Afinul ;; ;; ;; ;; ;; ;; ;; ;; ;;; ;; ;; ;; ;; ;; ;; ;; ;; ;;; (Vaccinium myrtillus)

Recoltarea: De la afin se recolteaza frunzele si fructele. Frunzele se culeg tot timpul verii pana toamna tarziu, rupandu-se ramurile fara flori. Fructele se aduna cu mana sau cu ajutorul pieptenilor, atunci cand sunt deplin coapte (iulie-august). Dupa recoltare se inlatura resturile de frunze, ramuri sau alte impuritati. Intrebuintari: Frunzele se folosesc sub forma de ceai ajutator in diabet, iar fructele in tratamentul diareei si in alte boli de stomac. Intern: antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea vizuala, adjuvant in tratamentul de baza al diabetului, antiseptic intestinal, antihelmintic. Observatii: A nu se recolta din greseala fructele speciei Vaccinum uliginosum care se deosebesc de afine prin sucul albicios ce-l contin. Afinele prin strivire dau un suc negru-violaceu. Albastrelele (Centaurea cyanus)

Recoltarea: De la albastrele se aduna numai florile de culoare albastra, inlaturandu-se cele de culoare alb-roz, culese eventual din greseala. Eliminarea acestora se face inainte de uscare,

deoarece din produsul uscat ele se inlatura foarte greu. Florile se aduna numai pe timp uscat, dupa ce roua s-a ridicat si in momentul cand ele sunt complet deschise. Intrebuintari: Florile au actiune diuretica, iar sub forma de bai se folosesc in diferite boli de ochi. Intern: antidiareic, diuretic. Extern: calmant in iritatiile oculare. Arnica (Arnica montana)

Intrebuintari: Florile de arnica se folosesc sub forma de gargara in laringite, iar in medicina veterinara, sub forma de comprese in amestec cu apa de plumb, la lovituri, umflaturi etc. Tinctura de arnica se recomanda intern in: bronsita, amigdalita, faringita, guturai, gripa, viroza pulmonara; cistita, nefrita, pielonefrita (tratamentul este eficient mai ales in afectiunile cronicizate, unde actioneaza prin efectul imunostimulator; insuficienta coronariana, hipertensiune, anghina pectorala; traumatism cranio-cerebral, dureri de cap post-traumatice; pareze si semipareze; insomnie, palpitatii cardiace, cosmaruri, spaima nocturna post-traumatica; depresie psihica, nevroza, isterie. Extern se foloseste pentru: rani, rani care se vindeca dificil, rani care apar la persoanele imobilizate la pat, cicatrici

cheloide, cicatrici inestetice, cancer de piele, cancer al limbii, al cavitatii bucale si a gatului (adjuvant), contuzii. Observatii: Este contraindicat utilizarea interna doarece provoaca deranjamente gastrointestinale si hipertensiune arteriala. Busuiocul cerbilor (Mentha pulegium)

Recoltarea: Se recolteaza partile aeriene ale plantei in momentul cand 50-60% in flori s-au deschis. Se taie tulpina de la locul de unde pornesc ramurile. Intrebuintari: In boli de stomac si ficat. Brusture (Arctium lappa)

Recoltarea: Brusturele fiind o planta de 2 ani, substantele active se acumuleaza in radacina in toamna primului an si primavara celui de-al doilea an. Indata ce a inflorit (anul II), radacinile devin seci, lemnoase si nu mai sunt bune in scopuri medicinale. Pentru acest motiv, recoltarea lor se face in toamna primului an si in primavara celui de-al doilea an. In aceasta perioada, plantele se recunosc dupa rozeta de frunze si dupa lipsa tulpinilor florale. Radacinile recoltate vara sunt complet lipsite de inulina, principiul lor activ. Radacinile de brusture sunt foarte lungi, atingand 20-60 cm.

Intrebuintari: Radacina de brusture este un bun diuretic si depurativ Captalan (Petasites hybridus)

Recoltarea: Primavara, in momentul aparitiei florilor, se recolteaza rizomii. Intrebuintari: Se foloseste ca vermifug si astringent. Intern: astm bronsic, tuse convulsiva, dischinezie biliara.

Castanul salbatic (Aesculus hippocastanum)

Recoltarea: De la castan se recolteaza, coaja, florile, frunzele su semintele. Coaja se aduna primavara, in momentul cand seva incepe sa circule in asrbore. Coaja se recolteaza numai de pe ramurile de 2-5 ani. Florile se culeg cand 50-60 % din inflorescente sunt inflorite. Se taie intreaga inflorescenta, apoi florile se ciupesc de pe codite. Frunzele se recolteaza fara petiolul principal. Recoltarea se face pana in luna iunie. Semintele se aduna toamna, in lunile septembrie-octombrie, cand fructele se deschid. Intrebuintari: Se intrebuinteaza in scopuri industriale si farmaceutice. Intern: boli venoase. Catina (Hippophae rhamnoides)

Recoltarea: Culegerea fructelor incepe in luna august si se cotinua pana la primul inghet.La inceputul maturizarii ele au cantitatea cea mai mare de vitamina C. Congelarea: Fructele se racesc la o temperatura de 2 grade C, dupa care se gongeleaza la

temperaturi de -35 - -40 grade C. Intrebuintari: Fructele de catina se folosesc sub forma de ceai, sirop, marmelade, gemuri, dulceata in bolile datorate lipsei de vitamine. Intern: aport important de vitamine, antidiareic, antiinflamator gastric, antiinflamator pulmonar. Cerentelul (Geum urbanum)

Recoltarea: Toamna, dupa incetarea vegetatiei si primavara inaintea aparitiei frunzelor se scot din pamant rizomii cu radacinile. Cercetarile au demonstrat ca rizomii de toamna sunt cei mai bogati in tanin. Intrebuintari: Se foloseste ca astringent in diaree si ca antiseptic sub forma de gargara. Intern: dezinfectant si calmant intestinal, hemostatic, analgezic. Extern: antiseptic. Observatii: Nu se supradozeaza, deoarece provoaca greata si varsaturi; nu se utilizeaza intre mese, deoarece produce iritatii gastrointestinale. Este contraindicat pentru afectiunile cronice hepatice. Cicoarea (Cichorium intybus)

Recoltarea: De la cicoare se recolteaza planta in perioada infloririi, fara partile lemnoase ale tulpinii. Planta se taie dimineata, dupa ce roua s-a ridicat, deoarece mai tarziu florile se inchid. Radacinile se culeg upa incetarea vegetatiei, in lunile septembrie-octombrie. Intrebuintari: Atat planta intreaga cat si radacina sunt indicate in bolile de stomac si ficat. Cimbrisorul de camp (Thymus serpyllum)

Recoltarea: Planta intreaga se culege fara radacini, la inceputul infloririi. Intrebuintari: Cimbrisorul se foloseste ca expectorant si antiseptic pulmonar, in tusea convulsiva si astm. Observatii: Este contraindicat in dispepsii, hipopepsii grave si in suficienta pancreatica grave inhiband activitatea enzimatica. Ciresul (Cerasus avium)

Recoltarea: De la cires se recolteaza pedicelii (coditele) fructelor coapte, in momentul cand se culeg in scopuri alimentare. Intrebuintari: Ceaiul de codite de cirese are actiune diuretica. Intern: antidiareic, antiinflamator renal.

Dudul (Morus)

Recoltarea: Se culeg frunzele tinere de la ambele specii, fara petiol. Intrebuintari: Sub forma de ceai se foloseste in diabet. Din radacina de dud negru, uscata si maruntita, se realizeaza un macerat in alcool (tinctura), care se foloseste la dizolvarea calculilor renali si ureterali (pietre la rinichi). Intern: antidiareic, alcalinizant, adjuvant in tratamentul diabetului. Fasolea (Phaseolus vulgaris)

Recoltarea: Se recolteaza pastaile din care se retin tecile, in scopuri medicale. Intrebuintari: Se folosesc ca adjuvant in diabet si ca diuretic. Intern: antiseptic renal, puternic depurativ. Extern: se foloseste impreuna cu alte plante pentru bai. Feriga (Dryopteris filix-mas) Recoltarea: Toamna, incepand din luna septembrie, se recolteaza rizomul impreuna cu resturile de petioluri ramase din anii trecuti. Rizomul se poate recolta si primavara in momentul cand frunzele sunt inca in faza de carje. Perioada de recoltare nu are influenta asupra valorii medicinale a produsului Intrebuintari: Rizomii sunt folositi de catre industria chimico-farmaceutica pentru prepararea unor medicamente contra teniei (panglicii). Observatii: Feriga medicinala buna de recoltat se confunda uneori cu Athyrium filix femina, sau "feriga femeiasca. Aceasta feriga are un rizom mai scurt,de cel mult 10 cm lungime, iar aripioarele frunzelor sunt terminate cu dinti ascutiti. Fragul (Fragaria vesca)

Recoltarea: In scopuri medicinale se recolteaza frunzele, fara petiolul principal si fara tulpinile taratoare.

Intrebuintari: Se foloseste ca astringent in diaree. Intern: elimina acidul uric, adjuvant in tratamentul diabetului, bactericid, antidiareic. Frasinul (Fraxinus excelsior)

Recoltarea: De la frasin se recolteaza frunzele prin lunile mai-iunie. Se inlatura petiolul principal. Intrebuintari: Sub forma de ceai au efect usor laxativ, de asemenea se foloseste ca adjuvant in tratamentul gutei si reumatismului. Intern: sudorific, colagog, coleretic, cicatrizant, antiinflamator intestinal, laxativ. Extern: cicatrizant, antiinflamator hemoroidal. Gentiana (Gentiana punctata)

Recoltarea:

Incepand din luna august si pana tamna tarziu se recolteaza rizomii cu radacinile. Radacinile recoltate primavara dau un produs mai slab in principii active. Intrebuintari: Radacina de gentiana se foloseste pentru stimularea poftei de mancare. Radacina fermentata se foloseste in industria de lichioruri. Intern:cresterea secretiilor gastrice si cresterea rezistentei organismului. Hameiul (Humulus lupulus)

Recoltarea: La sfarsitul lunii august si inceputul lui septembrie se recolteaza florile femeiesti. Intrebuintari: Hameiul are proprietati calmante asupra nervilor si mareste pofta de mancare. In cantitati mari se foloseste la prepararea berii, carei ii transmite gustul amar-aromat si ajuta la conservarea ei. Intern:sedativ nervos, bacteriostatic, antituberculos. Extern: antiseptic. Observatii: Culegatorii de hamei pot capata intoxicatii care se manifesta prin inrosirea ochilor, iritatii pe maini si fata, varsaturi, respiratie greoaie, iar la femei hemoragii. Este bine ca mainile sa fie infasurate in carpe sau manusi, sa nu se duca la fata sau ochi, iar dupa terminarea lucrului ele sa fie bine spalate cu apa si sapun. Iarba mare (Inula helenium)

Recoltarea: Toamna se recolteaza rizomii cu radacinile de la plante viguroase, de cel putin 2-3 ani. In acest anotimp, radacinile contin cea mai mare cantitate de inulina, unul din principiile sale active. Intrebuintari: Se foloseste in tuse ca expectorant si calmant. Intern: colagog, antibiotic, expectorant, antispastic bronsic, diuretic, antihelmintic, sedativ usor. Observatii: In regiunea de munte creste si "laptucul oii" care se aseamana cu iarba mare. Insa se deosebeste prin frunzele mari, cordate la baza, iar florile acestuia nu prezinta peri ci un papus scurt ce formeaza o coronula.

Ienuparul (Juniperus communis)

Recoltarea: De la ienupar se culeg fructele incepand cu luna octombrie si daca timpul permite recoltarea se face toata iarna. Intrebuintari: Ienuperele au o actiune diuretica. Intern: diuretic, carminativ, analgetic, bronhodilatator, antispastic bronsic.

Extern: analgetic. Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra)

Recoltarea: Primavara devreme sau toamna, dupa caderea frunzelor se recolteaza radacinile si rizomii. Dupa ce s-au scos din pamant se lasa 2-3 ore la ofilit si apoi se acopera cu stuf sau paie si se tin 10-15 zile, aerisindu-se la 2-3 zile. Intrebuintari: In medicina se utilizeaza ca laxativ si calmant al tusei. In scopuri industriale se foloseste la stingatoarele de incendii. Intern: antiinflamator articular, diuretic, laxativ sau purgativ in functie de doza, fluidifiant al secretiilor traheobronsice, expectorant, actiune estrogena. Lumanarica (Verbascum phlomides)

Recoltarea: Incepand din luna iunie se culeg florile fara sepale, iar recoltarea poate continua pana in luna septembrie. Recoltarea se face dimineata, dupa ce s-a ridicat roua si numai pana la orele 11-12, pentru ca, dupa aceasta ora florile se inchid. Intrebuintari: Florile au actiune expectoranta in bronsite si tuse. Intern: emolient bronsic, expectorant, sudorific. Observatii: Perii aflati pe spatele petalelor si planta provoaca mancarimi pe brate, gat si maini. In timpul lucrurlui nu se va duce mana la fata si mai ales la ochi, care se inflameaza si lacrimeaza.

Merisorul (Vaccinium vitis idaea)

Recoltarea: Frunzele se culeg de preferinta toamna, in lunile septembrie-octombrie, deoarece in

aceasta perioada contin maxim de principii active (arbutina). Intrebuintari: Frunzele au proprietati antiseptice si diuretice. De asemenea este si litotriptic, recomandat in litiaze renale (pietre la rinichi). Intern: antidiareic, diuretic, dezinfectant renal, astringent, antiinflamator al vezicii urinare(in afectiuni renale se adauga putin bicarbonat de sodiu). Observatii: Este contraindicat administrarea in timpul sarcinii. Macesul (Rosa canina)

Recoltarea: De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie, perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C, principiul lor activ de baza. Intrebuintari: Fructele de maces se folosesc ca vitaminizant pentru convalescenti si anemici. Semintele se folosesc ca diuretic. Intern: colagog, coleric, tonic vitaminizant, vasodilatator arterial, diuretic, impiedica formarea de calculi renali, inflamatii intestinale. Observatii: Perii care acopera semintele de macese sunt foarte iritanti, producand mancarimi. Se vor utiliza manusi, haine bine inchise la gat si maneci, iar la nas si gura se va purta masca din tifon. Ochii vor fi protejati cu ochelari. Mesteacanul (Betula verrucosa)

Recoltarea: De la mesteacan se recolteaza frunzele tinere incepand din luna mai, cand sunt lipicioase, perioada in care contin cea mai mare cantitate de substanta rasinoasa. Recoltarea se continua pana la sfarsitul luniii iunie. Intrebuintari: Frunzele de mesteacan au actiune diuretica. Intern: calculolitic, diuretic puternic, detoxifiant(depurativ), sudorific, antiinflamator articular, elimina apa din tesuturi, elimina colesterolul, hipotensiv usor, antigutos. Murul (Rubus fruticosus)

Recoltarea: De la mur se aduna frunzele tinere, fara petiolul principal, inainte si in perioada infloririi. Intrebuintari: Are proprietati antidiareice. Intern: antiseptic. Extern:antiseptic. Muschiul de piatra (Cetraria islandica)

Recoltarea: Se smulge intreaga planta (talul) tot timpul anului si numai pe vreme uscata. Intrebuintari: Se foloseste ca tonic amar si ca emolient in tuse si bronsite.

Intern: stimuleaza secretia pancreatica, antibiotic, emolient si calmant al aparatului respirator si digestiv, puternic antibiotic, colagog, stomahic, antispastic pulmonar, fluidifica secretiile bronsice. Nalba de padure (Malva silvestris)

Recoltarea: De la nalba se recolteaza frunzele fara codita pana in perioada infloririi, ceea ce corespunde cu luna iunie. Daca frunzele sunt sanatoase, neatacate de rugina, ele se pot recolta in contunuare. Recoltarea se face numai pe timp frumos, dupa ce roua s-a ridicat. De la aceasta planta uneori se aduna si florile. Intrebuintari: Atat frunzele cat si florile au proprietati emoliente in tuse si bronsita. Nucul (Junglans regia)

Recoltarea: In scopuri medicinale se recolteaza frunzele fara petiol (foliolele) cand sunt inca tinere (luna iunie). Intrebuintari: Sub forma de ceai se foloseste ca adjuvant in diabet, iar sub forma de bai in diferite boli de piele. Intern: dezinfectant renal, antiseptic, antidiaretic, antidiabetic. Extern: antiseptic. Obligeana (Acorus calamus)

Recoltarea: De la obligeana se recolteaza rizomii toamna in lunile septembrie-noiembrie, uneori chiar primavara prin lunile martie-aprilie. Produsul recoltat toamna este considerat cel mai valoros. Intrebuintari: Se foloseste in bolile de stomac si pentru marirea poftei de mancare. Intern: aromatizant, stimuleaza secretiile gastrointestinale, calmant, antispastic, analgetic, carminativ. Observatii: Uneori rizomii se cer decorticati. Decojirea lor se face dupa spalare si zvantare. Osul iepurelui (Ononis spinosa)

Recoltarea: De la osul iepurelui se recolteaza radacina, de preferinta toamna cand planta se recunoaste mai usor sau primavara devreme. Intrebuintari: Se foloseste ca diuretic si expectorant. Intern: adjuvant in afectiuni renale, elimina toxinele din corp. Paducelul (Crataegus oxyacantha)

Recoltarea: De la paducel se culeg florile si fructele. Florile se recolteaza in momentul in care incep sa se deschida, ceea ce corespunde lunii aprilie. Ele se culeg numai pe timp uscat, dupa ce roua s-a ridicat, pe cat posibil in zile insorite. Fructele se culeg toamna, in momentul cand ele se inrosesc. Intrebuintari: Atat florile cat si fructele se folosesc in tulburari de natura nervoasa ale inimii. Intern: vasodilatator coronian si periferic, hipotensiv usor, sedativ nervos, sedativ al sistemului cardiovascular, brahicardizant, bronhodilatator, stimuleaza sistemul nervos si al respiratiei, sedativ al sistemului cardiovascular, sedativ nervos, vasodilatator coronian si periferic. Papadia (Taraxacum officinale)

Recoltarea: De la papadie se recolteaza in scopuri medicinale planta intreaga, frunzele si radacinile. Planta intreaga impreuna cu radacinile se scoate din pamant, primavara inainte de inflorire. In aceasta perioada papadia are cea mai mare cantitate de latex. Frunzele se recolteaza primavara. In acesta perioada ele au cantitatea cea mai mare de principii

acrive. Radacina se recolteaza incepand cu luna iulie pana toamna tarziu. Intrebuintari: Papadia se foloseste in bolile de ficat si pentru marirea poftei de mancare. Intern: hipoacidifiant, laxativ, coleretic, diuretic, venotonic, colagog.

Patlagina ingusta (Plantago lanceolata)

Recoltarea: De la patlagina se aduna frunzele atat inainte cat si in timpul infloririi. Este indicat sa se culeaga dupa ce s-a ridicat roua. Intrebuintari: Patlagina se foloseste pentru calmarea tusei si ca expectorant. Intern: emolient, antidiareic, hemostatic, fitoncid, scade colesterolul din sange, hipotensiv usor. Extern: antiseptic. Pedicuta (Lycopodium clavatum)

Recoltarea: De la pedicuta se recolteaza planta intreaga si sporii. Recoltarea plantei se face in lunile iulie-august, in momentul in care spicele incep sa se ingalbeneasca. Deoarece pedicuta se inmulteste foarte greu, abia in 20-30 ani se formeaza o planta matura, recoltarea ei nu se va face prin smulgere, ci se vor taia ramurile verzi , lasand neatinsa tulpina taratoare. Intrebuintari: Planta se foloseste uneori ca diuretic, iar sporii in iritatii ale pielii. Intern: reumatism, artrita, constipatie cronica, hemoroizi, cai urinare, organele genitale, hepatita. Observatii: Este contraindicata supradozarea in cazul diareei in caz contrar apar spasme intestinale.

Pelinul (Arthemisia absinthium)

Recoltarea: De la pelin se recolteaza ramurile si varfurile inflorite, la care se adauga si frunzele bazilare. Cantitatea cea mai mare de ulei volatil se gaseste in planta inainte si la inceputul infloririi. De asemenea, cantitatea de principii amare atinge maximum in perioada infloririi. Recoltarea plantei incepe din luna iunie si se face numai pe timp uscat. Intrebuintari: Pelinul se foloseste in diferite boli de stomac si pentru marirea poftei de mancare. In industria alimentara serveste la prepararea vermutului in combinatie cu alte plante. Intern: stimuleaza secretiile gastrice, diuretic, laxativ. Extern: dezinfectant, trofic, antihelmintic. Observatii: Praful de pelin este iritant, de aceea se va purta masca din tifon la nas si gura pe durata lucrului cu planta. Praful de pelin poate produce o boala numita "guturaiul fanului" si o

alterare a gustului. Nu se administreaza la gravide, deoarece laptele capata un gust amar. Nu se fac cure indelungate(mai mult de doua saptamani), deoarece pot apare tulburari digestive si nervoase. Este contraindicat in afectiuni acute intestinale. Pirul (Agropyrum repens)

Recoltarea: Rizomii se recolteaza dupa aratura adanca de toamna sau primavara. Intrebuintari: Rizomii de pir au actiune diuretica. Intern: actiune antimicrobiana, diuretic, remineralizant al sistemului osos, depurativ(detoxifiant), antitermic. Porumbul (Zea mays)

Recoltarea: Se recolteaza stilurile florilor femeiesti numite popular "matase de porumb". Recoltarea lor se face atat de la porumbul in lapte cat si de la cel uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca diuretic, hemostatic si in bolile de ficat.

Intern: calmant in cistite cronice si metrite, puternic diuretic, colagog, hemostatic. Porumbarul (Prunus spinosa)

Recoltarea: Florile se recolteaza la inceputul primaverii pe timp uscat. Fructele se culeg toamna prin lunile octombrie-noiembrie, dupa caderea brumei. In aceasta perioada ele au cantitatea cea mai mare in zahar.Intrebuintari: Florile au usor efect laxativ si diuretic, fructele sunt astringente folosindu-se in diaree. Intern: diuretic, depurativ, sedativ, antidiareic. Rostopasca (Chelidonium majus)

Recoltarea: Se recolteaza planta intreaga fara radacini de la punctul unde se ramifica. Culegerea incepe in momentul infloririi si se continua pana la aparitia primelor fructificatii uscate. Intrebuintari: Se foloseste in doze mici pentru calmarea crizelor de ficat. Extern, sub forma de ceai sau tinctura se foloseste ca adjuvant in tratamentul tuberculozei pielii, herpesului, bubelor dulci, negi, bataturi, psoriazis. Intern: vasodilatator coronian, antispastic biliar, actiune antitumorala(antimitotica), sedativ, descongestiv hepatic. Observatii: Sucul laptos al plantei este foarte iritant pentru piele. Nu se va duce mana la nas, ochi sau gura in timpul recoltarii, iar la terminarea lucrului se vor spala bine mainile.

Nu se supradozeaza, provoaca intoxicatii. Rachitanul (Lyhrum salicaria)

Recoltarea: Se aduna ramurile si varfurile inflorite ale plantei. Intrebuintari: Se foloseste ca astringent in diaree. Intern: antibiotic gastrointestinal, antiseptic, antidiaretic, hemostatic. Extern: cicatrizant, antiseptic. Salcia (Salix)

Recoltarea: De la cele trei specii se recolteaza coaja de pa ramurile tinere, primavara, cand seva incepe sa circule. Intrebuintari: Are proprietatea de a scadea febra si a calma durerile reumatice. Intern: astringent, antitermic, analgetic reumatismal, sedativ, vasodilatator cutanant, sudorific. Extern: cicatrizant, hemostatic. Observatii: Nu se depaseste doza, deoarece se pot produce intoxicatii.

Socul (Sambucus nigra)

Recoltarea: De la soc se recolteaza forile in momentul cand 75% din ele sunt inflorite, iar restul se afla sub forma de boboci. Recoltarea se face numai pe timp frumos, in zile cu soare si dupa ce roua s-a ridicat. Fructele se recolteaza toamna, cand ele au ajuns la completa maturitate, devenind negre. Intrebuintari: Florile se folosesc in raceala si gripa pentru a inlesni transpiratia, iar fructele sunt usor laxative. Intern: sudorific puternic, galactolog, laxativ usor, diuretic. Extern: antiseptic. Stejarul (Quercus robus)

Recoltarea: De la stejar se recolteaza coaja tulpinilor tinere si a ramurilor de 3-5 ani, al caror diametru nu trebuie sa depaseasca 10 cm. Coaja acestor tulpini este neteda, lucioasa si nu prezinta crapaturi. Recoltarea incepe primavara, de obicei prin lunile martie-aprilie, cand seva incepe sa circule intens. Uneori se recolteaza si ghinda fara involucru. Ele se aduna toamna cand incep sa cada de pe arbore. Ghindele recoltate in lunile septembrieoctombrie sunt cele mai valoroase. Intrebuintari: Coaja de stejar se foloseste ca astringent in diaree, iar extern in tratamentul plagilor, al hemoroizilor, afectiunilor gurii, transpiratiei picioarelor. Semintele, obtinute dupa decojirea ghindei, prajite si pulverizate formeaza cafeaua de ghinda care se foloseste in

tratamentul diareei. Intern: hemostatic, antiseptic, antidiareic. Extern: astringent, cicatrizant, dezinfectant.

Talpa gastei (Leonurus cardiaca)

Recoltarea: Se culege planta la inceputul si in timpul infloririi. Intrebuintari: Se foloseste in bolile de inima de origine nervoasa. Intern: sedativ puternic al sistemului nervos central, hipotensiv. Extern: cicatrizant, antiinflamator.

Tataneasa (Symphytum officinale)

Recoltarea: Se recolteaza rizomul cu radacinile, toamna dupa incetarea vegetatiei sau primavara devreme. Intrebuintari:

Se intrebuinteaza ca emolient si expectorant in tuse, tratamentul ulcerului gastric, iar extern ca cicatrizant al ranilor. Intern: hemostatic, cicatrizant, actiune antimiotica. Extern: descongestiv, astringent, cicatrizant. Teiul (Tilia)

Recoltarea: Florile de tei se culeg cu bracteea insotitoare. Se recolteaza cand majoritatea lor sunt complet inflorite, iar un numar mic de boboci se afla in curs de deschidere. Recoltarea se face pe timp uscat, dupa ce roua s-a ridicat si la 2-3 zile dupa ultima ploaie. Intrebuintari: Florile de tei se folosesc in tuse, raceala, avand actiune emolienta si sudorifica. Intern: antitermic, expectorant, sedativ. Extern: calmant general(bai), descongestiv. Observatii: La manipularea florilor de tei se va purta masca sau tifon la nas si gura. Praful de tei este iritant, provoaca tuse si stranut. Traista ciobanului (Capsella bursa pastoris)

Recoltarea: Se culege planta intreaga, fara radacina, in primele stadii de dezvoltare, adica la aparitia primelor flori. Intrebuintari: Planta are intrebuintari hemostatice. Intern: hipotensiv, analgetic

Trei frati patati (Viola tricolor)

Recoltarea: Se recolteaza planta intrega fara radacini, in perioada infloririi. Intrebuintari: Se foloseste ca depurativ si ca expectorant in tuse. Intern: colagog, expectorant, depurativ, laxativ, antialergic. Trifoi rosu (Trifolium pratense)

Recoltarea: Se aduna inflorescentele de forma globuloasa impreuna cu cele doua frunze ce le inconjoara. Recoltarea se face in momentul infloririi complete. Intrebuintari: Sub forma de ceai se folosesc ca expectorant sau diuretic. Intern: antispastic, antiinfectios, antiinflamator, entero-colite, infectii urinare, reumatism, dismenoree, leucoree. Trifoi alb (Trifolium repens)

Recoltarea: Capitulele florale fara codite se culeg la inceputul infloririi. Intrebuintari: Sub forma de ceai in raceala, gripa.

Urzica moarta (Lamium album)

Recoltarea: De la urzica moarta se aduna pe vreme uscata florile fara caliciu. Recoltarea incepe in momentul infloririi si se continua pana toamna tarziu. uneori se recolteaza planta intreaga cu flori si fara radacina. Intrebuintari: Se utilizeaza pentru calmarea nervilor si ca antiseptic, iar extern in leucoree. Intern: sedativ, emolient, expectorant, diuretic, antidiareic usor. Extern: astringent. Urzica (Urtica dioica)

Recoltarea: De la urzica se recolteaza frunzele, incepand din luna mai si pana la sfarsitul toamnei. Intrebuintari: Urzica se foloseste ca diuretic si adjuvant in diabet. Intern: elimina acidul uric, actiune antimicrobiana, diuretic, antidiareic, vitaminizant, hemostatic, hipoglicemiant. Extern: stimuleaza refacerea tesuturilor, cicatrizant. Observatii: Pentru a feri pielea de perii urzicatori, care provoaca iritatii si mancarime. se vor folosi manusi in timpul recoltarii.

Zmeurul (Rubus idaeus)

Recoltarea: De la zmeur se recolteaza frunzele tinere fara petiolul principal, inainte si in perioada infloririi.

Intrebuintari: Se foloseste ca astringent in diaree. PINUL - Antiseptic, cicatrizant si calmant Pinul se foloseste sub forma de ceai din mugurii de pin (1 lingurita de muguri la 250 ml de apa). Pinul are actiune diuretica in pielite, cistite si uretrite. Pinul este diuretic, reminaralizant, colagog. Pinul se recomanda in guta, bronsite, raceli si gripe, dureri in gat si tuse. PLOPUL Plopul tremator cunoscut sub denumirea stiintifica de Populus Tremula din familia Salicaceae este un excelent dezifectant si antiinflamator. PIERSICUL Piersicul se recomanda in cazuri de colici abdominale si dureri reumatismale. Piersicul se foloseste sub forma de ceai, cu actiune buna in tusea convulsiva, sau sub forma de cataplasme cu flori de piersic. PRUNELE Consumate crude in cure de doua - trei saptamani ele reprezinta o sursa naturala de vitamine si minerale contribuind la eliminarea toxinelor, purificarea ficatului si cresterea rezistentei organismului. Fructele sunt bogate in provitamina A dar mai sarace in vitamina C. Ele contin apa (80%), zaharuri, acizi organici, protide, mucilagii, celuloza, vitamine (A, B1, B2, C), sodiu, potasiu, calciu, fier, mangan cu predominarea potasiului. Prunele mai sunt recomandate in anemie, surmenaj, guta, constipatie, intoxicatii alimentarwe, colici biliare, dischinezie biliara si hemoroizi. Pentru efectele diuretice si laxative si prentru decongestionarea ficatului se pote folosi si decoctul de prune uscate, doua cani pe zi. STRUGURII Strugurii au un continut mare de vitamine: complexul de vitamine B1 (tianina), B2 (riboflavina), C (acid ascorbic), A (antiinfectioasa), B6, PP si K. Consumul de struguri asigura si mineralizarea organismului cu potasiu, fosfor, magneziu, fier, calciu, mangan etc. Strugurii contin acizi organici: tartic 4-9%, citric 0,7%, aminoacizi. Consumul de struguri e eficace in afectiunile ficatului (mareste glicogenul), in cele gastrointestinale (stimuleaza digestia si elimina putrefactiile). Afectiunile inimii (usureaza nutritia muschiului cardiac) in bolile de nutritie, de rinichi etc. Strugurii stimuleaza digestia, marind pofta de mancare, avand si o actiune tonica.