de urbanism din cadrul primriei a ntocmit o list provizorie a cldirilor multietajate, identificate cu risc seismic. Lista conine 588 de blocuri, imobilele vizate fiind cele construite nainte de anul 1978. Direcia de Urbanism a Primriei Timioara a notificat 400 de asociaii de proprietari, crora li s-a cerut s ia msuri pentru reducerea riscului seismic al construciilor existente. Cu toate acestea, puini dintre cei avertizai de ctre autoriti au resursele necesare s ntreprind ceva concret pentru reducerea riscului seismic al imobilelor n care locuiesc. Este posibil ca blocul nostru sa nu fi fost anuntat pentru ca nu suntem asociatie de proprietari ci de locatari. Cand a fost construit blocul nostru?

Legea 170 din 16 iulie 2010 (Legea 170/2010) pentru completarea art. 45 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 si pentru modificarea art. 101 din Legea locuintei nr. 114/1996 Art. I. - La articolul 45 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 in 3 martie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (2) se introduc cinci noi alineate, alineatele (3)-(7), cu urmatorul cuprins: "(3) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (2) si prin derogare de la prevederile art. 39 din Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, incetarea destinatiei de folosinta comuna pentru partile comune din cladirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hotari motivat, cu o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor. (4) In cazul prevazut la alin. (3), devin aplicabile dispozitiile privitoare la coproprietatea obisnuita si temporara. Cu toate acestea, instrainarea sau ipotecarea se poate realiza daca exista o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor. (5) In cazurile prevazute la alin. (3) si (4), coproprietarii care nu au votat ori, dupa caz, sau opus la instrainare sau ipotecare au dreptul la o despagubire justa, stabilita pe cale conventionala ori, in caz de neintelegere, pe cale judecatoreasca. (6) Constatarea incetarii destinatiei de folosinta comuna pentru aceste parti se face prin hotarare a adunarii generale a asociatiei de proprietari, adoptata cu o majoritate de doua treimi din numarul coproprietarilor. (7) Imobilul, respectiv partea din imobil rezultat/a din instrainare se va inscrie in cartea funciara urmand procedura cadastral-juridica reglementata la alin. (1)." Art. II. - Articolul 101 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 101. - Locuintele si unitatile individuale pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii, incheiate in forma autentica notariala, sub sanctiunea nulitatii absolute. Dovada dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale asupra unei unitati de locuit se face numai pe baza actelor de proprietate si a extrasului de carte funciara pentru informare." Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR SENATULUI ROBERTA ALMA ANASTASE GEOANA PRESEDINTELE MIRCEA-DAN

Bucuresti, 16 iulie 2010. Nr. 170.