Textul integral al acestei opere, prin voina expres a autorului su (Samael Aun Weor ) este patrimoniul ntregii umaniti

si este eliberata domeniului public.De aceea, tr ansmiterea gratuita a cartii este incurajata.Autorii acestei traduceri renunta l a toate drepturile asupra ei, si o elibereaza n domeniul public. STUDIU PSIHIC AL OMULUI Orice ncercare de eliberare, chiar daca este grandioasa, daca nu tine cont de nece sitatea de a dizolva Egoul, este condamnata la esec. Samael Aun Weor OBSERVAREA DE SINE ________________________________________________________________________

Incontestabil, asa cum exista tara exterioara n care traim, tot asa, n intimitatea no astra, exista tara psihologica. Oamenii nu ignora niciodata orasul sau regiunea n care traiesc, dar, din pacate, se ntmpla sa nu cunoasca locul psihologic n care se afla situati. ntr-un anumit moment, oricine stie n ce cartier se afla, dar pe terenul psihologic nu se ntmpla acelasi lucru; n mod normal oamenii nu banuiesc ctusi de putin locul d in tara lor psihologica n care se gasesc ntr-un anumit moment. Asa cum n lumea fizica exista cartiere de oameni decenti si cultivati, la fel se n tmpla si n tinutul psihologic al fiecaruia dintre noi; nu ncape ndoiala ca exista car iere foarte elegante si frumoase. Asa cum n lumea fizica exista cartiere cu stradute foarte periculoase, pline de a saltatori, acelasi lucru se ntmpla si n tinutul psihologic din interiorul nostru. Samael Aun Weor: Marea Rebeliune ________________________________________________________________________ A observa si a se observa pe sine nsusi sunt doua lucruri complet diferite, totus i, amndoua cer atentie. n observare, atentia este orientata nspre afara, spre lumea exterioara prin interm ediul ferestrelor simturilor. n auto-observarea de sine, atentia este orientata spre nauntru si de aceea simturi le de perceptie externa nu servesc; acest motiv este mai mult dect suficient pent ru ca neofitului sa-i fie dificila observarea proceselor sale psihologice intime . Punctul de plecare al stiintei oficiale, n latura sa practica, este observabilul. Punctul de plecare al muncii asupra noastra nsine este auto-observarea, auto-obse rvabilul. Indiscutabil, aceste doua puncte de plecare, pe care le-am citat n rndurile de mai sus, ne duc n doua directii complet diferite. Cineva ar putea sa mbatrneasca mbuteliat n dogmele intransigente ale stiintei oficia le, studiind fenomene externe, observnd celule, atomi, molecule, sori, stele, com ete etc. fara sa experimenteze nauntrul lui nsusi nici o schimbare radicala. Tipul de cunoastere care ne transforma n interior, nu am putea 3 niciodata sa-l realizam prin intermediul observarii externe. Adevarata cunoastere care poate cu adevarat sa dea nastere n noi unei schimbari i nterioare fundamentale are ca baza auto-observarea directa de sine nsusi. Este urgent sa spunem studentilor nostri gnostici sa se observe pe ei nsisi, n ce sens trebuie sa se auto-observe si motivele pentru aceasta. Observarea este un mijloc pentru a modifica conditiile mecanice ale lumii. Autoobservarea interioara este mijlocul pentru a ne schimba n mod intim. Ca o consecinta sau corolar a tuturor acestora, putem si trebuie sa afirmam n for

ma accentuata ca exista doua feluri de cunoastere, cea externa si cea interna, s i doar daca nu avem n noi nsine centrul magnetic care sa poata diferentia calitati le cunoasterii, acest amestec al celor doua planuri sau ordini de idei ar putea sa ne duca la confuzie. Sublime doctrine pseudo-esoterice cu pronuntata prioritate de fond acordata stii ntei, apartin terenului observabilului, totusi, ele sunt acceptate de catre mult i aspiranti ca si cunoasteri interne. Ne gasim, deci, n fata a doua lumi: cea exterioara si cea interioara. Prima dintr e acestea este perceputa prin simturile de perceptie externa; a doua poate fi pe rceputa doar prin intermediul simtului de auto-observare interna. Gnduri, idei, emotii, aspiratii, sperante, dezamagiri etc. sunt interioare, inviz ibile pentru simturile normale, comune si curente, si totusi sunt pentru noi mai reale dect masa din sufragerie sau fotoliile din salon. n mod sigur, noi traim mai mult n lumea noastra interioara dect n cea exterioara, ac est lucru este incontestabil, indiscutabil. n Lumile noastre Interne , n Lumea noastra Secreta iubim, dorim, banuim, binecuvntam lestemam, aspiram, suferim, ne bucuram, suntem dezamagiti, premiati etc. etc. et c. Incontestabil, cele doua lumi, cea interna si cea externa, sunt verificabile n mo d experimental. Lumea exterioara este observabilul. Lumea interioara este auto-o bservabilul n sine nsusi si nauntrul sinelui nsusi, aici si acum. Cine vrea cu adevarat sa cunoasca Lumile Interne ale planetei Pamnt, ale Sistemului Solar sau ale Galaxiei n care traim, trebuie sa cunoasca mai nti lumea sa intima, viata lui interioara, particulara, propriile sale Lumi Interne . Omule, cunoaste-te pe tine nsuti si vei cunoaste Universul si Zeii. 4

Cu ct se exploreaza aceasta Lume Interioara numita Sine nsusi , cu att se va ntelege e traieste n mod simultan n doua lumi, n doua realitati, n doua sfere, cea exterioar a si cea interioara. n acelasi fel n care cuiva i este indispensabil sa nvete sa mearga n lumea exterioara pentru a nu cadea ntr-o prapastie, pentru a nu se pierde pe strazile orasului, pe ntru a-si selectiona prieteniile, ca sa nu se ntovara seasca cu perversi, ca sa n u mannce otrava etc., asa si prin intermediul muncii psihologice asupra sinelui ns usi, nvatam sa mergem n Lumea Interioara , cea care e explorabila prin intermediul au to-observarii de sine. Realmente, simtul auto-observarii de sine este atrofiat la rasa umana decadenta al acestei epoci tenebroase n care traim. Pe masura ce noi perseveram n auto-observarea noastra nsine, simtul de auto-observ are intima se va dezvolta n mod progresiv. Doar asa ne vom cunoaste integral si cu adevarat. Doar asa vom descoperi resortu rile secrete ale actiunilor noastre. Doar asa vom cunoaste ceea ce a fost numit E SENTA , EGO si PERSONALITATE 5 ESENTA SAU CONSTIINTA ______________________________________________________________________ nainte de toate este necesar sa cunoastem Drumul care ne conduce la AUTO-REALIZARE A INTIMA A FIINTEI. Fara ndoiala, e urgent sa ntelegem necesitatea de a cristaliza n noi ceea ce se numeste SUFLET Iisus Cristosul a spus: Cu rabdare va veti obtine Sufletele, dar nainte de toate tr ebuie sa ntelegem ce este ceea ce se numeste Suflet Cu adevarat, trebuie sa va spun ca Sufletul este un ansamblu de legi, principii, virtuti, puteri etc. Oamenii poseda ESENTA, materialul psihic pentru a fabrica Sufletul sau mai bine spus pentru a cristaliza Sufletul, dar nca nu poseda Suflet ul

Samael Aun Weor: Conferinta Studiu Gnostic despre Suflet ________________________________________________________________________ nainte de toate este urgent sa stim ce este ceea ce se numeste Constiinta, ntruct s unt multi oamenii care nu s-au interesat niciodata sa stie ceva despre aceasta. Orice persoana comuna si obisnuita nu ar ignora niciodata faptul ca atunci cnd un boxer este facut knock-out, cade pe ring si si pierde Constiinta. E clar ca atun ci cnd si revine, nefericitul pugilist si recapata din nou Constiinta. Ca o conseci nta, oricine ntelege ca exista o diferenta clara ntre personalitate si Constiinta. Cnd venim pe lume, noi toti avem n timpul existentei trei procente de Constiinta s i un procentaj de nouazeci si sapte la suta mpartit ntre subconstient, infraconsti ent si inconstient. Ceea ce face frumos si adorabil la fiecare copil nou-nascut este Esenta lui (ace ste trei procente de Constiinta); aceasta constituie n ea nsasi adevarata lui real itate Cresterea normala a Esentei n orice creatura este, cu siguranta, foarte mica, inc ipienta Corpul uman creste si se dezvolta n acord cu legile biologice ale speciei; totusi , aceste posibilitati sunt n ele nsele foarte limitate pentru Esenta Fara ndoiala, Esenta poate creste doar prin ea nsasi, fara ajutor, ntr-o masura foa rte mica Vorbind sincer si fara ocolisuri, vom spune ca cresterea spontana si naturala a Esentei este posibila doar pe durata primilor trei, patru si cinci ani, adica, n prima etapa a vietii 6 Lumea crede ca cresterea si dezvoltarea Esentei se realizeaza ntotdeauna n mod con tinuu, n acord cu mecanica evolutiei, dar Gnosticismul Universal nvata n mod clar c a acest lucru nu este asa Cu scopul ca aceasta parte de Esenta, cele trei procente de Constiinta trezita s a creasca mai mult, trebuie sa se produca ceva foarte special, trebuie sa se rea lizeze ceva nou Vreau sa ma refer n mod clar la munca asupra noastra nsine. Dezvoltarea Esentei es te posibila doar pe baza muncilor constiente si a suferintelor voluntare Este necesar sa ntelegem ca aceste munci nu se refera la probleme de profesie, la munca din banca, tmplarie, zidarie, repararea cailor ferate sau probleme de biro u Aceasta munca este pentru toate persoanele care si-au dezvoltat personalitatea; este vorba de ceva Psihologic Exista n interiorul nostru nsine diferite tipuri de energie pe care trebuie sa le n telegem; n primul rnd: energia mecanica; n al doilea rnd: energia vitala; n al treile a rnd: energia psihica; n al patrulea rnd: energia mentala; n al cincilea rnd: energi a vointei; n al saselea rnd: energia Constiintei; n al saptelea rnd: energia Spiritu lui pur. Orict am multiplica energia strict mecanica, niciodata nu vom ajunge sa ne trezim Constiinta. Orict am mari fortele vitale n interiorul organismului nostru, niciodata nu vom aj unge sa ne trezim Constiinta. Multe procese psihologice se realizeaza nauntrul lor nsele fara ca pentru aceasta Constiinta sa intervina cu ceva. Orict de mari ar fi disciplinele mintii, energia mentala nu va ajunge niciodata s a trezeasca diferitele functii ale Constiintei. Forta vointei, chiar daca ar fi multiplicata pna la infinit, nu realizeaza trezir ea Constiintei. Toate aceste tipuri de energie se situeaza n nivele si dimensiuni distincte care nu au nimic de-a face cu Constiinta. Constiinta poate sa se trezeasca numai prin intermediul muncilor constiente si a eforturilor drepte. Micul procentaj de Constiinta pe care l poseda umanitatea, n loc sa fie marit, n mo

d obisnuit este irosit inutil n timpul vietii. E evident ca atunci cnd ne identificam cu toate evenimentele existentei noastre, ne risipim n mod inutil energiile Constiintei. Noi ar trebui sa vedem viata ca pe un film, fara sa ne identificam 7 niciodata cu nici o comedie, drama ori tragedie, asa am economisi energia Consti entiva. Constiinta n ea nsasi este un tip de energie cu un foarte nalt nivel de frecventa v ibratorie. Nu trebuie sa confundam Constiinta cu memoria, pentru ca sunt att de diferite una de alta precum este lumina farurilor de automobil n relatie cu drumul pe care ci rculam. Multe acte se realizeaza n interiorul nostru nsine fara nici o participare a ceea ce se numeste Constiinta. n organismul nostru se produc multe ajustari si reajustari fara ca Constiinta sa participe n acestea. Centrul motor al corpului nostru poate conduce o masina sau poate dirija degetel e care ating clapele unui pian fara cea mai nesemnificativa participare a Consti intei. Constiinta este Lumina pe care inconstientul nu o percepe. Orbul, de asemenea, n u percepe lumina fizica solara, nsa ea exista prin ea nsasi. Avem nevoie sa ne deschidem pentru ca lumina Constiintei sa patrunda n nspaimntatoa rele tenebre ale eului nsusi, ale sinelui nsusi. Acum vom ntelege mai bine semnificatia cuvintelor lui Ioan, cnd Evanghelia spune: L umina a venit la tenebre, dar tenebrele nu au nteles-o . nsa ar fi imposibil ca lumina Constiintei sa poata patrunde n interiorul tenebrelo r Eului nsusi , daca mai nainte nu am utiliza simtul minunat al auto-observarii psiho logice. Avem nevoie sa deschidem calea luminii pentru a ilumina profunzimile tenebroase ale Eului Psihologiei. Cineva nu s-ar auto-observa niciodata, daca nu ar fi interesat sa se schimbe. Ac est interes e posibil doar atunci cnd cineva iubeste cu adevarat nvataturile esote rice. Constiinta treaza ne permite sa experimentam n forma directa realitatea. Din pacate, animalul intelectual n mod gresit numit Om, fascinat de puterea de a formula logica dialectica a uitat dialectica Constiintei. Incontestabil, puterea pentru a formula concepte logice rezulta a fi teribil de saraca n fond. De la teza putem trece la antiteza si prin intermediul discutiei sa ajungem la s inteza, nsa ultima n ea nsasi continua sa fie un concept intelectual care n nici un fel nu poate coincide cu realitatea. Dialectica Constiintei este mai directa, ea ne permite sa experimentam 8 realitatea oricarui fenomen n el nsusi si prin el nsusi. Fenomenele naturale n nici un caz nu coincid n mod exact cu conceptele formulate p rin minte. Viata se desfasoara din moment n moment si cnd o capturam pentru a o analiza, o om orm. Cnd ncercam sa facem concepte, observnd vreun fenomen natural, prin acest fapt nceta m sa percepem realitatea fenomenului si nu vedem n el nsusi dect reflectarea teorii lor si a conceptelor rncede care, n nici un chip, nu au nimic de-a face cu faptul observat. Halucinatia intelectuala e fascinanta si vrem, cu forta, ca toate fenomenele nat urii sa coincida cu logica noastra dialectica. Dialectica Constiintei se bazeaza pe experientele traite si nu pe rationalismul pur subiectiv.

Toate legile naturii exista n interiorul nostru nsine, si daca nu le descoperim n i nteriorul nostru, nu le vom descoperi niciodata n exteriorul nostru nsine. Omul este continut n Univers si Universul este continut n om. Real e ceea ce cineva experimenteaza n interiorul sau nsusi; doar Constiinta poate experimenta realitatea. Limbajul Constiintei este simbolic, intim, profund semnificativ si doar cei care sunt treziti l pot ntelege. Cine vrea sa-si trezeasca Constiinta, trebuie sa elimine din interiorul sau toat e elementele nedorite care constituie Egoul , Eul , Sinele nsusi , n interiorul carora fla mbuteliata Esenta. A dizolva Eul Psihologic, a dezintegra elementele sale nedorite este urgent, pre sant, nu suporta amnare Acesta este sensul muncii asupra noastra nsine. Niciodata nu am putea elibera Esenta fara a dezintegra mai nainte Eul Psihologic n Esenta se afla Religia, Buddha , ntelepciunea, particulele de durere ale Tatalui no stru care este n Ceruri si toate datele de care avem nevoie pentru AUTO-REALIZARE A INTIMA A FIINTEI. Nimeni nu ar putea anihila Eul Psihologic fara a elimina mai nainte elementele in umane pe care le purtam n interiorul nostru E necesar sa reducem la cenusa monstruoasa cruzime a acestor vremuri, invidia ca re, din pacate, s-a transformat n resortul secret al actiunii, lacomia insuportab ila care a facut viata att de amara, brfa dezgustatoare, calomnia care genereaza a ttea tragedii, betiile, scrbosul desfru care este 9

att de urt etc. etc. etc. Pe masura ce toate aceste ticalosii se vor reduce la praf cosmic, Esenta, pe lnga faptul ca se va emancipa, va creste si se va dezvolta n mod armonios Incontestabil, cnd Eul Psihologic a murit, n noi straluceste Esenta Esenta libera ne da frumusetea intima; din aceasta frumusete emana Fericirea per fecta si adevarata Iubire Esenta poseda multiple simturi de perfectiune si extraordinare puteri naturale Cnd Murim n Noi nsine , cnd dizolvam Eul Psihologic, ne bucuram de pretioasele simturi si puteri ale Esentei 10 DIFERITELE EURI ______________________________________________________________________

Cnd cineva descopera adevaratele cauze ale tuturor mizeriilor si amaraciunilor sal e, e evident ca poate sa faca ceva Daca reusim sa terminam cu Eu nsumi, cu betiile mele, cu viciile mele, cu afectele are mi cauzeaza atta durere n inima, cu framntarile mele care mi distrug creierul si mbolnavesc etc. etc., este clar ca atunci apare ceea nu apartine timpului, ceea ce este dincolo de corp, de afecte si de minte, ceea ce este cu adevarat necunos cut ntelegerii si ceea ce se numeste: FERICIRE! Samael Aun Weor: Marea Rebeliune ________________________________________________________________________ Mamiferul Rational, n mod gresit numit om, realmente nu poseda o individualitate definita. Fara ndoiala, aceasta lipsa de unitate Psihologica din umanoid e cauza attor dific ultati si amaraciuni. Corpul fizic este o unitate completa si lucreaza ca un ansamblu organic, mai put in cnd e bolnav. Totusi, viata interioara a umanoidului n nici un caz nu este o un itate psihologica. Cel mai grav dintre toate acestea (n ciuda a ceea ce spun diferitele scoli de tip pseudo-esoteric si pseudo-ocultist) este absenta organizarii Psihologice n propr

iul fond al fiecarei persoane. Cu siguranta, n asemenea conditii, n viata interioara a persoanelor, nu exista o m unca armonioasa, ca un tot. n raport cu starea sa interioara, umanoidul este o multiplicitate psihologica, o suma de Euri . Ignorantii cultivati ai acestei epoci tenebroase nchina un cult Eului , l divinizeaza , l pun pe altare, l numesc Alter Ego , Eu Superior , Eu Divin etc. etc. etc. Pedantii acestei vrste negre n care traim nu vor sa-si dea seama ca Eu Superior sau E u Inferior sunt doua sectiuni ale aceluiasi Ego pluralizat Oricum, superior si inferior sunt doua sectiuni ale aceluiasi lucru si nu strica sa stabilim urmatorul corolar: Eu Superior, Eu Inferior sunt doua aspecte ale ac eluiasi Ego tenebros si pluralizat. Ceea ce numim Eu Divin sau Eu Superior , Alter Ego , sau ceva 11

asemanator, este cu siguranta un siretlic al Sinelui nsusi , o modalitate de auto-nse lare. Cnd Eul doreste sa continue aici si dincolo se auto-nseala cu falsul concept al un ui Eu Divin Imortal Nici unul dintre noi nu are un Eu adevarat, permanent, stabil, etern, inefabil etc . etc. etc. Nici unul dintre noi nu are n realitate, o adevarata si autentica Unitate a Fiint ei; din nefericire, nici macar nu posedam o individualitate legitima. Egoul, Eul nu este niciodata ceva individual, unitar, unitotal. n mod evident Eul e Euri . n Tibetul Oriental Eurile sunt numite Agregate Psihice sau, simplu, Valori , chiar da acestea sunt pozitive sau negative. Daca ne gndim la fiecare Eu ca la o persoana diferita, putem afirma n mod clar urmat oarele: n interiorul fiecarei persoane care traieste n lume, exista mai multe perso ane. Incontestabil, n interiorul fiecaruia dintre noi traiesc foarte multe persoane di ferite, unele mai bune, altele mai rele Fiecare dintre aceste Euri, fiecare dintre aceste persoane lupta pentru supremat ie, vrea sa fie unic, sa controleze creierul intelectual sau centrii emotional s i motor, de fiecare data cnd poate, n timp ce altul i ia locul Doctrina multiplelor Euri a fost predata n Tibetul Oriental de adevaratii Clarvazat ori, de autenticii Iluminati Fiecare dintre defectele noastre psihologice este personificat ntr-un Eu sau n alt ul. Oricum, avem mii si chiar milioane de defecte; este clar ca n interiorul nost ru traiesc multe persoane. n probleme psihologice am putut evidentia n mod clar ca persoanele paranoice, egol atre si mitomane nu ar abandona cultul iubitului Ego pentru nimic n lume. Fara ndoiala, aceste persoane urasc de moarte doctrina multiplelor Euri . Cnd cineva vrea cu adevarat sa se cunoasca pe sine, trebuie sa se autoobserve si sa ncerce sa se cunoasca pe el nsusi, trebuie sa se auto-observe si sa ncerce sa cu noasca diferitele Euri care se afla n interiorul personalitatii. Daca unii dintre cititorii nostri nu nteleg nca aceasta doctrina a Eurilor multiple, aceasta se datoreaza n mod exclusiv lipsei de practica n materie de auto-observar e. Pe masura ce practicam auto-observarea interioara, vom descoperi 12 prin noi nsine multe persoane, multe Euri care traiesc n interiorul propriei noast re personalitati. Cei care neaga doctrina multiplelor Euri, cei care adora un Eu Divin, fara ndoial a nu s-au auto-observat niciodata n mod serios. Vorbind de data aceasta n stil soc ratic, vom spune ca acesti oameni nu numai ca nu stiu, dar n plus, nu stiu ca nu stiu.

Cu siguranta, niciodata nu ne-am putea cunoaste pe noi nsine fara auto-observarea serioasa si profunda. Atta timp ct un subiect oarecare continua sa se considere drept Unul, este clar ca orice schimbare interioara ar fi mai mult dect imposibila Bietul animal intelectual, n mod gresit numit om, este asemanator cu o casa n dezo rdine n care, n loc de un stapn, exista multe slugi care doresc ntotdeauna sa dea or dine si sa faca ce au chef Cea mai mare greseala a Pseudo-Esoterismului si a Pseudo-Ocultismului ieftin est e de a presupune ca ceilalti poseda sau au un Eu Permanent si Stabil , fara nceput s i fara sfrsit Daca cei care gndesc n acest fel si-ar trezi Constiinta, chiar daca ar fi numai pe ntru o clipa, ar putea verifica n mod clar, prin ei nsisi, ca umanoidul rational n u este niciodata acelasi pentru mult timp Din punct de vedere psihologic, mamiferul intelectual se schimba n mod continuu Sa ne gndim ca daca o persoana se numeste Luis este totdeauna Luis, aceasta poate parea o gluma de prost gust Aceasta persoana care se numeste Luis are n ea nsasi alte Euri , alte Egouri care se exprima n diferite momente prin intermediul personalitatii sale, si chiar daca Lu is nu agreeaza lacomia, unui alt Eu din el (numit Pepe) i place lacomia si asa mai departe. Nici o persoana nu este aceeasi n mod continuu; realmente, nu trebuie sa fim foar te ntelepti pentru a ne da seama n mod exact de nenumaratele schimbari si contradi ctii ale fiecarei persoane A presupune ca cineva poseda un Eu Permanent si Stabil , echivaleaza, desigur, cu u n abuz fata de semeni si fata de sine nsusi. n interiorul fiecarei persoane traiesc multe persoane, multe Euri ; aceasta o poate verifica prin ea nsasi si n forma directa orice persoana care este trezita, consti enta A nega doctrina pluralitatii este ca si cum ne-am face prosti pe noi nsine, caci, d e fapt, ar fi culmea culmilor sa ignoram contradictiile intime pe care fiecare d in noi le are 13 Voi citi un ziar , spune Eul intelectului; la naiba cu atta lectura , exclama Eul misca rii, prefer sa ma duc la o plimbare cu bicicleta . Ce plimbare, mai bine o pine calda , striga un al treilea n discordie, prefer sa mannc, mi este foame . Daca ne-am putea vedea n ntregime ntr-o oglinda, asa cum suntem, am descoperi prin noi nsine, n mod direct, doctrina pluralitatii . Personalitatea umana este doar o marioneta controlata de fire invizibile. Eul care astazi jura iubire eterna pentru Gnoza este nlocuit mai trziu de un alt E u care nu are nimic de a face cu acest juramnt; atunci persoana se retrage din Gn oza. Eul care azi jura iubire eterna unei femei, mai trziu este nlocuit de un altul car e nu are nimic de-a face cu acest juramnt; atunci persoana se ndragosteste de o al ta persoana si castelul de carti se prabuseste. Animalul intelectual gresit numit om este ca o casa plina de multe persoane. Nu exista nici o ordine si nici vreo concordanta ntre multiplele Euri. Toate aceste Euri se bat ntre ele si si disputa suprematia. Cnd vreunul dintre aces te Euri ia controlul centrilor capitali ai masinii organice, se crede unicul, st apnul, dar n final este nfrnt. Considernd lucrurile din acest punct de vedere, ajungem la concluzia logica ca ma miferul intelectual nu are cu adevarat un simt al responsabilitatii morale. Fara ndoiala, ceea ce spune sau face masina la un moment dat, depinde n mod exclus iv de tipul de Eu care o controleaza n acele clipe. Cei sapte demoni pe care Marele Maestru Iisus Cristosul i-a scos din corpul Mari ei Magdalena sunt cele sapte pacate capitale: Mnia, Lacomia, Desfrul, Invidia, Org oliul, Lenea si Gurmandismul. Evident, fiecare din acesti sapte demoni este capetenia unei legiuni. Drept pent ru care trebuie sa stabilim ca si corolar faptul ca Cristosul Intim a putut expu

lza din corpul Magdalenei mii de Euri. Reflectnd la toate aceste lucruri putem deduce n mod clar ca singurul lucru demn p e care-l avem n interiorul nostru este ESENTA; din nefericire, aceasta se gaseste mbuteliata n toate aceste Euri multiple ale Psihologiei Revolutionare. Este lamentabil ca Esenta actioneaza ntotdeauna n virtutea propriei sale mbutelieri . Fara ndoiala, Esenta sau Constiinta, care este acelasi lucru, doarme profund. 14

PERSONALITATEA UMANA ________________________________________________________________________ Personalitatea, n ea nsasi, este pura energie, nimeni nu se naste cu o personalitat e. Personalitatea este fiica timpului sau: ea se naste n timpul ei si moare n timp ul ei. Nu exista nici un mine pentru personalitatea mortului. Cnd ne rentoarcem, cnd revenim, cnd ne rencorporam ntr-un corp nou trebuie sa cream o noua personalitate. n ea nsasi, este energie, nsa n realitate devine falsa cnd anumite Euri patrund n int riorul ei si se dezvolta n ea nsasi; de exemplu, Eul Vanitatii, Eul Geloziei, Euri le Framntarilor, Eurile Intelectualismului, Eurile Mecanice , utilizeaza aceasta en ergie, pun stapnire pe ea si se situeaza n interiorul personalitatii, facnd-o falsa Samael Aun Weor: Conferinta Falsa Personalitate ________________________________________________________________________ Un om s-a nascut n anul 1900; a trait saizeci si cinci de ani si a murit. Dar und e se gasea el nainte de anul 1900 si unde va putea fi dupa anul 1965? Stiinta oficiala nu stie nimic despre toate acestea. Aceasta este formularea gen erala a tuturor ntrebarilor despre viata si moarte. Putem afirma n mod axiomatic: omul moare pentru ca timpul lui se termina. Nu exis ta nici un mine pentru Personalitatea mortului. Fiecare zi este o unda a timpului, fiecare luna este o alta unda a timpului, fie care an este de asemenea o alta unda a timpului, si toate aceste unde nlantuite n ansamblul lor constituie Marea Unda a Vietii. Timpul este rotund si Viata Personalitatii Umane este o curba nchisa. Viata Personalitatii Umane se desfasoara n timpul sau, se naste si moare n timpul sau. Ea nu poate sa existe niciodata dincolo de timpul ei. Aceasta problema a ti mpului a fost studiata de multi ntelepti. Fara nici o ndoiala, Timpul este a Patra Di mensiune . Geometria lui Euclid este aplicabila doar n Lumea Tridimensionala. Dar lumea are Sapte Dimensiuni si a Patra este Timpul. Mintea Umana concepe Eternitatea ca o prelungire n linie dreapta. Nimic nu poate fi mai gresit dect aceasta conceptie, deoarece Eternitatea este a Cincea dimensiune . Fiecare moment al existentei se produce n timp si se repeta pentru omul care moar e, dar o alta existenta ncepe. Un Timp se sfrseste si un 15

altul ncepe. Moartea este legata n mod intim de Eterna Rentoarcere. Acest lucru nseamna ca trebuie sa ne Rentoarcem, sa revenim dupa moarte n aceasta l ume, pentru a repeta aceeasi Drama a Existentei. Dar daca Personalitatea Umana d ispare odata cu Moartea, cine sau ce se Rentoarce? Este necesar sa clarificam o data pentru totdeauna ca Eul este cel care continua d upa moarte, ca Eul este cel care se rentoarce, ca Eul e cel care revine n aceasta val de lacrimi. Este necesar ca cititorii nostri sa nu confunde Legea Rentoarcerii cu teoria Renca rnarii, predata de Teosofia moderna. Aceasta teorie a Rencarnarii si are originea sa n cultul lui Krishna care este o re ligie hindusa de tip vedic, din nefericire retusata si falsificata de reformator i.

n cultul autentic si original al lui Krishna, doar eroii, ghizii, cei care deja p oseda o Individualitate Sacra, sunt singurii care se Rencarneaza. Eul pluralizat se Rentoarce, revine, dar aceasta nu este Rencarnare. Masele, multi mile se Rentorc, dar acesta nu este Rencarnare. Ideea Rentoarcerii lucrurilor si fenomenelor, ideea Repetitiei Eterne este foarte veche si o putem gasi n ntelepciunea Pitagoreica si n vechea cosmogonie Hindusa. Eterna Rentoarcere a Zilelor si a Noptilor lui Brahma, repetarea nencetata a epoci lor Kalpa etc., sunt invariabil asociate ntr-un mod foarte intim cu ntelepciunea P itagoreica si cu Legea Eternei Recurente sau Legea Eternei Rentoarceri. Gautama Buddha a predat foarte ntelept doctrina Eternei Rentoarceri si a rotii vie tilor succesive, dar doctrina sa a fost foarte falsificata de urmasii sai. Orice rentoarcere implica, desigur, fabricarea unei noi Personalitati Umane. Acea sta se formeaza n timpul primilor sapte ani ai copilariei. Ambianta familiei, viata de pe strada si scoala dau Personalitatii Umane tenta s a originala, caracteristic infantila. Exemplul persoanelor adulte este definitiv pentru Personalitatea Infantila. Copilul nvata mai mult din exemple dect din precepte. Modul gresit de a trai, exem plul absurd, obiceiurile degenerate ale adultilor dau personalitatii copilului a ceasta tenta sceptica si perversa a epocii n care traim. n aceste timpuri moderne adulterul a devenit mai comun dect cartofii si ceapa. Si, cum este logic, acest lucru da nastere la scene dantesti n camine. 16 Sunt multi copiii care n aceste vremuri trebuie sa suporte, plini de durere si re sentimente, loviturile de bici si de bte ale tatilor vitregi sau ale mamelor vitr ege. Este clar ca n acest fel Personalitatea copilului se dezvolta ntr-un cadru de durere, ranchiuna si ura. Exista o vorba populara care spune: Copilul altuia este vazut rau n alte parti . Nor mal, exista si exceptii, dar acestea se pot numara pe degetele minilor si ar mai ramne nca degete de numarat. Certurile dintre tata si mama pe tema geloziei, tnguiala si lamentarile mamei ndur erate sau ale sotului asuprit, ruinat si disperat, lasa n Personalitatea cpilului o marca de nesters, de profunda durere si melancolie care nu se uita niciodata de-a lungul ntregii vieti. n casele elegante, orgolioasele doamne si maltrateaza servitoarele cnd acestea merg la salonul de cosmetica sau se machiaza. Orgoliul acestor femei este ranit mort al. Chiar daca este de partea mamei sale arogante si orgolioase sau de partea neferi citei servitoare vanitoase si umilite, copilul care vede toate aceste scene de i nfamie se simte ranit n profunzime, iar rezultatul este catastrofic pentru Person alitatea Infantila. De cnd a fost inventata televiziunea, unitatea familiei s-a pierdut. n alte vremur i, cnd barbatul ajungea acasa, el era primit cu multa bucurie de sotia lui. Astaz i femeia nu mai iese la usa n ntmpinarea sotului sau pentru ca este ocupata uitndu-s e la televizor. n caminele moderne, tatal, mama, fiii si fiicele seamana cu niste automate inconst iente n fata ecranului televizorului. Acum sotul nu poate discuta cu sotia lui abs olut nimic despre problemele din timpul zilei, de la serviciu etc. etc. pentru c a ea pare a fi o somnambula urmarind filmul de ieri, scenele dantesti ale lui Al Capone, ultimul dans al noului val etc. etc. Copiii crescuti n aceste tipuri noi de camine ultramoderne se gndesc doar la tunur i, la pistoale sau mitraliere de jucarie pentru a imita si a trai n felul lor toa te scenele dantesti ale crimelor, asa cum le-au vazut pe ecranul televizorului. Este jalnic ca aceasta inventie minunata a televiziunii este utilizata cu scopur i distructive. Daca umanitatea ar utiliza aceasta inventie ntr-un mod demn, fie p entru a studia stiintele naturale, fie pentru a nvata adevarata arta regala a Mam ei Natura, fie pentru a transmite sublime nvataturi oamenilor, atunci aceasta inv entie ar fi o binecuvntare pentru umanitate, ar putea fi utilizata n mod inteligen t pentru a cultiva personalitatea umana.

17 Fara doar si poate, este absurd sa hranim personalitatea infantila cu o muzica f ara ritm, fara armonie, vulgara. Este stupid sa hranim personalitatea copiilor c u povesti cu hoti si politisti, cu scene vicioase si prostitutie, cu drame ale a dulterului, cu pornografie etc. Rezultatul unei asemenea proceduri l putem vedea n rebelii fara cauza , n asasinii pre maturi etc. Este lamentabil ca mamele si bat cu furie proprii copii, i lovesc cu batul, i insul ta cu vorbe vulgare si crude. Rezultatul unei asemenea comportari este resentime ntul, ura, pierderea iubirii etc. n practica, am putut vedea ca, copiii crescuti n lovituri de bat, de bici si n urle te se transforma n persoane vulgare, pline de badaranie si lipsite de orice simt de respect si de veneratie. Este urgent sa ntelegem necesitatea de a stabili un adevarat echilibru n interioru l caminelor. Este indispensabil sa stim ca Blndetea si Severitatea trebuie sa se echilibreze r eciproc pe cele doua talere ale Balantei Justitiei. Tatal reprezinta Severitatea. Mama reprezinta Blndetea. Tatal personifica ntelepci unea. Mama simbolizeaza Iubirea. ntelepciunea si Iubirea, Severitatea si Blndetea se echilibreaza reciproc pe cele doua talere ale Balantei Cosmice. Tatii si mamele de familii trebuie sa se echilibreze reciproc spre binele camine lor. Este urgent, este necesar ca toti tatii si mamele de familie sa nteleaga necesita tea de a semana n Mintea infantila Valorile Eterne ale Spiritului. Este lamentabil ca, copiii moderni nu mai poseda Simtul Veneratiei. Acest lucru se datoreaza povestirilor cu cow-boy, cu hoti si politisti. Televizi unea, cinematografia etc. au pervertit Mintea copiilor. Psihologia Revolutionara a Miscarii Gnostice face o distinctie de fond, ntr-o for ma foarte clara si precisa, ntre Ego si Esenta. n timpul primilor trei sau patru ani de viata, n copil se manifesta doar frumusete a Esentei. Atunci copilul este delicat, blnd, minunat n toate aspectele sale psiho logice. Cnd Egoul ncepe sa controleze delicata Personalitate a copilului, toata aceasta fr umusete a Esentei va disparea si n locul ei apar atunci Defecte Psihologice propr ii tuturor fiintelor umane. n acelasi fel n care trebuie sa facem distinctie ntre Ego si Esenta, este necesar d e asemenea sa facem diferenta ntre Personalitate si Esenta. Fiinta umana se naste cu Esenta, dar nu se naste cu Personalitatea. 18 Pe aceasta din urma este necesar sa o cream. Personalitatea si Esenta trebuie sa se dezvolte ntr-un mod armonios si echilibrat . n practica am putut verifica ca atunci cnd Personalitatea se dezvolta n mod exagera t pe seama Esentei, rezultatul este haimanaua. Observarea si experienta multor ani ne-au permis sa ntelegem ca atunci cnd Esenta se dezvolta total, fara sa tina seama sub nici o forma de dezvoltarea armonioasa a Personalitatii, rezultatul este misticul fara intelect, fara Personalitate, b un la inima, dar neadaptat, incapabil. Dezvoltarea armonioasa a Personalitatii si a Esentei are ca rezultat oamenii gen iali. n Esenta avem tot ceea ce ne este propriu, n Personalitate avem tot ceea ce este mp rumutat. n Esenta avem calitatile noastre nnascute, n Personalitate avem exemplul adultilor, ceea ce am nvatat acasa, la scoala si pe strada. Copiii trebuie sa primeasca hrana pentru Esenta si hrana pentru Personalitate, a

ceasta este urgent. Esenta se alimenteaza cu tandrete, afectiune fara limite, iubire, muzica, flori, frumusete, armonie etc. Personalitatea trebuie sa se alimenteze cu bunele exemp le ale celor mai n vrsta, cu nvatatura nteleapta din scoala etc. Copiii trebuie sa urmeze clasele primare la vrsta de sapte ani, dupa ce au trecut mai nainte prin gradinita, este indispensabil. Copiii trebuie sa nvete primele litere jucndu-se, n acest fel nvatatul devine pentru ei atractiv, placut, amuzant. Educatia Fundamentala ne nvata ca, nca din gradinita, trebuie sa se tina seama n mod special de fiecare din cele trei aspecte ale Personalitatii Umane, cunoscute ca Gndire, Miscare si Emotie. Astfel, Personalitatea copilului se dezvolta ntr-un mod armonios si echilibrat. Problema crearii Personalitatii copilului si dezvoltarea ei este o responsabilit ate foarte serioasa pentru tatii de familie si profesorii din scoala. Calitatea Personalitatii Umane depinde n mod exclusiv de tipul Materialului Psiho logic cu care a fost creata si alimentata. ntre cei care studiaza psihologia exista multa confuzie n ceea ce priveste Personal itatea , Esenta si Egoul sau Eul . Unii confunda Egoul sau Eul cu Esenta. Sunt multe scolile pseudo-esoterice sau pseudo-ocultiste care au ca scop al stud iilor lor viata impersonala. 19 Este necesar sa clarificam ca nu Personalitatea este cea pe care trebuie sa o di zolvam. Este urgent sa stim ca trebuie sa dezintegram Egoul, Sinele nsusi, Eul si sa-l re ducem la pulbere cosmica. Chiar daca Egoul continua dincolo de mormnt, el are, totusi, un nceput si un sfrsit . Personalitatea este doar un vehicul de actiune, un vehicul care a trebuit sa fie creat, fabricat. n lume exista mai multi Caligula, Attila, Hitler etc. Orice tip de Personalitate, orict de perversa ar fi fost, poate sa se transforme radical cnd Egoul sau Eul se dizolva total. Aceasta disolutie a Egoului sau al Eului i duce la confuzie si i deranjeaza pe mul ti pseudo-esoteristi. Acestia sunt convinsi ca Egoul este divin, ei cred ca Egou l sau Eul este nsasi Fiinta, Monada Divina etc. Este necesar, este urgent, este de neamnat sa ntelegem ca Egoul sau Eul nu are nim ic Divin. Egoul sau Eul este Satan din Biblie, manunchiul de amintiri, dorinte, pasiuni, u ra, resentimente, senzualitati, adultere si mosteniri de familie, rase, natiuni etc. etc. etc. Multi afirma n mod stupid ca n noi exista un Eu Superior sau Divin si un Eu Inferi or. Superior si inferior sunt ntotdeauna doua sectiuni ale unui aceluiasi lucru. Eul Superior, Eul Inferior sunt doua sectiuni ale aceluiasi Ego. Fiinta Divina, Monada, Intimul nu au nimic de-a face cu nici o forma a Eului. Fiinta este Fiinta si asta e tot. Ratiunea de a fi a Fiintei este chiar Fiinta. Personalitatea, n ea nsasi, este doar un vehicul si nimic mai mult. Prin intermediul Personalitatii se poate manifesta Egoul sau Fiinta, totul depin de de noi nsine. Este urgent sa dizolvam Eul, Egoul, pentru ca prin intermediul Personalitatii no astre sa se manifeste numai Esenta psihologica a Fiintei noastre adevarate. Este indispensabil ca educatorii sa nteleaga pe deplin necesitatea de a cultiva n mod armonios cele trei aspecte ale Personalitatii Umane. Un echilibru perfect ntre Personalitate si Esenta, o dezvoltare armonioasa a Gndir ii, a Emotiei si a Miscarii, o Etica Revolutionara, constituie bazele Educatiei F undamentale .

20 INTEGRAREA CU FIINTA: UN SCOP AL ESENTEI UMANE ______________________________________________________________________ : Ati putea sa-mi spuneti ce este Fiinta? R: Fiinta este Fiinta si ratiunea de a fi a Fiintei este nsasi Fiinta; Fiinta est e Divinul, Scnteia Nemuritoare a fiecarei fiinte umane, fara nceput si fara sfrsit, foarte divina. Fiintele umane nca nu au aceasta scnteie n interiorul corpurilor lor, dar daca ne s anctificam si eliminam Eul pacatos, pe Mefisto, este clar ca ntr-o zi Scnteia va put ea intra n Corpurile noastre. Acum va invit sa ntelegeti ceea ce este Fiinta Samael Aun Weor: Privind Misterul ________________________________________________________________________ Daca am nega Principiile Inteligente ale Naturii, mecanica ar nceta sa existe. Pe ntru ca nu este posibila existenta mecanicii fara mecanici. Daca cineva consider a posibila existenta unei masini fara autor, mi-ar placea sa o demonstreze, sa p una elementele chimice pe masa unui laborator si sa apara un radio, un automobil sau numai o celula organica. Fara ndoiala, aceste Principii Inteligente ale Naturii ar putea fi respinse doar de prosti, de aceia care pretind ca orice masina organica este capabila sa apara din ntmplare. Niciodata nu ar fi respinse de oamenii cu adevarat ntelepti, n sensul cel mai deplin al cuvntului. Nu vreau sa apar un Dumnezeu antropomorf, n stilul lui Iehova iudaic, cu doctrina ochi pentru ochi si dinte pentru dinte . Stim ca acest tip de dogmatism atrage dup a sine ca si consecinta sau corolar, si prin opozitie, reactia de tip ateist si materialist. Devine necesar sa ntelegem ca orice abuz este rau pentru umanitate. n timpurile ve chi se nchinau culte Zeilor, adica Principiilor Inteligente ale Naturii si ale Co smosului, Demiurgului Arhitect al Universului, cel care nu este un subiect uman, nici divin; este mai degraba o UNITATE MULTIPLA PERFECTA, Logosul platonician. Din nefericire, n Roma augusta a Cezarilor si chiar n Grecia de odinioara, a avut loc un proces de degenerare religioasa. Cnd s-a abuzat de cultul Zeilor a aparut, ca reactie la acesta, monoteismul cu Dumnezeul lui antropomorf. Mult mai trziu, acest monoteism cu Dumnezeul lui antropomorf a produs, ca reactie, materialismul actual. Astfel ca, abuzul politeismului atrage drept consecinta, antropomorfismul monote ist, credinta n Dumnezeul antropomorf din Biblie. La 21 rndul lui, abuzul monoteismului da nastere ateismului materialist. Acestea sunt f azele religioase prin care trec popoarele. Sincer si n numele adevarului, consider ca a sosit momentul sa eliminam acest ant ropomorfism monoteist care a dat nastere unor consecinte att de rele. Astazi nu a r exista ateismul materialist daca clerul religios nu ar fi abuzat de acest cult . Acest cult s-a ivit deci, ca o reactie. Din nefericire, ateismul materialist s -a nascut ca o reactie mpotriva antropomorfismului monoteist si, la rndul ei, cred inta ntr-un Dumnezeu antropomorf, ca rezultat al abuzului politeist; cnd au degene rat cultele Zeilor Universului, a aparut atunci, ca o simpla reactie, monoteismu l. Noi trebuie sa recunoastem Principiile Inteligente ale Naturii si ale Cosmosului . nsa, repet, nu suntem pe punctul de a apara un Dumnezeu antropomorf. A recunoas te Principiile Inteligente, mi pare ca rezista oricarei analize stiintifice. Sa observam, de exemplu, un furnicar. Acolo vedem Principiile Inteligente n plina activitate; cum muncesc aceste furnici, cum fac palatele lor, cum se guverneaza etc. Acelasi lucru se ntmpla si cu un stup de albine, ordinea lor este uimitoare. Sa nzestram fiecare furnica sau fiecare albina cu o Monada pitagoreica sau cu un

Jiva hindus, si este logic ca de fapt ntreg furnicarul, ntregul stup capata sens, pentru ca toate creaturile traiesc printr-un Principiu Monadic. Noi nu nchinam un cult nici unui Dumnezeu antropomorf, vrem doar sa fie recunoscu ta Inteligenta Naturii. Nu ne pare absurd faptul ca Natura este nzestrata cu Inte ligenta. Ordinea existenta n constitutia moleculei si a atomului ne demonstreaza, cu deplina claritate, Principiile Inteligente. Suntem n epoca potrivita pentru a revizui principiile. Daca nu suntem de acord cu materialismul, este pentru ca acesta nu rezista unei analize de fond, este numa i gunoi, acest lucru este evident. Acea creare a omului prin intermediul procese lor mecanice este mai incoerenta dect iesirea instantanee a lui Adam din noroiul pamntului. Amndoua sunt la fel de absurde. Sa recunoastem ca exista Inteligenta n toata aceasta mecanica a Naturii, n miscare a atomilor n jurul centrului lor de gravitatie, n miscarea lumilor n jurul sorilor lor. Cnd studiem cu rigoare stiintifica Biblia ebraica, gasim o cheie transcendentala n cuvntul ELOHIM , care ne invita sa reflectam. Cu siguranta, Elohim se traduce ca Dumnezeu n diversele versiuni autorizate si revizu ite ale acestei carti sacre. 22 Este un fapt de necontestat, nu doar din punct de vedere esoteric, ci si lingvis tic, ca termenul ELOHIM este un nume feminin, iar terminatia sa este la plural si este masculina. Traducerea corecta, stricto senso , a numelui Elohim este ZEI si ZEITE. Si Spiritul Principiilor Masculin si Feminin plutea deasupra suprafetei a ceea ce nu avea forma, si creatia a avut loc. Incontestabil, o religie fara ZEITE este pe jumatate ateista. Daca vrem cu adevarat echilibrul perfect al vietii animice, trebuie sa nchinam un cult ELOHIMILOR (Zeilor si Zeitelor timpurilor stravechi), si nu lui JEHOVA antro pomorf, respins de Marele Kabir Iisus. Multi se nseala creznd ca Divinul Mntuitor al lumii, Iisus Cristosul, nchina un cult lui JEHOVA antropomorf al iudeilor. n realitate, divinul Rabin din Galileea l adora pe divinul sau BARBAT-FEMEIE (JAHHOVAH), TATAL-MAMA interior. Binecuvntatul Crucificat pe Muntele Capatnii se ruga cu Voce Tare, zicnd: Tatal meu, n minile tale mi ncredintez spiritul . RAMIO , ISIS , Divina sa Mama KUNDALINI, l-a e Via Crucis . Toate natiunile aveau primul lor Zeu sau primii Zei Androgini; nu ar fi putut fi altfel, ntruct i considerau pe ndepartatii lor stramosi primitivi, pe antecesorii l or cu doua sexe, ca Fiinte Divine si Zei Sfinti, acelasi lucru cu ceea ce fac az i chinezii. Si Dumnezeu l-a creat pe om dupa chipul Sau, l-a creat dupa chipul lui Dumnezeu; i-a creat barbat si femeie. (Geneza 1-27). De altfel, conceptia artificiala a unui JEHOVA antropomorf, exclusivist, independe nt de propria sa opera, asezat acolo sus ntr-un tron de tiranie si despotism, aru ncnd trasnete si tunete contra acestui trist furnicar uman, este rezultatul ignor antei, simpla idolatrie intelectuala. Din nefericire, aceasta conceptie eronata a Adevarului a pus stapnire att pe filos ofii occidentali ct si pe religiosii afiliati oricarei secte lipsite complet de e lementele Gnostice. Ceea ce au respins gnosticii tuturor timpurilor, nu este Dumnezeul necunoscut, U nul si totdeauna prezent n Natura sau Natura IN ABSCONDITO , ci Dumnezeul Dogmei Ort odoxe, nspaimntatoarea Zeitate razbunatoare a Legii Talionului. Cultul idolatric al lui JEHOVA antropomorf n locul lui ELOHIM , este cu siguranta un p uternic impediment pentru obtinerea starilor constientive supranormale. 23 Noi, antropologii Gnostici, n loc sa rdem sceptici (ca antropologii profani) n fata

reprezentarilor ZEILOR si ZEITELOR diverselor Panteoane (Aztece, Mayase, Olmece , Toltece, Incase, Chibcha, Druide, Egiptene, Hinduse, Caldeene, Feniciene, Meso potamiene, Persane, Romane, Tibetane etc. etc. etc.), ne prosternam la picioarel e acestor Divinitati, caci n ele l recunoastem pe ELOHIM -ul Creator al Universului. Doamna Blavatsky spunea pe buna dreptate ca exista attia Zei n Cer, cti oameni sunt pe Pamnt . Fiecare din noi are propria sa Divinitate, propria sa Fiinta, propria sa Monada particulara si individuala. Noi, ca fiinte umane, vorbind n esenta, ca suflete, suntem rezultatul diferitelor dedublari ale propriei noastre Scntei Virginale. Fiinta din fiecare dintre noi, pentru a aprofunda putin mai mult aceasta problem a, Divinul pe care omul l poarta n interiorul sau, este Multitudinea din interioru l Unitatii. Aceasta vrea sa spuna ca Fiinta noastra, ca Unitate, n acelasi timp se dedubleaza la rndul ei n parti multiple, fiecare dintre aceste parti cu functiile si faculta tile ei particulare. Fiinta noastra, n realitate, seamana cu o armata de copii in ocenti. Fiecare parte a Fiintei individuale este, deci, autoconstienta si chiar autonoma. Fericiti sunt cei care ajung sa se integreze cu Fiinta lor. Moartea Egoului si nvierea Fiintei n noi, trebuie sa se produca n timpul vietii. Fiinta si Egoul sunt incompatibile. Fiinta si Egoul sunt ca apa si uleiul, nu pot sa se amestece niciodata. Asadar, putem concluziona spunnd ca n fata Gnosticului se deschid doua stari psiho logice clare: a) Cea a FIINTEI, transparenta, cristalina, impersonala, reala si adevarata. b) Cea a EULUI, ansamblu de Agregate Psihice personificnd defectele, a caror sing ura ratiune de a exista este ignoranta

24