Lache Vera-Gabriela IEC-Anul 2 Lucrarea nr.

LUCRAREA NR.2 DETERMINAREA GRANULOZITATII

1. Generalitati Granulozitatea este definita prin continutul, exprimat in procente, in clase de granule de diferite marimi, denumite clase de agregate. Limitele marimii granulelor de agregate se apreciaza prin cernere cu ciururi si site. Prin clasa de agregate se inteleg agregatele care la cernere raman intre doua site sau ciururi din seriile prevazute de standarde. Prin clasa elementara de agregate se inteleg agregatele care raman intre doua site sau ciururi consecutive din seria standard. Sortul se noteaza prin notatia conventionala corespunzatoare sitei sau ciurului pe care agregatul ramane integral ) separata printr-o liniuta de cea a sitei sau ciurului prin care trece integral ).

Agregatul obtinut prin combinarea a doua sau mai multe sorturi astfel incat sa satisfaca cerintele impuse in scopul utilizarii poarta denumirea de agregat total. Compozitia granulometrica a agregatului este o conditie tehnica de mare importanta, in cazul betoanelor grele fiind necesar un agregat avand o compozitie granulometrica incat sa rezulte un volum minim de goluri, in timp ce pentru realizarea betoanelor de densitate redusa este necesara prezenta golurilor. Astfel, in functie de utilizare, agregatele trebuie sa satisfaca anumite conditii de granulozitate.

2. Principiul metodei. Curbe limita de granulozitate

Metoda consta in cernerea unei anumite cantitati de agregat uscat, in functie de dimensiunea maxima a granulei, cu ciururile si sitele corespunzatoare cantarindu-se cantitatile ramase pe fiecare ciur sa sita calculandu-se apoi trecerile, in procente. Granulozitatea agregatelor se exprima sub forma curbei de granulozitatea, aratandu-se trecerile procentuale, in functie de diametrele ochiurilor, din valorile trecerilor putandu-se calcula, prin scadere, cantitatea din fiecare sort.
1

Lache Vera-Gabriela IEC-Anul 2 Lucrarea nr.2

Curba de granulozitate se obtine trecand pe axa absciselor diametrul ochiurilor ciururilor intrebuintate, la scara obisnuita, scara logaritmica sau combinat, iar pe axa ordonatelor, trecerile procentuale corespunzatoare. Pe acelasi grafic se traseaza si curbele limita impuse de felul intrebuintarii sau recomandate, iesind astfel in evidenta, daca agregatul studiat indeplineste conditiile de granulozitate impuse. In cazul livrarii agregatului pe sorturi, acestea se combina conform conditiilor de granulozitate impuse. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua, in asa fel incat sa nu lipseasca granule de dimensiuni cuprinse in limitele ce definesc sortul.

3. Mod de lucru

Sitele sau ciururile se aseaza in pozitie orizontala, pe o cutie de baza, in ordinea crescatoare a dimensiunilor ochiurilor. Se cantareste cantitatea corespunzatoare de agregat, M grame, si se pune in primul ciur al seriei (cu ochiurile cele mai mari) incepandu-se cernerea, care se face manual sau mecanic, pe directie orizontala sau verticala, cu socuri. Odata operatia de cernere inceputa, se urmareste vizual daca cernerea pe ciurul cu ochiurile cele mai mari este terminata; in acel moment ciurul poate fi scos, ceea ce usureaza cernerea mai departe. Granulele prinse in ochiuri se scot prin apasare usoara de jos in sus, fie prin lovirea usoara a ramei, fie prin stergerea cu o pensula, in cazul agregatelor fine si se adauga la restul ramas pe cirul sau sita respectiva. Se continua astfel, pana cand operatia de ciuruire este terminata, adica atunci cand prin toate ciururile si sitele nu mai trec cantitati apreciabile de material. Controlul se face scuturand fiecare ciur deasupra unei hartii albe. Se va considera conditia indeplinita daca toate agregatele care ar mai trece prin ciur sau sita, timp de un minut, nu reprezintamai mult de 0,1% din cantitatea de agregate luata prin ciuruire. Cantitatea care, eventual mai trece prin ciururi la acest control, se adauga pe ciurul urmator. Pentru usurarea cernerii se recomanda ca separarea sortului0-1 in 0-0,2 si 0,2-1 sau alte sorturi, sa se efectueze numai pe 100 grame din fractiunea 0-1, calculandu-se apoi cantitatea din sorturile respective, corespunzatoare intregii cantitati de sort 0-1 din agregat (cantitatea existenta in lada).
2

Lache Vera-Gabriela IEC-Anul 2 Lucrarea nr.2

Se cantaresc exact fractiunile care au ramas pe ciururi si site si fractiunea care trece prin sita 0,20mm. Suma tuturor fractiunilor care nu trebuie sa depaseasca 0.5% din masa initiala a probei uscate. Pierderile se adauga la restul obtinut pe sita 0,20mm. Pentru a determina cantitatea procentuala de agregat care trece prin fiecare sita sau ciur, se aduna resturile de pe sitele sau ciururile mai mici decat cele ale sitei sau ciurului respectiv, inclusiv pierderile si masa agregatului care trece prin sita 0.20mm, iar suma obtinuta se calculeaza in procente fata de masa initiala a probei(M). Se ia media aritmetica a trei determinari.

Prelucrarea rezultatelor obtin ute in laborator

Diametr ul 31.5 16 8 4 2 1 0.5 0.25 0.125 0 = 190g

Rest g 150 700 1550 810 470 80 180 690 350 20 % 3 14 31 16.2 9.4 1.6 3.6 13.8 7 0.4 g

Treceri % 97 83 52 35.8 26.4 24.8 21.2 7.4 0.4 0 4850 4150 2600 1790 1320 1240 1060 370 20 0

Observatii Lim.min Lim.ma % x% 100 100 62 80 38 62 23 47 14 37 8 28 5 18 2 8 -

= 5000g

Calcularea restului in % (exemple): 5000g...........100 4150g.............83 150g.............x 1550g.............x 4850g..........97 700g............x

Lache Vera-Gabriela IEC-Anul 2 Lucrarea nr.2

x= x=

=3% = 31 %

x=

= 14 %

Calcularea trecerilor in g (exemple): 5000-150 = 4850 4850-700 = 4150 4150-1550 = 2600

Calcularea trecerilor in % (exemple): 100-3 = 97 97-14 = 83 83- 31= 52

Rezultate corectate:

Diametr ul 31.5 16 8 4 2 1 0.5 0.25 0.125 0

Rest g 0 1250 1550 810 470 100 120 600 80 20 % 0 25 31 16.2 9.4 2 2.4 12 1.6 0.4 g

Treceri % 100 75 44 27.8 18.4 16.4 14 2 0.4 0 5000 3750 2200 1390 920 820 700 100 20 0

Observatii Lim.min Lim.ma % x% 100 100 62 80 38 62 23 47 14 37 8 28 5 18 2 8 -