Combaterea daunatorilor plantelor

Duntorii plantelor cultivate sunt organisme din diferite categorii taxonomice ale regnului animal care produc pagube n culturi.

Psrile slbatice- grauri, vrbii, ciori, gte slbatice, care produc pagube mai ales la via de vie i pomii fructiferi, dar i la culturile de cmp. Ex Graurul Sturnus vulgaris

coropisnita

Melolonta melolonta Crbuul de mai.

a.

Prevenirea atacului duntorilor se face prin msuri de igien cultural, nainte de nfiinarea culturii sau depozitarea produselor. Se distrug resturile vegetale n care au rmas insecte, se cur ncperile n care se vor depozita produse etc. b. Combaterea duntorilor se face prin urmtoarele metode: agrotehic, mecanic, chimic, biologic, integrat (lupta integrat). b1. Combaterea prin metoda agrotehnic se face prin lucrrile solului sau prin folosirea de smn liber de duntori. Lucrrile solului (arat, grpat, prit, etc) au rolul de a distruge insectele din locurile de iernare din sol , de a le aeza n straturi adnci de sol unde nu au condiii favorabile (prin rsturnarea solului cu plugul)etc. Smna folosit nu trebuie s conin duntori n boabe (viermele boabelor de gru, grgria mazrei etc.) pentru c i duce n culturi. b2. Combaterea prin metoda mecanic se realizeaz prin scuturarea pomilor (la grgria florilor de mr), adunarea cuiburilor de omizi din pomi (vara, imediat dup apariia lor sau iarna, pentru cuiburile unde ierneaz unele omizi). De asemenea, la pomi se pun brie capcan n jurul tulpinilor.

Soarecele Mus musculus

Combaterea prin metode naturale a daunatorilor

Intrucat fiecare planta din gradina este predispusa cu predilectie la anumiti daunatori, si "antidotul" trebuie ales corespunzator:
busuioc

O prima metoda este cultivarea in jurul straturilor sau copacilor din gradina a unor plante "gardian" ce emana mirosuri puternice, care alunga o parte din daunatori. Aceste plante trebuie amplasate insa suficient de aproape de zona pe care doriti sa o protejati, efectul lor fiind limitat la imediata vecinatate. Furnici - le tineti la distanta plantand busuioc, menta, pelin, conduruldoamnei; Sau, pentru a proteja un arbore sau arbust de furnici, nu e eficient sa plantati cateva petunii la cativa metri, ci trebuie sa inconjurati baza arborelui cu petunii.

petunii

pelin

Viermi de pmnt, nematozi, triesc n sol i atac organele subterane ale plantelor: bulbi de ceap, usturoi, rdcini etc. Ex.Agriotes spp. Viermii verzei - plantati menta, tomate, rozmarin, salvie;

rozmarin menta

salvie

tomate

Molute (melci) care produc pagube n special n culturi realizate n condiii de umiditate mare (sere). Cel mai periculos este limaxul. Limax maximus Limaxul cenuiu Nu le place rozmarin si pelin;

rozmarin

pelin

Pianjenii (acarienii) care se gsesc n numr mare de specii. Ei atac frunzele pe care produc diverse modificri, provocnd moartea acestora prin necrozare. Pianjenul rou al prunului Panonychus ulmi Acarienii nu suporta: ceapa, usturoi, arpagic;

Insectele cele mai numeroase ca specii sau ca efective ale unei specii, produc pagubele cele mai mari. Insectele pot ataca plantele n toate stadiile de vegetaie i la orice organ al plantei. Pot ataca: rdcini, tulpini, frunze, fructe, lstari tineri i chiar tulpini aflate n faze mai avansate. Insectele atac n stadiul de adult sau n stadiul de larv. Cele mai mari pagube le produc larvele: unele consum frunzele lsnd plantele desfrunzite (larve defoliatoare), alte larve ptrund n fructele pomilor, ale viei de vie sau plantelor de cmp (ptrund n fructe sau semine i consum interiorul acestora). Alte larve care triesc n sol consum rdcina plantelor sau reteaz plantele sub nivelul solului, producnd moartea acestora. Grgria fasolei Bruchus pisorum

Roztoarele (oareci, hrciogi, obolani) care produc pagube n

culturi sau n depozite). Soarecilor nu le place menta

Fluturii albi ai verzei - plantati menta, isop, cimbru, pelin;

pelin

menta

cimbru

Musculite morcovi - nu le place rozmarin, ceapa, coriandru;

coriandru

ceapa

Leptinotarsa decemlineata Gndacul de Colorado

fasolea verde, hrean si urzica;

- nu suporta

urzica

Fasole verde

hrean

Gandacii castravetilor - evita ridichile si calaparul;

ridichi

Omida - plantati calapar;

Carabusi - muscata si ceapa;

Viermi tomate - plantati limba-mielului, galbenele, busuioc

busuioc

galbenele Limba mielului

 Dar eficiente nu sunt doar plantele care alunga daunatorii, ci si cele care ii atrag! Daca aceasta afirmatie vi se va parea ciudata, va voi lamuri imediat: anumite plante constituie o atractie deosebita pentru daunatori. Cultivand in mod organizat astfel de plante prin gradina, veti putea concentra daunatorii pe acestea, protejand restul plantelor din gradina. Odata prinsi in capcana, daunatorii pot fi usor indepartati si distrusi, chiar daca aceasta va implica sacrificarea plantelor folosite ca si capcana.

Benefica pentru orice gradina este si atragerea pasarilor si a unor specii de insecte care se hranesc cu daunatori. Astfel de insecte sunt cele din ordinul Hymenoptera, Plecoptera, Hemiptera, Diptera, Coleoptera, sau sute de specii de paianjeni. Pentru a le atrage, plantati in gradina margarete galbene, lavanda, chimen, marar, soparlita, etc. In plus, pasarile si insectele au si un rol important in procesul de polenizare a plantelor.

Plecoptera cleoptera

La pomi
Combaterea prin metoda mecanica se realizeaza scuturand pomii de daunatori (la gargarita florilor de mar) sau adunand cuiburilor de omizi din pomi (vara, imediat dupa aparitia lor sau iarna, pentru cuiburile unde ierneaza unele omizi). De asemenea, la pomi se pun braie capcana in jurul tulpinilor.

Igiena fitosanitara la pomii fructiferi

Arderea resturilor vegetale infectate cu viroze, bacterioze si micoze periculoase; Curatirea pomilor de ramuri uscate, scoarta bonlava si fructe mumificate; Varuirea trunchilor pomilor; Strangerea zilnica a fructelor cazute.

Putem deci, sa tragem concluzia ca, se poate lupta si cu metode naturale impotriva daunatorilor, folosind plante, insecte sau pasari care vor aduce si un plus de farmec si culoare in gradina dumneavoastra

MULTUMESC PENTRU ATENTIE!