evolutia teoriei contractelor administrative

ractele administrative sunt contractele incheiate pe baza acordului de vointa ce intervine intre o autoritate a administratiei p rizat de aceasta si un particular, supuse regimului de drept administrativ[1].

tivitatea administratiei intalnim notiunile de act unilateral (decizie executorie proprie dreptului francez) si de acord de vointa caz in procedeul contractual[2].

neral, contractul este acordul de vointa generator de drepturi si obligatii corelative apartinand partilor. Dar, aceste contracte s ati administrative sau intre doua autoritati administrative si un particular. [3].

nctie de obiectul lor, contractele incheiate de administratie se impart in contracte administrative si contracte de drept privat (

ia contractelor administrative s-a nascut si dezvoltat in Franta pe baza jurisprudentei Consiliului de Stat care a functionat ca t le dintre particulari si autoritati. Cel ce a sistematizat si dezvoltat in doctrina teoria contractelor administrative a fost Gaston fond intre contractul administrativ si contractul civil, rezumata la faptul ca efectele contractelor administrative nu sunt acelea ele civile[4].

te contracte care nu-si gasesc locul in cadrul contractelor de drept civil sau de drept comerial, au un regim juridic diferit de c de drept privat. Literatura juridica franceza recenta subliniaza ca natura juridica a contractului administrativ, respectiv regim v la care este supus, are drept sursa: a. determinarea legii b.jurisprudenta administrativa[5].

anta, daca legea nu dispune altfel, litigiile nascute din contractele administrative sunt de competenta instantelor de contencio

nirea contractelor administrative s-a facut fie din punct de vedere material, avand drept criterii clauza exorbitanta si obiectul dere organic, dupa calitatea persoanelor contractante.[7]

atura franceza a retinut in functie de diversitatea obiectului ca principale contracte administrative:

contractele de lucrari publice (le march de travaux publics) care au ca obiect realizarea de particularul contractant (antre ce, adica constructia, amenajarea, repararea, etc., a unei lucrari publice imobiliare.

ofertele de colaborare (loffre de concours) prin care un particular sau o persoana publica se angajeaza sa participe prin m n bani sau in natura la cheltuielile unei operatiuni administrative (unii autori francezi vad in acest act nu un contract ci un act tii il considera asemanator contractului de lucrari publice).

contractele de furnituri si de servicii (les march de fournitures et de service) al caror obiect consta in furnizarea de un e de marfuri (obiecte mobiliare) in primul caz si de servicii in al doilea caz ( de exemplu, transport).

contractele industriale numite uneori contracte de fabricatie (les march industriale) cunoscute ca o varietate a contract iect fabricarea unor bunuri complexe si deosebite (in principal pentru apararea nationala).

contractul de imprumut public (le contract demprunt public) prin care un particular da o suma de bani statului (imprumu vitati publice (imprumut local).

contractul de inchiriere de servicii (le contract de laouge de service) prin care un particular inchiriaza serviciile sale perso publice.

contractul de concesiune de servicii publice (la concession de service public) ce are ca obiect organizarea si exploatarea u

rina mai face referire si la alte contracte printre care citam: contractul de utilizare a domeniului public, contractul de delegare

Daca contractele de drept privat se caracterizeaza prin egalitatea partilor, contractele administrative sunt fondate pe o cert ntractuale sunt determinate in prealabil si in mod unilateral, autoritatea administrativa poate sa le modifice sau sa rezilieze un ui ramanandu-i ori sa accepte asa cum este intocmit contractul, ori sa refuze incheierea lui. Nu intamplator in doctrina aceste contracte de adeziune (contract dadhsion).

eierea contractului intre administratie si particular presupune: un acord de vointa, o autoritate administrativa competenta si ac (primarul pentru comuna), o autorizare (imputernicire) din partea autoritatii administrative (executivul colectivitatii teritoria utorizarea organului deliberativ)[10].

ma contractului este in mod obisnuit cea scrisa, dar au existat si contracte sub forma verbala. Intotdeauna in cazul contractelor de concesiune a serviciilor publice forma scrisa este obligatorie[11].

zele contractuale se regasesc totdeauna in caietul de sarcini, care cuprinde ansamblul documentelor ce determina conditiile c arcini cuprinde documente generale (caietul cu clauzele administrative generale, caietul cu clauzele tehnice generale) si docu lauzele administrative particulare, caietul cu clauze tehnice particulare)[13].

erea contractantului se face dupa punerea in concurs si publicitatea ofertei de contractare, prin trei tipuri de procedee: adjude erere de oferte (deschisa sau restransa), negociere.

drul executarii contractului administrativ, autoritatea administrativa, ca o expresie a puterii unilaterale de care se bucura in a , poate sa controleze, sa sanctioneze, sa modifice clauzele acestuia, sau chiar si sa il rezilieze. La randul sau particularul este u buna credinta obligatiile contractuale. Totodata, in anumite situatii, jurisprudenta franceza a admis posibilitatea ca pe parcu sa survina fapte noi care sa impiedice sau sa ingreuneze realizarea sa. Aceste evenimente pot fi exterioare vointei partilor sau ministratiei. Consecintele juridice ale acestor fapte noi, privind executarea obligatiilor sau plata de despagubiri au fost interpr

- teoria fortei majore: priveste un eveniment exterior, independent de vointa contractantilor si care impiedica executarea c rea particularului de obligatia sa si priveaza administratia de dreptul de a aplica sanctiuni pentru neexcutarea contractului; pe ecatorului rezilierea contractului administrativ.

- teoria denumita le fait du prince: se refera la toate masurile edictate de autoritatile publice, parte sau nu in contractul secinta crearea unei situatii mai dificile sau mai oneroase in indeplinirea obligatiilor contractuale pentru particular (de exemp au sociale, etc.); naste dreptul particularului de a fi despagubit integral pentru daunele suferite.

- teoria impreviziunii: pentru a fi aplicata, evenimentele trebuie sa prezinte un caracter anormal si imprevizibil, sa fie inde ntilor si sa provoace o tulburare economica, perturband executarea contractului (de exemplu, criza economica, razboiul, depr pt consecinte juridice: co-contractantii sunt tinuti sa-si execute integral obligatiile, particularul are dreptul la o compesatie ba e are un caracter temporar, provizoriu[14].

ia contractului administrativ, in Romania interbelica, nu a avut importanta pe care si-a castigat-o in Franta, aceasta poate si p d ca obiect incheierea si executarea contractelor administrative se judecau tot de instantele judecatoresti[15] (competente era dministrativ prevazute de Legea contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925). Din aceasta cauza spunea autorul lipsa unor reguli precise si in lipsa unor clauze contractuale corespunzatoare sa caute in dreptul privat analogii pentru judeca administrative[16]. Jurisprudenta romana, la randul ei, a constatat ca administratia poate sa incheie cu particularii fie contrac e dreptul comun, fie contracte administrative, guvernate de regimul dreptului public[17].

nd distinctia dintre actele de autoritate si actele de gestiune, profesorul Erast Diti Tarangul considera ca administratia, atunci si regulata functionare a serviciilor publice si in interesul general, face acte care trebuie supuse unui regim juridic special, re v. Aceste acte sunt numite de autor, acte de autoritate, in categoria carora intra si contractele administrative deoarece sunt inc

e in vederea functionarii unui serviciu public si sunt supuse unui regim juridic administrativ[18]. Separat trebuie considerate pe care le face administratia pentru administrarea patrimoniului ei privat si care sunt supuse regimului de drept civil[19].

rioada interbelica, cu referire la teoria contractelor aministrative s-au conturat trei curente: 1). de acceptare a teoriei, cu refer e concesiune; 2). de respingere a teoriei; 3). de acceptare a teoriei, dar, pentru toate contractele incheiate de administratia pub

a al doilea razboi mondial s-a renuntat la aceasta teorie aproape in totalitate. In anul 1970 Valentina Gilescu repune in circula ministrativ atunci cand discuta natura contractului de specializare universitara[21], problema reluata si dezvoltata si de alti aut

and discutia despre distinctia dintre actul de autoritate si actul de gestiune, Valentin I. Prisacaru considera ca actul administra incheiat, pe de o parte, de un serviciu public, iar pe de alta parte de un particular (persoana fizica sau persoana juridica roma nzarea-cumpararea de produse, executarea de lucrari si prestarea de servicii, precum si concesionarea si inchirierea unor bunu roprietatii publice a statului, judetului sau comunei[23]. In consecinta autorul crede ca actul administrativ de gestiune intrune t in care partile insa nu sunt egale.

drul actelor administrative de autoritate, este clar ca nu se cuprind si contractele administrative, care nu numai ca nu sunt exp vointa unilaterala, dar presupun existenta unui minim acord de vointa, in care partile, desi nu apar egale, vor incheia un cont de executare de lucrari publice, realizarea de achizitii de bunuri publice, etc.). Este interesant de observat ca Paul Negulescu domeniului public ca un act mixt, de autoritate si de gestiune.

zul contractelor administrative, care se cuprind in categoria mai larga a actelor administrative de gestiune, autoritatea admin mita in prealabil un act administrativ de autoritate. Numai in baza acestuia se poate incheia contractul. De exemplu, concesio statului, judetului sau comunei, potrivit art. 25 si 27 din Legea nr. 15/1990 si ale art. 28 lit. g si h si art. 101 lit. g din Legea n rin doua acte juridice distincte, care se supun unor regimuri juridice diferite. Astfel, este actul administrativ de autoritate (hot nsiliului local, etc), prin care se aproba concesionarea si contractul de concesionare propriu-zis care este un act administrativ dministrativ). In lumina practicii judiciare recente, controlul legalitatii celor doua acte juridice va apartine instantei de conten de autoritate si instantei de drept comun pentru actul de gestiune.

e alta parte, nici restrangerea obiectului actelor administrative de gestiune numai la bunurile cuprinse in domeniul public[24] legatura cu acestea nu pare a fi motivata. De altfel, in literatura juridica interbelica nu s-a facut aceasta limitare a categoriei a ve de gestiune. Tot asa, in intelesul art. 2 lit. d din Legea nr. 29/1990, inainte de revizuirea Constitutiei nu puteau face obiect v actele de gestiune savarsite de stat, atat in calitatea sa de persoana juridica (titulara a unui patrimoniu propriu aflat in propri nistrarea patrimoniului public (pentru care are doar unul din atributele dreptului de proprietate) fapt subliniat ca atare prin leg

easta privinta, profesorul Antonie Iorgovan si-a exprimat opinia potrivit careia art. 2 lit. d din Legea nr. 29/1990 nu putea av stiune care vizeaza domeniul privat al statului, iar actele facute pentru gestionarea bunurilor apartinand domeniului public na e competenta instantelor de contencios administrativ[25]. De altfel, in practica judiciara creata in urma aparitiei Legii nr. 29/1 ezerva opinia exprimata mai sus, retinandu-se in motivarea hotararilor ca numai instantelor judecatoresti de drept comun le re na litigiile care aduc in discutie incheierea, valabilitatea si anularea contractelor, interpretarea clauzelor contractuale, precum drepturilor nascute pe baza lor[26].

borind dispozitiile art. 2 lit. d din Legea nr. 29/1990 privind contenciosul aministrativ cu prevederile art. 12 din modelul orie de concesiune ce constituie anexa nr. 2 la Normele metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1999 privind regimul or[27] reiese ca litigiile ce decurg din incheierea si executarea contractului de concesiune sunt de competenta instantelor de d tencios administrativ[28].

ia contractelor administrative pe masura dobandirii unei experiente social-economice si in baza observatiilor ce decurg din p regaseasca locul, chiar daca s-ar impune schimbari legislative de esenta in materia contenciosului administrativ.

se vedea Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., pag. 306.

A se vedea Andr de Laubadre, Jean-Claude Venezia, Yves Gaudemet, op.cit., pag. 786.

bidem, pag. 786.

A se vedea Gaston Jze, Les principes gnraux du droit administratif., III-me d. Paris, tom III Fonctionnement des se m IV Thorie gnrale des contrats de lAdministration, 1934, in Constantin G. Rarincescu,op.cit., pag. 201 si Antonie I

A se vedea Jean Rivero si Jean Waline, op.cit., pag. 101.

bidem, pag. 105.

se vedea Pierre-Henry Chalvidan, Christine Houteer, Droit administratif manuel pratique, Nathan Universit, 1995, pag. 1

literatura juridica sunt discutii daca este in totalitate un contract sau nu. a se vedea Andr de Laubadre, Jean-Cl op.cit.,pag. 787.

idem,,pag. 787.

A se vedea Pierre-Henry Chalvidan, Christine Houteer, op.cit., pag. 168.

bidem, pag. 168.

A se vedea Andr de Laubadre, Jean-Claude Venezia, Yves Gaudemet, op.cit., pag.817.

bidem, pag. 817.

A se vedea pe larg despre formarea si executarea contractului administrativ in Andr de Laubadre, Jean-Cla op.cit., pag.805-843; Pierre-Henry Chalvidan, Christine Houteer, op.cit., pag. 167-172.

A se vedea Constantin G. Rarincescu, Contenciosul administrativ roman, Editura Universala Alcalay & Co, Bucuresti, 1937

bidem, pag. 206.

bidem,pag. 198.

A se vedea Erast Diti Tarangul, op.cit., pag. 460.

bidem, pag. 460.

A se vedea Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., pag. 303.

]A se vedea Valentina Gilescu, Natura juridica a contractului de specializare universitara, in R.R.D. nr. 7/1970, pag. 122 si u

]A se vedea Antonie Iorgovan, Dreptul administrativ si stiinta administratiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 198

]A se vedea Valentin I. Prisacaru, Tratat de drept administrativ roman partea generala, Editura Lumina-Lex, Bucuresti, 1 se vedea Valentin I. Prisacaru, Contenciosul administrativ roman, pag. 121.

se vedea Antonie Iorgovan, op.cit., pag. 5014-502.

ecizia nr. 231 din 9 decembrie 1991 a C.S.J.-S.C.A.; decizia nr.35 din 3 februarie 1992 a C.S.J.-S.C.A; decizia 72 din 2 martie 1992 a C cit., pag.312-313; Tribunalul judetean Maramures, sentinta nr. 88/1992 in Valentin I. Prisacaru, op. cit., pag. 330.

Aprobate prin H.G. nr. 216/1999 publicata in M.Of. nr. 140 din 6 aprilie 1999.

n acelasi sens a se vedea Anton Trailescu, Momentul incheierii actelor de gestiune ale administratiei publice, in Revista D rm.

UIE DOCUMENTUL