SUBIECTUL 6

1. Diagnosticul de moarte. Data probabila a mortii.

Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta) -pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatiei, abolirea reflexelor, modificari oculare, suspendarea activitatii cerebrale Semnele mortii reale: - modificari precoce: - lividitatile, hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza - modificari tardive:-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte Conservatoare-naturale:-mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea -artificiale:-inghetarea,imbalsamarea. Stabilirea momentului morii:-ncadrarea ntr-un anumit interval cu att mai restrns cu ct se face mai rapid examinarea cadavrului, deosebit de important n omucidere; diferite categorii de criterii pt. stabilire: 1. Studiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vechi i cel mai valoros; semnele morii reale devin manifeste n 3-6 h-> dezv. complet n 12-24h; cele mai importante sunt lividitatea i rigiditatea 2. Studiul modificrilor oculare: foarte utilizate-> indicii destul de importante; apariia petei Liarch>6-8 h; persistena reflexului pupilar: 4h la atropin, 8h la pilocarpin 3. Studierea unor procese fiziologice: aspirarea coninutului gastric: date orientative-> stomac gol deces >68h; din momentul consumului ultimului prnz (ancheta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prnz-> data, n ce a constat), timpul de staionare digestia diferitelor alimente n stomac se pot obine date extrem de precise>ex. carne 5-6 ore(tabele); gradul de plenitudine al vezicii urinare-> n condiii obinuite vezica urinar se umple pe parcursul nopii->pn spre diminea 4. Metode de tanatochimie: modificri pe care le sufer diferite substane n snge, LCR, alte umori, unele org. dup moarte; supus erorii-> valoroas n primele 15h, valoare relativ 15-30h, >30h nu pot fi luate n considerare 5. Metode moderne de tanatoenzimologie 6. Alte criterii: modificri de pH-> pH-ul scade brusc dup deces (24h)->alcalin(amine de putrefacie, amoniac); glicogen hepatic (coloraie Carmin best)-> n mod normal dispare la 10h de la instalarea morii; cadavru cu plgi->aspectul microscopic al plgilor (al fragmentelor recoltate din buzele plgilor); ventricolul stng i golete coninutul n 18-24 h de la deces 2.Moartea reflexa cauzata de traumatisme minore in zonele reflexogene: sinusul carotidian, globi oculari, testicole, organe genitale externe feminine (vulva), pensarea colului uterin, punctie toracica, imersie in apa foarte rece. Moartea subita prin lovire in zona precordiala: apare de obicei la copii sau tineri (<16 ani), loviti in precordiala de mingie de baseball, puk de hokey, lovitura de karate, lovire cu genunchiul, etc. Mec. cel mai probabil este inducerea unor tulburari de ritm cardiac. In 60% din cazuri victima cade si moare imediat dupa lovitura; in 40% din cazuri victima cade imediat dupa impact dar apoi cateva momente mai pot exista miscari constiente/inconstiente (deschide ochii, se scoala in sezut sau in picioare, face cativa pasi, vorbeste, plange, vomita) apoi urmeaza stopul cardiac. Victimele nu prezinta semne de insuficienta respiratorie dupa impactul toracic. In cele 40% din cazuri probabil se produce o aritmie de gen tahicardie ventriculara urmata rapid de instalarea fibrilatiei ventriculare. In 12 cazuri in SUA s-au putut inregistra trasee EKG. In 10 din cazuri era vorba de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara, in 2 era vorba de bloc atrioventricular total si respectiv de asistolie. 3. Clasificarea lanturilor cauzale - In functie de natura cauzelor: exogene externe (de nat traumatica) / endogene interne (netraumatice) - In fuctie de modul de actiune: cauze directe neconditionate (nemediate sau mediate) / cauze directe conditionate (mediate) / cauze indirecte - In functie de importanta actiunilor in producerea efectului: cauze esentiale determinante / cauze asociate (de egala valoare) / cauze neesentiale (adjuvante) - In functie de timpul scurs intre actiunea cauzei si momentul aparitiei efectului: cauza primara in cauzalitatea directa / cauza secundara in cauzalitatea indirecta - In functie de numarul cauzelor: cauze unice (lant monocauzal) / cauze multiple (lant policauzal) - In functie de tipul de actiune pe care il exercita in momentul participarii, unele dintre cauzele multiple pot fi: predispozante (se pot confunda cu factorii de risc) / favorizante (grabesc actiunea sau amplifica efectele cauzelor primare esentiale/determinante) 4.Hematomul extradural= acumulare de snge ntre planul osos i dura mater - n majoritatea cazurilor este nsoit de fracturi craniene usu. liniare - apare la intersecia unui vas cu zona de fractur - ruptura arterei meningee : - mijlocie-> localizare temporo-parietal; -anterioar-> localizare frontal; posterioar-> localizare occipital

- rareori sursa este reprezentat de: sinus dural, vene diploice, vene emisare - au tendina de a se limita la un singur os cranian datorit aderenei durei mater de planurile osoase - apar numai n zona de impact-> sugereaz o leziune meningo-cerebral; nu apare niciodat n focarul de contralovitur - moarte rapid-> devine compresiv (->24h) - clinic: traumatism-> pierderea cunotinei de durat variabil; fenomene neurologice trectoare / persistente; interval liber = 12-24 h;maxim 48 h= pacientul i revine; agravarea-> apare un sindrom de HIC-> tulburarea strii de contien-> com; semne neurologice de focar; tulburri vegetative; midriaz paralitic homolateral cu anizocorie - evoluie grav-> moarte dac nu se intervine chirurgical: urgen neurochirurgical 5. Clasificarea anoxiilor. Spinzurarea Fct. de niv. la care are loc: 1.Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transportimplicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. intracelular D.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente Spanzurarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp -juridic=>accident / sinucidere / omucidere CLASIFICARE: -Functie de aportul latului cu cartilajul tiroidian => spanzurare inalta/medie/joasa. -spanzurare tipica (nod la ceafa) / atipica (nod nu la ceafa) -spanzurare completa ( nu atinge planul de sustinere )/incompleta (atinge planul de sustinere) MECANISME : 1. asfixic pur traheea e colabata de lat nu exista O2 asfixie acuta 2. hemodinamic pur circulatie spre creier e completa / incompleta intrerupta;CRS neafectate ; a. carot. comuna se colabeaza la 4-5 kg.; a. vert. se colabeaza la 12-14 kg.(greutatea extremitatii cefalice ~ 8 kg) 3. neuro-reflex direct de catre lat ( asfixii int si ext e absent ) CLINIC:spanzuratii albi ( prin mechanism neurorflex) / albastri( cianotici) ASPECTE ML.: - sanse de spanzurare cervical sant pergamentat, oblic spre nod ( aici e interrupt circulara incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului); latime sant corespunzatoare lat SEMNELE MORTII REALE : lividitati, rigiditate foarte intensa, rapid instalata, tablou asfixic intern, infiltrat hemoragic sub santul de spanzurare prin elongatie gat =marturia reactiei vitale, ruptura transversala a carotidelor 6. Decesul prin cresterea presiunii atmosferice Cresterea lenta la personae care coboare la inaltimi mai mici dup ace au trait mult timp la inaltimi mai mari Cresterea exploziva: - Prin efectul undei de soc care se propaga prin tesuturi producand leziuni care variaza in functie de consistenta tesutului: -Muschi, ficat relative neafectate - Cele mai expuse timpanul, arterele retiniene si viscerele cavitare toracice si abdominale - Ureche si tractul respirator superior sunt cele mai sensibile structuri la efectele exploziei. Hemoragii petesiale in hipofaringe si laringe apar la nivele relative mici ale undei de soc. Adesea timpuanul nu este afectat in cazul exploziilor subacvatice, cand capul victimei este situate deasupra apei. La nivelul urechii se produc rupture de timpan si leziuni ale cohleei. La pres de 35 kPa timpanul se poane rupe, la peste 100 kPa se rupe intotdeauna. La presiuni si mai mari timpanul poate fi spulberat si oscioarele dislocate sau fracturate. - La nivel pulmonary macroscopic de pot constata contuzii subpleurale, amprente costale sub forma unor benzi hemoragice subpleurale, bule de emfizem posttraumatic care se pot rupe determinand pneumotorax, hemotorax sau extravazat mediastinal de aer. Plamanii sunt densi, edem pulmonary, rupture ale peretilor alveolari, comunicari alveolo-pulmonare. - Viscerele abdominale cavitare sunt expuse mai ales acolo unde exista acumulari de gaze. Colonul este organul cel mai frecvent afectat. Spectrul leziunilor intestinale se intinde de la hemoragii subperitoneale, hemoragii subserioase sau intramurale pana la dilacerare. Contuziile intestinale se pot necroza si perfora la cateva zile dupa trauma initiala. 7. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la: a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati c) investigarea agresiunilor homosexuale d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin e) studii de genealogie si antropologie 8.Pruncuciderea: starea de nou-nascut

Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere"

Starea de nou nascut:-lungime: aprox 50 cm;-greutate: 3000-3500gr;- cordon ombilical: 50-60cm, este turgescent si lucios;-urme de sange si venix caseosa (in plicile axilare, inghinale, ale gatului); craniul cu perimetrul de 35 cm;-toracele are forma de trunchi de con cu baza mare in jos, perimetrul de 31 cm;-corpul este acoperit de lamega;-placenta: 500-600g;-abdomenul are perimetrul de de 32-34 cm;-unghiile de la maini depasesc pulpa degetului;-testiculele sunt coborate in scrot;-labiile mari le acopera pe cele mici;-in intestinul terminal se gaseste meconiu;-bosa serosanguina este localizata in functie de prezentatie, edemul este epicranian, nu respecta suturile si dispare la 2-3 zile dupa nastere

9. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza: - medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului - medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare - medicul specialist/primar pentru decesele din spital In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic. - are mai multe parti: Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului Data si ora mortii Cauzele mortii I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala b.cauze intermediare c. cauze initiale II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice 10.Ce este notiunea de zile de ingrijire medicala; exemple
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala (se refera numai la leziunile traumatice) - se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica Ex: - fractura costala unica, simpla:1-2z.i.m. (investigatii, adimnistrare medic antialgica) -apendicectomie(necomplicata): 6-7 z.i.m. (investigatii, operatie, controlul plagii, firele de sutura, medic antialgica; se incheie cu scoaterea firelor de sutura)