Note de curs. Capitolul 8.

Lagre i ghidaje cu alunecare

5

8. LAGRE I GHIDAJE CU ALUNECARE
8.1. Definire. Clasificare. Materiale, tehnologie

Lagrele cu alunecare sunt organe de masini compuse care permit sustinerea
osiilor, arborilor sau a altor organe de masini si pot transmite forte (reactiuni din
reazeme) n prezenta miscrii relative de alunecare.
Componenta unui lagr cu alunecare: fus, cuzinet, corpul lagrului, sistem de
aducere a lubrifiantului n zona de contact, sistem de etansare.
Condiiile cerute lagrului sunt legate de form, material si prelucrare
- s reziste la socuri statice, variat;
- s asigure rezemarea corect a cuzinetului pe arbore, un raport
d
l
si o
grosime a cuzinetului corespunztoare scopului;
- cuplul de material fus-cuzinet trebuie astfel ales nct s asigure si s
mentin n exploatare jocul necesar unei bune ungeri, iar n cazul ncetrii ungerii
s nu pericliteze fusul, iar cuzinetul s reziste si fr ungere, sau s se distrug el
protejnd fusul;
- cuplul de material s aib coeficientii de dilatare apropiati ntre ei, ct si cu
cei ai corpului si capacului, pentru a mentine n timpul functionrii jocul si
rezemarea continu ntre corp si cuzinet;
- forma lagrului trebuie s permit montarea si nlocuirea usoar a
cuzinetului;
- s permit jocul n timpul exploatrii;
- forma s asigure mpiedicrile axiale sau tangentiale ale cuzinetului;
- s asigure evacuarea cldurii si o eventual rcire suplimentar a uleiului.
Clasificarea lagrelor se face dup tipul fusurilor. Astfel, se disting:
1. Dup direcia forei (reaciunea) preluat de fus
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
6
a. fusuri radiale - forta are directia razei fusului (fig.8.1.a)
b. fusuri axiale(pivoti) forta are directia axei longitudinale (fig.8.1.b)
c. fusuri combinate (fig.8.1.c)
2. Dup poziia fusului pe arbore sau osie
a. fusuri frontale sau de capt (fig.8.1.a)
b. fusuri inferioare sau superioare (fig.8.1.b,c)
c. fusuri intermediare (fig.8.1.d) supus si la un moment de torsiune(rsucire)
3. Dup forma geometric a fusurilor
a. fusuri cilindrice - (fig.8.1.a,d, h)

b. fusuri conice - (fig.8.1.e)
d. fusuri sferice (fig.8.1.f) folosite atunci cnd sunt supuse la solicitri, miscri
oscilatorii care pot fi verticale si orizontale (teodolite etc.)
e. fusuri canelate (fig.8.1.g)


Fig.8.1
a

b

d
F
a
c

f
g
F
r
h
F
a
F
a
F
a
F
r
F
a
F
r

F
a




e
F
r

F
r

F
r

Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
7
Material i tehnologie
Fusurile se execut din acelasi material cu arborele. Ca tehnololgie, trebuie
o prelucrare mai ngrijit si necesit tratamente termice de suprafat. Uneori pentru
a nu face ntregul arbore din acelasi material cerut de cuplul cuzinet-fus atunci
fusurile se pot executa si separat. n acest caz fusurile se execut din otel carbon de
cementare sau mbunttire sau din oteluri aliate.
Ca tehnologie dup prelucrarea prin aschiere fin, fusul poate fi ntrebuintat
fr un tratament, alteori necesit un tratament urmat de o rectificare dup care se
asambleaz.
Cuzineii se execut din:
Fonte speciale antifrictiune (STAS 6707): perlitice, nodulare, aliate cu Cr, Ni, Cu,
Al, No care sunt foarte rezistente dar, de asemenea, n cuplu cu otelul, dac nu este
asigurat o ungere bun, duc la uzura fusului. Sunt utilizate pentru presiuni medii
mai mici de 1 MPa, si viteze mai mici de 3m/s.
Bronzuri (STAS 1512) cu cupru, plumb (Cu Pb 30), cu cupru, plumb si staniu
(CuPb 22 Sn 4)
Compoziiile ( aliajele) pentru lagre
- aliaje de Sn cu Pb ( metale albe)sunt standardizate (STAS 202):Y -Sn 83, Y-Sn
80, Y-PbSn 10.
- compozitiile pe baz de Al-Sn au foarte mic, foarte bun conductibilitate
termic, rezistent la sarcini statice, dar slab la socuri Al Sn 6Cu Ni, Y-Pb 6 Sn 6
- compozitia pe baz de Pb STAS 202 : Y- Pb 98,Y- Pb 70 (restul Sn, St si
altele).
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
8
- aliaje de Al - se folosesc, att la viteze mici, ct si la viteze mari, ele ns au
coeficient de dilatare foarte mari, ceea ce oblig la jocuri relative > 2
o
/
oo
.
- Zn si aliajele lui - au calitti bune antifrictiune, rezist la sarcini statice, se
nmoaie la cresterea temperaturii, protejnd fusul, jocul relativ este relativ mare,
> (1,52)
o
/
oo
(rezist pn la 100
o
).
- materiale sinterizate:
executate din pulberi metalice presate si apoi nclzite la cca 2000
o
n
cuptoare. Ca metal de baz : Fe, Cu, se mai adaug Zn, Pb, Sn.
prin sinterizare materialul obtinut este poros, spongios, este un avantaj
deoarece uleiul ptrunde n acesti pori saturndu-se de ulei la functionarea
normal; n cazul ntreruperii lubrefiantului lagrul se nclzeste, porii se
dilat si se strng si expulseaz uleiul n afar, asigurnd ungerea pn se
repar instalatia.
- lemnul - este cel mai vechi, se foloseste, fie n stare natural, fie fiert la masini
textile, agricole, mase cu ap sau chiar liber.
- materiale plastice - materiale macromoleculare din care fac parte : textolitul sau
lignofilul (mase plastice stratificate), teflon (politetrafluoretilen), poliamide.
au coeficient de frecare foarte redus = 0,010,04, au o rezistent ns
relativ mic, att la sarcini statice, ct si la sarcini dinamice, au coeficient
de dilatare mare, deci jocul relativ trebuie s fie mare > 4
o
/
oo
, pot s
functioneze unse cu tot felul de lubrefianti si chiar neunse.
din cauza rezistentei mici la deformatii, n special s-a recurs la o solutie
de mbunttire, la acoperirea cuzinetilor cu strat foarte subtire de mase
platice.
bachelita folosit la lagrele de laminoase, poduri rulante.
tehnologia de executie duce la esecuri sau la succese.
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
9
8.2. Lagre radiale cu alunecare

a) Elemente geometrice
Fus diametrul d, lungimea B
f
Cuzinetul diametrul D, lungimea B
c
Lungimea de contact dintre fus si cuzinet este
lungimea lagrului B si este B
c
.
Se definesc si urmtoarele elemente
geometrice:
- jocul relativ =(R r)/R=(D d)/D
ca ordin de mrime =(0,5.3)10
3

- excentricitatea e = O
1
O
2
- excentricitatea relativ c = e / (R r)
- grosimea minim a peliculei de
lubrifiant h
o

- grosimea minim relativ a peliculei
de lubrifiant o
o = h
o
/ ( R- r) = h
o
/ ( r) = h
o
/ (d)
geometric R - r = e + h
o
sau
1 = e/(R r) + h
o
/(R r) sau
c + o = 1
b) Funcionarea n regim de frecare uscat (fig.8.2)
Se consider grosimea filmului de lubrifiant h
o
= 0.
presiunea medie de contact
p
m
= F /(B D) _ p
adm
( functie de materialul
cuzinetului)
nclzire puterea consumat prin frecare se transform n cldur
F
F
f


e

h
o

R
r
O
2

O
1
F
r
F
e
Fig.8.2
R
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
10
P
f
= F
f
.v = Fv , v fiind viteza periferic a
fusului ( viteza de alunecare din lagr);
Se defineste puterea specific consumat prin frecare
P
sp
= P
f
/ ( B D) = p
m
v ;
comportarea materialului la nclzire se apreciaz printr-o valoare admisibil a
produsului (p
m
v)
adm.
n timpul functionrii normale coeficientul de frecare variaz putin, astfel c
verificarea simplificat la nclzire a lagrului cu functionare n regim de frecare
uscat se face prin determinarea produsului (p
m
v) si compararea cu valori
admisibile specifice materialului cuzinetului



p
m
v _ ( p
m
v )
adm

durabilitatea lagrului
Se apreciaz pe baza cresterii
jocului n timpul functionrii ca
urmare a uzrii de tip adeziv. Se
consider intensitatea de uzare liniar ca indicator al procesului de uzare:
kp kp
L
h
I
m
f
u
h
= =
Se aplic aceast relatie celor dou elemente din contact (fus si cuzinet) si
considernd contactul de tip hertzian pentru presiunea p:
p k I
1 1 h
= p k I
2 2 h
=
Jocul din cupl dup un numr de ore de functionare L
h
va fi
adm 2 f 2 1 f 1 2 f 2 1 f 1 2 u 1 u
j L k L k p p L k p L k h h j + = + = + = ( (1)
v

p
m
(p
m
v)
adm
pentru L
h
= 100 ore

pentru L
h
= 1000 ore

Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
11
Pentru calculul lungimilor de frecare specifice fusului si cuzinetului L
f1
si L
f2
se consider c fusul are aceeasi pozitie n cuzinet si sub sarcina exterioar F
semiltimea hertzian de contact este

r
r
H
BE
FR
52 1 b , =
unde:
f
r
2
D
r R
Rr
R

= ,

f
fiind jocul n functionare;
E
r
modulul de elasicitate redus al celor dou materiale.

Dac n

este turatia relativ dintre fus si cuzinet (n rot/min), atunci n timpul
de functionare L
h
(n ore), numrul ciclurilor de solicitare va fi

h c
nL 60 N =
Lungimile de frecare corespunztoare acestui numr de cicluri vor fi:

H c 1 f
b 2 N L = , D N L
c 2 f
=
Pentru presiunea de contact p se poate considera presiunea hertzian p
H

r
r
H
BR
FE
p p = =
Din expresia jocului (relatia 1), pentru un joc admisibil acceptat j
adm
, se
deduce durata de functionare

) D b 2 ( np 60
j
L
H
adm
h
+
=
c) Funcionarea n regim de frecare (ungere) hidrodinamic
c
1
) Formarea peliculei de lubrifiant (fig.8.3)
Transmiterea fortei de la fus la cuzinet sau invers se face prin intermediul
filmului continuu de lubrifiant. Realizarea si mentinerea acestui film de lubrifiant
sunt conditionate de :
1
2 b
h
e
2
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
12
1. existenta unei viteze relative ntre suprafata periferic a fusului si suprafata
interioar a cuzinetului;
2. forma de pana a peliculei de lubrifiant se poate obtine prin jocul lagrului
rezultat din diferenta dintre diametrul interior al cuzinetului si cel exterior al
fusului;
3. existenta n permanent ntre suprafetele alunectoare a lubrifiantului.

n primul moment de pornire fusul are tendinta s urce pe cuzinet n sens
opus miscrii. Odat cu rotirea fusului, lubrifiantul aderent este antrenat n miscare
si datorit viscozittii se formeaz pelicula portant si fusul ncepe a fi purtat de
pelicul.
c
2
) Ecuaia presiunilor
Presiunile din filmul de lubrifiant, ca urmare a fortei exterioare F ce trebuie
transmis, sunt definite de ecuatia Reynolds ( ecuatia hidrodinamic de baz):
0
x
h
v 6
z
p h
z x
p h
x
3 3
=

) ( ) (
n care: x,z sunt coordonatele unui punct al peliculei;
h grosimea peliculei n punctul x,y (neglijnd rugozittile);
O
2

O
1
O
2

O
1
O
2


O
O
2


O
O
2
=O
1
Grosimea minim
a peliculei
e = 0 e e = e
nominal

n = n
nominal
e > e
nominal

n > n
nominal
e
n

Repaos Demaraj cu
frecare uscat
Turatie
redus
Turatie
mare
Turatie
foarte mare
Fig.8.3
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
13
p presiunea;
q- viscozitatea dinamic a lubrifiantului;
v viteza dintre cele dou elemente ale cuplei (fus cuzinet).
Aplicarea ecuatiei Reynolds la lagrele radiale
complete cu o zon portant este posibil. n
figura alturat sunt prezentati parametrii
geometrici specifici filmului de lubrifiant
(fig.8.4). Unghiurile u
1
si u
2
delimiteaz zona
portant.


Cu acesti parametri, n ecuatia Reynolds se
poate scrie:
z z si r x = =
+ + = cos ) h r ( ) cos( e R
este mic si cos -1 rezult
h

p
h
z
v
x
Cuzinet Zona neportant
d

D

Q/2
Q/2
z
y
B
A
A
Zona portant
F

2

x

1
h
h
o
Linia centrelor
Distrinutia presiunilor
Fig.8.4
O
2
O
1
n
Intrare
lubrifiant
h

r

R

O
2


-
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
14
) cos ( cos ) ( = e e r R h
v = re; = n; n[rot/s]
Rezult deci c p = p(q,v,h,x,z) = p(q,r,e,,o,u,z) si portanta

=

2
1
2 / B
2 / B
dz pd F
Din integrare se deduc:
- portanta ) B / D , ( BD
n
F
1
2

= si ) B / D , (
n
DB
F
p
1
2
m

= =
n care 4
1
(o,D/B) este o functie de parametrii adimensionali o si D/B;
- coeficientul de frecare fluid
m
p / n =
- debitul de lubrifiant ) B / D , ( d n q
2
3
z
=
c
3
) Parametrii adimensionali ai peliculei hidrodinamice
1) Cifra caracteristic de portana C
p
Din expresia presiunii medii
) B / D , (
n
BD
F
p
1
2
m

= = , se deduce
) B / D , (
) B / D , (
1
p
n
C
11
1
2
m
p
=

=

=
Acest parametru
adimensional (C
p
) se numeste
cifra de portant, reprezentat
grafic ca functie a grosimii
relative a peliculei de lubrifiant
si a raportului B/D.



Frecare minim
B/D=0,25
B/D=1
B/D=2
o

0,01 0,1 1 10 C
p

Portant maxim
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
15
2) Coeficientul de debit C
q

Din expresia debitului, ) / , ( ) ( ) / , ( B D D 1 n B D d n q
2
3
2
3
z
= = ,
se deduce debitul specific q
z
*
si cifra de
portant C
q
) D / B , C ( ) B / D , (
Dn
q
C
) B / D , (
B
D
) 1 ( D n
BD
q
q
p 22 21
*
z
q
2
z
*
z
= =

=
= =

3) Cifra de frecare C
f

Din expresia coeficientului de frecare,
m
p / n = , si a cifrei de portant
) B / D , (
) B / D , (
1
p
n
C
11
1
2
m
p
=

=

= , se
deduce
p
C = .
Pe baza expresiei coeficientului de
frecare
se defineste cifra de frecare C
f
,
) D / B , ( C C
13 p f
= =

= ,
reprezentat grafic alturat.
c
4
) Metodica practic de calcul a lagrelor radiale cu alunecare
Se cunosc: sarcina F, turatia n (rot/s), felul agregatului ,conditiile specifice
de mediu
Se aleg: cuplul de material, raportul B/D
Prin calcul de rezistent simplificat se determin diametrul D si lungimea B
Se determin presiunea medie p
m
= F/ (BD) si viteza de alunecare v = Dn.
0,01 0,1 1 10 C
p
C
q

1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
B/D=0,25

B/D=0,5

B/D=1
B/D=2
B/D=1
B/D=0,25
C
f


10

1
0,1

0
0,01 0,1 1 10 C
p
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
16
Se alege uleiul si viscozitatea q la temperatura ipotetic de functionare (5060
o
C)
Se alege jocul relativ = (1,23)
.
10
3
sau 0,8
4
v , cu viteza v n m/s
Se calculeaz cifra de portanta C
p
= n /(p
m

2
) si din diagrama functie de
C
p
, pentru diferite valori ale raportului B/D, se determin grosimea relativ a
peliculei de lubrifiant si apoi grosimea minim a peliculei h
0
= D/2
Se verific dac grosimea minim a peliculei de lubrifiant este mai mare dect
suma nltimilor rugozittilor fusului si cuzinetului; n caz contrar se realege alt
joc relativ sau alt raport B/D si se reiau calculele
Se determin coeficientul de debit C
q
din diagrama C
q
functie de cifra de
portant, C
p,
si apoi debitul de lubrifiant Dn C q
q z
= BD
Se determin cifra de frecare C
f
din diagrama C
f
functie de C
p
si apoi
coeficientul de frecare
Calculul temperaturii medii si compararea cu temperatura estimat la care a
fost aleas viscozitatea dinamic, necesar calculului cifrei de portant:
- puterea pierdut prin frecarea fluid si transformat integral n cldur
Fv C Fv P
p f
= =
- puterea evacuat prin lubrifiant si prin carcasa lagrului
) t t ( q c ) t t ( A P
i z o o ev
+ =
unde u este coeficientul de convectie termic a carcasei lagrului cu mediul
ambiant de temperatur t
o
, A suprafata exterioar a carcasei care poate evacua
cldur,
t temperatura medie a lagrului, inclusiv a lubrifiantului,
c
o
cldura specific a lubrifiantului,
t
i
temperatura de intrare a lubrifiantului n zona de contact, se accept diferenta
t t
i
= 58
o
C .
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
17
- din egalitatea P
f
= P
ev
, rezolvat grafic, se deduce temperatura real de
functionare

Pentru deducerea temperaturii de functionare
este necesar ca din startul calcului s se
estimeze mai multe temperaturi de functionare
si s se afle viscozittile uleiului la aceste
temperaturi.

Calculul hidrodinamic urmreste optimizarea, n special dup criteriul
temperaturii minime de frecare sau a coeficientului de frercare minim.

8.3. Lagre axiale cu alunecare

a) Elemente geometrice (fig.8.5)
z - numrul de sectoare z = 618
Functie de solutia constructiv pot fi:
cu palier geometrie fix (fig.8.5.a), cu treapt (fig.8.5.b), cu sectoare oscilante
(fig.8.5.c)
b) Funcionare n regim hidrodinamic
Ipoteze
-ncrcare uniform a sarcinii axiale F
a
pe sectoare
-sector de form dreptunghiular
Se cunosc:
- viscozitatea si variatia sa cu temperatura =(t);
- viteza periferic U, geometria sectorului B,L;
- modul de ungere.
Se cer:
P
ev
P
f
P
t
functionare
t

Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
18
- grosimea minim a peliculei de lubrifiant h
m
;
- debitele de lubrifiant circumferential Q
x
si radial Q
y
;
- debitul de alimentare Q
alim;
- temperatura de functionare.

Parametrii adimensionali
Coeficientul de portan ) L / B , h / h ( f
h p
UL
C
m M 1
2
m m
p
=

=
unde MPa ) 5 ... 2 ( p
zLB
F
p
a
a
m
= =
si h
m
, h
M
sunt grosimile minime respectiv maxime ale peliculei de lubrifiant.
Coeficientul de debit
circumferenial )
L
B
,
h
h
( f
UBh
Q
C
m
M
2
m
x
Q
x
= =
radial (lateral) )
L
B
,
h
h
( f
UBh
Q
C
m
M
3
m
y
Q
y
= =
Coeficientul puterii consumate prin frecare )
L
B
,
h
h
( f
UBh p
P
C
m
M
4
m m
F
F
= =
y
D
A A
z
x
y
v
u
x
L
B

z
d
a D
i
u
u
L
h
2

h
1

h
1

h
2

h
1

u
h
2

Sectiunea A-A
a
b
c
Fig.8.5
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
19
Pozitia relativ a punctului de pivotare ( pentru lagrele axiale cu sectoare
oscilante)
) , ( /
L
B
h
h
f L L
m
M
5 0
=
Pozitia relativ a rezultantei cmpului de presiuni (geometrie fix)
)
L
B
,
h
h
( f F / X
m
M
6 F
=
Pentru ipotezele fcute: h
M
= h
1
si h
m
= h
2.
Functiile f
1
, f
2,
,f
6
sunt tabelate.
Exemplu: pentru B/L=1 si h
M
/h
m
= 1,25, rezult f
1
=C
p
=22,03 ; f
2
= C
Qx
=0,606; f
3

= C
Qy
=0,092; f
4
=C
F
=20,80; f
6
= X
F
/L=0,531.

8.4. Lagre aerodinamice (gazodinamice)

Au aprut atunci cnd turatiile au depsit 10000 20000 rot/min si, ca
urmare, la lagrele lubrifiate cu ulei temperaturile devin foarte mari (inacceptabile).
Singura situatie era micsorarea vscozittii lubrefiantului. S-a gsit solutia c
vscozitatea cea mai mic o au gazele sau chiar aerul (10100 ori mai mic).
S-au construit lagre la care ungerea se face cu aerul din atmosfer, pe care
singur fusul si-l atrage sub el.
Totusi, pn la ajungerea fusului la turatia maxim, are loc o frecare-uscat,
ceea ce duce la uzur de aceea trebuie ales un cuplu de material adecvat.
Aerul si gazele fiind compresibile, presiunile aerodinamice sunt ceva mai
mici dect hidrodinamici deci, sarcini mici.
Zona portant se realizeaz si n partea superioar a fusului, ns presiunile
de deasupra sunt mai reduse, totusi, au efect contrar micsoreaz portanta.


Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
20

8.5. Elemente constructive ale lagrelor

Formele constructive ale lagrului cu alunecare sunt foarte variate, de la
forma unei simple bucse pn n cele mai complexe. Pentru exemplificare se
indic schita unui lagr dintre cele mai complexe (fig.8.6):

Prti componente : cuzinet 1a si 1b, corp 2, capac 3, elemente de asamblat 4,
elemente de reglaj 5 plcute de otel, surub de legat la fundatie 6, canal de ungere
7, dispozitiv de ungere 8.
Dispozitive de ungere
Depind de : - felul lubrefiantului
- natura masinii
- posibilitatea de supraveghere si alimentare.
Se disting :
1.- dispozitiv de ungere pentru unsori consistente :
a) - pentru ungere local
b) pentru ungere centralizat
2. dispozitiv de ungere pentru ulei

1a
1b
Fig.8.6
1a
1b
2
3
4
5
6
7
8
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
21
a) la presiune natural (fr exces de ulei sau cu exces).
b) cu suprapresiune nalt
(cu circuit nchis sau deschis)
- joas
- materialul si forma trebuie s asigure o prelucrare usoar si ieftin
- s permit o deservire usoar
- precizia de prelucrare trebuie s asigure forma si dimensiunea corecte ale
elementului lagr, pentru functionare optim
- cnd se folosesc cuzineti din 2 bucti, planul de reparatie trebuie astfel ales nct
s fie perpendicular pe directia fortei pentru a nu fi n zona portant
- cnd sunt mai multe lagre pentru acelasi arbore, prelucrarea lor la interior
trebuie fcut dintr-o singur prindere
- s se foloseasc lagre standardizate (numai bucsele sunt STAS) sau s se
foloseasc elemente standardizate.
Condiii legate de ungere
- Prin forma constructiv s se asigure o ungere bun cu respectarea temperaturii
admisibile;
- jocul dintre fus si cuzinet trebuie asigurat;
- calitatea suprafetelor si rigiditatea cuzinetului s asigure forma peliculei de
lubrefiant;
- locul de introducere a lubrefiantului s nu cad n zona portant, nici canalele de
ungere nu se admit n zona portant (exceptie fac lagrele hidrostatice);
- forma constructiv s permit introducerea uleiului n cantitate suficient la
timpul potrivit si cu presiune corespunztoare;
- pentru evitarea pierderilor de lubrefianti pe la capete se vor prevede etansri la
capetele cuzinetului si canale de ntoarcere n cuzinet, pentru a fi readus n baia de
ulei;
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
22
- lubrifiantul trebuind s fie controlat nti sub aspect cantitativ si calitativ si
nlocuit din cnd n cnd;
- lagrul trebuie s aib aparate de control si cu dopuri de aerisire, de golire.
Lagre inverse la care stratul de compozitie sau de mas plastic foarte subtire
se depune pe fus iar cuzinetul se face din font sau otel.
Eliminarea cuzineilor depunnd stratul de aliaj antifrictiune direct pe corpul
lagrului, iar pe fus se monteaz o bucs din font sau din Bz.

8.6. Ghidaje

Ghidajele sunt organe de rezemare care asigur deplasarea unor
subansambluri (mese, snii, suporti ntr-o anumit pozitie, asigurnd precizia
necesar si preluarea fortelor.
Un parametru important pentru functionarea unui ghidaj este variatia
coeficientului coeficientul de frecare () cu viteza de alunecare (v). Forma si starea
de ungere a ghidajelor poate fi (fig.8.7):

v/2
v
v v

v

v

v

v

Plane cu alunecare Cu rostogolire HS - hidrostatice
metale/
metale
plastic/
metale
Fr
circulatie
Cu
circulatie
Lichid

Gaz

Fig.8.7
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
23
Presiunea medie de contact (p) se recomand s aib valorile p [50500
kN/m
2
] pentru masini unelte.
Indicatorul comportrii termice (pv) se limiteaz la o valoare admisibil pv
< (pv)
adm
specific materialului.
Functionarea fr aparitia miscrii sacadate (fenomenul de stick- slip) este
asigurat cnd viteza de alunecare (v) este superioar uneia minime (v
min
) v > v
min
=
functie de: stick-slip, rigiditate, forta si greutatea transmis).
Solutii constructive de rezemare sunt prezentate n fig.8.8:

Elemente de calcul: se face n functie de natura ungerii: uscat, limit, mixt,
hidrodinamic sau hidrostatic.
Pentru ghidaje cu alunecare, distributia de presiuni poate fi ca n fig.8.9.
=

=
ad
a
ned
p
L B
F
p 2,53 MPa pentru viteze mici ghidaje din font;
0,8 MPa pentru viteze mari;
1 MPa pentru masini unelte speciale cu regimuri grele de
aschiere si viteze mici;
F
n
F
n F
n
F
n
b

F
n F
n
3 suprafete 4 suprafete 4 suprafete
2 fatete 4 suprafete 4 suprafete
Fig.8.8
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
24
0,4 MPa pentru masini unelte speciale;
0,05 0,1 pentru masini de rectificat.

Bibliografie
1. Manea Gh.- Organe de masini. Edit.Tehnic, Bucuresti, 1970
2. Gafitanu M.s.a. - Organe de masini. Edit.Tehnic, Bucuresti,1981 si 1983;
3. Pavelescu D. s.a. - Organe de masini. Edit. Didactic si Pedagogic,
Bucuresti, 1985;
4. Pavelescu D Conceptii noi, calcul si aplicatii n frecarea si uzarea
solidelor deformabile, Editura Academiei R.S.Romnia, bucuresti, 1971.
5. Sandu I. Gh., Moraru V. si Minciu C. Ghidajele masinilor unelte,
Editura Tehnic, Bucuresti, 1967.

?? Intrebri recapitulative
1) La temperature foarte ridicate i turaii mai mari de 10.000 20.000 rot/min se
utilizeaz:
a) lagre hidrodinamice;
b) lagre hidrostatice;
c) lagre aerostatice.
B

v

F
t
L
L
4
3
2
1
Distributia
presiunii
1 distributie constant
2 distributietrapezoidal
3 distributie triunghiular
4 distributie alternant
Fig.8.9
Note de curs. Capitolul 8. Lagre i ghidaje cu alunecare
25
2) Care este temperature ideal de funcionare a lagrelor:
a) 60
o
80
o
C
b) 20
o
20
o
C
a) 100
o
200
o
C
3) n cazul lagrelor hidrodinamice grosimea minim a peliculei de lubrifiant
trebuie s fie:
a) mai mare dect suma nlimilor rugozitilor fusului i cuzinetului;
b) mai mic dect suma nlimilor nlimilor rugozitilor fusului i
cuzinetului;
c) nu are importan nlimea rugozitilor.
4) Caracteristica de portan C
p
este o funcie dependent de:
a) grosimea minim relativ a lubrifiantului i raportul B/D;
b) viteza de deplasare a lubrifiantului i raportul B/D;
c) debitul lubrifiantului i raportul B/D;
5) Pentru ghidajele de translaie a cror cupl de frecare este de tip material
plastic/metal, coeficientul de frecare:
a) scade cu viteza de deplasare;
b) crete cu viteza de deplasare;
c) se menine constant indifferent de mrimea vitezei.
6) Cum se dorete a fi distribuia de presiuni n cazul ghidajelor cu alunecare:
a) constant;
b) triunghiular;
c) trapezoidal;
d) alternativ.