1).

Nervul facial (VII) are: A-rol motor (inerveaza muschii muschii masticatori) B-rol senzitiv (inerveaza conca medie si parte a ductului auditiv extern) C-rol senzorial (asigura sensibilitatea 2/3 posterioare ale limbii) D-rol vegetativ (inerveaza glandele lacrimale si salivare) B,D 2).Diagnosticul clinic al paraliziei de nerv facial include: A-stergerea santului nazogenian B-caderea comisurii bucale C-ambele sunt specifice doar paraliziei centrale D-ambele sunt specifice doar paraliziei periferice E-ambele sunt specifice atat paraliziei centrale cat si periferice A, B, E 3).In paraliziile faciale periferice avem: A-este cuprinsa hemifata de partea afectata in ansamblu B-incapacitatea inchiderii pleoapelor de partea opusa afectarii C-globul ocular este orientat in sus si in afara D-pacientul poate arata dintii si poate zambi A, C 4).Cauzele paraliziilor faciale periferice pot fi: A-traumatice B-infectioase C-inflamatorii D-tumorale E-AVC A,B,C,D 5).Pentru dg.de paralizie faciala, prezinta importanta: A-etiologia B-sediu leziunii C-momentul aparitiei leziunii D-criteriile epidemiologice A,B,C

6).Fibrele motorii ale nervului VII: A-au originea in nucleii faciali pontini B-in nucleii faciali pontini se termina fibre corticonucleare din cortexul senzitiv C-la iesirea din glanda parotida formeaza trei ramuri D-dupa iesirea prin gaura rotunda , intra in glanda parotida A 7).Etiologia paraliziei faciale este variata si localizata in: A-regiunea intracraniana B-regiunea cervicala C-regiunea osului temporal D-regiunea glandei parotide A,C,D 8).Nu fac parte din strategiile chirurgicale, in paralizia faciala: A-stimularea electrica a muschiului B-sutura directa a nervului C-decompresia chirurgicala D-grefarea A 9).Urmatoarele elemente clinice sunt caracteristice paraliziei faciale, cu exceptia: A- scurgerea lacrimilor pe obraz B-entropion C-incapacitatea de a inchide ochiul D-conjunctiva rosie, uscata, ulcerata B 10).Leziunea supranucleara a nervului VII are caracterictic: A-pastrarea functiei muschiului orbicular al ochiului B- pastrarea functiei muschiului frontal C-paralizia muschilor faciali inferiori de aceeasi parte A, B 11).Clinica hemiatrofiei faciale recunoaste: A-aspect caracteristic bilateral B-fibre de elastina atrofiate C-fibre de colagen atrofiate D- tesut subcutanat integru C

12).Clinica hemiatrofiei faciale nu recunoaste: A-alopecie B-atrofie a glandelor sudoripare si sebacee C-atrofie musculara insotita de modificari ale electromiogramei D-hipertrofie osoasa C,D 13).Tratamentul chirurgical in hemiatrofia faciala implica: A-instituire rapida in timpul evolutiei B-transplant muscular C-grefe de os D-grefe de derm B ,C ,D 14). Pentru dg.diferential al hemiatrofiei faciale, vor fi considerate: A-sclerodermia B-lipodistrofia progresiva C-hemiatrofia congenitala D-atrofia centrala post AVC E-atrofia post iradiera A, B, C, D, E 15).Cauzele hemiatrofiei faciale sunt: A-tumorale B-imunosupresia C-traumatice D-necunoscute C 16). Cea mai importanta problema in paralizia faciala o reprezinta: A- simetria faciala in repaus B- functia muschilor inervati de nervul facial C- expresia faciala D- estetica B 17). Instalarea rapida a paraliziei faciale sugereaza: A- proces tumoral primar al nervului facial B- paralizie Bell C- boli degenerative ale sistemului nervos central D- infectii E- tumori ale glandei parotide B, D

18). Pentru determinarea etiologiei paraliziei faciale, punctia lombara cu examenul LCR poate orienta spre diagnosticul: A- limfomului B- meningitei C- sindromului Guillan-Barre D- sclerozei multiple E- porfiriei acute B, C, D 19). Cea mai comuna cauza de paralizie faciala care necesita decompresiunea nervului este: A- traumatismul B- tumora de glanda parotida C- infectii virale si bacteriene D- tumori primare ale nervului facial E- malformatii vasculare A 20). In hemiatrofia faciala, alaturi de grasime sunt afectate: A- pielea B- muschii C- oasele si cartilajele D- limba E- glanda parotida A, B,D,C, E 1.Sindromul de canal carpian e dat de: a.compresiunea nervului ulnar la nivelul articulatiei pumnului b.compresiunea nervului cubital la nivelul articulatiei pumnului c.compresiunea nervului median la nivelul articulatiei pumnului d.compresiunea nervului median la nivelul articulatiei cotului e.compresiunea nervului ulnar la nivelul articulatiei cotului C 2.In sindromul de canal carpian apar: a.contractii involuntare ale muschilor antebratului b.parestezii declansate de teste de provocare c.durere la nivelul fetei palmare a primelor 3 degete ale mainii care pot radia pe toata mana si fata anterioara a antebratului d.scaderea fortei musculare e.nu se ajunge niciodata la anestezie cutanata si atrofie muscular B,D

3.Ptoza palpebrala e determinate de afectarea nervului: a.facial b.oculomotor c.trigemen d.abducens e.trohlear B 4.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a.in sindromul de canal carpian nervul median e comprimat prin edemul tesuturilor din jur b.in etiopatogenia sindromului de canal carpian e implicata dislipidemia c.formarea de tesut cicatriceal la nivelul ligamentului carpian poate determina aparitia sindromului de canal carpian d.durerea de la nivelul canalului carpian poate fi declansata de anumite activitati suprasolicitante e.sindromul de canal carpian poate fi produs de traumatisme recente sau vechi, majore sau minore repetate A,C,D,E 5.Semnele paraliziei faciale periferice sunt: a.clipitul intermitent b.scurgerea lacrimilor/ salivei la nivelul comisurii ochiului/gurii de partea afectata c.deprimarea comisurii bucale de partea afectata d.imposibilitatea incretirii fruntii de partea afectata e.asimetria fetei B,C,D,E 6.Semnele paraliziei faciale periferice sunt: a.imposibilitatea de a inchide ochiul de partea afectata b.accentuarea pliurilor frontale si a santului nazogenian de partea afectata c.stergerea pliurilor frontale si a santului nazogenian de partea afectata d.globul ocular se deplaseaza inferior e.imposibilitatea de a fluiera A,C,E 7.Paralizia faciala centrala poate fi data de: a.un accident vascular cerebral ischemic sau hemoragic

b.o tumora primitiva sau secundara intracraniana c.anevrism d.infectie parotidiana e.traumatism cranian A,B,C,E 8.Complicatiile paraliziei faciale sunt: a.conjunctivite si ulceratii corneene prin lagoftalmie b.disfagie c.sindromul lacrimilor de crocodil d.nistagmus e.hemispasm facial postparalitic A,C 9.Simptomatologia sindromului de tunel cubital la cot e reprezentata de: a. parestezii in ultimele doua degete si pe marginea cubitala a mainii percepute ca o senzatie de arsura b.tulburari motorii precoce c.realizeaza cu usurinta addunctia auricularului d.hipoestezii progressive in teritoriul nervului ulnar e.disestezii si parestezii ale policelui si pe marginea radiala a antebratului A,D, 10.Examenul clinic in sindromul de tunel cubital la cot evidentiaza: a. semnul Tinel negative b.exacerbarea durerii la percutia nervului cubital la nivelul cot c.simptomatologia dispare la indoirea cotului in flexie fortata, umarul in abductie si rotatie externa d.palparea cubitalului in santul epitrohleoolecranian permite aprecierea mobilitatii nervului comparativ cu cotul opus B,D, 11.In etiologia sindromului de tunel cubital la cot sunt implicate: a.rar artroza de cot si chistul sinovial b.luxatia nervului cubital c.este idiopatic d.bolile metabolice e.sindroamele posttraumatice A,B,C,E

12.Sindromul de compartiment poate fi asociat cu urmatoarele semne: a.durere b.parestezii c.tegumente eritematoase d.paloare si absenta pulsului e.celeritatea pulsului A,B,D 13.Sindromul acut de compartiment necesita: a.pansament compresiv b.doar tratament medicamentos c.tratament chirurgical instituit imediat(in primele 4-6 ore de la debut) d.tratament conservator e.fasciotomie C,E 14.In paralizia faciala de tip periferic : a.este afectata doar jumatatea inferioara a fetei de partea opusa a leziunii b.leziunea este situata la nivelul nucleului facialului sau a axonilor sai c.este afectata toata hemifata de partea leziunii d.leziunea este situata la nivelul neuronilor motori centrali din cortex e.este cauzata cel mai frecvent de o patologie vasculara C 15. Care sunt factorii locali de esec in procesul de grefare? a) zona arsa nu a fost bine pregatita. b) intre grefa si pat se interpune un serom c) starea septica. d) DZ e) traumatisme la nivelul grefei. A,B,E 16. Care sunt cauzele anemiei la pacientii arsi? a) sindreza de eritropetina scazuta. b) hemoragia. c) intoxicatiile cu monoxid de carbon. d) afectarea sintezei din maduva osoasa. e) insuficienta respiratorie. A,B,D 17. Care sunt factorii generali de esec in procesul de grefare? a) tehnica. b) Hb < 8.

c) albumina < 2.5. d) corpi straini la nivelul leziuni. e) sepsisul. B,C,E 18.Dintre complicatiile cronice ale arsurilor fac parte urmatoarele, cu exceptia: a. ulcerul Marjolin; b. endocardita bacteriana; c. tromboflebita supurata; d. pneumonia; e. cicatricile hipertrofice si cheloide. B,C.D 20 . Profunzimea arsurii nu e dependenta de: A: temperatura sursei care a produs arsura B: suprafata expusa C: grosimea pielii D: capacitatea pielii de a disipa caldura (fluxul sangvin) E: durata contactului B,D 21. Despre tratamentul leziunilor de arsura se poate afirma: A: este primul gest terapeutic in cazul pacientului ars in urgenta B: se face dupa ce se avalueaza bolnavul si se trateaza afectiunile ce ameninta viata C: reechilibrarea hidro-electrolitica nu se face in functie de suprafata afectata de arsura D: pulsul va fi monitorizat proximal de leziunile circumferentiale E: tratamentul arsurii se incepe imediat dupa evaluare si tratarea afectiunilor ce ameninta viata, chiar si la pacientii ce urmeaza a fi transferati in primele 24 ore post arsura B,E 22. In diagrama pentru documentarea extinderii arsurii, mana reprezinta: A: 2.5% B: 5% C: 2% D: 3% E: 4% A

1. Cauze de compresiuni ale nervilor sunt: a)hematoame b)fracturi c)inflamatii d)tumori e)diferite afectiuni cu edem generalizat -a,b,c,d,e. 2.Certitudinea diagnosticului de compresiune de nerv median este data de: a)hemoleucograma b)Rx de cot sau de pumn c)EMG d)CT e)RMN c 3.In compresiunea de nerv median, pentru a sti obiectivele tratamentului trebuie efectuata: a)anamneza b)examenul clinic c)Rx de umar sau de cot d)investigatii paraclinice e)Rx de cot sau de pumn a,b,d,e. 4.Ce manifestari clinice se evidentiaza in compresiunile nervoase? a)durere la locul de compresiune b)hemiplegie c)parestezie d)hipoestezie e)scaderea fortei musculare a,c,d,e. 5.Compresiunea de nerv radial este realizata de: a)muschiul accesor scapular,rotund si latissim b)arcuri fibroase intre capetele tricepsului c)arcuri fibroase intre capetele bicepsului d)exostoze radiale e)muschiul accesor brahioradial a,b,d,e 6.Etiologia pentru compresiunea de nerv radial si interosos posterior este: a)dormitul pe membrul superior b)exostoze pe humerus c)subtieri ale fasciei d)hemiplegii e)lipoame

a,b,e 7.Care sunt semnele clinice de compresiune de nerv median la nivelul canalului carpian: a)durere la nivelul ARC fata volara b)parestezii in teritoriul nervos afectat mai intense ziua c)asimetrie de conducere intre cele 2 maini d)monopareza membrului superior e)hemoragii petesiale a,c 8.Ce tratament conservator aplicam in caz de compresiune de nerv median la nivelul canalului carpian: a)diuretice b)AINS in caz de sinovita c)tratamentul bolii de fond d)atela a ARC in pozitie antalgica e)antitrombotice -a,b,c,d 10.Care dintre urmatoarele manevre de examinare trebuie realizate in cazul compresiunii de nerv ulnar? a)examinarea regiunii cervicale b)palparea nervului ulnar in timpul flexiei/extensiei c)percutia nervului cu 3 rezultate fals pozitive d)teste provocatoare pozitive e)manevre de provocare a durerii a,b,d,e 11.Cauze ce nu produc sindrom de tunel ulnar: a)ganglioni inflamati b)edem inflamator c)luxatii d)fracturi e)trombocitopenia e 13.Netratarea sindromului de compartiment poate conduce la : a)rabdomioliza b)IRA c)deces prin IRA d)ICC e)amputarea de member a,b,c.

14.Cauzele ce produc sindrom de compartiment sunt: a)entorse b)fracturi tibiale,ulnare c)punctia vasculara d)injectia intramusculara e)arsurile b,c,e. 15.Care dintre urmatoarele metode de tratament medical se aplica in cazul sdr de compartiment: a)ridicarea membrului afectat b)plasarea membrului in pozitie indiferenta c)administrarea de solutii cristaloide si produse de sange in functie de etiologie d)manitolul nu are actiune terapeutica in acest caz e)vasodilatatoare si simpaticostimulante b,c 17.Semnele clinice ce caracterizeaza sdr de compartiment sunt: a)durerea mai laes la miscare cu caracter persistent progresiva b)hipoestezia c)atitudinea vicioasa si deficit functional progresiv d)tumefierea antebratului e)temperatura pielii este crescuta a,b,c,d. 18.Examenul clinic al sdr de compartiment cuprinde: a)aprecierea fortei musculare b)aprecierea sensibilitatii c)aprecierea volumului si fermitatii membrului d)aceste tehnici se efectueaza numai la membrul afectat e)se face comparatie cu membrul controlateral -a,b,c,e. 19.Investigatiile paraclinice ce pot stabili diagnosticul de certitudine de sindrom de compartiment sunt: a)masurarea presiunii intracompartimentale b)hemoleucograma c)teste functionale respiratorii d)stimularea nervoasa directa e)CT a.