TONI VICTOR MOLDOVAN PROGRAMUL TERRA UN ATENTAT EXTRATERESTRU ASUPRA OMENIRII Dedicaie : Celor sacrificai pe altarul adevrului, celor

or pentru care elul elucidrii fenomenului OZN, a istoriei noastre vechi i a marilor secrete ale lumii contemporane a fost mai presus de existena fizic. Motto : Nimeni s nu se amgeasc. Dac i se pare cuiva, ntre voi, c este nelept n veacul acesta, s se fac nebun, ca s fie nelept. ( Corinteni 3 18 ) AVERTISMENT ! Dac sentimentul religios, credina in Dumnezeu inseamn foarte mult pentru dumneavoastr, v aduce bucurie, siguran in aciune, protecie psihic, raiunea de a fi, NU CITII ACEAST CARTE ! Definirea mai clar, posibila demitizare a credinei dumneavoastr este posibil s v angoaseze sau chiar s v fac nefericii. NU CITII ACEAST CARTE ! Dac nu v-ai pus niciodat intrebrile: cine suntem?, de unde venim?, incotro ne indreptm?, NU CITII ACEAST CARTE ! Rmanei fericii i trii clipa! Aceast carte se citete pagin cu pagin! Are o anumit cronologie a informaiei. Fr ABC-ul capitolului I, nu vei inelege nimic! Cartea mea nu deine adevrul, este doar o conectare logic de informaii. Dar, care este relaia intre adevr i logic? CUVNTUL AUTORULUI N FAA EDIIEI A DOUA A trecut un an de la apariia primei ediii a Programul Terra. tiam inc din momentul naterii ei c nu este un produs finit. tiam c ceea ce aveam de spus este greu de sistematizat, greu de prezentat dintr-o dat unui alt om, mai mult sau mai puin pregtit in faa acestui tip de informaie. Poate c fiecare autor este nemulumit de lucrarea sa. Mi-am reproat uneori c nu am fcut suficient pentru a facilita asimilarea informaiei. tiam de la inceput c nu toi cei ce vor dori s parcurg cartea vor reui s o i termine. Faptul s-a adeverit. Dei este scris pentru nivelul tuturor celor ce au terminat cu bine liceul, muli s-au poticnit dup primele pagini. Alii nu au avut suficient motivaie pentru a o termina sau au fost mai motivai in a stopa cititul. Cea mai mare parte ins, au considerat aceast carte un catig real in modul de abordare a vieii, in special a aa-zisei viei spirituale. In cele din urm, majoritatea celor ce au crezut c-i vor pierde sistemul de valori, construit de generaii, i-au dat seama c, de fapt, nu au avut de pierdut, ci de catigat. In orice caz, nu tiu ca cineva s se fi aruncat de la etaj din cauza acestei cri. Intr-o

ar intoars din cursul dezvoltrii economico-sociale cu 180 de grade, am constatat c sunt muli oameni de toate categoriile sociale, care au fcut chiar un hobby din cartea mea. Temerile mele cu privire la atacurile unor persoane, instituii, la adresa mea, s-au adeverit in mic parte. Dei aceast carte este un brevet romnesc de decodare a Bibliei i a altor texte vechi ce au la baz genetica i alte tiine moderne, tiam de la inceput c nu trebuie s m atept la critici favorabile in massmedia. Puini in aceast ar ar avea curajul s fac aprecieri publice pe tema dezbtut in carte. Faptul s-a adeverit atunci cand domnii Radu Grozea i Mihai Bdescu, realizatori TVR ai emisiunii Universul Cunoaterii, au gsit cu greu persoanele apte pentru o discuie in faa micului ecran. Cutia Pandorei a domnului Aristide Buhoiu de la televiziunea Tele 7abc a gsit de asemenea un colior i pentru problematica crii mele. Pe de alt parte, am avut surpriza anulrii unei invitaii de prezentare detailat a crii la Radio Romania Cultural i a unor interviuri in cateva reviste importante de pe piaa romaneasc. Nimeni nu dorete s aib necazuri i este de ineles in timpurile pe care le trim. Probabil c un scaun sigur i emiterea informaiilor care par s gadile urechea i sufletul, sunt mai importante pentru unii. S-a intamplat s fiu aspru judecat in pres de indivizi care in mod sigur nu au citit cartea, dar care ... tiau ei c este vorba despre o erezie. Timpul prea c s-ar fi dat in urm cu sute de ani. i dac m gandesc mai bine, asta este de fapt situaia real. Dincolo de toate acestea, cartea mi-a adus i multe satisfacii. Cutia potal este din ce in ce mai plin cu cereri de carte, scrisori de admiraie i invitaii la dezbateri, pe care, din pcate, nu le pot onora. Cartea ii are propriul drum, cu sau fr mass-media. Epuizarea primului tiraj in condiiile de astzi, cand romanul nu-i mai poate permite s intre in librrii, a fcut posibil apariia ediiei a doua. Ce v aduce nou? In primul rand, informaia general a crii este adus la zi. O bun parte din carte este restructurat, asimilarea informaiei este mai facil. Noua ediie rspunde unor intrebri pentru care nu gseam un rspuns coerent. De exemplu, v aduce argumentele de ordin genetic pentru care evreii erau monoteiti, in timp ce vecinii lor aveau o increngtur bogat de zei i zeie. De asemenea, sunt dezbtute separat programele de inginerie genetic sumerian, asiro-babilonian, fenician, egiptean, dac, indian i din America Central. Vei gsi noi informaii despre modul in care zeii se pregtesc pentru incheierea actualului ciclu de dezvoltare uman pe Terra. Oricum, scriam in prima ediie c cei mai muli vor inelege bine cartea dup a doua citire. In aceast ordine de idei, fac invitaia cititorilor mei de a trece din nou testul de perspicacitate, alturi de mine. V doresc lectur plcut! PREFA In multe puncte geografice ale globului, exist oameni care au aceeai pasiune ca i mine, oameni care caut un rspuns intrebrilor fundamentale ale existenei umane, derivat din cunoaterea posibil astzi, 1998. Este posibil ca aceti oameni, nemulumii de afirmaiile istoriei oficiale, s fi gsit aceleai rspunsuri nonconformiste

intrebrilor-cheie. Poate fi adevrul cunoscut? Este adevrul cunoscut? Deine cineva tot adevrul? A integrat cineva oare, informaiile privind istoria noastr mai veche, mai puin cunoscut? Ne este ascuns acest adevr? Cu ce risc, generaiile viitoare, dac vor exista, vor avea acces la adevrul despre noi? Este, oare, prea devreme s contientizm cine suntem mai exact, ce suntem? Cred c trim o secven a istoriei, caracterizat de intrebri i inevitabil, de o trezire a omenirii. Cred c rspunsurile la intrebrile incomode bat cu putere la ua istoriei. Cred c omul nu mai poate accepta ocolirea contient a adevrurilor incomode, cred c a venit timpul conectrii informaiilor, chiar dac aceast conectare risc s spulbere civilizaia noastr. Developarea filmului istoriei trecute nu mai poate fi oprit, iar istoria viitoare ii va urma calea nestingherit, chiar dac aceast cale nu ne convine. Nu vom putea ocoli viitorul. Poate c sunt prea misterios acum, la inceput de drum. Nu aceasta este intenia mea. Dimpotriv, incerc s inltur mistere, s fac un pic de lumin prin prezentarea unor informaii interdisciplinare, legate de evoluia trecut i viitoare a omului, de influenele externe pe care le-a suferit. Ca intr-un joc de puzzle, incerc s v ofer imaginea lumii noastre in dinamic, vizualizat prin prisma miturilor vechi ale omenirii, a scrierilor sacre, a fenomenului O.Z N., a profeiilor i a ipotezelor ce fac posibil conectarea informaiilor prezente in capitolele de mai jos. Am acordat credibilitate oamenilor trecui i celor contemporani, am gsit o logic, o coeren intre diversele date ce aparin tuturor timpurilor umanitii actuale. Dac miturile nu au suport real, dac scrierile ce stau la baza principalelor religii sunt pure acte de creaie artistic ale unor oameni inteligeni, care au trit in antichitate, dac milioane de oameni relateaz astzi experiene uimitoare, trite in preajma fiinelor extra / intraterestre sau a navelor lor, ei bine, dac toate acestea nu au nimic de-a face cu realitatea, rmane in sarcina dumneavoastr s apreciai. Cred c exist mai multe modaliti, mai multe ci principale de investigare a problemelor fundamentale ale omenirii, care duc spre aflarea adevrului. Acestea sunt mai ales : - studiul fenomenului O.Z.N., in complexitatea sa; - studiul mitologiilor i textelor sacre; - studiul organizaiilor secrete, ptrunderea secretelor deinute de acestea. Calea cea mai bun de investigare const in a corela toate informaiile oferite de cele trei direcii. Dei alte texte vechi, ca de exemplu tbliele sumeriene de lut conin descris aproape tot programul din care facem parte, am ales ca ax principal al demonstraiei Biblia, care, aa cum susine, cuprinde tot, are cap i coad. Pe parcursul lucrrii voi face apel la suratele Bibliei care v vor oferi, pe lang imaginea unitii de expresie a textelor vechi, mult informaie ce poate fi sintetizat in ceea ce eu am denumit Programul Terra. Metoda aleas de mine integreaz i celelalte dou ci cu ajutorul informaiilor tehnice la zi. Consider c o astfel de lucrare trebuie scris in echip, deoarece are la baz informaii multidisciplinare. Din aceast cauz, este posibil ca muli specialiti in diverse domenii - fizic, matematic, genetic,

antropologie, istorie etc. s observe unele greeli de limbaj tehnic, chiar de interpretare uneori, dar acetia vor trebui s fie indulgeni i s priveasc fondul prezentrii. Copil fiind, am fost fascinat de fenomenul O.Z.N. i de tot ce este legat de el. Intotdeauna a existat i in mintea celor ce au scris in acest domeniu, o legtur intre istoria veche a pmantului, mai ales acea parte presrat cu relicvele i misterele paleoastronauticii i fenomenul O.Z.N. in evoluie. Am indrgit aceste cri dar, in acelai timp, am simit lipsa unei viziuni unitare, atotcuprinztoare. Imediat dup citirea unei astfel de lucrri, in mintea mea curgeau intrebrile. Mi-am format un rspuns la problemele de fond ale omenirii, dar prezentarea lui a intarziat deoarece pe de-o parte a suferit o continu modelare, iar pe de alt parte, acest rspuns nu era unitar. RSPUNSUL trebuie s mulumeasc ansamblul problemelor. Ar trebui s menionez in bibliografie cam tot ce s-a scris i s-a tradus in Romania in domeniul O.Z.N. i al istoriei vechi a pmantului, deoarece fiecare carte in parte a contribuit la formarea mea in acest domeniu. Nu fac acest lucru, dar mulumesc autorilor care i-au dedicat timpul investigrii acestui domeniu: Victor Kernbach, Erich von Danicken, Doru Davidovici, Allen Hyneck, Timothy Good, Ioan Hobana, Florin Gheorghi, Jacques Vallee, Charles Berlitz, Dan Apostol i muli altii. Mulumesc tuturor celor ce s-au implicat in traducerea textelor vechi, in special semitologilor romani Constantin Daniel i Athanase Negoi care, cu pasiune i competen profesional au tradus in romanete multe dintre textele spaiului geografic semit. Mulumesc, de asemenea, invmantului romanesc performant, practicat in anii prerevoluionari, ce mi-au format o instrucie intelectual plin de informaie multilateral, ferit de fali prieteni ai cunoaterii, de concepii primitive, care nu au nimic de-a face cu lumea modern in care trim. Pe de alt parte, mulumesc revoluiei romane, ce a permis editarea unei literaturi bogate in domeniul ezoteric, paranormal, la limita cunoaterii, literatur, alt dat, pentru noi, imposibil de cunoscut. Autori precum Patrik Drout, Jeanine Fontaine, Martin Sorge i alii mi-au deschis alte pori ale cunoaterii. Nu pot s trec peste acest punct, fr a constata, cu amrciune, c o parte dintre cuceririle anilor de comunism, exact cele ce privesc instruirea tinerilor, informaia dobandit in coal, ca i informaia oferit populaiei, sufer astzi. Aceast informaie este parazitat de o religie primitiv, rezultat din interpretarea dogmatic, netiinific, a textelor vechi, desctuat, agresiv, expansiv, impins deseori la absurd, folosit uneori drept arm politic eficient. Dac in anii trecui studiul religiei a fost declarat facultativ (de fapt obligatoriu) pentru copii claselor I-IV, astzi, in 1999 toi elevii trebuie s asimileze obligatoriu dogmele Bisericii. Ce diferen credei c exist intre practica Ministerului Invmantului din Romania i introducerea Legii Islamice in Pakistan? Dup mintea mea, situaia este comparabil. Srcia, lipsa de informaie, accesul limitat la cultur modern i la educaie atrag dup sine singura alternativ cultural: cea mai veche, care mulumete masele,

- cultura ce are la baz religia dogmatic. Guvernanii, incapabili de o conducere economic i social coerent, tiu s se ascund abil in spatele...dorinei Domnului. In aceast ordine de idei, cartea de fa ar putea fi o alternativ la studiul obligatoriu al religiei, dei cred c ar fi prea dur pentru un psihic de copil. In sfarit, aceast lucrare nu ar fi fost posibil in forma de astzi, dac destinul nu m-ar fi impins spre cursurile de acupunctur, care m-au ajutat in cristalizarea unui anume mod de a gandi. Specialitatea medical in care lucrez, anestezie terapie intensiv, fiind mai aproape de pragul dintre via i moarte, a contribuit, poate, la abordarea mai larg a problemelor existeniale. Mulumesc tuturor celor care m-au incurajat i m-au ajutat s-mi menin tenacitatea in a cuta i a conecta informaia biblic, astfel incat, s v pot prezenta, astzi, sintezele de fa. Mulumesc in mod special familiei ing. Radu i Mariana Roianu care, dezinteresat, cu tenacitate i competen profesional, au redactat computerizat intreaga lucrare. Pentru cei mai muli dintre dumneavoastr, cartea de fa aduce in prim plan o cantitate mare de informaie, din diverse domenii. Am avut dificulti in a gsi calea cea mai simpl de sistematizare a materialului. De multe ori, o demonstraie este realizat in trepte, fr s v avertizez c aspectul pe care-l imbrac la un moment dat rezolvarea unei probleme, nu este cel final. Adugarea informaiilor pe parcursul lucrrii, definitiveaz in cele din urm rspunsul la problema in cauz. Tabloul general al Programului Terra este mai larg decat pare la prima vedere ; de aceea este imposibil de cuprins toate detaliile dintr-o singur privire. Cu toate astea, sper c prezentarea mea va fi uor de urmrit pentru cititorul care o va aborda pagin cu pagin. Celor ce-mi reproeaz aceast carte, le fac cunoscut de la inceput c, dintr-un anume punct de vedere (pe care s-ar putea s vi-l insuii la finele lecturii), dac aceast lucrare este scris i apare pe pia, aceasta se intampl pentru c deja s-a intamplat, aa dup cum programul din care facem parte este deja un program incheiat, deoarece finalul su a putut fi vizualizat deja, de cineva! Cu alte cuvinte, folosind termeni biblici, de data aceasta, lucrarea de fa este scris pentru ca totul s se intample, pentru c, dintr-un anume punct de vedere, totul s-a intamplat, pentru ca Sfanta Scriptur (vom vedea cat este de sfant) s semplineasc. Oricum, mai devreme sau mai tarziu, o lucrare ce viza subiectul de fa ar fi fost scris aici sau in alt parte, mai bine sau mai puin bine decat o fac eu. Sunt convins c in alte zone geografice, dac pan in momentul de fa nu au aprut astfel de lucrri, atunci urmeaz s apar cat de curand. De ce? Pentru c a venit vremea, a sosit ora, s-a terminat timpul. Istoria incepe s se precipite. Programul este in ultimele sale secvene. Cartea se adreseaz, in primul rand, celor pasionai de decodri ale principalelor religii, celor dornici de a dezlega enigme, celor ce cunosc textele vechi, sacre ale omenirii. Totui, sper ca modalitatea de prezentare s fac lucrarea pe inelesul tuturor. Lectur plcut! Autorul noiembrie, 1998 noiembrie, 1999

LISTADEABREVIERI -A.D.N.M.P. Acid dezoxiribonucleic in materie pozitiv -A.D.N.M.N. Acid dezoxiribonucleic in materie negativ -C.S. Corp spiritual -C.D.M. Complexul Dumnezeu Miel -D.T. Distorsiune temporal -E.T. Extraterestru() -I.T. Intraterestru() -L.I. Lumea intraterestr -L.N.H. Legea nonhibridrii -M.F.E. Marea finan evreiasc -M.N. Materie negativ -M.P. Materie pozitiv -O.Z.N. Obiect zburtor neidentificat -P.I.G. Program de inginerie genetic -P.T. Programul Terra -P.V. Pomul vieii -R.E.G. Rzboaie de epurare genetic -R.V. Raul vieii -S.D. Supercivilizaia lui Dumnezeu -S.S. Staia supercivilizaiei lui Dumnezeu Noul cer, noul pmant, raiul, noul Ierusalim -T.A. Timp aberant -N.T. Noul Testament FIINA UMAN Acest capitol este absolut necesar pentru buna inelegere a lucrrii. Acum vom crea vocabularul necesar investigaiilor noastre, vom trata fiina uman prin prisma altor tiine ce in cont, de data aceasta, de materie i energie, de materie i spirit, de trup i duh sau aa cum vom stabili impreun, de materie pozitiv i materie negativ. Diagrama Tiller. Fiina energetic OM Dr. Gerard Feinberg a formulat in 1967 teoria fizico-matematic a particulelor ce depesc viteza luminii. Aceste particule, tahionii, lipsite de mas, nonfizice, exist teoretic numai la viteze ce depesc viteza luminii 3x10 m/s. Ne aducem aminte din fizic, faptul c fotonul se situeaz la limita existenei materiale, fiind und i corpuscul in acelai timp. Am fcut cunotin cu cartea lui Patrick Drouot, Vindecare spiritual i nemurire, in vara anului 1994. Este o lucrare interdisciplinar, in care autorul face o prezentare modern a fiinei energetice om. Patrick Drouot face parte dintre puinii autori care integreaz filozofiile orientale cu datele moderne de laborator i mai ales cu percepia propriei fiine, in starea de contien lrgit. Precum o diagram a profesorului William Tiller, fizician la Universitatea Stanford California, Pattrick Drouot descrie evoluia materiei pozitive materia Universului nostru clasic, in care sunt valabile legile fizicii cunoscute i a materiei negative materie nonfizic, denumit de alii, materie subtil, eteric etc. Aceast materie exist teoretic, doar la viteze superioare

vitezei luminii. Curba exponenial din cadrul (1) descrie evoluia materiei pozitive (MP),in funcie de vitez. Energia particulei crete spre infinit, atunci caan viteza se apropie de viteza luminii, existena fizic a particulei nefiind posibil dincolo de bariera impus de viteza luminii. Curba exponenial din cadrul (2) descrie evoluia particulelor tahionice, nonfizice a materiei negative (MN), a crei existen incepe la viteze superioare vitezei luminii i a crei energie crete odat cu viteza. Conform teoriei profesorului Tiller, aceste particule tahionice constituie substratul radiaiei magnetoelectronice, ce caracterizeaz materia negativ, care evolueaz in spaiul-timp negativ din cadranul (2). Unificand cele dou spaii, putem considera Universul nostru ca fiind caracterizat de particule cu mas pozitiv, ce evolueaz cu viteze pan in preajma vitezei luminii i care, la depirea acestei viteze, trec inevitabil in universul spaiu-timp negativ. Ideea este aceea a unitii celor dou spaii: pozitiv i negativ a continuitii si coexistenei simultane. Urmeaz s descoperim legile ce guverneaz cadranul (2), legi care in parte sunt bnuite, in parte sunt descoperite prin elaborarea de modele adaptate. Astfel, timpul, ce are in cadranul (1) o curgere uniform, linear, este supus altor legi in cadranul (2), curgerea lui fizic (nu percepia) fiind neuniform. Fiina uman i viul, in general, este de asemenea, un continuum de materie pozitiv i negativ, de materie i energie. Fiziologia ei este destul de greu de sistematizat i mai ales de cunoscut, in stadiul actual al tiinelor. Zeci de ani, cunoaterea derivat din tiinele exacte: biologie, fizic, matematic, chimie, biofizic, genetic au ignorat scrierile vechi orientale, cu privire la fiina energetic om. Astzi asistm cu uimire la redefinirea viului in laboratoare ultramoderne, ce folosesc acele discipline exacte, mai sus amintite, in descoperirea a ceea ce anticii defineau cu precizie, cu mult timp in urm i anume celelalte corpuri, corpurile eterice nonfizice. Astfel, fiina energetic om este redefinit ca un camp energetic, in care materia pozitiv de natur electric, ce conine particole care evolueaz pan in viteza luminii, se imbin cu materia nonfizic, eteric, negativ, de natur magnetic, alctuit din particule nonfizice, ce evolueaz cu viteze superioare vitezei luminii. Una dintre diferenele dintre corpul somatic i corpurile nonfizice const in diferena de frecven, corpurile alctuite din materie negativ avand o vibraie superioar. tiinele orientale vechi ne inva c fiina energetic uman este alctuit din apte corpuri, care se intreptrund, corpuri ce au densiti i frecvene diferite, conform reprezentrii: corp somatic frecven mic - densitate mare corp eteric corp astral corp mental corp cauzal corp budic corp atmic frecven mare densitate mic

Specialitii din avangarda tiinelor sugereaz, astzi, la fel ca i invturile orientale, c natura solid a materiei nu este decat o iluzie a simurilor noastre. Nu mai despic firul in patru ca s v demonstrez cat de gol este un atom. Viziunea dual und-particul asupra materiei duce la realizarea unui nou model al fiinei umane, alctuit dintr-un lan de sisteme energetice deschise, dinamice, inteligente, inlnuite, aflate in permanent relaie de interdependen, de fiziologie complex, ce-i determin homeostazia energetic general. Informaii abundente, dar nu complete, avem doar despre corpul somatic. Ceva mai puine informaii deinem despre corpul energetic (eteric), iar de aici mai departe, spre periferia fiinei energetice totale, datele noastre se reduc drastic. Voi trata, pe rand, corpurile componente ale fiinei umane i voi considera, pentru simplificare, trei corpuri, deoarece didactic, dar i informaional, este mai uor de ineles. Cele trei corpuri sunt: - corpul somatic - corpul energetic eteric - C.S. (sufletul, duhul). Vom vedea c cele trei corpuri au destine diferite, dup moartea cea dintai sau moartea clasic, despre care vorbim in mod curent. V ofer o reprezentare schematic, logic a fiinei energetice totale. Totui , o prefer pe urmtoarea, care mi se pare mai didactic i mai frumoas, in acelai timp : Sgeile indic relaia strans de fiziologie intre cele trei corpuri, rolul privilegiat al corpului energetic de a modula informaia de fiziologie intre C.S. i cel somatic. Corpul somatic; noiuni de genetic Este alctuit din materie pozitiv, ce se supune legitilor cadranului (1) al diagramei Tiller. Unitatea structural a corpului somatic este celula. Modelul holografic, ce poate fi astzi atribuit microuniversului, macrouniversului, inclusiv sistemelor informaionale vii, este perfect valabil i pentru corpul somatic, deoarece fiecare celul poate defini ntregul, prin informaia deinut de A.D.N., situat n nucleul celular. Acidul dezoxiribonucleic (A.D.N.) reprezint materialul genetic ce poart informaia de structur i funcie, adic de morfologie i fiziologie a corpului somatic. Pentru inelegerea lucrrii, cred c este necesar o abordare mai larg a A.D.N. Deoarece este alctuit din materie pozitiv, il voi denumi A.D.N.M.P. (acid dezoxiribonucleic in materie pozitiv), pentru al diferenia, vom vedea, de presupusa lui imagine negativ. Macromolecula de A.D.N. este format din dou lanuri polinucleotidice, infurate helicoidal antiparalel, in jurul unui ax comun, astfel incat formeaz un dublu helix. Unitatea de structur de baz a A.D.N. este nucleotida, care, la randul ei, este alctuit dintr-o baz azotat, un zahar i un radical fosforic. Bazele azotate sunt de dou feluri: purinice i pirimidinice. Bazele purinice prezente in A.D.N. uman sunt adenina (A) i guanina (G). Acestea au un nucleu purina alctuit dintrun heterociclu cu cinci atomi de carbon i patru atomi de azot. Bazele pirimidinice au o structur asemntoare benzenului, la care doi atomi de

carbon sunt inlocuii cu doi atomi de azot. Deci, vor conine patru atomi de carbon i doi atomi de azot. In A.D.N. uman, exist dou tipuri de baze pirimidinice: citozina (C) i timina (T). Am disecat A.D.N. pan la stadiul de atomi numai pentru ca cititorul s ineleag c, in momentul de fa, M.P. practic, nu mai are taine pentru noi. Forma general a A.D.N. uman este urmtoarea: A.D.N. conine programul sintezei de proteine, adic informaia genetic ce determin ordinea de succesiune a aminoacizilor care structureaz proteinele. Gena reprezint un segment din macromolecula de A.D.N., care conine informaia genetic necesar sintezei unei catene polipeptidice sau unei alte macromolecule. Este alctuit dintr-o secven de codoni, care codific succesiunea aminoacizilor intr-o caten polipeptidic, care, la randul ei structureaz proteinele. Unele proteine necesit ca baz informaional dou sau mai multe gene, in funcie de catenele polipeptidice ce le alctuiesc. Codul genetic reprezint relaia dintre secvena nucleotidelor din A.D.N. i secvena aminoacizilor din molecula proteic. Codul genetic este universal la organismele vii, in sensul c aceiai codoni codific acelai aminoacid. Aceast observaie duce la ideea potrivit creia codul genetic are o origine filogenetic foarte veche, constituind, de fapt, baza material a apariiei vieii pe Terra. Dar, despre acest lucru vom vorbi separat, ceva mai incolo... A.D.N. este coninut, in cea mai mare parte, in nucleul celulelor (A.D.N. nuclear), fiind stocat in cromozomi sub form de secvene unice de nucleotide, in care sunt incluse genele (A.D.N. informaional) i sub form de secvene repetitive (A.D.N. noninformaional), cele dou tipuri fiind intercalate. O mic parte a A.D.N. este situat extranuclear, in mitocondrii organite celulare cu rol energetic, situate in citoplasm. Acest A.D.N. se replic independent de materialul genetic din nucleu i se transmite ereditar, exclusiv pe linie matern. De aceea, teoretic, A.D.N. mitocondrial are cea mai veche structur filogenetic, iar studiul su a fost la baza teoriei Evei mitocondriale. Harta cromozomial (cariotipul) a speciei Homo sapiens conine 46 de cromozomi, dispui in 22 de perechi de autozomi i o pereche de heterozomi (cromozomi ce determin sexul - xy la brbat, xx la femeie). aceste 23 de perechi de cromozomi conin cele aproximativ 100.000 de gene, ce dau toate caracterele de morfologie i fiziologie ale corpului somatic. O informaie care v ajut la inelegerea lucrrii este aceea c genele pot suferi mutaii, adic modificri de structur, sub aciunea unor ageni mutageni naturali sau artificiali. Mutaii se pot produce, astzi, prin diverse metode descrise de genetic. Se apreciaz c frecvena medie a mutaiilor naturale per/gen i per/generaie este de 1/100.000. Acest proces st la baza evoluiei. Mutaiile artificiale pot apare sub influena diverilor ageni mutageni: chimici, biologici, fizici, cum ar fi, spre exemplu, radiaia nuclear. Mutaiile genice pot produce modificri ale intregii gene sau numai modificri ale unor secvene de nucleotide, din gen. Dup tipul celulei in care apar mutaiile, acestea pot fi gametice

(vor afecta numai materialul genetic ereditar i se vor manifesta numai la descendeni) i somatice. Mutaiile somatice afecteaz materialul genetic al celulelor corpului somatic i se produc sub aciunea unui agent mutagen puternic, cum este radiaia nuclear. Aceasta din urm, in anumite doze, despre care vom vorbi la momentul oportun, poate produce modificri ale hrii cromozomiale, determinand moartea organismului. Reinei aceast informaie ca un punct important al lucrrii. In cadrul noiunilor de genetic, alte informaii necesare inelegerii lucrrii sunt cele legate de reproducere. Fiina uman se reproduce sexuat, iar gameii (factorii ereditari) spermatozoidul i ovulul dein jumtate din numrul de cromozomi, adic 22+X pentru ovul i 22+X sau 22+Y pentru spermatozoid. Zigotul rezultat prin fecundarea ovulului de ctre spermatozoid deine intreaga zestre genetic a speciei, 44+XX (la femeie) sau 44+XY (la brbat). Ca o parantez, fecundarea are loc, in marea majoritate a sarcinilor, in mod natural. In ultimii ani, s-au descris diverse metode de fecundare artificiale, in eprubet, urmate de implantarea zigotului in uterul viitoarei mame. Aceast metod s-a aplicat in diverse situaii de sterilitate de cuplu i a fericit muli prini cu copii sntoi. Cea mai inaintat varst, la care s-a practicat un implant uterin de zigot rezultat al fecundrii artificiale, era, pan in 1997, varsta de 62 ani ! Evenimentul a avut loc in Italia, in 1994. In prezent, acest record al timpurilor moderne este deinut de o americanc. In 1997 a nscut o sarcin implantat artificial, la varsta de 63 ani. Revenind la noiunile de genetic, amintesc c hibridarea este fenomenul prin care doi indivizi, ce se deosebesc printr-unul sau mai multe caractere, se ncrucieaz. Produsul de concepie va fi hibrid, adic va avea un mixaj al caracterelor genetice aduse de cei doi gamei. Fenomenul de recombinare genetic, de mixaj al caracterelor genetice aduse de cei doi gamei, ofer poliformism genetic i face din fiecare un unicat genetic. Individul din cadrul unei populaii nu motenete, de fapt, un mixaj al programului genetic al prinilor, ci o combinaie particular a programelor genetice ale ascendenei. Aceast recombinare se face dup reguli precise ale segregrii caracterelor, legi ale geneticii, in care nu e necesar s intrm. Deci, din punct de vedere genetic, teoretic (pan la o prob contrarie) nu exist populaii pure i nici rase pure, deoarece acestea ar trebui s fie pure pentru toate genele, adic ar trebui s fie homozigote. O observaie care ne ajut in inelegerea lucrrii este aceea c se pot obine populaii mai pure, din punct de vedere genetic, cu mai multe caractere homozigote, prin incruciri intre membri ai aceleiai familii, prin consangvinizare. Prin aceast metod, indivizii descendeni vor avea mai multe dintre caracterele genetice ale ascendenei indeprtate, adic vor avea ceea ce, biblic, se numete rdcin adanc. Reinei acest termen! Prin homozigotare, exist riscul ca unele boli ereditare latente s devin manifeste, adic s se transmit dominant. Prin terapie genic (genetic), care, astzi poate imbrca multe aspecte tehnice, se urmrete

inlocuirea genei mutante (care produce maladia ereditar), cu o gen sntoas. Tehnicile de inginerie genetic ne sunt astzi parial accesibile iar, intr-un viitor indeprtat, ar putea reprezenta baza eradicrii bolilor genetice. Cam ce tehnici de inginerie genetic am acumulat pan in prezent? Nu sunt in msur s prezint un dosar complet, dar enun i eu cateva. Spre exemplu, am invat s transferm gene de pe o structur A.D.N., pe o alta sau pe una A.R.N., folosind ca vectori pentru transfer virusuri sau plasmide. Tehnica se numete tehnologia A.D.N. recombinat i se practic din 1975! Tehnica A.D.N. recombinat a permis sinteza interferonului, a leucotrienelor, a multor alte substane ce se gsesc in stare natural, in noi. Tehnici mai noi pentru transferul de gene sunt electroforarea i bombardarea celulelor cu microproiectile de aur i tungsten invelite in ADN, in scopul obinerii de plante i animale transgenice, de importan economic sporit. Revista Science et vie din luna iulie 1997 anuna o premier mondial, istoric: sintetizarea primului cromozom uman artificial de ctre o echip de geneticieni a Universitii din Cleveland (S.U.A.). Capul de afi al realizrilor ingineriei genetice prntru anul 1997 il constituie clonarea oiei Dolly. Revista Newsweek din 10 martie 1997 acorda un amplu comentariu acestui eveniment deschiztor de drumuri spre terapiile genetice i spre... visare. Procedeul tehnic imaginat de geneticienii scoieni a constat in prelevarea de celule mamare de la o oaie gravid in varst de 6 ani. Celulele mamare (nu numai ele) conin copii ale fiecrei gene necesare obinerii unei noi fiine, adic a materialului A.D.N.M.P. complet. Fiecare celul deine ins i informaie genetic ce ine de specializarea ei. Pasul mare fcut de geneticieni in urm cu doi ani a constat in punerea in eviden a materialului genetic primar dintr-o celul specializat, respectiv din celula mamar. Acest deziderat a fost obinut prin srcirea mediului nutritiv in care celulele mamare prelevate erau crescute. Atunci cand poria de hran a fost redus la a 20-a parte din necesarul de cretere, celulele au fost aduse intr-un stadiu linitit ce permite reprogramarea expresiei genetice. Aceste celule ce dein material genetic primar, pot lua din acest stadiu orice specializare viitoare conform programului genetic general al speciei pe care o reprezint. Pe de alt parte, s-au recoltat de la alte oi ovule care au fost meninute in via, in condiii de laborator. Din aceste ovule s-a extras nucleul, care tim c include informaia A.D.N.. Celulele mamare aduse in stadiul linitit propice reprogramrii genetice au fost combinate cu ovulele lipsite de nucleu. Din 277 de celule mamare combinate cu astfel de ovule s-au dezvoltat 13 embrioni implantai alterior in uterele unor oi mame. Dintre aceste 13 sarcini doar Dolly s-a nscut vie. Tot in anul 1997 s-a obinut mielul Polly, care se caracterizeaz prin deinerea prin A.D.N. a unor gene umane. Acesta este drumul ctre primele terapii genetice adevrate. Experimentul Dolly reprezint o clonare adevrat? In opinia mea, nu! Acest experiment a presupus existena unui ovul prelucrat i creterea unei sarcini, totui, in condiii naturale. Pe de alt parte, celulele mamare prelevate i cultivate artificial sufer influene datorate mediului nutritiv. Probabil c tehnicile de ingineria genetic vor

permite intr-un viitor nu prea indeprtat clonri pornind de la celula adus in stadiul linitit ce va fi crescut intr-un mediu artificial obinandu-se fiine cu material genetic identic. Credei c este posibil? Eu cred c nu! Lipsete ceva, acel ceva despre care voi vorbi in capitolul urmtor. Oaia Dolly obinut cu greu, a avut ceva provenit atat de la ovul cat i de la celula reprogramat genetic. Evident, lista tehnologiilor genetice poate continua, dar nu are nici un sens. Important este momentul tehnic, istoric, in care omul a ajuns: joaca cu genele. Odat intrat in acest joc teribil, omului i-a incolit ideea de-a reproduce semeni prin clonarea A.D.N.. Este posibil acest lucru? Este posibil s facem ceea ce Dumnezeul biblic a realizat i anume : ...s facem oameni dup chipul i asemnarea noastr. (Facerea 1-26) Nu! Nu numai prin clonarea A.D.N. Am obine doar corpuri somatice, ci nu fiine vii. i vom vedea de ce. Rspunsul vine.... Surprinztor, dar am terminat de vorbit despre corpul somatic. Asta, pentru c A.D.N.M.P., despre care am discutat pan acum, tie totul despre corpul somatic, il reprezint cu demnitate, deine codificat intreaga informaie de morfologie i fiziologie. Corpul energetic (eteric) Pentru mine, corpul energetic reprezint o structur aparte a materiei negative, ce face parte din fiina energetic om, datorit situaiei diferit in care se afl dup moartea cea dintai (moartea somatic), in raport cu restul materiei negative din noi. In realitate nu putem face o reprezentare net a acestui corp, deoarece el se intreptrunde atat cu corpul fizic, somatic, chiar dac acesta este constituit in materie pozitiv, cat i cu C.S.. Racordul realizat de corpul energetic cu celelalte dou corpuri este un racord complex, care astzi poate fi parial ineles. Subiecii care au percepii extrasenzoriale i pot vedea aurele corpurilor, percep acest corp ca pe un esut luminos, in diverse culori, ce variaz in funcie i de explorator, dar mai ales de starea de sntate a celui investigat i de starea sa de afect. Culorile variaz: gri, verde, bleu, violet, iar strlucirea este mai mult sau mai puin intens. Corpul energetic, asemenea unui scut protector, imbrac corpul somatic pan la o distan de 15-20 cm. Structura sa, bine imbinat cu cea a corpului somatic, realizeaz la suprafaa somei un camp protector ale crui linii de for sunt perpendiculare pe som. Campul poate fi pus in eviden electronografic, prin fenomenul Kirlian. Tehnica const in descrcarea unui curent electric, intr-un sistem viu i inregistrarea grafic a campului energetic, pe o plac fotografic. Tehnica a fost perfecionat de mai muli autori. In Romania, dr. ing. Ioan Mmula are o contribuie esenial in dezvoltarea tehnicii i in interpretarea datelor oferite de electronografie. Metoda se folosete cu succes, in diagnosticul diverselor afeciuni, la Centrul de Acupunctur Bucureti. Am constata mai devreme c informaia A.D.N. este deosebit de complex, inregistrand secvenialitatea nucleotidelor celor peste 100.000 gene rspunztoare de morfologia i fiziologia corpului somatic. Ar putea, oare, corpul energetic s fie alctuit mai simplu? NU! Organizarea viului in materie negativ a fost pe msur i asta nu intampltor! Dup prerea mea, corpul energetic ce racordeaz corpul somatic reuete acest

racord pentru fiecare funcie, organ, celul ce corespunde corpului somatic. De ce? Cum este posibil? Simplu! El, CORPUL ENERGETIC,MODULEAZ PERMANENT ACEEAI INFORMAIE : INFORMAIA A.D.N.! ACEASTA ESTE, DUP PREREA MEA, FUNCIA CORPULUI ENERGETIC. Aceast supoziie are un caracter de noutate in abordarea viului in general, a fiinei umane in particular, dar nu ar avea nicio valoare, dac nu ar putea fi dovedit! S incerc s v conving Anatomia corpului energetic Dac privim mai atent, mai detailat, racordul corpului energetic cu corpul somatic, respectiv dac disecm corpul energetic, observm c anatomia sa este deosebit de complex, pe msura informaiei A.D.N. Ea conine: - 7 chakre energetice primare veritabili centri energetici primari de control al fiziologiei corpului somatic; - 21 de chakre secundare; - 361 de centri teriari de control, ce corespund punctelor de acupunctur adevrate pori somatoenergetice, despre care vom discuta pe larg. Conform invturii yoghine, acest sistem energetic este completat de o reea de canale energetice - cele 72.000 (aptezeci i dou de mii) de nadisuri, canale energetice inlnuite inteligent, fiziologic, ce realizeaz un adevrat scut energetic al somei (corpului somatic). Chakrele energetice ii datoreaz denumirea aspectului lor de vartejuri energetice, vartejuri de M.N. In hindus, termenul de chakr inseamn roat. Cei ce posed capacitatea de percepie extrasenzorial vizualizeaz chakrele ca depresiuni circulare la suprafaa corpului energetic. Deoarece in fiecare chakr energia vibreaz cu o frecven diferit, fiecare va fi vizualizat in alt culoare. Cu cat o fiin uman atinge un grad de deschidere spiritual mai mare, se pare c vartejurile cresc viteza de rotaie, aceasta insemnand c sunt deschise (Patrrick Drouot). Sensul de rotaie este sensul acelor de ceasornic. La nivelul chakrelor, frecvenele energiilor primite de la nivelul energetic superior (C.S.) sunt decodate i recodate in semnale stimul pentru sistemul neuroendocrin (somatic), la nivelul cruia se obine un rspuns biologic adecvat, tradus in eliberarea de neurohormoni i alte substane biologic active. Cunoatem din medicina clasic, occidental, importana capital a sistemului neuroendocrin in homeostazia organismului i mai tim c endocrinologia, neurofiziologia, imunologia sunt cateva dintre tiinele medicale in care volumul de informaie crete spectaculos, pe msur ce se adancete cunoaterea in biologie molecular, genetic, informatic, biofizic. Domeniile acestea sunt extrem de importante, deoarece hormonii, mediatorii chimici umorali reprezint, de fapt, baza sistemului de control al fiziologiei corpului somatic. Despre acest lucru se poate scrie la infinit i nu este cazul in aceast lucrare. Important este c astzi, cei ce incearc s dea o concepie unitar, logic, fiinei energetice om, consider c chakrele

energetice moduleaz, de fapt, deactivitatea glandelor endocrine principale. Fiecare chakr este n relaie direct cu o gland endocrin din punct de vedere anatomic, energetic i fiziologic.. Cele 21 de chakre secundare sunt asociate anatomic i fiziologic cu alte organe i structuri anatomice. Centri teriari energetici descrii de vechii hindui corespund punctelor de acupunctur descrise de chinezi, puncte pe care eu le-am denumit pori somato-energetice. Dedic un spaiu mai larg discutrii acestor centri deoarece in acest domeniu am un cuvant de adugat, rezultat din propria-mi experien. In mare, organizarea sistemului energetic legat de aceti centri teriari energetici cuprinde 12 meridiane i dou vase mediane, ce conin cele 361 de puncte de acupunctur descrise. Dintre aceste puncte 309, care aparin celor 12 meridiane principale sunt duble (pereche), deci in total vor fi 309x2=618 puncte. Cele dou vase mediane dein 52 de puncte. In afara acestora mai sunt descrise inc 36 de puncte situate extrameridian. In total vor fi deci, 618+52+35=706 puncte. Cele 12 meridiane principale i cele dou vase mediane reprezint scheletul energetic de baz al corpului energetic. Acest lucru este sugerat cu putere de denumirea lor in chinez: Jing Zheng (Zheng = cel mai important, care guverneaz, principalul). Fiecare meridian principal are traiect longitudinal i cate dou segmente : - unul superficial, de suprafa, periferic, pe care sunt inirate punctele. - un segment intern sau profund, prin care fiecare meridian vine in contact cu un organ parenchimatos (Zang) sau cu un viscer cavitar (Fu) In acest fel realizm mai bine c racordul M.P.-M.N. este extrem de intim, c M.P. i M.N. se ntreeptrund n fiina energetic om. In afara scheletului energetic de baz mai sus descris, echipamentul energetic este completat de meridianele secundare, ce realizeaz derivaii, conexiuni intre meridianele principale i organele interne, esuturi etc. Aceste meridiane secundare sunt: - meridianele tendinomusculare (centripete); - meridianele distincte (divergente); - meridianele Lo longitudinale; - meridianele Lo transversale; - cele 8 meridiane extraordinare, care imprumut puncte ale meridianelor principale, realizand o estur intre ele. Intre cele 12 meridiane principale se pot face consideraii de polaritate yin-yin; yang-yang sau yang-yin; care duc la constituirea celor 6 loji energetice i celor ase axe energetice. Pentru lucrarea de fa nu are nici o importan descrierea meridianelor, ci complexitatea sistemului energetic al fiinei umane. De unde tim c exist cu adevrat? Scepticii de astzi nu se mai pot numi aa, ci mai degrab ignorani, deoarece astzi, tehnica modern reuete s pun in eviden aceste meridiane. Cel mai spectaculos moment al acestor cutri consider c este tehnica de punere in eviden

a meridianelor principale de acupunctur cu radionuclizi - Techneiu radioactiv. Prin injectarea marker-ului in punctele distale Jing, s-au pus in eviden in anii trecui 11 dintre cele 12 meridiane. Dei tehnica a fost imaginat i pus in practic pentru prima dat in Romania, de ctre dr. Bagu Virgiliu de la Galai, premiera a fost semnat de o echip deautori francezi. Substana marker nu a migrat dup traseele anatomice (somatice), ci a urmat traseele energetice descrise de anticii chinezi. Cine ignor existena meridianelor principale dup aceast informaie, este rupt de realitatea inconjurtoare In privina stabilirii proprietilor fizico-chimice ale punctelor de acupunctur, sarcina a fost mai uoar, deoarece la investigarea materiei pozitive ne pricepem ceva mai bine, legile fizicii cunoscute fiind valabile in bun parte pentru aceste puncte. Am subliniat cuvintele de mai sus pentru a subinelege c ceea ce se intampl in poarta somatoenergetic este mai greu de surprins cu tehnicile actuale. Vorbim despre caracteristici electrice, magnetice, msurabile; tim de asemenea c la nivelul porii are loc o traducere a frecvenelor unui camp magnetoelectric in semnale electrice ce vor determina stimuli in a elibera sau in a opri producia de ceva: hormoni, enzime, prostaglandine, leucotriene, in general, substane biologic active. Cred, ins, cu putere, c in prezent nu avem inc posibilitatea tehnic de a surprinde evenimentul cel mai important i de a-l msura. Evenimentele surprinse de noi in poarta somato-energetic sunt dup prerea mea perifenomene. Totui evidenierea i msurarea lor a fost important prin faptul c ne-au permis reidentificarea punctelor i inelegerea la nivelul tehnicii actuale a ceea ce se intampl in punct. In principal, porile somato-energetice se difereniaz de punctele indiferente ale pielii prin: - poteniale electrice crescute pan la 300mV; - valori mari ale capacitii electrice - pan la 1 uF; - rezisten electric sczut - 20-250 m - respiraie cutanat crescut evideniabil prin emisie crescut de bioxid de carbon; - temperatur local mai mare; - emisie fotonic crescut de 1,5 ori fa de punctele indiferente (tim c anticii au vzut energia bltind in punctele de acupunctur); - emisie de semnale sonice cu frecvena de 2-15 Hz. Punctul are 1-2 mm suprafa, iar aspectul pe seciune este de trunchi de con, cu baza mare situat in profunzime la 1-3 cm subcutanat. In profunzime, punctul se caracterizeaz prin: - prag sczut de electropercepie; - poate stoca o cantitate mare de sarcini electrice; - are electrorezonan cu alte puncte (senzaie de meridian); - are electrorezonan cu energiile din mediu; - conductibilitate electric crescut; - migrare crescut a radionuclizilor. Chinezi au denumit aceste puncte: Qi Xue, adic orificii ale energiei sau mai sugestiv: Kong Xue guri de transport. Sistemul energetic este

in continu activitate, iar nivelul acesteia este in funcie de integrarea in mediu, de starea de sntate. Boala modific fiziologia i morfologia punctului care sufer variaii de dimensiune (se deschide sau se inchide) i caracteristicile fizice enunate mai sus. Cu aceste date, sper c v-am convins c nu vorbesc despre cai verzi pe perei, ci despre ceva msurabil prin tehnici de care dispunem in prezent. Corpul energetic este msurabil i cu propriile simuri. Fiind alctuit din M.N. cea mai dens i antrenand sarcini electrice (ce in de M.N. a corpului somatic), corpul energetic poate fi palpat la o distan de pan la 15-20 cm de corpul somatic. Percepia tactil a corpului energetic este mai facil de-a lungul meridianelor de acupunctur. Dac vrei s incercai, avei puin rbdare. Insistai mai multe minute in ir cu palma dreapt, degetele rsfirate deasupra aceleiai zone, fcand micri fine de rotaie in sensul acelor de ceasornic! Pentru inceput, incercai percepia tactil intre cele dou palme sau cu palma dreapt situat deasupra unei chakre energetice. Dup cateva micri, percepia tactil va fi tradus in senzaie de cldur i parestezii (furnicturi). Incercai i vei reui. Toi avem cam acelai echipament energetic. Toi trebuie s reuii! Pentru cei ce practic zilnic acest lucru, palparea meridianelor de acupunctur le poate aduce informaii privitoare la starea corpului energetic. Pentru cei ce practicai acupunctura, vei observa cum acele amplific mult percepia tactil. Dac tot m-am pus pe scris, a vrea s v prezint o parte din experiena proprie in acupunctur, acea parte a activitii care mi-a permis concluzionarea unor idei...nu tiu cat de noi. Observaiile mele nu fac altceva dect s v ajute mai mult la nelegerea funcionrii fiinei energetice globale OM. Am observat la pacienii aflai in com profund, cu reflexe abolite, c pot obine anumite micri ale membrelor prin stimularea unor puncte de acupunctur. Spre exemplu, am montat ace in punctul R1 (rinichi 1), situat bilateral in aria plantar (talp), relativ central, in dreptul articulaiei metatarsofalangiene II-III. Acest punct este folosit deseori in reanimare, indicaia lui precizat de antici fiind: com, oc, stop cardiorespirator, convulsii. Acest punct stimulat la pacienii in com, cu reflexe abolite, determin flexia piciorului i uneori chiar a gambei pe coaps. Au fost situaii in care retracia membrului inferior a fost complet. Am denumit manevra: reflex de ac. Situaia este mai interesant la cei hemiplegici in urma unui accident vascular cerebral. Ineparea i stimularea punctului R1 de partea bolnav, cu reflexe abolite, duce la evidenierea reflexului de ac mai ales in primele zile de la accident. In zilele, sptmanile urmtoare, reflexul se diminueaz, hemiplegia devine veche, pacientul prezint atrofie de nervi i muchi, ins inregistreaz stimularea produs de ac ca pe o senzaie de neplcere, durere. Cum se explic acest lucru inand cont c acionez pe un membru inferior deconectat central atat din punct de vedere motor cat senzitiv? Cred c este vorba de un reflex prin feedback negativ energosomatoenergetic. Acest tip de reflex m-a inspirat in a denumi punctele de acupunctur pori somato-energetice. Corpul energetic rmane activ pe un segment somatic deconectat central motor i senzitiv. Stimularea energetic este posibil prin canale specifice energetice, care asigur un

rspuns somatic. Aceste canale rman accesibile. Pentru a adanci observaiile anterioare am fcut un studiu pe un lot semnificativ, omogen. Am practicat rahianestezie la celai nivel, la 30 de pacieni i am incercat combaterea efectelor secundare, adic a bradicardiei i a hipotensiunii arteriale, folosind strict acupunctura i numai punctele din interiorul supus rahianesteziei (denervrii preganglionare). La cei mai muli dintre pacieni am reuit corectarea efectelor secundare, chiar dac nu la fel de eficient comparativ cu terapia clasic. Concluzia celor dou experiene este urmtoarea: ntr-un teritoriu (segment somatic) denervat de la orice nivel (central sau periferic) corpul energetic rmne activ. Urmtorul pas al studiului meu a fost determinat de intrebarea: cat timp dup moartea corpului somatic se pstreaz reflexele de ac? Invturile orientale ne informeaz c aa-zisul corp energetic colabeaz progresiv dup moartea somei in aproximativ 40 de zile. Cretini au i ei la 6 sptmani un parastas, despre care eu cred c semnific acelai lucru. Colabarea corpului energetic cred c are loc in timp dup o curb exponenial, prbuirea avand loc brusc in primele ore, apoi lent.De fapt fiecare esut, organ va avea propria curb de colabare energetic,in relaie direct cu rezistena la lipsa acut de oxigen. Anoxia (lipsa oxigenului) ucide celulele difereniat in timp in funcie de esutul din care face parte (celula nervoas moare 5 minute, miocardul in 20 minute, esutul renal in 120 minute .a.m.d.) Curiozitatea m-a impins spre cel mai spectaculos eveniment al carierei mele modeste, de altfel, in acupunctur. Este cazul unei femei tinere 40 de ani, care a suferit un accident vascular cerebral masiv prin ruptur de anevrism. Coma profund s-a instalat rapid, iar moartea cerebral a putut fi definit prin criteriile clinice ale medicinei occidentale in primele ore de com. Totui, aceast pacient a rmas protezat respirator aproximativ 60 de ore. Dup momentul deconectrii de la plmanul artificial, cordul, anterior sntos, a continuat s bat timp de aproape 20 de minute (fusese hiperventilat anterior cu oxigen 100% pentru testul de apnee).Dup 20 de minute s-a instalat linia izoelectric continu pe monitorul EKS. Dup alte 20 de minute, stimularea punctului R1 a dus la reapariia complexelor QRS largi. Asta se intampla pe un corp somatic cu moarte cerebral de mai bine de dou zile, cu tot ce implic acest fapt: tendin la hipotermie, la hipotensiune, devitalizare progresiv a esuturilor! La inceput, fiecare stimulare era urmat de apariia complexelor QRS largi, rare. Dup aproximativ 10 minute nu am mai obinut complexe, ci numai activitate electric rudimentar. Atunci am montat ace in punctele Cord 7, indicate in aritmii. Stimuland toate cele patru puncte Rinichi 1 i Cord 7 am obinut pentru 30-40 de secunde ritm ventricular. La 40 de minute de la instalarea liniei izoelectrice am sistat stimulareaIn uimirea general, nici eu i nici nimeni altcineva nu a verificat dac activitatea electric cardiac a avut i un rspuns mecanic. Personal, cred c a fost o disociaie electro-mecanic, dar asta nu mai este important. Un alt fapt devine ins extrem de important: s respectm ceea ce chinezii vechi tiau de milenii. Ei spuneau: nu este medic cel ce cunoate numai medicamentele, dup cum nu este medic cel ce cunoate numai acupunctura, ci doar cel ce le practic pe amandou. Cu alte cuvinte, intotdeauna terapia somatic

trebuie insoit de cea energetic. Pe de alt parte, o bun terapie energetic poate fi profilactic i astfel boala, nu afecteaz soma. Aa inelegem de ce acupunctorii antici chinezi erau pltii de comunitate atat timp cat toi membrii ei erau sntoi... In cazul de fa rezult dou idei: 1. Corpul energetic este activ imediat dup moartea somei, rspunsul somatic la stimularea energetic fiind condiionat de viabilitatea esuturilor, determinat de tolerana fiecruia la lipsa acut de oxigen. 2. Resuscitarea cardio-pulmonar trebuie s cuprind intotdeauna pe lang respiraia artificial, masajul cardiac extern, defibrilare, droguri (terapie somatic) i terapia energetic practicat simultan. Aceasta va oferi suportul energetic necesar obinerii unui rezultat superior. Sunt sigur ins, c va mai trece mult timp, pan la introducerea terapiei energetice in algoritmul de resuscitare cardio-pulmonar i in protocoalele medicinei de urgen in general, deoarece lumea medical nu este receptiv la informaii ce se afl dincolo de baza informaional a medicinei occidentale. Am constatat cu stupoare c nici acupunctura romaneasc prin unii reprezentani ai ei, nu a putut ingurgita observaiile mele deoarece, lucrrile ce vizau aceste aspecte nu s-au putut prezenta la Congresul naional de acupunctur Arad 1995. Dar toate acestea au trecut i eu cred c trebuie s privim spre victorii ale lumii medicale. Cel mai semnificativ fapt in acest sens consider a fi confruntarea hrii A.D.N.M.P. cu harta A.D.N.M.N.! Sunt multe studii astzi, care stabilesc relaii clare intre activitatea diverselor enzime i modularea energiei in poarta somatoenergetic corespunztoare. Cu mandrie trebuie s subliniez c coala romaneasc de acupunctur are un rol important in, cred eu, realizarea hrii A.D.N.M.N. Colectivul dr, Florin Brtil - dr. Corneliu Moldovan - Centrul de Acupunctur Bucureti, are lucrri foarte importante in acest nou domeniu. Modularea energiei in punct produce variaii msurabile ale activitii enzimatice urmrite, modific nivelul elementelor figurate ale sangelui, scade temperatura cutanat sau determin eliberri de hormoni. De exemplu, eliberarea de peptide opioide endogene prin stimularea anumitor puncte, st astzi la baza tehnicilor de anestezie acupunctural. Acestea ocup un procent de 80% din totalul anesteziilor practicate in China! De ce v spun toate acestea? Ca s realizai c astzi tindem s decodm o hart A.D.N. a corpului energetic, mai exact o modalitate de a modula relaia de fiziologie a corpului somatic ce este meninut tim bine i in A.D.N.M.P., folosind ins echipamentul corpului energetic. Rolul acestui corp este de a menine in homeostazie standard informaia A.D.N. a fiinei energetice totale. Ca o alt idee referitoare la corpul energetic, am sperana c intr-un viitor ce ne va aparine, progresul tehnic va face posibil vizualizarea corpului energetic, scanarea, tomografierea lui; diagnosticul energetic va fi unul tehnic, computerizat, avand la baz o scanare cu inregistrare grafic, vizual. Sper c, in mare, racordul corpului energetic cu cel somatic a fost

ineles, dar pentru ca fiina s fie vie, nu este suficient doar atat. Corpul energetic exist pentru a racorda i C.S., pentru a fi de fapt liantul intre corpul somatic i cel spiritual. Inelegei mai bine acum c, de fapt, corpul energetic nu deine informaie A.D.N. proprie, ci moduleaz, mediaz racordul intre cele dou corpuri somatic i spiritual, ce dein aceeai informaie complex, exprimat ins in forme fizico-energetice diferite. In esen este doar o diferen de frecven vibratorie! Corpul spiritual (C.S.) Este alctuit din materie negativ, ce se supune legitilor cadranului 2 al diagramei Tiller. Reprezint campul energetic cu frecvena cea mai inalt, realizat din M.N. de cea mai sczut densitate. Conform tradiiilor orientale, scrierilor vechi i mai ales Bibliei, C.S. se detaeaz dup moartea cea dintai (moartea somatic). Avand o destinaie distinct, cred c merit s fie discutat separat. Un alt motiv pentru care abordez acest subiect atat cat ne permite cunoaterea astzi, este faptul c el, C.S., numit in Biblie duh, suflet, este eroul principal al Crii Crilor, viitorul mr al discordiei intre Supercivilizaia lui Dumnezeu i Lumea Intraterestr. Informaiile despre structura C.S. sunt relativ srace. Sursele provin din scrierile vechi orientale, din datele oferite de persoanele cu capacitate de percepie extrasenzorial i din date biblice care, interpretate i corelate cu alte informaii, ne ofer o imagine, nu tiu cat de real, asupra structurii i fiziologiei C.S. Oricum, de existena sa, eu nu m indoiesc. Revin la ghidul meu in acest domeniu mai puin palpabil, la Patrick Drouot i v prezint o sintez adaptat a informaiilor oferite de domnia sa. Prerea mea este c Patrick Drouot reuete foarte bine s integreze datele scrierilor vechi cu invtura colilor orientale spre deschidere spiritual existente astzi, cu percepia proprie catigat i cultivat, dar mai ales cu informaia tehnic, modern de laborator ce ofer astzi un suport tiinific bazei de date referitoare la C.S.. In concepia filozofiilor orientale, C.S., ce are o fiziologie proprie i fora de a exista fr suport material pozitiv, include mai multe corpuri. Acestea sunt: - corpul astral - corpul mental - corpul cauzal - corpul budic - corpul atmic Corpul astral Este alctuit din materie negativ, ce vibreaz cu o frecven mai inalt decat cea a corpului energetic. Aceste frecvene depesc cu mult percepia uman normal. Totui, persoanele care posed percepii extrasenzoriale, pot vizualiza acest corp, ce pstreaz inc o form umanoid pan la 50-80 cm. de corpul somatic. In campul astral exist de asemenea 7 chacre, ce realizeaz racordul pe de o parte cu corpul energetic, iar pe de alt parte cu corpul

mental, astfel incat, aceste chakre devin relee energetice, transformatoare de vibraii ce dein informaie inteligent codificat. Energia captat din universul energetic este transformat, modelat i folosit inteligentde fiina energetic om. Probabil c racordul cu corpurile inconjurtoare este mai complex decat ne-am pute inchipui. Chakrele astrale fac parte din sistemul energetic general al fiinei. Centri energetici astrali sunt receptori transformatori emitori de energie astral ctre chakrele corpului energetic. corpul astral in totalitate realizeaz un racord intim cu corpul energetic, in toate structurile lor corespondente. Structura acestor chakre este studiat astzi in centre medicale moderne precum cel de la U.C.L.A. Patrick Drouot vizualizeaz chakrele ca vartejuri energetice in care energia este dispersat de la centru spre periferia petalelor. Dei sunt mai strlucitoare decat chakrele corespunztoare corpului energetic, sunt mai greu de perceput. Viteza de rotaie in vartejul energetic depinde de asemenea de starea de sntate a fiinei globale. Invturile orientale ne sugereaz c astralul este substratul emoiilor, gndurilor, al memoriei vieii n curs i a vieilor anterioare. Memoriile diverse se organizeaz in M.N. structurat in corpul astral ca nite bile colorate, culoarea fiind dat de frecvena in care vibreaz structura respectiv. Materia negativ a corpului astral apare clarvztorilor ca fiind fluid, colorat, in culori ce variaz cu starea sufleteasc a individului de la albastru auriu in cursul meditaiei, roz la bucurie pan la negru-cenuiu la manie i suprare. Corpul astral fiind legat de emoii, diversele stri emoionale modific fiziologia chakrelor astrale respective, ce vor determina omodulare corespunztoare chakrele energetice, Acestea vor determina la randul lor rspunsul somatic tradus in eliberare de hormoni - plans, ras, etc. Aceste evenimente incep s fie cunoscute din ce in ce mai bine. Corpul mental. Vibreaz la o frecven mai inalt fa de cea a corpului astral cu care se racordeaz dup modelul racordului precedent astral-energetic. Este structurat in materie negativ mai puin dens ce deine codificate aspectele personalitii, caracterului moral, idealurile, aptitudinile mentale active sau latente. La acest nivel sunt structurate de asemenea chakrele corpului mental. Aici se deruleaz aceeai cascad recepie energetic de la nivelul superior decodare recodare transmitere mesaj energetic ctre chakra astral corespunztoare i mai departe ctre cea energetic ce va determina un eveniment somatic. Astfel, perturbrile ce apar pe corpul mental se vor rsfrange in final pe corpul somatic. Relaiile armonioase de via se traduc in fluxuri energetice ritmice de pe un nivel superior de materie subtil ctre unul mai dens. Stress-ul cotidian supune aceste fluxuri ritmice la perturbaii energetice ce se rsfrang in final pe starea de sntate a corpului somatic. Cei ce percep corpul mental il descriu ovoid, mai mare i mai puin dens decat cel astral. Corpul cauzal Este structurat bineineles intr-o M.N. mai puin dens decat cea a corpului mental i va vibra cu o frecven mai inalt.

Contiena cauzal este legat de capacitatea de analiz, de prelucrare a informaiilor. In aceast materie sunt codificate cauzele reale, eseniale ale lucrurilor, ideile abstracte, cunoaterea, aici se elaboreaz gandurile, contiina de sine, definirea eu-lui. Corpul cauzal este perceput in culori irizate, ovoid, mai mare decat dublul corpului fizic. Ultimele dou corpuri budic i atmic sunt structurate in M.N. de densitate mai sczut i de frecven vibratorie mai inalt. Conectarea cu corpurile subjacente se realizeaz dup modelul M.N.-M.N. (exemplu corp astral corp mental), iar in aceste conexiuni chakrele cred c joac de asemenea un rol important in recepionarea decodarea recodarea emisia informaiei spre corpul subjacent i in final spre corpul somatic. Ele integreaz fiina in energiile universale i o conecteaz la informaia universal, contopete practic omul cu Universul. Sistemele energetice vii sunt sisteme deschise care interacioneaz cu alte sisteme vii i cu mediul inconjurtor intr-un continuum energetic care inseamn materie structurat in toate densitile posibile. Nu trebuie s vedem aceste subcorpuri ale C.S. cu bariere fixe, ci dimpotriv, ca structuri ce se imbin unitar, armonios. Eu vd organizarea M.N. din noi ca un continuum ce inconjoar corpul somatic ptrunzandu-l in acelai timp, cu densitatea sczut la periferie i crescut spre corpul somatic, cu care se conecteaz intr-o manier complex, aa cum am descris-o. Chakrele le consider, de asemenea, un continuum de M.N. sub forme unor palnii in care M.N. se densific de la periferie (marginea palniei) spre centru (varf) acolo unde densitatea este maxim i devine practic de natur material, somatic. Cu cat canalul de form conic (palnia) se apropie de seciunea lui minim (varf) cu atat informaiile sunt prelucrate in scopul traducerii lor exacte in efecte neuro-endocrine (aciune somatic). Fiziologia fiinei energetice om descris n texte antice Intre upaniade, Prasna Upaniad se detaeaz ca un veritabil manual de fiziologie complex a fiinei energetice totale numit OM. In filozofia Hindu, la fel ca in alte filozofi asiatice, Universul este alctuit din cinci elemente de baz: pmantul, apa, focul, aerul i spaiul. Fiecare din aceste elemente exist ins, in dou forme: grosier i subtil sau aa cum am convenit in aceast lucrare: materie pozitiv i materie negativ. Totul este dual. Aceeai teorie ne spune c proporia celor dou forme de existen a materiei este diferit. Textul reprodus mai jos subliniaz in prima parte dualitatea celor cinci elemente. In a doua parte, aceast dualitate este aplicat fiinei umane. Coninutul bilelor de memorie i apartenena lor la structurile energetice i materiale ale viului sunt explicate intr-un mod simplu i direct: Pmntul si elementul subtil al pmntului; apa i elementul subtil al apei; focul i elementul subtil al focului; aerul i elementul subtil al aerului; spaiul i elementul subtil al spaiului; ochiul (organul vederii) i obiectul vederii; urechea i obiectul auzului; mirosul i obiectul mirosului; gustul i obiectul gustului; atingerea i obiectul atingerii; vorbirea i obiectul vorbirii; cele dou mini i obiectul apucrii; organele plcerii (sexului) i obiectul satisfaciei; organul

excreiei i ceea ce este excretat; cele dou picioare i ceea ce este clcat; mintea i ceea ce este gndit; intelectul i ceea ce este cunoscut; ego-ul i obiectul ego-ului; Citta (organul intern de contiin) i obiectul de care trebuie s fie contient; lumina (cunoaterea) i ceea ce este iluminat (cunoscut); Prana i ceea ce sprijin Prana; - toate acestea se unesc cu Sinele Suprem (Atman) (Prasna Upaniad ntrebarea a patra 8) Textul ne spune clar, c nu putem s separm M.P. din noi, respectiv organele de sim, de M.N., adic, amintirea a ceea ce este simit. Totodat, ne semnaleaz un fapt important: toate elementele fiinei umane mai sus descrise se unesc cu Sinele Suprem. Ce reprezint oare acest Sine? Filogenetic, nu se poate s discutm despre viu, in particular, despre fiina uman, fr s lmurim cat de cat aceast intrebare. Despre Sinele Suprem voi scrie pe larg in capitolul dedicat programului de inginerie genetic (P.I.G.) indian. El semnific cea mai simpl structur energetic standard comun tuturor fiinelor umanoide galactice, lipsit atat de alte elemente ce ofer apartenena la o anumit ras, cat i de elementele catigate in cursul vieii, prin invare. Este ceea ce voi denumi intr-un alt capitol A.D.N. primordial, cel mai simplu A.D.N.M.N. uman viu, inclus in orice structur A.D.N. umanoid din Galaxie. Bineineles c lumea tiinific actual contest existena acestei structuri. Nu ar fi prima. 21. n trecut, pn i zeii s-au ndoit de acest Sine, deoarece natura acestuia, foarte subtil, nu este lesne de neles. 18. Spiritul Suprem nu este nscut i nu moare. Acesta nu a aprut de niciunde i nici nu a aprut din el. Este nenscut, etern, permanent, vechi. Nu este omort prin moartea corpului. (Katha Upaniad partea nti capitolul nti) . In cele din urm , Sinele Suprem este o structur genetic simpl, dar imposibil de izolat chiar i pentru zeii care sztpanesc cel mai bine tehnicile de inginerie genetic. Se pare c nimeni nu tie unde anume se situeaz limita de simplitate a acestei structuri. Vei vedea in capitolele urmtoare, c fiinele extraterestre care folosesc in reproducere tehnici de inginerie genetic, tind spre formule (mrci) A.D.N. din ce in ce mai simple. Sinele Suprem este un ideal de marc A.D.N. spre care tind i zeii. Oricat de mult se subiaz formula A.D.N., Sinele Suprem, dei este coninut in oricare A.D.N., rmane un ideal. 4. Acel Unul (Sinele Suprem),fiind nemicat este mai iute dect mintea. Zeii nu-l pot ajunge din urm. Stnd, i depete pe alii care alearg. (Isa Upaniad) Ideal fiind, Sinele Suprem nu foate fi atins. Prin Sinele Suprem, coninut in toate formulele A.D.N. umane, specia este unitar. Celelalte gene care se supraadaug Sinelui Suprem dau aspectul general al fiinei umane, dau diversitatea in cadrul speciei. Fiecare individ ins, este o hologram. Unitatea de structur conine intregul. Deci, fiecare celul M.P. i fiecare unitate de structur M.N. va deine informaia A.D.N. primordial.

29. Fiind fr de nceput i lipsit de Tendine. Sinele Suprem este neclintit; dei sluiete n corp, o fiu al lui Kunti, el nu fptuiete i nu este ntinat. 32. Precum eternul omniprezent nu este ntinat din cauza subtilitii sale, aa i Sinele care sluiete pretutindeni n trup nu este ntinat. (Bhagavad-gita cap. XIII Yoga discriminrii ntre natur i spirit) Aa este! De fapt, se poate spune c fiecare celul a corpului deine in ea structura Sinelui Suprem. Spre exemplu, experimentul clonrii oii Doly a pornit de la reducerea hranei celulelor specializate de uger de oaie pan la o limit, cand nucleul celular nu a mai conservat decat informaia primordial a A.D.N., cea a primelor celule nespecializate. Acestea dein de fapt tot programul, toat informaia A.D.N. a fiinei respective. Evident, c i acest A.D.N. de baz, al oricrei fiine, deine informaie A.D.N. a Sinelui Suprem. Fiinele sunt complexe. Organele i celulele lor sunt specializate. Ce anume le determin specializarea, transformarea in celul de organ cu funcii specifice? Ce determin diversificarea morfologiei i fiziologiei unitii de structur cu conservarea concomitent a informaiei primordiale? Astzi vorbim despre program genetic, dar cred c suntem deocamdat in imposibilitatea detectrii mecanizmului subtil ce st la baza derulrii programului. Zeii spun c rspunztor pentru acest mecanizm este Prana, energia vital intrisec Sinelui suprem. 3. Acest Prana vine din Sine. Aa cum umbra este legat de om, Prana este legat de sine. Prana vine n acest corp prin aciunile minii. 4. Aa cum mpratul desemneaz funcionarii spunnd: Guverneaz peste aceste i aceste sate, astfel Prana stabilete funcii, sarcini distincte celorlalte pranasuri (organe). 5. Apana se afl n organele excreiei i reproducerii; n ochi, urechi, n gur i n cele dou nri st Prana nsui; n mijloc este desigur Samana, care distribuie hrana sacrificat prin ardere (adic mancat) i de aici sunt cele apte flcri (chakrele). i totui, aceast energie vital ii pstreaz un centru al su, un centru de coordonare, a crui funcie deriv, evident, tot din Sinele Suprem. Fiziologia viului in M.N. este complex. Canale energetice principale, aparent independente de structurile M.P. pe care le cunoatem, asigur legturile de comand i de feed-back intre centru morfo-fiziologic, se poate spune c este adevratul Sine Suprem al fiinei respective. De aici pornesc alte cabluri care invluie practic toat fiina. 6. Sinele (Atma) se afl n inim. Aici sunt o sut unu canale (nadis, nervi), care se divid n o sut de (subcanale), fiecare avnd aptezeci i dou de mii de ramuri. n acestea se mic Vyana. (Prasna Upaniad-A asea ntrebare). 16. Arterele inimii sunt o sut i una. Dintre ele, una nete spre cretetul capului. Sinele nlndu-se spre ea, ajunge la starea de nemurire; prin oricare alta, ei revin n moarte.

Versetul de mai sus afirm ca in anumite condiii, in momentul morii, acest centru vital numit Sine Suprem poate s prseasc trupul mort printr-un canal energetic central, care se termin in chakra superioar. In acest caz, fiina devine nemuritoare. De fapt, vei vedea, acest lucru inseamn c fiina are o puritate genetic ridicat, fapt ce permite folosirea ei in programele zeilor. Centrul vital numit Sine Suprem deine, pe lang informaia genetic intrisec Sinelui Suprem, intreaga informaie genetic a fiinei respective. Oameni sunt mai mult sau mai puin hibrizi. Dein informaia genetic ascendent (a prinilor, bunicilor, strbunicilor, .a.m.d.). Cu cat aceast informaie este mai diversificat, cu atat A.D.N. este mai complex, mai greu. Centrul vital numit sine suprem deine in acest caz toat incrctura informaional genetic a individului respectiv. Aceasta este de fapt regula; pentru zei Sinele Suprem reprezint o structur ideal. Atunci, pentru a diferenia centru vital ideal de centrul vital al omului, acesta din urm a fost denumit Purua. 17. Purua, de mrimea degetului mare, sinele luntric, este ntotdeauna situat n inima oamenilor. Pentru aceasta ar trebui smulg din propriul corp precum smulgi trestia din iarba munja. Pe el rebuie s-l cunoasc ca pur i nemuritor. (Katha Upaniad- partea doua- al treilea capitol) 12. Purua, ne mrimea degetului mare, stpnul trecutului i al viitorului, st n mijlocul capului.... 13. Purusa, stpna trecutului i al viitorului, de mrimea degetului mare, este asemenea luminii fr fum. El este astzi i de asemenea, el este mine (Katha Upaniad- partea a doua- primul capitol) 2. ...O. Somya, acel Purua este n interiorul corpului, n spaiul din lotusul inimii; n acesta i au originea cele aisprezece pri. (Prasna Upaniad- A asea ntrebare) Structura energetic numit Purua este definitorie pentru un individ, este amprenta sa genetic n M.N. Amprenta genetic a zeilor este extrem de omogen i relativ simpl, particulariti cu atat mai accentuate, cu cat tehnicile de inginerie genetic ale supercivilizaiei sunt mai avansate. i totui,...cum arat Purua? Beneficiem in textele vechi de mai multe descrieri, dar apelez la cea mai sugestv, inscris in Zohar, ce vine din partea supercivilizaiei Dumnezeului biblic. Ea descrie intr-o pild, atat centrul vital Purua, ct i inveliurile energetice ale fiinei umane. Cnd regele Solomon a cobort n gradina cu nuci, a luat o coaj de nuc i a fcut o asemuire ntre nveliurile unei nuci i cele duhuri care insufl dorini ptimae n fiinele omeneti, dup cum este scris plcerile fiilor oamenilor se trag din demoni femeieti i brbteti. ... Sfntul binecuvntat fie El, - a gsit c este de trebuin s zideasc toate lucrurile n lumea aceasta spre a asigura acesteia

continuitate ei; astfel ca s fie s spunem aa un creier nconjurat de multe cmue. Lumea ntreag este construit dup principiul acesta, lumea de sus i lumea de jos, de la cel dinti punct tainic pn la cea mai ndeprtat dintre etape. Exist tot felul de nveliuri, unul pe deasupra celuilalt, i un duh n alt duh, astfel c fiecare lucru este coaja de nuc a altuia. Punctul primordial este o lumin luntric, aa de strvezie, aa de fin i aa de curat, nct este mai presus de orice nchipuire. ntinderea acestui punct ajunge s fie un palat care alctuiete un nveli al punctului acestuia, cu care d natere la raze ce nu se pot cunoate de noi nc din priiicin c sunt strvezii . Palatul, care este nveliul acestu punct de necunoscut pentru noi, posed o iradiere de neneles i de nevzut, totui mai puin subtil i mai puin strvezie dect punctul tainic de la nceput. Acest palat este ntins n lung i n lat n lumina cea de la nceput care este un nveli pentru el. ncepnd de la acest punct aflm nveliuri peste nveliuri i ntinderi peste ntinderi, fiecare cutnd un nveli pentru cel urmtor, aa cum este cmua creierului i creierul unul fa de cellalt. n felul acesta, fiecare lucru mai nti este un nveli i devine creier n etapa urmtoare. Acelai proces se petrece n jos, astfel c n lumea aceasta, dup un astfel de model, omul combin creierul cu pielia ce-l nvelete, duhul cu trupul, totul ca s fie ordinea cea mai desvrit a lumii. (Zohar- simbolul nucii 1, 19 b) [1] Practic, in textul de mai sus, fiinele extraterestre recunosc c tehnica inc nu le permite o analiz foarte exact a A.D.N.M.N., ci doar una grosier. Nici vorb de posibilitatea LOR de a produce n serie C.S. Acesta este un obiectiv relativ indeprtat. Pan atunci, aa cum omul a ajuns s fac analiza A.D.N. material, s manipuleze i chiar s produc gene umane, tot aa zeii fac analiza grosier a A.D.N.M.N., pot s manipuleze i poate chiar s produc anumite structuri genetice in M.N. Despre aceste lucruri ins, voi discuta pe larg, la timpul potrivit. Concluzii: Revin la reprezentarea schematic de la inceputul de capitol i reiau ideea c cea mai corect reprezentare este aceea care imagineaz fiina energetic om, cu niveluri energetice mai largi de materie subtilnegativ, ce conin nivele subjacente de materie mai dens i frecven a vibraiei mai sczut, avand in centru corpul fizic, ca maximum de densificare a fiinei energetice totale. Aceast reprezentare arat echilibru dinamic, interdependena fiziologic a celor trei corpuri i mai ales faptul c centrul fiinei reprezentate corpul energetic are rolul de a media relaia fiziologic intre C.S. i corpul somatic. Scriam cu convingere la corpul energetic, faptul c el moduleaz informaia A.D.N., motivand complexitatea structurii i mai ales complexitatea de realizare a racordului cu corpul somatic, tocmai prin complexitatea informaiei de modelat informaia A.D.N.M.P. Observm c, de fapt, urmtorul racord corp energetic corp astral este la fel de complex. Eu consider ins, un singur racord in materie negativ, cel intre corpul energetic i C.S. in ansamblu. Acest racord este la fel de complex ca cel intre corpul energetic i

corpul somatic pentru c el se realizeaz codificat pentru toate elementele informaiei A.D.N. De ce? Simplu i logic: C.S. DEINE INFORMAIE A.D.N.M.N.! Nu tiu dac structura A.D.N.M.N. este codificat ca structur unic a C.S. sau dac C.S. deine uniti de structur ce conin informaie A.D.N.M.N. la fel cum corpul somatic are uniti de structur (celula) ce conin A.D.N. Eu cred c varianta a doua este mai logic. Unitatea central a fiinei in M.N., denumit de vechii indieni Purua, deine, se pare, toate elementele structurale corespunztoare unei fiine umane. Aceast unitate rmane vie dup moartea corpului somatic. Ideea c spiritul deine informaie A.D.N. este puternic sugerat de ctre Biblie. In clasa a cincea toi copii inva la matematic despre metoda reducerii la absurd. Aceasta se aplic intr-o situaie alternativ (A i B), atunci cand nu ai suficiente elemente s susii varianta A ce pare logic. Concret, varianta A tii c este adevrat, dar nu o poi demonstra. Atunci presupui c varianta B este cea adevrat. Introducerea datelor false ce susin varianta B, vor dovedi ins c aceasta nu poate fi susinut. Rezult logic, c varianta A este singura soluie corect a problemei. In cazul Bibliei vom asista la un program riguros de inginerie genetic prin care se creeaz cele 12 semiii ale lui Israel. Programul se incheie prin recoltarea unei pri din aceast familie, fiecare individ fiind in stare (form) de spirit. Recunoaterea celor 12 ramuri ale familiei Israel presupune reprezentarea foarte detailat, foarte fin a A.D.N.M.N. pe corpurile spirituale recoltate. Este logic c dac structura A.D.N.M.N. nu ar fi reprezentat pe corpurile spirituale, atunci triajul genetic (judecata de apoi) nu ar mai fi posibil. Faptul c acest triaj exist, dar mai ales modalitatea in care se desfoar sugerez puternic existena A.D.N.M.N. codificat in C.S.. Despre aceste lucruri ins, vom vorbi foarte detailat. i dac am inceput s fac deja referiri la Biblie, trebuie subliniat c in aceast carte apar deseori situaii ce ne sugereaz alctuirea unei fiine vii din complexul corp somatic C.S. Ideea este prezentat in multe feluri, unul dintre acestea fiind chiar conceperea lui Adam : Atunci, lund Domnul Dumnezeu rn din pmnt, a fcut pe om (corpul somatic n.a.). i apoi a suflat n faa lui suflet de via (C.S. n.a.) i s-a fcut omul fiin vie. (Facerea 2-7). Adic a racordat cele dou corpuri. Acelai lucru ne este sugerat de aa zisele invieri prezente in Biblie : 21. i suflnd de trei ori peste copil a strigat ctre Domnul i a zis Doamne Dumnezeul meu, s se ntoarc sufletul acestui copil n el. 22. i a ascultat Domnul glasul lui Ilie i s-a ntors sufletul copilului acestuia n el i a nviat (Regi 17) sau un alt exemplu: 54. Iar El (Iisus), scond pe toi afar i apucnd-o de mn, a strigat zicnd:Copil, scoal-te! 55. i duhul s-a ntors n ea i a nviat ndat; i a poruncit El s i se dea s mnnce. (Luca 8). Dac cei doi subieci au fost in moarte clinic sau nu este mai puin

important acum. Observai, v rog, doar racordul corp somatic C.S.. Acest racord nseamn via. In concluzie: racordul C.S. corp somatic se realizeaz prin efortul continuu al corpului energetic ce menine informaia A.D.N. intr-un echilibru dinamic. Fiina energetic global OM menine in totalitate informaia A.D.N. Intreaga homeostazie biochimic, energetic, material, imaterial, intregul efort energetic VIAA se desfoar pentru a modula in parametri optimi relaia A.D.N.M.P. A.D.N.M.N., pe scurt, pentru a menine informaia A.D.N. Moartea Tradiiile orientale, ca i cele cretine, ne inva c omul moare numai somatic, spiritul avand capacitatea de a tri ca fiin energetic independent organizat in materie subtil, negativ. Atunci ce este de fapt moartea? Definiie: moartea somatic (fizic) reprezint incapacitatea corpului energetic de a corela informaia A.D.N.M.P. cu informaia A.D.N.M.N. Aceast definiie este echivalent cu moartea despre care noi oamenii vorbim in mod curent. Din punct de vedere biblic, este echivalent cu moartea cea dintai. In urma morii somatice C.S. se desprinde de corpul fizic; racordul corpului energetic inceteaz s existe. Acest proces nu are loc intr-o clip, ci este un proces de durat ce se intinde practic inainte i dup momentul in care noi declarm oficial moartea. Nu vei vedea scris ins, in nici o foaie de observaie dintr-un spital c pacientul a murit intre ora 9.30 i 10.15 spre exemplu, ci a murit la ora 9.45. De obicei, excluzand morile traumatice, accidentale, sunt semne care anun c moartea somatic se apropie, traduse in principal prin deprimarea funciilor vitale, pierdere in greutate, deshidratare, hipotensiune, hipotermie, tulburri de senzor i ale strii de contien, respiraie modificat cu deprimare a centrilor respiratorii. Toate aceste procese sunt observabile i msurabile cu instrumentele medicinei occidentale. Atunci cand respiraia inceteaz orientalii spun c prana sau Qi nu mai intr in corp i numai poate hrni fiina energetic total. Ei susin c o parte a energiilor structurate in corpul energetic capt o nou structur fluid care curge spre prima chakr. De aici, energia ascensioneaz spre chakra corespunztoare nivelului de contientizare a lumii la care a ajuns individul. Acesta este momentul oficial al morii din punct de vedere occidental, moment in care fiina eteric, in materie negativ, incepe s perceap realitatea de dincolo, trecerea in lumea materiei negative. Fiina eteric incepe s se desprind de corpul somatic, iar partea de energie negativ ce aparine corpului energetic care prsete corpul somatic va iei din acesta prin chakra mai sus amintit. Acest proces are loc in aproximativ o jumtate de or i este preferabil s se desfoare in linite, demnitate, dac se poate in prezena celor dragi. In acest mod ne desprim de fiina spiritual pe care am iubit-o intr-un mod civilizat, demn i o ajutm s depeasc ea insi acest moment, fr dificultate. In urma acestui proces fiziologic corpul somatic rmane impreun

cu o parte a corpului energetic colabat i intr intr-o degradare progresiv. Corpul energetic va dispare complet dup 40 de zile, aa cum am mai discutat. C.S. cu memoria vieii codificat n bile de memorie incepe voiajul astral. Ce se intampl in lumea materiei negative este mai greu de aflat (dar nu imposibil). Se nate o nou intrebare, pentru mine foarte important, pentru alii fr sens ... Pacienii din terapie intensiv care intr in com profund avand toate criteriile de moarte cerebral indeplinite, cu funciile vitale deprimate, aa-zisele legume, care sunt protezate respirator u nu numai, dar care din lipsa aparatelor mor imediat, MAI AU C.S. RACORDAT SAU NU ? In aceast viziune general asupra fiinei umane, intrebarea devine extrem de important, mai ales pentru noi, medicii de specialitate A.T.I. Prerea mea este c aceti pacieni ii pierd totui in primele ore C.S.. Desprinderea fiinei eterice de som este mai dificil, are loc intr-un mediu neprielnic (agitaie, zgomot), iar noi, cei ce hotram protezarea funciilor vitale facem mai mult ru fiinei in materie negativ OM. De cele mai multe ori un anestezist cu ceva experien poate estima care dintre pacieni se va intoarce la viaa fizic i care nu. Deocamdat ins, nu putem proceda decat conform algoritmilor in vigoare. Aceasta este una dintre intrebrile pe care un anestezist i le poate pune. A fi aproape de pragul dintre via i moarte ii schimb uneori, fr s vrei, modul de a gandi. Credei c este intampltor faptul c o alt anestezist, Jeanine Fontaine, care a lucrat ani de zile intr-un centru de chirurgie cardiovascular, autoarea celebrei Medic de trei corpuri, a apreciat valorile medicinei alternative? Eu cred c nu... S vedem ce se intampl mai departe cu C.S.. Este el venic? Este indestructibil? Nici una, nici alta, dup prerea mea. Venicia... ce este venicia? Totul este de fapt relativ. Dac ne gandim la Adam despre care Dumnezeu spune: ...acum, nu cumva s-i intind mana i s ia roade din pomul vieii, s mnance i s triasc n veci... (Facerea 3-22), vom vedea pe parcursul lucrrii c acest in veci inseamn vreo 900, maximum 1000 de ani pmanteti. Sigur, in comparaie cu sperana noastr la via este foarte mult. Dar ce ar spune o musc despre noi sau o biat eferemid care are un ciclu de via de cateva ore? Pentru ele, noi suntem venici! Parcurgand paginile crii, fr a vrea s anticipez prea mult, vei vedea c decodificarea bilelor memoriei este posibil prin hipnoz regresiv. Faptul c supraamintirea vieilor mult anterioare plete in comparaie cu cea a vieilor mai apropiate pe axa timpului de viaa in curs, este un argument pentru tergerea acestor memorii structurate, sub aciunea factorului timp. Este posibil ca i ali factori pe care nu-i cunoatem, s contribuie la deteriorarea C.S. Cel mai solid argument in favoarea acestei idei const in necesitatea ca Dumnezeu, fiin spiritual, s fie revigorat, innoit, regenerat. Pe de alt parte, faptul c un C.S. se poate reincarna la distant de sute i chiar mii de ani pe axa timpului, sugereaz capacitatea acestuia de a fi viu multe mii de ani. Prerea mea este c viaa somatic constituie o

regenerare din punct de vedere a informaiei A.D.N.M.N. pentru un C.S. Cu cat va avea mai multe reincarnri succesive cu atat memoria lui A.D.N. va fi mai solid. Lipsa reincarnrilor intr-o perioad de mii de ani consecutiv, cred c duce la tergerea progresiv a memoriilor C.S., la o dezorganizare progresiv a arhitecturii generale, inclusiv la tergerea memoriei A.D.N. fcand posibil o alt via somatic. Aceasta este doar o prere proprie. Despre reincarnare vom mai vorbi separat... In Biblie este definit i moartea cea de-a doua, care inseamn moartea sufletului, a C.S. Aceast moarte, distrugere a spiritului este posibil intr-un dispozitiv special numit iezerul de foc noiune despre care vom discuta pe larg. In acest dispozitiv, moartea se datoreaz supunerii C.S. radiaiei nucleare sau unei radiaii de insoire a acesteia: ...moartea i iadul au fost aruncate in raul de foc. Aceasta este moartea cea de-a doua: iezerul de foc. (Apocalipsa 14-21) Nu fac nici un comentariu, deoarece voi explica pe larg la timpul potrivit. Creierul - un analizor de frecvene Cred c v intrebai: dac gandurile, memoria, logica, stocarea informaiei aparin C.S., M.N., atunci ce rost mai are creierul, sistemul nervos central? Putem tri fr creier? Bineineles, nu! O tie i un puti de cinci ani. Atunci care este rostul lui? Probabil, creierul este organul despre care s-a scris cel mai mult. De ce? Pentru c in ciuda acestui fapt , este cel mai puin cunoscut. Cercetrile intreprinse in ultimii ani asupra fiinei umane au pus in eviden natura bioelectromagnetic a energie sale. Astzi se tie c principalul generator de unde bioelectromagnetice este sistemul nervos, in special sistemul nervos central. Se cunoate din ce in ce mai mult despre modalitatea in care sunt generate bioundele, se cunosc destul de bine fenomenele biofizice i biochimice de generare i de transport al sarcinilor electrice in corpul neuronal i interneuronal. Numeroase institute de cercetri studiaz procesele intime care definesc omul ca generator i rezonator de microunde electromagnetice. Dintre acestea amintesc: Institutul Naional de Inventic Iai Romania i Institutul de Fiziologie din Universitatea Kyan Kenhaus Eppendorf Hamburg Germania. Cercetrile au demonstrat c influxul nervos are vitez mare i caracter electric. El dezvolt simultan i biounde electromagnetice. Din punct de vedere biofizic neuronul i intregul sistem nervos constituie biogeneratori de unde electromagnetice care insoesc intreaga activitate uman. Astzi se elaboreaz noi concepte biofizice ale funcionrii celulei, in particular ale neuronului. Observaiile pornesc chiar din nucleul celulei, unde informaia genetic constituit in A.D.N. este structurat pe un ax antiparalel dubluhelicoidal, spiralat cu caracter dielectric, ce determin ci rapide de acces i de transport al electronilor in nucleul celular i mai departe, in celule. Celula nervoas (neuronul) este o celul particular, caracterizat histologic prin existena mai multor terminaii numite dendrite i o terminaie cu lungime mare numit axon. Acesta este acoperit cu o teac intrerupt din loc in loc, la intervale egale formand mici strangulri. Circulaia electronilor de-a lungul axonului, cantitatea de sarcin electric care trece prin axon, este reglat de un

singur nucleu. Trecerea fluxului nervos se insoete de flux magnetic datorit profilului cilindric al axonului, in a crui compoziie intr diverse substane chimice cu dispunere spaial, ce determin efectul de camp magnetic - biocamp. Constantin Bursuc i colaboratorii demonstreaz, in paralel cu ali cercettori diseminai pe mapamond, c inveliurile axonului se comport ca nite oglinzi bioelectromagnetice, in care campul este amplificat, neuronul fiind un adevrat biolaser inclus intr-o succesiune de circuite oscilante. Pe de alt parte, este demonstrat c circulaia de sarcin de-a lungul axonilor transform fiina uman intr-un circuit oscilant de factur biologic, adic intr-o bioanten. Diverse experimente extrem de sofisticate au demonstrat c sistemul nervos central genereaz i operez cu biounde electromagnetice. Astzi s-a experimentat montarea de microprocesoare care valorific superior potena radiobioenergetic a sistemului nervos central. S-a reuit prin intermediul acestora s fie transmise semnala auditive sub form de impulsuri electrice de la distan ctre microprocesor i mai departe ctre analizorul auditiv, care a decodat informaia promit. Se pare c astfel de studii sunt destul de avansate in institutele care practic deja implanturi cerebrale de microprocesoare, care transform omul in robot. Tocmai de aceea, despre astfel de studii vei auzi mai puin. Nu intenionez s i un curs de neurologie, co doar s subliniez c efortul fcut in aceast tiin in ultimii ani a fost orientat spre a gsi modele, soluii de funcionare ale creierului pornind de la unitatea de structur a creierului neuronul, de la modalitatea in care acesta se conecteaz cu ali neuroni realizand structuri mai complicate: centri, staii, etaje de analiz i control. Au fost fcui pai importani in neurofiziologie, capitol fascinant al fiziologiei. Se cunoate in prezent modalitatea de sintez stocare eliberare de diveri mediatori chimici produi de neuron, marea majoritate avand structur proteic. Neurochirurgul american Karl Pribram a cutat timp de 30 de ani sediul memoriei. Sacrificarea oarecilor pe altarul tiinei pentru a afla acest lucru, nu a dus nicieri pentru c oarecii, dei lipsii de diverse pri ale creierului lor, nu puteau fi determinai s uite...Se cunoate mult din neurofiziologie, din modalitatea in care creierul coordoneaz viaa de zi cu zi a fiinei noastre, dar cu toate zecile de mii de pagini scrise, cu toat cunoaterea materiei pozitive numit creier, tonele de cri scrise nu ajut prea mult la dezlegarea enigmei privind modalitatea de a gandi, de a contientiza, de a prezenta mental, de a elabora modele logice, de a stoca amintirea i aa mai departe. In acest domeniu are loc o adevrat revoluie in dou sensuri. In primul rand noutatea modalitii de a aborda funciile creierului reprezint o revoluie, iar in al doilea rand momentul devine revoluionar prin numrul mare de oameni de tiin ce devin adepii noilor concepte. Modelul hologramei este unul dintre aceste concepte ce stau la baza noilor teorii ce privesc funcionarea creierului. Holograma este o realizare tehnic superb, este o imagine tridimensional, spaial, care are o proprietate deosebit: fiecare prticic a ei este in stare s reproduc intreaga imagine sau folosind alte cuvinte, unitatea de structur definete (conine) intregul. Creierul se pare c funcioneaz intr-un fel asemntor.

Vizualizarea unui far de Renault Megane duce la reprezentarea mental instantanee a intregului autoturism sau vederea unei maini reproduce mental imaginea omului. In anul 1947 Dennis Gabor a descoperit modalitatea de a transforma imagini ale obiectelor in game de frecvene inregistrate pe un film holografic i de a transforma aceste frecvene in imaginea obiectului iniial, realizand astfel primele holograme. Inventarea hologramei l-a condus pe Karl Pribram la abandonul cutrii substratului material al memoriei. Computerul numit creier realizeaz analize complexe asupra frecvenelor tuturor datelor pe care le primete prin simuri. Imaginile recepionate nu sunt decat decodri ale gamelor de frecven pe care creierul le percepe. Filmul holografic se proiecteaz permanent mental ca imagine recepionat. Cam acelai lucru se intampl i pentru celelalte simuri receptori analizori de frecvene. Nu numai ochiul, dar i urechea i celelalte simuri sunt analizori de frecven. Teoria ce se impune este: creierul construiete o realitate concret, interpretand frecvenele dintr-o dimensiune care transcende timpul i spaiul (Patrick Drouot). Pentru a sublinia natura dinamic a universului ce se reflect in imaginile recepionate de creier, David Bohm a introdus termenul de holomicare. Profesorul William Tiller de la Universitatea Stanford California, autorul diagramei ce-i poart numele, este adeptul acestui model holografic de creare a reprezentrilor realizate de creier i afirm c toate lucrurile trebuie considerate corpuri de realitate impermanent. Cu alte cuvinte, tot ceea ce percepem nu reprezint decat o iluzie oferit de propriile noastre simuri. Sub acest aspect, se tie bine c diverse fiine ale scrii filogenetice creeaz imaginea aceluiai obiect total diferit; vederea poligonal a albinelor este un exemplu in acest sens. Rmane intrebarea: unde se codific aceste frecvene, unde stocm amintirea, unde este eul, sinele? Se pare c acest superb organ, - creierul permanent obiect de studiu, nu reprezint decat computerul fiinei energetice globale ce se numete om. Creierul are rolul de interfa intre expresia sufletului i viaa fizic (Patrick Drouot), conecteaz realitatea M.N. la cea a M.P. avand rolul de traductor, analizor, sintetizeaz i interpreteaz evenimentele ce au loc la grania material/imaterial. Stocarea informaiei se face ins, in aa-zisele bile de memorie, organizate pe C.S. in M.N. Cum se face accesul la informaie? Nu voi descrie intim acest acces, nici nu m-a pricepe prea bine, dar voi face cateva observaii. Neurofiziologia ne inva c strile funcionale ale creierului sunt in numr de patru: - starea de veghe; - starea de somn lent; - starea de somn paradoxal, in cursul cruia se elaboreaz visele; - starea de hipnoz. Decodarea bilelor memoriei Se face avand in vedere strile funcionale ale creierului, in mai multe modaliti: 1- fiziologic; 2- suprafiziologic; 3- tehnic.

1. Cea mai fiziologic decodare a bilelor memoriei are loc in starea de veghe. Accesul la amintirile noastre este simplu; putem reproduce mental o mulime de evenimente trecute care se inlnuie ordonat i au o situare destul de clar, corect pe axul timpului, mai ales dac acel eveniment nu este prea indeprtat. 2. Exist dou posibiliti suprafiziologice de decodare a informaiilor din bilele memoriei ce au unele asemnri, dar i multe deosebiri. Ele se refer la stri fundamentale diferite ale creierului, in care supraamintirea este posibil. I. Prima modalitate de acces la supraamintire const in aplicarea tehnicilor de meditaie, in scopul contientizrii superioare. Meditaia, expansionarea nivelului de contien reprezint noiuni greu de ordonat, greu de definit, cel puin pentru mine. Ce bine este cand beneficiem de definiii clare, care nu-i las loc de indoieli i mai ales care te lmuresc pe deplin! Nu am nici o pretenie c voi face lumin in acest domeniu. Nici nu a putea, deoarece eu nu am fost niciodat intr-una din situaiile clinice in care se incadreaz noiunile de mai sus. Invturile vechi, nu conteaz din ce col de lume (indiene, chinezeti, amerindiene, africane, africane etc.), au indemnat omul la meditaie! Ce este meditaia i ce ofer ea? Nu am gsit o definiie clar, dar a putea s-o denumesc acea stare de linite cultivat in care fiecare incearc s-i descopere eul, in care accede la un nivel superior de inelegere a lumii inconjurtoare, in scopul gsirii i integrrii propriei dimensiuni in mediu, in scopul gsirii sentimentului de uniune cu Universul i a modalitii de a transcede spaiul i timpul. Acest lucru se poate face avand un invtor, caz in care ansele de reuit sunt mai mari. Pentru unii ins, totul se intampl de la sine. Ne intoarcem acum cu picioarele pe pmant, la cartea de fa ce-i propune o abordare a invturii vechi din unghiul de vedere al tiinelor moderne. Apelez din nou la Patrick Drouot, personajul cheie al acestui capitol. Menionez inc odat metoda prospectiv, tiinific, multilateral. integrat, in care acesta ne informeaz despre aceste aspecte atat de puin palpabile, abstracte pentru unii dintre noi, de neineles pentru muli alii. Vom urmri impreun filmul unui experiment de expansiune a strii de contien descris de Patrick Drouot, experiment ce a avut loc la data de 20 iulie 1989 in S.U.A. la Monroe Institute. In cursul unor experimente anterioare fusese evideniat faptul c starea de expansiune a contiinei pe un nivel superior a fost insoit de inregistrarea electro-encefalografic (E.E.G.) de unde (delta) caracteristice somnului paradoxal i unde cu totul particulare cu frecven ridicat i amplitudine mare ce au fost denumite y (gamma). In mod normal, in cursul strilor meditative se inregistreaz unde (alfa) i (theta). Experimentul, ce-i drept, avea o not cu totul particular i urmrea prospectarea bilelor de memorie ale unui subiect ce nu se afla in imediata apropiere a exploratorului. Alternana de unde (alfa) i (theta) inregistrate E.E.G. au coincis cu inregistrarea unei activiti

sincrone in ambele emisfere cerebrale intr-un ritm coerent i unic, eveniment neurofiziologic ieit din comun ce a putut fi reprezentat grafic i cartografiat (raportat la intreaga activitate cerebral). Cei ce au condus tehnic experimentul au incercat reproducerea lui. Nu numai cu undele y (gamma) au fost din nou inregistrate, dar astzi beneficiem (cred eu) prin acest experiment, de cea mai interesant i mai frumos descris stare de expansiune a contienei. Reproduc: Am trecut prin erupia y, gaura neagr. De cealalt parte, o stare de contien imens, infinit. M-am simit cptnd o dimensiune original, dimensiunea MEA, aceea pe care am avut-o, pe care o am i pe care o voi avea n eternitate. Este ca i cum a fi realizat c ceea ce sunt n form nu este dect o proiecie a acestei contiene i c fiinele umane nu sunt dect proiecii rencarnate a ceva ce le depete... Exist acolo o impresie de putere imanent, de generozitate, cldur, aur. Aceste valori energetice nu sunt nici fluide, nici solide, ci seamn cu nite pulberi energetice. Este foarte mult lumin , dar nu pot s spun strlucire, ci pur i simplu lumin. Este ca i cum s-ar compune dintr-o multitudine de mici pete de aur, nimic altceva dect asta, cu o putere fantastic nchis n ele i cldur, ... Pot s m transform, dar nu pot s dispar... Nu mai am impresia de-a merge n planuri inaccesibile, eu sunt ca i cum a fi ajuns la ceva continuu. Aceast poart este fcut din toate culorile, inimaginabile, care se combin fr s se amestece Totul pare s fie format dintr-o multitudine de pete luminoase. Acesta pare s fie modul real al fiinei ... n acest stadiu nu mai eram Patrick Drouot, fiin ncarnat, care se exprima, ci realmente Universul care vorbea prin Univers, o contiin nelimitat, care vorbea printr-o contiin fr limite. Totui, nu eram separat de baz, nu eram separat de corpul meu , eu cunoteam dimensiunea mea ncarnat acolo jos, foarte jos, ntr-o vibraie complet inferioar. [2] Cuvintele nu ar face decat s pteze trirea inalt descris mai sus. Ce este foarte important pentru noi? Faptul c in cursul experimentului, aparatele, bietele noastre construcii tehnice ce scot la suprafa doar perifenomenele, evenimentele fizice mai puin importante, cred eu, au inregistrat din nou erupia de unde y i activitatea sincron a undelor cerebrale. Este important c aceste stri de expansiune a contienei pot fi evideniabile, msurabile prin ceva. Mai mult decat atat: in urma unor studii riguroase, astzi se pot obine stri asemntoare ale creierului folosind diveri stimuli externi: lumini, campuri electromagnetice, sunete. Astfel se pot induce stri artificiale asemntoare meditaiei profunde, dar se poate obine i euforie sau trirea sentimentului de uniune cu ceilali sau concentrare sporit, creativitate, supraamintire vigil. Acest domeniu este foarte aproape de un altul, extrem de sensibil i anume, de studiile privind armele psihotronice. Dei se cerceteaz mult, vom afla foarte

puine referitor la acest gen de studiu... In concluzie, subliniez faptul c laboratoarele moderne incep s aib acces la studiul tainelor C.S. Acest fapt este important! II. A doua modalitate suprafiziologic de decodare a bilelor de memorie este hipnoza. Nu cred c exist in momentul de fa o definiie a hipnozei legat de mecanismele ei intime. De aceea v voi prezenta o definiie descriptiv ce surprinde o sintez a evenimentelor clinice. Hipnoza este o stare specific neuro-psiho-fiziologic care poate fi provocat de o alt persoan sau poate fi autoprovocat i in care pot apare fenomene disociative neuropsihice particulare, cu instlare spontan sau ca rspuns la stimulii cei mai diferii. Starea hipnotic se caracterizeaz prin modificri neuro-fiziologice i psihice, prin modificri sau alterri ale campului contienei, datorat unei permeabiliti sugestive sau fa de autosugestie i prin apariia unor rspunsuri i conduite care nu caracterizeaz in mod normal subiectul. Acesta, in stare de veghe nu-i mai amintete ce s-a petrecut cu el in somnul hipnotic. (Mihai elaru Hipnoza- 1996). Datele E.E.G. i alte date de fiziologie ca metabolismul bazal, respiraia, rezistena electric a pielii etc., justific incadrarea hipnozei ca stare particular a strii de veghe. Dei este cunoscut de cel puin 6.000 de ani de toate civilizaiile vechi precum sumerienii, egiptenii, care au folosit hipnoza in cele mai diverse scopuri de la magie la anestezie, ritualuri, se consider c bazele moderne au fost puse in secolul trecut. Printele modern al acestei discipline este James Braid (1795-1860), cel care a publicat in 1843 lucrarea Neurohypnology. In funcie de profunzimea hipnozei, aceasta este caracterizat de un bogat polimorfism clinic, de la imposibilitatea efecturii mivrilor voluntare pan la amnezie, anestezie i uneori la recepionarea telepatic de diverse mesaje, de obicei la comanda hipnotizatorului (telerecepie). Pentru ilustrarea poliformismului clinic al strii de hipnoz v prezint una din scalele de hipnotizare. Scala Duorot cu 18 grade A. Hipnoza lejer 1. Paralizie a membrelor; 2. Contractri ale membrelor; 3. Rigiditate; 4. Micri automate; 5. Anestezie localizat; 6. Alterare tactil. B. Hipnoza mijlocie 7. Sugestii posthipnotice; 8. Halucinaii simple; 9. Posibilitatea de a conversa; 10. Amnezie. C. Hipnoza profund 11.Posibilitatea deschiderilor ochilor; 12.Halucinaii vizuale complete; 13. Hipermnezie; posibilitatea de regresie hipnotic;

14.Micri involuntare; 15.Sugestii posthipnotice; 16.Anestezia planurilor profunde; 17.Anestezie total. D. Ultimul stadiu 18.Coma hipnotic sau anestezia generalizat. Dup alte scale in ultimul stadiu se incadreaz amneziile sistematizate sau complete posthipnotice. Prezentarea evenimentelor clinice care au loc in cursul hipnozei este foarte important pentru inelegerea lucrrii mele, deoarece dup prerea mea, toate crile sacre ale omenirii au fost scrise in urma acumulrii, implantrii de informaii sub hipnoz. Vom vedea c Lumea Intraterestr (L.I.) ii prezint astzi cartea de vizit utilizand aceeai metod ancestral. In funcie de gradul de profunzime al hipnozei, de abilitatea, experiena, fora celui ce induce-conduce hipnoza, dar mai ales de calitile subiectului aflat in hipnoz, se poate obine telerecepia. Cel mai interesant fenomen de telerecepie al istoriei noastre cunoscute este legat de personalitatea lui Edgar Cayce (1877-1945). Astzi continu s se studieze atat modalitatea lui Edgar Cayce aflat sub hipnoz a enunat cele 14.246 de lecturi cat i veridicitatea acestora. Cel ce a fost numit profetul adormit nu a avut niciodat un control asupra lecturilor sale i a negat existena unui singur spirit controlor-informator. Edgar Cayce a avut acces sub hipnoz la rezervorul de informaie universal. A fost in stare s contacteze corpuri spirituale (ale viilor i ale morilor) i s gseasc oriunde informaia dorit. Aici ins, se pune problema corectitudinii acestor informaii. Prerea mea este c un C.S. poart mult informaie fals. De exemplu intreaga mea teorie s-ar putea s nu aib corespondent in realitatea prezent i viitoare, dar ea va fi purtat de corpul meu spiritual. Un eventual decodor ar putea s-o ia de bun intr-o zi. Problemele puse de cazul Edgar Cayce sunt multiple, iar lecturile ce privesc istoria timpurilor trecute, contemporane i viitoare, sfaturile medicale, problemele legate de reincarnare, enigmele Terrei .a.m.d. trebuie privite cu mult discernmant. In privina datelor istorice, mai ales asupra celor ale istoriei vechi precum a civilizaiei atlante, nu putem decat s acceptm acele informaii in lipsa posibilitilor de ale corela i verifica. Englezoaica Eileen Garett medium renumit al epocii, ce pretindea c se afl sub controlul unei entiti persane numite Uvani, intr in trans (prefer termenul autohipnoz) i intreab entitatea de unde vine fora mediumic a lui Edgar Cayce. Rspunsul nu intarzie: El folosete resursele propriului spirit pentru a vedea, a auzi i a inelege. Dar o poate face pentru a dobandi in vieile anterioare inelegerea multor lucruri. Informaiile date de acest corp fizic sunt obinute prin puterea spiritului asupra spiritului, adic prin puterile spiritului asupra materiei fizice, datorit sugestiei hipnotice care este dat prii active a subcontientului. Acesta ii ia informaiile din ceea ce a acumulat altdat sau din ceea ce-i dau alte spirite trecute... [3] M vei acuza, poate, c imi plec urechea la informaii mediumice, c alunec pe acel tram al faptelor greu verificabile ce par la marginea arlataniei. Dar, citii singuri

i vei vedea c informia universului lui Edgar Cayce nu poate fi ignorat in totalitate. O bun parte a psihologilor i psihiatrilor consider c hipnoza, transa, meditaia, activitatea mediumic sunt noiuni total diferite. Eu cred ins, fr a fi specialist in acest domeniu, c aceste teme au cel puin un element comun: o penetrabilitate crescut spre bilele memoriei, comparativ cu starea de veghe, ctre acele bile organizate in M.N. ce aparin atat propriului C.S. cat i spre bilele altei persoane care este explorat de cel ce conduce edina de hipnoz sau spiritism. Privind accesibilitatea la informaie, hipnoza se aseamn inclusiv cu strile de expansiune ale contienei. Dac revedei scala Duprot vei vedea inscris in dreptul nr. 13: hipermnezie, posibilitate de regresie hipnotic. Acesta este studiul ce ne intereseaz mai mult, deoarece in acest stadiu este permis o decodare a bilelor memoriei intr-o manier cu totul particular. Unul dintre psihologii care aeaz pe baze incontestabil tiinifice hipnoza regresiv este Martin Sorge. Cu profesionalism, cu o logic greu de combtut, domnia sa construiete i exploreaz lumea multidimensional (pendadimensional cu tei variabile pentru spaiu i dou pentru timp) in care cltorete spiritul dup moartea cea dintai. Abilitatea lui Martin Sorge nu const numai in a conduce o hipnoz regresiv dincolo de segmentul temporal al vieii in curs a celui hipnotizat, ci i in cercetarea tramului, lumii vecine, a M.N. pe care C.S. liber o percepe, o parcurge, o exploreaz. Sunt extrem de interesante concluziile legate de capacitatea de percepie a C.S. aflat intre dou reincarnri. Iat cum construiete Martin Sorge spaiul pentadimensional al lumii vecine in M.N. (nu o denumete paralel, pentru simplu motiv c avem acces la explorarea ei). Observaiile sunt simple i logice i pleac de la ideea c pe axa timpului pe care noi il percepem ca trecut i viitor, prezentul este reprezentat de un punct practic fr dimensiune, deoarece acest punct aparine instantaneu trecutului. Dimensiunea lui este zero. Dac se lrgete timpul lumii de dincolo cu o dimensiune el va deveni o dreapt, de-a lungul creia C.S. poate exista in acelai timp in dou locuri diferite, adic parcurge distana dintre dou puncte instantaneu, cu vitez infinit de mare ce-i permite existena concomitent in dou puncte diferite. Acest eveniment poate fi posibil numai dac C.S. este lipsit de mas. Observm c deja suntem pe calea cea bun a modelului, deoarece acesta se supune legitilor diagramei Tiller. Dac dreapta timp sporete cu inc o dimensiune, va deveni o suprafa, pe care evenimentele devin impisibil de ordonat in secvenialitate, tririle nu se afl ordonate in timp, ci se aeaz indiferent, una lang alta, astfel incat, dintr-o singur privire, putem imbria grupuri intregi de evenimente invecinate pe axa timpului. V rog, reinei aceast idee ca fiind extrem de important. Are mare legtur cu modalitatea in care Biblia a fost imprimat i redactat ulterior. De exemplu, imaginile surprinse de Ioan, cel ce a scris Apocalipsa sunt acronologice. Noi suntem cei care, in mod logic, reuim inlnuirea lor pe axa linear a timpului. Vom vedea de fapt c Ioan surprinde cateva imagini suprapuse in timp, ce sunt filmate din unghiuri diferite. Despre asta vom discuta ins, pe larg.

Construcia plan a timpului din lumea de dincolo corespunde pe de o parte sentimentului de atemporalitate pe care l-au avut cei aflai in moarte clinic i mai ales perspectivei fulgertoare pe care o au acetia asupra evenimentelor intregii viei. Aceste evenimente se succed cu vitez uimitoare, individul chiar retrind pe plan psihic sentimentele trecute. Nu pot s m abin de la o speculaie. Am descris mai devreme modalitatea in care C.S. se desprinde de corpul somatic in cursul procesului numit moarte. In timpul de aproximativ 30 de minute cat are loc desprinderea, creierul are ocazia s revad pentru ultima oar bilele de memorie in ordinea in care acestea ii trec pe sub nas i se despart de corpul fizic. Are loc o decodare rapid, instantanee a evenimentelor codate in inalt frecven, la trecerea bilelor prin faa celui mai indreptit analizator. Martin Sorge a prospectat capacitatea de percepie a spiritului in stare liber, cu mijloacele regresiei hipnotice i consider c aceast capacitate este relativ limitat. Spiritul percepe alte spirite ca sfere de lumin de diverse dimensiuni, cu un nucleu central strlucitor. Fenomenul este posibil dac ne gandim c lumina este und i corpuscul, este un camp electromagnetic ce nu are nevoie de lumin pentru a se propaga. Lumina este perceput in toate culorile posibile, fapt precizat i de Patrick Drouot. Comunicarea ce are loc intre spirite este asemntoare cu cea telepatic; este instantanee i nu are ca suport limbajul, sunt traduceri in modul nostru de comunicare, tot aa cum ne reamintim visele, fr ca acestea s fi avut loc efectiv in plan acustic (Martin Sorge). Lucrurile se complic puin dac ne gandim la morile clinice care au loc de exemplu in cursul anesteziilor generale la pacienii critici. Pacienii povestesc cu lux de amnunte cele intamplate in sala de operaie, ii vd propriul corp pe masa de operaie, vd, aud, percep in general toate evenimentele ce au loc acolo. In aceast situaie particular pacientul rmane legat prin firul de argint de corpul fizic, conform tradiiilor orientale, la fel ca in procesele de expansiune a contienei. Sub acest aspect, tehnic, cele dou fenomene sunt inrudite. Dar ce legtur are asta cu hipnoza? Are! In anumite stadii ale hipnozei pacientul practic este decorporalizat, C.S. expansioneaz i culege informaii din M.N. sau din M.P. la fel ca in strile de expansiune a contienei, la fel ca in moartea clinic. In aceste trei situaii particulare cred c firul de argint ce leag C.S. de corpul fizic face posibil interpretarea informaiei de ctre creier. In aceste situaii este posibil interpretarea evenimentelor ce au loc in M.N. i M.P. concomitent. Ideea este important. Vom vedea c acest aspect de percepie concomitent de decodare a unei largi game de frecvene ce aparin celor dou lumi material i imaterial este prezent in tehnicile de hipnoz la care au fost supui cei care au redactat Biblia. Am vorbit despre decodrile bilelor de memorie ce sunt posibile in diverse stri ale creierului. Cred c nu greesc dac afirm c aceste stri funcionale distincte sunt in numr de cinci.: - stare de veghe; - stare de somn lent; - stare de somn paradoxal;

- stare de hipnoz; - stare de expansiune a contienei 19. Decodare tehnic a bilelor de memorie Aceast modalitate este pur imaginar deocamdat; ine de un stadiu al tehnicii extrem de avansat. Metoda ar consta in scanarea C.S. cu aparate similare computerului tomografic ce realizeaz radiografii in seciune ale corpului somatic sau cu aparatele de rezonan magnetic nuclear care realizeaz cam acelai lucru. Aparatul imaginar ar lua in M.N. Decodarea evenimentelor prezente in bilele de memorie s-ar face prin recodarea frecvenelor inalte caracteristice M.N. in frecvene joase, adaptate simurilor noastre. In aceast modalitate, bila de memorie decodat ar putea oferi o imagine in micare, pe un ecran de televiziune holografic. Evident, imaginea ar fi insoit de sunet, dar i de miros, senzaia de pipit i tot ce inseamn sim uman tradus in game de frecvene. Ce indeletnicire grozav pentru mileniul al treilea (dac il apucm!). O astfel de decodificare prin scanare ar localiza precis bila respectiv, sediul memoriei unui anumit eveniment i ar da posibilitatea currii C.S. de memoriile nedorite, in scop terapeutic (adevrat terapie spiritual) sau... in alte scopuri... Recunosc c ideea mi-a venit citind Biblia, deoarece cam aceasta este modalitatea in care ingerii Supercivilizaiei lui Dumnezeu (S.D.) ii cur, ii lmuresc pe cei culei. Rencarnarea Motto: Aa cum o persoan i leapd hainele uzate i se mbrac cu altele noi, tot aa sufletul ncarnat i leapd corpurile uzate i la momentul potrivit, se acoper cu altele noi continundu-i existena n una din cele trei lumi (Bhagavad-gita II, 22). Acoperiul lumii Tibetul. Intr-o zon uitat de lume, un popor de 4 milioane de locuitori ce ocup i o mic arie in nordul Indiei, unde se afl un guvern in exil, ii continu tradiiile de mii de ani, tradiii ce au la baz o invtur riguroas. Credina in reincarnare, element de baz al filozofiei tibetane este mai mult decat o credin, este un mod de trai, este o constatare! Sanctitatea Sa Ling Rimpoche, astzi in varst de 11 ani, este reincarnarea Sanctitii Sale Ling Rimpoche mort in decembrie 1985. Cum se tie acest lucru? Tehnicile de astrologie tibetan permit descoperirea momentului reincarnrii unui anumit C.S., conform profilului su astrologic, cunoscut de maetrii spirituali ai comunitii. Urmeaz cutarea i recunoaterea copilului, eveniment asupra cruia nu insist. Interesant este certitudinea pe care o au tibetanii cu privire la identitatea unui C.S. reincarnat. In cazul Sanctitii Sale, succesiunea reincarnrilor a putut fi stabilit cu exactitate incepand cu secolul XII! Este reincarnarea un concept imprumutat din filozofiile asiatice? NU! Dac privim atent in dosarele antichitii, observm c ideea apare la toate civilizaiile vechi: egipteni, druizi, daci, greci, amerindieni din nord i sud civilizaia preinca Moche i chiar la evrei. Textele vechi au stat la baza Bibliei originale se pare c au coninut numeroase referiri la reincarnare. Aceste texte au fost epurate de cel puin

dou ori. Prima revizuire nu tiu ce a vizat, ins este amintit de Coran: Spune: ...Cine a trimis cartea pe care a adus-o Moise cu lumin i ocarmuire pentru oameni, pe care ai pus-o pe pergament, ai dat-o pe fa, ins ai ascuns mult din ea i ai invat ceea ce n-ai tiut voi i prinii votri? ... (Sura vitelor VI 91) O alt epurare a Bibliei a avut loc in secolul al VI-lea. Imprteasa Teodora, care-i dorea divinizarea dup moarte a dispus condamnarea invturilor lui Origene marele specialist cretin al reincarnrii. Soul ei, impratul Justinian a convocat in anul 553 consiliul Ecumenic al Constantinopolului la Niceea i a ordonat scoaterea din Biblie a tuturor referirilor la reincarnare. Cartea a fost drastic epurat...Datorit modului particular in care este conceput Cartea crilor, o epurare a unor informaii este extrem de greu de realizat. In Biblie, o informaie important este repetat, reluat in zeci de modaliti, in zeci de formulri, metaforizri, imbinri de versete i uneori, chiar mai multe informaii apar in acelai verset! De aceea, oricat s-ar scoate din aceast carte, restul face in general posibil inelegerea programului. Privind reincarnarea, prerea mea este c in Biblie au rmas suficiente versete care sugereaz acest concept. Voi da i eu cateva exemple: 35. Dar va zice cineva: Cum nviaz morii i cu cetrup au s vin? 36. Nebun ce eti! Tu ce semeni nu d via dac nu va fi murit. 37. i ceea ce semeni nu este trupul ce va s fie (corpul somatic n.a.) ci gruntele gol (C.S. n.a.) poate da gru sau altceva din celelalte. (Corinteni 15) Clar, negru pe alb, nu are nevoie practic de nici un comentariu! Iat un alt exemplu: 16. De aceea noi nu mai tim de-acum pe nimeni dup trup; chiar dac am cunoscut pe Hristos dup trup, acum nu-l mai cunoatem. 17. Deci, dac este cineva n Hristos, este fptur nou; cele vechi au trecut toate s-au fcut noi. (II Corinteni 5) Unele femei i-au luat pe morii lor nviai. Iar alii au fost chinuii, neprimind izbvirea ca s dobndeasc mai mult nviere. (Evrei 11-35). Exemple vei mai gsi pe parcursul crii de fa, nu mai insist acum, dar fac precizarea c, de fapt, conceptul reincarnrii st la baza intregului progrm biblic, reprezint piatra de temelie a intregului program tehnic din care Biblia face parte! Fr descoperirea, de ctre S.D., a legilor ce guverneaz reincarnarea, programul actual, Biblia i Dumnezeul biblic, i cartea pe care o citii acum nu ar fi existat! V vei convinge singuri, parcurgand lectura pagin cu pagin. Scrierile vechi orientale exceleaz in disecarea conceptului reincarnrii, de obicei intr-un limbaj direct: precum cel intrupat in acest trup trece prin copilrie, tineree i btranee, tot aa trece dup moarte i in alt trup... (Bhagavad-gita II 13). Coranul la randul lui aloc suficient spaiu vieii de apoi, fie in exprimri directe, fie mai subtil ca in exemplul urmtor: Nu v cstorii cu muierile cu care s-au cstorit prinii votri doar dac s-a intamplat

inainte... IV-Sura muierilor-26) Ca un scurt istoric al acestui concept , menionez c noiunea a fost introdus in literatura ezoteric de ctre Allan Kardec (1804-1869). Noiunea de reincarnare a fost apoi preluat de Helena Blavotsky (18311891) in cadrul colii teozofice. Apoi Rudolf Steiner, iniial discipol al teozofilor, creeaz o nou coal antropozofia, opera sa fiind de mare importan in spiritualitatea mondial. Edgar Cayce va avea mai tarziu multe lecturi dedicate reincarnrii. Dac colile europene amintite mai sus imbrcau conceptul intr-un stufos ornament oriental, spiritele informatoare ale lui Edgar Cayce il intoxic, zic eu, cu mult informaie fals. Inaite de a ne ocupa de legile ce guverneaz reincarnarea, a vrea s v prezint pe scurt un caz deosebit, cules i prezentat in urma unei anchete foarte riguroase, iniiate de profesorul Ian Stevenson de la Universitatea Virginia (S.U.A.). Pe scurt, povestea aparine unui copil hindus pe nume Jasbir Jat, in varst de trei ani i jumtate, din satul Rasulpur, la nord de Delhi, care suferind de varicel, este declarat apoi mort, de ctre medic. Mama sa, constat la cateva ore c micuul incepe s mite, apoi starea acestuia se imbuntete progresiv, se insntoete i ... incep problemele... Copilul inviat din mori are memoria unui alt individ (ce se va dovedi c de-abia fusese ucis), se declar ca fiind un altul i demonstreaz cunotine care nu se potrivesc unui copil de trei ani! Cazul lui Jazbir Jat starnete senzaie in India i adun o serie de savani, printre care i pe profesorul Ian Stevenson, cel ce va face cunoscut cazul lumii lumii occidentale. Ancheta dovedete c toate afirmaiile micuului sunt conforme cu realitatea, identitatea lui fiind aceeai cu a persoanei lui Sabba Ram, adult brahman dintr-un sat vecin care fusese ucis cam in acelai timp in care Jasbir Jat murea. Investigaiile continu, ucigaul ii recunoate crima (datora celui ucis 600 de rupii), iar familia celui ucis il recunoate pe Jasbir Jat ca fiind Sabha Ram i il repune in toate drepturile! Cazul analizat i intens mediatizat, constituie unul dintre cele mai autentice probe ale reincarnrii. De ce este a de important pentru lucrarea mea? Eu cred c dovedetefaptul c personalitatea, memoria, gndirea, aparin nu creierului, ci C.S., creierul avnd doar rolul de a conecta informaia M.N. la viaa fizic, fiind cel ce conecteaz fiina superioar la realitatea lumii materiale, In al doilea rand este un caz veritabil de reincarnare. Conceptul este cel mai justificat in acest caz. C.S. voiajor, se implanteaz nu pe un corp somatic care ii incepe dezvoltarea intrauterin, ci pe unul matur ce a beneficiat de serviciile altui C.S. Care este sensul reincarnrii? S credem intr-o motivaie karmic? Dar, ce este karma? Voi vorbi i despre memoriile karmice...S credem intr-o necesitate de evoluie, de desvarire spiritual, de acumulri cantitative de informaie, de incrcare cu bile de memorie sau de evoluie calitativ ce urmrete drumul filogenetic, evoluia speciei Homo sapiens? Nu tiu! Oricare ar fi necesitatea de reincarnare, tiu c acest lucru nu se poate face oricand i oricum, pentru c sunt necesare cel puin dou chei ce vor deschide poarta spre lumea material. Prima cheie este cheia energiilor astrale care dau pofilul astrologic

al fiinei spirituale. Tibetanii determin reincarnrii Sanctitii Sale dup micarea astrelor. Aceast observaie este fcut i de Edgar Cayce in cursul lecturilor i de muli alii, ins este meritul lui J. Martin Sorge de a vedea aspectele logice i de a da o not tiinific acestei observaii. Profilul astrologic marcheaz fiina spiritual pentru totdeauna; eventualele reincarnri vor avea loc aproximativ in acelai moment energetic astral. J.Martin Sorge demonstreaz c lumea pentadimensional pstreaz micrile principiilor stelare relative unele fa de altele... o fiin oarecare corespunde intr-o form cifrat unei anumite constelaii globale de principii planetare... in situaiile energetice in continu micare ale sistemului cosmic apare la un moment dat o structur aproximativ concordant cu aceea a fiinei in caz. In acest moment forma cifrat intr in broasc, poarta se deschide i d drumul fiine s intre intr-o nou via pe pmant...[4] Structura psihic i spiritual a omului aduce, deci, cu sine din lumea pentadimensional o imagine energetic ce corespunde poziiei corpurilor astrale la natere. [5] Interesant este cum anticii tiau i ei la fel de bine, poate chiar mai bine ceea ce noi descoperim astzi. i totui, in incercarea de a pstra nota tiinific a lucrrii, menionez c nu acord deplin credibilitate existenei cheii astrale a reincarnrii. De curand, doi astronomi francezi, Francois Biraud i Philippe Zarka, de la Observatorul Paris-Meudon, au piblicat in Revista astronomilor francezi un studiu preluat de Science et Vie, in numrul 981 din iunie 1999, care incearc s demonstreze c astrologia nu are nici o baz tiinific. Cei doi demonstreaz c atat gravitaia cat i lumina emise de planetele sistemului nostru solar nu pot avea o influen determinant asupra fiinei umane. Spre exemplu, fora gravitaional exercitat de planeta Jupiter asupra unui nou-nscut, este inferioar celei exercitate de un munte cu mas medie, situat la distan de doi kilometri. Cei doi iau in calcul i alte aspecte ce in de astrologie. De exemplu, astrologii nu in cont de variaia zodiilor in funcie de micarea Soarelui fa de constelaii. Ei demonstreaz c zodia berbecului pstrat de astrologi in mod constant in martie-aprilie, ar fi putut fi a berbecului numai acum circa 2000 de ani. In prezent, acest interval aparine, de fapt, zodiei petilor, conform poziiei Soarelui, care in aprilie se afl mai aproape de Constelaia Petilor. Dac ar fi s credem in principiile astrologiei, influenele exercitate de astre ar trebui s fie cu mult mai complexe. In realitate, forele exercitate de alte astre, cu excepia Soarelui i a Lunii, sunt ridicole in comparaie cu forele telurice. Practic, in acest stadiu al dezvoltrii tiinelor, nu exist nici o for fizic cunoscut dezvoltat de un astru, care s interacioneze cu comportamentul uman. Faptul c exist un profil al psihicului uman, al temperamentului, care variaz cu naterea sau concepia intr-o anume perioad a anului, cred c are mai puin legtur cu astrologia i prin urmare cu cheia astral. Totui, ca s nu v supr prea mult, s considerm i aceast cheie. Ei bine, momentul astral este favorabil. Haide s ne reincarnm! Unde? Oriunde? Intr-un crab, intr-un trandafir, intr-un om negru, galben sau alb? Putem rspunde? Da! Oare ce am invat pan acum? Una dintre cele mai importante informaii ale acestei lucrri este aceea c spiritul deine

informaie A.D.N.M.N. Atunci este logic ca racordul A.D.N.M.N.A.D.N.M.P. s se realizeze cat mai intim cu putin urmrind cat se poate de mult detaliile. Compatibilitatea genetic A.D.N.M.-A.D.N.M.P. va fi mai mare, mai fidel, pentru membrii aceluiai grup populaional i va fi mai greu de realizat cu cat ne deprtm de arealul familiei extinse. Deci o alt cheie a rencarnrii const n compatibilitatea A.D.N.M.N.A.D.N.M.P. Nici eu nu am descoperit un lucru chiar nou, ci doar l-am definit tehnic, cu un vocabular mai adaptat acestui sfarit de secol. Tibetanii tiu la fel de bine acest lucru i de aceea ii caut mereu Sanctitatea reincarnat in Tibet i nu in Romania. Bun! Am mai trecut o etap in a deveni. Am realizat un racord solid, sntos intre A.D.N.M.N i A.D.N.M.P., intre C.S. i corpul somatic in devenire, dar... oare acest corp somatic in devenire nu are el propriul lui C.S.? Ba da! Eu, Toni Victor Moldovan cred cu toat fiina mea c factorii ereditari spermatozoidul i ovulul vin cu zestrea genetic M.N. necesar formrii unei fiine complete. Materia negativ este o proprietate a materiei vii i nevii. Toat materia pozitiv se inconjoar i este ptruns de M.N., se insoete cu o aur proprie. Tot ceea ce este viu se insoete de M.N. ce-i va da aspectul de fiin energetic global. Gameii spermatozoidul i ovulul dein cate o jumtate din numrul total de cromozomi. Ei dein de asemenea i cate o jumtate din M.N. necesar viitoarei fiine, M.N. ce are imprimate caracterele A.D.N.M. Procesul fecundaiei are loc atat pentru M.P., rezultand zigotul cu numrul total de cromozomi caracteristic speciei (44+XX sau 44+XY la om), cat i pentru M.N. Rezult zigotul in M.N. ce va deine A.D.N.M.N. complet (matricea A.D.N.M.N.) al viitoarei fiine energetice globale. In acest moment, dup fecundaie, cred c un alt C.S. compatibil A.D.N.M.N. i A.D.N.M.P. cu noua fiin se poate grefa pe aceasta. Grefa de C.S. din situaia descris de mine contribuie la dezvoltarea corpului somatic. Prin racordul intim A.D.N.M.N.A.D.N.M.P. cred c se selecteaz i anumite caractere genetice ce vor deveni dominante sau recesiva i nu vor respecta o segregare normal a caracterului respectiv. In acelai timp, fiina spiritual iniial, zigotul in M.N., va fi inhibat in dezvoltare, va fi de fapt, cred, inclus in noul C.S. adoptat. Filozofiile orientale ne intoxic cu conceptul reincarnrii necesare desvaririi spirituale a individului. Cum ar fi asta? In logica celor scrise in aceast lucrare, desvarirea spiritual const tocmai in modificarea hrii A.D.N. intr-un curs favorabil dorinei zeilor. Dispariia elementelor genetice hibride ar fi rezultatul reincarnrilor succesive ale unui spirit pe structuri somato-energetice noi, ce dein o informaie A.D.N. mult asemntoare i mai apropiat de standardul impus de zei. Iat cum formuleaz acest lucru Bhagavad-gita: Yogghinul ... ii redobandete concentrarea minii din intruparea anterioar i se strduiete i mai mult pentru desvarirea spiritual (43) 44. Exerciiile repetate din trecut (reincarnrile n.a.) l duc mai departe, chiar fr vrerea lui; cine dorete s cunoasc yoga trece dincolo de Brahman-Cuvntul. 45. Yoghinul care prin struin a ajuns stpn pe sine, curat de pcate, desvrit prin numeroase nateri, ajunge la condiia

suprem. In acest mod, noiunea de desvarire spiritual o putem asimila cu cea de evoluie genetic, curs evolutiv spre dezideratul genetic al zeilor. La captul acestor reincarnri succesive ce privesc produii de concepie ai prinilor care respect o anumit lege a castei, a nonhibridrii, harta genetic a individului se transform progresiv intr-un A.D.N. intens compatibil cu cel al Sineului Suprem, al zeilor Dac in acest exemplu de mai sus Bhagavat ne explic cum ar putea s contribuie mecanismul reincarnrii la desvarirea spiritual, la modificarea hrii A.D.N.M.N. in sensul dorit de zei, Iisus ne spune o pild extrem de interesant in care arat cum acelai mecanism poate s altereze harta A.D.N.M.N. a spiritului unui produs de concepie rezultat din prini care nu au respectat legea nonhibridrii. Inelegerea dumneavoastr ar fi complet dac aceast lege ar fi discutat aici. Din motive de cronologie a P.T. i de o anumit ordonare a informaiilor, vei beneficia de explicaii complete ceva mai tarziu. Cu toate acestea v prezint pilda lui Iisus acum cu rugmintea de a reveni mai tarziu asupra ei. 24. Cnd duhul cel necurat iese din om, umbl prin locuri fr ap, cutnd odihn i negsind zice: M voi ntoarce la casa mea de unde am ieit Duhul necurat - cu caractere A.D.N.M.N. hibride, necurate, nedrepte, necredincioase .a.m.d. este eliberat dup moartea unui individ cu caractere genetice hibride. Dup un timp, C.S. cu A.D.N.M.N. hibrid se intoarce la casa din care a ieit, acolo unde locuiete familia sa. 25. i venind o afl mturat i mpodobit. Adic, gsete casa curat din punct de vedere genetic, mturat toi ceilali hibrizi au fost deprtai. 26.Atunci merge i ia cu el alte apte duhuri mai rele dect el i intrnd, locuiete acolo i se fac cele de pe urm ale omului aceluia mai rele dect cele dinti. Deci, va merge in locuina curat genetic i se va reincarna intr-un produs de concepie ce ar trebui teoretic s fie curat nehibridat (prinii sunt A.D.N.M.N. i A.D.N.M.P. relativ puri din puncte de vedere genetic casa este curat i mturat). Racordul duhului necurat peste acest produs de concepie se va dovedi un dezastru pentru zestre genetic A.D.N.M.N., deoarece, cele de pe urm (C.S. eliberat dup moartea acestui produs de concepie) vor avea caractere genetice i mai deprtate de cele ce vizeaz compatibilitatea cu rasa pur. Practic aceste dou exemple ne avertizeaz asupra interveniei A.D.N.M.N. reincarnat in evoluia speciei Homo sapiens. Teoretic, un racord imperfect A.D.N.M.N.-A.D.N.M.P. poate duce la un efortal corpului energetic in perioada de organogenez, efort ce se concretizeaz in mutaii naturale care, de fapt, stau la baza evoluiei materiei vii. In mare, cam acesta cred c este mecanismul reincarnrii despre care se vorbete in mod curent. inand cont c fiina nou, care este conceput, ar avea teoretic tot ce este nevoie pentru o dezvoltare normal, poate c noiunea de reincarnare nu este tocmai nimerit. Acum inelegei

mai bine de ce consideram cazul Jat Jasbir un caz veritabil ca noiune de reincarnare. Cartea morilor Tibetan pune punctul pe i explicand limitele acestui fenomen. De-a lungul lucrrii mele, vei observa c toate scrierile vechi descriu programe de inginerie genetic ce au drept scop obinerea de fiine umane purttoare a unui C.S. compatibil genetic cu ingerii. Cartea morilor Tibetan descrie cazul ideal de reincarnare a C.S. intr-o som de ingeri numit natere matricial supranormal ca o finalitate fericit, dorit a programului de inginerie genetic, subiect pe care il voi aborda mult mai tarziu, alturi de o natere matricial normal, adic o reincarnare in trup uman. Iat explicaia extras din capitolul Naterea matricial: Intoarcerea in lumea oamenilor din cartea mai sus amintit: Dac totui o asemenea natere supranormal nu este posibil i daac te bucur s intri intr-o matrice, exist o invtur pentru alegerea porii matricei a impurei Sangara... Dac naterea trebuie s se fac pe o mulime de impuriti (A.D.N. hibrid, linie genetic intens heterozigot, n.a.), o senzaie de miros plcut te atrage spre acea mas impur i prin aceasta vei obine naterea. Oricum ii par a fi (matricele), nu le privi aa cum sunt i nelsandu-te nici atras nici respins, ii vei alege o matrice bun. i aici dirijeaz-i dorina fiindc este important s-o dirijezi, astfel: Ah, trebuie s m nasc ca un imprat universal sau ca un Brahman, ca un mare arbore sal sau ca fiu al unui adept cu puteri siddihice sau intr-o linie ierarhic fr pat sau in casta unui brbat care este plin de credin: i astfel nscut, dotat cu mari merite, trebuie s fiu capabil s slujesc toate fiinele vii. Ce ne spun aceste fraze? Traducerea mea ar fi cam aa: dac C.S. nu are suficient compatibilitate genetic cu creatorii programului arhitectura lui genetic ar putea fi ameliorat prin nateri repetate pe matrice (fiin nou) cu grad crescut de compatibilitate genetic cu ingerii. Se pare c acest fenomen al reincarnrii (posedrii) are loc oricum din motive pe care nu le cunosc i nu le discut. Conform textului de mai sus se pare c un C.S. dispune de suficient dorin i capacitate de-a hotri sau nu un cuplaj cu o nou fiin. In mod normal fiziologic cuplajul este posibil numai cu o compatibilitate genetic remarcabil (masa impur atrage dup sine o natere ce trebuie s se fac de o mulime de impuriti). Textul indrum C.S. s-i aleag dintre multiplele posibiliti o matrice cat mai compatibil cu linia genetic crest de ingeri (dintr-o linie ierarhic fr pat). Dei compatibilitatea genetic intre cele dou structuri cuplate nu este ideal in acest caz, sperana este aceea de a modela i ameliora caracterele genetice ale C.S. reincarnat. Bagajul genetic pur sau impur al C.S. tradus in scrierile vechi orientale prin karm poate fi in acest fel ameliorat sau agravat ca un exemplu dat de Iisus. Testele de hipnoz regresiv aplicat in mas nu descoper la toate personale viei anterioare. Prerea mea este c acest fenomen este inconstant cu o frecven pe care nu o pot aprecia. Urmeaz ca anii de vin s fac mai mult lumin in jurul acestei noiuni. Atunci cand M.N. va fi mai bine cunoscut se vor descoperi cu siguran i alte chei ce guverneaz reincarnarea. Nu cred in miliarde de suflete de origine divin eliberate (eventual de Dumnezeu) in scopul desvaririi lor evolutive pe Terra. Vei

vedea citind cartea c Dumnezeul biblic cunoate foarte bine legile economiei de pia i nu i-ar putea permite acest lucru. Nu cred in reincarnri succesive ale sufletelor pe diverse planete in cursul unor cicluri evolutive ce in de legi astrale imbarligate sau cel puin consider aceste poveti foarte puin probabile. Dac am zgandri acest domeniu, cred c ar fi bine s duc ideea pan la capt. Care capt? Acela indeprtat ce privete originea vieii i originea speciilor. Emit i eu o ipotez: M.N. este unul dintre motoarele evoluiei speciilor! M.N., cred eu, intervine in evoluie, in selecia mutaiilor, prin racorduri imperfecte intre A.D.N.M.N. i A.D.N.M.P. in cursul procesului de reincarnare i chiar in cursul procesului normal de concepie, cand intr in ecuaia noului produs patru componente: gametul brbtesc A.D.N.M.P.-A.D.N.M.N. i gametul femeiesc A.D.N.M.P.-A.D.N.M.N. Cei ce susin cu ardoare imposibilitatea apariiei vieii in oceanul primordial tiu c acizii aminai, A.D.N., enzimele, primele molecule proteice nu puteau da natere vieii, deoarece nu conineau via. i teoria mea spune acelai lucru. Mai mult decat atat, zeii Indiei Antice, vorbesc despre acel Sine Suprem, obiect al Cunoaterii, identificat de mine cu A.D.N. primordial: ...este supremul Brahman, fr de inceput, despre care se spune c nu este nici Fiin, nici Nefiin. (Bhagavad-gita XIII 12) Am i observat pan acum in versete i in practic, faptul c nimic biologic nu poate fi viu fr un cuplaj cu M.N. vie corespunztoare. Unii s-au hazardat in calcule probabilistice, pentru a demonstra imposibilitatea ca viaa s apar printr-un simplu joc, prin inlocuirea atomilor i inlnuirea lor inteligent ce adus la formarea primelor molecule organice. Eu cred c dac viaa pe Terra nu a fost insmanat artificial (teoria panspermiei), fiind bombardat cu germenii vieii, atunci, materia negativ a avut un rol important in declanarea acestui proces. Zeii Indiei ne indic unde am putea gsi Sinele Suprem A.D.N. primordial. 13. El are pretutindeni mini i picioare; pretutindeni ochi, capete i fee, pretutindeni are urechi; se afl n lume, nvluind totul. 14. Prnd a avea nsuirile tuturor simurilor, el este lipsit totui de toate simurile; este desprins i susine totul; lipsit de Tendine, are totui parte de Tendine. 16. nuntrul i n afara fiinelor, mictor i nemictor este necunoscut din cauza subtilitii sale; cnd este aproape este departe. (Bhagavad-gita XIII) Formularea de mai sus este magistral A.D.N.M.N. primordial, Sinele Suprem, descris mai sus se supune in primul rand legitilor diagramei Tiller (cand este aproape este departe), are parte de tendine, de evoluie natural sau condus dup legi impuse de zei. Dei are inscrise in memorie insuirile tuturor simurilor, este lipsit de toate simurile. Conform principiului holografic de organizare a fiinelor vii acest Sine Suprem A.D.N. primordial se afl in fiecare unitate de structur a viului, dar i in afara acestuia, invluind totul. O veritabil panspermie a M.N. vii are loc in Univers, in Galaxie. C.S. de toate morfologiile posibile plutesc in spaiul cosmic. Fragmente ale acestor corpuri sau poate cele mai simple corpuri spirituale, cele mai simple organizri de

materie negativ vie pot influena organizarea i chiar evoluia M.P., pot determina apariia viului, a materiei organice din elementele constitutive nevii. Materia este inteligent; M.N. modeleaz, poate chiar recreeaz M.P. Materia negativ vie ar putea fi unul dintre motoarele evoluiei i chiar unul dintre factorii determinani ai apariiei vieii pe Terra. Vei intreba: De unde provine aceast materie vie? Nu tiu! Un lucru pentru mine este ins sigur: nu de la Dumnezeu! Poate pentru alte zone ale Universului calculul probabilistic amintit mi sus a fost bun! Oricum cred c nu cade in sarcina generaiei noastre un astfel de rspuns. Noi trebuie doar s pregtim terenul minuios, solid, pe care rspunsurile viitorului s stea in siguran. Mai mult decat atat, zeii ne spun negru pe alb c nici ei nu cunosc originea A.D.N. primordial. Vei citi in capitolul intitulat lecia de genetic despre evoluia ... creaiei i despre acest A.D.N. primordial, denumit in Bhagavad-gita Sinele Suprem. Iat ce declar ...supremul Brahman, Spiritul cel venic, cel ceresc, obaria zeilor, cel nenscut... (Bhagavad-gita X-12): Nici mulimea zeilor, nici marii Ri nu cunosc naterea mea, cci eu sunt singura obrie a zeilor i a marilor Ri. Bhagavad-gita X-2) Concluzie: Trgand linie sub toate informaiile, ipotezele, teoriile inlnuite pan in acest punct referitoare la fiina uman, constatm c ele respect un model unitar, integrat, logic zic eu, observm c legile ce guverneaz corpul fizic nu contravin legilor ce se aplic C.S., ci chiar le completeaz i se imbin intr-un tot ce respect principiile de baz enunate la inceputul capitolului, cele ce definesc M.N. i M.P. Suntem la sfaritul unui capitol mai dificil al crii. Ai obosit? Luai o pauz i bei un ceai! Dac avei lucruri nelmurite, revenii acum asupra lor! Dac nu, luai-v ceaiul i citii mai departe. BIBLIA I CORANUL - CRI DE VIZIT ALE SUPERCIVILIZAIEI LUI DUMNEZEU Motto: Toat Scriptura este insuflat de Dumnezeu i de folos spre nvtur, spre mustrare spre ndreptare, spre nelepirea cea ntru dreptate. (II Timotei 3-16) i Coranul acesta nu putu fi nscocit fr de Dumnezeu, ci este o adeverire a celor premergtoare i o tlcuire a Scripturii: nu este ndoial n el; din partea Domnului Veacurilor. Sura lui Iona X 38) Biblia, Coranul, Cartea lui Enoh i alte texte vechi sunt veritabile cri de vizit ale S.D. Nu incape nici o indoial faptul c aceste cri au fost trimise omenirii de ctre creatorii programului. Formulrile de mai sus, cred c sunt gritoare in acest sens. In Biblie vom gsi mai puine versete care s precizeze clar c intreaga Scriptur este trimis de S.D. Modalitatea in care este scris face din ea o oper a S.D. fr doar i poate. Vei inelege mai bine acest lucru peste cateva pagini. Coranul, ale crui capitole se numesc sure, abund in semne ce insist asupra provenienei comune a celor dou cri sau uneori, a uneia dintre ele. Pentru a v convinge am s aleg i eu cateva semne: Mrire lui Dumnezeu care a trimis asupra servului Su Scriptura

i n-a fcut-o strmb. (XVII Sura drumului nopii) S cer eu afar de Dumnezeu alt judector? El este doar acela care v-a trimis vou cartea arat toate rsvedit; iar aceia crora leam dat noi Scriptura, asemenea tiu c aceasta s-a trimis n adevr de Domnul tu; deci, s nu fii ntre cei ce se ndoiesc. (VI Sura vitelor 114) Aceast carte pe care am trimis-o Noi este binecuvntat. (VI Sura vitelor 92) Noi v-am trimis vou carte n care este ndemnarea voastr: Nu vei pricepe? (XXI Sura profeilor 10) i noi i-am dat lui Moise Scriptura deci nu te ndoi cu privire la ntlnirea cu El i Noi am pus-o drept ocrmuire pentru fiii lui Israel. (XXXII Sura nchinrii- 23) 156. i aceast Scriptur (Coranul n.a.) pe care am descoperit-o este binecuvntat; urmai-i i temei-v de Dumnezeu, ca s fii prtai la ndurare. 158... Doar de la Domnul vostru a venit de la Noi nvtura rsvedit i ocrmuirea i ndurarea...(VI Sura vitelor) Exemplele ar putea continua, dar consider c este suficient. Oficial, Biblia, o carte care respect destul de bine cronologia evenimentelor, a fost elaborat intre 1230 i.e.n. 96 e.n., fiind trimis ca i Coranul rand pe rand. Fiecare om care a scris cuvintele pe tblie sau pe hartie, incepand de la Moise i terminand cu Ioan cel ce va scrie in insula Patmos, acum 1901 ani Apocalipsa, a primit informaia biblic de la ingeri. Nu toate scrierile ce urmau s ajung in Biblie sunt astzi prezente la locul lor, din diverse motive. In primul rand, cartea a suferit cel puin dou epurri: una intr-o perioad precoranic i o alta in anul 553, cand s-a vizat scoaterea versetelor referitoare la reincarnare. Am mai vorbit de acest lucru deja. Alte manuscrise cum sunt cele de la Marea Moart, gsite tarziu, de mare importan, au ajuns in muzee, in colecii particulare, unele sunt studiate i pstrate in secret... In vremuri antice, alturi de Scriptur se studia i Cartea lui Enoh, extrem de interesant, din care voi insera deseori fragmente. Mai erau prezente acolo, Apocrifele lui Baruh, la care voi face referiri in capitolul Distorsiunile temporale profeiile. Cu toat aceast bogie de informaie, S.D. trimite Coranul lui Mohamed (570-632 e.n.) care, incepand cu anul 610, pan aproape de sfaritul vieii, primete mesajele de la ingerul Gabriel. De ce? Aflaser ingerii de epurrile la care fusese supus Biblia? Aflaser c o bun parte dintre manuscrisele trimise nu ajunseser la destinaie? Informaia programului trebuia completat i vei vedea c ultima carte trimis de S.D., - Coranul- este, intr-adevr, complementar Bibliei. Toate zonele geografice ale lumii au dezvoltat in aceeai perioad mituri mult asemntoare, scrise sau nescrise. Textele egiptene, asiriene,

sumeriene, babiloniene, hitite, feniciene, indiene, tibetane, etc. sunt surse importante care ne ajut in reconstituirea unei alte istorii a Terrei, poate, mai apropiat de adevr. Multe similitudini am gsit in miturile chinezilor adunate de ctre Yuan Ke. Interesante sunt i miturile druizilor, cercetate i puricate la sange de ctre E.Coarer Kalondan i Gwzenn Dana. Dar, nici un efort, de oriunde zic eu, nu l-a egalat pe cel exercitat de S.D. in Orientul Apropiat. Acest fapt nu este deloc intampltor, raiunea o vei inelege curand. Toate informaiile mitice adunate din culturile lumii dau o coeren, o unitate acestui tot ce se numete Programul Terra (P.T.). Pentru inelegerea lui nu este necesar s parcurgem impreun amnunit toate aceste mituri. Nici nu ar fi posibil in cadrul unei singure lucrri ce se vrea a fi modest. Scheletul raionamentului meu va fi cldit pe Cartea Crilor, dei, deseori coi face referiri. mai ales la Coran, Bhagavad-gita i la alte multe texte. Nu mi-am inchipuit niciodat c voi citi Biblia pentru c nu am dat doi bani pe dogme, pe ritualuri bisericeti, pe care le-am considerat inainte, ca i acum, primitive. Intamplarea a fcut ca in toamna anului 1994 s citesc primele pagini ale Bibliei i...am vzut imediat programul de inginerie genetic logic, coerent, in toat splendoarea lui. Am rsfoit cartea i am gsit anestezia pivot agent anestezic inhalator la Iisus, alturi de mult alt tehnic. Avand instrucia fenomenului O.Z.N., a paleoastronauticii, a miturilor diverselor civilizaii, am luat Biblia in serios i in trei luni a fost decodat... M-am cutremurat! Scuzai-mi devierea de la subiect. Nu v ateptai s o parcurgem impreun verset cu verset, capitol cu capitol. In aceast modalitate nu vei inelege nimic. Tocmai aici este secretul! Modalitatea particular in care este scris Biblia, dar i Coranul, face ca aceste cri s fie aparent greu de citit. Cei mai muli renun dup cateva pagini. Deoarece comparaiile, metaforele, sunt deseori folosite in aceste lucrri, imi permit i eu una: aceste scrieri sunt precum jazz-ul, adic prezint variaiuni pe aceleai teme. Creatorii Bibliei, mai ales, se intrec pe ei inii in a ne prezenta acelai segment al programului in multiple variante. De multe ori, fiecare dintre variante adaug informaii unice segmentului vizat, ce nu-i gsesc imaginea in oglind intr-o alt formulare. De aceea, atat Biblia cat i Coranul sunt mult mai uor de digerat sintetic. Numai sintezele, ce reunesc intreaga cantitate de informaie referitoare la un anumit punct, segment al programului, pot s v ofere o imagine clar asupra lui. Acest lucru s nu v inchipuii c este chiar uor de fcut, corelarea i conectarea, ordonarea informaiilor, versetelor, fiind cel puin la inceput, mai dificil. Descoperind ins cheia, sensul programului, totul devine mai uor. Am incercat s alctuiesc sintezele de care vorbeam mai sus alegand cele mai sugestive versete, de obicei pe acelea care au o informaie direct, mai uor de asimilat. Au rmas ins foarte multe versete, sinonime in informaie, care nu i-au gsit locul in lucrarea de fa. Informaia coranic i biblic a fost trimis exact in forma prezentat. Teoretic, ea ar fi putut fi inserat in orice form, chiar intr-o prezentare ce ar depi nivelul nostru de inelegere. Modalitatea arhaic de prezentare nu se datoreaz distorsionrii acelei informaii trimise de

ctre pmantean, adic nu se datoreaz unui acord intre nivelul tehnic al lui Iezechiel spre exemplu, cu nivelul tehnic al prezentrii versetelor. Alegerea unei variante arhaice, talcuite, in pilde, a prezentrii, are o raiune ce ine de funcionarea unui subprogram despre care vom vorbi la timpul potrivit. Prerea mea este c dac nici una dintre crile sfinte nu ar fi reuit s supravieuiasc secolelor, o alt carte ar fi fost trimis de ingeri, pentru a activa subprogramul legat de aceste cri i posibil, programul general ar fi fost ceva mai lung decat a fost pan acum. Atat Biblia cat i Coranul ne spun direct c informaia lor a fost mult timp codat, de neptruns inelegerii noastre: Atunci mi-am dat seama, privind lucrarea lui Dumnezeu, c omul nu poate s neleag toate cte se fac sub soare, dar se ostenete cutndu-le, fr s le dea rost; iar dac neleptul crede c le cunoate, el nu poate s le ptrund. (Ecclesiastul 8-17) Acest verset nu mai este valabil astzi, vremea decodrii a venit, iar aceast lucrare, cam asta incearc s fac. 10. Domnul a turnat peste voi un duh de toropeal. El a nchis ochii votri, profeilor i capetelor voastre vztorilor, le-a acoperit cu vl. 11.Drept aceea orice descoperire este pentru voi ca graiurile dintr-o carte pecetluit. Dac le dai cuiva care tie carte i-i zici: Citete! el i va rspunde: Nu pot, cci ea este pecetluit! 12. i dac o dai cuiva care nu tie carte i-i zici: Citete! el i va rspunde: Nu tiu carte. (Isaia 29) Deci, nu numai analfabeii, ci i cei relativ instruii, datorit lipsei de informaie tehnic, erau in imposibilitatea inelegerii celor trimise de ctre ingeri. Iat cum prezint Coranul acelai lucru: Spune: Dac s-ar aduna oamenii i duhurile, s fac un Coran ca acesta, ei nu l-ar putea face asemenea, chiar de i-ar ajuta ntreolalt (XVII Sura drumului nopii 90) Adic toi oamenii ce au trit pan la un anume moment istoric, nu ar putea realiza impreun aa ceva, deoarece nu au nivelul tiinific necesar. Acel moment, v asigur, a trecut! Sau: Astfel tlcuim Noi semnele Noastre, chiar dac ei zic: Tu tlmceti ncurcat, noi vom tlcui rsvedit oamenilor pricepui. (VI Sura vitelor 105) Cele dou cri avertizeaz pe tot parcursul, in fiecare capitol, c tot ceea ce este legat de S.D. trebuie luat in serios, atenioneaz omenirea asupra seriozitii problemei generate de S.D. Dei in Biblie vom gsi multe ameninri i formulri agresive ce in de pedepsele pentru nerespectarea legilor impuse, campion absolut al acestor ameninri este Coranul, care le transform chiar in raiunea lui de a fi trimis oamenilor. i aa l-am trimis Noi drept Coran arabic i am amestecat n el ameninri, ca s fie ei cu frica lui Dumnezeu i ca el s le nnoiasc

amintirea. (XX Sura TH 112) Cum au reuit ingerii s trimit oamenilor Biblia, Coranul i alte scrieri sacre? Rspuns: prin tehnica implantului de informaie. Implantul de informaie se aplic direct pe C.S., constituit in bile de memorie. Acest tip de implant este de fapt dublu. Un alt implant va fi la nivelul creierului i va media traducerea exact a informaiilor codate in M.N. Dac implantul cerebral (in joas densitate M.N. sau in densitate inalt M.P.) are i funcia de emitor-detector sau dac un al treilea implant este practicat in acest scop, asta este mai puin important. Cert este c aceti oameni folosii la imprimarea datelor biblice puteau fi detectai oricand i oriunde. Intalnirile lor cu ingerii pentru inmagazinarea de informaie au fost multiple. Astzi ne este uor s inelegem toate aceste lucruri deoarece Lumea Intraterestr (L.I.), deinand o tehnologie asemntoare, practic acelai tip de implant pentru a prezenta omenirii cartea sa de vizit. Dei nu vreau s deconspir in avans, menionez doar c datele contemporane privind aceste tipuri de implanturi, arat faptul c acestea au loc in prezent in interiorul navelor tip O.Z.N. sau in afara lor, sub hipnoz, calea aleas pentru implantul cerebral nazal sau retro-ocular. Persoanele care au suferit un implant, au de obicei, diverse tulburri, la o simpl cefalee pan la scderea capacitii de concentrare, de munc i pan la tulburri psihice. Hipnoza regresiv aplicat acestor indivizi demonstreaz c prima rpire are loc la varst foarte mic, pentru ca mai apoi s continue astfel de rpiri toat viaa. Despre toate acestea vom vorbi pe larg in capitolul referitor la L.I. Sumarul de idei v ajut s inelegei mai bine faptul c S.D. i-a recrutat profeii cam in aceeai manier. Iat ce aflm de la Ieremia, unul dintre profeii biblici: 20.(Ieremia) Ctre care a fost cuvntul Domnului, n zilele lui Iosia, fiul lui Avram, regele lui Iuda, n anul al treisprezecelea al domniei acestuia, 21.Precum i n zilele lui Ioachim, fiul lui Iosia, pn n luna a 22.cincea din anul al unsprezecelea al lui Sedechia, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, adic pn la robirea Ierusalimului Aflm c intalnirile ingerului (Domnului) cu Ieremia s-au desfurat desfurat de-a lungul unei lungi perioade ce a cuprins practic trei domnii in Iuda. In continuare: 23.Fost-a cuvntul Domnului ctre mine i mi-a zis: 5. nainte de a te fi zmislit n pntece, te-am cunoscut i nainte de a iei din pntece te-am sfinit i te-am rnduit prooroc peste popoare. Informaia este extraordinar. Nu numai c aflm despre Ieremia c s-a nscut in urma aplicrii tehnicii implantului uterin (lucru vei vedea banal, de altfel, in aceast carte), fiind un rezultat al fecundaiei artificiale in eprubet, dar Domnul ne spune c Ieremia a fost sfinit (a beneficiat de implant) chiar inainte de a fi ieit din pantece, asta insemnand fie inainte de practicarea implantului uterin, fie in viaa intrauterin! Astfel, Ieremia a fost randuit prooroc peste popoare i celelalte intalniri despre care

aflm in versetele 2 i 3 au fost posibile. In continuare, Ieremia ctre Domnul: 6.. O, Doamne Dumnezeule, eu nu tiu s vorbesc, pentru c sunt tnr. 9. i Domnul mi-a ntins mna, mi-a atins gura i mi-a zis. Iat am pus cuvintele mele n gura ta. (ieremia 1) Dac credei c versetul 9 nu vorbete despre un implant de informaie, lucrurile se vor clarifica in curand. S vedem cum decurgea o intalnire a unui prooroc cu ingerul. Putem lua o grmad de descrieri de la Iezechiel, Zaharia, Daniel, Isaia, Ilie i alii, dar prefer o singur descriere mai complet a unui astfel de tablou. Il prefer pe Daniel: 4. Dar n ziua a douzeci i patra a lunii nti, eu, Daniel, m aflam pe malul fluviului celui mare, adic Tigrul, 5. i mi-am ridicat ochii mei i iat un om mbrcat n veminte de in, iar coapsele lui nchise cu aur curat i de pre; 6. Trupul lui ca i crisolitul i faa lui ca fulgerul, iar ochii lui ca flcrile de foc, braele i picioarele lui strluceau ca arama lustruit i sunetul cuvintelor lui ca sunetul unei mulimi. Formularea mi-am ridicat ochii mei des folosit in astfel de intalniri, imi sugereaz c ingerul a crui prezentare standard beneficiai in versetele 5 i 6 a venit intit spre Daniel cu o nav de tip O.Z.N. luminoas, incandescent, ce l-a obligat pe Daniel s-i plece privirea. In continuare: 7. i am vzut numai eu, Daniel, o vedenie, iar oamenii care erau cu mine nu au vzut vedenia; ci o mare spaim a czut peste ei i au fugit s se ascund. Avem acum certitudinea c din toat acea mulime doar Daniel era interesant pentru inger. Intalnirea nu ar fi fost posibil dac Daniel nu ar fi avut un implant emitor. 8. Atunci eu am rmas singur i am vzut aceast mare vedenie, i n-a rmas n mine putere, faa mea i-a schimbat nfiarea, stricndu-se i nu mai aveam vlag. 9. i am auzit glasul cuvintelor lui i, la glasul cuvintelor lui, eu am czut nmrmurit cu faa la pmnt. 11... i pe cnd mi gria cuvintele acestea,m-am sculat tremurnd 12. i a zis ctre mine: Nu te teme Daniele, etc. 14. i am venit s-i fac cunoscut ce se va ntmpla poporului tu la sfritul zilelor; c mai este o vedenie pentru zilele cele din urm. Daniel este informat c ingerul a venit pentru inc un implant de informaie. 15. i pe cnd gria cu mine astfel de cuvinte...amrmas ca un mut. 16. Acela care avea nfiarea Fiului Omului s-a atins de buzele mele; atunci am deschis gura mea i am grit i am zis ctre cel ce sta naintea mea: O, stpnul meu! Din pricina acestei vedenii

m-au cuprins zvrcolirile de durere i am rmas fr putere 17... i de spaim mi piere toat puterea i suflarea mi se oprete Asemenea situaiei prezentate de Ieremia, ingerul atinge buzele lui Daniel i implantul este montat. V-am prezentat toate aceste versete deoarece putei compara ceea ce eu am subliniat, cu fazele clinice ale aprofundrii hipnozei prezentate de scala Diprot. In mod cert Daniel se afla in hipnpz. Posthipnotic, Daniel ne relateaz intamplarea atat cat permite reglajul implantului, atat cat se dorete, dar in aa fel incat noi s putem s inelegem astzi. Din pricina acelei vedenii (citii din cauza implantului) m-au cuprins zvarcoliri de durere i am rmas fr putere. Din pcate actul implantrii cerebrale a fost dureros pentru Daniel. Dac Daniel ar mai tri am putea afla prin hipnoz regresiv multe detalii despre implantul suferit. Putem face analogii ins, cu modalitatea in care aceste implanturi au loc astzi. Spre exemplu, in unele cazuri intreaga anestezie este realizat strict prin hipnoz. In cazul lui Daniel, se pare c faptele decurg similar din moment ce vocea ingerului calmeaz imediat durerea lui Daniel. 18. Atunci s-a atins iari de mine acela care avea nfiarea Fiului Omului i mi-a dat trie. 19. i mi-a zis: Nu te teme, om plcut lui Dumnezeu! Pace ie! i curajos! i pe cnd gria cu mine, m-am simit ntrit i am zis: Spune, stpne, c Tu m-ai ntrit! Bietul Daniel, cate a mai pit! Dar nu este singurul. Biblia descrie la fel de interesant i alte implante in M.N. Descrierile sufer de asemenea. Ne este prezentat numai atat cat s inelegem in mare ce se intampl. S-l urmrim pe Iezechiel: 1. n anul al treizecilea, n ziua a cincea, luna a patra, cnd m aflam ntre robi, la rul Chebar, mi s-au deschis cerurile i am vzut vedenii dumnezeieti... 3... Acolo a fost peste mine mna Domnului. Urmeaz descrierea navei tip O.Z.N., una dintre cele mai interesante din Biblie. Scopul in care ingerul il viziteaz pe Iezechiel este imediat precizat: 1. Atunci am auzit glasul Unuia care mi-a zis: Fiul omului, scoal n picioare, c am s-i vorbesc! 2. i cum mi-a zis Acela vorbele acestea, a intrat Duhul n mine i m-am ridicat n picioare i am ascultat pe cel ce-mi vorbea. Expresia a intrat Duhul in mine sugereaz iniierea hipnozei. Pentru cei ce au citit despre rpirile de persoane practicate astzi de navele O.Z.N. este uor de fcut o comparaie ci iniierea hipnozei la care sunt supui contemporanii notri. Cred c pregtirea acestui moment are loc chiar de la contactul vizual intre om (Iezechiel) i nav, care astzi tim c sunt calde i diferite: galben portocaliu verde albastru rou, iniiaz activitatea sincron a celor doi lobi temporali, deschid porile gama, cu inducerea concomitent a sentimentului de linite, siguran, securitate. Altfel, Iezechiel i alii ca el sau noi astzi, am lua-o la fug, la vederea

unei astfel de apariii in preajma noastr. Revin la povestea lui Iezechiel. Hipnoza a fost iniiat i odat cu ea accesul la bilele de memorie era liber: 3. Acela mi-a zis: Fiul omului, am s te trimit la fiii lui Israel... (cu mesajul) 8. Tu, ns, fiul omului,....Deschide-i gura i mnnc ce am s-i dau! 9. i primind eu, am vzut o mn ntins i n ea o hrtie strns sul. 10. i a desfurat-o naintea mea, i am vzut c era scris pe o parte i pe alta: plngere, tnguire i jale era scris n ea. (Iezechiel cap 2) Continum cu Iezechiel cap.3. Fiind in somn hipnotic, lui Iezechiel ii era sugerat c mesajul (implantul de informaie) ar conine imagini de gravitatea sugerat. 1. Apoi mi-a zis: Fiul omului, mnnc ceea ce ai dinainte, mnnc aceast hrtie i mergi de griete casei lui Israel! Adic, fiul omului, fii conintorul acestui implant i mergi i decodific informaia pentru casa lui Israel. 2. Atunci eu mi-am deschis gura i Acela mi-a dat s mnnc cartea aceea. Operaiunea de implant a inceput. 3. i mi-a zis: Fiul omului, hrnete-i pntecele i satur-i luntrul tu cu aceast carte pe care i-o dau Eu! i eu am mncat-o i era n gura mea dulce ca mierea. Citii: Omule, fii conintorul acestei informaii! Acesta este momentul implantului. Iezechiel coninea acum implantul; mesajul acestuia putea fi decodat de ctre el insui. 4...Fiul omului, scoal i mergi la casa lui Israel i le spune cuvintele Mele Adic, mergi i decodific informaia pentru casa lui Israel. 5. Cci nu eti trimis la un popor cu grai necunoscut i cu limba neneleas, ci la casa lui Israel. 10.Nici la multe popoare cu grai necunoscut i cu limba neneleas ale cror cuvinte nu le-ai pricepe...chiar la unele de acelea de te-a trimite ele tot te-ar asculta. Ideea este aceea c mesajul nu era scris intr-o limb anume, ci coninea filmul mesajului codificat in frecvene inalte tipice bilelor de memorie ale C.S. Decodarea lor se face simplu de ctre creier, care are acces la acest tip de informaie i va recoda frecvenele inalte, in frecvene joase tipice lumii materiale. In acest mod, amintirea lui Iezechiel, cunotinele lui, sunt mult imbogite. El constat dintr-o dat c tie. In felul acesta, va putea de exemplu s ne comunice complicatele date ale construciei templului lui Dumnezeu din Ierusalimul ceresc. Un muritor de rand poate s citeasc cele cateva pagini de date cifrice exacte de 100 de ori, fr a reine toate detaliile. Facei o incercare i v vei convinge singuri de

acest lucru! Iezechiel ins, tia, pentru c acum, informaia face parte din el. Implantull de informaie pe care l-a suferit Iezechiel este un model standard. Tocmai pentru a sublinia acest lucru, Biblia ne descrie un caz similar. Este vorba de Ioan, cel ce va scrie Apocalipsa. El va primi filmul sfaritului de program intr-o manier asemntoare: 1. i am vzut alt nger puternic, pogorndu-se din cer, nvluit ntr-un nor... 2. i n mna lui avea o carte mic deschis. i a pus piciorul lui cel drept pe mare, iar pe cel stng pe pmnt. 8. Iar glasul din cer pe care-l auzisem, iari a vorbit cu mine, zicnd: Mergi de ia cartea cea deschis din mna ngerului, care st pe mare i pe pmnt. 9. i m-am dus la nger i i-am zis s-mi dea cartea. i mi-a rspuns: Ia-o i mnnc-o i va amr pntecele tu, iar gura ta va fi dulce ca mierea. 10. Atunci am luat cartea din mna ingerului i am mncat-o: i era gura mea dulce ca mierea, iar dup ce am mncat-o, pntecele meu s-a amrt. 11. i apoi mi-a zis: Tu trebuie s prooroceti, nc odat, la popoare i la neamuri i la limbi i la mprai. Sper c v este clar aceast operaiune legat de cartea mancat in scopul devenirii prooroc i al cunoaterii in general a unor aspecte ale programului, constituie de fapt un implant de informaie. Dac nu este de ajuns, v prezint aceeai operaiune in miturile druizilor, pentru a v convinge c metoda a fost in acel moment, ca i cum de fapt, universal. Taliesin, personaj celt, hibrid compatibil A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. (vei inelege pe parcurs ce inseamn asta), a trit intr-o perioad, cred eu, contemporan cu cea in care poporul evreu era condus de ctre Judectori, deoarece aceeai perioad preregal este consemnat in miturile celte (druide). Taliesin este chiar Judectorul, iar formularea poemului aprut in modalitatea pe care acum o tii, adic dup prerea mea, chiar faptul c Taliesin a fost ca i Ieremia sau ca muli dintre Judectorii evrei, un produs al fecundaiei artificiale in eprubet i al implantului uterin: Mai nti am fost modelat sub forma unui om, n holul lui , Karidween, pentru a fi purificat. Cu toate c aveam o comportare rezervat i modest eram o personalitate n sanctuarul celor nali. Pe cnd eram prizonier, o dulce inspiraie m mplini, legile fiindu-mi date ntr-o limb fr grai.[6] Insist asupra primei pri subliniate ce sugereaz fecundaia artificial i implantul uterin i asupra prii celei de-a doua, care sugereaz implantul de informaie (dulce inspiraie = gur dulce ca mierea; legi intr-o limb fr grai = implant de cunotine). V ofer un ultim exemplu, dei cronologic, este primul situat pe axa timpului. Se pare c singurul profet care a fcut cltorii reale cu navele ingerilor a fost Enoh. Desele intalniri cu fiinele extraterestre s-au concretizat intr-un implant de informaie consistent. Enoh a avut ordinul s scrie informaia codificat,

inainte de a prsi planeta pentru totdeauna. 1. i el (ngerul Uriel) mi-a zis: O, Enoh, privete aceast carte care este cobort din Ceruri; citete ce este n ea i ncearc s nelegi tot ce cuprinde ea 2. Atunci am vzut tot ce a venit din Cer i am neles tot ce era scris n carte. Citindu-le, am cunoscut toate lucrrile oamenilor. 11. Atunci cei trei sfini m-au apucat i m-au dus pe Pmnt, lsndu-m n faa uii casei mele. 9. Timp de un an ntreg, noi te vom lsa cu copii ti, pentru ca si gseti puterile dinti i ca tu s poi s-i nvei familia, s scrii toate lucrurile pe care le-ai vzut i s le deslueti copiilor ti. Dar, n mijlocul anului viitor, te vom ridica din mijlocul alor tt i inima ta se va ntoarce la puterea sa dinti... A vrea s subliniez c aflm din scrierile vechi cu privire la anumite aspecte, atat cat au dorit El s aflm. Aceste implanturi permit dou tipuri de reglaje: unul se refer la fidelitatea decodrii informaiilor de ctre receptorul de implant, iar cellalt se refer la momentul in care accesul la anumite nivele de informaie este posibil. Faptul acesta se cunoate astzi din edinele de hipnoz regresiv aplicate celor rpii in nave de tip O.Z.N. In al doilea rand, eu cred c majoritatea acestor informaii inscrise in crile sacre este corect, adic fidel, a fost transmis exact cum au dorit El (ingerii). Un caz particular in acest sens este cel al lui Mohamed. Dac Biblia este o culegere de scrieri trimise rand pe rand unui numr mare dprofei i iniiai. Mohamed este singurul om care a primit Coranul in intregime. Expresia rand pe rand ce semnific multiplele intalniri ale lui Mohamed cu ingerul Gabriel, am preluat-o dintr-un semn: ... Coranul l-am trimis Noi, ca s-l citeti asupra oamenilor in rstimpuri i l-am trimis rand pe rand. (XVII Sura drumul nopii 107) Este extrem de sugestiv. De cnd a inceput oare Mohamed s recepioneze Coranul? Eu cred c acumulrile au inceput in copilrie. S nu v inchipuii c ingerul Gabriel a ales un copil bolnav pentru implant. tim bine c Mohamed prezenta de mic copil crize epileptice, halucinaii, iar doica sa, crezand c este indrcit, nu l-a mai acceptat. Boala lui Mohamed inea, cred eu, de tehnica deficitar a implantului. Gabriel i-a fcut lamentabil meseria! Nu numai c Mohamed a prezentat diverse tulburri, dar i reglajul decodrii a fost deficitar. Mohamed nu a citit niciodat Biblia sau alte texte vechi ce au inut de ea. Chiar dac lumea arab avusese o contiin religioas ce inea de S.D. cu mult timp in urm, (arabii fiind constitueni ai patului A.D.N. pe care s-a cldit poporul evreu), aceast religie nu mai era reprezentat in anul 600 decat de urme fine, nimic coerent, logic, concret, uniform, ordonat. Aceti doi factori: 1. incoerena unei religii preexistente; 2. boala generat de implant, au contribuit la deformarea multor semne trimise de S.D., mai mult sau mai puin voit. Aceste semne sunt astzi tiute, intuite de cunosctorii Coranului. Eu consider c pentru cei ce cunosc mai ales Biblia, dar i alte texte ajuttoare, este foarte uor de indeprtat informaia fals, uor de

identificat, mai ales acolo unde dou informaii se bat cap in cap! Biblia ne ajut mult in a hotri care dintre cele dou informaii este corect. De exemplu, vom afla din Biblie c in rai nu exist femei. Este i logic, urmarea fiind Programul Terra. Dei Coranul precizeaz i el acest lucru in mai multe moduri foarte exact, are ins i informaii contradictorii. Spre exemplu, despre grdinile raiului afirm; 70. n ele sunt copile bune i frumoase 72. Oachee, nchise n corturi, 74. Pe care nu le-a atins nici un om, nici duh. (LIV Sura Lunei) Este informaie fals ce ine numai de inchipuirile i dorinele lui Mohamed. Norocul c modalitatea in care este scris Coranul, aceea de a repeta aceleai idei i imagini prezentate ins uor diferit, nu las loc de dubii in a hotri corectitudinea unei astfel de informaii. In general, vei observa c faptele sunt prezentate in Biblie destul de direct i chiar pe ineles tehnic. Interpretarea este minim i ine doar de un vocabular mai adus la zi cu tehnica. Coranul chiar surprinde plcut prin folosirea unor termeni adaptai tehnicii noastre de astzi. Consider c pentru multe dintre informaiile tiinifice prezentate de Coran, termenii tehnici au fost extrem de bine i de avansat alei. In alt ordine de idei, construcia particular a Bibliei i a Coranului face greoaie nu atat alctuirea unor sinteze de informaie, cat mai ales modalitatea de prezentare a lor, deoarece acestea la randul lor sunt intreptrunse in coninut. Eu am incercat, cat am putut, o sistematizare logic a elementelor programului, cu cat mai puine trimiteri la alte capitole. Uneori ins, acest lucru nu mi-a reuit atat de bine... Dac Biblia este necesar s-o citeti de mai multe ori i s reiei apoi fragmente din ea ca s o poi inelege, sper ca lucrarea mea s fie bine neleas de la prima citire complet, pagin cu pagin. Dac va fi necesar o a doua citire, (pentru muli va fi) aceasta va fi pe nelesul tuturor. Incepand cu capitolul urmtor intrm practic in dezbaterea Programului Terra Cum evenimentele legate de program consider c trebuie tratate intr-o ordine cronologic, m voi ocupa intai de S.D.. SUPERCIVILIZAIA LUI DUMNEZEU (S.D.) Dac examinm un anuar statistic de tip Statele lumii, constatm c fiecare stat este descris prin anumii parametri i informaii standard ce privesc: localizarea statului; suprafa; capital; condiii naturale de relief; clim, vegetaie, faun; eful statului; structura populaiei; culte; partide politice; economia; agricultur, industrie, comer; nivel de dezvoltare tehnic; invmant; sntate; mass-media; relaii cu alte state. Credei c este posibil s aflm toate aceste lucruri despre S.D.? Sincer, la o lectur sumar a Bibliei, nici eu nu am crezut c este posibil. Acum ins, Cartea Crilor mi-a oferit o imagine S.D. aproape complet, demn de introdus in Statele lumii ca un adaus preios, uor diferit de ceea ce cunoatem despre alte state. Israel II 1. Localizare : un col al Galaxiei Calea Lactee, despre care tim c deine aproximativ o sut de miliarde de stele. Unde? Undeva aproape de noi. Stelele cerului nostru par a fi grupate. Oamenii au asociat poziia lor cu forme de animale, obiecte etc. i le-au

botezat. Oare ei a fcut acest lucru sau denumirile i astrologia a fost un dar de la zei asemenea altor daruri? Profitand de avansul tehnologic, zeii chiar se ludau in faa omului neinstruit, necunosctor, cu fora lor de a produce... constelaii. S-i ascultm pe zei: Cutai pe Cel care a fcut Orionul i Pleiadele,...Domnul este numele Lui! (Amos 5-8) El a zidit Carul Mare, Ralia, Pleiadele i cmrile stelelor de miazzi. (Iov 9-9) 31. Poi tu s legi cataramele Pleiadelor sau s deznozi lanurile Orionului? 32. Poi s scoi la vreme cununa Zodiacului i vei fi tu crmaci Carului Mare i stelelor lui? )Iov - 38) ... El este Domnul lui Sirius. (LIII Sura stelei 50) La randul lor, esenienii, autorii Manuscriselor de la Marea Moart, msurau timpul in perioade de cate 50 de ani, numite jubilee. Un an jubiliar se repeta la 50 de ani, timp in care Sirius B executa o rotaie complet in jurul lui Sirius A. Babilonienii, asirienii, fenicienii i grecii venerau i ei steaua Sirius, aflat la 8,5 ani-lumin de Terra. Dac privim harta cerului, observm c toate stelele situate relativ aproape de noi, observabile cu ochiul liber sunt descrise ca aparinand zeilor, adic S.D.: Ursa Mare, Ursa Mic, Ralia, Pleiadele, Cassiopeea, Orion, Sirius i probabil alte constelaii cu nume la fel de vechi, botezate de zei. Se pare c originea indeprtat a S.D. este Sirius, dar in prezent, dac se poate vorbi de prezent, S.D. nu mai este reprezentanta lui Sirius i nici a unei alte stele. Dei S.D. are un vast teritoriu galactic, ce este posibil s fie dimensionat asemenea unei sfere de mai muli ani-lumin, localizarea nucleului acestei civilizaii este imposibil pentru noi, deoarece are o poziie variabil. Nu este vorba de o planet locuit, ci de o mare staie ce cltorete cu viteze impresionante in spaiul controlat. Dei in teritoriul galactic S.D. dispune de multe alte staii, unele poate chiar de dimensiunea nucleului, dotate cu mijloace energetice care permit cltorii astrale sau nu, S.D. ii are sediul central intr-o singur staie supratehnicizat. TeritoriulS.D. interfer in unele zone cu teritoriul altor civilizaii. S.D. prefer s ascund limitele teritoriului galactic controlat, cred eu, nu prea extins. De aceea, se autodefinete ca fiind locuitoarea staiei centrale. Pentru cei ce au vizionat cu pasiune serialul Star Trek Generaia urmtoare precizez c S.D. este asemenea civilizaiei Borg sub anumite aspecte. Se pare c Gene Roddenberry, creatorul faimosului serial era un bun cunosctor al Bibliei... Descrierea staiei centrale Noul Cer, Noul Pmnt, Noul Ierusalim, Raiul - prescurtat Staia Supercivilizaiei (S.S.) Beneficiem de o prezentare succint, sintetic, dar foarte precis a S.S. in Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul capitolul 21. Dup cum am precizat in capitolul anterior, Ioan se afla in somn hipnotic in timp ce avea loc implantul de informaie. Datele prezentate de Ioan sunt exacte, in forma in care ingerul a dorit transmiterea lor. Ioan primete mai intai filmul momentului apocaliptic in care viaa pe Terra este distrus. Apoi

ia in cadru imaginea S.S.: 1. i am vzut cer nou i pmnt nou. Cci cerul cel dinti i pmntul cel dinti au trecut i marea nu mai este. 2. i am vzut cetatea sfnt, noul Ierusalim, pogorndu-se din cer de la Dumnezeu, gtit ca o mireas, mpodobit pentru mirele ei. 3. i am auzit din tron un glas puternic care zicea: Iat, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii i el va sllui cu ei i ei vor fi poporul Lui i nsui Dumnezeu va fi cu ei. Dup ce citim de sute de ori in Biblie c Dumnezeu este in cer, ingerii vin din cer, dintr-o alt lume, de foarte departe, ei bine, observm c ceva ca o cetate gtit ca o mireas pentru mirele ei, coboar de la Dumnezeu, impreun cu Dumnezeu pe orbita Terrei. Unul dintre cei apte ingeri i se adreseaz lui Ioan: Vino s-i art pe mireasa, femeia Mielului (9). Ca s nu avem dubii, ingerul precizeaz clar c intre metaforele Bibliei, Mielul este mirele, iar mireasa este S.S. Ceva mai tarziu vom identifica nuntaii, Impratul, pe fiul su i alte personaje. 10.i m-a dus pe mine n duh, ntr-un munte nalt i mi-a artat cetatea cea sfnt, Ierusalimul pogorndu-se din cer de la Dumnezeu. Este clar c S.S. vine din spaiul cosmic, Ioan este in somn hipnotic. S nu v inchipuii c a fcut cine tie ce excursie cosmic. S.S. este extrem de luminoas, este inconjurat de lumin clar: Lumina ei era asemntoare cu a pietrei de mare pre, ca piatra de iaspis, limpede cum era cristalul (11). Cetatea, cu zid mare i inalt... avea dousprezece pori, doisprezece ingeri i nume scrise deasupra, care sunt numele celor dousprezece seminii ale lui Israel (12). Spre fiecare punct cardinal (relativ) sunt plasate cate trei pori. (13) Versetul urmtor aduce o informaie important: zidul cetii avea dousprezece pietre de temelie i in ele dousprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului (14). Acum vom beneficia de detalii ce intregesc imaginea. Ingerul avea pentru msurat o trestie de aur, ca s msoare cetatea i porile ei i zidul ei (15). Cel ce conducea edina de hipnoz ii sugereaz dimensiunile staiei. Putem asemna trestia de aur cu o raz LASER. 16. i cetatea este n patru coluri i lungimea ei este tot att ct i limea. i a msurat cetatea cu trestia: dousprezece mii de stadii lungimea i lrgimea i nlimea sunt deopotriv. Interesant! Primele date exacte spun c staia are form cubic (L=1=h). Un stadiu = 185m. Latura cubului = 185m x 12000 = 2.220.000m = 2.220 km! Suprafaa bazei cubului = 4.928.400 km . Aceast suprafa este aproximativ jumtate din suprafaa Europei in graniele sale geografice pan la Munii Urali, Munii Caucaz, Marea Caspic. Inlimea ofer clar senzaia de cer. Ca o comparaie, atmosfera Terrei este de aproximativ 100 km! Oare nu au un cer prea inalt? Vom vedea... Volumul staiei este egal cu 10.941.048.000 km Apoi, ingerul ne comunic chiar i grosimea zidului cetii: o sut patruzeci i patru de coi, dup msura omeneasc, care este i msura ngerului (17). Intotdeauna datele prezentate cifric sunt acordate ci sistemul de msur al oamenilor (1 cot =

0,48 m). Grosimea zidului staiei = 144 x 0,48 = 69,12 m (70 m). Este plauzibil! La dimensiunea staiei nici nu pare mult, dar probabil materialul component are o rezisten i alte proprieti necesare extrem de performante. Despre aceste materiale aflm: zidria zidului este iaspis, iar cetatea este de aur curat ca sticla cea curat. Cetatea este strlucitoare. Ioan nu are nici un termen de comparaie pentru imaginea prezentat de inger i cred c nici noi astzi nu am fi departe de Ioan... 19. Temeliile zidului cetii sunt mpodobite cu tot felul de pietre scumpe: ntia piatr de temelie este de Iaspis, a doua de safir, a treia de halcedon, a patra de smarald. 20. A cincea de sardonix, a asea de sardiu, a aptea de hrisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de hrisopras, a unsprezecea de iachint, a dousprezecea de ametist. i cu asta imaginea ambalajului exterior al S.S. este aproape complet: dousprezece straturi de culoare cu strlucire diferit. Aceste dousprezece straturi de culoare corespund unor nivele distincte in staie. In acest mod, inlimea fiecrui strat este de 2.220 km : 12 = 185 km. Comparand cu atmosfera de (100 km a Terrei, inlimea unui strat de 185 km pare extrem de logic. Senzaia de cer rmane valabil pentru fiecare strat in parte i in al doilea rand suprafaa staiei devine de fapt 4.928.400 km x 12 = 59.140.800 km . Aceast suprafa, uor superioar Eurasiei, (55.000.000 km ) este intr-adevr considerabil. Spaiul interior al staiei este folosit cu eficien maxim. Inginerii specialiti in tehnic spaial ar putea calcula cu o aproximaie bun gravitaia fiecrui nivel. Prerea mea din ochi este c cei 185 de km inlime pentru fiecare nivel permit pe lang grosimea dat de structura solid (structur de rezisten + relief, ape, construcii etc.) nu numai crearea unei atmosfere eficiente, in orice caz sub 100 km, dar i o independen relativ gravitaional a unui strat fa de cellalt. In acest mod staia, care plutete in spaiul cosmic este extrem de echilibrat i are condiii de via mult asemntoare unei planete, iar in interiorul ei fiecare nivel plutete deasupra celuilalt. Dei nici o alt descriere a S.S. prezent in Biblie nu sugereaz stratificarea pe nivele a staiei, presupun c la fiecare nivel vom gsi cam acelai grad de dezvoltare, aceeai dotare de subzisten necesar fiecrui nivel: culturi, ape, atmosfer, orae, centrale energetice, mijloace de comunicaie etc. Accesul de pe un nivel pe altul este posibil in interior prin pori in sisteme canaliculare. Spre exterior fiecare nivel are o singur poart: ... cele dousprezece pori sunt dousprezece mrgritare, fiecare din pori este dintr-un mrgritar. i piaa cetii este din aur curat i strvezie ca sticla(21). Lumina ce rzbate din staie spre exterior prin pori sau poate un sistem de localizare, face ca aceste pori s fie vizibile de la distan. Aspectul lor de departe este strlucitor ca un mrgritar. Lipsa termenului de comparaie este evident, dar descrierea mi se pare foarte sugestiv i frumoas in acelai timp. S.S. este construit dup principiul modular sau dac vrei, dup principiul vapoarelor ce au structur compartimentat. In acest mod, o eventual avarie poate fi izolat imediat, probabil atat in plan vertical, cat i orizontal. La nevoie (agresiune, avarie etc.) cred c este posibil chiar o descompunere in feliile componente. Modelul arat ca un sandwich.

Principiul modular explic necesitatea dotrii cu mijloace de subzisten pentru fiecare felie in parte. Cartea lui Enoh descrie aceast superb staie intr-un mod asemntor. La randul lui, Enoh nu cltorete in S.S., ci are o viziune in capitolul XIV: 9. Iat: M-am vzut nconjurat de nori i de cea deas; priveam cu ngrijorare micarea astrelor i a fulgerelor n timp ce vnturi prielnice mi ridicau aripile i grbeau drumul meu. 10.Am fost nlat astfel pn n Cer i am ajuns curnd la un zid din pietre de cletar. Flcri mictoare i nvluiau marginile... 11. Cu toate acestea, m-am vrt n mijlocul acestor flcri. 12. i am ptruns ntr-o vast locuin care era pavat cu pietre de cristal. Pereii i podeaua, erau de asemenea din cristal i la fel i temeliile. Tavanul era format din stele rtcitoare i fulgere de lumin i n mijloc se vedeau micndu-se heruvimi de foc ntr-un Cer agitat. Flcrile tremurau mprejurul zidurilor i poarta era de foc. Cnd a fost s intru n aceast locuin, ea era n acelai timp arztoare ca focul i rece ca gheaa;... Enoh descrie i cele 12 pori ale cetii, fie mai detailat, ca in capitolele XXXIII, XXXIV i XXXV, fie mai succint, ca in capitolul LXXV: 1....am vzut dousprezece pori pentru toate vnturile, care ies din timp n timp pentru a se rspndi pe Pmnt. 4. Trei dintre aceste pori se deschid n partea opus a Cerului , celelalte trei la apus, trei spre dreapta i trei spre stnga. Primele trei privesc spre rsrit, ultimele trei spre miaznoapte. Cele care sunt aezate la dreapta i la stnga privesc spre miazzi i spre apus. (Cartea lui Enoh). Cea mai frumoas descriere este ins, cea din capitolul LXXIV : 11.Uriel mi-a artat dousprezece pori care se deschid pentru carul Soarelui, de unde izvorsc raze fr numr. 12.Am vzut dousprezece pori n Cer la marginile Pmntului, prin care ies Soarele i Luna i stelele i toate lucrrile Cerului la rsrit a la apus. 13. i alte ferestre se deschid nc la dreapta i la stnga. 14. Una dintre aceste ferestre mrete cldura verii, ca i porile prin care pleac i unde se rentorc fr ncetare aceste stele fr sfrit. 15. i am vzut n Cer carul pe care se afl aceste stele rotindu-se deasupra lumii fr a obosi niciodat...(nave spaiale tip O.Z.N. n.a.) Observm c dei Enoh este situat pe axa linear a timpului cu aproximativ 4000 de ani inainte de Ioan, descrierea staiei este aproape identic. Cetatea are drept conductor absolut complexul Dumnezeu Miel.

Ritualuri legate de alte zeiti nu exist pentru c Domnul Dumnezeul Atotiitorul i Mielul este templul ei (22). 23. i cetatea nu are trebuin de soare, nici de lun ca s o lumineze, cci slava lui Dumnezeu a luminat-o i fclia ei este Mielul. Cat se poate de concis: staia e luminat spiritual de Dumnezeu, iar fizic fclia lumina energia vine prin tiina Mielului. Fiind de fapt o staie, porile cetii nu se vor mai inchide ziua, cci noaptea nu va mai fi acolo(25). Cetatea nu face parte din nici un sistem solar i ciclul noapte-zi nu se realizeaz; este luminat tot timpul, ritmurile biologice fiind probabil modificate genetic. In cetate vor aduce in ea slava i cinstea oamenilor(26), iar impraii pmantului vor aduce la ea mrirea lor(24). Adic, C.S. recoltate vor fi duse acolo, in cetate, in S.S. Fiecare nivel al staiei primete probabil un tip diferit de rod, potrivit numelui seminiei inscrise in dreptul fiecreia dintre cele 12 pori, respectiv, nivele ale staiei. In staie au acces numai C.S. compatibile A.D.N.M.N. cu S.D., triate conform criteriilor de compatibilitate (cartea vieii deinute de Miel. Cu alte cuvinte, in cetate nu va intra nimic pangrit i nimeni care e dedat cu spurcciunea i cu minciuna, ci numai cei inscrii in cartea vieii Mielului(27). Pentru a intri ideile de mai sus, in Apocalipsa cap.22 sunt reluate aspectele independenei energetice i ale conducerii S.S. de ctre complexul Dumnezeu Miel: ..... noapte nu va mai fi i nu au trebuin de lumina lmpii sau lumina Soarelui; pentru c Domnul Dumnezeu le va fi lor lumin...(4) In final, ingerul precizeaz: Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare i adevrate... (6) Deci nu v indoii nici o clip, informaiile sunt venite de la inger prin tehnica de care am vorbit in capitolul anterior i sunt corecte. Complexul Dumnezeu Miel (C.D.M.) Biblia, Coranul i alte scrieri sacre nu abund in informaie privitoare la Dumnezeu; mai mult induc cititorului mai puin avizat faptul c aceast fiin triete, raioneaz, conduce. S-l privim, deci, deocamdat cu naivitate pe Dumnezeu. In general, desprindem ideea c Dumnezeu este venic, este cel dintai i cel de pe urm, este conductorul absolut al programului. Pentru ca aceast afirmaie s fie valabil, Dumnezeu trebuie s existe sub form de spirit. Deci, este o fiin vie in M.N., este duh, spirit imbogit, in continu perfecionare, dornic de cunoatere. Are toate sentimentele ce pot domina o fiin vie de la iubire la ur, de la admiraie la dispre, de la buntate la rutate, de la mil la cruzime, de la cinste la perfidie. Dumnezeu le are deci pe toate i bune i rele, este o fiin complet care, vom vedea pe parcursul lucrrii, triaz i cur memoriile nedorite ale slujitorilor si, dar nu-i triaz niciodat propria memorie. Numai aa, autoritar fiind, poate s-i conduc in stil dictatorial programele. Dumnezeu are o prere extraordinar de bun despre el insui. Modestia nu o cunoate. Declar c nu tie o alt fiin mai dotat. Fiind perfect, crede c nimeni nu i se poate impotrivi. 12. Cci cine ar putea s-i zic: Ce-ai fcut? Sau cine va sta

mpotriva judecii Tale? Sau cine te va scoate vinovat pentru neamurile cele nimicite, pe care Tu nsui le-ai fcut? Sau cine se va ridica asupra Ta cu judecat pentru oamenii cei nedrepi? 13. C nu este alt Dumnezeu afar de Tine, care s aib grij de toate i cruia s-i dovedeti c judecile tale sunt ntotdeauna drepte. 14. Nu este nici mprat, nici stpnitor ca s poat s ridice ochii n faa Ta i s-i cear socoteal pentru cei pe care I-ai nimicit. (nelepciunea lui Solomon 12) Toi locuitorii pmntului sunt socotii ca o nimica i El va face ce vroiete cu otirea cereasc i locuitorii pmntului i nimeni nu poate s-l mpiedice la lucrul Lui i s-i zic: Ce faci Tu? (Daniel 4-32). S analizm acum modul in care este totui prezentat Dumnezeu: Eu sunt Alfa i Omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era i Cel ce vine, Atotiitorul. (Apocalipsa I-8) Dumnezeu se crede deci, un continuum temporal, martorul evenimentelor universale, capacitate pe care numai o fiin in M.N. o poate avea. 15... fericitul i singurul Stpnitor, mpratul mprailor i Domnul domnilor. 16. Cel ce singur are nemurire i locuiete ntru lumin neapropiat, pe Care nu L-a vzut nimeni dintre oameni i nici nu poate s-l vad; a cruia e cinstea i puterea venic! Amin. (Timotei-6) Avem o grmad de informaii; Dumnezeu este : singurul stpanitor; singur are nemurire; este viu in M.N. i nici nu are nevoie de corp somatic; nimeni nu-l poate vedea deoarece este M.N.; in M.N. este perceput ca fiin de lumin. Ideea c Dumnezeu este spirit, este lumin este intrit deseori: Dumnezeu este lumin i nici un intuneric nu este intru El. (Intaia epistol soborniceasc a Sfantului Apostol Ioan 1-5). Iat o alt formulare: Domnul este Duh i unde este Duhul Domnului, acolo este libertate. (Corinteni 3-18). Exist i alte versete din care putem deduce c Dumnezeu nu este somatic. De exemplu, Iov ne sugereaz ideea c o percepie, un contact cu Dumnezeu nu este posibil decat dup moartea somatic moartea cea dintai, in stare de spirit. Am aflat in capitolul unu despre capacitatea unui spirit de a percepe un altul. 25. Dar eu tiu c Rscumprtorul meu este viu i c El, n ziua cea de pe urm (momentul apocaliptic n.a.), va ridica iar, din pulbere aceast piele a mea ce se destram. 26. i afar din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu. 27. Pe El l voi vedea i ochii mei l vor privi nu ai altuia. (Iov 19) Clar i frumos, nu-i aa? Nu numai Biblia are darul de a ne convinge c Dumnezeu nu exist somatic, ci i Coranul. 1. Spune: El este Dumnezeul cel unic, 2. Dumnezeu cel venic, 3. El nu se nate i nu este nscut, (vei vedea, este...construit, fabricat n.a.)

4. i nimenea nu-i este asemenea. (CXII Sura Curiei) Clar i fr nevoie de comentarii! Dumnezeul vostru este Dumnezeu, afar de care nu este Dumnezeu. El cuprinde toat tiina (XX Sura TH 98) Scurt i cuprinztor! Se subliniaz unicitatea acestui tip de fiin, dar i atotcuprinderea informaiei de ctre Dumnezeu. La fel ca i Biblia, Coranul precizeaz c cei ce vor fi culei (robii) vor putea avea un contact cu Dumnezeu in stare de spirit. 94. Nimenea din ceruri i de pe pmnt nu se poate apropia de cel ndurat dect ca rob. El a socotit i a numrat numrul lor. 95. Fiecare din ei va veni la El n ziua nvierii singur. (XIX Sura Mariei). Coranul are un mare merit in a clarifica o situaie mai puin bine ineleas de evrei i de cretini, mai ales. Punand puntul pe i in privina existenei strict spirituale (M.N.) a lui Dumnezeu, Coranul precizeaz relaia intre Iisus i Dumnezeu. Acest lucru se face foarte insistent, iar pentru mine, intr-un mod chiar amuzant. i zic jidovii Ezdra este fiul lui Dumnezeu! i nazarinenii zic Mesia este fiul lui Dumnezeu! Acesta este cuvnt greu n gurile lor. Ei poart vorbe asemenea ca i cei ce erau necredincioi de-nainte. Bat-i Dumnezeu. Ct sunt de proti! (Sura cinei 30). 69. Ei zic (evreii n.a.): A nscut Dumnezeu un copil! Mrire lui, El este bogat! Ale lui sunt cele din ceruri i de pe pmnt! Avei mputernicire la aceasta sau vorbii ceea ce nu tii? 70. Spune: Celor ce nscocesc minciuni asupra lui Dumnezeu nu le va merge bine! (Sura lui Iona 69-70) 1. i ei zic (evreii n.a.): Cel ndurat a nscut un fiu! Voi zicei un lucru stranic. 92. Aproape c se sfie cerurile de aceasta i se despic pmntul i munii se nruie n frme 93. pentru c ei adaug Celui ndurat un fiu i Lui nu i se cade s nasc un fiu. (XIX Sura Mariei) Nu se cuvine lui Dumnezeu s nasc un fiu. Mrire Lui! Dac hotrte un lucru, i zice: S fii! i este. (XIX Sura Mariei 36) ... Mrire lui Dumnezeu, care n-a nscut fiu i n-are tovari la stpnire, nici n-are scut din slbiciune. i preamrete mrirea Lui. (XVII Sura drumului nopii 111) Acesta este un semn mai bogat in informaie care avertizeaz c Dumnezeu nu are tovari de talia sa, nu poate nate fiind spirit, conduce singur, este puternic. Bun! Am aflat pan acum c Dumnezeu este spirit. Dar unde este locul lui? Este oare Dumnezeu peste tot i in toate aa cum se spune? Nu, este doar o metafor sau un lucru prost ineles. Ambele scrieri vechi precizeaz cu exactitate locul lui Dumnezeu. Sunt mai multe argumente

care-mi sugereaz c aceast fiin complex are un loc bine stabilit i fix, fiziologia i poate chiar securitatea lui putand fi periclitate in afara acestui loc. Din Coran aflm: Cel indurat ade pe tron. (XX Sura TH 4) Acest tron este situat in rai, in S.S. Descrierea amnunit, magistral a lui Dumnezeu sau mai bine zis a C.D.M. ne-o furnizeaz Ioan Teologul, care, fiind in somn hipnotic, viziteaz cu duhul S.S. Capitolul 4 din Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul se numete: Privelite cereasc, Tronul lui Dumnezeu cu douzeci i patru de btrani i patru heruvimi: 2. ndat am fost n duh i iat un tron era n cer i pe tron edea Cineva 3. i Cel ce edea semna la vedere cu piatra de iasp i de sardiu, iar de jur mprejurul tronului era un curcubeu cu nfiarea smaraldului. 4. i douzeci i patru de scaune nconjurau tronul i pe scaune douzeci i patru de btrni, eznd, mbrcai n haine albe i purtnd pe cap cununi de aur (aura n.a.) Ne este sugerat ideea c acel Cineva de pe tron este o fiin de lumin in diferite culori. 5. i din tron ieeau fulgere i glasuri i tunete; fclii de foc ardeau naintea tronului, care sunt cele apte duhuri ale lui Dumnezeu Aflm c Dumnezeu este alctuit din 7 corpuri spirituale, este o superfiin in M.N. 6. i naintea tronului, ca o mare de sticl, asemenea cu cristalul, iar n mijlocul tronului i mprejurul tronului, patru fiine pline de ochi dinainte i dinapoi. Marea de sticl asemenea cristalului imi sugereaz un ecran de monitor. Pe acest ecran Ioan va vizualiza filmul atacului nuclear din spaiu, la care este supus Terra i alte evenimente. S vedem ce este cu cele patru fiine pline de ochi dinainte i dinapoi; sunt oare computere?: 7. i fiina cea dinti era asemenea leului, a doua fiin asemenea vielului, a treia fiin ca de om, iar a patra fiin era asemenea vulturului care zboar. Ne-am lmurit butean! Sunt oare fiine ciudate realizate prin inginerie genetic? 8. i cele patru fiine avnd fiecare din ele cte apte aripi, sunt pline de ochi, de jur mprejur i pe dinuntru i odihn nu au, ziua i noaptea zicnd: Sfnt, Sfnt, Sfnt Domnul Dumnezeul , Atotiitorul, Cel ce era i Cel ce este i Cel ce vine. Faptul c cele patru fiine au ochi peste tot i mai ales pe dinuntru, faptul c nu au odihn ne orienteaz. Fiinele sunt computere. Este posibil ca aceste computere s fie realizate prin tehnici de inginerie genetic, din materiale biologice, adic s fie vii. Ar fi un fel de Data, al lui Gene Roddenberry, ins cu adevrat viu i realizat in forme ciudate. S.D. ne incarc imaginaia... Oricum ar fi continum: 9. i cnd cele patru fiine ddeau slav, cinste i mulumit Celui ce ade pe tron, Celui ce este viu n vecii vecilor.

12.Atunci, cei douzeci i patru de btrni, cznd naintea Celui ce ade pe tron, se nchinau Celui ce este viu n vecii vecilor i aruncau cununile lor naintea tronului zicnd: 11.Vrednic eti, Doamne Dumnezeul nostru s primeti slava i puterea, cci Tu ai zidit toate lucrurile i prin voina Ta ele erau i s-au fcut. Deci, Dumnezeu primete de undeva (de unde?) slava i puterea (informaia). S vedem cine-i furnizeaz slava i puterea: 1. Am vzut apoi n mna dreapt a Celui ce edea pe tron o carte deschis nuntru i pe dos, pecetluit cu apte pecei. (Apocalipsa 5) Cartea deschis, pecetluit inuntru i pe dos i cu apte coduri, ne avertizeaz asupra alctuirii cu totul speciale. 2. Dar nimeni n cer, nici pe pmnt, nici sub pmnt (lumea intraterestr n.a.) nu poate s deschid cartea, nici s se uite n ea. Adic, nimeni nu avea posibilitatea s decodifice informaia crii cu apte coduri deoarece nu deinea nici dispozitivul de decodat i nici codul de acces la informaie. Din acest moment privesc aceast carte special ca pe o dischet de computer cu totul special (are imprimate filme) sau dac v este mai simplu, ca pe o videocaset. 5. i unul dintre btrni mi-a zis: Nu plnge. Iat, (Mielul) a biruit Leul din seminia lui Iuda, rdcina lui David, ca s deschid cartea i cele apte pecei ale ei. Aparent un verset fr valoare, conine mult informaie. Mielul cci, vei vedea, despre el este vorba, are o anumit aciune cronologic , exact ca s deschid cartea cu cele apte pecei care de fapt, conine imagini ale momentului apocaliptic filmate de pe orbita Terrei. Cronologia este: seminia lui Iuda, creat in urma programului de ingineria genetic constituie rdcina lui David cel care apare mai tarziu pe axa timpului. Aceast seminie este biruit (ucis) in timpul momentului apocaliptic in scopul recoltrii C.S., dar cu aceast ocazie sunt surprinse i imaginile din spaiu i acum cartea poate fi decodat (filmul poate fi vzut). Cu alte cuvinte, toat cronologia descris se desfoar pentru ca Mielul s deschid cartea cu cele apte pecei. 12.i am vzut la mijloc, ntre tron i cele patru fiine i n mijlocul btrnilor, stnd un Miel njunghiat i care avea apte coarne i apte ochi care sunt i cele apte duhuri ale lui Dumnezeu trimise n tot pmntul. Deci, apte ochi apte coarne apte duhuri. Dei nu se poate pune un semn al egalitii, inelegem c Mielul i Dumnezeu au elemente comune. Relaia de fiziologie a Mielului cu Dumnezeu este complex, intim i decurge dintr-o morfologie unitar. 13.i a venit (Mielul n.a.) i a luat cartea din dreapta celui ce

edea pe tron. 14.i cnd a luat cartea, cele patru fiine i cei douzeci i patru de btrni au czut naintea Mielului avnd fiecare alut i cupe de aur pline cu tmie, care sunt rugciunile sfinilor. Asta este de-a dreptul uimitor! Observm c Mielul primete din partea asistenei aceleai onoruri ca i Dumnezeu, deci este la fel de important! 15.i cntau o cntare nou zicnd: Vrednic eti s iei cartea i s deschizi peceile ei, fiindc ai fost njunghiat i ai rscumprat lui Dumnezeu cu sngele tu, oameni din toat seminia i limba i poporul i neamul. Este logic! Mielul este vrednic s decodifice informaia crii (filmul atacului nuclear) pentru c, dei rnit in rzboiul cu pmantenii i L.I. (S.D. va avea pierderi serioase!), a ieit victorios i a recoltat pentru Dumnezeu C.S. din toat seminia (adic din cele 12 seminii ale lui Israel). 13.i i-a fcut Dumnezeului nostru mprie i preoi i vor mpri pe pmnt (Noul Pmant n.a.) Este scris negru pe alb: nu Dumnezeu ii face impria, el doar ordon acest lucru, ci Mielul este cel ce traduce ordinele i indeplinete nevoile, programele lui Dumnezeu. 14.i am vzut i am auzit glas de ngeri muli, de jur mprejurul tronului i al fiinelor i al btrnilor i era numrul lor zeci de mii de zeci de mii i mii de mii. 15.Zicnd cu glas mare: Vrednic este Mielul cel njunghiat ca s ia puterea i bogia i nelepciunea i tria i cinstea i slava i binecuvntarea De unde? De la cine? Traducerea este: Vrednic este Mielul rnit in rzboiul apocaliptic s trieze informaia corpurilor spirituale recoltate, s o analizeze i s-o ofere (s-o adauge) fiinei spirituale Dumnezeu. 13. i toat fptura care este n cer i pe pmnt i sub pmnt i n i n mare i toate cte sunt le-am auzi zicnd: Celui ce ade pe tron i Mielului s fie binecuvntarea i cinstea i puterea n vecii vecilor. Observm cu stupoare c Mielul, cel care execut, ii infptuiete impria lui Dumnezeu conform versetului 10, este ridicat la acelai rang cu Dumnezeu. De ce? Pentru c, conform versetului 13 subliniat este vorba de o unitate, un complex Dumnezeu Miel, care st la baza intregului program, un complex care deine binecuvantarea i cinstea i slava i puterea adic informaia, aceeai informaie care este recoltat i triat de Miel, iar apoi oferit de ctre Miel fiinei spirituale Dumnezeu. In continuare Mielul decodific cartea cu cele 7 pecei i Ioan poate vedea filmul momentului apocaliptic. Exemplu: i am vzut cnd Mielul a deschis pe cea dinti dintre cele 7 pecei i am auzit pe una dintre cele patru fiine zicnd cu glas de tunet: Vino i vezi! (Apocalipsa 6-1)

Unde s vezi? Pe marea de sticl din faa tronului. Urmarea decodrii este filmul distrugerii civilizaiei noastre. Mielul era singurul in stare s citeasc cartea cu apte pecei pentru c asemenea unui computer ce citete discheta, i Mielul este intr-un fel un supercomputer. Cele patru fiine pline de ochi pe dinuntru i pe dinafar sunt de asemenea computere cuplate la Miel, sunt adevrate traductoare ale programelor S.D., dotate inclusiv cu sintetizator de voce, idee deductibil din versetul de mai sus. Astfel, unitatea vie Dumnezeu este cuplat la o unitate tehnic ce deine cel puin la nivelul Mielului elemente biologice, respectiv structurile standard A.D.N.M.N. ce compun superfiina. Conform acestor prime date, cred c acest complex Dumnezeu Miel este indivizibil, fiecare element il recreeaz pe cellalt odat cu acumularea din diverse programe. Dumnezeu este fiina vie sofisticat, imbogit, alctuit din apte duhuri, apte C.S. ce cuprind intreaga informaie deinut de Miel, dar care evalueaz pasul urmtor i ordon Mielului aciunile urmtoare. Mielul este probabil cel mai grozav computer deoarece poate lucra atat in M.N., fiind un analizor i transformator de game de frecven, traductorul dorinelor lui Dumnezeu, cel ce-i indeplinete programele, nevoile materiale. Este posibil ca Mielul s fie realizat prin tehnici adaptate de inginerie genetic, s fie asemenea celor patru fiine, un supercomputer biologic. Mielul reprezint pentru Dumnezeu ceea ce creierul reprezint pentru fiina spiritual om; este cel ce il integreaz pe Dumnezeu in mediul inconjurtor, este liantul ce-l conecteaz pe Dumnezeu la lumea material. De aceea C.D.M. are un loc foarte bine stabilit, in deplin siguran i vom vedea, in condiii optime de funcionare, de fiziologie. Acesta este modalitatea in care se pot produce oricai dumnezei. Acum inelegei cu mult mai bine versetele inceputului de capitol in care S.S. este comparat cu o mireas, iar Mielul cu mirele: ...Vino s-i art pe mireasa femeia Mielului... i m-a dus pe mine in duh, intr-un munte mare i inalt i mi-a artat cetatea cea sfant(9;10) In concluzie, mireasa este S.S., iar mirele este Mielul. Prin aceasta este subliniat din nou rolul major al Mielului de executor al prodramelor materiale. Aa cum din Adam (mire) s-a luat o coast (A.D.N.) i cu tiin a fost realizat Eva (mireasa), tot aa, cu tiina extras din Miel a fost realizat tehnic S.S. Nu tiu dac aceast comparaie este chiar fericit... Acum inelegei mai bine de ce aceast cetate, care nu are nevoie de soare ca s-o lumineze, are drept fclie Mielul. Inelegei de asemenea valoarea versetului: ...templu n-am vzut in ea, pentru c Domnul Dumnezeu Atotiitorul i Mielul este templul ei. (22) Deci, C.D.M. este invizibil! Dar unde este situat C.D.M.? Intr-un loc sigur! In centrul staiei, nu pot preciza pe ce nivel. 6? 7? Oricum, se afl in centru, intr-un complex ce cuprinde templul, raul vieii (R.V.) In Apocalipsa, capitolul 22 aflm scurt, dar foarte cuprinztor, in dou versete toat aceast localizare i inlnuire. 1. i mi-a artat, apoi, rul i apa vieii limpede cum e cristalul i care izvorte din tronul lui Dumnezeu i al Mielului (complex indivizibil n.a.) 2. i n mijlocul pieei din cetate, de o parte i de alta a rului,

crete pomul vieii, fcnd dousprezece feluri de rod pe an, n fiecare lun dndu-i rodul; i frunzele pomului sunt spre tmduirea neamurilor. Avertizez c in unele Biblii apare formularea fcand rod de dousprezece ori pe an, in fiecare lun dandu-i rodul. Aceast formulare, traducere, dup prerea mea nu este corect i pe parcursul lucrrii v vei convinge de ce susin asta. Corect este varianta prezentat iniial care, de altfel apare in majoritatea covaritoare a bibliilor. Reinei aceste dou versete pentru a le intregi mai tarziu imaginea! Biblia ar fi suferit mult, inelegerea ce ne este permis ar fi fost tirbit, dac din carte s-ar fi scos capitolul Iezechiel! Acest personaj care a trit la sfaritul secolului VI i inceputul secolului V i.e.n. este contactat de ctre inger in modalitatea descris deja anterior, in scopul implantrii i scrierii apoi a datelor oferite de S.D. Ingerul ii va spune: Iar tu, fiul omului, descrie casei lui Israel acest templu... i s le ari chipul templului i planul lui i forma lui, i toate intocmirile lui i toate legile lui; pune toate acestea in scris inaintea ochilor lor ca ei s vad forma lui, i toate intocmirile lui s le urmeze intocmai". (Iezechiel 43-10;11) Iat acum povestea lui Iezechiel, cel ce ne ofer datele templului incepand cu cap. 40: 1 1...a fost mna Domnului peste mine i m-a dus n ara lui Israel. Dar am fost dus acolo prin vedenii dumnezeieti i am fost aezat pe un munte foarte nalt. Pe acest munte, pe partea lui de miaz zi era un fel de ziduri de cetate. Observaii: 1. Deja, formularea a fost mana Domnului peste mine i am fost dus prin vedenii dumnezeieti ne avertizeaz c Iezechiel se afl in somn hipnotic i are loc implantul de informaie. 2. Iezechiel este dus in ara lui Israel. Care ar? Statul Israel nu exista, iar statul poporului evreu se numea Palestina. Este adevrat c poporul evreu este poporul lui Israel, c arborele genealogic al lui Iacov, cel care mai tarziu se va numi Israel genereaz poporul evreu. Dar schimbarea numelui lui Iacov nu este intampltoare. Poporul ce se va nate din el va fi al lui Israel, dar al celui ceresc! Denumirile geografice din spaiul evreu sunt denumiri imprumutate din S.S. Poporul ingerilor este poporul lui Israel. Capitala S.S. este Ierusalim i vom vedea multe alte copii de denumiri geografice. 2. Muntele cel foarte inalt pe care este situat templul lui Dumnezeu, ne dovedete c afirmaiile de mai sus sunt corecte. Intotdeauna cand vei fi avertizat() c aciunea se desfoar intr-un decor cu un munte foarte inalt, vei ti c este vorba de S.S. De fapt, spaiul evreu nici nu deine un munte inalt; cele mai mari inlimi abia depesc 1.000 de metri. Un alt indiciu c imaginea nu este de pe Terra sunt acele ziduri, mai exact, un fel de ziduri de cetate. Iezechiel descrie foarte sugestiv neavand nici un termen de comparaie pentru ceea ce vede. Ingerul a crui infiare era

ca infiarea aramei strlucitoare(3), a venit cu instrumentele de msur pentru c are de comunicat alte date cifrice importante; el avea in man o sfoar de in i o prjin de msurat i sttea la poart(3). Toat imaginea are loc in somn hipnotic. 3. Omul acela mi-a zis: Fiul omului, privete cu ochii ti, ascult cu urechile tale i ia aminte de la toate cte am s-i art, cci de aceea ai fost adus aici, ca s-i art acestea. S vesteti casei lui Israel tot ce vei vedea. Apoi, este indicat unitatea de msur: 5... un zid nconjura templul pe dinafar de jur mprejur i n urma omului aceluia era o prjin de msurat, lung de ase coi, socotind cotul ct lungimea minii de la cot n jos, cu palm cu tot. Omul acela a msurat zidul i era gros de o prjin, i nalt tot de o prjin. (Iezechiel-40) 1 cot=0,48 m; 1prjin=0,48 m x 6 = 2,88 m In cele ce urmeaz, beneficiem de o descriere extrem de amnunit a templului, de la zidurile exterioare tapetate cu camere de paz sau alte utiliti, fiecare cu dimensiunile ei, pan la detaliile curilor interioare i in final, ale templului. Aceast descriere se preteaz a fi introdus intr-un program de arhitectur asistat de computer. Cine are rbdare, timpul i priceperea necesar poate s incerce. Inginerul contactat de mine in acest scop, m-a privit cu neincredere, a motivat c este credincios i e prea ocat de informaie i... ocat a rmas. Nu este prea greu. Incercai, avei toate datele la dispoziie. De exemplu: Iezechiel cap.41 Randuiala templului: 1. Dup aceea m-a dus n templu, a msurat stlpii i a gsit ase coi n lime de o parte i ase coi de cealalt parte; aceasta era lrgimea cortului adunrii. 2. Lrgimea uii era de zece coi i de amndou prile uii cte cinci coi. A msurat apoi lungimea templului i a gsit-o de patruzeci de coi i limea de douzeci de coi. 5. Apoi a msurat peretele templului i l-a gsit gros de ase coi; limea camerelor de pe laturile templului de jur mprejur a gsit-o de patru coi. 16.n jurul templului sunt trei rnduri de cte treizeci de camere. camer lng camer. Ele intr ntr-un zid care este fcut mprejurul templului anume pentru aceste camere ca ele s fie ntrite, dar de peretele templului nu se ating. 17.Camerele cu ct sunt mai sus, cu att sunt mai ncptoare, subiindu-se peretele. Din camerele de jos, te urci la cele din mijloc i de la cele din mijloc la cele de sus; suiul este nvrtit, cci te sui ca pe o scar n chipul melcului. Ideea este c templul lui Dumnezeu are un tip particular de izolaie. De ce? Cu ce? Nu tiu. Oricum, este interesant, nu? Aceasta este modalitatea de a descrie templul: cifre, multe cifre i detalii, desfurate pe cateva pagini! Este intr-adevr un exerciiu de perspicacitate s aezi toate datele la locul lor i s desenezi templul. Incercai!

Apoi, Iezechiel vede slava lui Dumnezeu (in somn Hipnotic): 5. i m-a ridicat Duhul i m-a dus n curtea cea dinuntru i iat slava Domnului umplea tot templul. 18.i mi-a zis glasul: Fiul omului acesta este locul tronului Meu i locul pe care-Mi pun tlpile picioarelor Mele, unde voi locui venic n mijlocul fiilor lui Israel; (Iezechiel 43) Sper c este clar pentru dumneavoastr c imaginea descinde din staie, acolo unde este Dumnezeu in templul su, acolo unde este poporul lui Israel cel ceresc, acolo unde populaia ingerilor nu intalnete nici o alt populaie cu care ar putea schimba caractere genetice. Tronul lui Dumnezeu se afl in templu, templul pe muntele cel inalt, iar acesta din urm pe unul din nivelele S.S. Din descrierea fcut pan la acest punct al datelor furnizate de Iezechiel este de reinut dimensiunea templului: A msurat in cele patru laturi...Lungimea era de cinci sute de coi i limea de cinci sute de coi.... (Iezechiel 42 20). Aria templului este de 500 coi x 500 coi =240m x 240m = 57600 m = 0,0576 km . In cadrul arealului sfant templul propriu-zis ocup un ptrat cu latura de 100 de coi = 48m (S = 2304 m ) Acest areal mai conine in dreptul celor patru pori dispuse central, cldiri legate de zidul inconjurtor cu rol in paza complexului. Templul are o poziie relativ central. S continum explorarea zonei: cap. 47 Poziia templului i imprejurimile: 1. Apoi m-a dus napoi la ua templului i iat, de sub pragul templului curgea o ap spre rsrit. i apa curgea pe sub partea dreapt a templului, pe partea de miazzi a jertfelnicului. 2. Cnd brbatul acela mergea spre rsrit, inea n mn sfoara i a msurat o mie de coi (480 m n.a.) i m-a dus prin ap i apa era pn la glezne. 3. A mai msurat apoi o mie de coi i m-a dus prin ap i apa era pn la genunchi. i a mai msurat nc o mie de coi i apa era pn la bru. 4. i a mai msurat nc o mie de coi i era un ru pe care nu-l puteam trece, cci apele crescuser; erau ape de trecut notnd, un fluviu care nu se poate trece. Datele prezentate cu privire la acest rau ce curge din templul lui Dumnezeu, de sub tronul C.D.M., imi sugereaz c este un rau artificial, care in aproximativ doi kilometri de la izvor (4 x 1000 coi) se transform intr-un fluviu, despre care aflm c se vars imediat intr-o mare. S vedem ce proprietate nemaipomenit are apa! 19.i cnd am venit napoi, iat, pe malurile rului erau muli arbori pe o parte i pe alta. 8. i mi-a zis acela: Aceast ap curge n partea de rsrit a rii, se va cobor la es i va intra n mare i apele ei se vor face sntoase. 9. Toat vietatea care miun acolo pe unde va trece rul va tri. Petele va fi foarte mult, pentru c va intra acolo apa aceasta i apele din mare se vor face sntoase. Unde va intra rul acesta, toate vor tri acolo. 16.Lng el vor sta pescarii de la En-Gaddi pn la En-Eglaim i vor arunca mrejele. Vor fi peti de tot soiul ca cei din Marea cea Mare (Mediterana) i foarte numeroi.

Este prima comparaie cu spaiul geografic evreu fapt ce avertizeaz c topografia locului este alta decat cea a Israelului pmantesc. i acum, ESENA: 17.La ru, pe amndou laturile, vor crete tot felul de arbori care dau hran (cui? n.a.). Frunzele lor nu se vor veteji i fructele din ei nu se vor mai isprvi. n fiecare lun se vor coace fructe noi pentru c apa pentru ele vine din locul cel sfnt; fructele se vor ntrebuina ca hran, iar frunzele ca leacuri. V-ai dat seama, sper, fr greutate c este vorba despre P.V., iar raul presupus artificial ce-i are izvorul in templul lui Dumnezeu este apa vieii limpede cum e cristalul. Datele trebuie corelate cu cele din Apocalipsa i reiau versetul privind P.V. pentru a fi aproape de ochii notri: i n mijlocul pieei din cetate, de o parte i de alta a rului, crete pomul vieii, fcnd dousprezece feluri de rod pe an, n fiecare lun dndu-i rodul i frunzele pomului sunt spre tmduirea neamurilor. (Apocalipsa 22 2) Mai aflm: Iar de va scoate cineva din cuvintele crii acestei proorociri, Dumnezeu va scoate partea lui (corpul lui spiritual n.a.) din pomul vieii i din cetatea sfnt i de la cele scrise n cartea aceasta.(Apocalipsa 22 19). Cu alte cuvinte, cei recoltai, corpurile spirituale A.D.N.M.N. compatibile cu ingerii S.D. vor intra in P.V. Enoh incearc i el s intregeasc informaia privitoare la P.V.: ...fiecare copac i alctuiete coroana sa de frunze, apoi o pirde, cu excepia a paisprezece copaci privilegiai care rmn totdeauna verzi i care n timpul multor ierni creeaz impresia de primvar. (Cartea lui Enoh cap. IV) Printre aceti arbori, exist unul cu miros mprosptat fr ncetare i att de suav nct nu mai exist altul n grdina Edenului care s rspndeasc un miros att de ncnttor. Frunzele sale, florile sale, lemnul su nu se vetejeau niciodat i fructele sale erau frumoase. (cap. XXIV 3) (P.V.) era asemntor cu un tamarin i fructele sale de o frumusee remarcabil semnau cu ciorchinii de strugure: parfumul lor nmiresma locul de jur-mprejur. Am strigat: Ce arbore frumos! Ce spectacol minunat! (cap. XXXI 4) Ct despre acest arbore cu mirosul su suav, al crui parfum nu are nimic senzual, nimeni nu va putea pune mna pe el pn n ziua judecii. Atunci cnd cei ri vor fi abandonai chinurilor venice, acest arbore va fi dat celor drepi i umili. Fructele sale vor fi pstrate pentru cei alei . Aici viaa va fi resdit ntr-un loc sfnt ctre miaznoapte , ctre locuina Regelui venic.(cap. XXIV-9) Dar ce este pomul vieii? Cred c deja bnuii! De-a lungul secolelor muli cercettori ai Bibliei au incercat s-i explice imaginea P.V. Poate c cel mai aproape de adevr a fost Athanasius Kirscher, care in anul

1569 reconstituie probabil cea mai tehnic imagine a P.V. in lucrarea Ars Magna Sciendi. Desenul ine cont de toate datele oferite de Biblie, asta demonstrand inc odat c pentru decodarea Crii Crilor este nevoie in primul rand de o logic elementar imbinat cu rbdare i pasiune. Lucrarea se gsete la biblioteca Teleki din Targu Mure (romania). Pomul vieii are o dubl semnificaie. In toat Biblia suntem confruntai cu dou tipuri de noiuni: unele ce aparin lumii materiale M.P. i altele lumii imateriale, spirituale M.N. P.V. este de asemenea o noiune dual extrem de plastic. In M.P., P.V. reprezint imaginea A.D.N. cu ax dublu helicoidal antiparalel, constituit din dou lanuri de polinucleotide rsucite in jurul unui ax central. Seamn cu un pom? Eu zic c da! Verificarea const in afirmaia c frunzele pomului (genele) folosesc la tmduirea neamurilor sau in cealalt formulare, folosesc ca leacuri, adic folosesc terapiei genetice. In M.N., P.V. constituie locul unde sunt depozitate C.S. recoltate, compatibile cu ingerii S.D. din punct de vedere A.D.N.M.N. Cum Israel are 12 seminii, vor fi 12 feluri de C.S., A.D.N.M.N. compatibile cu ingerii S.D., deci vor fi de fapt 12 pomi ai vieii, situai aa cum ne spune Iezechiel, de o parte i de alta a raului. Ei vor rodi in fiecare lun petrecut in staie, adic la 30 de zile. Aici trebuie s v facem corelri cu alte versete: El Dumnezeu) ne-a mntuit.... prin baia naterii celei de-a doua i prin noirea Duhului Sfnt. (Tit 3 5) Unul dintre obiectivele programului este regenerarea, inoirea lui Dumnezeu. Chiar unul dintre dezideratele cretinilor este acela de a se contopi cu Dumnezeu. Acest lucru este posibil i vom vedea in ce mod. O alt informaie ne arat c triajul final, calitativ al C.S. recoltate, adic triajul A.D.N.M.N. este fcut inainte de accesul in cetate, dar conform imaginii (structurii) A.D.N.M.N. deinut de Miel, cel ce pstreaz in cartea sa - cartea vieii cele 12 structuri A.D.N.M.N. compatibile cu ingerii S.D: ... in cetate nu va intra nimic pangrit ... ci numai cei scrii in Cartea vieii Mielului (Apocalipsa 21-27) Acesta este motivul pentru care cartea Mielului se numete Cartea Vieii Mielului. Reamintesc c recolta C.S. recoltate - folosete construirii de ingeri ai S.D. i un ultim verset ajuttor: ... rodul lor (al hibrizilor A.D.N.M.N. incompatibili cu S.D. din context) este crud la mncare i de nimic bun... Fiindc pruncii nscui din somnul necurat (hibrizii) sunt martori ai nelegiuirii prinilor cand stai s-i cercetezi (din punct de vedere A.D.N.M.N.) In acest sistem energetic sunt introduse numai C.S. cu structuri standard A.D.N.M.N., controlate riguros, compatibile genetic cu ingerii. Pentru cine este rodul crud la mancare i de nimic bun? Sau cui folosesc fructele pomilor vieii ca hran (in versetul lui Iezechiel 47711)? Singura fiin care are nevoie de regenerare, de innoire, conform versetului Tit 3-5 prin baia naterii celei de-a doua este Dumnezeu conform aceluiai verset. 22. Unele fee n ziua aceea vor luci 23. Privind la Domnul lor 30. Spre Domnul tu va fi mncarea n ziua aceea (LXXV Sura nvierii)

Reamintesc concepia biblic: moartea cea dintai (moartea somatic) ii deschide poarta spre naterea cea de-a doua eliberarea C.S. In aceste C.S. va face baie Dumnezeu. V reamintesc c aa cum corpul somatic deine in fiecare unitate de structur A.D.N.M.P. (informaia de structur i fiziologie a corpului somatic) tot aa, cred eu, C.S. deine informaie A.D.N.M.N. in fiecare unitate de structur. In acest caz, afirmaia lui Dumnezeu cu privire la rodul (C.S.) celor netrebnici (al hibrizilor, A.D.N.M.N. incompatibili) cum ar fi crud la gust i nimic bun, este perfect justificat. Dumnezeu nu se poate innoi, regenera cu astfel de corpuri spirituale incompatibile cu el, datorit rejectului genetic in materie negativ! Tocmai de aceea, Enoh puncteaz foarte precis triajul genetic executat conform criteriilor de compatibilitate inscrise in Cartea Vieii Mielului, triaj ce permite strict celor drepi accesul in P.V.. Obinerea fructelor bune la gust, a celor drepi, justific, vom vedea, rigurozitatea programelor de inginerie genetic. Revenind la arhitectura C.D.M. R.V. P.V. nu pot s nu m abin la o speculaie. tim c fiinele vii degaj un flux energetic vindector, pe care noi astzi il denumim destul de ru bioenergie. Anticii chinezi il denumeau Qi. Ii voi spune i eu la fel. Cred c arhitectura unui pom al vieii trebuie s fie extrem de bine gandit. Fructele C.S. cu aspect de strugure, direcioneaz Qi spre o anumit int. In acest fel, fructele (C.S.) impreun cu reeaua directoare de Qi dau aspectul general de pom. Astfel, comparaia ar fi spre exemplu cu un co de fructe. Qi rezultat dintr-un arbore este direcionat spre Dumnezeu via Miel, unde sufer o amplificare a semnalului energetic i unde are loc un ultim control al structurii A.D.N.M.N., conform informaiei standard deinute de Miel. Qi amplificat spal, regenereaz superfiina spiritual care va emite la randul ei un Qi puternic spre Miel. Aici, semnalul energetic este amplificat a doua oar i se va indrepta ctre C.S. din pomii vieii, conform versetului cci apa pentru ele (fructe C.S. n.a.) vine de la locul cel sfant. Astfel, toate aceste fiine spirituale se regenereaz unele pe altele intr-un flux energetic continuu, ce are loc in dublu sens, flux ce menine fiziologia C.S. i a lui Dumnezeu in maxim homeostazie. Apa vieii limpede cum este cristalul este de fapt un rau energetic. Dac el conine i ap (ceea ce eu nu cred) fluxul energetic va genera i fora vindectoare a apei vii. Mai simplu, mai logic, cred, exprimat, C.S. fiind M.N. extrem de maleabil, de fluid, aceste C.S. fructele migreaz chiar ele in sistemul canalicular descris spland permanent fiina Dumnezeu i generand fluxul energetic amintit. Iat cum reflect Coranul funcionalitatea complexului viu C.D.M. R.V. P.V. Dac Dumnezeu are multe denumiri biblice ca i coranice, atunci i R.V. are mai multe denumiri ca de exemplu: Kafur, Salsabal. 5. Cei drepi (A.D.N.M.N. compatibili n.a.) vor bea dintr-un pahar cu Kafur. 20.Un izvor din care vor bea servii lui Dumnezeu, lsndu-l s curg; 9. Noi v hrnim de dragul lui Dumnezeu,... 10. Noi ne temem de o zi posomort i nenorocit de la Domul nostru (atacul nuclear in momentul apocaliptic n.a.)

11. Deci i pzete Dumnezeu de rul acelei zile ( ii pretriaz i ii capteaz preferenial n.a.) i pune asupra lor strlucire i bucurie (marker n.a.) 12. i le rspltete, pentru c au fost statornici (nu au caractere hibride n.a.), cu o grdin i cu mtase (grdina raiului n.a.). 13. Ei sunt ntini acolo pe tronuri de nunt; nu vd acolo nici soare, nici ger C.S. se afl intr-un sistem inchis, in interiorul S.S., in grdina raiului. 14. i aproape asupra lor sunt umbrele ei (ale grdinii, deci eiC.S. vor fi acolo imbrcate in strlucire n.a.) iar strugurele ei atrn (P.V. n.a.) 15.i vor umbla pe la ei cu pahare de argint i cu ulcioare ca ipurile, 16. ipuri de argint cu msura msurat (C.S. vor fi hrnite din raul energetic dup o tehnologie precis, apa pentru ele vine de la locul cel sfant n.a.) 17. i s fie adpai acolo cu un pahar amestecat cu Ghimber (C.S. vor primi hrana energetic n.a.) 18. Acolo este un izvor numit Salsabl (R.V. n.a.) 19. i umbl pe la el biei nemuritori, cnd i vezi, crezi c sunt mrgritare mprtiate (C.S. n.a.) 21. Asupra lor sunt haine de mtase verde i brocart i sunt mpodobii cu brare de argint i-i adap Domnul cu butur curat (hran energetic din R.V. pornit din C.D.M. va adpa C.S. din P.V. n.a.) 22. Aceasta este rsplata voastr i rvna voastr a primit mumit (cam asta li se intampl celor A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii S.D. n.a.) (Lxxvi Szraomului) Dei Coranul mai are descrieri de acest fel cred c am ales-o pe cea mai complet i sugestiv dintre ele. Insist asupra opiniei mele c R.V. nu conine ap, ci este un flux energetic in care C.S. plutesc, circul intr-un circuit continuu. Acestea sunt comparate cu petii din Marea cea Mare, precum i cu mrgritarele sau strugurii, deoarece in M.N. nucleul lor este perceput ca luminos. Comparaia cu petii va fi repetat in Biblie in pildele lui Iisus cu ocazia hrnirii celor 40.000. Vom vedea mai tarziu, c Dumnezeu conine de fapt structuri A.D.N.M.N. ale tuturor C.S. existente n P.V. i R.V. Toat structura energetic C.D.M. R.V. P.V. conine aceleai informaii A.D.N. pure! Recircularea lor are rol de control i de corecie a structurilor A.D.N.M.N. existente in circuit, structuri ce determin structura A.D.N.M.P. a ingerilor S.D., cat i de regenerarea permanent a superfiinei in M.N. denumit Dumnezeu! In capitolul Perpetuarea speciei ingerilor vei afla mai multe despre modul in care anumite structuri ale C.S. sunt indeprtate i inlocuite cu altele, corespunztoare viitorului inger, produs in laborator. Pan atunci, s-l ascultm pe Enoh, care, in cateva versete ne lmurete asupra rolului R.V.: 1. Apoi ei m-au ridicat ntr-un loc unde exista un foc mistuitor, i unde dup bunul lor plac, ei luau nfiarea unui om. Focul mistuitor are rolul de modelator al infirii structurii

omului. 2. M-au condus pe un loc ridicat, pe un munte al crui vrf se avnta ctre Ceruri. 3.i eu am vzut izvorul tunetelor i fulgerelor la marginile acestui loc, n colul su cel mai adnc. Era acolo un arc de foc i sgei ntr-o tob i sabie de foc i toate felurile de fulgere. 4. Apoi ei m-au dus n apropierea unei ape nitoare i tot mai mult ctre apus, ctre focurile Soarelui ce apune. Am ajuns la marginea unui ru de foc care curgea ca apa i se vrsa n marea cea mare de la apus. 5....n acest loc n care orice carne l prsete...(XVII) ...am zrit izvorul dreptii, care nu seac niciodat i de unde se rspndesc o mulime de rulee, care sunt ruleele nelepciunii. Acesta este locul n care veneau s bea toi cei nsetai i astfel se ncrcau ndat de nelepciune i i fceau casa lor alturi de cei drepi, cei alei i cei sfini. (XLVIII-1) ...aceste ape, dnd via spiritelor ngerilor, vor da moarte trupurilor lor (al oamenilor n.a.) (LXVI - 15) Observai unitatea de expresie intre Iezechiel i Enoh, netirbit de miile de ani lineari ce ii despart. Apa anitoare raul de foc ce se vars in marea cea mare de la apus, loc in care orice carne il prsete pe om, are rolul de a modifica structurile genetice ale C.S.. Cei modificai A.D.N.M.N. conform unui standard precis, adic cei incrcai cu inelepciune, sunt apoi racordai la un corp fizic de inger ii fac casa alturi de cei drepi. Unitatea de structur s superfiinei A.D.N.M.N. conine informaia tuturor celor 12 serii A.D.N.M.P.-A.D.N.M.N. ale actualului program; de aceea, in mod sigur, structura lui Dumnezeu pentru programul in curs conine 12 C.S. Structura cu 7 C.S. aparine unui program mai vechi desfurat in 7 serii genetice. Astfel, nu numai noi, ci i Dumnezeu se conformeaz principiului hologramei conform cruia unitatea de structur reprezint intregul conine informaia intregului descrie intregul. Acest sistem viu este de fapt un artificiu tehnic menit s corecteze structura C.S. recoltate, necesare producerii de fiine extraterestre. Dei m voi referi pe larg, la momentul potrivit, la structura i rolul fiinelor in M.N. de tip Dumnezeu, a dori s v fie clar inc de pe acum un aspect pe care cred c deja il bnuii. Aceste fiine sunt fabricate de fiine extraterestre (ngeri) prin tehnici de inginerie genetic i reprezint standardul genetic al ngerilor unei supercivilizaii, la un moment dat. Ele nu dein nici un fel de decizie n cadrul societii respective. Textele vechi atribuie dorine sau aciuni acestor fiine strict metaforic. Acest artificiu a ajutat civilizaiile extraterestre n supunerea voinei omului i n simplificarea explicaiilor pe care ni le datoreaz. Atat timp cat El apeleaz la acest artificiu, il preiau i eu, din cand in cand, pentru simplificarea exprimrii. Deocamdat m opresc aici cu prezentarea complexului viu C.D.M. R.V. P.V. Biblia conine un capitol intreg, mic ce-i drept, dedicat in intregime unei descrieri metaforice a S.S. Capitolul se numete Cantarea

cantrilor i laud frumuseea mirelui i miresei. Un ochi avizat ii d seama imediat c singurii miri din aceast carte sunt mireasa S.S. i mirele Mielul. Din pcate, descrierea nu este din cele mai grozave i mai orientative, din punct de vedere tehnic. Imaginile oferite ins, ne dau o idee asupra aspectului general al staiei. V invit s citii Cantarea cantrilor numai dup ce parcurgei toat cartea mea, deoarece conine cateva subtiliti legate de programul general. Mai intai s urmrim descrierea unitii vii Dumnezeu Miel: Cap.5 Frumuseea mirelui: 18.Iubitul meu e alb i rumen i ntre zeci de mii este ntiul. 11. Capul lui, aur curat; prul lui, pr ondulat, negru-nchis, pan de corb. 12. Ochii lui sunt porumbei, ce n lapte-i scald trupul, la izvor stnd mulumii. (R.V. n.a.) 13. Trandafir mirositor sunt obrajii lui, strat de ierburi aromate. Iar buzele lui sunt un fel de crini roii, n mir mirositor sunt scldate. 14. Braele-i sunt drugi de aur cu topaze mpodobite; pieptul lui e scut de filde cu safire ferecat. 15. Stlpi de marmur sunt picioarele lui, pe temei de aur aezate (Tronul lui Dumnezeu n.a.). nfiarea lui e ca Libanul i mre ca cedrul. 16. Gura lui e negrit de dulce i totul este n el fermector; iat cum este al meu iubit, fiice din Ierusalim, iat cum este al meu mire. V-ai lmurit cum arat mirele? Cred c nu, dar versetele sugereaz aceeai fiin luminoas perceput in M.N. foarte probabil conform descrierii. S privim acum mireasa: cap.4 Frumuseea miresei: 7. Ct eti de frumoas tu, draga mea i fr nici o pat! 11.Ale tale buze, miere izvorsc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul mbrcmintei tale e mireazm de Linan. 12. Eti grdin ncuiat, sora mea, mireasa mea, fntn acoperit i izvor pecetluit. 15. n grdin-i o fntn un izvor cu ap vie (R.V. n.a.) i praie din Liban. 16. Scoal vnt de miaznoapte, vino vnt de miazzi, suflai prin grdina mea i miresmele-i strnii; iar iubitul meu (C.D.M. n.a.) s vin n grdina sa s intre i din roadele ei scumpe (C.S. n.a.) s culeag s mnnce (fiziologia sistemului C.D.M. R.V. P.V. n.a.). Cap.6 iari laud frumuseea miresei: 4. Frumoas eti, iubita mea, frumoas eti ca Tira i ca Ierusalimul drag dar ca oastea n rzboi temut. 19.Cine-i aceasta, care ca zarea strlucete i ca luna-i de frumoas, ca soarele-i de luminoas i ca oastea de rzboi temut? 20.La grdina nucilor m-am dus, ca s vd verdeaa vii, dac a dat via de vie i dac merii au nflorit. 21.i nu tiu cum s-a petrecut, c a mea inim m-a dus la otirea de rzboi, a viteazului meu neam. Aici iubirea fa de C.S. A.D.N.M.N. compatibile cu ingerii S.D.

determin uciderea purttorilor lor, recoltarea i punerea la loc de cinste, in P.V., in schimb gelozia fa de C.S. hibride, A.D.M.N. incompatibile cu S.D., determin distrugerea lor in iezerul de foc (cu flacr). 10. Zid sunt eu acum (S.S. dup recolt n.a.) i snii mei sunt turnuri. Grozav mireas! Mireasa mea a fost total diferit. Dac ar fi fost s vorbesc despre ea, nici o inspiraie nu m-ar fi condus la astfel de comparaii! La randul lor, imnurile vedice indiene i tbliele de lut sumeriene conin aceeai metaforizare a staiei i a Mielului conferind unitate de expresie scrierilor aa-zise sacre. Asupra lor ins, nu mi se pare important s mai insist. Avem acum o imagine plastic asupra S.S., care alturi de cea tehnic, ne intregete viziunea general asupra unei realizri intr-adevr de excepie. Cam aceasta este in mare funcionalitatea C.D.M. R.V. P.V. aa cum o vd eu. Dup prezentarea complexului de importan primar situat in mijlocul cetii, ingerul il poart pe Iezechiel mai departe prin S.S. Afirmam mai devreme c denumirile geografice din spaiul evreu, chiar i vecine acestuia sunt denumiri de imprumut din S.S. Trebuie puin abilitate in a discerne apartenena unei denumiri geografice, Una dintre cele mai interesante prezentri in acest sens are loc in capitolele 47 i 48 ale lui Iezechiel. Ingerul precizeaz c hotarele pmantului pe care-l va moteni Israel, pe Terra se impart in 12 zone intre cele 12 seminii ale lui Israel, prin tragere la sori. Prin contrast, o parte a pmantului sfant din S.S. se va impri celor dousprezece seminii dup un plan foarte riguros, bineineles dup reconversia somatic a celor alei. Voi prezenta mai intai versetele acestor capitole, apoi voi trage concluziile. 13. Aa zice Domnul Dumnezeu: Iat hotarele pmntului pe care l vei mpri ca motenire celor dousprezece seminii ale lui Israel: Iosif va avea dou pri. 15. ... Iat care sunt hotarele rii acesteia: n partea de miaz noapte de la Marea cea Mare, drumul Hetlanului pn la intrarea Hamadului: edad, 16. Berat, Sihraim care e ntre hotarul Damascului, avnd la miaznoapte inutul Hamat. Aceasta este latura de miaznoapte .a.m.d. (Iezechiel-47) Dei o bun parte dintre aceste denumiri geografice sunt de imprumut din Israelul ceresc, impria prezentat mai sus este valabil pentru poporul evreu pe Terra. C este aa, ne-o indic urmtoarele versete: 22. i s-o motenii la sori ca motenire a voastr i a strinilor care vor tri cu voi, care au nscut copii ntre voi; i el trebuie s se socoteasc ntre fiii lui Israel deopotriv cu locuitorii btinai. Cu voi s primeasc i ei la sori motenirea lor ntre seminiile lui Israel. 23. n care seminie va tri strinul, n aceea i se va da motenire! zice Domnul Dumnezeu. Cat mrinimie! Este incredibil! La prima vedere aceste versete nu ar putea fi adevrate. Vei vedea in capitolele urmtoare la programul de inginerie genetic care conine epurri inimaginabile pentru noi astzi, au

avut popoarele strine care au locuit cu evreii. Aceast afirmaie contradictorie din versetele 22 i 23 este prezent pentru a sublinia contrastul cu urmtoarea imprire, cea a teritoriului sfant. Ei bine, tim c in acest teritoriu nu exist strini, fiind o singur populaie cea a ingerilor ce-i drept, cu 12 seminii. Acest teritoriu sfant este distribuit celor 144.000 de recoltai i reconvertii somatic dup criterii foarte exacte, conform cap.48 Iezechiel: Imprirea pmantului celui sfant la cele dousprezece seminii 1. Iat numele seminiilor: de la capul de miaznoapte al rii, pe calea care duce la Hetlon, la Hamat, Haar-Enon la hotarul Damascului, pe hotarul de miaznoapte, care este spre Hamat, pe toat ntinderea aceasta de la rsrit pn la mare este o singur parte. 2. Lng hotarul lui Dan, de la hotarul de rsrit pn la cel de apus, este partea lui Aer. 3. Lng hotarul lui Aer, de la hotarul de rsrit pn la cel de apus este partea lui Neftali. 8. Iar de la hotarul lui Iuda la hotarul de rsrit pn la cel de apus, este partea sfnt, n lime de douzeci i cinci de mii de coi iar n lungime deopotriv cu celelalte pri, de la marginea de rsrit a rii pn la cea de apus. n mijlocul acestei pri va fi templul. 9. Partea pe care o vei osebi Domnului va fi lung de douzeci i cinci de mii de coi, iar limea de zece mii de coi. 22.i aceast parte sfnt trebuie s fie a preoilor; la miaznoapte douzeci i cinci de mii de coi, la apus n lime de zece mii de coi, spre rsrit n lime de zece mii de coi i spre miazzi n lungime de douzeci i cinci de mii de coi iar la mijloc va fi lcaul sfnt al Domnului. 13. Leviii vor primi lng partea preoilor o parte de douzeci i cinci de mii de coi n lungime i zece mii de coi n lime; toat partea douzeci i cinci de mii de coi n lungime i zece mii de coi n lime. 15. Iar urmtoarele cinci mii n lime i douzeci i cinci de mii n lungime se dau pentru cetate, pentru ntrebuinarea obteasc pentru locuine i pentru piee. Cetatea va fi n mijloc. 17. Iat msurile ei: latura de la miaznoapte patru mii cinci sute de coi, latura de miazzi patru mii cinci sute de coi, latura de rsrit patru mii cinci sute de coi i latura de apus patru mii cinci sute de coi. 18. Iar ce rmne din lungime n linie cu poriunea sfnt zece mii spre rsrit i zece mii spre apus va forma un venit pentru hrana muncitorilor din cetate. 19. n cetate pot s lucreze lucrtorii din toate seminiile lui Israel. 20. Toat partea aceasta, un ptrat de douzeci i cinci de mii de coi n lungime i douzeci i cinci de mii n lime va fi

partea sfnt i va cuprinde pmntul cetii. 23. i acum celelalte seminii; alturi de partea leviilor de la hotarul de rsrit al rii pn la cel de apus, este partea lui Veniamin. .a.m.d. 25. Aceasta este ara pe care o vei mpri prin sorii seminiilor lui Israel (cea cu denumiri geografice ce aparin Terrei din cap.47 n.a.) i acestea sunt prile zice Domnul Dumnezeu (cele repartizate exact in S.S., fr tragere la sori n.a.) Acesta este versetul in care ii dai seama c de fapt capitolele 47 i 48 vorbesc de dou repartiii de teritorii total diferite. In continuare, aflm c cetatea, de form ptrat are latura de 4.500 de coi i cate trei pori pe fiecare latur, cate una pentru fiecare seminie. Capitolul 48 se incheie cu o precizare scurt care ne verific raionamentul: De jur imprejurul cetii sunt optsprezece mii de coi; iar din ziua aceea inainte, numele cetii va fi: Domnul este acolo (35). Adic, cu siguran despre S.S. este vorba ; Ziua aceea este probabil ziua reconversiei somatice a celor culei. Observaii: 1. Spre deosebire de modalitatea de tragere la sori prin care sunt improprietrite seminiile poporului evreu adic cum d gena, poporul lui Dumnezeu cele dousprezece seminii ii primesc fiecare un teritoriu bine gandit, msurat, repartizat. 2. Vom afla din capitolul Apocalipsa faptul c S.D. va pstra dup ultimul triaj strict 144.000 de C.S., cate 12.000 de C.S. din fiecare seminie. La reconversia somatic aceti viitori ingeri vor primi motenire un teritoriu cu mult mai mic fa de actualul teritoriu al statului evreu, dar vom vedea, suficient, adaptat numrului locuitorilor. 2. Dei aparent acest teritoriu nu are msurile prezentate, suprafaa se poate calcula uor. Aflm c in cadrul prii sfinte ce are 25.000 x 25.000 de coi, partea leviilor este de 10.000 x 25.000. Versetul 8 ne spune c lungimea prii sfinte este egal cu a celorlalte pri, adic 25.000 de coi. Dac leviii au 10.000 x 25.000 de coi, atunci i celelalte seminii, egale in numr de oameni vor avea tot atat. Deci teritoriul total al celor 144.000 este teritoriul prii sfinte 25.000 x 25.000 de coi la care se adaug teritoriul celorlalte 11 seminii adic 11 x 10.000 x 25.000 de coi (1cot = 0,48m). Acest teritoriu este un dreptunghi cu dimensiunile de 135.000 coi x 25.000 coi =64,8 km = 12 km . Densitatea de populaie in acest teritoriu este de 185 loc/km . Teritoriul, ca o insul, ca o mic ar pe unul din nivelele S.S. deine un singur ora ce conine intreaga populaie a teritoriului cetatea cu piaete, locuine .a.m.d. Acest ora are o suprafa de 25.000 coi x 5.000 coi = 12 km x 2,4 km = 28,8 km . Densitatea in acest ora este de 5.000 de loc/km = 1 loc/ 200 m . 4. De fapt capitolul 47 ne informeaz c o arj de rod, o recolt, o serie de reconvertii somatic de 144,000 de ingeri vor locui intr-un ora de 28,8 km avand o densitate de 5.000 loc/km ceea ce este foarte modern i pentru noi astzi. Aceast arj va ocupa totodat un areal minuios imprit intre cele 12 seminii, ceva mai larg 777,6 km . Toate aceste date mie mi se par foarte plauzibile.

Logica lor m face s cred c implantul lui Iezechiel a funcionat corect . 5. Spre deosebire de teritoriile geografice ale statului Israell pmantean, marcate de muni, de deert, de rauri de mare, de alte forme de relief, teritoriile distribuite in S.S. au form standard, fiind adaptate nevoilor societii i geografiei particulare a staiei. Referitor la aceast geografie, eu cred c cele 12 nivele ale staiei au o geografie standard. Odat gsit soluia ideal, aceasta este repetat. Regula se poate observa in multe dintre aciunile S.D., de exemplu, ritmicitatea recoltelor ce imbogesc P.V., dezvoltarea acelorai forme de programe de inginerie genetic, simetria in organizarea general a S.S. Fiecare nivel, menionam la inceput, teoretic are aceleai nevoi, pentru c necesit independen total la nevoie, cred eu. Descrierile geografice sunt valabile pentru fiecare nivel in parte. In Facerea, cap.2 gsim o astfel de imagine: 8. Apoi Domnul Dumnezeu a sdit o grdin n Eden, spre rsrit, i a pus acolo pe omul pe care-l zidise. 9. i a fcut Domnul Dumnezeu s rsar din pmnt tot soiul de pomi, plcui la vedere i cu roade bune de mncat; iar n mijlocul raiului era pomul vieii i pomul cunotinei binelui i rului. 10. i din Eden ieea un ru care uda raiul, iar de acolo se mprea n patru brae. 11. Numele unuia era Fisan. Acesta nconjoar toat ara Havila n care se afl aur. 12. Aurul din ara aceea este bun; tot acolo se gsete bdeliu! i piatra de onix. 13. Numele rului al doilea este Gihon. Acesta nconjoar toat ara Cu. 14. Numele rului al treilea este Tigru. Acesta curge prin faa Asiriei. Iar rul al patrulea este Eufratul. Observaii: 1. Raul Vieii, izvorat din Eden, din C.D.M., crete spectaculos, dup dou mii de metri devine un adevrat fluviu i aflm c se divide in patru rauri care probabil se scurg conform indicaiilor lui Iezechiel intr-o mare. Ar fi foarte interesant s aflm cum se face circuitul apei in staie: - dac are legtur intre nivele (eu nu cred s aib), - dac se face cu cheltuieli de energie i in caz c da, cu ce tip de energie? - formularea raul X care inconjoar toat ara Y denot un circuit aproape complet al acestui rau, adic se intoarce de unde a plecat, iar pe de alt parte aflm c se vars in mare, iar apele mrii se vor face sntoase. Prerea mea este c aceste rauri ce au legtur intr-un mod pe care nu-l pot preciza cu raul vieii, izvorsc din mare i se intorc tot acolo. Circuitul apei este sugerat foarte plastic de Coran: "Pentru aceia sunt grdinile Edenului, ptrunse cu ruri pe dedesubt; vor strluci acolo cu brare de aur... (XVIII Sura peterii 30) sau: Rsplata lor la

Domnul lor sunt grdinile Edenului, ptrunse de rauri pe dedesubt; acolo vor petrece in veci. (XCVIII Sura dovezii rzvedite 7) Dintr-o mare pleac rauri ce vor uda pe dedesubt grdina raiului, toat zona ce conine muntele inalt, templul C.D.M., raul vieii (ce nu conine ap) i pomul vieii. La aproximativ 2 km de templul C.D.M. raurile devin rauri de suprafa i descriu patru teritorii ce vor da un aspect asemntor unui trifoi cu patru foi, vrsandu-se toate in mare de unde circuitul se reia. Bineineles este o ipotez. Cartea lui Enoh fie ne incurc socotelile, fie ne incearc imaginaia; Enoh descrie traseul a apte fluvii: 21.Am vzut apte fluvii pe pmnt, mai mari dect toate celelalte fluvii; unul curge de la apus spre rsrit i merge s se verse n Marea cea Mare. 7. Celelalte dou curg din miaznoapte spre mare i vin s se verse n Marea Eritreei, ctre rsrit. Ct le privete pe celelalte patru, dou curg din nord ctre Marea Eritreei, ultimele dou venind s se verse n Marea cea Mare, acolo unde se gsete un pustiu foarte mare. 8. Am vzut apte insule mari pe aceast mare, dou n apropierea rmului; cinci n Marea cea Mare. (capitolul LXXVI) Dac raurile, insulele, ar fi in numr de apte, logica lor ar consta in relaionarea la cele apte serii genetice ale fostului program. Teritoriile delimitate de cele patru (apte?) rauri gzduiesc probabil domenii de activitate distincte, ce formeaz infrastructura economiei S.D. Este amintit depozitul de metale din ara Havila, unde se gsesc aur curat, bdeliu!, piatra de onix i altele. Enoh descrie in cartea ce-i poart numele, alte depozite de metale: 9. Acolo ard, noapte i zi, ase muni din pietre preioase, trei n partea de la rsrit, trei n partea de la miazzi. 10. Cei dinspre rsrit erau fcui din pietre de diverse culori; perle i antimoniu; cei dinspre miazzi erau din pietre roii.(capitolul XVIII) Flora i fauna sunt bine reprezentate in S.S. Tehnicile de inginerie genetic au putut dezvolta forme i frumusei de neinchipuit pentru noi. Imaginea prezentat de Isaie 35 este srac i cred nereprezentativ: ...Pmantul cel fr ap se preface in bli (este vorba din context despre Terra dup momentul apocaliptic n.a.) i inutul cel insetat (S.S.n.a.). va fi izvor de ap. Acolo va fi veselia psrilor, iarb, trestie i bli. Acolo nu va fi leu, nici fiare cumplite nu se vor sui pe ea i nici nu se vor afla acolo. (7;9). Iezechiel 47 10 adaug: ...vor fi peti de tot soiul ca cei din Marea cea Mare i foarte numeroi. Cartea lui Enoh are darul de a ne oferi informaii sumare despre fauna S.S.. Condus de ingerul Uriel, Enoh relateaz: acolo am vzut animale mari, cu infiri diferite, psri diferite ca form i infiare i avand glasuri diferite. (cap. XXXII 1) Alte aspecte ale staiei sunt abordate pe larg de ctre Enoh, deoarece aproape intreaga viziune se refer la elementele de baz ale staiei. 1... m-am ndreptat ctre prile de rsrit, ctre un munte care se nal n mijlocul unui deert...

2. El era acoperit de arbori ieii din seminele despre care s-a vorbit i o ap cobora de pe el. 3. Din acest loc, cderea de ap, alctuit din altele nenumrate, se desprindea ctre apus i ctre rsrit. Pe o latur creteau arborii, pe cealalt se vedeau ap i rou. (cap. XXVII) 1.Atunci am naintat ctre o alt parte a deertului, ctre rsritul muntelui, de care m-am apropiat. 2. Acolo am observat arbori de soi, mai ales din cei care se fac arome cu mirosuri suave, tmia, smirna, toi arborii deosebii unii de ceilali. 3. i mai era n acest loc, dominnd toi aceti arbori, o mulime ctre rsrit care nu era departe. (cap. XXVIII) 1.Am mai vzut nc un loc, cu vi prin care se rostogoleau ape care nu secau niciodat. 2.Am vzut un arbore falnic care avea un parfum egalnd pe cel al arborilor de mastic. 3. i pe laturile acestei vi am observat cinamonul, cu un parfum delicat. Am mers apoi ctre rsrit. (cap. XXIX) 1. Atunci am observat un alt munte, plin de arbori, de unde izvora o ap asemntoare cu neketra. Numele era Sarira i Colbanen. i pe acest munte am vzut un altul pe care creteau arbori de aloe. 2. Aceti arbori erau ncrcai ca migdalii i grosi, iar fructele pe care le fceau aveau un parfum care depea orice alt miros cunoscut. (cap.XXX). 1. Dup aceea, m-am ntors la partea de miaznoapte i am vzut intrrile pe sub muni i am observat apte muni acoperii de lavand fin, de arbori parfumai, de scorioar i papirus. 2. Apoi am lsat n urma mea culmile acestor muni i am naintat ctre rsrit, trecnd de Marea Eritreei. i cnd am ajuns dincolo de ea, m-am ndreptat ctre ngerul Zatael i am ajuns n grdina dreptii. Acolo am vzut ntre altele muli arbori nali acoperii de flori. 3. Parfumul lor era minunat, formele lor erau deosebite i gingae. Era, de asemenea acolo pomul nelepciunii, fructele cruia deschideau mintea celui care se hrnea cu ele. (cap. XXXI) Prezena P.V. in descriere nu las indoieli asupra perimetrului supus viziunii lui Enoh. Intrrile pe sub muni i alte detalii tehnice mai greu de ineles pentru mine, completeaz aspectul general al S.S. Nu pierd timpul s m gandesc cum se realizeaz acolo lanurile trofice, dar sunt sigur imaginea mult ludat a S.S. este intr-adevr plcut, verdeaa fiind prezent din plin, spaii largi cu plante asigur o atmosfer oxigenat, sntoas, ecologic. Putem s ne inchipuim orice, dar este bine ca un astfel de scenariu s aparin biologilor integrai in programele spaiale. In mare, acestea sunt informaiile pe care le avem despre S.S. ca descriere general i funcionalitate. Am inclus in aceast descriere sistemul viu C.D.M. R.V. P.V., deoarece el face parte din mijloacele fixe ale staiei. Alte detalii vor fi tratate in continuare la capitolul Tehnic. Dup cum vedei, descrierile tehnice din Biblie i Coran te orienteaz asupra obiectului descris destul de bine. Imaginaia noastr, chiar dac este mai bogat, nu face decat s gseasc soluia care se potrivete cel mai bine descrierii tehnice acoperite de metafore. Incercai i judecai,

imaginai-v aceste lucruri cat mai funcional posibil i completai golurile jocului de puzzle. Cu siguran, poate vei reui. ngerii Dac am intreba un credincios oarecare cum arat un inger, dilema ar fi destul de mare. Majoritatea semenilor notri cred c noiunea de inger definete un spirit bun care st in preajma fiecruia i il ferete de necazuri. Ar fi minunat s fie aa, deoarece i necazurile noastre ar fi mai puine dac ar fi preluate, mcar din cand in cand, de cate un inger. Contactul cu Biblia te face s observi c tot ceea ce ai crezut i in aceast privin este eronat. Inc din primul capitol al Bibliei avem de a face cu ingeri somatici, foarte bine definii, care fac parte dintr-o populaie de asemenea bine definit poporul lui Dumnezeu sau cum spun eu, poporul S.D. Beneficiem de o descriere general a acestui popor (fr a fi singura de acest gen) in Isaia cap. 18 Pustiirea pmantului. 7. n vremea aceea (momentul apocaliptic din context n.a.) se vor aduce daruri (rachete nucleare n.a.) de la neamul de statur nalt, cu pilea lucie, de la poporul de temut, cel de departe, de la poporul celplin de putere i viteaz, a crui ar e strbtut de fluvii ctre locul numelui Domnului Savaot, muntele Sionului. Am ales special aceast descriere succint, dar precis, deoarece localizeaz originea acestui popor in S.S. In capitolul Biblia i Coranul cri de vizit ale S.D. am abordat deja aspectul somatic al ingerilor. Acesta se aseamn cu aspectul nostru somatic, in general i asta nu intampltor, pentru c Dumnezeu a zis: S facem om dup chipul i asemnarea Noastr... (Facerea 1-26) V prezint succint cateva descrieri i apoi tragem concluzii: 2. Atunci (Avram n.a.), ridicndu-i ochii si a privit i iat, trei Oameni stteau naintea lui; i cum I-a vzut, a alergat din pragul cortului su n ntmpinarea Lor... 4. Se va aduce ap s V splai picioarele i s V odihnii sub acest copac. 5. i voi aduce pine i Vei mnca, apoi V vei duce n drumul Vostru! Zis-au aceia: F precum ai zis! (Facerea 18) 1. n toate zilele am fost vzut de voi, dar eu n-am mncat i n-am but ci numai ochilor votri s-a prut aceasta. (Tobit 12-19) 2. i s-a fcut cutremur mare, c ngerii Domnului, cobornd din cer i venind a prvlit piatra i edea deasupra ei. 3. i nfiarea lui era ca fulgerul i mbrcmintea lui alb ca zpada. 4. De frica lui s-au cutremurat cei ce pzeau i s-au fcut ca mori. (Matei 28) Reiau descrierea lui Daniel deoarece este foarte sugestiv: 5. i mi-am ridicat ochii mei i iat un om mbrcat n veminte de in, iar coapsele lui ncinse cu aur curat i de pre. 6. Trupul lui ca i crisolitul i faa lui ca fulgerul, iar ochii lui ca flcrile de foc, braele i picioarele lui strluceau ca arama lustruit i sunetul cuvintelor lui ca vuietul unei mulimi. (Daniel 10) Descrierea fcut de Ioan:

13. i n mijlocul sfenicelor pe Cineva asemenea cu Fiul Omului, mbrcat n vemnt lung pn la picioare i ncins pe sub sn cu bru de aur. 14. Capul Lui i prul Lui erau albe ca luna alb i ca zpada i ochii Lui, ca para focului. 15. Picioarele Lui erau asemenea aramei arse n cuptor, iar glasul Lui ca un vuiet de ape multe. (Apocalipsa-1) 6. A venit la mine un om a lui Dumnezeu, a crui nfiare era ca nfiarea unui nger al lui Dumnezeu, foarte luminos; nici eu nu l-am ntrebat de unde este i nici el nu mi-a spus numele su. 15. Atunci Manoe a zis: ngduie-ne s te oprim pn vom gsi un ied. 16. Iar ngerul a zis ctre Manoe: Dei m vei opri, eu nu voi mnca pinea ta (Judectori 13) Iisus ne informeaz despre statura exact a ingerilor: cine dintre voi ngrijindu-se, poate s adauge staturii sale un cot? (Marcu 6-27; Luca 12-25). Versetul se refer la cei ce vor fi recoltai (C.S.) care, dup reconversia somatic, vor fi mai inali cu un cot. Practic acest verset ne informeaz asupra diferenei de inlime dintre cele dou populaii evrei ingeri. Observaii: 1. Din primul verset prezentat de Isaia aflm c ingerii sunt inali i cu pielea lucie. 2. Infiarea ingerilor le era in acea vreme foarte cunoscut pmantenilor (Judectori 13-6). 3. Inlimea media a unui inger este de 2,25m (1,75m inlimea medie a brbailor evrei + 0,48m 1 cot). Este destul de impresionant, nu? 4. Din celelalte descrieri rezult c au pr blond, auriu, ochii mari, hipnotici, tulburtori, ca para focului roii, de form alungit?! 5. Arat somatic asemntor nou, dar au costume strlucitoare luminoase in diferite culori, iar in picioare poart cizme. Uneori apar imbrcai in costume albe ca zpada sau ca de in curat. 6. Se hrnesc ca i noi, dar tipul de alimentaie difer (Judectori 1316). Foarte probabil hrana lor este obinut prin concentrare de principii alimentare naturale in cea mai mare parte aparinand regnului vegetal. Mana cereasc cu care ingerii au hrnit ani de zile poporul evreu in deert este foarte sugestiv in acest sens. Mana era aruncat noaptea din navele cereti. 14... ceva mrunt, ca nite grune i albicios, ca grindina de pmnt. 15. i vznd fiul lui Israel, au zis unii ctre alii: Ce e asta? C nu tiau ce e. Iar Moise le-a zis: Aceasta este pinea pe care v-o d Dumnezeu s o mncai. 16. Iat ce a poruncit Domnul: Adunai fiecare ct s v ajung de mncat; cte un omer de om etc. 19. Zis-a Moise ctre ei: Nimeni s nu lase din aceasta pe a doua zi. 20. Dar ei n-au ascultat pe Moise, ci unii au lsat din aceasta pe a doua zi; dar a fcut viermi i s-a stricat etc. 21. Fiecare aduna man dimineaa ct i trebuia pentru mncat n ziua

aceea, cci, dac se nfierbnta soarele, ceea ce rmnea se topea. (Ieirea 16) 7. Iar mana era ca smna de coriandru i nfiarea ei era ca nfiarea cristalului. 8. Poporul se ducea i o aduna, o rneau n rnie sau o pisau n piu, o fierbeau n cldri i fceau din ea turte: iar gustul ei era ca gustul turtelor cu untdelemn. 9. Cnd ddea noaptea roua pe tabr, atunci cdea peste ea i mana. Cred c acest concentrat aruncat evreilor constituie hrana ingerilor. Metabolismul trebuie s fie diferit, modificat de-a lungul miilor de ani prin tehnici de inginerie genetic. Atrezia de ci biliare mai frecvent la evrei m face s m gandesc la lipsa cilor biliare la populaia ingerilor. 7. In mod normal Biblia ii prezint pe conductorii poporului evreu conversand cu ingerii. Sunt astzi argumente profetice care susin chiar c limba ivrit seamn cu cea a ingerilor. 8. Ingerii dovedesc caliti telepatice neobinuite i posibiliti de a induce rapid hipnoza oricrui pmantean. Dac inducia hipnozei e facilitat sau nu de tehnica special are mai puin importan. Eu sunt adeptul acestei teorii inducia e facilitat de luminile navei, ultrasunete etc. In hipnoz, mesajul telepatic este recepionat ca un vuiet de multe ape sau ca vuietul unei mulimi. Modalitatea in care are loc hipnoza a fost deja discutat. Dup cum am mai sugerat sau am scris direct despre acest lucru, tehnologia fabricrii ingerilor const in a racorda un corp somatic obinut prin tehnica clonrii, la un C.S. luat din containerul P.V., dup ce acest C.S. i-a petrecut un anumit ciclu corecie genetic in sistemul viu C.D.M. R.V. P.V. Acest ciclu, dei mai greu de ineles pentru noi, are menirea de a-l innoi pe Dumnezeu, de a-l regenera. Cu privire la fabricarea corpului somatic acest capitol ar trebui conceput de ingerii geneticieni care cunosc mai bine ce se poate i ce nu se poate in acest domeniu. Am putea crede c fabricarea este asemntoare fabricrii Evei prin clonarea A.D.N. in clone de celule vii ce dezvolt zigotul morul blastul. Probabil c racordul corp somatic C.S. are loc in stadiul de zigot blastul i ulterior fiina rezultat este supus unei creteri artificiale, intr-un uter artificial. Aa ne-ar fi cel mai simplu s gandim in stadiul actual al tiinelor noastre... dar, expresia biblic: Lam fcut pe om din ran ne poate duce cu gandul la proiectarea ntregului lan A.D.N., conform dorinei inginerului genetician, din elementele chimice constituente. Dac astzi noi putem s analizm lanul A.D.N. i chiar s proiectm gene, cred c saltul spre proiecia intregului lan nu poate fi atat de indeprtat. Acest lan ar fi bineneles neviu. El poate deveni viu numai prin cuplajul materiei negative vii care are o structur corespondent, adic, prin cuplajul cu C.S. compatibil genetic. Aceast idee este in acord cu enunul biblic i cu principiile considerate in primul capitol cu privire la apariia fabricarea viului din neviu. Voi reveni la timpul potrivit pa larg. Oricare ar fi tehnica fabricrii ingerilor, important este c aceasta aparine ingineriei genetice, c nu presupune existena unei bnci de ovule i sperm ca in tehnica implanturilor uterine aplicat in P.I.G.

Ingerii se declar brbai. Personal nu cred in aptitudinile virile ale populaiei S.D. Mai aproape de realitate cred c ar fi asexualitatea lor. Probabil ins, c hormonii predominani ce dau caracterele somatice au rmas hormonii masculini, motiv pentru care nu sunt numii ingerie. Atat de Biblia cat i Coranul, menioneaz intr-o manier categoric faptul c in staie nu exist ingerie sau alte femei. 21. S avei voi fii i El fiice? 22. Aceasta ar fi o mprire nedreapt. 23. Acestea sunt numai denumiri pe care le-ai numit voi i prinii votri... 24. Oare s aib omul ceea ce dorete? 25. Iar lui Dumnezeu este ceea ce este pe urm i ceea ce este nti (C.S.) 26. i ci ngeri sunt n nezeu cui a voit i cui a plcut 28. Cei care nu cred n lumea de apoi numesc pe ngeri cu nume muiereti. 29. Ei ns n-au tiin despre aceasta; ei urmeaz numai unor credine dearte i credina deart nu folosete fa de adevr. (Sura Stelei). Ingerii nu pot avea act sexual dar, pot fabrica la nevoie fiine cu caliti procreative precum Adam i Eva. Iat o alt formulare: Oare v-a ales Domnul vostru ca fii i a primit fiice ntre ngeri? Voi vorbii greu.(XVII Sura drumului nopii 42) Modalitatea amuzant, pentru mine, dar categoric in care Coranul susine lipsa femeilor in S.S. face posibil i detectarea tehnicii fabricrii ingerilor. Semnul 25 subliniat arat c primordial este C.S., care se racordeaz la corpul somatic i care ulterior este recaptat fiind i cel din urm. Aceasta-mi spune c tehnologia nu are la baz procesul fecundaiei intre gamei, ci tehnica const in clonare A.D.N.M.P. Biblia consemneaz in egal msur lipsa femeilor in rai. (Cum poate fi un rai fr femei? n.a.) In Cartea Crilor atat actul sexual, cat uneori, chiar i femeia, sunt privite cu repulsie. Formulrile unor versete indic clar c ingerii au ales alte tehnici pentru reproducere decat banalul act sexual. Cum ar putea un om s fie fr prihan naintea lui Dumnezeu sau cum ar putea s fie curat cel ce se nate din femeie? (Iov 25 4) Ce este omul ca s se cread curat i cel nscut din femeie ca s se cread neprihnit? (Iov 15 14) Dac cel nscut din femeie este necurat, cum s-ar putea nate s nu fie? Nu mai insist, tii. Ceea ce nu tii ins, este cum este vzut femeia in Biblie, statutul ei. Acest statut, prerea biblic in privina femeii, este deplorabil, tocmai ca s se sublinieze imposibilitatea moral a existenei femeii in S.S. Iat imaginea biblic a femeii: ...am gsit femeia mai amar dect moartea, pentru c ea este o curs, inima ei este un la i minile ei sunt ctue. ...Am gsit ns un om la o mie, dar n-am gsit nici o femeie din cte sunt. (Ecclesiastul 7-26;28) 18. Mai bine a locui cu un leu i cu balaur, dect a locui cu femeia cea rea.

19. Rutatea femeii i schimonosete obrazul i-i ntunec faa ca un sac. 21. Orice rutate este mai mic dect rutatea femeii. 22. Cum este suiul nisipos sub picioarele btrnului, aa este femeia limbut pentru brbatul linitit. (nelepciunea lui Isus Sirah 25) Diferena dintre valoarea biblic a sufletelor celor dou sexe o deducem i din preul pentru afierosirea (?) sufletului : 3. Preul pentru un brbat de la douzeci pn la aizeci de ani s fie cincizeci de sicli de argint, dup siclul sfnt. 4. Iar dac este femeie, preul s fie treizeci de sicli. 5. De la cinci pn la douzeci de ani, preul s fie pentru brbat douzeci de sicli i pentru femeie zece sicli. (Leviticul 27) Nu este singurul loc in care este stipulat inegalitatea femeii cu a brbatului. Nici la recensminte, femeile nu sunt numrate, ci numai brbaii de la douzeci de ani in sus. Drept este? Acestea toate ins, numai pentru a sublinia neimportana sufletului femeii pentru program. La sfaritul acestui program Domnul va recolta 144.000 de suflete feciorelnice, neintinate cu femei, adic suflete de copii adolesceni ce nu au o amintire a femeii, aa cum are un brbat. Mai mult decat atat, dac o astfel de amintire exist, ea va fi curat, indeprtat printr-o tehnic de chirurgie a C.S. De aceea, Iisus avertizeaz: C oricine se uit la femeie, poftind-o, a i svarit cu ea adulter in inima lui. (Matei 28) Imaginea chiar creat mental, organizeaz o bil de memorie pe C.S. ca i un fapt petrecut real. La cercetarea sufletelor ingerii nu vor putea deosebi o imagine ce a avut un suport material fa de una creat mental. Pentru ei va fi acelai lucru: imaginea trebuie s dispar. Aa c, amatorilor le sugerez c este pcat ca o astfel de imagine s nu aib i suport material din moment ce realul nu poate fi deosebit de imaginar! Tot Iisus explic: cand vor invia din mori (cand vor fi convertii somatic n.a.), nici nu se mai insoar, nici nu se mai mrit, ci sunt ca ingerii in ceruri. (Marcu 12 25) Aceste informaii sugereaz c sufletul, C.S. este sexuat, fapt care mie mi se pare logic, din moment ce relaia A.D.N.M.N.A.D.N.M.P. este strans! Dac v-am convins c in rai nu exist femei, trecem la un nou punct. Puntea de legtur cu acesta s fie versetul urmtor: Omul nscut din femeie are puine zile de trit, dar se satur de necazuri. (Iov 14-1) Intrebarea este cat triete un inger? Tot lui Iov ingerii ii spun: Printre noi se afl oameni vechi de zile, btrani mai in varst decat tatl tu! (Iov 15 10) Ca s apreciez varsta la care poate ajunge un inger, fac o analogie cu prima serie genetic prezentat de Biblie. Vei vedea c aceast serie nu este o serie veritabil, de fapt. Voi insista la P.I.G., asupra faptului c toi descendenii de la Adam II la Noe au avut acelai material genetic cu Adam II - fiina de laborator care a trit 930 de ani. Dac privim seria, observm c cel mai mult a trit Matusalem 969 de ani i asta in condiiile traiului pe Terra, fiind produs, vom vedea, din gamei tip Adam II i Eva II, foarte probabil fr terapie genetic suplimentar. Vei vedea de asemenea, c am apreciat varsta la care a ajuns Eva II la peste 1.200 de ani! Ea a beneficiat, ca i Adam II, de terapie genetic.

Ingerii, apropiai genetic de Adam II i Eva II, beneficiaz de terapie genetic inc din stadiul de proiectare. Aceast terapie vizeaz atat terapia bolilor, (i frunzele pomului sunt spre tmduirea neamurilor), cat i blocarea genelor imbtranirii. Pe de alt parte, proiecia genetic a ingerilor este adaptat traiului predominant in interiorul S.S. i cltoriilor spaiale. Avand aceste argumente, consider c ingerii ar trebui s aib o speran la via de aproximativ 1.000 de ani pmanteti. Am terminat cu o descriere a aspectului general i a caracteristicilor morfofiziologice ale ingerilor. Ce mai pot spune? Cate ceva despre inzestrarea tehnic a unui inger. Cel mai important mi se pare modul in care se desfoar procesul de invmant. Acesta este dup prerea mea de tipul ad-hoc! La fel cu profeii biblici, ingerii primesc implant de informaie. Este posibil ca, chiar din procesul de fabricaie, un C.S. de viitor inger s fie dotat cu tot ceea ce trebuie el s tie in viaa viitoare. Pe parcursul vieii el va mai putea primi informaie care s-l ajute in munca sa specific. In mod logic informaia aceasta ar trebui s fie mediat de un implant cerebral ce va media traducerea informaiei i mai ales accesul la informaie, supraamintirea. i astfel, ingerii, asemenea lui Iezechiel, constat c tiu; i tiu o mulime de lucruri. Aceste implanturi practic ii robotizeaz, fac din ei supercomputere inteligente, vii, umane. Un astfel de implant este posibil s fie realizat fie in densitate joas, submaterial, fie in densitate material din materiale biologice perfect integrate in masa cerebral, avand probabil chiar i amprenta A.D.N. a individului respectiv. Pe lang funcia de a media accesul la informaie i acurateea acesteia, implantul este posibil s dea un numr de cod, o identitate ingerului i s-l localizeze precis fa de o staie central. Dezolant pentru noi pmantenii este c nu prea tim nimic ce ar putea constitui o noutate pentru ei: Ce tii tu (Iov n.a.) pe care s nu-l tim i noi? Ce pricepi tu i noi nu pricepem? (Iov 15-9). Eu cred ins, c nu este chiar aa; chiar dac in domeniul tehnic suntem deficitari, s-ar putea ca in arte s fim superiori. Cine ar putea aprecia? Numai un arbitraj galactic! Ar fi interesant de tiut, mcar acum, pe ultima sut de metri.... Un inger are posibilitatea de a se dematerializa, de a dispare instantaneu din campul nostru vizual: i sculandu-se ei nu l-au mai vzut. (Tobit 12-21). In dotarea unui inger intr de obicei costumul de protecie colorat, strlucitor, luminos ce are probabil multe caliti, arme paralizante i uneori arme ce emit raze tip LASER comparate foarte sugestiv cu o sabie goal. Dispozitivul pus in funciune emisia razei ctre un obiectiv ii d aspectul de sabie. 13. Aflndu-se ns Iosua aproape de Ierihon, a cutat cu ochii si i iat, sttea naintea lui un om. Acela avea n mn o sabie goal. i apropiindu-se Iosua de dnsul i-a zis: De-ai notri eti sau dintre dumanii notri? 14. Iar acela a rspuns: Eu sunt cpetenia otirii Domnului i am venit acum! Atunci Iosua a czut cu faa la pmnt, s-a nchinat i a zis ctre acela: Stpne, ce porunceti slugii tale (Iosua.5) 16. Ridicndu-i David ochii si, a vzut pe ngerul Domnului stnd ntre cer i pmnt cu sabia goal n mna sa ntins asupra Ierusalimului etc.

30. i nu s-a putut duce David acolo, ca s ntrebe pe Domnul, pentru c era ngrozit de sabia ngerului Domnului. Cert este c i noi am fi la fel de ingrozii s fim in locul lui David... Precizez c pe parcursul Bibliei apar deseori contacte intre conductorii poporului evreu i conductorul ingerilor, care va fi numit invariabil Domnul. Acesta va da indicaii i va conduce intr-un fel destinele poporului evreu. S nu facei o confuzie intre Domnul eful de program local i Dumnezeu care, tim, are un loc sigur, unic i fix. Aceti ingeri circul cu aceleai tipuri de nave, de obicei realizate in tehnologia O.Z.N., nave pe care le cunoatem destul de bine astzi. Emisia de lumin i cldur pe care o degaj la aterizare fac invariabil ca pmantenii s-i plece capul i s se protejeze. De aceea exist tot timpul la aceste intalniri inger-om expresia: X i-a ridicat ochii i iat, un inger... i cu asta, cam atat despre ingerii biblici. Populaia S.D. Ce pot spune despre populaia ingerilor i despre organizarea lor social? Am vzut c ei se prezint ca fiind: poporul cel inalt de statur, cel de departe, cel mult la numr i cam atat. Chiar Iisus amenin: i se pare c nu pot s rog pe Tatl Meu i s-Mi trimit acum mai mult de dousprezece legiuni de ingeri) Avea tatl lui aceast posibilitate? Cred c da, dar nu imediat, in acel moment. Teoretic putem calcula populaia ingerilor cu o aproximaie destul de bun, cred eu. Un inger are sperana la via de aproximativ 1.000 de ani. Este puin probabil c el se va imbolnvi i chiar dac se va intampla acest lucru, nu este o nenorocire, Medicina de varf, cu tripl terapie: spiritual, energetic i somatic, face adevrate minuni. Cei ce nu triesc aproximativ 1.000 de ani au in majoritatea cazurilor mori traumatice. C.S. de inger sunt extrem de valoroase pentru S.D. Aceste C.S. vor avea un racord A.D.N.M.N.A.D.N.M.P. superior comparativ cu C.S. din P.V. De aceea, dup moartea cea dintai a ingerilor, teoretic, aceste C.S. trebuie recaptate pentru a fi refolosite la fabricarea ingerilor. S-ar putea ca populaia ingerilor s aib chiar un cult in a muri in condiii speciale, poate chiar conforme unei legislaii, condiii ce permit recaptarea in condiii de securitate (in laborator) a C.S. Calcule exacte putem face doar in ceea ce privete populaia ce provine din P.V. Aceast populaie suplimenteaz pierderile anuale de C.S. ce nu pot fi recaptate. Teoretic pe un anumit segment de timp, care pentru noi inseamn mii de ani, dar pentru ei, datorit distorsiunilor temporale, numai caiva ani sau poate nici un an, aceast populaie nu are nevoie de un spor atat timp cat ocup acelai teritoriu galactic. Raionamentul este valabil doar pentru segmentul actual al istoriei lor. P.V. primete anual o recolt de 144.000 x 12 = 1.728.000 de C.S. Acelai numr de corpuri spirituale din P.V. vor fi cuplate anual somatic pentru a face loc in P.V. recoltelor noi. Acum intervine prima eroare. Oare cate C.S. pierde anual S.D.? Cat la sut pierde in rzboaiele de la marginea teritoriului su galactic? Civilizaia S.D. se declar deosebit de rzboinic i de temut. Inseamn c are cu cine s lupte. Vom i cunoate unii adversari, in curand. Eu apreciez c anual, S.D. nu reuete recaptarea a aproximativ 25% din C.S. ce aparin numrului total de

ingeri mori (btrani + mori traumatice). Este un procentaj bun de recaptare pentru o supercivilizaie rzboinic, agresiv. Deci, P.V. suplimenteaz pierderea de 25%. Atunci 1.728.000 de ingeri fabricai ce au C.S. din P.V. vor reprezenta 25% din numrul total de ingeri fabricai anual. Numrul total de ingeri produi anual = 1.728.000 x 4 = 6.912.000. Dar un inger triete 1.000 de ani. Dac teritoriul vital al S.D. nu a fost modificat in ultimii 1.000 de ani i un spor nu a fost necesar sau dac un alt Dumnezeu nu a impus reducerea numrului ingerilor S.D., atunci numrul lor total ar trebui s fie aproximativ 6.912.000 x 1.000 = 6.912.000.000 ingeri, considerand c timp de 1.000 de ani nu a murit nici unul. Dar nu toi reuesc s triasc 1.000 de ani. O parte au mori traumatice am zis mai inainte 25%, evident de toate varstele. Deci 25% din cei ce mor inainte de a implini 1.000 de ani nu sunt prezeni la recensmantul meu, iar C.S. ale lor nu pot fi recaptate. Ei vor fi in numr de 1.728.000.000 de ingeri. Sczui din numrul total de 6.912.000.000, rman totui 5.184.000.000. In concluzie, cred c putem s apreciem numrul total al ingerilor la aproximativ 5 miliarde. S vedem dac este plauzibil. Teoretic, cea mai mare parte a acestei populaii va locui in S.S., acolo unde este baza infrastructurii S.D. i centrul civilizaiei lor. O bun parte locuiete la marginea teritoriului galactic ocupat in staii fixe i pe muli satelii artificiali in preajma planetelor pe care se desfoar programe de inginerie genetic. Oricum ar fi, trebuie s aib o bun prezen in aceast zon galactic, care de fapt, este adevrata lor ar. Considerand c 2 miliarde vor fi dislocai in teritoriul galactic propriu, iar 3 miliarde vor locui in S.S., atunci putem continua calculele. Suprafaa desfurat a S.S. este de 59.040.800 km . Considerm aproximativ 60 milioane km . Atunci densitatea ingerilor in staie va fi de 50 ingeri/km . Este plauzibil? Este! Densitatea european se apropie de 100 loc./km . Dar cat balast social i uman exist in Europa? Cai omeri sau aduli care nu au muncit niciodat sau cai handicapai, bolnavi incurabili, talhari liberi sau inchii exist in Europa? Ce populaie de btrani i copii ineficieni economic exist in Europa? Populaia ingerilor realizeaz ceea ce a denumi densitate eficient socio-economic in interiorul staiei. In afara ei, in teritoriul galactic controlat, S.D. are o densitate eficient economico-militar. Am introdus aceste noiuni ce nou ne par aberante, in afara umanului, deoarece trebuie s inelegei c S.D. este o supercivilizaie in primul rand eficient i in al doilea rand uman. Biblia, prin modalitatea prin care este conceput, demonstreaz cu varf i indesat c in rezervorul informaional al S.D. exist toate valorile umane, negative i pozitive, de toate gradele posibile. Sub acest aspect suntem dou civilizaii compatibile. Biblia i Coranul mediaz aceast compatibilitate prin cantitatea valorilor umane incluse in ele. Intotdeauna ins, pentru S.D. primeaz eficiena. Noi nu suntem eficieni i inc nu avem un cult extrem de dezvoltat pentru eficien. Mai important in situaia dat, este faptul c pentru S.D. nu este suficient ca noi, civilizaia Terra, s existm eficient. Dar despre asta, vom vorbi foarte detailat.

Ce observm deocamdat? Observm c aceste calcule ce-i drept aproximative, sunt totui concordante, leag diversele informaii, ofer o imagine ce se potrivete logicii umane. Apropo de compatibilitate intre civilizaii ... aceasta exist cu adevrat. Organizarea social a S.D. Vorbeam mai devreme despre eficien. Ei, bine, eficiena este emblema S.D. Organizarea social a S.D. oglindete eficiena, iar aceasta spune: omul potrivit la locul potrivit. Instrucia ingerilor, dac se realizeaz in modul imaginat de mine, face din acetia superfiine polivalente. Ei vor avea un loc de munc sigur (nu exist omaj), munc pentru care de altfel au fost proiectai. Aceast munc nu e desfurat in scopul obinerii unui salariu, ci pur i simplu pentru desfurarea programelor S.D. Toate mijloacele de subzisten sunt asigurate de ctre stat in mod automat i subineles, i nu ca un schimb la munca prestat. Polivalena face din fiecare inger un lupttor perfect, curajos, tenace, inteligent, agil, manuitor al unei tehnici de varf. De aceea, cred c ierarhia militar este prioritar. Ea va subordona automat ierarhia tiinific in sensul c cel inalt in grad coordoneaz o activitate tiinific, dar este in acelai timp i autorizat ierarhic tiinific. Gradul de pregtire individual trebuie s fie foarte inalt. Biblia vorbete de 24 de btrani care stau in preajma unitii vii Dumnezeu Miel: ...douzeci i patru de scaune inconjurau tronul i pe scaune, douzeci i patru de btrani, ezand, imbrcai in haine albe i purtand pe cap cununi de aur. (Apocalipsa 4-4) Aceti 24 de btrani, cei au locul de munc in preajma C.D.M. tatl i mama tuturor membrilor supercivilizaiei, formeaz Consiliul Suprem al S.D. Programele, ordinele, sunt distribuite treptei inferioare de decizie i apoi probabil ultimei trepte cu atribuii de conducere. Nu exist prea muli efi, directori i directori adjunci i adjunci ai acestora din urm, ca pe la noi. Este doar o societate eficient. Intotdeauna ins, chiar acolo unde sunt doi, ierarhia este respectat, gradul militar primeaz, iar acesta e dat ca i la noi de fapt, de varst. Este o societate care-i respect btranii. Nu-mi inchipui dac aceti btrani au o eficien economic sau nu. Cred c tehnicile de inginerie genetic au putut rezolva dou lucruri prioritare scurtarea copilriei sau chiar dispariia ei total prin creterea somatic in laborator (maternitate) pan la stadiu de adult i pe de alt parte, prelungirea activitii economice pan la o btranee respectabil. Implantul cerebral face posibil detectarea fiecrui individ in orice moment i monitorizarea activitii lui. Dei pare o societate ce funcioneaz perfect, cu o supraveghere total a membrilor ei, paradoxal, mai au loc din cand in cand fisuri sociale i chiar conflicte ce pot degenera in rzboaie civile. Rzboinicii se aprind uor, hormonii masculini numai la asta folosesc. Un astfel de conflict a fcut posibil rzboiul dintre Dumnezeu i Satana cu separarea ulterioar a dou supercivilizaii ce se afl in permanen pe picior de rzboi. Sunt versete in Biblie care sugereaz c nici in prezent nu domnete o incredere total intre membrii S.D.: 15. Dac Dumnezeu nu are ncredere n sfinii Si i dac cerurile nu sunt destul de curate naintea ochilor Si,

16. Cu att mai puin va avea ncredere ntr-o fptur urcioas i stricat cum este omul, cel ce bea nedreptatea ca apa. (Iov-15) Cred c acolo sus, la propriu i la figurat, in jurul tronului cei 24 de sfini btrani, cu cunun pe cap, fac jocurile S.D. Acolo se incheie i se dezleag alianele diverselor fraciuni, acolo se intampl ceea ce e cu adevrat important in acest col de Galaxie, acolo se va hotri cand va expira timpul, cand va sosi ora... De prisos s v mai spun c partide politice nu exist. Ele sunt o mascarad ce se pierde n negura timpurilor. S.D. a ajuns in era eficienei, era cantrilor nesfarite ce preaslvesc C.D.M., era conductorului iubit venic viu, era dictaturii de diamant. Tehnica S.D. Unui muritor de rand, care triete la sfaritul acestui mileniu, ii este greu s aprecieze nivelul tehnic la care a ajuns S.D. Acest nivel ar putea fi estimat cu mare aproximaie de specialitii in fiecare domeniu tiinific, care pot corela ceea ce tiu, cu ceea ce ar vrea s tie i mai ales cu datele prezentate de Biblie. Cred c cel mai bine imaginea tehnicii S.D. ar putea fi oferit de un grup de specialiti pasionai i de S.F., asemenea grupului de consultani tiinifici ai serialului Star Trek. Ei ne-ar putea oferi cea mai fidel imagine a S.D. Greutatea interpretrii diverselor situaii in care este prezent tehnica, se datoreaz decalajului tiinific enorm intre civilizaia noastr i S.D. Din fericire, nu mai suntem nici in situaia profeilor biblici care, dei asist la desfurarea tehnicii de varf, nu sunt in stare nici mcar s o descrie prea bine. Nu in ultimul rand, eu sunt un medic cu o pregtire tehnic medie, care nu va reui o decodare la nivel tiinific superior. M adresez in principal masei oamenilor cu aceeai pregtire tehnic medie. Specialiti in diverse domenii vor putea gsi in versetele selecionate mai mult decat ofer eu. Cu aceste consideraii intrm acum in subiectul nostru: tehnica S.D. . Nu tim exact care sunt tehnicile S.D., dar tim cam ce sunt in stare s realizeze aceste tehnici. Biblia ne prezint pe o pagin unul dintre cele mai interesante capitole ale ei. Aceasta conine lista a principalelor produse ale S.D., list ce include ca subineles multe alte produse tehnice de varf. Pe aceast list de sortimente S.D. ne prezint ca principale produse: preafrumoasa mireas S.S., Luna, Curcubeul i navele tip O.Z.N. Fii ateni la prezentare: Inelepciunea lui Isus Sirah (dat de implant n.a) cap.43 Dumnezeu este ludat pentru zidirea tuturor fpturilor; dar decat toat lauda, El este mai mare. Ia s vedem acum, ce fpturi a zidit Dumnezeu... cu alte cuvinte s vedem ce a infptuit, ce a construit S.D.. Vei rmane uimii de bogia informaiilor acestor versete. Observm c lista ordoneaz produsele principale ale S.D. in ordinea cronologiei produciei, a gradului de tehnicitate (tehnica inclus), a importanei, a dimensiunii. In aceeai ordine le voi trata i eu. Energia Staiei supercivilizaiei (S.S.) Nu intenionez s rediscut descrierea S.S. cap de serie a listei de produse ale S.D., ci numai s punctez anumite informaii ce intregesc imaginea ei. Este primul produs foarte important al S.D., cu cel mai mare grad de tehnicitate, de prim importan, de mare dimensiune aa cum am mai vorbit. Pentru o supercivilizaie tehnic ce a depit cu succes era

cltoriilor spaiale, cea mai economic i eficient soluie de existen este aceea care ofer independen de micare, deplasarea rapid i permanent in Galaxie, in scopul asigurrii teritoriului deinut, dar mai ales, in scopul explorrii axei timpului spre cei doi poli ai si. Cltoria in timp, distorsiunile temporale, fac posibil furtul de informaie din rezervoarele situate de-o parte i de alta a axei timpului. Astfel, distorsiunile temporale sunt motorul progresului tehnic. Pentru asta ins, este nevoie de deplasri cu viteze in preajma vitezei luminii, conform transformrilor lui Lorentz i teoriei relativitii a lui Eintein sau de deplasri cu viteze superioare vitezei luminii. Deplasrile ca i toat activitatea S.D. nu sunt posibile fr ENERGIE. Aici am vrut s ajung. Ce energie dezvolt S.S. Putem ti? Culmea, Isus Sirah tocmai despre asta ne vorbete. 2. Soarele n ivire vestete, cnd se arat, ca un vas minunat fptura Celui Preanalt. Ce soare credei c poate vesti fptura Celui Preainalt i arat ca un vas? Fr indoial este vorba de S.S., care-l conine pe Dumnezeu i care va fi prezent in preajma planetei noastre in momentul apocaliptic. 3. Cnd este la amiaz usuc pmntul i naintea ariei lui cine va sta? Acum este clar c acest soare va fi prezent la amiaz i va fi cauza ariei din momentul apocaliptic. Formularea cine va sta inaintea ariei lui? este tipic pentru descrierea atacului nuclear final. 4. Cuptorul arde pentru lucrurilefuriei, dar de trei ori mai tare este soarele arznd munii. Cuptorul furiei il asimilez cu centrala energetic ce asigur furia, adic intreaga activitate a S.D. desfurat in S.S. Ei bine, soarele nostru, care arde in mod obinuit munii, are o energie de trei ori mai mare decat energia dezvoltat de centralele S.S. S vedem ce mai poate face cuptorul furiei: 5. Suflnd abur de foc i strlucind raz (cuptorul furiei) ntunec ochii. Este imaginea plastic tipic ce descrie atacul nuclear final (abur de foc i raz strlucitoare) trimise de cuptorul furiei ce vor produce moartea planetei i instalarea nopii nucleare care intunec ochii. Pe de alt parte poate sugera la fel de bine i degajarea de lumin i cldur din cursul deplasrii. 6. Mare este Domnul Cel care l-a fcut i cu porunca Lui (cuptorul furiei), grbete mergerea. Cuptorul furiei, ce produce o energie de trei ori mai mic decat a soarelui nostru, la porunca Domnului grbete mergerea, adic-i asigur propulsia. Aceasta este interpretarea mea. Mai mult decat atat, suntem informai i asupra tipului de energie folosit fuziunea nuclear. In Soare au loc reacii termonucleare necontrolate de fuziunea nuclear: doi atomi de hidrogen se contopesc pentru a forma unul de heliu. Reacia dezvolt cantiti uriae de energie. In prezent mai multe state, in cooperare, elaboreaz tehnologia construciei primului reactor nuclear ce va folosi fuziunea nuclear (unirea, contopirea nucleelor unor atomi) i nu fisiunea (dezintegrarea nucleului cu scderea numrului atomic i

formarea unui alt element). Un singur astfel de reactor ar degaja energii impresionante ce ar acoperi deficitul energetic actual al planetei! Cateva astfel de reactoare ar putea asigura energie necesar omenirii. Dar cateva astfel de reactoare pot forma o singur central. Foarte probabil tehnologia i controlul reaciilor pot fi perfecionate. Conform principiului independenei energetice a celor 12 nivele ale S.S., fiecare seciune va avea propria central energetic (cel puin una). Puterea instalat total a acestor centrale a S.S. dezvolt 1/3 din puterea soarelui nostru, estimat la 10 wai. Puterea instalat a centralelor S.S. este de 3.33x10 wai sau dac vrei altfel scris 3,33 x 10 GW (gigawai). Dac vrei o comparaie, trebuie s tii c puterea produs in prezent pe Terra, inclusiv puterea uman este de 10 wai, adic de 333 milioane de ori mai puin decat puterea instalat a S.S. Este impresionant pentru o staie cu un volum egal cu jumtate din volumul Lunii! Este un adevr de necrezut! Ca o concluzie, S.S. dezvolt energie prin fuziune nuclear i nu numai! Ea deine de asemenea energie magnetic, energia apei, energie cosmic i probabil multe alte tipuri de energie ce-i asigur independena i supremaia intr-un vast teritoriu galactic. Probabil c S.D. cunoate i folosete cu succes i energia degajat din reacia materie-antimaterie in centrale ce folosesc drept combustibil antimateria. Se estimeaz c aceast reacie dezvolt energii de 10.000 de ori superioare energiei dezvoltate prin fuziune nuclear. Oricum ar fi, energia dezvoltat a fcut ca S.S. s fie comparat cu Soarele. Oare cu ce vitez se poate deplasa prin Galaxie? Un articol din numrul 33 aei Paranormal preia un articol din Weekly World News, care dezbate cercetrile astronomului dr. Henry Eastcreaven. Domnia sa a cercetat traiectoria asteroidului descoperit in toamna anului 1998, denumit A-5201. Calcule sofisticate au demonstrat c forma asteroidului este de cub perfect, cu latura egal cu cea a staiei descris de Biblie. Mai mult decat atat, analiza spectral a detectat majoritatea componentelor ce intr in compoziia Cetii Sfinte! Se pare c are o traiectorie bine stabilit: Terra! spre care se deplaseaz cu o vitez de 186.000 de mile pe or (299.274 de km pe or; 833 km pe secund) Fr s ofere prea multe detalii, articolul mai precizeaz c, dac ciudatul obiect ii pstreaz cursul, impactul cu Terra va fi la inceputul anului 2.000. Dac articolul nu n cauz nu este o poveste, deocamdat, nu v temei! Contactul cu S.D. nu va fi in anul 2.000, ci ... mai tarziu. Iezerul de foc Fiind un dispozitiv ce folosete drept energie tot energia nuclear, cred c este bine s discutm despre el in acest capitol. Ce este iezerul de foc? Crile sfinte ne spun c in acel loc, asimilat popular cu #cazanul cu smoal, sunt aruncai pctoii, cei necredincioi adic, spun eu, cei A.D.N.M.N. incompatibili cu ingerii S.D. Apocalipsa ne spune: ... moartea i iadul au fost aruncate in lacul de foc. Aceasta este moartea cea de-a doua: iezerul de foc. Am scris i vom mai vorbi pe larg despre capacitatea radiaiei nucleare sau a unei radiaii de insoire a acesteia de a modifica structura, matricea A.D.N.M.N. a C.S. determinandu-i practic moartea. Am

presupus, citind Biblia c iezerul de foc, lacul de foc este dezvoltat de o central nuclear. Citind Coranul, ipoteza a devenit certitudine: ...temeiv de focul care arde oameni i pietre i este pregtit pentru cei necredincioi (II Sura vacii) Semnul acesta ne lovete cu o informaie tehnic de excepie: focul care arde oameni i pietre. Mesajul se adreseaz unei societi tehnice i ne spune c focul ce arde pietre poate distruge C.S.(A.D.N.M.N.) Cei mai muli dintre dumneavoastr tii c energia nuclear, indiferent de tehnic (fuziune sau fisiune) este produs prin arderea unor pietre, adic au drept combustibil material nuclear imbogit ce se prezint sub diverse aspecte: bare, bile, etc. adic pietre. V ofer o descriere plastic a raului de foc numit de aceast dat El-Hotamoh: 3. El crede (necredinciosul n.a.) c averea lui (caracterele A.D.N.M.N. n.a.) poate s-l fac venic. 4. Ba nu, el va fi aruncat n El-Hotamoh. 5. i ce-nva ce este El-Hotamoh? 6. Este focul aprins al lui Dumnezeu. 7. Care vine asupra inimilor. 8. El este asupra lor ca o bolt 9. Pe stlpi nali (!? n.a.). (Sura clevetitorului) O ultim descriere aparine lui Enoh: 4. De aici am mers ntr-un alt loc al groazei. 5. Acolo am vzut lucrnd un foc imens, dogoritor i mistuitor, n mijlocul cruia exista o despictur i coloanele de foc se luptau ntre ele i se nfundau n genuni. Mi-a fost peste putere s apreciez att mrimea ct i nlimea lui; nu am putut cunoate nici originea sa. i am strigat nc o dat n faa a ce am vzut: Ce loc teribil! i ct de dificil este s cercetezi aceste taine. 6. Uriel ... mi-a spus: ... Aici este nchisoarea; i aici vor fi ei nchii pentru totdeauna! (Cartea lui Enoh XXI) Deci, focul-radiaia nuclear este dezvoltat ca o bolt pe stalpi inali i invluie, transform caracterele C.S. Tehnicienii specialiti in reactoare nucleare cred c ineleg mai mult. i cu asta, gata cu iezerul de foc! Luna Urmtorul produs pe lista capitolului 43 a lui Isus Sirah este Luna. Reproduc versetele: 7. i luna, ntotdeauna exact, nsemneaz lunile i mparte timpul. 8. Din lun este semnul srbtorii, lumin care scade pn la sfrit. 9. Lunile anului sunt dup mersul ei, minunate schimbri face crescnd. 10. Cort taberelor ntru nlime, ntru tria cerului strlucind. 11. Frumuseea cerului este mulimea stelelor, podoabe luminnd ntru cele nalte ale Domnului. 12. Dup pravila Celui Sfnt, ele stau n rnduiala lor i nu obosesc n strjile lor. Ce observaii pot s fac? 1. In versetul 7 aflm c luna, mereu exact are menirea de a ne ajuta s imprim timpul i s insemnm lunile. Aa este, calendarul folosit astzi, este un calendar lunar. Dar oare tot timpul a fost aa? Nu!

Populaiile foarte vechi ale Terrei cum ar fi mayaii, populaiile preincae, indienii, foloseau in urm cu mai bine de 12.000 de ani calendarul venusian. Motivul e foarte simplu. Luna nu exista pe atunci in sistemul nostru solar; calendarele urmreau evoluia celui mai luminos corp nocturn al acelor timpuri - planeta Venus. 2. De versetul 8 m voi ocupa mult mai tarziu in aceast lucrare. 3. Versetul 9 reamintete in prima jumtate corespondena lunilor anului cu evoluia cereasc a Lunii, iar in a doua parte vorbete despre minunatele schimbri pe care le face crescand. Nu tiu despre ce schimbri minunate poate s vorbeasc ingerii, dar noi pmantenii, mai ales persoanele labile psihic, femeile, prezint perturbri mai uoare sau mai importante de la caz la caz ale strii psihice. Nu intampltor somnambulii au fost denumii lunatici. Nu intampltor anticii au interzis practicarea acupuncturii in perioadele de lun plin. 4. In sfarit, versetul 10 este de importan capital. El ne spune negru pe alb c Luna este cort taberelor intru inlime i c strlucete dovedind puterea cerului adic a S.D. Cu alte cuvinte, este o veritabil baz de S.D. 5. Versetele 11 i 12 ne explic, inc o dat, c aceste podoabe minunate ale cerului adic Luna i curcubeul stau in randuiala lor, adic au o micare foarte exact conform dorinei lui Dumnezeu i nu obosesc niciodat in strjile lor. Aceste corpuri au fost proiectate special spre a face straj, pentru a observa ceva, au o misiune clar. Credei toate acestea? Numai cu aceste argumente este intr-adevr greu de crezut. Nici eu nu a lua in seam astfel de informaii. Datele problemei puse de Lun sunt ins, cu mult mai complicate. Astzi exist argumente zdrobitoare ce dovedesc c Luna este un corp artificial. Din dosarul incrcat al acestui satelit de imprumut v prezint i eu cateva date. Diveri autori s-au ocupat in modul cel mai serios de astrul nostru nocturn i au demonstrat clar c Luna noastr nu ne aparine, tot aa cum eu incerc in aceast lucrare s v demonstrez c nici mcar Pmantul nu ne aparine. Diferena intre cele dou corpuri cereti este totui mare: Luna este o baz construit probabil de S.D. Exist atata informaie in acest sens, incat trebuie s ai un coeficient minim de inteligen ca s negi acest fapt, dup ce ai citit dosarul Lunii. Dac dorii un dosar complet, il putei sintetiza citind autorii romani in domeniul O.Z.N. Doru Davidovici a avut inspiraia de a denumi pepenele galben sub care-i plimba iubita in nopile de var, cel mai mare O.Z.N. Intradevr, Luna, cldit s fie cort taberelor are un volum de aproximativ 22 miliarde de km , adic de dou ori volumul S.S., cel mai mare corp artificial cu care am fcut cunotin pan in prezent. Argumentele in favoarea teoriei parcrii de ctre cineva in preajma Terrei ar putea fi imprite in dovezi indirecte i dovezi directe. Argumentele indirecte constau in diverse calcule fcute de specialiti, care demonstreaz c Luna se invarte in jurul Pmantului intr-un mod bizar, nu in plan orbital, ci intr-unul eliptic, unghiul intre cele dou planuri avand valoarea de 5 . Astronomul britanic H.P. Wilkins, sprijinit pe o serie de calcule laborioase a estimat c sub adancimea de 30-50 km

Luna prezint multe spaii libere care insumeaz peste 36 milioane de km . Fa de volumul Lunii, nu pare prea mult ( 6%). Argumentele directe au o istorie recent, determinat de progresul tehnic i pot fi imprite in observaii de aproape. Pan la zborurile in spaiul cosmic activitatea de pe Lun a fost observat prin telescop. - Drumul a fost deschis de Societatea Britanic de Astronomie care in anii 1879 i 1881 a raportat peste 2.000 de observaii ciudate pe suprafaa Lunii: linii luminoase, pete de lumin, figuri geometrice. - In 1950 au descris domurile lunare formaiuni emisferice albe cu diametrul de 200 de metri care-i schimb poziia intermitent. Au fost studiate de astronomii Observatorului Harvard. - In 1955 astronomul spaniol Garcia observa trei lumini ce se deplasau deasupra Lunii. - 1956 Astronomul american Robert Curtis fotografiaz in craterul Fra Mauro o imens cruce luminoas. - In 1958 astronomul amator John O Neil a fotografiat in Marea Crizelor o construcie asemntoare podului Sidney, cu o lungime de 18 km! Observaia a fost ulterior confirmat de ali astronomi cum ar fi profesorul P. Moore i H.P. Wilkins. Intre anii 1958 i 1964 astronomul sovietic Nikolai Kozarev observ craterul Aristarh i constat existena unei activiti vulcanice! Dup aceast perioad aveau s fie raportate multe observaii de activitate luminoas in zona craterului amintit. Lista acestor observaii este foarte bogat. Mult asemntoare, rapoartele indic o activitate bogat, luminoas in preajma Lunii. Mai multe informaii aveau s aduc mai tarziu misiunile spaiale cu sau fr echipaj uman la bord. In primul rand, aproape toate aceste misiuni au fost insoite de nave tip O.Z.N. Dan Apostol sintetizeaz intr-un tabel 27 de misiuni spaiale insoite de nave strine. Martorii constau de obicei in echipajul navei pmantene, iar numrul navelor escort variaz de obicei intre 1 i 5. Tabelul conine misiuni ce au avut loc intre 02.02.1962 i 20.08 1977 i cuprind: Mercury 6,7,8,9; Voshod 1,2; Gemeni 1,4,7,10,11,12; Mariner 7,9; Apollo 10,11,12,13; Skylab II,III; sonda Viking1, Voyager 2 i altele Nava Apollo 13 i sondele Viking 1 i Voyager 2 au fost avariate. Dup cum vedei, tabelul nu cuprinde tot. Navele Apollo 8,15,16,17 i multe altele nu sunt prezente. Care a fost rostul acestor insoiri? Supravegherea misiunilor noastre! Aproape fiecare ieire pe orbit a fost atent observat. Drumul spre Lun i misiunile de explorare a satelitului Terrei au fost in mod special interesante pentru EI. Astronautul Roland Evans, membru al echipajului Apollo 17 exclama atunci cand s-a apropiat de Lun: Ce multe sunt (O.Z.N.-urile), roiesc ca albinele in stupi! Frumos spectacol! La data de 20 iulie 1969, modulul Vulturul al misiunii Apollo 11 aseleniza in Marea Linitii. Dei Neil Armstrong ar fi trebuit s spun in momentul pirii pe Lun: Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire!, a spus totui altceva: Drcia dracului! A dori s tiu ce fel de nave sunt acestea care au aselenizat inaintea mea de cealalt parte a craterului?. Ele aveau misiunea s supravegheze expediia Apollo. Deasupra modulului de serviciu staiona o alt nav imens, de 1,5 km

lungime, cilindric, in form de trabuc. A fost fotografiat i filmat in evoluie. Misiunile Apollo au avut probleme cu transmisiile radio atunci cand navele LOR erau pe aproape. Apollo 13 a fost avariat atunci cand nava strin s-a apropiat prea mult. A rmas inregistrat celebra declaraie: Ei au ucis elementul de combustie! Tot EI au reuit s impiedice explozia pe Lun a unei incrcturi nucleare de mic putere ce fcea parte din programul Apollo. Marea manipulare a opiniei publice a fcut ca informaia statornicit in mintea noastr s nu fie clar nici cu privire la satelitul Terrei. La extrema acestor tipuri de informaii se afl scenariul potrivit cruia aselenizarea a avut loc la Hollywood. Argumentele in favoarea acestei teorii sunt sistematizate intr-un dosar consistent, ce analizeaz raportul umbrelor astronauilor, a modulului lunar, poziia steagului american infipt in solul lunar, viteza de cdere i de deplasare a astronauilor pe suprafaa Lunii etc. Un ultim argument la acest dosar este adus de imagini preluate prin intermediul telescopului Hubble in care apar o mulime de stele pe cerul Lunii, stele care lipsesc cu desvarire in imaginile preluate de satelit in 1969. Cert este c pmantenilor le este interzis explorarea Lunii, motiv pentru care programele selenare auincetat. Misiunile Apollo au adus de pe Lun o grmad de roci. Una dintre curioziti const in faptul c solul lunar este cu totul particular, nu se aseamn cu cel terestru. Coninutul in metale este deosebit de ridicat. Au fost izolai izotopi de xenon care demonstreaz c Luna este foarte veche . Cat de veche? Vechimea unor roci a fost estimat la 5-10 miliarde de ani. Cea mai veche roc adus de misiunile Apollo are vechimea de 20 miliarde de ani. Asta pune probleme mari teoriilor care apreciaz varsta Universului. Practic, Luna nu ar aparine Universului nostru! Oricum acest satelit nu aparine in mod natural sistemului nostru solar! Asta este clar! Ce au mai vzut misiunile de explorare a Lunii? Apollo 14 a fotografiat in zona craterului Fra Mauro un cap de om sculptat in stanc, ce privete continuu cerul negru. Gandul ne duce deopotriv la Sfinxul terestru ca i la alte capete spate in stanc in Bucegi, in Marcahuashy cat i la sfinxul marian inconjurat de piramidele sale. Misiunile Apollo au mai verificat un fapt tiut de demult: Luna este goal in interior. Diversele expediii au lsat s cad pe suprafaa satelitului pri componente ale misiunii ca de exemplu: etajul de revenire al modulului lunar (Apollo 12), treapta a treia a rachetei Saturn (Apollo 13, Apollo 24). De fiecare dat seismografele montate au inregistrat vibraiile satelitului produse de impactul cu aceste obiecte. Luna este totui imens; are diametrul de 3.476 km. i totui a vibrat ca un corp gol pe dinuntru, ca o minge, timp de 3 ore i 20 de minute dup impactul cu treapta a treia a rachetei Saturn V, impact echivalent cu explozia a 11 tone T.N.T. Vibraiile s-au transmis bine pan la 40-60 km sub scoar, adancime la care se presupune c se afl inveliul metalic al marelui O.Z.N. Ce se afl sub aceast adancime? Nu tim, inc, dar pe satelitul nostru au loc cutremure cu periodicitate fix cu epicentrul la 650-850 km sub scoar, adic in preajma unirii 2/3 interioare 1/3 externe a razei

Lunii. Inregistrrile seismografelor instalate pe Lun sunt identice i complexe, fapt ce presupune repetarea acelorai operaiuni ce stau la originea lor; vibraiile Lunii sunt controlate i determinate de aciuni similare, conduse inteligent. Misiunile Apollo au mai remarcat c anumite zone de sub scoara Lunii au un magnetism neobinuit, care accelereaz i decelereaz navele noastre in cursul survolrii. De asemenea, din Lun in unele locuri anesc vapori de ap!? sub presiune (Guiness Book). Cred c ajunge. Toate aceste informaii cred c v sunt suficiente ca s v demonstrez c Luna este un satelit artificial al Pmantului. Dac a fost produs in intregime de S.D., fiind o mare baz de circa 3.400 km diametru, camuflat cu 30-40 km de sol lunar sau dac este un corp ceresc natural amenajat drept cort taberelor de ingeri S.D., nu mai are importan prea mare pentru noi. Cert este c Luna aparine cuiva, iar proprietarul ii protejeaz proprietatea, astfel incat nu putem zgandri prea mult Luna. Misiunile Apollo au demonstrat acest lucru i programul Apollo a fost abandonat. Planurile N.A.S.A. privind oraele lunare, staiile viitorului sunt praf in ochi, fac parte din programul general de manipulare a minii umane. Pentru mine, ca i pentru N.A.S.A., este clar c nu putem da buzna in casa altora. Comparaia lui Roland Evans pentru navele tip O.Z.N. din jurul Lunii cu albinele ce intr intr-un stup este magistral. Ea subliniaz inc odat, ca observaie pe viu, c Luna a fost conceput s fie: Cort taberelor intru inlime, intru tria cerului strlucind. (Inelepciunea lui Isus Sirah 43-10). Curcubeul Dac v-am convins c Isus Sirah nu ne vinde gogoi pan acum, haidei s vedem ce este curcubeul i ce vrea el de la noi? Inainte de a analiza versetele lui Isus Sirah este bine s facem cunotin cu acesta intr-o ordine cronologic. Primul care afl de existena lui este Noe, patriarh ce a trit mii de ani inaintea lui Isus Sirah. Astfel, imediat dup potop, Noe se intalnete cu Domnul. Cu aceast ocazie se incheie celebrul legmant al Domnului prezentat pe larg in Facerea cap.9 Legmantul lui Noe. Curcubeul, semnul legmantului. Domnul promite: nu voi mai pierde tot trupul cu apele potopului i nu va mai fi potop ca s pustiasc tot pmantul. (10) Legmantul este de doi bani, deoarece acelai Domn ne explic clar in Isaia 54, cand ii aduce aminte de acest legmant, c intr-adevr, nu apa va fi in viitor spre pustiirea lumii, ci focul! V-am linitit, nu? S continum legmantul: Iat, ca semn al legmantului, pe care-L inchei cu voi din neam in neam i de-a pururi, 13. Pun curcubeul Meu n nori (adic pe orbita Terrei n.a.), ca s fie semn al legmntului dintre Mine i pmnt. 14. Cnd voi aduce nori deasupra pmntului se va arta curcubeul Meu n nori. Situaia este asemntoare versetelor lui Isus Sirah referitoare la S.S., alt obiect ceresc, pe care il compar ba cu un soare, ba cu un cuptor al furiei incat ii trebuie abilitate s discerni cand e vorba de Soare staia i cand e vorba de Soare astru. De aceast dat, cuvantul cheie este cuvantul nori, folosit atat pentru a desemna orbita Terrei ca in (13) cat i pentru a desemna nave tip O.Z.N. care, tim din istoria acestui fenomen,

se pot deghiza sub form de nori. Deci, in (14) aflm c atunci cand S.D. va aduce nave de rzboi deasupra Terrei va observa curcubeul pe orbit (in nori). Deci, acest curcubeu este material, este montat permanent pe orbit i poate fi vzut. 15. i-mi voi aduce aminte de legmntul Meu pe care l-am ncheiat cu voi i cu tot sufletul viu i cu tot trupul i nu va mai fi potop spre pierzarea a toat fptura 16. Va fi deci curcubeul Meu n nori (pe orbit n.a.) i-l voi vedea, imi voi aduce aminte de legmntul venic dintre Mine i pmnt i tot sufletul viu din tot trupul ce este pe pmnt! Dei Domnul mai insist pe aceast tem, curcubeul fiind foarte important pentru program, eu cred c pentru dumneavoastr este suficient. Pi, dac Domnul il poate vedea, oare nu-l putem vedea i noi? Cum s nu! A i fost vzut. In 1991, dup aa zisa revoluie roman, ziarele au fost intoxicate cu tot felul de tiri mai mult sau mai puin verificabile, in scopul captrii pieei. Una dintre aceste tiri, aprut in Tineretul Liber se referea la descoperirea de ctre americani i rui deopotriv a unui satelit artificial situat pe orbita Terrei, neobinuit prin dimensiuni mari i grad avansat de tehnicitate, de forma cristalului de diamant prism in unghi de 52 . Dup un timp de suspiciuni reciproce, cele dou pri au fcut pasul decisiv i au atacat problema intr-o conferin. Astzi se tie bine c acest satelit nu aparine pmantenilor. N.A.S.A. declar c suspectul obiect este indestructibil (?) i poate observa toate aspectele vieii umane. Cum au ajuns americanii la aceast concluzie, nu tiu, dar este descurajant, nu? Poate c acesta a fost momentul decisiv ce a determinat semnarea tratatului de aciune comun a Rusiei i S.U.A. in caz de agresiune din spaiul cosmic! Prezint cateva afirmaii ale oamenilor de tiin privitoare la acest satelit neobinuit de mare i de avansat tehnologic: doctorul George Millard declara: Misteriosul obiect zburtor care graviteaz in jurul Pmantului nu seamn cu nici un fel de tehnologie spaial pe care o cunoatem. Cred c avem de a face cu fel de satelit spion provenit din alt lume. Dac ipoteza mea se va dovedi corect, cred c fiecare om de pe faa Pmantului va trebui s fac fa unui pericol extrem de mare. [9] Doctorul Maksud Chernova afirma in conferina de pres de la Geneva dedicat studiului acestui satelit: misteriosul satelit are o form identic cu cea a unui diamant i se pare c este protejat de un camp de for.[9] Acest obiect misterios descoperit recent este dup prerea mea curcubeul biblic. Curcubeul ii trage denumirea de la modul su de funcionare, care este deosebit de complex, incluzand mai multe aspecte. Aspectul tehnic cel mai evident il voi discuta aici. Las in suspans subtilitile pentru capitolul Biblia ca subprogram al Programului Terra. Dumnezeu ii spune Lumin. El trimite permanent din S.S. semnale curcubeului pe care putem s le numim semnale luminoase. Acest semnal va intreba tot timpul curcubeul: Pot s vin la seceri? adic este momentul s vin pentru declanarea apocalipsei? Curcubeul, ca orice curcubeu va descompune lumina (semnalul) i se va informa. El va diseca intrebarea in multe alte intrebri la care va trebui s rspund singur. Observand i analizand permanent aspectele vieii umane, acest satelit

va judeca i va hotri momentul in care staia lui Dumnezeu trebuie s ajung pe orbita Terrei. Semnalul luminos recombinat, ce rezult in urma informrii, analizei, sintezei informaiilor i formulrii unui rspuns poate fi deci sub dou forme: 1 semnalul care decodat semnific: Mai bei o cafea! 2 semnalul care decodat semnific: Venii de urgen! Ar fi minunat s putem bloca satelitul pe semnalul 1. Din pcate, se pare c nu avem acces in preajma curcubeului. Foarte posibil, sofisticatul satelit este dotat cu mijloace de aprare eficiente. Cu aceste informaii revenim acum la lista produselor S.D. Dup soare i dup Lun lista continu cu celebrul curcubeu. Am aflat deja in versetul 12 c aceste corpuri (Luna i curcubeul, dup pravila Celui Sfant stau in randuiala lor i nu obosesc in strjile lor. Deci, aa cum v spuneam i eu, curcubeul st de straj. Continum: 13. Vezi curcubeul i binecuvnteaz pe Cel cel-a fcut; c foarte frumos este n strlucirea sa. Nu incape indoial. S.D. a construit acest satelit. Faptul c inc strlucete demonstreaz c, dei e de muli ani pe orbit, nu a ruginit funcioneaz perfect. 14. A nconjurat cerul mprejur (orbiteaz n.a.) minile Celui Preanalt l-au atins pe el Este cu certitudine un produs al S.D.. 15. Cu porunca Lui a grbit zpada i grbete fulgerele dup judecata Sa. Funcioneaz exact cum v spuneam: curcubeul hotrte cu judecata sa dac vom avea i anul acesta zpad (varianta semnalului 1) sau dac vom primi fulgere rachete nucleare (varianta semnalului 2). Iat ce se intampl in varianta emiterii semnalului 2. 16. Pentru aceea se deschid visteriile (captatoarele de C.S. n.a.) i norii zboar ca psrile (navele de lupt ale S.D. n.a.) 17. Cu slava sa ntrete norii i sfrm pietrele grindinei. Curcubeul avand multe informaii acumulate despre tehnica militar pmantean i intraterestr, va conduce atacul nuclear, va fi creierul operaiunii militare, un veritabil punct decomand, care intrete norii. Acest satelit poate chiar el s sfarme pietrele grindinei, adic dispune de mijloace de aprare, probabil de tip LASER. Este normal ca el s constituie prima int militar a pmantenilor i intrateretrilor. 18...de privirea Lui se vor cutremura munii (in momentul atacului nuclear n.a.) 19. Cu voia Lui sufl vntul de miazzi; glasul tunetului Lui a fcut s mugeasc pmntul. Este clar c deine un rol important, de comand, la atacul nuclear. 24. Vntul rece va sufla de la miaznoapte i va nghea apa toat, adunarea apei va acoperi i se va mbrca apa ca i cu o plato (iarna nuclear n.a.) 25. Puterea Domnului va mnca munii i va arde pustiul i va stinge verdeaa ca focul. Observm c satelitul, drguul curcubeu este implicat pan-n gat in viitoarea distrugere a vieii pe Terra! Lsand gluma la o parte, avei

dreptate, este inspimanttor! Voi relua mecanismele de funcionare ale curcubeului in capitolul de care am amintit. Navele spaiale tip O.Z.N. ale S.D. Trec acum la ultimul articol prezentat de lista lui Isus Sirah. 28. Cei ce umbl pe mare povestesc primejdiile ei i istoriile lor ne umplu de uimire. 29. i acolo sunt lucruri de necrezut i minunate tot felul de animale i de vieuitoare de mare. Dac aceste versete nu ar face parte din lista lui Isus Sirah i dac nu a fi familiarizat cu fenomenul O.Z.N. bineineles c nu a acorda nici un fel de importan cestor dou versete. Biblia te inva c singurele lucruri minunate sunt cele confecionate, elaborate de Dumnezeu, de S.D. Ce lucruri minunate i de necrezut, primejdioase, comparabile cu vieuitoarele marine pot exista in adancuri? Aceleai tipuri de lucruri minunate care ne uimesc i care ni se par de necrezut astzi: faimoasele, minunatele i atat de necrezut obiecte zburtoare i submersibile neidentificate pe care eu i alii ca mine le identificm cu nave ce aparin altor civilizaii, superioare tehnologic. Cine cunoate fenomenul O.Z.N., recunoate cu uurin nave de acelai tip prezente peste tot in Biblie. Invariabil, Domnul, ingerii, Fiul Omului, toi reprezentanii S.D. cltoresc cu aceleai tipuri de nave sofisticate, ce nu cunosc bariere de mediu (spaiu cosmic atmosfer adancurile mrilor), mai mari sau mai mici, de diverse forme disc, trabuc, roat, luminoase sau nu, colorate, emitoare de raze strlucitoare, majoritatea incandescente, emitoare de lumin i cldur la aterizare, fapt ce-i oblig pe pmanteni s-i plece privirea aa cum am mai scris. Nu intru acum in problematica fenomenului O.Z.N., ci v prezint doar cateva descrieri de nave mai semnificative, uor identificabile cu navele altor civilizaii, ce au strbtut cerurile planetei in toate timpurile istoriei noastre cunoscute, dar mai ales astzi. Din Biblie s-a scos Cartea lui Enoh, celebrul patriarh care a trit numai 365 de ani pe Terra, fiind mutat apoi de ingeri inalt col de Galaxie. El descrie poate, primul zbor spaial al unui reprezentant al Terrei, la fel de frumos ca astronauii de astzi i la fel de uimit ca ali zburtori la cer din vechime. Eu v prezint doar nave. Cel mai complex fenomen aerian descris in Biblie aparine lui Iezechiel. S-l urmrim: 2. Eu priveam i iat, venea dinspre miaznoapte un vnt vijelios, un nor mare i un val de foc, care rspndea n toate prile raze strlucitoare; iar n mijlocul focului strlucea ca un metal n vpaie. 5... n mijloc am vzut ceva ca patru fiare... 6. Fiecare din ele avea patru fee i fiecare din ele avea patru aripi. 13. nfiarea acestor fiare se asemna crbunilor aprini, cu nfiarea unor fclii aprinse; printre fiare curgea foc, iar din foc neau raze i fulgere. 14. Fiarele alergau nainte i napoi iute ca fulgerul. 15. Cnd m uitam eu la fiare, iat, am vzut jos, lng aceste fiare, cte o roat la fiecare din cele patru fee ale lor. 16. Aceste roi, parc erau de crisolit, iar dup fptur, toate aveau aceeai nfiare. i dup alctuirea i fptura lor ele parc erau vrte

una n alta. 17. Ele naintau n toate cele patru pri, i n timpul mersului nu se ntorceau. 18. Obezile lor formau un cerc larg i de o nlime nfricotoare i aceste obezi la toate cele patru erau pline de ochi de jur mprejur. 19. Cnd mergeau fiarele, mergeau i roile de lng ele i cnd se ridicau fiarele de la pmnt se ridicau i roile. 20. Ele mergeau ncotro le da duhul s mearg i roile se ridicau mpreun, cci duh de via era i n roi. 22. Deasupra capetelor fiarelor se vedea un fel de bolt, ntins sus deasupra capetelor care semna cu cristalul cel mai curat. 24. Cnd mergeau fiarele auzeam flfitul aripilor lor ca un vuiet de ape mari (se iniiaz hipnoza n.a.) ca glasul Celui Atotputernic zgomot stranic, ca zgomotul dintr-un lagr ostesc; iar cnd ele se opreau i lsau aripile jos. 26. Pe bolta de deasupra capetelor fiarelor era ceva care semna cu un tron i la nfiare era ca piatra de safir; iar sus pe acest tron era ca un chip de om. 27. i am vzut ceva, ca un metal nroit n foc, ca nite foc, sub care se afla acel chip de om i care lumina mprejur; de la coapsele acelui chip de om n sus i de la coapsele chipului aceluia n jos se vedea un fel de foc, un fel de lumin strlucitoare care-l mpresura de jur mprejur. 28. Cum este curcubeul ce se afl pe cer la vreme de ploaie, aa era nfiarea acelei lumini strlucitoare care-l nconjura. Astfel era chipul slavei Domnului. i cnd am vzut eu aceasta, am czut cu faa la pmnt. Interesant? Ce a vzut Iezechiel? Oameni din ziua de azi ce asist la un asemenea spectacol de lumin i culori au o comparaie destul de frumoas: ca un pom de crciun! Atunci cand nava este mai mare i mai sofisticat, comparaia este cu un ora zburtor. Iezechiel tie foarte bine ce a vzut i ne prezint detalii impresionante pentru nivelul tehnic al secolului VI i.e.n. Iezechiel d via la tot ce mica, de aceea inzestreaz diversele pri tehnice ale vehiculului spaial cu denumiri de pri de animale sau de om. Dar, asta nu este o problem pentru noi... Ce cred eu c a vzut Iezechiel? Cred c a fost spectatorul evoluiei interesante a unei nave a S.D. Iniial, nava camuflat sub form de nor mare se transform apoi intr-un val de foc incandescent ce rspandete lumini strlucitoare. Descrierea integral sugereaz c nava este destul de mare i sofisticat, compus din mai multe elemente: 4 nave mai mici de form predominant discoidal, coninand i elemente de form distinct se vor desprinde de sub bolt din nava mam i vor avea o evoluie spectacol. Cele 4 nave vor merge in toate prile fr s se intoarc inapoi intr-o micare rapid in imposibile, aa cum ne-au obinuit O.Z.N.-urile de astzi. Discurile, destul de mari, au marginile (obezile) pline de ochi de jur imprejur(lumini? hublouri ?) de toate culorile posibile. In cursul evoluiei se pot observa roi ce se invartesc, element comun unor evoluii O.Z.N. Cele 4 nave se reunesc apoi sub bolta iniial, in nava mam, moment in care lumina emis i probabil ali

stimuli pe care nu-i cunoatem, iniiaz inducia hipnozei lui Iezechiel aude falfaitul de aripi ca vuietul de ape mari asemenea glasului Celui Atotputernic. Eu consider c aceasta este cea mai interesant i spectaculoas evoluie a navelor S.D. prezentat de Biblie. In afara acesteia sunt multe alte descrieri de nave luminoase sau camuflate sub form de nor sau numite stalp de nori sau sub form de trabuc sul zburtor sau alte forme ce astzi sunt comparabile cu fenomenul O.Z.N. Intotdeauna observaiile navelor S.D. sunt insoite imediat de apariia ingerului (ingerilor). Aleg i eu cateva exemple: ...am ridicat ochii i am privit i iat un sul de carte se inal in zbor... Ce vezi tu? i am zis: Vd un sul de carte care zboar, lung de douzeci de coi i lat de zece. (Zaharia 5) Aceasta a fost o nav tip trabuc lung de aproximativ 10 m cu diametru de aproximativ 5 m. O alt descriere, da data aceasta luminoas apare in Numerii 9-15: In ziua cand a fost aezat cortul, nor a acoperit cortul adunrii, i de seara pan dimineaa a fost deasupra cortului ca o vedere de foc. Poporul evreu a fost deseori condus in drumurile sale impuse, de navele S.D. 21. Iar Domnul mergea naintea lor: Ziua un stlp de nor, artndu-le calea, iar noaptea un stlp de foc, luminndu-le ca s poat merge i ziua i noaptea. 22. i n-a lipsit stlpul de nor ziua, nici stlpul de foc noaptea dinaintea poporului. (Ieirea 13) Nu mai insist cu exemplele. Lista de produse ale S.D. prezentat de Isus Sirah se termin cu versetul: Am putea spune multe, fr s terminm; intr-un cuvant El este toate (Isus Sirah 43-31). Cu alte cuvinte, lista produselor continu, dar ei le prezint pe cele mai importante. Pan s analizez alte produse furite de S.D. s vedem cam de ce sunt in stare navele S.D., mai ales, ce energii pot s dezvolte. In primul rand aceste nave, asemenea O.Z.N.-urilor de astzi sau vimaanelor indiene din antichitate, au posibilitatea de a se dematerializa (ele i echipajele lor). In Biblie nu sunt prezente astfel de dematerializri cu excepia unei dematerializri de inger: Aadar preaslvii acum pe Dumnezeu cci eu m inal la Cel care m-a trimis i scriei intr-o carte toate cele ce s-au svarit. i sculandu-se ei nu l-au mai vzut: (Tobit 1220;21) Dematerializrile de nave i echipaje, chiar dac nu sunt bine exprimate in versete, sunt presupuse prin analogie cu fenomenul O.Z.N. i mai ales conectand informaia legat de posibilitile energetice de a realizrii distorsiunilor temporale. Acestea din urm presupun viteze superioare vitezei luminii sau pur i simplu o tehnic a dematerializrii cu teleportare concomitent. Imprumut deja termeni din S.F., dar aceti termeni au totui un suport tiinific i chiar substrat istoric. Experimentul Philadelphia a constat intr-o teleportare realizat in mare cu mijloace tehnice pmanteti i asta in 1942! Consultanii tiinifici ai serialului Star Trek Generaia urmtoare ii puneau problema tehnic a teleportrii viului (omului). Dac pentru neviu, teoretic, este mai simplu, la organismele vii problema ine de reconstituirea fidel a aceluiai moment A.D.N.. Materia trece prin noi; noi suntem in permanent schimbare i asta se face cu consum energetic necesar meninerii aceleiai structuri vii. Problemele puse de

materializarea corpului somatic ineau in special de afectarea activitii cerebrale, a gandirii, a personalitii. Eu cred c aceasta este o fals problem. Rematerializarea viului dac tehnica exist nu trebuie s difere de cea a neviului. Gandirea, personalitatea, rezervorul de amintiri, aparin C.S., M.N. din noi. In timpul teleportrii, in cltoria instantanee, M.N. din noi cltorete cuplat la energia corpului somatic transformat. M.N. se afl practic in domeniul ei natural de evoluie i nu cred s sufere vreo transformare in cursul teleportrii. Mai mult decat atat, M.N. conectat la corpul somatic transformat in und este responsabil, dup prerea mea, de reconstituirea aceluiai moment A.D.N. al corpului somatic in cursul rematerializrii, moment conform cu propriul ei moment A.D.N. Acest lucru este posibil deoarece cuplajul A.D.N.M.N.-A.D.N.M.P. triete tot timpul un moment concordant. Este drept c in cursul experimentului Philadelphia au avut loc accidente traduse in tulburri psihice, dispariii de persoane pe axa timpului i multe fenomene incadrate astzi in paranormal. S.D. nu este ins, in stadiul nostru de dezvoltare tehnoco-tiinific. Tehnica teleportrii a ajuns la o generaie inalt. Cu tehnica i posibilitile energetice poi realiza multe. Raportul Cordon apreciaz numai energia luminoas degajat de un banal disc zburtor (O.Z.N.) intre 500-900 MW, adic, aproape un gigawatt (IGW). Ce energie total poate dezvolta atunci o astfel de nav? Savantul R. Forward a estimat energia minim necesar unei nave s ajung din Alfa Centauri cea mai apropiat stea de sistemul nostru solar (4,2 ani-lumin), pan la Terra. Energia minim este de 65 GW.. Astzi asistm neputincioi la rpiri de avioane de lupt sau chiar de bombardiere de ctre nave de tip O.Z.N. Ce energii dezvolt aceste nave? Nu tiu, dar foarte mari! Ceea ce tiu, este c aceste energii dezvoltate de astfel de nave au fost la baza fenomenelor extraordinare la care au asistat anticii, cum ar fi: potopul, crearea unui culoar uscat in Marea Roie, oprirea Pmantului din micarea de rotaie in jurul axei sale in timpul lui Iosua, producerea de mici cutremure de pmant .a.m.d. Potopul In capitolul urmtor vei inelege necesitatea producerii potopului. Nu o discut acum. Iat descrierea potopului: 11. n anul ase sute al vieii lui Noe, n luna a doua n ziua douzeci i apte a lunii acesteia, chiar n acea zi, s-au desfcut toate izvoarele adncului celui mare i s-au deschis jgheaburile cerului. 12. i a plouat pe pmnt patruzeci de zile i patruzeci de nopi. 18. i a crescut apa mereu i s-a nmulit foarte tare pe pmnt i corabia se purta deasupra apei. 20. i a acoperit apa toi munii cei nali ridicndu-se cu cincisprezece coi mai sus de ei. 21. i a murit tot trupul ce mica pe pmnt; psrile, animalele, fiarele, toate vietile ce miunau pe pmnt i toi oamenii. 24. Iar apa a crescut mereu pe pmnt 150 de zile. (Facerea 7) 2. Atunci s-au ncuiat izvoarele adncului i jgheaburile cerului i a ncetat apa de a mai crete. 3. Dup o sut cincizeci de zile a nceput a se scurge apa de pe pmnt

i a se mpuina. (Facerea 8). Dumneavoastr credei c s-a intamplat intocmai? Eu da! Chiar dac adevrul e puin deformat pe alocuri, astzi este cert c potopul a avut loc. Avem suficiente dovezi istorice, arheologice, mitice care s susin acest lucru. Cea mai bine susinut teorie privind existena potopului este cea a miturilor vechi. Corabia, cu zestrea genetic dorit, salvat de inginerul genetician ef, este un simbol pe care-l regsim la multe popoare ale lumii vechi. Cel mai frumos este descris potopul in miturile chineze adunate de ctre Yuan Ke intr-o culegere cronologic, pe alocuri, asemntoare Bibliei. Intr-o poveste de fantasme tipic chinezeti, Fuxi, pesonaj mitologic ce a semnat trigramele ce-i poart numele, regsite astzi in colurile steagului sud-coreean, hibrid cu zestre genetic asemntoare sau echivalent cu Noe, semizeitate care a infiinat acupunctura, este salvat impreun cu sora sa Nuwa din calea furiei apelor i tunetului Leigong. Zeul ii druiete lui Fuxi un bostan special, bine etaneizat, veritabil nav ce avea s-i salveze pe Fuxi i pe sora lui, care dup potop i-a devenit soie. Cei doi a fost capii de serie cu material genetic asemntor lui Adam, care au generat omenirea actual. Descrierea potopului este asemntoare; apar din nou acele ape suspecte izvorate din adancuri, prezente de asemenea in tbliele de lut sumeriene. Acestea din urm, menioneaz numai apte zile de potop de revrsri de ape din cer i din adancuri. Literatura asiro-babilonian conine mai multe mituri referitoare la potop. Epopeea lui Ghilgame i Epopeea lui Atrahasis, scrise in mai multe variante, ne ofer o imagine asupra evenimentelor potopului. Eroul sumerian se numete Utnapitin sau Ziusudra care, asemenea lui Noe, este salvat de ctre zei intr-o corabie special construit. Intr-un alt mit, sumerianul Atrahazis este singurul salvat in faa potopului. Acest mit are o importan colosal, deoarece este singurul mit gsit de mine care menioneaz amploarea distrugerii i mijloacele diverse folosite de zei in scopul limitrii populaiei acelui moment. Zeii trimit pe rand seceta, apoi potopul, apoi diverse plgi (ciuma, frigurile, cldurile, ameelile, durerile), in care recunoatem arme moderne bacteriologice, nucleare, posibil chimice. Aceast diversitate de mijloace de distrugere in mas desvarete distrugerile provocate de potop, lovete zonele in care apele nu au putut s ajung. Textul menioneaz i un alt obiectiv al dezastrului, realizat, probabil, cu ajutorul armei nucleare i anume, limitarea fecunditii, a numrului de sarcini, care in acel moment ar fi purtat material genetic, departe de standardul genetic al zeilor. 51. Pntecele s fie legat, s numai nasc vlstare! 52. S-a tiat smochinul poporului, 53. n pntecele lor, zarzavaturile au fost puine. 60. Peste popor au nvlit frigurile; 61.Pntecele a fost legat i n-a mai nscut vlstare. (Astrahasis fragmentul D coloana a III-a) Urmrile catastrofei sunt semnificative. Textul chiar menioneaz c oamenii rmai sunt puini la numr. Alturi de mituri, arheologia ne ajut s inelegem astzi amploarea

revrsrilor de ape provocate de zei. Descoperirea urmelor potopului o datorm unui grup de arheologi englezi i americani condui de Sir Charles Leonard Woolley. Dup ase ani de spturi, in vara anului 1929, Wooley a descoperit ... potopul in actualul Irak, la Tell al Muqayyar, aproape de ruinele cetii Ur. Spand puuri adanci, arheologii au descoperit ruine ale cetii Ur din secolele III i.e.n. Spand mai departe, sub straturile atribuite ultimelor cinci milenii, s-a descoperit un strat consistent de lut. Cum nivelul puului era deasupra cursului Eufratului, sa considerat c stratul de lut nu poate avea vreo legtur cu nivelul apelor fluviului. Sub stratul de lut au fost descoperite vase i alte urme de activitate uman ce au fost incadrate uor in mileniul IV i.e.n. In acel moment, Wooley a fost sigur c descoperise urmele potopului, incadrat destul de corect temporal, adic, cu aproximativ 6000 de ani in urm. Confirmarea avea s vin in anii urmtori, pe msur ce alte puuri similare au fost spate. A fost realizat o adevrat hart a revrsrilor de ape din timpul potopului. S-a demonstrat c dezastrul a coprins toat aria de nord-vest a Golfului Persic, lunca celor dou mari fluvii inundat pe o lungime de circa 630 km. Teoretic, se poate calcula cu cat a crescut nivelul apelor. Nu am gsit astfel de date, dar in prezent, la circa 600 km in interiorul Campiei Mesopotamiei, altitudinea cursului Eufratului este de circa 60 m, iar cea a Tigrului de aproximativ de 80 m. Asta ar insemna c fa de nivelul actual al oceanului planetar, apele s-au ridicat cu aproximativ 80-100 m. Dac ne gandim c dou treimi din suprafaa planetei sunt acoperite de oceane a cror adancime medie este de 3800 m, artificiul tehnic de ridicare a nivelului cu numai 100 de metri, nu mi se pare o enormitate pentru posibilitile zeilor. Realizarea tehnic a potopului nu cred c a fost o problem pentru S.D. capabil s construiasc staii precum Luna. Inginerii consultani ai serialului Star Trek ar putea avea aici o grmad de idei, iar Enterprise ar rezolva cu succes o astfel de problem. Numai c potopul a avut loc in realitate! Dei nu m pricep deloc la aa ceva, emit i eu o ipotez. Astfel, tim c navele tip O.Z.N. dezvolt energii colosale i mai tim c cel puin o parte dintre aceste nave folosesc energii magnetice ce creeaz campuri magnetice puternice. Dac un disc banal dezvolt energii uriae, atunci ce energii poate dezvolta de exemplu o nav ca cea care l-a insoit pe Neil Amstrong in misiunea sa (de 1,5 km lungime)? De asemenea tim c mareele ce ajung in unele locuri la 20 de metri sunt determinate de fora de atracie exercitat de Lun. O nav plasat ca un satelit orbital ar putea exercita o for de atracie strict pentru densitatea 1 densitatea apei. Acest fapt ar determina deplasarea apelor oceanului planetar spre punctul maxim de atracie exercitat de nav. Nava ar putea insoi pmantul precum un satelit in micarea de rotaie, dar depind cu puin viteza de rotaie a Terrei in jurul axei astfel incat, efectul maxim s fie realizat pentru 75 de zile, cu durata total a efectului de 150 de zile. Efectul maxim este in perpendiculara coborat de la nav pe Terra. In acest mod potopul vine pe rand in diverse zone geografice. Miturile nu consemneaz locuri ale Terrei sectuite de ape in perioada in care a avut loc potopul. Acest lucru are dou explicaii. 1. In primul rand potopul a avut loc in zonele vizate pentru derularea

P.I.G. Aceste zone aparin in special Eurasiei, dei un program mai puin riguros a fost derulat peste tot. In zona opus Eurasiei este Oceanul Pacific rezervor incomensurabil de ap. In Pacific nu prea a avut cine s consemneze eventuala scdere a nivelului oceanului. 2. Nu a avut loc o scdere semnificativ a nivelului oceanului planetar in zona opus potopului deoarece atracia a avut un caracter local, zonal, fr migrri foarte mari ale alei. In alt ordine de idei, crearea ploilor artificiale timp de 40 de zile aproape c nu mai constituie o problem tehnic nici pentru noi. Important este cat de ecologic se realizeaz acest obiectiv. Ca o parantez, menionez c la 7 noiembrie 1995, cu ocazia paradei militare ce aniversa la Moscova Revoluia Bolevic, norii au fost descrcai inainte pentru a nu avea surprize umede in cursul paradei. Ce putem spune despre izvoarele adancului ...Dac inem cont de informaiile privind existena apei dulci i mai calde in preajma polilor, de migrarea animalelor spre aceste zone mai calde, de vantul aductor de polen, de tunelurile intre spaiile intraterestre i suprafaa Pmantului, atunci putem acorda credit acestor izvoare. Cartea spune c in urma potopului munii au fost acoperii cu 15 coi. Care muni? In mod sigur nu Himalaya, ci munii din arealul de experiment genetic, care in spaiul evreu de-abia depesc 1.000 de metri. Oricum, este foarte mult. Trecerea poporului evreu prin Marea Roie Acest eveniment a implicat energii asemntoare celor ce au produs potopul. De data aceasta campul a indeprtat apa, fora acestor energii fiind cu mult inferioar celor ce au determinat potopul. Navele S.D. ce au produs campul necesar au protejat in permanen poporul evreu. Iat descrierea din Ieirea cap. 14 Trecerea prin Marea Roie 19. Atunci s-a ridicat ngerul Domnului, care mergea naintea taberei fiilor lui Israel i s-a mutat n urma lor; i s-a ridicat stlpul cel de nor (nava n.a.) dinaintea lor i a stat n urma lor. 21. Iar Moise a ntins mna sa asupra mrii (degeaba n.a.) i a alungat Domnul marea toat noaptea cu vnt puternic de la rsrit i s-a fcut marea uscat, c s-au desprit apele. 22. i au intrat fii lui Israel prin mijlocul mrii mergnd ca pe uscat, iar apele le erau perete la dreapta i la stnga lor. 24... n straja dimineii a cutat Domnul din stlpul cel de foc i din nor spre tabra Egiptenilor i a umplut tabra Egiptenilor de spaim. Simplu, nu? Mult mai simplu fa de potop! S vedem ins ce urmeaz! Oprirea Pmntului din micarea de rotaie n jurul axei sale Este un fapt de-a dreptul uimitor pentru noi, pentru nivelul de cunoatere de astzi. Evenimentul s-a petrecut pe vremea lui Iosua urmaul lui Moise la conducerea destinelor poporului evreu. Istoricul descoperirii acestei intamplri relatate de Biblie este de asemenea interesant. Cercettorilor biblici le-a fost atras atenia de urmtoarele versete din Iosua; 12. n ziua aceea n care Dumnezeu a dat pe Amorei n minile lui Israel i cnd i-a btut la Ghibeon i au fost zdrobii naintea feei fiilor lui Israel a strigat Iosua ctre Domnul i a zis naintea Israeliilor: Stai

soare, deasupra Ghibeonului, i tu, lun, oprete-te deasupra vii Aialon. 13. i s-a oprit soarele i luna a stat pn ce Dumnezeu a fcut izbnd asupra vrmailor lor. Oare nu de aceea se scrie n Cartea Dreptului: Soarele a stat n mijlocul cerului i nu s-a grbit ctre asfinit aproape toat ziua. 14. i n-a mai fost nici nainte, nici dup aceea, o astfel de zi n care Domnul s asculte aa glasul omului: c Domnul lupta pentru Israel. Unii cercettori au studiat axa timpului i au constatat c ziua luptei lui Iosua a fost intr-o zi de miercuri, dand calendarul inapoi. Invers, deruland timpul de la potop spre Iosua, ziua luptei a fost intr-o zi de mari. Era dovedit c ziua a fost dubl. Pe de alt parte, popoarele contemporane cu Iosua menionau i ele in calendare o zi dubl. Aceste argumente au atras atenia N.A.S.A., deoarece Iosua meniona aproape toat ziua. In 1970 ziarul Evening World din Spencer Indiana S.U.A. anuna c ceasurile atomice de la N.A.S.A. au putut msura exact ziua dubl. Aceast zi intr-adevr nu a fost chiar dubl, ci mai lung cu 23 de ore i 20 de minute. Unde erau cele 40 de minute lips? Cercettorii de la N.A.S.A. au gsit rspunsul tot in Biblie. Completarea unei zile din calendar s-a fcut sute de ani mai tarziu. Iat prezentarea ei din Isaia cap. 38: 7. Iat semnul ce i se va da ie de la Domnul c El i va mplini cuvntul Su. 8. Iat, voi ntoarce umbra cu attea linii pe care soarele le-a strbtut pe ceasornicul lui Alhaz, s zic cu 10 linii. i soarele s-a dat napoi cu 10 linii pe care le strbtuse. Din fericire, ceasul de piatr de la Alhaz s-a pstrat. Msurand 10 linii, specialitii au putut gsi exact cele 40 de minute lips din curgerea timpului. Dac lucrurile stau intocmai, inseamn c astzi N.A.S.A. i alte organisme situate informaional pe acelai nivel inclusiv de secret, nu mai au nici un fel de probleme in privina determinrii temporalitii evenimentelor descrise de Biblie. S fie chiar aa? Cat despre evenimentul de mai sus, specialitii in fizica Pmantului sunt de acord c o oprire a Pmantului din micarea de rotaie practic nu este simit de oameni. Ce sens a avut ins o astfel de oprire? Ce ceasuri galactice trebuiau potrivite? Trebuie s existe un rspuns logic care ne scap deocamdat. In orice caz, evenimentul nu s-a produs pentru ca S.D. s ne dovedeasc inc o dat fora tehnologic. De acest lucru nu mai era nevoie. Simpla construcie a S.S. sau a Lunii sunt exemple suficiente pentru a banaliza un act ca cel descris de Iosua. Totui nimeni, nici o civilizaie inteligent nu consum energie fr un scop bine determinat. Armamentul S.D. S.D. se prezint intotdeauna ca fiind deosebit de rzboinic. Declar c nu are prieteni. Poporul este descris ca fiind viteaz, incercat in lupt (inseamn c are cu cine lupta...), curajos. S.D. ii duce rzboaiele cu armament sofisticat, care-i permite controlul spaiului vital. Interesant este c vitejii ingeri ai lui Dumnezeu nu au, totui, ...spirit cavaleresc. In rzboaiele de epurare genetic ce au avut loc pe Terra, aceti ingeri nu se lupt nici in lupt dreapt precum Ft-Frumos i zmeul cel ru, nici in

sbii, ci pur i simplu folosesc armele de nimicire in mas (A.N.M.), nefiind interesai de aspectul ecologic al rzboiului. Atunci cand nu-i realizeaz obiectivele cu A.N.M. apeleaz totui la modaliti mai ecologice de epurare genetic, dar i mai costisitoare. Potopul este una dintre ele... Biblia ne prezint o gam destul de complet a armamentului S.D. Pentru mine, cea mai interesant descriere este cea a unei nave de lupt. Iov ne face cunotin in cap. 41 cu un alt produs al S.D.: Leviatanul. 13. Cine a ridicat pulpana din fa a vemntului lui i cine poate ptrunde n cptueala armurii lui? 14. Cine a deschis vreodat porile gurii lui? Zimii lui sunt ngrozitori! 15. Spinarea lui este ca un irag de scuturi, pe care le-ai fi ntrit i pecetluit puternic. 16. Ele sunt strnse unul n altul att de tare, c nici vntul nu ptrunde printre ele. 18. Din strnutul lui scapr lumin i ochii lui sunt roii ca pleoapele zorilor. 19. Din gura lui ies parc nite tore aprinse i izbucnesc valuri de scntei. 20. Din nrile lui iese fum ca dintr-o cldare pus la foc i care fierbe. 21. Rsuflarea lui este ca de crbuni aprini i din gura lui nesc flcri. 23. Carnea lui e ndesat; orict ai apsa n ea nu se las. 24. Inima lui e tare ca piatra, tare ca piatra rniei cea de dedesupt. 27. Fierul pentru pielea lui este ca paiul, iar arama ca lemnul putred. 28. Sgeata lui pune pe fug i petrele din pratie cad pe el ca nite pleav. 29. O sgeat pentru el este ca un pai n vnt i i bate joc de vjitul unei lnci ce zboar. 30. Sub pntecele lui sunt nite solzi ascuii; cnd d prin noroi, pare c d cu grapa. 31. Cnd se afund apa fierbe ca ntr-o cldare; el preface marea ntrun cazan de fiert mirodenii. 32. El las n urm o dr luminoas i adncul pare un cap cu plete albe 33. Pe pmnt el nu-i afl perechea i e fcut s nu cunoasc frica. Iov, asemenea lui Iezechiel d via unei nave i-i atribuie diverse pri de animale. Ce putem vedea noi? O superb nav realizat in tehnologia tipic O.Z.N., cu precizarea c Leviatanul este o nav special de lupt. Sintetizez puin informaia. Leviatanul: - este impresionant la vedere i de marii dimensiuni - este alctuit din materiale extrem de rezistente (13,15,23,27-29); - este foarte rapid (29); - dispune de energii impresionante(24); - poate deveni incandescent, emite cldur i lumin (19-21); - strbate toate mediile: aer, apa, noroi; - las dar luminoas la fel ca multe din navele ce in de fenomenul O.Z.N.;

- este un produs al S.D.; este o nav special de lupt care nu are egal se pare. Armamentul convenional al S.D . Const in raze tip LASER precum in filmele S.F., armament ce poate fi in dotarea individual aa cum am vzut (sabia goal a ingerilor) sau in dotarea navelor. Aceste nave sunt dotate chiar i cu proiectile, numite in Biblie grindin: ... Domnul a aruncat din cer asupra lor grindin mare, pn la Azeca i cei ce au murit de grindin au fost mai muli dect cei ucii de fiii lui Israel cu sabia n mn. (Iosua 10-11) Arma nuclear A fost folosit deseori in antichitate de S.D. pentru distrugerea populaiilor nedorite. Foarte probabil, incrcturile nucleare folosite nu au fost de mare putere, ci au fost adaptate spre a distruge strict anumite ceti, orae. S nu v inchipuii c numai populaia veche din spaiul geografic al actualului Israel a beneficiat de asemenea cadouri din partea S.D. In cadrul epurrilor genetice practicate de ali zei in istoria veche a Terrei, arma nuclear a fost destul de des folosit. Vestigii cred c am putea gsi in apropierea tuturor insulelor A.D.N. compatibile create de S.D. O astfel de urm a trecerii S.D. se afl in Turcia. Cetatea Huyul are o istorie veche de cel puin 8.500 de ani. Vestigiile celor mai vechi locuitori ai ei au putut fi datate prin metoda dezintegrrii izotopului Carbon 14. Interesant este c urmele foarte vechi ale acestei ceti coexist cu urme mult mai noi, fr ca intre aceste urme s existe o legtur logic. Istoricii au constatat o discontinuitate in istoria cetii, reluat brusc acum aproape 4.000 de ani (1900 i.e.n.). Au fost iniiate studii serioase ce s-au bazat pe datarea prin metoda Carbon 14, studiul inelelor bucilor vechi de lemn, analiza planului cetii, msurarea campului magnetic al zonei, determinarea de izotopi radioactivi cu timp lung de injumtire, fotografii din satelit. In urma unui dosar riguros, specialitii au stabilit cauza discontinuitii istoriei acestei ceti: o explozie nuclear ce a avut loc in anul 5720 i.e.n., adic acum 7717 ani! Cine i-a atacat nuclear pe bieii pstori de acum aproape 8000 de ani? Cine avea interes s inlocuiasc populaiile vechi cu altele diferite genetic? Rspuns zeii! Astfel de urme ale atacurilor nucleare impotriva cetilor antichitii indeprtate se regsesc i in Deertul Nevada, unde ruinele unui vechi ora sunt presrate cu roc vitrificat, supus aciunii temperaturilor inalte, in Liban, India, China i alte locuri. Biblia a pstrat inscris in paginile sale un alt atac nuclear, probabil cel mai dur din spaiul evreu, atac soldat cu distrugerea a cinci ceti: Sodoma, Gomora, eboim, Adma i oar. Atacul a dus la modificarea local a reliefului apariia Mrii Moarte i mai ales la contaminarea radioactiv a solului. Facerea cap. 19: 24. Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma i Gomora ploaie de pucioas i foc din cer de la Domnul. 25. i a stricat cetile acestea, toate mprejurimile lor, pe toi locuitorii cetilor i toate plantele inutului aceluia. Numai aceste dou versete ar fi suficiente pentru a ne orienta asupra

naturii atacului, dar Biblia mai precizeaz: 26. Femeia lui Lot s-a uitat napoi i s-a prefcut stlp de sare. Femeia lui Lot, despre care vei afla c a fost programat s intarzie, fiind A.D.N. incompatibil cu ingerii S.D., a privit spre emisia de lumin fiind tatuat cu propriile-i veminte, asemenea japonezilor la Hiroima. 27. Iar Avram s-a sculat dis de diminea i s-a dus la locul unde sttuse naintea Domnului. 28. i, cutnd spre Sodoma i Gomora i spre toate mprejurimile lor, a vzut ridicndu-se de la pmnt fumegare, ca fumul dintr-un cuptor Din inelepciunea lui Solomon cap.10 aflm c Lot cel drept a fost sftuit s fug in muni departe de focul coborat peste cele cinci ceti i c: ... acest inut pustiit fumeg i astzi, pomii dau road inainte de vreme i un stalp de sare se inal acolo, spre pomenirea necredinciosului suflet al femeii lui Lot (7). Toate aceste date: sfatul ingerilor ctre Lot s se refugieze in muni; atacul cu ploaie de pucioas i foc din cer de la Domnul; distrugerea concomitent a cinci ceti; distrugerea plantelor in toat zona; contaminarea radioactiv (locul care fumeg i astzi); apariia unei mri intr-adevr moarte, contaminat radioactiv; emisia de lumin i cldur care o ucide pe femeia lui Lot; ciuperca nuclear; radioactivitatea solului mult peste nivelele normale, prezint i astzi ca i nisipul pe alocuri vitrificat sugereaz puternic atacul nuclear. Epopeea lui Ghilgame i Ramayana menioneaz de asemenea folosirea de ctre zei a unor arme pe care le recunoatem astzi ca fiindarme nucleare. Arma beacteriologic Cu efecte mai limitate in timp, mai ecologic, arma biologic este o arm ceva mai uman, este una dintre armele preferate ale S.D.: ...a trimis Domnul asupra lui Israel i au murit aptezeci de mii de israelii. (Paralipomena 21-14) Evenimentul s-a produs pe vremea regelui David, iar semnificaia lui o vom discuta la timpul potrivit. Cum evreii numrau intotdeauna numai brbaii de la douzeci de ani in sus, inseamn c numrul morilor a fost cu mult mai mare sute de mii. Spre deosebire de arma nuclear, care nu iart nimic, arma bacteriologic lovete mai ales organismele tarate, btrani i copii. Un eveniment biblic important, motiv de srbtoare pentru lumea cretin este srbtoarea patelui. In realitate, eu il consider un serios motiv de comemorare. Majoritatea vei rmane contrariai, dar asta e! Vam

avertizat doar, s nu citii aceast carte! Inc mai avei ocazia s renunai! In urm cu aproximativ 3500 de ani poporul evreu, de-abia format, era in sclavie in Egipt. Este scos din acel teritoriu de S.D., care, cu aceast ocazie, ii demonstreaz cunotinele tiinifice, fora tehnologic. Motivul care-l convinge pe faraon s elibereze poporul evreu este un atac al S.D. cu arma bacteriologic, in urma cruia cad victime, cum era de ateptat, oameni i animale. Una dintre victime este chiar fiul cel intai nscut al faraonului, urmaul tronului. S urmrim povestea descris in; Ieirea cap. 12 Mielul pascal i moartea intailor nscui ai Egiptenilor. 1. Apoi a grit Domnul ctre Moise; ... 3...n ziua a zecea a lunii acesteia s-i ia fiecare din capii de familie un miel. 6. S-l inei pn n ziua a paisprezecea a lunii acesteia i atunci toat adunarea obtii fiilor lui Israel s-l njunghie ctre sear. 8. i s mnnce n noaptea aceea carnea lui fript la foc; dar s-o mnnce cu azim i cu ierburi amare. 9. Dar s nu-l mncai nefript de-ajuns sau fiert n ap, ci s mncai totul fript bine pe foc i capul cu picioarele i mruntaiele. 10. S nu lsai din el pe a doua zi i oasele lui s nu le zdrobii. Ceea ce va rmne pe a doua zi s ardei n foc. 11. S-l mncai ns aa: s avei coapsele ncinse, nclminte n picioare i toiegele n minile voastre. i s-l mncai cu grab, cci este Patile Domnului. 12. n noaptea aceea voi trece peste pmntul Egiptului i voi lovi ntiul nscut n pmntul Egiptului al oamenilor i al dobitoacelor, etc. 15. apte zile s mncai azime; din ziua nti s v deprtai din casele voastre dospituri, cci cine va mnca dospit din ziua nti pn n ziua a aptea sufletul aceluia se va strpi din Israel. 16... i n zilele acelea s nu facei nici un fel de lucru dect numai cele ce trebuie fiecruia de mncat, numai acelea s vi le facei. 18. ncepnd din seara zilei a paisprezecea a lunii nti i pn n seara zilei a douzeci i una a aceleiai luni, s nu mncai pine nedospit. 19. apte zile s nu se afle dospitur n casele voastre... 21. Apoi a chemat Moise pe toi btrnii fiilor lui Israel i le-a zis: Mergei i v luai miei dup familiile voastre i njunghiai Patile. 22. Dup aceea... s ungei pragul de sus i amndoi uorii uii cu sngele cel din vas, iar voi s nu ieii nici unul din cas pn dimineaa. 23. Cci are s treac Domnul s loveasc Egiptul; i vznd sngele de pe pragul de sus i de pe cei doi uori, Domnul va trece pe lng u i nu va ngdui pierztorului s ntre n casele voastre ca s loveasc. 29. Iar la miezul nopii a lovit Domnul pe toi nti-nscuii n pmntul Egiptului... 30. i s-a sculat noaptea Faraon nsui... i s-a fcut bocet mare... cci nu era cas unde s nu fie mort. Observaii: 1. Domnul ii supune pe evrei unui regim alimentar strict ce avea drept scop eliminarea gazelor din tubul digestiv. Regimul a constat in trei etape:

- 7 zile hran fr dospitur; - 7 zile fr hran (de aceea li se spune s nu fac absolut nimic; nu vor avea energia necesar) - in ziua a 14-a au mancat miel bine fript cu azime i ierburi amare (din nou nedospit); - apoi inc 7 zile fr dospitur. De ce acest regim? Pentru a obine un tub digestiv foarte bine pregtit, fr gaze, fr bacterii care ne populeaz in mod normal colonul. Postul negru dinaintea zilei a 14-a a indeprtat i mai mult gazele i a srcit populaia bacterian a colonului. O arm bacteriologic ce acioneaz pe un astfel de tub digestiv este un dezastru datorit fenomenului de translocare bacterian pe care-l sufer un intestin gol de aproape orice coninut. De aceea, acest tub digestiv trebuia ocupat chiar inainte de atacul cu bomba bacteriologic. Bacteriile folosite pe care nu le pot identifica oricat a incerca, fac parte din clasa Enterobacteriacee, i/sau dintr-o alt clas cu migrare transcutan. Cred c cocteilul bacteriologic din clasele mai sus amintite administrat egiptenilor coninea bacterii deosebit de gazogene, cu inmulire rapid, consumatoare de zaharuri i amidon cu producie ulterioar de gaze. Trebuie s menionez c toate armele bacteriologice conin germeni modificai prin tehnici de inginerie genetic. Ori, aceste tehnici tim bine, sunt specialitatea numrul unu a S.D. Cocteilul bacteriologic, menit probabil s afecteze strict populaia egiptean, mai coninea germeni cu poart de intrare transcutan, motiv pentru care evreii sunt sftuii s se incale i s-i protejeze membrele inferioare, in mod normal descoperite. Corpul era oricum acoperit. Nu in ultimul rand concentraia germenilor era mai sczut in zonele locuite probabil compact de populaia evreiasc, deoarece pierztorul a tiut s ocoleasc acele zone insemnate conform avertismentului. Domnul insist asupra indicaiei ca mielul s fie bine fript, iar ceea ce rmane (urma s fie contaminat) s se arunce. Tubul digestiv trebuia in urmtoarele apte zile ocupat tot cu hran ce nu coninea bacterii gazogene. Cert este c S.D. a lovit de Pati cu arma bacteriologic poporul egiptean. Cam asta se srbtorete in fiecare an! De prisos s v mai spun c intre Pati i trezirea din anestezie a lui Iisus Hristos nu este decat o simpl coinciden. La fel de bine in ziua aceea ar fi putut face o cltorie in Ierusalimul ceresc. Dar despre asta vom mai vorbi. In prezent, se pare c trecutul i-a inspirat pe evrei. In luna ianuarie 1999 Sunday Times dezvluia c programul militar israelian are in vedere fabricarea unei arme bacteriologice etnice. Geneticienii de la institutul din Ness Ziona (la sud de Tel Aviv), au identificat gene aflate doar in motenirea genetic a anumitor comuniti arabe. Acestea fac posibil producerea unor arme bacteriologice cu germeni modificai genetic, menite s afecteze strict populaia arab. Arma psihotronic Alturi de alte arme pe care vi le putei imagina, dar mai ales pe care nu putei s vi le inchipuii, S.D. folosete cu succes arma psihotronic. Noi pmantenii vorbim despre aceast arm numai de vreo zece ani in mass media i poate cu 20-25 de ani in urm s-au fcut primele studii in

acest domeniu. Ce urmrete o astfel de arm? Simplu catigarea unei btlii fr lupt armat prin subjugarea voinei adversarului, crearea de panic, dezorientarea, dezordine, team sau dac vrei poate chiar inducerea unui sentiment de uniune, de admiraie fa de adversar! Ce am reuit noi pmantenii in acest domeniu? Americanii, britanicii i alii probabil, au creat aa zisa raz a fricii, emisii de ultrasunete i intrasunete cu o anumit frecven (5-7 Hz) care stimuleaz induc frica, panica. Mai tim c in cursul rzboiului din Golful Persic, soldaii teribilei Grzi Republicane irakiene au aruncat armele i s-au predat... ziaritilor prezeni pe campul de lupt. La folosirea armei psihotronice tabloul taberei adversarilor ar trebui s arate cam aa: 15. Atunci s-a fcut nvlmeal n tabra din cmp i n tot poporul; rndurile dinainte ce pustiau ara s-au umplut de fric i nu voiau s se lupte; toat ara s-a cutremurat i i-a cuprins fric mare de la Domnul. 16. Atunci strjile... au vzut c mulimea se mprtie i fuge ncolo i ncoace. 18. A zis Saul ctre Ahia: Adu chivotul lui Dumnezeu... 19. i pe cnd nc vorbea Saul cu preotul, tulburarea din tabra Filistenilor se lea i cretea din ce n ce mai mult... 20. i a strigat Saul i tot poporul care era cu el... i iat acolo sabia fiecruia era ridicat asupra aproapelui su i tulburarea era foarte mare.(I Regi 14) In cazul de fa, arma psihotronic a produs adversarului: fric (chiar groaz); fug dezorganizat; dezorientare, nerecunoaterea adversarului. In Biblie mai exist astfel de situaii, dar cred c exemplul ales este edificator. i cu asta inchei capitolul armament, bineineles fr s-l fi epuizat nici pe departe. Chivotul Este un aparat sofisticat produs de S.D., o adevrat piatr de incercare pentru cei ce doresc s ptrund adanc tainele Bibliei. Incerc s fac o sintez privind funciile acestui aparat complex i sper s nu v plictisesc. Chivotul a fost construit cu tiin extraterestr, pe timpul lui Moise, in perioada de prim ajustare genetic a poporului evreu, perioad trit in deert in mare parte, in cursul creia evreii au fost ridicai la stadiul de popor distinct. Vom vorbi pe larg despre acest lucru. Crile lui Moise ne intoxic cu construcia chivotului i a cortului care-l adpostete. De ce? Pentru c este important. Dei au fost realizate de meteri evrei, tiina construirii chivotului i a cortului adunrii a venit de la inginerul ef de program, care a administrat informaiile i pregtirea necesar meterilor, dup tehnica implantului de informaie. Domnul se adreseaz lui Moise: 2. Iat, Eu am rnduit pe Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui Or din semiia lui Iuda. 3. i i-am umplut de duh dumnezeiesc i de nelepciune, de pricepere, de tiin, de iscusin, de tot lucrul. 6. i iat, i-am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamoc, din seminia lui Dan i am pus nelepciune n mintea fiecruia, om iscusit ca s fac toate cte i-am poruncit: 7. Cortul adunrii, chivotul legii, capacul cel de deasupra i toate

lucrurile lui. (Ieirea 37). Urmeaz apoi enumerarea obiectelor accesorii cortului adunrii i chivotului legii. Cam cum arta chivotul? Avem o descriere destul de exact in cap. Ieirea 37: chivotul (era) din lemn de salcam, lung de doi coi i jumtate ( 1,20m), larg de un cot i jumtate i inalt tot de un cot i jumtate (0,72m)....imbrcat in aur curat i pe dinuntru i pe dinafar... (cu) patru inele de aur, pentru cele patru coluri de jos ale lui; dou inele pe o latur i dou inele pe cealalt latur (1;2;3) Meterul Betaleel a dotat chivotul cu dou parghii de salcam apoi a fcut capacul chivotului din aur curat... (6). Cine dorete detalii suplimentare privind construcia chivotului i are rbdare poate continua lectura singur, cu Biblia in fa. Nu aceste detalii sunt importante pentru chivot, ci important este aparatura montat in interior. Aceasta are grad inalt de tehnicitate. Imediat dup terminarea lucrrilor: a cortului adunrii i a chivotului, Moise raporteaz inginerului ef misiunea indeplinit. Urmeaz apoi momentul instalrii aparaturii extraterestre in chivot, descris in dou capitole distincte ale Bibliei, ca orice eveniment biblic important: 34. Atunci un nor (o nav n.a.) a acoperit cortul adunrii pentru c-l cuprinsese pe acesta norul i slava Domnului umpluse lcaul. 35. i Moise n-a putut s intre n cortul adunrii, pentru c-l cuprinsese pe acesta norul i slava Domnului umpluse lcaul. (Ieirea 40) 15. n ziua cnd a fost aezat cortul, un nor a acoperit cortul adunrii i de sear pn dimineaa a fost deasupra cortului, ca o vedere de foc. 16... ziua l acoperea un nor i noaptea o vpaie de foc. (Numerii 9) Dup datele Bibliei, cortul adunrii avea o suprafa de aproximativ 250 m , iar curtea acestuia 1.152m (100x50 coi). Putem s ne facem o idee asupra dimensiunii norului ce cuprindea cortul adunrii. Dar, asta este mai puin important pentru noi. Trecand la problemele noastre, se pare c ingerii au avut ceva de lucru la montajele aparaturii adiacente chivotului. In paralel cu acest proces, Moise era instruit in folosirea chivotului, a obiectelor sfinte din cortul adunrii. Inginerul ef ii spune lui Moise: ...s pui acest capac deasupra la chivot, iar in chivot s pui legea ce i voi da (22). De aceea se numete chivotul legii.... intre cei doi heruvimi, de deasupra chivotului legii, M voi descoperii ie i ii voi gri de toate cate am a porunci prin tine fiilor lui Israel (23). Acest verset ne anun inc de pe acum c aparatura indeplinea i funcia de comunicare (emisie-recepie) intre ingeri i poporul evreu. Iar pe mas s pui pinile puterii nainte, care se vor afla pururea naintea Mea. (Ieirea 25-30) Masa de lang chivot era confecionat de asemenea dup planurile speciale ale Domnului. Mai aflm c in chivot Moise a pus cele dou table ale legii, table de piatr scrise cu degetul lui Dumnezeu. (Ieirea. 31-18) Beneficiem i de o alt formulare: Tablele acestea eraulucrul lui Dumnezeu i scrierea era scrierea lui Dumnezeu, spat pe table. (Ieirea 322-16) Observaii: Chivotul legii, coninea tablele legii lucrul lui Dumnezeu, scrise cu

degetul lui Dumnezeu. Care lege? Despre ce lege era vorba? Bineineles despre singura lege important i prezent constant de-a lungul intregii Biblii, legea care confer succes Programului Terra LEGEA NONHIBRIDRII. Care ar fi fost semnul includerii enunului ei in chivot? Nici unul! Altceva a fost introdus in chivot i anume ceva ce putea verifica dac legea nonhibridrii este respectat sau nu. Ei bine, acel ceva, introdus in chivot tablele legii scrise cu degetul lui Dumnezeu era reprezentat tocmai de cele structuri A.D.N.M.N. a C.S. compatibile cu ingerii S.D., cu Dumnezeu. Aparate sofisticate introduse in chivot aveau posibilitatea s scaneze A.D.N.M.N.-C.S. al fiecrui membru al societii, de sex masculin, pentru c ordinul Domnului era: De trei ori pe an s se nfieze naintea Domnului Dumnezeului lui Israel toi cei de parte brbteasc ai ti. (Ieirea 34-23) Unde s se infieze, unde se putea lua contact cu Dumnezeu? Conform versetului 23 anterior, intre cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii Domnului. Dar ce mai era acolo? Masa cu cele 12 paini ale facerii, cate una pentru fiecare seminie a lui Israel. Vei vedea in capitolul referitor la metaforizarea P.I.G. ce reprezint o paine biblic. O paine simbolizeaz un C.S. cu matrice A.D.N.M.N. compatibil cu Dumnezeu. tiu c este greu de ineles, dar, deocamdat credei-m pe cuvant! Vei citi capitolul respectiv i cred c-mi vei da dreptate. Continum! Deci, pe mas in faa chivotului erau cele12 feluri de paini, cele 12 tipuri de A.D.N.M.N. compatibile cu S.D. Foarte sugestiv numite painile punerii inainte. Fiecare membru de sex masculin al poporului evreu trebuia s se pun inainte in faa painilor punerii inainte pentru a fi scanat (cercetat) A.D.N.M.N., comparat cu A.D.N.M.N. corespunztor seminiei lui i existent in banca de date a tablelor legii scrise cu degetul lui Dumnezeu. V putei gandi bineineles la sensul figurat degetul lui Dumnezeu, deoarece tii c nu exist somatic i atunci vei vedea in degetul lui Dumnezeu chiar A.D.N.M.N. compatibil cu ce? cu tablele legii! i cu mai ce? Cu painile punerii inainte care se vor afla pururea inaintea Mea. Unde? In P.V. Vedei, acestea sunt legturile i sensurile. Este important s inelegei inc de acum aceste lucruri. Dac este greu, ele oricum vor fi reluate i explicate pe larg pe parcursul lucrrii. In acest mod, chivotul legii Domnului putea face controlul genetic al poporului evreu, putea verifica respectarea legii nonhibridrii (incrucirii cu alte neamuri, pstrrii puritii genetice a celor 12 seminii ale lui Israel). Ce se va intampla dac legea nu era respectat? La un procentaj ce constituia limit de alarm, intervenea epurarea genetic. Dar, acesta este unalt capitol... In acest capitol continum s privim tehnic chivotul. Avem alte versete care ne orienteaz asupra existenei unei aparaturi sofisticate in chivot. Astfel, in cortul adunrii, acolo unde era montat chivotul, aveau acces doar Leviii, instruii special in munca lor: Iat ce trebuie s facei, ca s triasc i s nu moar, cand se vor apropia de sfanta sfintelor...s nu vin s priveasc la cele sfinte, cand le invelesc, ca s nu moar (Numerii 4-19;20) Sfanta sfintelor desemna locul amplasrii chivotului i celorlalte obiecte aparate montate de ingeri in cortul adunrii. Erau oare surse radioactive in jurul chivotului sau pericolul era de alt natur? Greu de spus. Sensibilitatea aparaturii introduse in chivot este sugerat i

de un eveniment ce are loc in timpul domniei lui David, in operaiunea de strmutare a chivotului. Domnul ii ucide cu sabia goal pe Uza care i-a intins mana ca s sprijine chivotul, cci boii erau s-l rstoarne.(Paralipomena. 13-9) Transferul chivotului era important, pretenios din punct de vedere tehnic i are loc in prezena efului de program. Solonon, fiul lui David, avea s construiasc un nou sediu chivotului templul lui Dumnezeu din Ierusalim, construit de asemenea dup planurile exacte ale ingerilor. Lucrarea, pretenioas, sofisticat, s-a desfurat cam in aceleai condiii in care Moise a construit cortul adunrii. Cu ocazia construirii templului aflm c drguul de chivot coninea doar cele dou table ale Legii lsate de Moise. Formularea este: 10. n chivot nu era nimic, fr numai de dou table pe care le pusese Moise n Hareb, cnd ncheiase legmntul cu fii lui Israel, dup ieirea din Egipt. (II Paralipomena-5) Un ochi experimentat ins, in tipicul prezentrii biblice, observ c i de aceast dat, la fel ca in urm cu sute de ani, dup instalarea chivotului are loc montarea aparaturii accesorii de inalt fidelitate. Imediat dup realizarea transferului, ... templul Domnului s-a umplut de norul Slavei Lui... Incat preoii nu puteau sta la slujb din pricina norului, pentru c Slava Domnului umpluse templul Domnului. Nu cred c greesc, afirmand c pe timpul transportului chivotul fusese lipsit de aparatura sofisticat, sensibil, necesar securitii programului: supravegherea genetic a poporului evreu. S investigm acum, celelalte funcii ale chivotului! Biblia ne las s facem aprecieri asupra calitilor chivotului ca staie de emisie-recepie. Staia, tot timpul pe stand-by, era deservit de preoii levii, care aveau acces in cortul adunrii. Poporul evreu a primit in inzestrare chivotul in momentul in care ingerii nu au mai avut o prezen permanent, ci una sporadic. Posibilitatea de a lua legtura prin staie era limitat de distan la fel ca la toate staiile noastre de astzi. In momentul sosirii pe Terra ingerii staionau intr-o baz situat de obicei pe inlimile montane, de unde puteau lua legtura cu cei din preajma chivotului. Evident, in aceste perioade de activitate pe Terra, ingerii erau responsabili de vedeniile i semnele cereti. Iat de unde deducem aceste lucruri: 1. i pruncul Samuel slujea Domnului sub povaa preotului Eli. n zilele acelea cuvntul Domnului era rar i nici vedeniile nu erau dese (ingerii erau in concediu n.a.!) 3. Cnd sfenicul Domnului nu se stinsese nc i Samuel era culcat n cortul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu, 4. A strigat Domnul ctre Samuel: Samuele, Samuele! Iar el a rspuns: Iat-m! 5. i a alergat la Eli i a zis: Iat-m! La ce m-ai chemat? ns acela a rspuns: Nu te-am chemat. Du-te i te culc! i s-a dus Samuel i s-aculcat. 6. Iar Domnul a strigat a doua oar... (i istoria se repet n.a.) 7. Samuel nu cunotea atunci glasul Domnului i cuvntul Domnului nu i se descoperise nc. (I Regi-3) Samuel era copil inc i nu auzise glasul in staie niciodat pan in acel moment, de aceea era contrariat. Ingerii sosiser la baz. Ei tiau deja c

un copil se afl in faa chivotului. Este i normal ca acest aparat sofisticat s fie dotat cu camer de luat vederi minuscul. i noi am proceda la fel in ziua de astzi. Eu consider c funciile de baz ale chivotului legii erau supravegherea genetic a poporului evreu i realizarea unei comunicri cu acesta. Alte funcii putem s le atribuim sau nu chivotului. Acestea au caracter militar i decurg din evenimentele ce au loc in prezena lui. Cred c navele ingerilor sunt mai susceptibile de producerea unor astfel de evenimente decat pivotul. Prezint i eu cateva situaii. In rzboaiele evreilor cu filistenii, chivotul este capturat de acetia din urm i ascuns lang Dagon, dumnezeul cioplit al filistenilor. Intr-una din diminei filistenii il gsesc pe Dagon: ... cu faa la pmnt naintea chivotului Domnului; dar capul lui Dagon i amndou picioarele i minile lui zceau tiate n prag, fiecare deosebi i rmsese numai trunchiul lui. (I Regi 5-4). Apoi, ... a apsat mna Domnului asupra Adodenilor... i i-a lovit i i-a pedepsit cu bube usturtoare pe cei din Sdod i din mprejurimile lui, iar nuntrul rii s-au nmulit oarecii. (I Regi 5-6) Filistenii mut chivotul in Gat, apoi in Ecron i au loc aceleai dezastre. In final, cpeteniile filistenilor hotrsc: Trimitei de aici chivotul Dumnezeului lui Israel; lsai-l s se ntoarc la locul su, ca s nu ne ucid pe noi i pe poporul nostru (Regi 6-11). crezand c intregul necaz se datoreaz prezenei aparatului druit de Domnul evreilor. S fi fost chivotul responsabil de aceste aciuni sau mana Domnului ingerii erau in culisele acestei regii cu tehnic accesorie? Inclin spre a doua variant. Un alt moment in care fore ce pot fi atribuite chivotului ajut poporul evreu in urmarea destinului su este traversarea Iordanului pe vremea lui Iosua. Ingerii poruncesc poporului: 3. Cnd vei vedea chivotul legmntului Domnului Dumnezeului vostru i preoii votri i pe leviii ce-l duc, s pornii i voi de la locul vostru i s mergei dup el. 4. Iar deprtarea ntre voi i el s fie ca de dou mii de coi; s nu v apropiai prea mult de el, ca s putei vedea bine calea pe care avei s mergei, cci nainte n-ai mai umblat pe calea asta niciodat (ce fel de cale?? n.a.). 8. Tu (Iosua) s porunceti preoilor care poart chivotul legmntului i s zici: ndat ce vei intra n mijlocul apelor Iordanului s v oprii n Iordan! 13. i ndat ce tlpile picioarelor preoilor ce duc chivotul Domnului, Stpnului a tot pmntul, vor clca n apa Iordanului, apele Iordanului se vor despri; cele de la vale se vor scurge, iar cele care vin de sus se vor opri ca un perete. 17. Preoii care duceau chivotul legmntului Domnului stteau ca pe uscat n mijlocul Iordanului, cu picioarele neudate; iar fii lui Israel au mers ca pe uscat; pn ce poporul trecut prin Iordan. (Iosua-3) Dac forele fizice care au oprit curgerea Iordanului in matca sa au fost

dezvoltate de chivot sau de navele ingerilor care supravegheau evenimentul este foarte greu de precizat. Cert este c chivotul legii i-a fcut, cel puin aparent i de data aceasta datoria, protejand comunitatea lui Israel. Am lsat spre sfaritul comentariului cel mai spectaculos eveniment in care este implicat chivotul: dramarea zidurilor cetii Ierihon, in timpul lui Iosua, moment descris in cap. Iosua 5. Dup ce ingerii il instruiesc pe Iosua, are loc desfurarea practic a evenimentului: ... cei apte preoi care purtau cele apte trambie sfinte inaintea Domnului au pornit i au inceput a suna tare din trambie i chivotul legmantului Domnului mergea in urma lor(8). La indicaia ingerilor Iosua ordon poporului: S nu strigai! Nimeni s nu aud glasul vostru i nici o vorb s nu ias din gura voastr pan in ziua cand v voi zice eu s strigai; atunci s strigai (10). Urmeaz inconjurarea cetii cu chivotul o singur dat. Operaiunea este repetat zilnic timp de ase zile. Apoi, 15....n ziua a aptea s-au sculat de diminea n revrsatul zorilor i au mers tot aa mprejurul cetii de apte ori; numai n aceast zi au nconjurat cetatea de apte ori. 16. Iar cnd au sunat preoii a aptea oar din trmbie Iosua a zis ctre fiii lui Israel: Strigai c v-a dat Domnul cetatea! 17. Atunci au trmbiat preoii din trmbie. i cum a auzit poporul glasul de trmbi, a strigat tot poporul mpreun cu glas tare i puternic i s-au prbuit toate zidurile mprejurul cetii pn la temelie.(Iosua 5) Cercettorii tiinifici din domeniul militar ar putea fi invidioi pe aceast comunicare ce vine de acum aproape trei mii cinci sute de ani. De catva timp ei lucreaz, deocamdat fr succes, la arme ce funcioneaz dup principiul decodrii frecvenei diverselor materiale. Decodarea frecvenei materialelor din care este fabricat un tanc spre exemplu, permite acestor arme emiterea unui semnal amplificat pe frecvena respectiv, ce ar produce intrarea in rezonan a materialelor i distrugerea dezintegrarea tancului. Se pare c in istorioara de fa avem de a face cu un astfel de dispozitiv chivotul ce realizeaz decodarea frecvenei zidurilor. Trambiele sfinte emit sunete care lovesc zidurile cetii, iar frecvena imprimat de aceste sunete ce la lovete poate fi decodat de chivot atunci cand recepioneaz ecoul. Pentru ca decodarea s fie exact operaiunea trebuia s se desfoare in linite absolut. Inconjurarea cetii realizeaz o adevrat hart a frecvenelor zidurilor cetii. Dramarea zidurilor este produs de semnalul emis de frecvena acestora i amplificat de strigtul evreilor. Zidurile intr in rezonan i... cad! Explicaia mea nu folosete termenii tehnici cei mai adecvai, dar, in mare, cam aa cred c au stat lucrurile. De asemenea, cred c este greu de absolutizat rolul chivotului in aceast operaiune. Ingerii, cei ce-l instruiser pe Iosua, erau acolo i supravegheau aciunea. Este posibil s fi fost implicat i tehnic ce aparine navelor extraterestre. Nu vom ti probabil niciodat cu exactitate... Concluzii: Datele prezentate pan acum cred c v ofer o imagine destul de satisfctoare a S.D. Am observat c tehnica S.D., ce are la baz cunotine avansate, poate produce cam orice. In domeniul industrialspaial

S.D. produce staii independente energetic de dimensiuni impresionante, satelii artificiali pentru diverse planete, satelii de observaie, nave de toate tipurile. Ar putea produce, dar nu produce probabil, rachete de tenis, mingi de fotbal, haine din blnuri scumpe, femei gonflabile, etc. In domeniul agricol tehnicile de inginerie genetic au fcut minuni culturi pe suprafee mici dau roade indestultoare pentru toat populaia. S.D. produce sigur hran concentrat, aproape total absorbabil. Ar putea produce, dar aproape sigur nu vom gsi un restaurant cu sarmale i nici mcar un McDonald. In domeniul sntii S.D. practic medicina erei a III-a, medicina triplei terapii: somatice, energetice i spirituale. S.D. poate produce chiar i corpuri fizice de ingeri prin culturi de clone de celule vii sau prin proiectarea A.D.N.M.P. din elementele chimice constituente (din ran). S.D. cunoate medicina C.S., poate recunoate structura unui C.S., poate face chirurgia C.S., ins S.D. NU POATE PRODUCE CORPURI SPIRITUALE in scopul fabricrii de noi ingeri. De aceea, S.D. are nevoie de PROGRAMUL TERRA. Corpurile spirituale necesare vor fi recolta final a unor culturi umane compatibilizate A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. In capitolul urmtor vei vedea cum decurge un astfel de program de compatibilizare. Israel II- fia tehnic Sub aceast denumire S.D. ar putea figura in statele lumii. Fia tehnic a acestui stat ar putea arta cam aa: Localizare: In interiorul zonei controlate de S.D., un col al Galaxiei Calea Lactee. Localizare exact imposibil. Vecini: teritoriul lui Satana, ali vecini necunoscui. Suprafaa: 59.040.800 km - suprafaa desfurat a S.S. In afara acestui teritoriu S.D. deine i alte staii, satelii artificiali a cror suprafa nu o comunic. Populaie: 5.000.000.000 locuitori populaie total estimat, 3.000.000.000 locuitori populaia estimat a S.S. Densitatea 50 locuitori/km . Spor natural (artificial, de fapt) = 0. Structura populaiei: O singur ras, alb cu pr blond, inalt, unisex se declar brbai i ii spun ingeri. Alte populaii existente in teritoriul S.D. sunt considerate vasale, nu conteaz pentru S.D. Istoria: Necunoscut; se pare c nici populaia nu-i cunoate istoria. Au o existen continu de cateva milioane de ani in timp linear. Din puntul lor de vedere au o istorie de mii de ani. Diferena se datoreaz distorsiunilor temporale. eful statului: C.D.M. Organizarea de stat: Dictatur. Partide politice: Nu exist. Capitala: Ierusalim, situat in centrul staiei principale. Cel mai vechi dintre oraele S.S. construit pe cea mai verde felie a staiei. Strbtut de R.V., Ierusalimul, situat in zona Eden nu are rol economic. Oraul este centrat

de Templul C.D.M. situat pe un munte foarte inalt. Este sediul unic al C.D.M. i al parcului viu C.D.M. -R.V. P.V. Orae principale: Damasc, Sidon, Tir .a.m.d. Condiii geografice Variate in cadrul unui nivel al S.S., cuprinzand muni, campii, dealuri. Rezerve minerale: Foarte variate; deine locul I in Galaxie la extracia de aur pe care-l apreciaz mult. Mai deine bdeliu i alte rezerve de elemente chimice imbogite, rezerve pure. Pietre semi-preioase: smarald, onix, ametist, sardoniu, halcedoniu, turcoaz. Flor i faun: Flor adaptat prin inginerie genetic cu o varietate greu de estimat. Faun variabil transformat prin inginerie genetic, adaptat staiei: psri, peti, animale necunoscute nou, neagresive. Potenial hidrologic: O mare central, patru fluvii i alte rauri ce circul in sistem inchis cu consum de energie. Sistem identic pe cele 12 nivele. Nu sunt amenajate hidrocentrale. Energie: Predominant energie nuclear produs prin fuziune controlat 3,33x10 wai. Deine de asemenea energie magnetic, cosmic etc. Economie, industrie: Poate produce cam orice ne putem inchipui: staii cosmice, satelii artificiali pentru diferite planete, satelii de observaie, nave cosmice, computere, bunuri de larg consum cu repartiie dup nevoi. Agricultur: Bine dezvoltat, transform prin tehnici de inginerie genetic. Se cultiv cereale, porumb, cartofi, tomate .a.m.d. Produs naional brut: Nu se poate estima. Cultur: Artele nu sunt dezvoltate, sim artistic atrofiat. Transporturi: Nave spaiale cu producie i repartiie dup nevoi. Cercetare tiinific: Foarte avansat, facilitat de tehnica furtului din viitor prin distorsiuni temporale. Aprare: Mobilizare instantanee a peste 90% din populaie, inzestrare de excepie, cu tehnic variat avand la baz ultimele descoperiri tiinifice. Servicii speciale: Eficiente, facilitate de implanturi cerebrale montate din stadiul de fabricare, ce permit monitorizarea activitii fiecrui individ. Invmant: Specializri dup nevoi, tehnicieni polivaleni, care au trecut cu succes examenul implantului de informaie. Sntate: Practic eficient medicina celor trei corpuri;

produce corpuri somatice; nu poate produce corpuri spirituale De aceea practic programe tip Programul Terra. Mass media: Televiziune holografic. Toate mediile de informare in mas aloc 50% din spaiul preaslvirii C.D.M. Relaii cu alte state: Incordate, venic pe picior de rzboi. S.D. NU ARE PRIETENI! O R IG I N EA OMU L U I Motto: Omul are nevoie de Dumnezeu; ceea ce e cel mai uluitor e c Dumnezeu are nevoie de om, altfel nu l-ar fi creat. (W. Raymond Drake) Trebuie s menionez inc de la inceputul acestui capitol c nu am pregtirea necesar pentru a face lumin intr-un domeniu atat de controversat. Interesant este c nici cei care au pregtirea de varf in acest sens, nu o fac. i vei inelege de ce se intampl aa ... Eu incerc doar s conectez cateva informaii. Instrumentele care ne ajut in descifrarea atat de discutatei probleme a originii omului actual sunt paleoantropologia i genetica molecular. Pe scurt, teoriile moderne privind evoluia omului ne inva c oamenii, maimuele africane i maimuele asiatice au o origine comun in trunchiul ramapitecilor. In urm cu 15 milioane de ani evoluia maimuelor africane i a oamenilor se scindeaz de cea a maimuelor asiatice. Un alt moment crucial este reprezentat de separarea drumului evolutiv al maimuelor africane de cel al hominidelor in urm cu aproximativ 5 milioane de ani. In acel moment, studiile de genetic molecular elaborate in 1967 demonstreaz c primatele ce stau la originea omului au dezvoltat staiunea biped. Un alt punct important pe axa timpului il constituie apariia genului Homo, cu o cutie cranian de capacitate crescut, in urm cu aproximativ 3-2,5 milioane de ani. In urm cu aproximativ 1,6 milioane de ani, apare pe scara evoluiei Homo erectus, care va dezvolta o cutie cranian de la 900 cm la inceputul existenei sale, pan la 1100 cm la sfaritul prezenei sale, in urm cu 0,5 milioane de ani. In intervalul de timp in care a trit se presupune c Homo erectus a migrat i a populat Asia i apoi Europa, dei nu sunt inc dovezi arheologice directe. Dac Homo erectus constituia, pan nu de mult, o descoperire important a paleontologilor, astzi locul su este luat de Homo ergaster, precursorul lui Homo erectus, care a trit acum aproximativ dou milioane de ani. Se pare c Homo ergaster este adevratul precursor al lui Homo antecessor, din care mai tarziu au evoluat speciile de Homo sapiens. In Spania s-au gsit ase exemplare aparinand lui Homo antecessor, care se pare c a populat nordul Africii i Europa vestic acum aproximativ 800.000 de ani. J. M. Bermudez de Castro consider c acest hominid este precursorul tuturor speciilor de Homo sapiens. Pe de alt parte, astzi este aproape sigur c Homo erectus nu a evoluat spre Homo sapiens.

Privii tabloul cu arborele genealogic al omului i observai toat filiaia ce se dezvolt din trunchiul comun al ramapitecilor. Este extrem de dificil s gsim cheia exact a filiaiei. Tabloul este conform cu ultimele teorii in vigoare. El a suferit multe modificri in ultimii 30 de ani i probabil va suferi la randul lui alte schimbri, cu fiecare fosil ce se va dovedi de lut in seam in schema logic a evoluiei omului. Am ajuns, cu greu, la Homo sapiens. Dup cum vedei, totul este destul de vag! Din pcate, nici in continuare istoria devenirii noastre nu e scutit de mari aproximri i presupuneri. Teoriile aflate astzi in vigoare, ne mai spun c evoluia spre omul modern a avut loc in intervalul situat intre acum 500.000 de ani i acum 35.000 de ani. Cele mai multe fosile din aceast perioad ii aparin lui Homo sapiens de Neanderthal, dezvoltat din Homo antecessor, in intervalul de la 135.000 la 34.000 de ani in urm. Nu mai insist asupra lui, enumerandu-i caracteristicile antropologice. Specialitii consider c omul de Neanderthal a fost foarte bine adaptat mediului. Mi se pare interesant migrarea acestuia dinspre Orientul Mijlociu i Apropiat spre Asia i Europa vestic, eveniment urmat de dispariia sa brusc. Astzi este demonstrat atat din punct de vedere arheologic, dar mai ales pe calea imbatabil a geneticii moleculare, c Homo sapiens de Neanderthal nu are nimic in comun cu omul modern de astzi (secvenialitatea A.D.N. diferit). Exist dovezi arheologice care susin c omul modern a coexistat cu omul de Neanderthal pe toat perioada de timp in care acesta din urm a trit. Mai mult decat atat, metodele moderne de datare prin rezonan electronic de spin i termoluminiscen, care se bazeaz pe studiul dezintegrrii unor izotopi radioactivi, au demonstrat c fosilele omului modern gsite la Skhul i Qafzeh in Orientul Mijlociu sunt mai vechi cu aproximativ 40.000 de ani decat marea majoritate a fosilelor de Neanderthal. Astfel, originea acestui om modern ar fi impins in intervalul de la 200.000 la 150.000 de ani in urm. Teoriile nu se opresc aici. Parc a demonstra c in acest domeniu nu tim aproape nimic, paleontologii pasionai mai sap i mai scot la iveal cate un craniu de om premodern de acum 3,5-4 milioane de ani! Spre exemplu, in articolul intitulat Adio Lucy!, revista Science et Vie din mai 1999, prezint ultima descoperire in domeniu. Cercettorul Ron Clarke a studiat australopitecul de Sterkfontein (Africa de sud), care a trit acum 3,3 milioane de ani (cu 100.000 de ani mai vechi decat Lucy ) i care face legtura intre prehominidele arboricole i cele cu staiune biped. Cu aceast ocazie revista reaeaz in axa timpului hominidele care l-au precedat pe omul modern. Cu privire la locul originii omului modern exist in prezent dou teorii. Una dintre ele, teoria Out of Africa situeaz tendina evolutiv ce a dus la apariia omului modern undeva in Africa Subsaharian, loc de unde, in perioada de timp urmtoare s-ar fi rspandit in restul continentelor. Teoria este susinut de Cristopher Stinger de la Muzeul de istorie Natural din Londra. Cealalt teorie, a evoluiei multiregionale, avand drept susintor principal pe Milford Wolpoff, arat c in timpuri strvechi migraia era minim, iar tendinele evolutive spre omul modern s-au putut dezvolta in mai multe zone din Africa, Asia, Europa.

Las aceste teorii in seama specialitilor i trec la explorarea unui segment de timp mai apropiat de lucrarea de fa. Din fericire, pentru susinerea teorii mele, studiile moderne de genetic molecular realizate in scopul desluirii originii omului modern, exploreaz exact intervalul de timp situat imediat anterior P.I.G. Reamintesc c studiile de genetic molecular reprezint cea mai sigur metod de datare i de descifrare a originii omului. In anii '80 cercettori din dou laboratoare diferite au fcut studii de genetic molecular i au elaborat simultan teoria Evei mitocondriale. Este vorba de Douglas Wallace i colaboratorii si de la Universitatea Emory i Allan Wilson i echipa sa de la Universitatea Berkeley California . Teorie este sugestiv numit a Evei Mitocondriale, deoarece studiul realizat s-a limitat la A.D.N. mitocondrial. Aa cum am amintit la noiunile de genetic, A.D.N. din mitrocondrii (organite celulare cu rol energetic) se motenete exclusiv de la mam, adic, dup procesul fecundrii ovulului de ctre spermatozoid, zigotul va avea mitocondrii numai de la ovul. De aceea, A.D.N. mitocondrial ofer informaii asupra A.D.N. al generaiilor trecute; urmrit in evoluie, teoretic duce in final spre un singur tip de femeie. Ei bine, cele dou laboratoare mai sus amintite, au ajuns la concluzia c acel tip de femeie, care inelegei, nu a fost unic, a trit in Africa Sunsaharian cu circa 150.000 de ani in urm. Teoretic, A.D.N. mitocondrial al fosilelor studiate ar trebui s fie la fel cu cel al omului modern actual. Curiozitate const tocmai in faptul c aceste tipuri de studii au putut dovedi c A.D.N. mitocondrial al omului de astzi este diferit de cel al lui Homo sapiens modern de acum 35.000 de ani. Studii in mas, pe mii de oameni, de pe toate continentele, nu au pus in eviden nici un A.D.N. mitocondrial atat de vechi. Aceste studii demonstreaz deci, ca A.D.N. mitocondrial din noi, in primul rand este foarte asemntor de la un grup populaional la altul demonstrand o origine comun i in al doilea rand are o origine relativ recent. Cum a fost posibil acest lucru? Asta inseamn c alte populaii de Homo sapiens modern (aprute in ce mod?) au inlocuit treptat i complet populaiile de Homo sapiens premodern de acum 35.000-50.000 de ani. Acestea erau pan nu demult, datele de genetic molecular, singurele care ofereau cat de cat o informaie exact cu privire la originea omului modern. Originea Omului Adaptat dup Science et vie, nr.958,959 iulie-august 1997 Evoluia omului, dup Science et Vie, mai 1999 Domnia sa ia in considerare un studiu computerizat elaborat de Ezra Zubrow de la Universitatea de Stat Buffalo din New York. Studiul demonstreaz c interaciunea dintre dou populaii dintre care una este in avantaj de dou procente asupra celeilalte, duce la eliminarea celei de a doua in mai puin de un mileniu. Este doar un model computerizat i atata tot! In practic, in interaciunea a dou populaii diferite intervin foarte muli factori ce trebuie luai in calcul. Chiar eu, in aceast carte, voi da un exemplu de o astfel de situaie, in care rezultatul este pe dos. Prerea mea este c astzi avem suficiente argumente s considerm pe de o parte corecte studiile de pan acum de genetic molecular bazate pe analiza

ADN mitocondrial, iar pe de alt parte, sunt suficiente argumente care susin teoria genocidului, a inlocuirii intr-o modalitate violent a lui Homo sapiens premodern cu omul actual. Aceste din urm argumente chiar abund! Din fericire, studiile de genetic molecular nu s-au oprit aici. S-a analizat minuios A.D.N. nuclear, cu rezultate asemntoare. Cel mai grozav, nucitor de-a dreptul, studiul al A.D.N. nuclear a fost elaborat in anii 1995-1996 de ctre o echip de geneticieni britanici. Informaia prins la radio B.B.C. in august 1996 comunica rezultatele analizei A.D.N. nuclear recoltat de la aproape 1000 de subieci din toate zonele Europei, tiindu-se c Europa este o zon cu populaie hibrid. Acest studiu confirm in primul rand c omul actual nu are nici o legtur de rudenie cu omul de Neanderthal, fapt cunoscut i pan acum. Geneticienii britanici consider c A.D.N. al omului actual provine din cinci grupe populaionale distincte din punct de vedere A.D.N. Patru din aceste grupe s-au dezvoltat intr-o perioad cuprins intre acum 40.000de ani i acum 20.000 de ani i au fost populaii de vantori. Al cincilea grup este de agricultori i apare brusc acum 10.000 de ani. Din mixtura celor cinci grupe A.D.N. distincte a rezultat A.D.N. al omului modern de astzi Homo sapiens sapiens. Studiul nu s-a incheiat. In cursul anului 1997, acelai grup de cercettori i-a propus analiza A.D.N. a unui grup de 1.700 de subieci britanici. Insula britanic are una dintre cele mai hibride populaii din Europa i din lume: vechii celi, apoi romanii, iar celii, saxonii, normanzii, vikingii toi au contribuit la zestrea genetic a britanicilor. Rezultatele trebuiau s apar la sfaritul anului 1997. Dac paleontologia, antropologia, arheologia, ar putea rspunde mai uor la intrebrile: din ce precursori i in ce modalitate s-au dezvoltat cele patru grupe de vantori, cred c cu greu aceste tiine ar putea rspunde de unde vine grupul de agricultori. Intr-un fel, acest fapt este paradoxal, deoarece agricultorii apar ultimii in acest scenariu acum aproximativ 10.000 de ani. Deja nu mai vorbim de milioane, nici de sute de mii, nici de zeci de mii, ci de o singur zece zece mii de ani. Fiind o dat recent, s-ar putea ca cineva s-i aminteasc cate ceva. Cine? Noi, cu toii! Noi, actuala populaie a Terrei! Exist o tiin care poate da cu siguran rspunsul la intrebarea: de unde vin agricultorii? Aceast tiin este mitologia tiina decodificrii vechilor scrieri, a conectrii informaiilor vechilor mituri, a cercetrii amintirilor noastre scrise i nescrise. A venit timpul, se pare, s punem de acod informaia tehnic modern cu informaia pe care o putem extrage din scrierile vechi. A ignora in continuare aceste documente, nu mai este de actualitate. Toate mitologiile informeaz c lumea veche a fost invat de zei s cultive pmantul i atribuie principalelor plante agricole cerealelor i legumelor provenien extraterestr. A crede c cineva a avut un astfel de program de know how pe Terra pentru nite populaii de vantori ce triau primitiv, dar linitit, doar de dragul transferului tehnologic i al plcerii de a vedea aceste populaii mancand cartofi, porumb, paine, otz, etc. este eronat, ridicol, absurd! Legile economice guverneaz probabil tot Universul! Programul de schimbare a obiceiurilor alimentare ale unei populaii nu face parte decat dintr-un alt program mai

larg, mai complex, cu obiective exacte, economice in cele din urm! PROGRAMUL DE INGINERIE GENETIC (P.I.G.) AL SUPERCIVILIZAIEI DUMNEZEULUI BIBLIC Motto: Oare n-au vzut ei cte neamuri am pierdut Noi naintea lor? Pe aceia i ntriserm mai tare pe pmnt de cum v-am ntrit pe voi i am trimis din ceruri ploaie i am dat ruri care curgeau sub ei, ns n urma pcatelor lor i-am pierdut i am fcut dup ei alte neamuri. (VI Sura vitelor 6) Not explicativ asupra denumirii P.I.G. Denumirea aleas pentru aceast etap a Programului Terra nu reflect foarte corect nici obiectivul nici aciunile practice ale diverselor etape. Acestea au fost realizate prin tehnici diverse, din care numai o parte au legtur intr-adevr cu ingineria genetic. Epurarea genetic, distrugerea pan la dispariie a unei populaii cu tehnic militar, au legtur mai puin sau deloc cu ingineria genetic. Deoarece programul urmrete crearea unei rase genetice cu grad ridicat de puritate i compatibilitate genetic cu ingerii S.D., indiferent de tehnica i metodele alese, am preferat noiunea general de P.I.G. Nu in ultimul rand, m-am ataat mental de aceast noiune, mi se pare simpl i cuprinztoare, iar pentru mine reprezint fidel intreaga istorie a segmentului de program in care se desfoar. Etapa zero a P.I.G. Numesc etapa zero a P.I.G. descris de Biblie, etapa lips, etapa nedescris, etapa pregtitoare pentru preprogramul Adam I. Aceast etap a pregtit trenul genetic pentru P.I.G. descris in Biblie. Este posibil ca omul premodern a crui origine este presupus in Africa Subsaharian i Orientul Mijlociu s fi fost selectat, innobilat genetic, modelat, adaptat intr-o perioad cuprins intre acum 40.000 de ani i acum 20.000 de ani. Selectare i modelarea genetic a acestor grupuri, cu metode pe care le vei gsi descrise in etapele urmtoare ale P.I.G. este posibil s fi fost dirijat de ctre S.D. Impingerea i distrugerea sistematic a celorlalte populaii nedorite cum a fost populaia de Neanderthal acum 33.000-34.000 de ani, s-a fcut cu metodele ce le vei gsi, de asemenea, in etapele urmtoare ale P.I.G. Este doar o ipotez, dar care rspunde coerent multor intrebri. Personal, m indoiesc c S.D. a acionat cu mijloacele specifice ingineriei genetice i proteciei genetice de-a lungul intregii evoluii a omului sau dac vrei a primatelor, deoarece perioada este cu mult prea lung, iar programul ar deveni neeconomic. Cel mult, S.D. ar fi susinut tehnic salturile evolutive in punctele cheie cum ar fi: adoptarea staiunii bipede, apariia genului Homo, apariia lui Homo sapiens timpuriu, .a,m,d,, dei, nu cred! Perioada este prea lung pentru un program, in ciuda distorsiunilor temporale aplicate. Nu cred ca cineva s fac programe amorite cu btaie aa de lung, doar dac, intre timp alte programe se consum economic (pe alte planete). S credem intr-o etap lung de sute de mii sau chiar milioane de ani, inseamn c subestimm posibilitile tehnico-tiinifice ale S.D. Vei vedea in etapele urmtoare c ingineria genetic face salturi

spectaculoase intr-un timp relativ scurt. Apreciez c S.D. ar fi putut realiza tot programul de transformare genetic de la ramapitheci la omul de astzi in maximum 100.000 de ani, avand la dispoziie tehnicile descrise in etapele urmtoare de P.I.G. Nici aa ins, se pare c nu este economic pentru S.D. Cred c limita impus de distorsiunile temporale (jocul timp terestru-timp S.S.) i preul de cost (eficiena) al fiecrei etape ale unui astfel de program, fac din ipoteza interveniei lui Dumnezeu in fiecare etap a evoluiei omului, o ipotez de neluat in calcul. Acum, cunoscand posibilitile tehnice ale S.D. eu pot elabora pentru ei programe scurte, eficiente economic, cu etape puine ce asigur la timp indeplinirea dezideratului. Astfel, dei nu sunt autorizat s o fac, atribui etapele lungi de transformare a primatelor inferioare in omul premodern, evoluiei naturale. Din acest stadiu, S.D. a modelat destinul genetic al lui Homo sapiens premodern ctre noi. Astfel, impac i capra i varza, considerand valabile, in parte, atat evoluionismul cat i creaionismul, fiecare fiind bine reprezentate pe axa timpului. Imbinarea, jocul lor, trebuie deduse de specialiti. A nega evoluionismul inseamn a nu avea habar de genetic, de biologie, de tiin in general! A nega creaionismul inseamn a pta amintirea strmoilor notri indeprtai, a refuza contient informaii tehnice din trecut, dar care aparin viitorului. Cu asta, s trecem la punctul urmtor i s vedem ce vrea de fapt S.D. de la noi. Obiectivul P.I.G. Motto: 47. Omul cel dinti este din pmnt pmntesc, omul cel de-al doilea este din cer. 49. i dup cum am purtat chipul (C.S. n.a.) celui pmntesc s purtm i chipul celui ceresc. (II Corinteni cap.15) P.I.G.in urma cruia a rezultat Homo sapiens in variantele sale rasiale, reprezint axul central al Programului Terra. Buna lui inelegere ajut la ptrunderea subtilitilor segmentelor urmtoareale programului. Reamintesc c Biblia este o carte deosebit de exact in informaiile importante ce formeaz scheletul programului general. De aceea, cu siguran, ea ne prezint tot ceea ce este important astfel incat, s inelegem ce s-a intamplat cu fiina uman din punct de vedere genetic in ultimii 10.000 de ani. Menionam in paginile anterioare etapa zero a P.I.G., etapa omis, nedescris de Biblie. In aceast etap cu valoare de program are loc preselecia grupurilor umanoide, de Homo sapiens premodern pentru P.I.G. riguros. Populaiile nedorite, mult diferite A.D.N. de ingeri S.D., cum a fost omul de Neanderthal, sunt decimate, impinse spre zona situat in afara viitoarelor insule de experiment genetic, distruse sistematic pan la dispariie. Ce populaii era pe Terra in urm cu 10.000 de ani? Cred c polimorfismul genetic era destul de mare. Nu tiu ce rspuns ar putea da istoria oficial la aceast intrebare. Nici mcar nu tiu dac are un rspuns format pentru noi, marea mas. Ce tiu, este c S.D. in acea perioad era in plin activitate pe Terra, era deja activ de cateva mii de ani. Dac este

s credem c Luna a fost instalat pe orbita Pmantului acum aproximativ 12.000 de ani, dac credem miturile populaiilor vechi pstrate mai ales oral, de acum 12.000 de ani, observm c zeii erau aici, ca la ei acas. Istoria Sumerului i cea a Americii Centrale sunt mrturii in acest sens. Bazele extraterestre deveniser o realitate permanent. Buldozerul zeilor distrugea in aceast perioad vechi populaii i nivela terenul genetic pentru derularea P.I.G. Acest lucru s-a fcut bineineles riguros tiinific. Analiza A.D.N. a diverselor grupuri de populaii ale Terrei a dus la concluzia c o bun parte dintre populaiile vechi puteau fi compatibilizate A.D.N. cu ingerii. C acesta a fost obiectivul P.I.G., nu incape nici o indoial. El este bine subliniat alturi de multe aspecte ce privesc realizarea acestui scop, in II Corinteni cap.15. Prntru a fi cronologic, coerent, am s schimb ordinea versetelor. In primul rand, iat ce tia S.D. acum mii de ani: 39. Nu toate trupurile sunt acelai trup (sunt genetic diferite, A.D.N: diferite n.a.), ci unul este trupul oamenilor i altul trupul dobitoacelor, i altul este trupul psrilor i altul este trupul petilor. Mai exact, in cazul problemei de fa, 40. Sunt i trupuri cereti (ale ingerilor S.D., de exemplu, n.a.) i trupuri pmnteti (A.D.N.M.P. diferite n.a.) dar alta este slava celor cereti i alta a celor pmnteti. Aceste fiine sunt diferite A.D.N.M.N., C.S. au o structur A.D.N.M.N. diferit. i acum, o informaie nucitoare, care zguduie din temelie atat evoluionismul cat i creaionismul atunci cand aceste teorii incearc s dea o explicaie logic apariiei omului pe Terra: 47. Omul cel dinti este din pmnt pmntesc, omul cel de-al doilea este din cer. Clar, negru pe alb, fr s necesite comentarii. Mai mult, pentru a fi mai explicii ni se subliniaz diferena dintre ei: 48. Cum este cel pmntesc aa sunt i cei pmnteti i cum este cel ceresc aa sunt i cei cereti. Bun! Am ajuns la punctul cunoscut. Suntem in faa a dou tipuri umanoide distincte. Cum s facem s compatibilizm omul pmantesc cu cel ceresc? Simplu! Mai intai, s vedem care este obiectivul, cu exactitate: 49. i dup cum am purtat chipul (C.S. n.a.) celui pmntesc s purtm i chipul celui ceresc. Acest verset de prim importan in Biblie, explic clar obiectivul P.I.G. purtarea unui C.S. asemntor celui de inger, de ctre omul pmantesc. Acest obiectiv odat indeplinit meninerea zeilor in via, conform mottoului, nu mai este o problem. Dac v inchipuii c versetul 49 se refer la o apropiere somatic a celor dou populaii, versetele urmtoare exclud aceast posibilitate. Acestea chiar subliniaz obiectivul de compatibilizare strict a C.S., i nu a corpului somatic, care, va rmane striccios. S.D. cunoate modalitatea de a racorda un C.S. la un corp somatic i mai tie c un cuplaj imperfect A.D.N.M.N.-A.D.N.M.P. duce la mutaii genetice. Dei am amintit aceste versete la capitolul Reincarnarea le pun din nou in pagin deoarece sunt foarte importante:

36... Tu ce semeni nu d via dac nu va fi murit. Moartea cea dintai d posibilitatea C.S. de-a avea o nou via somatic. Astfel, aflm c in modul de inmulire al ingerilor, primordial este C.S., ce rezult in urma unei mori; acesta este semnat, iar S.D. tie s explice magistral acest lucru: 37. i ceea ce semeni nu este trupul ce va s fie (corpul somatic n.a.) ci grunte gol (C.S. n.a.) poate de gru sau de altceva din celelalte. Mai exact, 38. Nu se seamn trupul, ci gruntele gol (C.S.) peste trup, iar Dumnezeu i d un trup gruntelui gol precum a voit i fiecrei semine i d un trup al su. Este subliniat cat se poate de clar c fabricarea unui inger pornete de la un C.S. care deine o anumit memorie A.D.N.M.N. Corpul somatic va fi modelat, adaptat structurii C.S. astfel incat racordul M.N.-M.P. s fie fiziologic. Prin P.I.G. numai C.S. al omului, va fi compatibil cu ingerii S.D., nu i trupul. Cum este oare posibil acest lucru? Dac un C.S. cu memorie A.D.N. poate lega dou corpuri somatice diferite, inseamn c m contrazic singur! Cheia const in transformarea C.S. recoltate sub aciunea radiaiei nucleare in cursul apocalipsei. O radiaie nuclear controlat este la originea transformrii voite intr-o anumit direcie a structurii A.D.N.M.N. a C.S. recoltate. Iat cum sunt formulate aceste lucruri: 42. Aa este i nvierea morilor: se seamn trupul ntru stricciune (A.D.N.M.P.) nviaz ntru nestricciune (C.S.-A.D.N.M.N n.a.) Altfel spus, trupul somatic, diferit de cel al ingerilor, adic striccios, leag un C.S. compatibil nu identic. Iat alt formulare: 43. Se seamn ntru necinste, nviaz ntru slav, se seamn ntru slbiciune, nviaz ntru putere. 44. Se seamn trup firesc (corp somatic pmantean n.a.) nviaz trup duhovnicesc (se elibereaz C.S. compatibil n.a. ) Dac este trup firesc este i trup duhovnicesc. Este subliniat inc o dat c un exemplar de Homo sapiens cu trup firesc poart un C.S. compatibil cu cel al ingerilor. 50. Aceasta v spun frailor: carnea i sngele nu pot s moteneasc mpria lui Dumnezeu, nici stricciunea, nu motenete nestricciunea. 51. Iat tain v spun vou: Nu toi vom muri, dar toi ne vom transforma. 52. Deodat, la trmbia cea de apoi. Cci trmbia va suna i morii vor nvia nestriccioi, iar noi ne vom schimba. In 50 este subliniat clar, pentru ultima oar in acest grupaj de versete, faptul c recolta va fi una de C.S., carnea i sangele neputand s moteneasc impria cerurilor. Nici nu ar avea cum, deoarece tim deja c A.D.N.M.P. uman este striccios, nedrept, slab, necinstit etc. Versetele 51 i 52 sunt de o importan capital deoarece ne informeaz c C.S. recoltate vor suferi mai inainte, ca toate celelalte de altfel, o transformare sub aciunea trambiei de apoi (atacului nuclear). Aceast transformare va face recolta nestriccioas, adic asemntoare celei din P.V. Astfel, C.S. transformate A.D.N.M.N. vor putea racorda la sfaritul

programului some de inger. Voi reveni pe larg asupra acestor aspecte. In continuare, s vedem cum a fost conceput practic P.I.G. Etapa nti a P.I.G. Adam I Adam II - 1500 ani Activitatea S.D. pe Terra in etapa zero a P.I.G. s-a concretizat in corecii, dirijri, modelri ale fiinelor umane, realizate relativ imperfect, inegal, parial controlat, ce au avut rolul de a propulsa omenirea spre momentul prielnic inceperii programului riguros de transformare genetic a omului. Acest moment este situat cu aproximativ 9.000-10.000 de ani in urm. Etapa I a P.I.G. are intr-un fel tot valoare de preprogram. Dac etapa zero era etapa nedescris sau etapa omis de P.I.G., atunci etapa I este o etap greu sesizabil, camuflat. De ce? Pentru c este tot o etap pregtitoare! Dac ai intreba Biserica cai Adami au existat, aceast instituie ar rspunde contrariat c, desigur, unul singur. A existat un singur Adam! Fals! Nu e nevoie de prea mult abilitate, ca s-i dai seama c Biblia vorbete de dou personaje cu numele Adam. Deja fcand acest lucru, putem inelege in Adam un anumit simbol genetic. Este ins nevoie de ceva mai mult subtilitate pentru a-i descoperi pe ceilali Adami care bineineles au purtat alte nume. Voi fi imediat explicit. In primul rand informaia privitoare la cei doi Adam se afl tot in II Corinteni cap.15 vedem cat de important. 45. Precum i este scris: Fcutu-s-a omul cel dinti Adam cu suflet viu; iar Adam cel de pe urm cu duh dttor de via. Acest verset, de prim importan, subliniaz diferena mare intre A.D.N. al omului pmantesc i cel al omului ceresc din acel moment. Compatibilitatea celor dou umaniti nu se putea obine prin simpla hibridare, prin incruciare a membrilor celor dou populaii. Diferena era aa de mare, incat hibridarea celor dou specii nu era posibil genetic; nu se puteau obine hibrizi fertili. Genetica explic foarte bine acest lucru i ne inva c dou specii diferite nu se pot incrucia. Totui, dac evenimentul se produce, hibrizii sunt sterili. Aceasta este raiunea pentru care primul Adam obinut in laboratoarele de inginerie genetic a fost proiectat special pentru a face legtura genetic intre populaia ingerilor i cea a Terrei din acel moment. Astfel, obiectivul crerii primului Adam a fost diferit de cel al crerii celui de-al doilea. Conform versetului, Adam I a fost doar viu, nici mcar el nu avea duh dttor de via, adic de via venic, adic recoltabil, compatibil cu cel al ingerilor. Prin hibridarea dintre descendenii si i ai primei Eve cu fiicele pmantenilor, va rezulta un nou grup populaional, mai apropiat din punct de vedere genetic cu S.D. Aceast populaie nou creat reprezint obiectivul I al P.I.G. i baza de plecare pentru etapa a II-a. Aa cum era scris in primul motto ce aparine Coranului, compatibilizarea s-a fcut in trepte ca lumea de apoi s aib mai mari trepte i mai mari inltori (Sura drumului nopii-22). Iat acum ilustrarea in versete a primei etape a P.I.G. Aflm din Facerea cap.1 c in ziua a asea Dumnezeu a hotrat: S facem om dup chipul i asemnarea Noastr (26), adic dup chipul i asemnarea membrilor civilizaiei lui, a ingerilor; drept urmare, a fcut

Dumnezeu pe om dup chipul Su; dup chipul lui Dumnezeu l-a fcut; brbat i femeie (Facerea 1-27). Despre modalitatea tehnic de realizare a lui Adam aflm: El este acela care v-a fcut din lut, (VI Sura vitelor-2) El (Dumnezeu) v-a fcut dintr-un singur suflet...(VI Sura vitelor-98) Trebuie subliniat c proiecia genetic a lui Adam, adic alegerea, prelucrarea A.D.N. optim pentru aceast fiin de legtur a fost extrem de dificil, deoarece trebuiau luate in calcul foarte multe variabile i anume: -caracterele genetice ale populaiei terestre cu care urmau incrucirile. -numrul de generaii hibride posibile, astfel incat caracterele genetice ale S.D. s nu se dilueze prea mult. -modalitatea de transmitere a genelor (dominant sau recesiv). -fondul general de gene al hibrizilor trebuia s rman in limite compatibile cu fondul de gene A.D.N.M.N. al P.V. Vei spune c alegerea A.D.N. optim a fost fcut pe computer. Evident, ins acesta trebuia s in cont i de istoria urmtorilor 1500 de ani, adic de posibilitatea la distan a practicrii unui P.I.G. riguros intrun anumit areal, insoit de programe adiacente de protecie genetic i epurare genetic ce viza populaiile vecine rmase in afara experimentului. O alt problem legat de proiectarea lui Adam I este legat de racordul corp somatic-C.S. Teoretic acest racord la Adam I a fost mai dificil decat la Adam II i vei inelege imediat de ce consider aa. V aducei aminte de la noiunile de genetic de ipoteza conform creia fiecare gamet aduce pe lang zestrea genetic somatic A.D.N.M.P. i zestrea genetic spiritual A.D.N.M.N. In urma fecundrii, a unirii celor doi gamei (ovulul i spermatozoidul) noua fiin va avea intreaga zestre genetic necesar dezvoltrii (A.D.N.M.N.+A.D.N.M.P.). Dac procesul de recombinare genetic este posibil i pentru A.D.N.M.N., oricum, fiina rezultat are o integrare bun a informaiei A.D.N.M.P. <-> A.D.N.M.N., viaa fiind posibil. Problema de racord corp somatic C.S. practic nu exist mai ales cand fondul general de gene ale gameilor este asemntor. Ce se intampl ins, atunci cand clonm A.D.N. somatic i il prelucrm, inlocuind multe din secvenele de nucleotide cu altele, urmrind distrugerea sau selectarea unor caractere? Cu ce C.S. vom racorda o astfel de creatur rezultat prin clonare? Problema este dificil atata timp cat nu tim, nu reuim s modelm corespunztor i A.D.N.M.N., astfel incat racordul s fie perfect. Se pare c S.D. nu tie s fac acest lucru sau este in stadiul primelor manipulri de informaie genetic in M.N., aa cum noi astzi practicm primele tehnici M.P.. Dac ar fi tiut, ar fi fost la un pas de clonare A.D.N.M.N., adic de inmulirea artificial a A.D.N.M.N. i nu ar fi avut nevoie de programe ca cel de fa, iar eu nu mi-a mai fi pierdut timpul cu cartea asta. Ei bine, S.D. tie doar s recunoasc un A.D.N.M.N., s-l examineze i eventual s aleag A.D.N.M.N. optim pentru racordul cu un anumit corp somatic. Ea va lua acest C.S. din P.V. In cazul lui Adam I foarte probabil acest C.S. nu a fost luat din P.V., ci dintr-o rezerv special de C.S. cu caractere

A.D.N.M.N. hibride, deoarece tim c acest Adam nu a avut duh dttor de via. A vrea s inelegei totui, c acest racord, chiar dac a legat dou elemente cu informaie apropiat, a fost numit imperfect, cele dou elemente trebuind pe lang a fi compatibile intre ele, s indeplineasc in acelai timp foarte multe cerine deja discutate. Fiind astfel realizat, Adam I , era o fiin firav la limita viabilului. Medicina erei a III-a a reuit totui s duc la maturitate aceast fiin. Corpul energetic a fost solicitat la maximum pentru a face fa unui racord imperfect intre dou structuri ce purtau o informaie relativ diferit. Ce era de fcut in acest caz? Exact ce a fcut i Dumnezeu: 21. Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu i dac a adormit, a luat una din coastele lui i a plinit locul ei cu carne. 22. Iar coasta luat din Adam a fcut-o Domnul Dumnezeu femeie i a adus-o la Adam. 23. i a zis Adam: Iat acesta-i os din oasele mele i carne dincarnea mea; ea se va numi femeie pentru c este luat din brbatul su. (Facerea 2). Ce ne spun aceste versete? Dac formula Adam I a fost greu de gsit, pentru Eva nu a mai fost nici o problem. Din Adam adus in somn greu, adic somn anestezic, s-a recoltat A.D.N.M.P. celule vii care, clonate prin tehnica S.D. au putut duce la realizarea Evei. Evident, in harta cromozomial a acestor celule vii rezultate din Adam I,cromozomul sexual Y a fost inlocuit cu unul X . Avand doi cromozomi sexuali XXEva a fost femeie. Soma Evei a fost racordat de asemenea la un C.S. compatibil din rezerva special cu caractere A.D.N.M.N. hibride. Eva, astfel realizat, nu a fost o fiin mai avantajat fiziologic decat Adam. Alt lucru important s-a realizat ins. Zestrea genetic cel puin somatic a celor doi fiind identic, cei doi puteau procrea. Produii de concepie erau de data aceasta viguroi din punct de vedere genetic; ei reprezentau o ras creat, viguroas, erau produi naturali, cu un racord C.S. corp somatic viguros. Realizarea tehnic a lui Adam i a Evei i posibil chiar i a primului produs de concepie a avut loc in S.S., acolo unde exist laboratoarele de inginerie genetic. Adam I i Eva I nu au prsit niciodat staia. Aa imi pare logic. Ei au creat prima banc de gamei cu echipament genetic identic care, prin fecundare artificial au dus la primii embrioni implantai in uterele femeilor de pe Terra alese pentru P.I.G. Aceste femei au dat natere la descendeni tip Adam I i Eva I cu caractere genetice 100% - caracterele prinilor. Acetia, la randul lor, au format bnci de gamei pe de o parte, iar pe de alt parte, brbaii au insmanat un numr mare de femei alese pentru P.I.G. Dar, despre aceste fapte m voi ocupa ceva mai incolo. Odat format banca de gamei cu caractere Adam I Eva I, au putut fi iniiate primele experimente adevrate de innobilare genetic a omului terestru. Astfel de insule A.D.N. innobilate au existat pe toat suprafaa Terrei: Orientul Apropiat i Mijlociu, Grecia, China, N.Britanie, Dacia, America de Sud. In general, au fost preferate pentru experimentul genetic populaiile situate in zone calde, tiut fiind faptul c viaa sexual a femeilor incepe mai devreme in aceste zone, programele avand deci, durat semnificativ mai mic (se catig 3-4 ani la fiecare generaie). Au

fost distruse sistematic populaiile vechi prin metode pe care le vei gsi descrise in etapele urmtoare ale P.I.G. Specialitii de astzi consider c in urm cu 10.000 de ani populaia globului numra aproximativ 10 milioane de oameni. Eu cred c este extrem de greu de fcut astfel de aprecieri deoarece S.D. a fost un adevrat tvlug distrugtor de populaii i asta timp de mai multe mii de ani. In mod cert distrugerea acestor populaii vechi nu a avut loc zilnic! In capitolul urmtor voi aborda alte P.I.G., desfurate deali zei pe Terra. Nu tiu dac in aceast faz eforturile supercivilizaiilor implicate in P.T. a fost comun sau dac Terra fusese deja imprit intre zei, in zone distincte. Cheltuiala in aceast perioad a fost mai mic, programele demarand in acelai timp in zone diferite ale Terrei, lucru tiut din toate mitologiile importante ale lumii. Oricum Biblia nu precizeaz unde are loc acest preprogram legat de Adam I, pentru c el a fost prezent peste tot. Denumirile geografice aprute in Facerea cap.2 aparin evident staiei i le-am discutat deja la descrierea acesteia. Spaiul evreu actual avea s primeasc aceste denumiri mult mai tarziu. S vedem ce ne prezint Biblia ca istorie a acestei perioade. Acest eveniment este bine simbolizat i subliniat de tragedia familiei primordiale descris in Facerea-cap. 4. 1. Dup aceea, a cunoscut Adam pe Eva, femeia sa i ea zmislind a nscut pe Cain i a zis: Am dobndit om de la Dumnezeu 2. Apoi a mai nscut pe Abel, fratele lui Cain. Abel a fost pstor de oi, iar Cain lucrtor de pmnt. Ciudat este c lucrtorul de pmant Cain ii ucide fratele pstorul Abel, fr s fie mustrat de Dumnezeu: Cain ii recunoate vina i spune: 13. Pedeapsa mea este mai mare dect a puteau-o purta. 14. De m izgoneti acum din pmntul acesta m voi ascunde de la faa Ta i voi fi zbuciumat i fugar pe pmnt i orice m va ntlni m va ucide Rspunsul lui Dumnezeu (al inginerului genetician ef) este contrariant, la prima vedere de neineles: 15. Nu aa, ci tot cel ce va ucide pe Cain (i pe descendenii si n.a.) neptit va fi pedepsit. i a pus Domnul Dumnezeu semn lui Cain, ca tot cel care l va ntlni s nu-l omoasre. Cu alte cuvinte Dumnezeu a realizat dou lucruri: 1. protecia lucrtorului de pmant i infptuirea revoluiei agricole; 2. constituirea primelor insule de populaie hibrid aflat sub protecie. Incepe s ne informeze asupra epurrii genetice practicat in jurul arealului de experiment genetic: raport 1: 7 ineptit va fi pedepsit. Iat ce mai aflm despre prima etap a P.I.G. din acelai capitol al Facerii: 17. Dup aceea, a cunoscut Cain pe femeia sa i ea zmislind, a nscut peEnoh. Este prima informaie cronologic din Biblie care ne precizeaz c pe Terra existau, de fapt oameni (femeia sa), deoarece singurele fiine descrise pan acum sunt cele cereti, realizate prin inginerie genetic de S.D. in staie i aduse pe Pmant. In continuare ne este prezentat intr-un singur verset linia descendent din Cain.

18. Iar lui Enoh i s-a nscut Irad; lui Irad i s-a nscut Malaleil; lui Malaleil i s-a nscut Lameh. Iar din istoria acestei serii aflm: 19. Lameh i-a luat dou femei; numele uneia este Ada i numele celeilalte este Sela. 20. Ada a nscut pe Iabal; acesta a fost tatl celor care triesc n corturi la turme. 21. Fratele lui se numea Iubal; acesta este tatl tuturor acelora care cnt din chitar i din cimpoi. 22. Sela a nscut i ea pe Tubalcain, care a fost furar de unelte de aram i fier. i sora lui se numea Noema. 23. i a zis Lameh ctre femeile sale, Ada i Sela, ascultai glasul meu! Femeile lui Lameh, luai aminte la cuvintele mele: Am ucis un om pentru rana mea i un tnr pentru vntaia mea. 24. Dac pentru Cain va fi rzbunat de apte ori, apoi pentru Lameh de aptezeci de ori cte apte. Toate aceste versete ne sugereaz un tablou al vremii. Omul agricultor pstrat, protejat de Dumnezeu, nu numai c lucreaz pmantul, dar este invat s creasc i animalele (20), s aib via social, s se distreze, s cante la chitar i cimpoi (21) i dezvolt sub indrumarea ingerilor o adevrat industrie a metalelor din aram i fier. Evenimentele sunt in acord cu ceea ce invm oficial i cu celelalte mituri ale lumii care plaseaz zeii invtori in aceeai perioad. O alt observaie este aceea c pe lang instaurarea patriarhatului, se instaleaz i poligamia. Un individ valoros genetic va insmana mai multe femei. (23) Nu in ultimul rand, suntem informai asupra dimensiunii epurrii genetice practicate de S.D. in zona arealului ocupat de populaia hibrid. Pe msur ce aceasta se va dezvolta in progresie geometric, fiind protejai de ingeri, distrugerea populaiilor vechi are loc tot in acelai ritm. Etapa intai a P.I.G. sfarete odat cu un eveniment presupus de mine la prima lectur a Genezei i confirmat apoi de cap.15 din Corinteni II: crearea in laboratoarele de inginerie genetic al celui de-al doilea Adam cel cu duh dttor de via. Iat ce aflm despre el reluand firul biblic exact de unde l-am intrerupt: 25. Adam a cunoscut iari pe Eva, femeia sa, i ea zmislind, a nscut fiu i i-a pus numele Set, pentru c i-a zis; Mi-a dat Dumnezeu alt fiu n locul lui Abel pe care l-a ucis Cain. 26. Lui Set de asemenea i s-a nscut un fiu i i-a pus numele Enos. Atunci au nceput oamenii a chema numele lui Dumnezeu. Dup ce vom parcurge urmtoarea etap a P.I.G., vei inelege i mai bine c aceti Adam i Eva de care ne vorbete Biblia nu pot s fie aceiai cu cei primordiali. De ce? Este foarte simplu. Dac reprezentm schematic arborele genealogic descins din primul Adam putem privi cele 7 generaii dintre Adam i Set. Observm c cele 7 generaii dintre Adam i Set, - 7 generaii de descendeni din Adam l-ar face eventual pe Iubal ultimul descendent, contemporan cu Set, ceea ce biologic este total anormal, indiferent

devarsta pe care au trit-o oricare din ei. In aceast serie nu se precizeaz varsta fiecruia dintre patriarhi i nici varsta la care au avut primul fiu. Putem face ins o analogie cu urmtoarea serie genetic, la care aceste date sunt bine precizate. Prin analogie, echivalentul lui Set ca a 8-a generaie din Adam I este Lameh, al 8-lea descendent din Adam II. Ei bine, Lameh se va nate la 1474 de ani de la crearea lui Adam II. Ori despre acest Adam cu duh dttor de viat, aflm c a trit 930 de ani pmanteti, deci nu putea s fie unul i acelai personaj, iar despre Set aflm c s-a nscut in anul 230 al vieii lui Adam. Vei contraargumenta c Set putea fi fiul lui Adam deoarece imprind cei 230 de ani la 8 generaii inseamn peste 28 de ani de fiecare generaie. Dac judecm despre biologia noastr, acest lucru pare normal, dar in realitate, trebuie s inem cont de dou lucruri: 1. Arborii genealogici prezentai de Biblie sunt fali (voi vorbi despre acest lucru) 2. Adam (atat primul cat i al doilea) erau fiine de laborator, cu terapie genetic efectuat inc din stadiul de proiectare, probabil cu gene ale imbtranirii modificate, asemenea ingerilor. Despre Adam II am aflat c a trit 930 de ani; primul a trit probabil tot cam atata. Aceasta explic de ce primul descendent nu a aprut la 28 de ani, ci la 230 de ani. In general fiinele de pe Terra devin mature sexual la o varst egal cu o esime din sperana de via. Cu aceste argumente sper c ai ineles c Biblia vorbete despre dou personaje Adam. Adam II apare deci, la aproximativ 1.500 de ani de la Adam I, apariia sa fiind determinat de succesul primei etape. Iat pe scurt ce a realizat prima etap: - consolidarea numeric a insulelor de orientare A.D.N. spre o compatibilitate crescut cu S.D.; spaiul in care se desfoar aciunea este nedeterminat; este un program simbol care a avut loc peste tot; - ridicarea cu o treapt a compatibilitii genetice intre vechile populaii i ingerii S.D.; programul are ca scop in aceast faz o uniformizare pe cat posibil a populaiilor, o distribuie relativ egal a innobilrilor genetice practicate pe Terra; cu toate acestea poliformismul genetic poate a devenit chiar mai mare decat la inceputul etapei; - consolidarea revoluiei agricole, ridicarea standardului de via al populaiilor create; aceste populaii devin i agricole, incep s lucreze pmantul, invai de zei, cultivand in general plante aduse de zei i adaptate Pmantului. Revoluia agricol a fost impus. Schimbarea obiceiurilor alimentare reprezint un eveniment de insoire a coreciei genetice produse. - indeprtarea i distrugerea populaiilor nedorite, fr ca raportul de populaie s fie favorabil zonelor de experiment genetic; Etapa a doua a P.I.G. Adam II Potop 2262 ani Aceast etap trebuia s valorifice cuceririle genetice ale etapei intai, etap ce a realizat insule A.D.N. compatibilizate cu ingerii S.D. pe o hart geografic A.D.N. extrem de neomogen. De aceea, obiectivul acestei etape va fi : - selectarea grupurilor populaionale apte s pstreze un fond genetic comun cu ingerii S.D., pe tot globul;

- inceperea unor P.I.G. riguroase in ariile geografice alese; - continuarea proteciei genetice a grupurilor populaionale selectate i practicarea exterminrii in mas a populaiilor nedorite. Etapa este deosebit de bogat in evenimente, unele importante chiar i pentru istoria S.D. Am considerat aceast etap incepand odat cu crearea lui Adam II i a Evei II . In mod normal ar trebui inceput cu Set, adic cu rezultatele celei de-a doua creaii . Doar aceste rezultate sunt vizibile in P.I.G. i nu insi creaia. Dar, pentru o bun cronologie considerm etapa de la Adam II la Potop, Adam II i iubita sa Eva II au fost creai in aceeai modalitate tehnic ca i prima pereche conceput in laborator. De data aceasta obiectivul urmrit a fost altul. Teoretic, din punct de vedere tehnic, aceast creaie a fost mult mai simpl deoarece viza realizarea unei legturi intre o populaie compatibilizabil A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. i A.D.N.M.N. al ingerilor S.D. Din punct de vedere somatic, A.D.N. prezent in Adam II a fost mai apropiat de cel al ingerilor. Acest lucru a permis racordul cu un C.S. luat chiar din P.V. i modelat puin, incat s fie reprezentativ pentru toate cele 12 feluri de rod din P.V. Cu alte cuvinte, structura A.D.N.M.N. a C.S. racordat la soma Adam II a fost o mixtur a calitilor de structur a celor 12 tipuri de C.S. din P.V. Scriam mai sus modelat puin aceasta insemnand atat cat a permis tehnica ingerilor de manipulare de informaie genetic in M.N. Aceast tehnic nu este foarte dezvoltat. Adam II in urma racordului devine viu, este dus in somn greu i dup aceeai tehnic se recolteaz celule vii, care vor fi clonate cu cromozomul Y schimbat in X i... rezult soma Evei II. Aceasta va fi racordat la un C.S. luat tot din P.V. i modelat in acelai sens ca cel al lui Adam II. A doua pereche creat putea constitui a doua banc de gamei pentru P.I.G., cu caractere genetice de data aceasta, mai apropiate de ingerii S.D. De unde credei c tiu eu toate aceste lucruri? Le mai scriu i ca sigure...In primul rand sunt logice. In al doilea rand, aceast carte, Biblia, despre care S.D. ne spune s-o citim cu atenie pentru c vom gsi totul in ea, ne informeaz asupra celor scrise mai sus, chiar dac o face in metafore. Cap.12 Femeia care nate i balaurul. Balaurul biruit de Mihail urmrete pe femeie i pe cei din smana ei, din Apocalipsa sfantului Ioan Teologul, ne d informaii preioase despre Eva II . Evenimentele prezentate de acest capitol o identific pe femeia din poveste, cu Eva. Ca s inelegei bine, trebuie s prezint o parte din acest capitol, consider foarte important, al Bibliei. Totodat, introduc in scen un alt actor principal al programului Terra Satana. Din punct de vedere al cronologiei evenimentelor, locul su este in etapa a II-a a P.I.G. Dup multe variante de intercalare a acestei informaii am ales aceast soluie de compromis. Iat despre ce este vorba: 1. i s-a artat din cer un semn mare; o femeie nvemntat cu soarele i luna sub picioarele ei i purta pe cap cunun din dousprezece stele. 2. i era nsrcinat i striga, chinuindu-se i muncindu-se s nasc. Femeia invemantat cu soarele i luna, venit din cer, inzestrat cu un C.S. modelat din 12 stele, adic 12 feluri de A.D.N.M.N. distincte nu este alta decat Eva II. Acest verset mi-a oferit informaia privind modul in

care a fost realizat C.S. al Evei. tim c Eva a fost pedepsit de Dumnezeu s nasc in chinuri, nu mai insist, informaia apare strict ca noi s o recunoatem pe Eva: ...n dureri vei nate copiii... (Facerea 3-16). 3. i un alt semn s-a artat n cer: iat un balaur mare. rou, avnd apte capete i zece coarne i pe capetele lui apte cununi mprteti. 4. Iar coada lui tra a treia parte din stelele cerului i le-a aruncat pe pmnt. i balaurul sttu naintea femeii care era s nasc pentru ca s nghit copilul, cnd ea l va nate. Balaurul este personajul nedescris pan in prezent, este Satana, o superfiin in M.N. conceput asemenea lui Dumnezeu, fiind alctuit din apte C.S. inlnuite (apte cununi imprteti). Despre cele zece coarne voi vorbi mult mai tarziu. Satana era foarte important in ierarhia politico-militar a S.D. Dintr-un motiv pe care nu-l discutm acum Satana a dorit distrugerea lui Set cap de serie al omenirii actuale, primul nscut din materialul genetic tip Adam II-Eva II. 5. i a nscut (Eva II n.a.) copil de parte brbteasc, care avea s pstoreasc toate neamurile cu toiag de fier. i copilul ei fu rpit la Dumnezeu i la tronul lui. 6. Iar femeia a fugit n pustie unde are loc gtit de Dumnezeu ca s o hrneasc pe ea acolo 1.260 de zile. Ingerii fideli lui Dumnezeu reuesc s protejeze copilul Set inainte ca acesta s fie distrus de Satana. Bineineles c acelai risc vital ca i Set il aveau i Eva II i Adam II. Eva a fost evacuat de urgen din S.S. intr-un laborator de inginerie genetic din pustie. Denumirea de pustie desemneaz in Biblie un areal geografic nelocuit de ingeri sau de o populaie compatibil genetic cu ei, in cazul nostru un loc unde P.I.G. deabia fusese iniiat. Cele 1260 de zile nu tiu ce pot reprezenta. Ce fel de zile sunt, pmanteti? Atunci Eva a trit pe Terra numai aproximativ trei ani i jumtate! Nu tiu! Sunt echivalente zilele cu anii? A trit Eva 1260 de ani? E posibil! Din acelai capitol, aflm c superfiina in materie negativ, alctuit asemenea lui Dumnezeu din apte C.S., dispunea de o intreag armat de ingeri fideli, bineineles ingeri la fel ca ingerii lui Dumnezeu. Intre cele dou fraciuni politico-militare a avut loc un rzboi spaial dur, pierdut in cele din urm de Satana, care s-a retras... pe Terra sau mai exact in Terra, in baze subterane ce erau amenajate probabil de mii de ani. Care a fost motivul exact al rzboiului? Dac Biblia ne spune adevrul, acest conflict a fost declanat in momentul gsirii formulei A.D.N. al prinilor lui Set i al concepiei lui Set. Set este un personaj extrem de important, este practic primul patriarh, este cel de la care avea s porneasc adevratul program de ingineri genetic. De ce vroia Satana s-l ucid pe Set? Satana dorea o diversificare a speciilor de ingeri, conform cu unele nevoi? S-a orientat oare S.D. spre un alt curs al evoluiei genetice? Vei avea un rspuns in capitolul dedicat L.I.. Deocamdat incercai, dac putei, s privii indiferent, echidistant, raional, relaia Dumnezeu Satana, asemenea unui arbitru cosmic neutru. Numai aa vei reui s ajungei in preajma adevrului. S revenim acum la problemele etapei a doua a P.I.G. i s aruncm acum o privire asupra patriarhilor acestei perioade:

1. Iat acum cartea neamului lui Adam. Cnd a fcut Dumnezeu pe Adam, l-a fcut dup chipul lui Dumnezeu. 2. Brbat i femeie i-a fcut i i-a binecuvntat i le-a pus numele om, n ziua care i-a fcut. Acel acum subliniat in versetul 1 semnific intrarea in linie dreapt a P.I.G., semnific importana programelor viitoare. Aceti Adam II i Eva II sunt numii om deoarece poart C.S. dttoare de via, adic luate chiar din P.V., sunt la fel cu cele ale ingerilor. De aceea i Set va avea acelai echipament genetic. Iat seria: 3. Adam a trit dou sute treizeci de ani i atunci i s-a nscut un fiu dup asemnarea sa i dup chipul su i i-a pus numele Set. 4. Zilele pe care le-a trit Adam dup naterea lui Set au fost apte sute de ani i i s-au nscut fii i fiice. 5. Iar de toate, zilele lui Adam au fost nou sute treizeci de ani i apoi a murit. 6. Set a trit dou sute cinci ani i i s-a nscut Enos. 7. Dup naterea lui Enos, Set a mai trit apte sute apte ani i i s-au nscut fii i fiice. 8. Iar de toate zilele lui Set au fost nou sute doisprezece ani i apoi a murit. 32. Noe era de cinci sute de ani cnd i s-a nscut trei feciori: Sem, Ham i Iafet. (Facerea 5) 6. Noe ns, cnd a venit asupra pmntului potopul de ap, era de ase sute de ani. (Facerea 7) Date asemntoare avem despre toi patriarhii seriei a II-a, etapei a II-a a P.I.G., care aparent au fost in numr de zece de la Adam i Noe. Schematic seria se poate reprezenta ca in schema de mai jos: Tatl Mama Varsta tatlui in Durata vieii momentul naterii tatlui primului fiu Adam Eva 930 230 Set ? 912 205 Enos ? 905 190 Cainan ? 910 170 Maleleil ? 895 165 Iared ? 962 162 Enoh ? 365 cer 165 Matusalem ? 969 187 Lameh ? 753 188 Noe 950

500 Potop 100 Durata etapei 2262 Observaii: Oare este suficient un singur Adam pentru desfurarea unui astfel de program? Nu! Este i motivul pentru care toi exponenii seriei au avut acelai echipament genetic, toi au trit in jur de 900 de ani, toi au avut primul descendent de sex masculin la aproximativ 175 de ani, toi sunt de fapt Adami . Cum a fost posibil acest lucru? Seria prezentat mai sus este o serie fals. Dac toi aceti descendeni ar fi fost rezultatul incrucirii tatlui numit in textul biblic cu femeile autohtone ale spaiului geografic ales pentru P.I.G., caracterele genetice s-ar fi diluat, descendenii ar fi trit din ce in ce mai puin, fapt care nu se observ. Aceast diluie a caracterelor iniiale imprimate de S.D. se va observa deabia la urmtoarea serie. Deci, aceti descendeni nu sunt de fapt descendeni, ci sunt fiine care au echipamentul genetic al lui Adam. Aceste fiine se puteau obine in dou modaliti: 1. Fiecare exponent al seriei este rezultatul incrucirii tatlui (ex. Set) cu o femeie ce ar fi avut echipamentul genetic al Evei, construit special pentru el. In acest mod, descendenilor li se asigur un echipament genetic asemntor. Dumnezeu, care cunoate bine legile economiei de pia, nu a ales aceast variant deoarece este scump i relativ ineficient. Mult mai logic i mai ieftin pare varianta urmtoare: 2. Adam i Eva odat creai prin tehnica descris l-au zmislit pe Set. Dac Biblia ne informeaz c Set a fost nscut (Apocalipsa 12), haidei s credem acest lucru, dei nu pare logic. Naterea lui Set este un simbol dup prerea mea. Cel mai important lucru dup proiectarea lui Adam i a lui Adam cu cromozomi sexuali XX (Eva), a fost construirea bncii de gamei, de spermatozoizi tip Adam II i ovule tip Eva II. Aceast banc a servit la obinerea zigoilor numii Set, Enos, Cainan, Maleleil, Iared, Rnoh, Matusalem, Lameh i Noe, in eprubet. Metoda o practicm in prezent, cu succes, dar S.D. este cea care a inventat-o: Noi l-am fcut pe om dintr-o pictur amestecat... (LXXVI Sura omului 2) Iat o alt formulare: ...El a fcut perechile, brbtu i femeiuc Dintr-o pictur cnd s-a vrsat. (LIII Sura Stelei-46; 47) Cea mai exact, cea mai reuit formulare este urmtoarea: 6.- (Domnul)... a fcut frumoase toate lucrurile i a scos fptura omului din lut. 7. Apoi a fcut urmaii si din smn, din ap lepdat. 8. Apoi l-a plsmuit i a suflat n el duhul su i v-a dat vou auz i vz i inimi. Puini i suntei mulumitori. (XXXII Sura nchinrii) Sunt perfect de acord cu ultima afirmaie. Cele trei semne de mai sus conin practic sinteza etapelor I i a II-a ale P.I.G., respectiv Adam I este scos din lut, din formul A.D.N. proiectat in laborator; urmeaz prima serie genetic de legtur. Apoi este plsmuit Adam II, cu duh dttor de via i in sfarit urmeaz a doua serie genetic care, de aceast dat,

are impregnate calitile genetice A.D.N.M.N. ale ingerilor S.D. Set, Enos, Cainan, Maleleil,...i ali exponeni ai acestei serii au venit pe lume prin tehnica implantului uterin. Vedei cat de plastic, dar cat de clar, de tehnic in acelai timp este descris de Coran crearea lui Adam i a urmailor si. Fecundaia artificial, in eprubet presupune exact pictura lepdat i amestecat. Deci, produii de concepie Set -> Noe, cu sex cunoscut, obinui in eprubet, au fost implantai in uterul femeilor autohtone. Cred c Adam i Eva nici mcar nu au prsit S.S. sau dac au fost adui pe Terra, locul lor a fost intr-un laborator de inginerie genetic. Este vorba mai ales de Eva. Cateva recoltri de sperm tip Adam II erau suficiente pentru a obine mii de exemplare identice genetic, dar Eva nu putea elibera decat un singur ovul la mijlocul fiecrui ciclu menstrual. Biblia i Coranul nu ne informeaz despre durata ciclului menstrual al Evei (sau cel puin, nu am gsit eu astfel de informaii), dar durata durata vieii fiind tot de sute de ani i perioada de maturitate sexual, de ciclu menstrual, a fost pe msur, adic sute de ani, in care a eliberat mii de ovule. Dac relum versetul ce anun c femeia care nate (Eva) este dus in pustie 1260 de zile, eu cred c aceste zile sunt de fapt ani i c aceasta este varsta Evei exprimat in ani pmanteti. Pare o logic de moment ce a beneficiat de aceeai terapie genetic ca i Adam i din moment ce sperana la via a sexului frumos este mai mare. Totui, varsta Evei rmane o ipotez. Gameii tip Adam II Eva II recoltai, au constituit banca de factori ereditari pentru fecundarea artificial. Este posibil ca 50% dintre ovule s fi fost purttoare de cromozomi XX, adic, au dus la obinerea de noi Eve de tip Eva II. Noile Eve produse au putut prelua munca Evei II de eliberatoare de ovule tip Eva II, recolta de ovule identice genetic putanduse astfel extinde pe toat perioada etapei de 2262 de ani i posibil chiar i in etapa urmtoare a P.I.G. De obicei ins, au fost preferate pentru fecundaia artificial ovulele cu cromozomi sexuali XY, adic cele ce duc la formarea de biei. Este un principiu al geneticii ce ine de aspectul economic, de eficien. Un brbat poate avea in cursul vieii mii de copii, in timp ce o femeie nu poate nate mai mult de cateva zeci. Aspectul este cunoscut i de rani din cele mai vechi timpuri i de aceea ei practic metoda taurului comunal pentru pstrarea zestrei genetice animaliere, a unei anumite rase economic valoroas. Chiar dac nu v place comparaia, toi exponenii acestei serii prezentate de Biblie de la Adam la Noe au rolul genetic de taur comunal. Doctrina impus de inginerul genetician ef a fost ca urmaii lui Adam s aib cat mai muli copii cu fiicele oamenilor, ceea ce se i intampl. Atunci cand Biblia ne prezint varsta la care tatl a avut un fiu (exemplu Adam la 230 de ani l-a avut pe Set) nu ne informeaz asupra ritmicitii practicrii implanturilor, ci mai degrab ne comunic caracteristicile fiinelor de tip Adam II. Varsta la care aceste fiine erau mature sexual era de 150-200 de ani, adic aproximativ o esime din sperana de via. Raportul este valabil i pentru omul de astzi. La aceast varst, fiinele erau capabile fie s aib copii naturali cu femeile hibride ale arealului de program genetic i puteau oferi gamei pentru banca de factori ereditari.

Este important de menionat c, in aceast perioad a P.I.G., se practic poligamia i consangvinizarea, evident sub control genetic, avand drept scop pstrarea unui procentaj cat mai mare din caracterele genetice ale ingerilor S.D. A vrea s ne imaginm impreun cam cum se derula un astfel de program intr-o insul de compatibilizare genetic. Am s iau un exemplu grosier. Un brbat tip Adam II insmaneaz timp de 20 de ani o dat pe an o sut de femei hibride. In aceast perioad rezult dou mii de copii o mie de biei i o mie de fete avand 50% din caracterele ingerilor S.D. Bieii acestei serii vor fi indeprtai i vor ridica uor standardul genetic al populaiilor vecine sau vor fi ucii. Dup douzeci de ani, brbatul tip Adam II va continua s insmaneze atat mamele, primele femei, cat i pe fiicele acestora. In fiecare an vor fi inc 50 de noi candidate la insmanare, care vor da natere la cate 25 de biei i 25 de fete cu caractere genetice segregate conform legilor lui Mendel. Pentru aceast a doua generaie, 50% dintre descendeni vor avea intre 50% i 100% din caracterele genetice ale fiinelor tip Adam II. Dup inc 20 de ani, brbatul de tip Adam II poate insmana i nepoatele, iar strnepoii rezultai vor avea caractere genetice mult apropiate de cele ale ingerilor S.D. Insmanrile bineineles sunt in cea mai mare parte artificiale pentru c S.D. ine la o anume etic... Sperana de via a brbatului tip Adam II permite acestuia s insmaneze chiar i str-str-nepoatele. Prin astfel de calcule simple se pot demonstra c in areal inchis, protejat genetic i militar de ingerii geneticieni, pornind de la un singur brbat tip Adam II i 100 de femei autohtone-rezultat al primei etape a P.I.G. se pot obine in 60 de ani cel puin 20.000 de indivizi cu caractere genetice minim 75% S.D. In 100 de ani se pot obine teoretic sute de mii de indivizi relativ puri din punct de vedere genetic, avand peste 75% din caracterele genetice ale brbatului tip Adam II. C.S. al acestor indivizi vor putea racorda probabil o som de inger. Nu luai aceste cifre drept absolute, ci doar ca un exemplu orientativ al modalitii in care se poate derula un astfel de program. Iat ce aflm din Biblie despre primele hibridri ale etapei: 1. Iar dup ce au nceput a se nmuli oamenii pe pmnt i li s-au nscut fiice, 2. Fiii lui Dumnezeu, vznd c fiicele oamenilor sunt frumoase, i-au ales dintre ele soii, care pe cine a voit. (Facerea 6) Este subliniat crearea unei insule de prelucrare A.D.N. de ctre un fiu al lui Dumnezeu tip Adam II i mai multe femei hibride. Ingerul genetician tia c hibrizii vor combina genele prinilor i c in final nu vor mai reui s triasc 900 de ani: Nu va rmne Duhul meu pururea n oamenii acetia pentru c sunt numai trup. Deci, zilele lor s fie o sut douzeci de ani. (Facerea 6-3). Dei a doua etap a P.I.G. nu menioneaz nici un nume hibrid, in aceast etap se nasc milioane de hibrizi pe Terra i sute de mii de hibrizi in viitorul spaiu geografic evreu, care vor constitui baza genetic a urmtoarelor etape. Dac privim totui foarte atent seria etapei a II-a a P.I.G. observm

c doi dintre exponeni au trit mai puin decat ceilali, adic semnificativ sub 900 de ani. Acetia sunt Enoh (365 de ani) i Lameh (753 de ani). In privina lui Enoh, lucrurile sunt clare: ca intr-un film tiinifico-fantastic Enoh a fost mutat in galaxie servind probabil intr-un alt P.I.G., pe o alt planet. Ne putem inchipui orice, dar iat ce spune Cartea Crilor: a plcut Enoh lui Dumnezeu i apoi nu s-a mai aflat, pentru c l-a mutat Dumnezeu (Facerea 5-24). O alt formulare este: Enoh, bine plcut Domnului fiind, s-a mutat cu trupul... (Inelepciunea lui Isus Sirah 4416) sau mai exact, Prin credin (compatibilitate A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. n.a.), Enoh a fost luat de pe pmant s nu vad moartea, i nu s-a mai aflat, pentru c Dumnezeu il strmutase... (Evrei 11-5) Chiar Enoh , in carte ce-i poart numele, afirm: 1. nainte de a se mplini toate aceste lucruri, Enoh a fost rpit de pa Pmnt; i nimeni nu a tiut locul unde a fost i nici ce a devenit. 2. Toate aceste zile el le-a petrecut cu sfinii i cu ngerii veghetori. (Cartea lui Enoh-XII) Enoh a fost mutat in alt zon galactic din motive pe care numai le bnuim. Nu tiu cat a trit, dar fiind bine-plcut lui Dumnezeu, inseamn c a depit limita celor 900 de ani. Acest Enoh este celebrul autor al crii ce-i poart numele, atat de plin de informaie, inclusiv in descrierile de zboruri spaiale. In privina lui Lameh ins, am toate motivele s cred c nu a fost tocmai curat. El a fost hibrid, ce-i drept da calitate superioar. A trit totui 753 de ani. A fi putut crede c Lameh a avut o moarte traumatic dac nu s-ar fi gsit in anul 1947 pe malul Mrii Moarte celebrele manuscrise. Aceste pergamente datate in secolul al II-lea i.e.n. conin o poveste ce demonstreaz c Lameh nu a bine plcut lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care el nu a avut un fiu natural-Noe, ci acest Noe a fost obinut prin tehnica implantului uterin. Povestea acestor manuscrise este identic cu cea din Cartea lui Enoh. 1. Dup ctva timp, Matusalem, fiul meu, ddu o femeie fiului su Lameh 2. Aceasta rmase gravid, aduse pe lume un copil care avea pielea alb ca zpada i roz ca un trandafir; i un pr alb i lung ca lna i ochii de o mare frumusee. De-abia i-a deschis, c ei au inundat cu lumin toat casa, ca strlucirea Soarelui. Reacia lui Lameh a fost fireasc: 3... Atunci Lameh, tatl su, plin de uimire, alearg s-l gseasc pe Matusalem i l-a anunat c are un fiu care nu se poart ca ceilali copii, Acesta nu este un om, a zis el, acesta este un nger din Cer, fr ndoial, elnu este din neamul nostru. (Cartea lui Enoh-CV) Convins c noul-nscut nu poate s fie copilul su, Lameh cere sfatul tatlui i apoi al bunicului, invatul Enoh, in varst de 352 de ani. Enoh il sftuiete pe Lameh s creasc copilul pentru c acesta este ales s supravieuiasc marii judeci potopul. Acest copil care vi s-a nscut va fi singurul care va supravieui marelui dezastru mpreun cu cei trei fii ai si. Cnd toate fiinele umane vor fi nimicite, el singur va fi salvat. . (Cartea lui Enoh CV 15) Astfel, Lameh, dei hibrid de calitate superioar, nu este lsat s aib fii

naturali motenitori ai titlului de patriarh, ci este inzestrat cu un fiu rezultat al implantului uterin. Noe avea s fie capul de serie genetic al actualului P.I.G. desfurat de zei in Orientul Mijlociu i Apropiat. Ca o verificare c Lameh a fost hibrid, in Petru II aflm: ...(Dumnezeu) n-a cruat lumea veche, ci a pstrat numai pe Noe ca al optulea propovduitor al dreptii, cand a adus potopul peste cei fr credin. (II Petru-5). Dac numrm patriarhii de la Adam la Noe ei sunt 10. Dar aa cum spuneam, Adam, fiin de laborator, nu a prsit staia, ci doar factorii lui ereditari au fost adui pe Terra. Lameh de asemenea nu a putu fi un propovduitor al dreptii,el insui fiind nedrept, adic hibrid. De aceea, Noe a fost intr-adevr al 8-lea. Povestea este interesant i prin faptul c emite posibilitatea ca Noe s fie fiu al cerului. Ca s inelegem prin fiu al cerului- fiu de inger sau de brbat tip Adam II - la fel ca Enoh sau ca Matusalem? Au ingerii caliti virile? Pot procrea? S analizm alte poveti ale vremii i apoi s incercm formarea unui rspuns. Biblia consemneaz in aceast etap apariia uriailor pe pmant: n vremea aceea s-au ivit pe pmnt uriaii, mai cu seam de cnd fiii lui Dumnezeu ncepuser a intra la fiicele oamenilor i acestea ncepuser a le nate fii; acetia sunt vestiii viteji din vechime. (Facerea 6-4) Din Biblie, despre aceti uriai nu aflm foarte multe date, dar mai putem deduce cate ceva. Istoria perioadei etapei a II-a a P.I.G. a fost mult subiat de Biseric, de cei ce-au epurat Cartea Crtilor. In primul rand lipsete cartea lui Enoh, scrib ce a trit in aceast perioad. Voi face ins o referire la aceast carte pentru a mai afla ceva despre uriai. ... i iat c paznicii Marelui Sfnt (ai lui Dumnezeu n.a.) m-au chemat pe mine, scribul Enoh i mi-au spus: Enoh, scribul dreptii, dute i anun paznicilor cerului care au prsit naltul cerului, eternul i sfntul loc de edere, care s-au corupt cu femeile aa cum fac fiii oamenilor... Acetia i-au luat femei, fiecare dintre ei -a ales una i a nceput s se spurce cu ea...! Ele au rmas grele i au adus pe lume gigani de trei sute de coi...[8] Iat acum o posibil explicaie a apariiei giganilor: Vino aici (Enoh, n.a.) i ascult ce-i spun. Te vei duce la paznicii cerului care te-au trimis (la mine n.a.) pentru a interveni n favoarea lor i le vei spune: Voi trebuia s servii drept intermediari pentru oameni, nu oamenii pentru voi. De ce ai prsit nlimile cerului etern, ai dormit cu femei, v-ai spurcat cu fiicele oamenilor...i ai dat natere la fii gigani?[8] Etapa a doua a P.I.G. a fost o operaie de mare anvergur ce a cuprins toate continentele. Nu tiu cate baze a avut S.D. in zon, dar cred c nu au fost prea multe. Controlul exercitat in fiecare program iniiat nu a fost foarte mare i nici continuu. Nici nu era nevoie, pentru c logic este ca ingerii s fi practicat serii de implante (de exemplu, o dat pe an pentru femeile din program). Aveau oare ingerii S.D. aptitudini pentru sex in perioada aceea? Apariia uriailor a fost un accident genetic sau un sabotaj al P.I.G.? Vei avea un rspuns ceva mai tarziu, in capitolul dedicat lumii intraterestre. Atunci formula explicaii mai coerente.

Cat erau de inali? Greu de spus. In orice caz, nu cred c au avut trei sute de coi, adic aproape 150 m aa cum ne spune Enoh. Dimensiunea somatic actual a populaiilor Terrei permite unor populaii s se considere pitice fa de altele. Dac aezm un pigmeu african de 1 m lang un baschetbalist din N.B.A., avem o astfel de situaie. Chiar i biologia pigmeului african cu speran la via de 38-39 de ani i maturitate sexual la 7-8 ani este total diferit de cea a unui scandinav, spre exemplu. i asta putem observa aici , la noi acas. Argumentele biblice nu se rezum numai la versetul amintit deja din Facerea cap.6. In cartea lui Baruh 26;28 aflm c uriaii cei vestii, inali de statur i iscusii in rzboi ... pierit-au pentru c n-au avut nelepciune.... In capitolul dedicat metaforizrii P.I.G. vei gsi inelepciunea asimilat cu compatibilitatea A.D.N.M.N. Cartea lui Baruh, scris in anul 604 i.e.n. a fost epurat; ea coninea i un recensmant al uriailor. Textul original spune: Domnul a adus potopul pe pmant i a nimicit orice fiin, inclusiv cei patru milioane nouzeci de mii de gigani. Apa a depit cu cincisprezece coi cei mai inali muni.[8] Informaia este extraordinar; ea face din populaia uriailor o populaie distinct, compact. Faptul c avea un recensmant ne demonstreaz c i tehnologic era destul de avansat. S fie oare uriaii cei ce au construit edificiile megalitice de acum mii de ani? Populaia uriailor, dei distrus in mare parte datorit potopului a pstrat multe exemplare inc cel puin dou mii de ani dup potop. Dup ieirea poporului evreu din Egipt iscoadele trimise pentru investigarea teritoriului viitorului stat iudaic aduc veti: Acolo am vzut noi i uriai, pe fiii lui Enac, din neamul uriailor; i nou ni se prea c suntem fa de ei ca nite lcuste i tot aa le pream i noi lor. (Numerii13-34) Raportul de dimensiune somatic intre uriai i evrei prezentat de versetele de mai sus ne face s-i dm dreptate lui Enoh care preciza la 300 de coi inlimea acestei populaii. Numai c, circa 400 de ani mai tarziu de evenimentul de mai sus avem o descriere concret a unuia dintre puinii uriai ce mai rmseser la mai bine de 2000 de ani de la potop ... Goliat din Gat ... era la statur de ase coi i o palm- aproximativ 3 m. (Regi 17-4) Echipamentul lui Goliat prezentat amnunit corespunde dimensiunilor din text. Am vzut Micene in Grecia. Aceast cetate din Peloponez este total diferit de cetile greceti ca arhitectur, concepie, vechime. Se apreciaz c Micene a fost construit acum 5.500 de ani de o populaie ce incerca s se apere de atacurile susinute ale uriailor. C aceast populaie practica trepanaia craniului i avea rezultate avansate in tratamentul cancerului, este mai puin important pentru lucrarea de fa. Uriaii sunt prezeni i in legendele Olimpului i in epopeea lui Ghilgame i in toate miturile popoarelor contemporane cu ei. Spturile arheologice din ultimii 50 de ani au scos la iveal alturi de arme i unelte ce puteau aparine unor gigani (Siria, Maroc), chiar i scheletele unor oameni de 3,5-4 m inlime (Java, sudul Chinei, Transvaal, Mexic). Studii elaborate special in problematica giganilor stabilesc tiinific astzi existena lor in perioada in care miturile ii descriu. Doctorul

Burkhalter de la Societatea Francez de Preistorie nu are indoieli in acest sens. Totui se pare c o enigm a enigmelor exist: arheologii au dezgropat in Siria la 6 km de Safita, arme de silex cantrind 3,8 tone = 3800 kg. Dimensiunile acestor arme ne fac s punem din nou in balan descrierile giganilor fcute de Enoh i de primele iscoade ale evreilor in Orientul Apropiat. Astfel de dimensiuni uriae, de 140-150 m inlime, sunt in afara oricrei logici. Dar nu totul trebuie s fie logic. Trebuie gsit un rspuns s stea in picioare. Putem spune c argumentele in favoarea existenei uriailor din vechime sunt istorice, biblice, arheologice i mitice. Ipotez: S fie oare giganii un produs de inginerie genetic al inginerilor lui Satana, scindai din S.D.? S fi avut ei scopul limitrii P.I.G. desfurat de S.D. pe Terra? Oricare ar fi rspunsul, oricare ar fi fost dimensiunile exacte ale acestor gigani, este clar c ei trebuiau distrui. Aruncand o privire asupra Terrei, Dumnezeu i-a privit lucrarea i s-a luat cu mainile de pr : a cutat Domnul Dumnezeu spre pmant i iat, era stricat, cci tot trupul se abtuse de la calea sa pe pmant (Facerea 6-12). Este intr-adevr greu s-i recunoti greelile, mai ales cand eti intr-o funcie... i... enervat de fapt pe propria persoan decide: Sosit-a inaintea feei Mele sfaritul a tot Omul, cci s-a umplut pmantul de nedreptile lor i iat eu ii voi pierde de pe Pmant. (Facerea 6-13) i cu aceasta, dup o etap de 2262 de ani, S.D. ajunge in apropierea punctului de plecare: un singur om cu duh dttor de via, adic cu echipament genetic tip Adam II salvat impreun cu familia sa de la un cataclism indus de S.D., urma s promoveze caracterele genetice ale ingerilor in etapa a III-a a P.I.G. Dimensiunea distrugerii propriei lucrri urma s fie uria. Noul inginer ef al proiectului Terra (vechiul fusese destituit pentru incompeten) decide un cataclism pe pmant potopul. Am discutat despre aceast operaiune tehnic deja in capitolul destinat energiilor navelor S.D. Inainte ca furia apelor s fie declanat, Noe este chemat la ingerul ef cu logistica, care ii ofer planurile pentru corabia salvatoare. 14. Tu ns s-i faci o corabie de lemn de salcm. n corabie s faci desprituri i smolete-o cu smoal pe dinuntru i pe dinafar. 15. Corabia s o faci aa: lungimea corabiei s fie de trei sute de coi (144 m n.a.) limea ei de cincizeci de coi (24 m), iar nlimea ei de treizeci de coi (14,4 m n.a.) 16. S faci corbiei o fereastr la un cot de la acoperi, iar ua corbiei s o faci ntr-o parte a ei... s faci ntr-nsa trei rnduri de cmri: jos, la mijloc i sus. (Facerea 6) Probabil c i dumneavoastr ai citit despre studiile moderne, asistate de computer, elaborate astzi in lume, care dovedesc c nava de salvare a lui Noe avea dimensiunile ideale pentru a rezista furtunilor. Dimensiunile alese confer vasului cea mai bun stabilitate i rezisten la impactul cu furia apei. Dac Noe a avut un ajutor important in proiectare, cred c ajutorul a fost pe msur i in execuie. Dei pare destul de ilogic, ca o poveste de adormit copiii, totui, aceast corabie a existat. Resturile ei au fost descoperite exact acolo unde indic Biblia in munii Ararat. Iar n luna a aptea, n ziua a douzeci i aptea lunii acesteia, s-a

oprit corabia pe munii Ararat. (Facerea 8-4) Mi s-ar fi prut mai simplu ca Noe, familia sa i alte personaje cu zestre genetic valoroas s fi fost protejate la una din bazele ingerilor pe perioada potopului. Nu avem prea multe informaii despre ceea ce tiau s fac hibrizii mei acum aproximativ 5.000 de ani. Cert este c prin transfer tehnologic in areal inchis au reuit s fac multe, chiar i celebra corabie lung de aproape 150 de metri. Noe a luat pe corabie soia, cei trei fii impreun cu soiile lor i cate o pereche din fiecare specie de animal din arealul su pentru a putea reinsmana viaa dup retragerea apelor. Conform Bibliei acest grup de 8 oameni este singurul grup ales, protejat voit de S.D. Restul erau in voia soartei. ...in zilele lui Noe... puine suflete, adic opt, s-au mantuit prin ap. (I Petru 3-20) Este foarte posibil ca i alte populaii din insule compatibile A.D.N. cu ingerii S.D. s fi fost protejate intr-un mod nedescris de Biblie ( de exemplu prin retragerea in zone inalte). De exemplu, miturile chineze descriu salvarea lui Fuxi i a Nuwei fiine cu echipament genetic echivalent celui al lui Noe, care aveau s reinsmaneze viaa dup retragerea apelor. Tbliele de lut sumeriene povestesc cu lux de amnunte evenimentele legate de potop. Eroul Ziusudra (Utnapitim in acadian) este salvat de ctre zeul Enki al Lumii Inferioare, impotriva deciziei votului celorlali zei. La fel ca in povestea biblic, Utnapitim primete indicaii exacte cu privire la construcia corbiei: Corabia ce o vei construi / Msurile ei i le voi da eu. (Tbliele de lut sumeriene) [9] Zecharia Stichin demonstreaz c sofisticata corabie era de fapt un submari. Potopul este prezent in sute de mituri ale tuturor popoarelor cu istorie veche, de pe toate meridianele. Citii miturile! Cum civilizaiile vechi, ca i cele moderne de fapt, s-au dezvoltat pe malul mrilor i oceanului planetar, multe dintre ele au putut fi distruse. Mai puin au avut de suferit populaiile continentale. Acestea aveau s beneficieze de un tratament mult mai puin ecologic in etapa urmtoare a P.G.I. Ce a realizat potopul? Cred c putem sistematiza: -reducerea semnificativ a populaiei Terrei; -distrugerea in mare parte a populaiilor nedorite, diferite din punct de vedere genetic, printre care, evident, giganii; -realizarea unui raport intre populaia insulelor compatibile A.D.N. cu ingerii S.D. i restul populaiei Terrei, in favoarea primului grup; -protecia fiinelor cu echipament genetic tip Adam II i a familiilor lor. Ce a realizat etapa a doua a P.I.G.? Cred c nu a realizat prea mult pentru o etap lung de 2262 de ani. cest lucru se explic in primul rand prinapariia uriailor fie ca o eroare de program S.D. fie aa cum am mai presupus ca o aciune a lui Satana de contrapondere la P.I.G. Oricum, P.I.G. in aceast etap nu a curs in direcia dorit de S.D., motiv pentru care dup 2262 de ani se recurge la tergerea parial a programului i cu pstrarea fiinelor tip Adam II Eva II. Potopul a fost o operaiune tehnic destul de exact, a fost un potop bine monitorizat, ce a urmrit rezultate destul de exacte, de asemenea. Practic, programul trebuia reluat. 39... ei tiu din ce i-am fcut Noi

40. i jur pe Domnul rsritului i al apusului c Noi suntem n stare 41. Ca s schimbm mai buni n locul lor i nimenea nu ne poate opri. (Sura treptelor LXX) Dezarmant, nu? Trebuie s v spun c sura treptelor este valabil pentru oricare din etapele P.I.G., inclusiv pentru cea care ne aflm. Asta este! Trebuie s incercm s nu ne pese! Etapa a treia a P.I.G. Potop Iacov (Israel) 1232 ani Aceast etap incepe imediat dup incetarea potopului i constituie etapa premergtoare, formrii poporului evreu. Apele retrase au distrus in mare parte populaiile nedorite, ins au murit i muli dintre hibrizii valoroi pentru program. Totui, datele problemei sunt altele acum; in unele arii geografice hibrizii mei sunt chiar majoritari. Ei vor constitui baza terenului genetic extins pe care se vor crea noile insule A.D.N. cu compatibilitate crescut cu populaia cereasc. Capitolul 10 al Genezei informeaz scurt i concis c popoarele Orientului Apropiat i Mijlociu s-au format din cei 8 oameni coborai din corabia lui Noe, ce aveau caractere genetice asemntoare. Acest lucru nu s-ar fi putut intampla fr prezena in teritoriile respective a unui bogat sortiment de hibrizi deja compatibili A.D.N. cu cei 8. Copiii lui Noe i urmai acestora au construit toate cetile importante din zona mai sus amintit din Fenicia Sidon , Tir, pan in Mesopotania Ninive de exemplu, pan in Babilonia Babilon, Eveh, pan in Gaza i spre viitoarea mare moart Sodoma, Gomora, Adna, Teboim i altele. Cu toii: filisteni, canaaneni, fenicieni, babilonieni, suntem informai in cap.10 c sunt urmaii lui Noe. Aria de omogenizare genetic este extrem de intins i cuprinde zona geografic in care astzi se afl Liban, Siria, Israel, Iordania, Irak i o parte din alte state. Descendenii lui Noe reuesc s ridice standardul genetic al acestor populaii avand asigurarea logistic cu care ne-am obinuit deja. Cred c nu trebuie s mai insist in calcule ca, pornind de la cei 8, s-i inmulesc pe hartie i s demonstrez c in sute de ani au putut genera fiecare sute de mii de hibrizi de calitate superioar. Innobilarea genetic s-a desfurat prin metodele obinuite: - insmanarea multor femei de ctre un singur individ valoros genetic; - consangvinizare; - mariaj controlat, dirijat; - implanturi uterine in mas, cu material genetic controlat, compatibil cu ingerii. Aceste metode s-au practicat cu intensitate diferit urmrindu-se de fapt dou programe importante: 1. Un program riguros, bine urmrit i consolidat ce a avut drept scop pstrarea unei linii pure, a unui arbore genealogic important ce avea s dea natere ulterior poporului evreu. II. Un program mai puin riguros privind standardizarea A.D.N. a populaiei unei arii geografice extinse. I. Programul ce avea drept scop crearea poporului riguros compatibil A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. a continuat pe linia lui Sem, unul dintre cei trei fii ai lui Noe, despre care tim c este echivalentul genetic al lui Adam II. La arborele genealogic ce urmeaz, vei constata scderea

progresiv a duratei vieii indivizilor i implicit intinerirea varstei de maturitate sexual. S urmrim seria: 10. Iat acum istoria vieii neamului lui Sem: Sem era de o sut de ani, cnd i s-a nscut Arfaxad, la doi ani dup potop. 11. Dup naterea lui Arfaxad, Sem a mai trit cinci sute de ani i a nscut fii i fiice i apoi a murit. 12. Arfaxad a trit o sut treizeci i cinci de ani i atunci i s-a nscut Cainan. Dup naterea lui Cainan, Arfaxad a mai trit trei sute treizeci de ani i a nscut fii i fiice i apoi a murit. 13. Cainan a trit o sut treizeci de ani i atunci i s-a nscut elah. Dup naterea lui elah, Caian a mai trit trei sute treizeci de ani, i a nscut fii i fiice i apoi a murit. 14. elah a trit o sut treizeci de ani i atunci i s-a nscut Eber (.a.m.d.) 26. Terah a trit aptezeci de ani i atunci i s-a nscut Avraam, Nahor i Haran. 27. Iar spia neamului lui Terah este aceasta: lui Terah i s-au nscut Avraam, Nahor i Haran; lui Haran i s-a nscut Lot. Observaii asupra celei de-a treia serii genetice: Opinia mea este c aceasta e prima serie adevrat sau mai apropiat de adevr, tatl i fiul prezentai de Biblie fiind in general, cu unele excepii, naturali. Observm scderea brusc a duratei vieii descendenilor de la cei 950 de ani ai lui Noe, la 600 de ani Sem, pentru ca apoi, spre sfaritul seriei, durata de via a acestor fiine s scad sub 200 de ani. Versetul biblic privind diluia caracterelor iniiale, pan la varsta final medie de 120 de ani, incepe s se implineasc. Trebuie inut cont c Noe avea caracterele genetice ale lui Adam II. El a beneficiat de terapie genetic ce viza i blocarea genelor imbtranirii cu rezultatul spectaculos concretizat intr-o via de peste 900 de ani pmanteti. Noe venea dintr-o etap in care nici nu se poate vorbi de mariaj controlat, ci mai degrab de principiul taurului comunal. In etapa precedent patriarhii nu aveau o femeie sau 5 femei sau 10, ci menirea lor era s insmaneze sute de femei pe parcursul unei perioade cat mai lungi. Ei erau pilonii insulei A.D.N. cu compatibilitate crescut. In etapa a treia acest principiu cade, nu mai este atat de necesar, iar progresul social al insulelor A.D.N. nu mai permite astfel de artificii. De aceea, progresiv, se renun la principiul taurului comunal in favoarea mariajului controlat. Scderea duratei vieii in etapa de fa nu se datoreaz unor caractere genice mult diluate fa de ascenden, ci mai degrab diferenei cu care genele imbtranirii sunt tratate dedata aceasta, lipsei terapiei genetice. Dac in zona mai indeprtat a seriei, cea caracterizat totui de durate mai lungi ale vieii, nu beneficiem de nici un nume de femeie, asta se intampl pentru faptul c trecerea de la principiul etapei precedente la mariajul controlat s-a fcut progresiv. In zona caracterizat de mariaj controlat scderea duratei vieii devine avantajoas pentru program. Numrul mic de femei pe care il poate avea fiecare descendent este compensat prin intinerirea varstei de maturitate sexual a descendenilor i prin propagarea in progresie geometric a caracterelor genice dorite prin aceti descendeni. Asigurarea unei zone genetice corespunztoare descendenilor se face

deseori prin consangvinizare. De multe ori, aceasta ins nu este real ci, in acel nod genetic suntem avertizai de fapt asupra unui implant uterin. Nu este ins o regul. In cadrul seriei fiecrui exponent al arborelui genealogic ii este precizat un singur fiu, dar doctrina de-a avea cat mai muli fii i fiice cu femeile predestinate, valoroase din punct de vedere genetic nu fusese abrogat. Prin predestinare se inelege fie orientarea mariajului fcut chiar de inginerul genetician extraterestru pentru arborele genealogic principal trunchi, fie de preoi iniiai in legile segregrii caracterelor pentru periferie ramurile mai indeprtate ale acestui arbore. Tabloul vremii ne infieaz primele orae stat in care locuiesc comuniti restranse de familii extinse. In cadrul acestor orae controlul genetic, mariajul controlat este mult mai uor de realizat. In acest stadiu este urmrit evoluia unui arbore genealogic ce-i intinde ramurile in teritorii extinse, unde, aceste ramuri se intreptrund cu ali arbori genealogici mai puin riguroi, ce aparin unor programe asemntoare. In mijlocul acestui areal extins, in zona geografic de maxim compatibilitate A.D.N. cu ingerii S.D., urma s fie implantat poporul evreu. Pentru observaii suplimentare la aceast etap, ne intoarcem la trunchiul arborelui genealogic. Constatm c lui Avram i se hrzete o femeie stearp. Este un artificiu tehnic des folosit in Biblie. De fiecare dat cand inginerul genetician dorete revigorarea arborelui genealogic cu echipament genetic superior recurge la tehnica implantului uterin i nu avertizeaz asupra acestui lucru predestinand unui exponent al seriei o femeie stearp. Incapacitatea acestei femei de a nate era bineineles indus. De exemplu una dintre tehnici ar fi putut fi legarea, secionarea, trompelor uterine. Aceste femei, culmea, vor nate foarte tarziu, dup instalarea menopauzei. biei cu caractere genetice i aspect somatic uor modificat, ce aveau s revigoreze arborele genealogic. Aceste implanturi, dei valoroase genic, nu vor da natere unor fiine cu durat a vieii superioar contemporanilor lor, deoarece noile condiii ale sfaritului de etap a IIIa: - relativ omogenitate genic a insulelor A.D.N.; - organizarea social in orae state; - limb distinct; - mariaj controlat cu numr limitat de femei, nu mai fceau necesar terapia de blocare a genelor imbtranirii. S urmrim acum, cum au venit pe lume copiii lui Avraam. Capitolul 17 din Facerea ne lmurete pe deplin. Personaj biblic important, adevrat nod genetic al neamurilor. Avraam, inaintat in varst nu avea copii de la femeia sa Sarai. Cand Avraam ajunge la varsta de 99 de ani, contient c nu i-a indeplinit misiunea de printe al neamului de importan major pentru S.D., merge la inginerul genetician ef de program s intrebe dac mai este de fcut ceva. Domnul ii promite: ...o voi binecuvanta (pe Sarai) numit de acum Sarra i-i voida din ea un fiu...(13) Contrariat Avraam a ras zicand in sine: E cu putin oare s mai aib fiu cel de o sut de ani? i Sarra cea de nouzeci de ani este cu putin s mai nasc? (17) 19. Iar Dumnezeu i-a rspuns lui Avraam: Adevrat, ns i Sarra , femeia ta, i va nate un fiu i-i vei pune numele Isaac i Eu voi ncheia

cu el legmntul Meu. 20... l voi crete i-l voi nmuli foarte, foarte tare; doisprezece voievozi se vor nate din el i voi face din el popor mare. 21. Dar legmntul Meu l voi ncheia cu Isaac, pe care-l va nate Sarra la anul, pe vremea aceasta! (Facerea 17) Am aflat deci, de hotrarea inginerului genetician ef de a implanta Sarrei un ovul fecundat cu sex masculin, evident cu caractere genice superioare, adaptat atat zestrei genetice a mamei pentru ca aceasta s poat purta sarcina, cat i structurii genetice a arealului geografic respectiv. Isaac, conform celor spuse de Domnul, ar fi urmat s fie capul de serie al celor 12 familii ale lui Israel. Inginerul genetician ef ii trimite ingerii, celebrul echipaj spaial despre care am mai scris la capitolul legat de tehnic, echipaj ce formeaz sfanta treime de la stejarul Mamvri. Ei practic implantul uterin. 9. i l-au ntrebat Oamenii aceia: Unde este Sarra, femeia ta? Iar el rspunznd, a zis: Iat, n cort! 10, Zis-a unul: Iat, la anul pe vremea asta am s vin iar la tine i Sarra, femeia ta va avea un fiu. Iar Sarra a auzit de la ua cortului, de la spatele lui. 11. Avraam i Sarra ns, erau btrni, naintai n vrst i Sarra nu era n stare s zmisleasc (era la menopauz n.a.). 12. i a rs Sarra n sine i i-a zis: S mai am eu oare aceast mngiere acum, cnd am mbtrnit i cnd este btrn i stpnul meu? 13. Atunci a zis Domnul ctre Avraam: Pentru ce a rs Sarra n sine i a zis : Oare cu adevrat voi nate btrn cum sunt? 14. Este oare ceva cu neputin la Dumnezeu? La anul pe vremea aceasta am s fiu pe la tine i Sarra va avea un fiu! (Facerea 18) 1. i a cutat Domnul spre Sarra cum i spusese i i-a fcut Domnul Sarrei, cum i fgduise. (i l-a implantat in uter pe Isaac n.a.) 2. i a zmislit Sarra (nici vorb de Avraam n.a.) i a nscut lui Avraam fiu la btrnee, la vremea artat de Dumnezeu.(Facerea 21) Tatl Varsta tatlui Durata vieii Durata la natere a tatlui etapei primului fiu Noe 950 500 Sem Ham Iafet Potop 22 Arfaxad 465 135 135 130 Cainan 460 130 130 134 elah 460 130 130 132 Eber 504 130 134 79 Peleg 339 70

130 100 Ragav 339 60 132 ---Serug 330 1232 130 Iacov Nahor 204 (Israel) 79 Terah 205 70 Avraam Nahor Haram 175 100 Isaac 180 60 Iacov (Israel) 147 Poate c v-am plictisit cu aceast zmislire artificial descris de Biblie, dar este primul implant uterin prezentat explicit i este important. Nu are nevoie de comentariu larg, cel puin pentru mine totul este clar. Remarc doar c Sarra a nscut dup un an; sarcina a depit nou luni, caracterele genetice ale lui Isaac fiind modificate. Rareori au loc descrieri pe larg ale implanturilor uterine. De obicei suntem doar avertizai asupra lor prin precizri asupra sterilitii unor femei biblice (cutare era stearp) sau avertizarea vine de la formularea i a primit fiu de la Domnul... Pentru a fi i mai clar, primim precizri suplimentare in capitolul Romani al Noului Testament, cap.9: 8. ...Nu copii trupului (cei naturali n.a.) sunt copiii lui Dumnezeu, ci fiii fgduinei se socotesc urmai. 9. Cci al fgduinei este cuvntul acesta: La anul pe vremea aceasta: voi veni i Sarra va avea un fiu. Este clar sper, copiii lui Dumnezeu sunt cei rezultai ai implantului uterin. De prisos s mai menionez c ingerii aveau o banc de factori ereditari bine dotat cu gamei recoltai de la hibrizi de la toate generaiile superioare ale primelor hibridri. Din multitudinea de sortimente de gamei ingerul genetician alegea pentru fecundaia in eprubet gameii cei mai adaptai atat intre ei, cat i zestrei genetice a mamei purttoare de implant. Se pare c, fie ceva nu a fost in regul cu zestrea genetic a lui Isaac, fie alte motive legate de ameliorarea patului genetic au prelungit cu inc o generaie momentul apariiei celor 12 voievozi. Aa se face c Isaac va fi doar bunicul celor 12. Avraam i familia locuiau in acele vremuri in ara Canaan i se pare c erau singurii din acea zon cu caractere genetice superioare, mai apropiate de cele ale ingerilor. De aceea, la varsta de 40 de ani, Isaac este sftuit de Sarra, s mearg in Mesopotamia la rude! pentru a-i gsi o soie cu gene pe msur. 3. Jur-mi pe Domnul Dumnezeul cerului i pe Domnul pmntului c fiului meu Isaac nu-i vei lua femeia din fetele Canaanenilor, n mijlocul crora triesc eu. 4. Ci vei merge n ara mea, unde m-am nscut eu, la rudele mele i vei lua de acolo femeie lui Isaac, fiul meu. (Facerea 24)

Aflm de la Avraam c mariajul acestor exponeni ai seriei era controlat: ... Domnul Dumnezeu, naintea Cruia umblu, va trimite cu tine pe ngerul Su, va binecuvnta calea ta i vei lua femeie pentru feciorul meu din rudele mele i din casa tatlui meu. (Facerea 24-40) Isaac, la varsta de 40 de ani, merge in Mesopotamia i ia de soie pe Rebeca, fata lui Batuel, fiul lui Nahor, pe care i l-a nscut Milca. Nahor era fratele lui Avraam. Deci, Isaac se cstorete cu nepoata de bunic al lui Nahor, fratele tatlui su. Culmea culmilor! Ca un fcut, de parc toat seria ar fi fals, ai ghicit i Rebeca era stearp. Ca de obicei ins, aceast problem apare tocmai pentru a fi rezolvat la superlativ de ctre inger: ...s-a rugat Isaac Domnului pentru c, Rebeca, femeia sa era stearp i l-a auzit Domnul i femeia lui, Rebeca a zmislit. (Facerea 25-21) Sarcina Rebeci a fost gemelar bivitelin, ingerul a plantat doi zigoi cu caractere genetice diferite, parc special s ne demonstreze c in acest domeniu este atotcunosctor. Chiar se laud cu reuita implantului: n pntecele tu sunt dou neamuri i dou popoare se vor ridica din pntecele tu; un popor va ajunge mai puternic dect cellalt i cel mai mare va sluji celui mai mic! (Facerea 25-23) Poporul mic, dar puternic este poporul evreu intens compatibil cu ingerii, iar cel mare i slab este patul A.D.N. al celui dintai ... arabii. Biblia subliniaz diferenele dintre cei doi gemeni: 25. i cel dinti care a ieit era rou i peste tot pros ca o pielicic i i-a pus numele Isav 26. Dup aceea a ieit fratele acestuia, inndu-se cu mna de clciul lui Isav; i i s-a pus numele Iacov. Isaac era ns de aizeci de ani cndi s-au nscut acetia din Rebeca. (Facerea 25) Povestea este scris cu talc. Era normal ca mai intai s se nasc Isav tatl arabilor i apoi Isaac elementul intens compatibil, deoarece intotdeauna intr-un astfel de program mai intai se organizeaz patul A.D.N. i apoi se inser elementul genetic de maxim interes. Fr un pat genetic adecvat acest ultim element nu poate supravieui. De aceea Isaac se ine la natere cu mana de clcaiul lui Isav. Acest tip de analogie reprezint deseori sarea i piperul Bibliei. Poate v intrebai de ce a mai fost necesar ca Isaac s fac drumul in Mesopotamia dac soia sa a nscut in urma unui implant uterin? Vd urmtoarele rspunsuri: 1. Arborele genealogic intens compatibil cu ingerii, axul central al P.I.G., era de fapt cu mult mai extins, cuprinzand alturi de Palestina, Fenicia, Libanul i Siria, intreaga Mesopotamie. La o cercetare atent a textelor sumeriene inscrise pe tblie de lut iese la iveal o civilizaie exploziv, nscut parc din nimic, rod al aciunii zeilor. Dup potop, descris remarcabil de vechii sumerieni, asirienii ii venerau pe cei provenii din smana de dinainte de potop [10]. Ei aveau s constituie baza genetic a viitoarelor orae i sate, de fapt, orae genetic inchise, uluitoarele Nippur, Sippar, Larsa, Ur, Laga, Eridu, Ninive, Babilon, Sidon, Tyr i altele. Oraele mai sus numite au constituit axul central al unui alt P.I.G. dezvoltat in paralel cu programul evreu, de ctre ingerii scindai din S.D. Ameliorarea genetic a patului A.D.N. s-a realizat

simultan in tot Orientul Apropiat i Mijlociu. Pasul urmtor a fost naterea celor doi arbori genealogici intens compatibili cu ingerii S.D. in Canaan i in Mesopotamia. Iniial, in aceast etap a P.I.G., cei doi arbori au fcut schimb de gene sau chiar au fost contopii la baz. De aceea fiii lui Terah, -Avraam, Nahor i Haran au locuit diferite segmente temporale atat in Canaan cat i in Mesopotamia, insmanand de-a lungul vieii lor o mulimr de femei, de asemenea valoroase genetic, din cele dou arii geografice. Terah a locuit in Ur, apoi in oraul Haran (oraul Mari). Fiii si au locuit in Mesopotamia, cu excepia lui Avraam care a fcut naveta intre cele dou teritorii, in scopul iniierii unui P.I.G. riguros in Canaan. In aceast ordine de idei, se pare c baza genetic preluat primordial ii are originea in Mesopotamia. Acolo Isaac avea s gseasc femeia ideal ... increngturii genetice. Calitile, echipamentul genetic al Rebeci fcea posibil implantarea unui embrion (unor embrioni) cu echipament genic foarte apropiat de cel al ingerilor S.D. O femeie ca aceasta nu prea era de gsit in Canaan. Un astfel de implant practicat la o femeie genetic indiferent s-ar fi putut solda cu un avort genetic. 2. Membrii familiei nu realizau irealitatea consangvinizrii, de aceea fceau din consangvinizare, un principiu, un mod de a pstra caracterele genetice ale familiei. 3. Povestea este construit special ca noi s observm toate aceste legturi, implanturi, arbori genealogici i s ne batem capul cu ele. Iacov, unul dintre cei doi embrioni implantai in uterul Rebeci avea s fie tatl celor 12 familii ale viitorului popor evreu. Ghilimelele semnific modalitatea de venire pe lume a celor 12 tehnica implantului uterin. Practic, de numele lui Iacov, cel ce va fi numit mai tarziu Israel, este legat formarea poporului evreu, eveniment ce pentru mine echivaleaz cu a patra etap a P.I.G. Despre venirea pe lumea lui Isaac i a lui Iacov semnele Coranului abund. Aleg pe cele mai semnificative: 72. i Noi i-am dat lui (Avraam n.a.) n dar pe Isaac i pe Iacov i pe toi i-am fcut cinstii (compatibili A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. n.a.) 73. i Noi i-am fcut pe ei prototipuri ca s ocrmuiasc dup porunca noastr... i ei ne-au fost servi. (XXI Sura profeilor) Dac cuvantul prototipuri este tradus corect, este cel mai tehnic cuvant din scrierile vechi. Descrie cu exactitate obiectivul S.D. Iat o alt exprimare: ... Noi ii ddurm (lui Avraam) pe Isaac i pe Iacov i ddurm urmailor lui profeia i scriptura; i Noi ii ddurm rsplata lui in lume de acum, iar in lumea de apoi va fi intre drepi (XXIX Sura pianjenului 26) Tehnica implantului uterin, des folosit in aceast perioad este explicat pe larg in cap. Galateni-4, ca modalitate de venire pe lume a lui Isaac: ... Avraam a avut doi fii: unul din femeia roab i altul din femeia liber.(22); ... cel din roab s-a nscut dup trup (copil conceput i nscut natural n.a.), iar cel din cea liber s-a nscut prin fgduin (implant uterin n.a.). (23) Explicaiile continu prin analogii interesante, asupra crora nu insist. Cred c v este destul de clar. II. Biblia ne spune in capitolul 10 al Facerii cum au migrat urmaii

lui Noe, nepoii i strnepoii si pentru a forma popoare, pentru aridica standardul genetic al unei zone intinse, conform dorinelor i planurilor ingerilor. De exemplu: Din Canaan s-au nscut: Sidon intai nscut al su, apoi Het, Iebuseu, Amareu, Ghergheseu, Heveu, Argheu, Sineu, Armadeu, emoreu, Hamateu. Mai pe urm neamurile canaanene s-au rspandit. (Facerea 10-15; 16; 17; 18) Ce observm? Aceste denumiri de fii, nepoi ai lui Noe, sau strnepoi are mai puin importan, deineau un important bagaj genetic asemntor lui Noe. In prima parte a acestei etape, atunci cand inc funciona destul de bine principiul taurului comunal, aceti indivizi valoroi genic au format insule A.D.N. cu femeile populaiilor rmase. Foarte probabil brbaii acelor populaii au fost ucii. Vei vedea in etapele urmtoare c practica epurrii in scopuri nobile a fost folosit des. De aceea, aceti indivizi au dat numele unor orae-state, ceti, unor mici popoare ce ocupau arii foarte restranse. Vom vedea c peste 1500-2000 de ani poporul evreu riguros compatibilizat genetic cu ingerii S.D. aveau s lupte pentru teritorii i mai ales pentru supremaie numeric tocmai cu aceste popoare formate din insulele A.D.N. trecute, iniiate de urmaii lui Noe. De ce? Pentru c zestrea genetic adus de acetia, nu a ridicat suficient standardul genetical acestor populaii, care se vor numi fiecare dup tatl su; privii versetele amintite mai sus Iebusei, Amorei, Gherghesei, Hevei i alte neamuri canaanene (de la Canaan fiul lui Ham i nepotul lui Noe). Biblia ne ofer un tablou al vremii destul de cuprinztor. Depinde numai de noi dac reuim s vedem detaliile sau nu. In programul de standardizare, de omogenizare a A.D.N. al populaiilor Orientului Mijlociu i Apropiat, ingerii au incercat pe cat posibil, evitarea greelilor etapei anterioare. In acest scop au recurs la un artificiu tehnic foarte eficient: amestecarea limbilor Pmantului. Lingvitii sunt astzi de acord c in vremuri strvechi exista o singur limb, probabil cu mai multe dialecte. Asemnri lingvistice se gsesc astzi intre limbi aparinand unor populaii indeprtate geografic. Poate cele mai aparent inexplicabile asemnri sunt intre limbile tibetan i sioux sau chiar intre elemente ale limbii romane i unor triburi amerindiene din Peru, ce triesc in semislbticie (studiu fcut in anii trecui de lingviti romani). i dac tot vorbim despre romani, menionez c dr. Napoleon Sevescu demonstreaz magistral c urmaii dacilor nu au imprumutat o limb latin, ci romanii strlucii urmai ai lui Enea din Troia, au adus cu ei in Dacia o limb tracic mult asemntoare celei vorbite de daci. Acesta este motivul aa-zisei lipse a cuvintelor dacice din limba roman. Iat ce aflm din Biblie despre inceputurile segregrii lingvistice: ... a zis Domnul: Iat, toi sunt de un neam i de o limb... s ne pogoram i s amestecm limbile lor, ca s nu se mai ineleag unul cu altul. Evenimentul a avut loc in Babilon: ...acolo a amestecat Domnul limbile a tot pmantul i de acolo i-a imprtiat Domnul pe toat faa pmantului (Facerea 11-6; 7; 9) i este extrem de important pentru c limba ii d aparena la un grup, la o populaie, la o familie extins, cu anumite caractere inclusiv genetice. Atunci cand dezvoli un P.I.G., limba te ajut extrem de mult in controlul hibridrilor cu populaiile de alt

neam. Este un motiv foarte serios, acela de a da o limb distinct poporului ales, poporului cruia ii construieti in fond genetic aparte. Limba a fost unul din principalele instrumente de control al P.I.G. i astzi tim bine c atat limba cat i scrisul evreilor sunt cu totul aparte, nu pot fi incadrabile in nici un grup lingvistic. Se pare c exist asemnri intre ebraic i limba ingerilor S.D. Argumentele in acest sens sunt ins numai de ordin profetic. Sunt convins c pe lang posibilitatea de a transmite mesaje telepatice intr-un limbaj universal, ingerii S.D. dein i o limb vorbit. Modalitatea tehnic in care s-a fcut imprirea limbilor pmantului este o enigm pentru mine. Poate lingvitii ar putea spune cate ceva in acest sens. Limba a ajutat mult la separarea populaiilor, a grupurilor A.D.N. de diverse grade de compatibilitate cu cei din P.I.G. riguros. Este foarte interesant c trunchiul principal al arborelui genealogic nu este implantat intr-o singur zon geografic, ci pe o arie foarte intins intre Canaan, Mesopotamia i alte zone. Acest fapt se intampl pentru c toi membrii acestui arbore au avut dubl funcie: 1. de a dezvolta trunchiul principal al arborelui genealogic creat, mai departe in timp; 2. de a extinde geografic arborele dand numeroase ramuri hibride de diverse grade. De exemplu aflm despre Avraam c, dup ce Sarra a murit la varsta de 127 de ani (Avraam avea 137 de ani in acel moment), i-a luat o alt femeie cu numele Chetusa, tot din inutul Canaan. Aceasta i-a nscut 6 fii, capi de serie in teritoriul Canaan. In afar de aceast femeie Biblia ne spune c Avraam a mai avut multe "iitoare" cu care a zmislit fii i fiice. Este cel puin dubios pentru un brbat care pan la 137 de ani nu a avut nici un copil natural, s "toarne" brusc dup aceast varst 6 biei. M rog, hai s credem, cci altfel m vei acuza c vd peste tot numai implanturi uterine. Haidem s-i considerm pe toi cei 6 biei (de ce tocmai biei?) copii naturali ai lui Avraam i s-l considerm pe acesta, aa cum o face i Biblia, "tat de popoare". Afirmam c pan la 137 de ani Avraam nu a avut copii. S-ar putea s fi avut cu "iitoarele", in orice caz nu a avut nici cu Sarra i nici mcar cu Agar, slujnica egipteanc. Povestea lui Ismael, nscut din Agar este de asemenea interesant. Neavand copii de la Sarra, soia il indeamn s-o cunoasc pe Agar, slujnica ei. Aceasta rmane insrcinat i este intampinat de inger care-i spune: "...Voi inmuli pe urmaii ti foarte tare, incat nu se vor putea numra din pricina mulimii... i vei nate fiu i-i vei pune numele Ismael pentru c a auzit Domnul de suferina ta" (Faxerea 16-10; 11) Din nou apare copilul al crui sex era cunoscut de inger, nscut prin voia Domnului, mai exact prin practica lui. Despre copil aflm c: "...va fi ca un asin slbatic intre oameni i mainile tuturor vor fi asupra lui, dar el va sta darz in faa tuturor frailor lui". (Facerea 16-12) Dac ingerii tot erau acolo i practicau implanturi uterine in zon, in special celor din arborele genealogic principal, se ocupau din cand in cand i de cate o slujnic din afara arborelui, care putea primi prin implant numai hibrizi cu caractere genice sub 100%, formai din banca de gamei a ingerilor. Implantul primit trebuia s fie la limita rejectului genetic; dac Agar ar fi primit un implant precum Isaac spre exemplu, acesta ar fi fost rejectat (avortat). De

aceea ingerul tiind bine ce a plantat, a avertizat-o pe Agar c Ismael va fi ca un asin slbatic intre oameni. Arabii consider c Ismael este ascendentul lor cel mai indeprtat. Un alt personaj care i-a fcut datoria de nsctor de neamuri este Lot. Povestea lui e destul de trist i are legtur din plin cu epurrile genetice practicate de S.D. Soia lui Lot a fost sodomit, fr importan genic pentru program. Ea i-a nscut lui Lot dou fete care vor fi salvate impreun cu Lot din calea atacului nuclear de la Sodoma i Gomora. Interesant este c fetele lui Lot avand 50% din caracterele genetice ale lui Lot sunt salvate de ctre inger pentru a da natere unor urmai cu caractere hibride. Fiind inc in muni, ferii de urmrile imediate ale dezastrului nuclear, cele dou adolescente rmase doar cu tatl lor ii pun problema imposibilitii asigurrii de urmai. De aceea, ele hotrsc: "...s imbtm pe tatl nostru cu vin i s ne culcm cu el i s ne ridicm urmai dintr-insul". (Facerea 19-32) Asta vor i face: "au rmas amandou fetele lui Lot grele de la tatl lor... a nscut cea mai mare un fiu i i-a pus numele Moab, zicand : "Este din tatl meu". Acesta este tatl Moabiilor care sunt i astzi.... a nscut i cea mic un fiu i i-a pus numele Ben-Ammi. "Acesta-i fiul neamului meu". Acesta este tatl Amoniilor care sunt i astzi." (Facerea 19-36;37;38) Fetele au imbuntit prin consangvinizare zestrea genetic a urmailor lor, oferindu-le fiilor mai mult decat aveau ele din zestrea genetic a lui Lot, conform legii segregrii caracterelor genetice a lui Mendel. Copiii, la fel ca i ali fii importani ai Bibliei au fost tai de neamuri care le-au purtat numele. Probabil de aceea Biblia scrie aceste nume de popoare cu majuscule. Astfel, avem o imagine a unui arbore genealogic extins geografic, ramificat, dar al crui trunchi este diseminat dintr-o zon de asemenea extins a intregului areal. Acest mare arbore se intreptrunde probabil cu alii mai puin viguroi, mai puin lucrai cu tehnicile specifice ingineriei genetice. In capitolul 12 din Macabei aflm: 21. Aflatu-s-a n scrieri vechi despre Spartani i Iudei c sunt frai i sunt din neamul lui Avraam. De asemenea este amintit in Biblie programul lui Zeus Olimpianul - inger cu responsabiliti de inginer genetician ef in spaiul elen, cu baza pe muntele Olimp. Programe asemntoare s-au dezvoltat in Asiria, in insula britanic (miturile druizilor), in Dacia - programul lui Zamolxe i probabil i in alte zone apropiate viitorului spaiu evreu. Turcia este de asemenea o zon interesant din punct de vedere al relicvelor vechilor civilizaii, Anatolia fiind patria Imperiului Hittit, a crui populaie fcea parte din acelai pat A.D.N. Paralel cu acest mare program de ameliorare genetic a teritoriului, de standardizare A.D.N. la cote cat mai inalte posibil, s-a dezvoltat alt program: cel de distrugere a populaiilor care nu au putut intra in P.I.G., in special al populaiilor A.D.N. mult diferite de ceea ce doreau ingerii. In aceast etap am descris un atac nuclear major care avea s tearg de pe faa pmantului cinci ceti care nu au putut intra in P.I.G. Ingerii au preferat "s piard" aceste ceti decat s le integreze, adic au preferat varianta economic, eficient. Pe tot parcursul lucrrii mele vei vedea cat de important este eficiena la S.D. In orice caz, primeaz umanul. Ingerii

care practic implantul uterin lui Sarra sunt aceiai care vor ataca nuclear cele cinci ceti. Ei ii destinuie lui Avraam planul atacului, iar acesta se cutremur i protesteaz: 24. Poate n cetatea aceea s fie cincizeci de drepi (A.D.N. compatibili cu ingerii S.D. n.a.); pierde-vei, oare i nu vei crua tot locul acela pentru cincizeci de drepi de se vor afla n cetate? 25. Nu se poate ca tu s faci una ca asta... Avraam tia c cetile sunt prospere. Cunotea pe muli dintre locuitori, el fiind destul de aproape situat geografic de zona respectiv. In orice caz, nu inelegea de ce trebuie rase de pe suprafaa pmantului aceste ceti i privea suprat decizia Domnului. 26. Zis-a Domnul: De se vor gsi n cetatea Sodomei cincizeci de drepi voi crua pentru ei toat cetatea i tot locul acela" Cincizeci de "drepi" puteau duce un P.I.G. in zona celor cinci ceti. Intrebrile i targuiala dintre Avraam i Domnul de-abia acum incep. Avraam il intreab ce decizie va lua Domnul in privina cetilor dac acolo vor fi numai 45, apoi 30, 20 i in final numai 10 "drepi". Rspunsul este favorabil dorinei lui Avraam de fiecare dat, dar zece era numrul minim de "drepi" care ar fi putut iniia un program de reabilitare genetic in faa Domnului, pentru cele cinci ceti...."Pentru zece drepi nu o voi pierde" (Facerea 18-32), Un numr al "drepilor" sub zece presupunea evacuarea acestora i distrugerea ulterioar a cetilor. Cei doi ingeri fac cercetarea genetic A.D.N.M.N. i ajung la concluzia c singurul drept din acel areal este Lot. Mai tiu la fel de bine c Lot era A.D.N. compatibil cu ingerii S.D., deoarece Lot era fiul lui Haran, fratele lui Avraam. Ingerii il vor evacua pe Lot impreun cu familia restrans, adic fr doi gineri - originari din Sodoma, deci nedrepi. Cu o eficien fr mil, ingerii fac ca i soia lui Lot s intarzie pe drumul spre muni i astfel mai inltur o nedreapt, o necredincioas. Soia era sodomit. Atacul nuclear magistral descris de Biblie este prezentat in capitolul "Tehnica S.D.", iar alte comentarii referitoare la Lot i soia sa vei gsi in capitolul referitor la metaforizarea P.I.G. Coranul istorisete i el la fel aceast poveste trist: 83. Ei ziser: "O, Lot, Noi suntem trimiii Domnului tu. Ei nu vor ajunge la tine. Deci, purcede n noaptea cea mai ntunecoas cu gloata ta i s nu se ntoarc cineva din voi! Numai muierea ta, pe ea o va ajunge ceea ce-i va ajunge pe ei. Ceea ce li s-a ameninat se va mplini mine. Oare nu este dimineaa aproape? 84. i cnd veni porunca Noastr, am fcut ca ceea ce era deasupra ei (aerul n.a.) s fie dedesubtul ei (cetatea a fost aruncat in aer n.a.) i am lsat s plou asupra ei pietre de lut ars (supuse temperaturii inalte n.a.), nsemnate de Domnul tu (radioactive n.a.) i ea (porunca, atacul nuclear n.a.) nu este n deprtare de cei nelegiuii. (XI Sura lui Hud) Apoi, numete alte ceti din alte zone geografice, care au avut o soart asemntoare: Ad, Madian, Thamud. In aceast sur se povestete cum asemenea lui Lot evacuat din Madian, aeib, dup care cetile au fost distruse prin atac nuclear. Se pare c Lot, Hud, Salih, aeib nu i-au putut indeplini cu succes misiunea in aceste ceti. De aceea, a fost mai economic s fie distruse, iar exemplarele valoroase genetic s fie

exploatate cu succes in alte zone, in care P.I.G. avea ans de reuit. A vrea s inelegei c cetile amintite reprezint simbolul unei distrugeri uriae, de fapt. Relicvele atacurilor nucleare din antichitate sunt astzi mrturie a distrugerilor zeilor pe toate continentele planetei. Despre epurrile genetice ale antichitii indeprtate, referirile Coranului bund. Cetile erau distruse numai dup o minuioas cercetare A.D.N.M.N. fcut de ingeri cu tehnic de varf: 59. Iar Domnul tu n-a drmat cetile pn ce nu trimise la maica lor, ca s le citeasc semnele Noastre (cercetarea structurii A.D.N.M.N. n.a.) i noi nu drmarm cetile dect dac poporul era nelegiuit (dac era incompatibil A.D.N.M.N. n.a.) (Sura istoriei XXVIII) Oare nu bag ei de seam cte ceti am nimicit Noi naintea lor n a cror locuin umbl ei? ntru acestea sunt semne pentru oameni cu pricepere. (Sura TH 128) 18. i cte neamuri am nimicit Noi dup Noe, cci Domnul tu de ajuns tie i vede pcatele semenilor si. 22. Privete cum i-am ales Noi pe unii naintea altora ns lumea de apoi s aib mai mari trepte (compatibilitate A.D.N.M.N. sporit n.a.) i mai mari nltori. (XVII Sura drumului nopii) 3. Cte ceti am pierdut Noi i le-a ajuns pedeapsa Noastr noaptea sau cnd se odihneau de amiaz? 4. Iar cnd i-a ajuns pedeapsa Noastr n-a fost strigtul lor altul, dect au zis: "Noi am fost nelegiuii". (VII Sura zidurilor) 39. i pe toi i apucarm ntru pcatele lor, unora dintre ei le trimiserm vnt cu pietre, pe alii i apucar strigtul, pe alii i cufundm n pmnt, pe alii i necarm. i nu Dumnezeu le-a fcut strmbtate. ci ei nii s-au strmbit (s-au hibridat i au devenit incompatibili A.D.N.M.N. cu ingerii S.D.) (XXIX Sura pianjenului) i acele ceti le-am drmat Noi, pentru c au fost nelegiuii i le-am dat o veste despre pieirea lor. (XVIII Sura peterii-58) Dei exist multe alte formulri, nu le mai prezint deoarece nu aduc informaii in plus. Am reprodus o parte dintre acestea pentru a semnala c operaiunea de epurare genetic a fost de anvergur, considerat important i de S.D., care ne trimite aceste informaii in Biblie i in Coran. Alturi de programul de compatibilizare A.D.N.M.N. a populaiilor din aria geografic despre care am discutat, epurrile au creat condiiile favorabile intrrii in linie dreapt in P.I.G. i anume, formrii poporului evreu. Etapa a patra a P.I.G. Iacov (Israel) - Ieirea din deert. Formarea poporului evreu. 520 ani. Am ajuns intr-un punct important al programului. Dac privim retrospectiv axa timpului, observm durata mare a pregtirii terenului genetic pe care urma s se implanteze poporul evreu. De fapt, De fapt, pregtirea acestui teren, dei nu avem informaii in acest sens, a continuat cu siguran pe toat perioada de aproape 600 de ani in care poporul evreu s-a format. Istoria P.I.G. derulat pan la momentul premergtor formrii poporului evreu cuprinde: Etapa O - ? ani Etapa Adam I - Adam II = 1500 ani

Etapa Adam II - Potop - 2262 ani Etapa Potop - Iacov - 1232 ani = 5000 ani Dup 5000 de ani de prelucrri genetice, de relativ omogenizare a structurii genetice a populaiilor Terrei in special a Orientului Apropiat i Mijlociu, S.D. face pasul decisiv al programului, urc treapta cea mai important a P.I.G. - formarea poporului evreu. In aceast etap se disting trei perioade importante: 1. Crearea familiei de baz a viitorului popor evreu; 2. Dezvoltarea numeric a poporului evreu in Egipt; 3. Ajustarea genetic i instruirea poporului evreu in deert. Voi analiza pe rand cele trei perioade in evenimentele care intereseaz P.I.G. Crearea familiei de baz a viitorului popor evreu. Iacov (Israel) Formarea poporului evreu este legat de Iacov - "fiul" lui Isaac i al Rebeci, de fapt, rezultatul unui implant uterin. Cred c membrii familiei nu aveau cunotin exact despre aceste implanturi. Tehnica avea loc sub hipnoz (ca i astzi), in laboratoare situate in nave. Pe plan psihologic ingerii inserau familiei, importana apartenenei la un anume grup, cu caractere genetice uor modificate. Tinerii acceptau cu uurin " consangvinizarea" pentru pstrarea zestrei genetice a familiei. Cred c aceste consangvinizri chiar ne avertizeaz asupra implanturilor uterine. Menionm de asemenea c Isaac a fost iniial proiectat pentru a fi tatl celor 12 familii, dar se pare c acest "prototip" nu a fost prea reuit sau din motive care ne scap (poate de istorie local sau de pat genetic), ingerii au amanat cu 60 de ani apariia "capului" celor 12 familii ale lui Israel. Ca i "tatl" su - Avraam in urm cu ani de zile, Isaac ii cheam "fiul" ajuns la maturitate sexual pentru sfaturi privind mariajul: ... "S nu-i iei femeie din fetele Canaanenilor" . (Facerea 28-1) 2. Ci scoal i mergi n Mesopotamia n casa lui Batuel, tatl mamei tale (!? n.a.) i-i ia femeie de acolo, din fetele lui Laban, fratele mamei tale. 4. i aa Isaac i-a dat drumul lui Iacov, iar acesta s-a dus n Mesopotamia, la Laban, fiul lui Batuel Arameul i fratele Rebeci, mama lui Iacov i a lui Isav. (Facerea 28) Iacov o ia deci pe urmele "tatlui" su i ajunge in Mesopotamia la "unchiul" su Laban, care avea dou fete: Rahila i Lia. Dei o place pe Rahila, cea mai mic dintre surori, printr-un iretlic al lui Laban motivat: "Aici la noi nu se pomenete s se mrite fata cea mic inaintea celei mai mari" (Facerea 29-26), Iacov o va lua intai de soie pe Lia i apoi pe Rahila. i... incep surprizele: 30. A intrat deci Iacov i la Rahila i iubea el pe Rahila mai mult dect pe Lia... 31. Vznd ns Domnul Dumnezeu c Lia era dispreuit, a deschis pntecele ei, iar Rahira fu stearp. Este clar: Domnul a deschis pantecele Liei, cea neiubit. Suntem in faa primului implant uterin. Se menioneaz c Rahira era stearp. 32. A zmislit deci Lia i a nscut lui Iacov un fiu, cruia i-a pus numele Ruben, zicnd: "A cutat Domnul la smerenia mea i mi-a dat

fiu; de acum m va iubi brbatul meu". Ca s nu avem nici un dubiu asupra implantului uterin, Lia ne spune c Domnul, i nu Iacov " a cutat la ea" i i-a dat fiu, motiv ce-i d speran c de acum soul o va iubi - ceea ce inseamn c pan in acel moment n-o iubise (nu avuseser relaii sexuale). 33. Apoi a zmislit Lia iari i a nscut lui Iacov al doilea fiu i a zis: "Auzit-a Domnul c nu sunt iubit i mi-a dat i pe acesta". i i-a pus numele Simeon. Este limpede c i Simeon a venit pe lume prin aceast tehnic. 34. i iari a zmislit ea i a mai nscut un fiu i a zis: "De acum se va lipi de mine brbatul meu, cci i-am nscut trei fii". De aceea i-a pus acestuia numele Levi. Textul este destul de convingtor; pan atunci Iacov "nu se lipise" de Lia. El tot pe Rahira cea stearp o iubea, dar o iubea degeaba, cci nu ntea. Ce contrariat trebuie s fi fost Iacov... 35. i iari a zmislit i a mai nscut un fiu i a zis: "Acum voi luda pe Domnul!" De aceea i-a pus numele Iuda. Apoi a ncetat Lia de a mai nate, (Facerea cap.29) Lia este cea care ne spune c Domnul i nu Iacov i-a fcut datoria cu varf i indesat i i-a druit i cel de-al patrulea "fiu". Iacov rmane in continuare neimpresionat de "efortul disperat" al Liei de a nate. Rahira, necjit de imposibilitatea de a avea copii, ii ofer soului pe roaba sa, Bilda: 5. Iar Bilda, roaba sa, a zmislit i a nscut lui Iacov un fiu. 6. Atunci Rahila a zis: "Dumnezeu mi-a fcut dreptate, a auzit glasul meu i mi-a dat un fiu. De aceea i-a pus numele Dan. Teran * Agar Avraam Sarai Nahor Haran Milea Isea Lot a Ismael a Batuel fiice a Isaac Rebeca Laban Moabii Amonii a Iacov Rahila *Bilda Lia * Zilpa (Israel) ? arabi a Veniamin a Dan a Ruben a Gad a Iosif a Neftali a Simeon a Aer a Levi a Iuda a Isahar a Zabulon a Efraim a Manase Dina XX-femeie stearp *-roab a XY- implant Aa cum era i normal, fiul este druit tot de Dumnezeu. Logic, dac Lia i Rahira care fceau parte din trunchiul arborelui genealogic creat de S.D., nu au dat natere capetelor de serie ale poporului evreu, cum ar fi putut s-o fac atunci tocmai roaba lor? Legic i logic toi cei nscui de

roabe au luat natere in eprubet, prin fecundaie artificial, gameii fiind bine alei din banca de factori ereditari ai S.D. 7. i a mai zmislit iari Bilda, roaba Rahilei i a mai nscut un fiu lui Iacov. 8. Iar Rahila a zis: "Lupt dumnezeiasc ne-am luptat cu sora mea, am biruit i am ajuns deopotriv cu sora mea!". De aceea i-a pus numele Neftali. Lia, vzand cum stau lucrurile ii impinge i ea roaba in patul lui Iacov, unde oricum nu mai are importan ce se intampl. Domnul o va inzestra i pe Zilpa cu doi biei ce se vor numi Gad i Aer, Lia primete i cel de al cincilea implant uterin: 17...a auzit Dumnezeu pe Lia i a zmislit i a nscut lui Iacov al cincilea fiu. 18. Atunci a zis Lia: "Mi-a dat rsplat Dumnezeu pentru c am dat brbatului meu pe roaba mea". i a pus numele copilului Isahar, adic rsplat. 19. Apoi a mai zmislit Lia nc o dat i a nscut lui Iacov al aselea fiu. 20. i a zis Lia: "Dar minunat mi-a druit Dumnezeu n timpul fr acum! De acum brbatul meu va edea la mine, c i-am nscut ase feciori". i a pus copilului numele Zabolon. Sperane dearte avea Lia... Dup cum se vede, Iacov nu a intreinut relaii sexuale cu Lia, toi aceti "fii" aprand in scen intr-un mod identic, datorat exclusiv ingerilor. Acetia ins, obosii fiind de atatea implanturi, scap din greeal in eprubet un ovul XX. Rezultatul: "... Lia a mai nscut o fat i i-a pus numele Dina" (21). Evenimentul ar putea s nu fie un accident, ci demonstreaz c Lia avea potenial procreativ. Aceast feti cred c este un copil natural pentru c tim bine c Domnul nu se ocup cu producia de fetie in eprubet. Oricum, Oricum, Dina nu va fi important pentru cele 12 familii ale lui Israel. In final, Dumnezeu ii aduce aminte i de Rahila. Asta nu inseamn c ii dezobstrueaz trompele uterine, ci ii insmaneaz un zigot de sex masculin: 23. i zmislind, ea a nscut lui Iacov un fiu; i a zis Rahila: "Ridicata Dumnezeu ocara de pe mine!" 24. i a pus copilului numele Iosif zicnd: "Domnul mi va mai da i alt fiu". Astfel este precizat c ambii fii sunt druii de Domnul. Rahila va nate pe drumul de intoarcere spre Canaan inc un fiu, Veniamin i epuizat, moare imediat dup natere. Aceti 12 fii nscui cu toii in eprubet sunt fiii lui Israel. Care Israel? Acela din capitolul 3 al crii mele - S.D. Da, supercivilizaia lui Dumnezeu, poporul lui Israel - cel ceresc avea in acel moment 12 fii pe Terra, cu cea mai bun compatibilitate posibil A.D.N.M.N. cu A.D.N.M.N. al ingerilor. Pe bun dreptate, acetia erau fiii lui Israel. De aceea. Dumnezeu hotrte schimbarea numelui lui Iacov - tatl adoptiv al celor 12 in Israel: 10. ..."De acum nu te vei mai chema Iacov, ci Israel va fi numele tu". i-i puse numele Israel.... 11."Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic! Sporete i te nmulete!

Popoare i mulimi de neamuri se vor nate din tine i regi vor rsri din coapsele tale!... 12. ara, pe care am dat-o lui Avraam i lui Isaac, o voi da ie; iar dup tine, apoi voi da pmntul acesta urmailor ti". (Facerea 30) Biblia ne prezint in continuare istoria amnunit a familiei lui Iacov care se stabilete in Canaan. Iacov va tri 180 de ani, iar cei 12 copii cresc, se cstoresc, au copii la randul lor. In aceast perioad se intampl un eveniment important: Iosif - penultimul dintre frai ca varst i ultimul nscut in Mesopotamia, probabil cu 1-2 ani inainte de plecare, este vandut de fraii si unei caravane de Ismaelii. Iosif avea in acel moment 17 ani. La varsta de treizeci de ani, dup o intreag istorie, Iosif ajunge mana dreapt a Faraonului egiptean. Nou ani mai tarziu, in condiii de foamete in Canaan, Iosif ii aduce familia infometat in Egipt. Iacov cel numit acum Israel primete in somn dispoziiile de la Domnul: "...nu te teme a te duce in Egipt, cci acolo am s te fac neam mare. Am s merg cu tine in Egipt Eu Insumi i tot Eu am s te scot de acolo. iar Iosif ii va inchide ochii cu mana sa". (Facerea 46-2;3) Israel se conformeaz i astfel: 26... sufletele care au intrat cu Iacov n Egipt i care au ieit din coapsele lui, au fost de toate aizeci i ase afar de femeile fiilor lui Iacov. 27. Fiii lui Iosif, nscui n Egipt, erau de toi nou suflete. Deci, de toate sufletele casei lui Iacov, care au venit n Egipt cu el erau aptezeci i cinci. (Facerea - 46) O alt formulare, prezent in acelai capitoleste: 6. LundIacov averile sale i toate vitele cele agonisise npmntul Canaan, el amers n Egipt mpreun cu tot neamul lui. 7. i a adus el mpreun cu sine n Egipt pe fiii i nepoii si, pe fiicele i nepoatele sale i tot neamul su. Biblia enumer toi copiii i nepoii celor 12 capi de familie ai lui Israel, care au intrat in Egipt. Aici este o nepotrivire de date biblice, de aceea insist poate, mai mult. Din datele biblice. Iosif avea 39-40 de ani in momentul strmutrii familiei lui in Egipt. Cum tiu asta? "Iosif era de treizeci de ani cand s-a infiat inaintea lui Faraon..." (Facerea 41-46) Imediat urmeaz 7 ani de belug in Egipt, apoi doi ani de foamete, dup care Iosif ii convinge pe fraii si c este bine s vin cu toii in Egipt. C iat, dup doi ani sunt de cnd foametea bntuie n aceast ar i mai sunt nc cinci ani n care nu va fi nici artur, nici seceri. (Facerea 45-6). Trebuie s menionez c datorit lui Iosif, Egiptul a acumulat hran in perioada celor 7 ani de belug. Dup explicaiile Bibliei, hrana suficient a Egiptului este motivul pentru care Iosif ii cheam familia. Mai tim de asemenea c Iosif i Veniamin au fost nscui de Rahila, Veniamin fiind ultimul nscut in drumul de intoarcere spre Canaan. Intre cei doi diferena de varst este de minimum 1 an, adic varsta unei sarcini. Deci, Veniamin avea cel mult 38 de ani in momentul strmutrii in Egipt. Atunci, v intreb i poate cineva s rspund... Cum este posibil, ca Veniamin s fi venit n Egipt mpreun cu nepoii si? 21. Fiii lui Veniamin (sosii in Egipt n.a.) au fost: Bela, Becher, i

Abel; Fiii lui Bela au fost : Ghena i Maaman, Ehi, Ro, Hupim i Ard. (!) Deci, la 38 de ani Veniamin avea apte nepoi de la intaiul su nscut! A fi curios cum a reuit performana. Dar poate mai curios este faptul c Iosif, cstorit in Egipt numai de maximum nou ani, avea deja nepoi de la cei doi fii ai si Efraim i Manase. O alt dat neconcordant este varsta lui Iacov, care avea 130 de ani in momentul strmutrii. Diferena intre varsta lui i varsta copiilor si este mult prea mare. Toate aceste date ar fi in concordan, dac intre momentul chemrii lansate de Iosif frailor si, de a veni in Egipt i momentul sosirii acestora ar fi trecut cel puin 20 de ani! lucru care nu reiese din Biblie. De ce oare? De ce este necesar toat harababura de date logice care sfideaz exactitatea general a Bibliei? De fapt, este neinchipuit de simplu! Povestea cu foametea in Egipt este pentru adormit copiii. Ea mascheaz adevratele argumente ale strmutrii i acestea sunt de ordin genetic Hran era din belug n Canaan. Da, ai citit bine! In Egipt era in acel moment la fel de mult hran ca i in Canaan. Calculele mele au fost zadarnice. Datele prezentate de Biblie sunt puse special ca s nu se potriveasc, special s ne dm seama c evreii au plecat in Egipt mult dup perioada foametei. Inc o dat se dovedete cat de inteligent este construit Biblia! Trebuie s recunosc c nu a fost chiar uor s descopr camuflajul. Am pierdut cam trei ore din via cu partea asta. Datele prezentate sunt destul de bine ascunse. Verificai singuri dac dorii. Pentru o bun cronologie a evenimentelor, relum acum datele de mai sus pentru a estima cand au venit evreii in Egipt, cu alte cuvinte, cat timp au staionat in Canaan. Vom vedea c acest lucru este important de tiut. Problema devine destul de simpl: vom reprezenta in primul rand arborele genealogic al lui Iosif i vom considera c s-a cstorit la 30 de ani, dup ridicarea la rang inalt de ctre Faraon. Lui Iosif i s-au nscut n ara Egiptului Manase i Efraim pe care i-a nscut Asineta,.... Fiul lui Manase, pe care i l-a nscut iitoarea sa Sira este Machir. Iar lui Machiri s-a nscut Gaalad; iar fiii lui Efraim, fratele lui Manase, au fost: Sutalaam i Taam. Sutalaam a avut fiu pe Edom. (Facerea 46-20) Iosif Asineta 2 ani Manase Sira Efraim soia 25 ani Machir soia Sutalaam soia Taam 25 ani Gaalad Edom Am considerat c Asineta a nscut in primii doi ani de cstorie cei doi copii, i am acordat cate 25 de ani pentru fiecare generaie descendent. Consider de asemenea c evreii au sosit in Egipt imediat dup naterea strnepoilor lui Iosif. Iosif a ajuns de asemenea in Canaan la varsta minim de 2 ani: sarcina Rahilei cu Veniamin la care se adaug perioada restului de drum din Mesopotamia in Canaan. Aceasta inseamn c intre varsta de 2 ani i 30 de ani a lui Iosif, adic 28 de ani, restul familiei a locuit in Canaan. Toat perioada de staionare in Canaan a evreilor a fost

de 28 de ani, pan la cstoria lui Iosif plus 52 de ani dup cstoria lui Iosif - 80 de ani. S verificm: Iacov a mai trit n ara Egiptului aptesprezece ani. Zilele lui Iacov au fost deci, 147 de ani (Facerea cap.47-28) Cu alte cuvinte, aflm c Iacov a ajuns in Egipt la 130 de ani. Ce a fcut Iacov pan atunci? Nu avem date exacte ale deplasrilor lui, dar dup o logic universal la varsta de aproximativ 30 de ani este trimis de Isaac in Mesopotamia la Laban. Aici, in primii 7 ani, conform povtii nu va avea copii. Ii acordm lui Iacov inc 13 ani pentru a primi in dar de la dumnezeu 12 copii nscui de 4 femei (cel mai mult nate Lia - 7 copii - 6 + Dina) . Aceti 13 ani includ i drumurile dus-intors intre Mesopotamia i Canaan . Astfel, Iacov se va intoarce la varsta de 50 de ani cu cei 12 copii in Canaan, unde ii va mri i consolida genetic familia timp de 80 de ani. In acest timp, copiii cresc i ajung s dezvolte fiecare cate un arbore genealogic asemntor cu al lui Iosif, diferenele de varst intre cei 12 fiind foarte mici. Aproape toi au strnepoi la venirea in Egipt. Aa se face c Iacov va avea varsta de 130 de ani la strmutarea in noua ar. Astfel prezentate, aceste date concord. Astfel, totul ar fi fost pe dos. De exemplu, Iacov ar fi trebuit s plece in Mesopotamia s se insoare la 80 de ani! Acestea fiind precizate, s trecem acum la problemele cu adevrat importante pentru program. Dezvoltarea numeric a poporului evreu Iacov, eful familiei, ii aduce la indemnul inginerului genetician ef de program fiii, nepoii i strnepoii in Egipt. Impreun cu Iosif i familia sa erau 75 de oameni de sex brbtesc. Pe lang acetia, evreii (pot s le spun deja evrei) i-au adus i femei poate chiar mai multe pentru un singur brbat i bineineles c au adus i roabe! Nu trebuie s uitm nepoatele i strnepoatele lui Iacov, (necstorite) un numr aproximativ egal cu cel al nepoilor i strnepoilor (necstorii). Dac ne gandim c toi cei 12 nu erau de fapt frai i c in familiile lor prelucrate genetic mai erau de asemenea muli indivizi, rezultai ai implanturilor uterine, ne aflm in faa unei comuniti de aproximativ 200-250, poate chiar 300 de suflete care ajung in Egipt i vor tri in areal inchis o lung perioad. Pentru mine este clar c nu a ajuns oricine in Egipt, ci numai cei A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii S.D. Spre exemplu, iat ce aflm despre intaiul nscut al lui Iuda: "...Ir, intaiul nscut al lui Iuda, a fost ru inaintea Domnului i de aceea l-a omorat Domnul" (Facerea 38-7). Inelegei c Ir a fost A.D.N.M.N. incompatibil cu ingerii S.D. Ce a realizat "Domnul" prin strmutarea evreilor in Egipt? Extraordinar de mult! In primul rand ar fi putut s-i ia in sfarit concediu de odihn pentru vreo 300 de ani pmanteti, lucru pe care l-a refuzat cu contiinciozitate. Lsand gluma la o parte, ideea este intr-adevr excelent. Inginerul ef genetician a avut mai multe motive pentru strmutare. Populaia egiptean autohton i poporul evreu erau din punct de vedere genetic relativ diferite. Din punt de vedere somatic, diferenele erau i mai mari. Aspectul somatic al vechilor egipteni relevat de mozaicuri, fresce, mumii, mti, ne dezvluie o populaie diferit. cu pigment de culoare diferit (spre rou), cu o cultur diferit, care ne

uimete, populaie care astzi din pcate este complet disprut. Relicve genetice ale vechilor egipteni se pare c mai exist astzi in Somalia i Etiopia. Mai important decat diferenele genetice, culturale, sociale, lingvistice, de scriere, etc. ce existau intre cele dou populaii, era modul in care acestea se priveau una pe cealalt: i i s-a dat lui (Iosif - mncare) deosebi i lor (frailor lui Iosif) iari deosebi, i Egiptenilor celor ce mncau cu dnii tot deosebi, cci Egiptenii nu puteau s mnnce la un loc cu Evreii, pentru c acetia sunt spurcai pentru Egipteni. (Facerea 43-32) Iosif ii sftuiete familia: 33. i dac v va chema Faraon i v va zice: "Cu ce v ndeletnicii?" 34. S-i rspundei: "Robii ti, au fost cresctori de vite din tinereile noastre i pn acum i noi i prinii notri", ca s ne aeze n pmntul Goen. Cci pentru Egipteni este spurcat tot pstorul de oi. (Facerea 46) Diferenele in multiple planuri intre cele dou populaii fceau controlul hibridrilor aproape inutil. Pe de alt parte, evreii erau contientizai asupra venirii lor pe pmant i nu ar fi acceptat hibridarea. In aceeai ordine de idei, inginerul genetician, aa cum a promis in Facerea 35-16: "Am s merg cu tine in Egipt, Eu, Insumi!" se ine de cuvant: va conduce mariajul, va practica implante uterine i va supraveghea desfurarea corect a programului propus. Intre aproape cei 300 de membri ai grupului evreu adus in Egipt, nu existau mari legturi de rudenie. Cei 300 erau ins ordonai in 12 grupe distincte, ce reprezentau cele 12 varieti de fruct al P.V. Astfel, fiecare grup - "familie" a pornit probabil de la aproximativ 25 de persoane care au trebuit s dezvolte curand, in sute de ani, poporul evreu. Sper c nu mai trebuie s inmulesc oamenii pe hartie ca pe vremea lui Adam II ca s v demonstrez c inginerul genetician nu dorea imposibilul. Nu in ultimul rand, evreii au primit in Egipt un inut destul de extins, bogat, propice creterii animalelor, nelocuit de egipteni. Aceast zon a constituit, cel puin iniial, areal inchis de P.I.G. Riscul hibridrii a existat doar in perioada de sclavie a poporului evreu, atunci cand nu a mai locuit chiar compact, intr-o arie restrans. Ce s-a intamplat in principal in Egipt? Aflm din Ieirea cap.1-7: ... fiii lui Israel s-au nscut n numr mare i s-au nmulit, au crescut i s-au ntrit foarte, foarte tare i s-a umplut ara de ei. Dezvoltarea numeric, fr risc de hibridare, a fost motivul strmutrii poporuluievreu. Dumnezeu ii scoate poporul din Egipt intr-un mod extrem de "zgomotos". Evenimentul constituie pentru S.D. un bun prilej in a-i demonstra fora tehnologic. "Surprizele" pregtite in acest scop nu vor fi uitate mii de ani de evrei i cred c nici de egipteni. Multe dintre minunile svarite de S.D. in aceea perioad rman o enigm tehnic pentru noi, altele au explicaii adecvate, conforme cu o logic ce are ca suport cunoaterea tiinific. In momentul eliberrii din sclavie, evreii se deplaseaz ctre grania estic a Egiptului sub indrumarea navelor spaiale ale S.D. Marea evadare, demn de un episod Star Trek Next Generation, este descris magistral de Biblie. Evenimentele, in parte descrise la capitolul dedicat tehnicii S.D., sunt ins de importan

secundar pentru aceast lucrare. Ceea ce ne intereseaz este: 37. Fiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucat ca la ase sute de mii de brbai pedetri, afar de copii. 38. i a mai ieit mpreun cu ei mulime de oameni de felurite neamuri i oi i boi turme foarte mari. 40. Timpul ns, ct fiii lui Israel i prinii lor au trit n Egipt i n ara Canaan a fost de 430 de ani. 41.Iar dup trecerea celor 430 de ani a ieit toat otirea Domnului din pmntul Egiptului noaptea. (Ieirea 12) Evreii au stat in Egipt i Canaan 430 de ani. Sczand perioada de aproximativ 80 de ani in care "familia" lui Iacov - Israel s-a consolidat in Canaan, rman pentru staionarea in Egipt aproximativ 350 de ani. In aceast perioad o familie extins de cel mult 300 de membri, ajunge s dezvolte un popor de aproximativ dou milioane i jumtate, poate trei milioane de indivizi. Erau acetia un popor adevrat? Nu! Tocmai de aceea, pentru a deveni un popor, au avut nevoie de istoria ciudat a urmtorilor ani. Ajustarea genetic i instruirea poporului evreu n deert Ajustarea genetic Dup spectaculoasa evadare din Egipt poporul evreu face o escal de 40 de ani in Deertul Sinai. Prima operaiune de importan major const intr-un recensmant ordonat de ctre Domnul. Rezultatele lui ne sunt comunicate in cap. 4 din Numerii - 45-46, care precizeaz c evreii de la 20 de ani in sus au fost 603.550, evident, "dup familiile lor". La acetia se adaug Leviii, familie din care fceau parte preoii, i care aveau alt tip de numrtoare, respectiv... "parte brbteasc de la o lun in sus au fost douzeci i dou de mii". (Numerii 4-39) Tabloul ne arat un lucru important. La un an de la fuga din robie evreii se debaraseaz de populaiile de alt neam ce profitaser de fuga sub protecia O.Z.N. Recensmantul populaiei are loc de-abia dup un an i o lun, timp necesar construirii cortului adunrii i a chivotului. Operaiunea a durat ceva mai mult decat indeprtarea celor de alt neam. Odat aflat structura exact a comunitii evreieti, a inceput ajustarea genetic. Acesta a fost unul dintre motivele staionrii timp de 40 de ani in deert. Aflm de asemenea din (Numerii 4-1) c "Domnul a grit lui Moise in cortul adunrii". Unde mai exact? intre cei doi heruvimi ai chivotului. Dac nu este clar, recitii acum descrierea tehnic i funciile chivotului. Acesta odat instalat, putea descoperi uor in ce familie este incadrabil fiecare membru al comunitii, conform tablelor legii, "scrise cu degetul lui Dumnezeu", adic conform structurii A.D.N.M.N. inut in memoria chivotului, corespunztoare fiecrei varieti de rod al P.V. Astfel, fiecare membru al comunitii a trebuit s vin in faa chivotului pentru scanare. De ce se fcea acest lucru la inceput de drum? Poporul evreu, de-abia scos din sclavie, divizat, intreptruns o lung perioad etnic i geografic in special cu poporul egiptean, dar i cu alte popoare aflate in sclavie, trebuia in primul rand verificat din punct de vedere al puritii A.D.N.M.N. corespunztoare familiilor. S-ar putea s m inel asupra puterii de decizie a preoilor in a dirija mariajul membrilor comunitii evreieti aflate in sclavie. Prerea

mea este c chivotul doar a incadrat membrii comunitii corect dup A.D.N.M.N. al fiecruia. Modul de "judecat" al chivotului a fost de tipul: X deine 10% structur A.D.N.M.N. al familiei lui Iuda, 5% al lui Veniamin, 80% al lui Neftali i 5% de tip egiptean. Rezultatul: - X este incadrat de chivot in familia lui Neftali. Este doar un banal exemplu. Condiiile de trai deosebit de dure au determinat ingerii s practice o prim epurare genetic imediat dup acest recensmant. Aceast epurare nu a vizat numai exemplarele hibridate intre cele 12 familii i cele hibridate intre evrei i cei de alt neam, ci a fost vorba cred de o epurare biologic a celor lipsii de potenial procreativ - btrani, femei la menopauz. Atunci cand ultimele rezerve de hran s-au terminat, poporul evreu a fost hrnit cu alimente concentrate aruncate din navele extraterestre, in cursul nopii - mana cereasc. Epurarea masiv a fost necesar, in primul rand, pentru a pune in valoare cele 12 familii pure A.D.N.M.N. ale poporului evreu, conform structurii A.D.N.M.N. a C.S. din P.V. Vei vedea c am argumente serioase s susin aceast epurare. Ea nu numai c este logic, aa cum totul este logic, eficient i mai puin "uman" la S.D., dar se reflect obiectiv in viitorul recensmant al evreilor, practicat la circa 50 de ani distan de acesta. Ingerii au avut o prezen permanent in preajma poporului evreu, de-a lungul acestor 40 de ani. Ei trebuiau s-i justifice programul i existena. De aceea, neobosit au practicat poate zeci de mii de implanturi uterine realizand astfel ultima mare innobilare genetic a poporului creat. Aceste zeci de mii de sarcini trebuiau s se reflecte semnificativ, la o populaie protejat, in urmtorul recensmant, fapt care nu se intampl; populaia va fi aceeai numeric peste 50 ani, fapt anormal pentru programele S.D. Acest lucru presupune o epurare genetic masiv dup primul recensmant din deert. Dei vom intalni sporadic tehnica implantului uterin i in etapa ulterioar a P.I.G., aceast perioad, cea a vieuirii in deert a fost propice marii corecii genetice a evreilor. Familiile bine stabilite aveau via conjugal total separat, cele 12 feluri de rod fiind bine puse in valoare. Dac Biblia ne spune o poveste de doi bani despre scoaterea apei din stanca lovit de Moise cu toiagul, Coranul apare dup cinci sute de ani i face lumin in inelegerea noastr: 159. i din poporul lui Moise este un neam care crmuiete cu dreptate. 160. i Noi l-am mprit n dousprezece seminii, neamuri i i-am descoperit lui Moise, cnd ceru de la el de but poporul su zicnd: "Lovete cu toiagul tu stnca!" i au curs de acolo dousprezece izvoare, nct fiecare om tia unde s bea. (VII - Sura zidurilor). Intr-adevr, poporul care "carmuiete" cu dreptate, adic A.D.M.M.N. compatibil cu cel al ingerilor S.D., poporul lui Moise, nu putea s ajung "legiuit" dac nu ar fi but fiecare din izvorul lui, pentru c fiecare, aparinand unei familii, avea dreptul de a convieui, de a se cstori, de a avea copii strict in sanul acestei familii, ce-i drept de sute de mii de oameni. Metafora nu ascunde decat separarea in primul rand genetic, a celor 12 seminii ale lui Israel. Probabil c poporul evreu numra la intrarea in deert aproximativ 2,5 milioane de oameni (copii, brbai, femei, btrani). Este posibil ca marea

epurare de dup recensmant s fi vizat aproximativ jumtate din populaie (hibrizi, btrani, bolnavi). Atat anii premergtori evadrii, cat mai ales "ieirea" i staionarea in Egipt abund in tehnic de varf, folosit de S.D. in scopuri diverse. Unul dintre aceste scopuri este asigurarea rolului de conductor divin, supranatural al poporului creat. Perioada de 40 de ani cat a durat ajustarea genetic i instruirea poporului a fost greu suportat de evrei, in chinuri i lipsuri de neimaginat. Actele de nesupunere, de indisciplin, au fost sancionate, imediat, dur, fr mil de Domnul care nu voia s aud "cartirea poporului", Inchipuii-v o tabr de mrimea oraului Bucureti, de dou milioane i jumtate de oameni obligai s triasc in deert. Atunci cand limitele umane au fost depite, cei mai muli s-au rzvrtit chiar in faa ingerilor, a Domnului, care "auzind, se aprinse mania Lui, izbucnind intre ei foc de la Domnul i incepu a mistui marginile taberei" (Numerii 11-1). Dup acest mic avertisment, poporul infometat primete prepelie, aruncate din cer de la Domnul i incepe s le adune cu lcomie. Dar, mai bine s prezint sumar povestea, recunosc, avand un interes ascuns pe care vi-l voi descoperi mai tarziu. Capitolul "Numerii" - 11 ne spune c vantul trimis de Domnul "a adus prepelie dinspre mare i le-a presrat in jurul taberei, in strat gros de doi coi de la pmant". Poporul harnic, a adunat 36 de ore la aceste prepelie, "i cine a adunat puin, tot a adunat 10 couri" (Numerii - 11-32). Domnul ins, in loc s fie mulumit de hrnicia poporului i de bucuria adus acestuia pentru un pranz indestulat, ii lovete pe evrei "cu btaie foarte mare". Numele locului va fi botezat "Chibriot-Hataava, adic mormantul poftei" (Numerii - 11-34). Am argumente s consider povestea credibil sub aspectul severitii pedepsei. In privina prepelielor credei de dorii. Exemplele cu pedepse cu moartea pentru fapte ce ne par astzi mrunte abund in aceast perioad in care disciplina trebuia s fie de fier, iar legile se inrdcinau in contiina poporului evreu. Spre exemplu, Domnul ii poruncete lui Moise s ucid cu pietre un om care a muncit in "ziua odihnei". Urmeaz o alt pedeaps, i anume uciderea a "dou sute cincizeci de brbai care au adus tmaie" (Numerii - 15-35). Poporul se va rzvrti din nou impotriva lui Moise i a lui Aaron care executau orbete poruncile Domnului. Rezultatul avea s fie pe msur: vor muri "paisprezece mii apte sute de oameni, afar de cei ce muriser pentru rzvrtirea lui Core" (Numerii-15-49). Deocamdat a vrea s art cat de greu a fost in deert, timp de patruzeci de ani, obligat s trieti in lipsuri, cu venica teroare deasupra la propriu i la figurat. Nu era uor s faci parte din poporul creat de Dumnezeu. Evreii au pltit cu mult mai mult decat ii pot inchipui. Poate de aceea, astzi legea compensaiei universale acioneaz in consecin... Dar, m rog , cine l-a numit pe Domnul Iubire, Lumin, Mil? Eu nu! Am impresia c i-a spus singur. Cu acestea, , haidei s vedem ce s-a intamplat in deert. Pentru ce au avut nevoie de peregrinare timp de 40 de ani in Deertul Sinai i Paran? Legea nonhibridrii (L.N.H.) Instruirea poporului evreu Inserarea acestei legi intre legile de baz ale evreilor, a constituit cel de-al doilea motiv important al staionrii poporului evreu in deert timp

de 40 de ani. Poporul scos din sclavie, neinstruit, needucat, fr o organizare social proprie de stat, fr armat proprie, fr legi, este adus in aceast perioad la stadiul de popor distinct. Un popor fr elementele mai sus amintite nu ar fi putut supravieui celorlalte popoare din zon, bine organizate din punct de vedere social. Astfel, evreii primesc un pachet de legi destul de consistent din partea S.D., legi ce aveau s-i ordoneze viaa. Intr-o regie cu care ne-am obinuit: glasuri in cer, lumini, nave etc., lui Moise i poporului su ii sunt prezentate "Cele zece porunci" care conin Legea nonhibridrii (L.N.H.); 3. S nu ai ali Dumnezei afar de Mine! 4.S nu-i faci chip cioplit i nici un fel de asemnare a nici unui lucru din cte sunt n cer, sus, i din cte sunt pe pmnt, jos, i din cte sunt n apele de sub pmnt. 5. S nu te nchini lor, nici s nu le slujeti, c Eu, Domnul Dumnezeul tu sunt un Dumnezeu zelos care pedepsesc pe copii pentru vina prinilor ce m ursc pe mine pn la al treilea i al patrulea neam. 6. i m milostivesc pn la al miilea neam ctre cei ce m iubesc i pzesc poruncile mele. 7. S nu iei numele Domnului Dumnezeului tu n deert, c nu va lsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia n deert numele lui 8. Adu-i aminte de ziua odihnei ca s sfineti 9. Lucreaz ase zile i-i f n acelea toate treburile tale 10. Iar a aptea este odihna Domnului Dumnezeului tu; s nu faci n aceea zi nici un lucru; nici tu; nici fiul tu; nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tu, nici asinul tu, nici orice dobitoc al tu, nici strinul care rmne la tine 11. C n ase zile a fcut Dumnezeu cerul i pmntul, marea i toate cele ce sunt ntr-nsele, iar n ziua a aptea S-a odihnit. De aceea a binecuvntat Domnul ziua a aptea i a sfinit-o. 12. Cinstete pe tatl tu i pe mama ta, ca s-i fie bine i s trieti muli ani pe pmntul pe care domnul Dumnezeul tu i-l va da ie. 13. S nu ucizi! 14. S nu fii desfrnat 15. S nu furi! 16. S nu mrturiseti strmb mpotriva poporului tu! 17. S nu doreti ceva aproapelui tu; nici ogorul lui, nici sluga lui, nici animalul lui, mici unul din dobitoacele lui i nici din cte are aproapele tu! (Ieirea-20) Cea mai important lege pe care o primete poporul evreu este Legea nonhibridrii (L.N.H.) Bineineles c, dac citii Biblia, nu vei gsi nici un capitol cu acest titlu. Cu toate acestea, legea este foarte bine explicat in multe capitole ale Bibliei, S.D. folosind termeni simpli, din vorbirea curent de acum mii de ani. Eu ins, nu voi numi aceast legea interzicerii incrucirii cu alte neamuri, nu-i voi spune nici "oprirea prieteniei cu pganii" ci, pentru c trim intr-un sfarit de mileniu tehnic o denumesc LEGEA NONHIBRIDRII (L.N.H.). Importana ei este covaritoare, P.I.G., axul central al Bibliei fiind structurat chiar pe aceast lege. Esena L.N.H. izvorat din versetele 5 i 6 de mai sus, este intrit

cu alte formulri asemntoare, dar la fel de clare, astfel incat s nu existe dubii asupra ei: 7. (Dumnezeu) Care pzete adevrul i arat mil la mii de neamuri; Care iart vina i rzvrtirea i pcatul (oricare pcat n.a.), dar nu las nepedepsit pe cel ce pctuiete (hibrideaz n.a.); Care pentru pcatele prinilor (hibridarea cu alte neamuri n.a.) pedepsete pe copii i pe copiii copiilor pn la al treilea i al patrulea neam. 15. Nu cumva s intri n legtur cu locuitorii rii aceleia; pentru c ei urmnd dup dumnezeii lor i aducnd jertfe dumnezeilor lor, te vor pofti i pe tine s guti din jertfa lor. 16. i vei lua fetele lor de soii pentru fiii ti i fetele tale le vei mrita dup feciorii lor i vor merge fetele tale dup dumnezeii lor i fii ti vor merge dup dumnezeii lor. (Ieirea-34) Pentru mine este foarte clar interdicia de combinare cu alte neamuri; alte formulri ale acestei interdicii pot fi surprinse la Moise, la Iosua i dac deschidei Biblia, le vei gsi in fiecare capitol, conform principiului hologramei, in care este construit. Esena legii const in faptul c Dumnezeu - Domnul va ucide copiii i descendenii de generaie trei i patru din prinii ce greesc - ce hibrideaz, nerespectand L.N.H. V aducei aminte, poate, cum Dumnezeu il ucide pe Ir - copilul lui Iuda fiul lui Israel "pentru c a fost ru inaintea Domnului". Este normal; va pstra toi descendenii celor ce nu hibrideaz, respectand astfel legea. Versetele de mai sus denun foarte clar cel mai grav pcat, singurul care nu se poate ierta, - vina prinilor, pentru care copiii i descendenii acestora trebuie ucii. Care vin?! Evident, vina in urma cruia se nasc aceti copii - incruciarea cu alte neamuri - pcatul hibridrii, singurul pcat biblic de fapt. Prin inclcarea L.N.H. rezult "pcatul" - singurul pcat biblic real - pcatul hibridrii, adic incruciarea cu populaii avand caractere genice uor diferite, cstorii rezultate cu copii hibrizi "pctoi", "nedrepi", "necinstii", "spurcai". Asupra acestui aspect Biblia insist foarte mult, de aceea i eu v voi mai plictisi, pe msur, pentru c este extrem de important ca inelegerea L.N.H. i a urmrilor nefaste aprute in urma nerespectrii ei s fie aprofundat.. Aceasta este esena L.N.H.. Sper s fie clar acest lucru. Particularitatea L.N.H. face ca tot pachetul de legi enunat mai sus s fie privit prin L.N.H. Astfel, atunci cand poporului evreu i se vorbete de lege, el tie foarte clar despre care din legi este vorba singura real important pentru comunitate, singura a crei nerespectare duce la moarte. Aceast lege a cluzit poporul timp de 1.500 de ani. Restul legilor inscrise in cele 10 porunci, spre deosebire de L.N.H., nu conin nimic tehnic, nimic deosebit, sunt legi care vrand - nevrand au fost inserate in toate culturile vechi ale Terrei. Pentru ca astfel de legi s fie instaurate, nu e nevoie ca cineva din afara societii s le impun. Sunt legi ce se adreseaz bunului sim, care regleaz motorul social i moralitatea oricrei culturi dotate cu inteligen, contiin. Alturi de Cele 10 porunci, evreii primesc i alte legi. In general, le putem enumera numai citind capitolele acestui sector din Cartea Crilor: Legi privind conducerea societii; Construirea i nzestrarea armatei;

Legi pentru rzboi; Inserarea srbtorilor n calendar; Pedeapsa pentru furt i alte pcate; Constituirea ritualurilor religioase; Slujba i veniturile preoilor i leviilor; Sfinirea preoilor; Alctuirea vestmintelor sfinte; Jertfele; Elaborarea buctriei evreieti; Noiuni de medicin; diagnostic; tratament; rolul medicului n societate; Legi de construcie familial; oprirea consangvinizrilor; Rnduieli pentru casnici i pentru ucideri; .a.m.d. Dup 40 de ani de ajustare genetic i construcie, poporul evreu, inzestrat cu legi poate iei in lume in scopul indeplinirii ultimului obiectiv: ocuparea spaiului geografic vital. Asistm astfel poate la singura situaie din istorie in care un popor distinct genetic, cultural, religios, este format intr-un spaiu geografic in mod special, pentru a fi implantat intr-un alt spaiu geografic. Privind retrospectiv, etapa aceasta a avut o durat aproximativ de 520 de ani, conform schemei de mai jos: Formarea poporului evreu in Canaan Canaan i Egipt 430 ani 40 ani 50 (80 ani 17 deert Iacov 147 ani 520 ani S vedem acum, cum i-a ingrijit S.D. "copilul" in etapa urmtoare. Etapa a cincea a P.I.G. - Formarea statului modern evreu .Ultimele ajustri genetice. - 1398 ani Dup 40 de ani, poporul evreu iese din deert, epurat, ajustat genetic, avand condici clare in care se menioneaz arborii genealogici i apartenena fiecrui membru la una din cele 12 familii. Inginerul genetician a gandit c este cel mai bine, cel mai sigur, s implanteze poporului creat intr-un spaiu A.D.N. compatibil cu el, intr-un teritoriu in care vlstare ale aceluiai popor derulaser deja un P.I.G. incomplet, de valoare i importan sczut comparativ cu P.I.G. riguros practicat in Egipt i consolidat apoi, in deert. Avand drept instrumente L.N.H., chivotul, limba, religia, obiceiurile, disciplina, poporul evreu urma s-i pstreze caracterele genetice intr-un spaiu inconjurat de o populaie A.D.N. apropiat din punct de vedere genetic. Cu o armat proprie inzestrat, instruit, disciplinat, dar mai ales, cu ajutorul concret, militar al ingerilor, poporul evreu iese la atac i ocup progresiv teritoriul vital, delimitat geografic dup criterii genetice stabilite clar de ingerul genetician ef. Dei dezideratele acestei etape s-au realizat treapt cu treapt prin evenimente care s-au intreptruns in obiective, este mai uor s inelegei esena celor intamplate, dintr-un material sistematizat. De aceea, in aceast etap, a cincea, urmrim, de fapt, dou programe importante. 1. Formarea statului naional evreu; ocuparea teritoriului vital.

2. Pstrarea caracterelor genetice ale poporului evreu; ajustarea genetic a patului A.D.N. al poporului evreu. Formarea statului naional evreu; ocuparea teritoriului vital Rzboaiele ce aveau s aduc poporului evreu spaiul vital sunt rzboaie ce urmresc in general i obiective ale P.I.G. De aceea caracterul lor, vom vedea, este cu totul particular, de departe observandu-se nuana epurrii genetice. Cel mai bine inelegem obiectivele confruntrilor armate ale evreilor cu cei din jur, citind acest lucru din Biblie. Apoi, "legile pentru rzboi" vor intregi imaginea, oferindu-ne modalitatea in care dezideratul a fost indeplinit. Aflm despre aceste rzboaie cu mult inainte ca ele s aib loc efectiv, imediat dup ieirea din Egipt: 1. Apoi a zis Domnul ctre Moise: "Du-te de aici tu i poporul tu, pe care l-ai scos din pmntul Egiptului i suii-v n pmntul pentru care M-am jurat lui Avraam, fiul lui Isaac i al lui Iacov zicnd: Urmailor votri l voi da. 2...voi trimite naintea ta pe ngerul Meu i va izgoni pe Canaaneni, pe Amorei, pe Hevei, pe Faresei, pe Gherghesei, pe Hevei i pe Iebusei. (Ieire - 33) Dac suntei surprini c Dumnezeu ii impinge pe evrei la exterminarea popoarelor mai sus amintite, care tim c reprezint de fapt ramuri ale arborelui genealogic al lui Set, surprinderea este i mai mare citind proorocirea lui Varlaam: 17... o stea va rsri din Iacov; un toiag se va ridica din Israel i va lovi cpeteniile Moabului i pe toi fiii lui Set i va lovi. (Numerii-24) Cu alte cuvinte, aflm c poporul lui Iacov - Israel, rezultat al unui P.I.G. riguros, total compatibil A.D.N.M.N. cu ingerii S.D., va fi implantat pe rezultatele unui P.I.G. relativ, haotic, mai puin riguros, rezultate ce reprezint de fapt ramuri ale aceluiai trunchi genealogic - urmaii lui Set. Cu aceast ocazie, a rzboaielor, Israel (cel ceresc) "ii va arta puterea". In timpul staionrii in deert evreii primesc intre alte legi, ordinul referitor la "oprirea prieteniei cu pganii": 22. Domnul Dumnezeul tu va izgoni naintea ta popoarele acestea; nu poi s le pierzi repede, ca s nu se pustiasc pmntul i s nu se nmuleasc mpotriva ta fiarele cmpului. 23. Ci i le va da Domnul Dumnezeul tu i le va pune n mare tulburare nct vor pieri. (Deuteronomul-7) 3... Domnul Dumnezeul tu merge naintea ta. Acesta este foc mistuitor: pierde-i-va i-i va dobor naintea ta i tu i vei izgoni i-i vei omor cum i-a grit Domnul. 4... s nu zici n inima ta: "Pentru dreptatea mea m-a adus Domnul s stpnesc pe acest pmnt bun", cci pentru necredincioia popoarelor acestora le izgonete Domnul de la faa ta. (Deuteronomul-9) Observaii. Ca la orice inceput de drum, Domnul traseaz directivele i face planul pentru etapa urmtoare. El promite c : - va starpi popoarele "pentru necredincioia lor", adic acele popoare incompatibile A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. sau oricum, cu compatibilitate sczut (4); - va izgoni i va fi "foc mistuitor" pentru aceste popoare (3); - nu va putea folosi arma nuclear sau alte arme de distrugere in mas ca

s nu pericliteze poporul evreu (22); - in concluzie, S.D. va aciona ca i in Egipt folosind tehnic superioar, astfel incat evreii nu trebuie s se team in faa adversarilor lor superior mult numeric. In aceast ordine de idei Domnul anun i "legile pentru rzboi" in capitolul 20 al Deuteronomului : 7. Cel ce s-a logodit cu femeie i n-a luat-o, acela s ias (din otire) i s se ntoarc la casa sa, ca s nu moar n btlie i ca s nu o ia altul. Deci, funcia de procreere era mai important decat cea de rzboinic intrun rzboi de epurare genetic care, oricum era catigat de S.D., cu arme moderne. In aceeai ordine de idei, legea rzboiului prevede posibilitatea ca populaia unei ceti s poat supravieui in cazul in care se supune evreilor i este de acord s le plteasc bir. O astfel de situaie nu se intampl practic niciodat in Biblie. Principiul ar fi fost valabil poate, pentru popoarele mai apropiate genetic de evrei sau in momentele in care S.D. lipsete de la datorie, iar evreii nu pot face fa singuri unei confruntri armate. Oricum, nu am gsit o astfel de situaie. A, poate c situaia de azi 1999, s fie pe undeva aproape de cele stipulate in lege. 12. Iar de nu se va nvoi cu tine i va duce rzboi cu tine, atunci s-o nconjuri. 13. i cnd Domnul Dumnezeul su o va da n minile tale, s loveti cu ascuiul sbiei pe toi cei de parte brbteasc din ea. Am mai vorbit de rolul genetic mai important al brbatului intr-un P.I.G., determinat de posibilitatea de a avea foarte muli copii, insmanand un numr mare de femei. Legea mai prevedea capturarea przii de rzboi, a femeilor i a copiilor cetii cucerite, dei vom vedea c in practic evreii vor pstra in via numai fetele virgine aduse n sclavie. Vom vedea mai tarziu la ce vor folosi roabele. Potenialul lor procreativ va fi exploatat de S.D. Legea de baz a rzboiului era ins: 16. Iar n cetile popoarelor acestora pe care Domnul Dumnezeul tu i le d n stpnire s nu lai n via nici un suflet. Ei, frumoas doctrin militar pentru un suflet ce-i spune Iubire! Nu-i aa? Dar asta nu este tot; evreii sunt avertizai cam ce se poate intampla dac doctrina militar impus de S.D. nu va fi respectat: 55... (Dumnezeu ctre Moise n.a.) dac nu vei alunga de la voi pe locuitorii pmntului, atunci cei rmai din ei vor fi spini pentru ochii votri i bolduri pentru coastele voastre i v vor strmtora n ara n care trii. 56. i atunci v voi face vou ceea ce aveam s le fac lor. (Deuteronomul-20) Cutremurtor! Evreii nu au avut incotro, au trebuit musai s se rzboiasc, aa cum a impus Domnul. Acestea fiind legiferate, s vedem acum realizarea practic. Cel care inaugureaz rzboaiele de ocupare a viitorului stat este Moise. Ocuparea teritoriului nu s-a fcut la intamplare, nici dup criteriile artei militare, ci dup ...criterii genetice. Au fost exterminate mai intai populaiile mai vechi, mai diferite genetic de poporul evreu, care reprezentau evident pericolul cel mai mare pentru denaturarea zestrei

genetice a lui Israel. In acest sens, sfaturile primite de Moise de la Domnul sunt clare. i s te apropii repede de Amonii, dar s nu intri cu acetia n dumnie i s nu ncepi rzboi cu ei, cci nu-i voi da n stpnire nimiic din pmntul fiilor lui Amon, pentru c l-am dat n stpnirea fiilor lui Lot" (Deuteronomuul-2-19) Acest sfat va fi valabil doar pentru acea perioad. Vom vedea c fiii lui Lot, amoniii, asemntori genetic cu evreii, dar fr "rdcin adanc", vor fi exterminai mult mai tarziu. De aceea, inta urmtoare a Domnului este populaia de uriai rmai din neamul Refaimilor. 21. Poporul acesta (Refaimii) fusese foarte mare, mult la numr i nalt de statur ca fiii lui Enac; dar Dumnezeu i pierduse de la faa Aminiilor. (Deuteronomul-2) Informaia este important i arat c pe timpul dezvoltrii numerice a evreilor in Egipt, Domnul s-a ocupat concomitent i de patul genetic pe care urma s implanteze poporul evreu: "Domnul ii pierduse in faa Amoniilor". Deci, ideea este aceea de a-i lsa deocamdat in pace p amonii i de a-i extermina pe refaimi, relicve ale uriailor, se pare destul de muli in acea perioad. Vom vedea c la 400 de ani de la ieirea din Egipt mai existau inc exemplare din neamul refaimilor. Domnul ii propuse lui Moise un plan de principiu al ordinii ocuprii viitorului teritoriu: 31... "Iat ncep s-i dau pe Sihon Amoreul, regele Habonului i pmntul lui; ncepe a stpni pmntul lui". 33... Domnul Dumnezeul nostru l-a dat n minile noastre i l-am btut pe el i pe fiii lui i tot poporul lui. (Deuteronomul-2) Pe scurt, Moise, iniiatorul acestor rzboaie, respect intocmai legile rzboiului elaborate de ctre Domnul. In Deuteronomul 3-3,4 Moise ne prezint o sintez a campaniilor sale militare, concretizat in cucerirea a 60 de ceti i exterminarea populaiilor acestora ("brbai, femei, copii... n-am lsat pe nimeni viu" - Deuteronomul 2-34). Dumnezeu - Domnul, ingerii - cum vrei s considerai - au avut o contribuie zdrobitoare in aceste rzboaie. Iosua, urmaul lui Moise, fiul lui Navi, este campionul absolut al rzboaielor de epurare genetic i a extinderii teritoriului evreu. Iosua primete directive precise in acest sens, cu delimitarea clar a viitorului spaiu geografic vital, imediat dup moartea lui Moise. 4. "De la pustie i de la Libanul acesta pn la rul cel mare Eufrat i pn la marea cea mare spre asfinitul soarelui, vor fi hotarele voastre. 5. Nimeni nu se va putea mpotrivi ie n toate zilele vieii tale. 6. Iat i poruncesc: Fii tare i curajos, s nu te temi, nici s nu te nspimni, cci Domnul Dumnezeul tu este cu tine pretutindenea oriunde vei merge". (Iosua 1) Asemntor perioadei lui Moise, toat istoria lui Iosua este presrat cu prezena unei tehnici extraterestre uneori mai greu de ineles, o parte din ea prezentat in capitolul dedicat tehnicii S.D. Dac in acel capitol vam descris modalitatea tehnic in care Ierihonul a fost dramat, asaltul final a rmas pentru aceast pagin:

21. i au dat junghierii tot ceea ce era n cetate: brbai, femei i tineri i btrni i boi i oi i asini, tot au trecut prin ascuiul sabiei. (Iosua-6) Nu am nimic de comentat. Un alt episod al R.E.G. este distrugerea cetii Ai. Ingerul il indemn pe Iosua: "...Eu voi da in mainile tale pe regele din AI i pe tot poporul lui, cetatea i inutul lui" (Iosua 8-1). Iosua descrie o tactic de impresurare a cetii conform cu tehnicile militare vechi, in care o armat ce asediaz o cetate, la un moment dat se preface c se retrage, dar de fapt, revine i ocup cetatea deschis, ieit la atac. Ingerul ii indemn pe evrei: 7.... s cuprindei cetatea, c Domnul Dumnezeu o va da n minile voastre. 23. i i-au ucis aa nct n-a scpat cu via nici unul dintre ei. Iar pe regele din Ai l-au prins viu i l-au adus la Iosua. 24. Dup ce fiii lui Israel au ucis pe toi brbaii din Ai... Israeliii s-au ntors cu toii asupra cetii Ai i au lovit-o cu ascuiul sabiei. 25. Iar toi locuitorii din Ai care au czut n ziua aceea au fost dousprezece mii. 26. i Iosua nu i-a lsat jos mna sa pe care o ntinsese cu sulia, pn nu a dat pierzrii pe toi locuitorii din Ai. (Iosua -8) Observaii: Nu tehnica militar a lui Iosua a fost cauza ieirii din cetate a aprtorilor, ci altceva, legat de tehnica S.D. Exemplu - gaze lacrimogene sau gaze toxice? Greu de spus. Cert este c aceti locuitori ce prsesc cetatea nu sunt in stare s lupte eficient din moment ce Iosua nu inregistreaz nici o pierdere - "s-au intors cu toii". Oricum, se tia c Domnul va fi cel ce va da cetatea in mainile evreilor. O alt descriere interesant este btlia cu Amoreii: 10. i Domnul i-a fcut (pe Amorei) s se sperie le vederea fiilor lui Israel i i-a nvins pe ei Domnul cu nfrngere grea la Ghibeon i i-a urmrit pe calea spre nlimile Bet-Heron i i-a btut la Azeea i pn la Macheda. 11... Domnul a aruncat din cer asupra lor grindin mare, pn la Azeca i cei ce au murit de grindin au fost mai muli dect cei ucii de fiii lui Israel cu sabia n lupt. 14.... c Domnul nostru pentru Israel lupta. (Iosua 10) Versetele, prezentate i la capitolul dedicat tehnicii S.D., nu las nici o indoial asupra interveniei S.D. intr-o lupt ce devine inegal, un adevrat carnagiu. Acesta este episodul in care S.D. "oprete Soarele i Luna in loc aproape o zi intreag", eveniment deja discutat. Dup biruina S.D. asupra oamenilor ucii cu proiectile bine intite din nave extraterestre, Iosua se adreseaz poporului evreu prezentand alte scenarii de lupt, mult asemntoare. In aceeai zi, a distrugerii cetii Ai, Iosua avea s extermine populaiile din cetile Macheda, Libna, Lachi, Ghezer, Eglon i altele. Descrierile acestor rzboaie de epurare genetic (R.E.G.) le gsii in Iosua 10. Campania militar de o zi! a lui Iosua se termin spre seara zilei duble, descris de Biblie in aceeai not: 40. Apoi a lovit Iosua tot inutul muntos, Neghebul, cmpia i inutul mrii i pe regii lor i n-a lsat s scape nimeni, ci a omort toat suflarea, cum poruncise Domnul Dumnezeul lui Israel.

42. i pe toi regii acestora i inuturile lor le-a luat Iosua deodat, cci Domnul Dumnezeul lui Israel pentru Israel lupta. 43. Dup aceea Iosua mpreun cu toi Israeliii s-au ntors n tabra lor de la Ghilgal. (Iosua 10) Obositor, nu? Este obositor i numai s citeti despre atatea rzboaie, dar s mai i lupi! Observaiile nu le consider necesare; punctez doar imaginea militar a unui tur de for demn de invidiat de oricare comandant militar contemporan. Totul este ins posibil cazul lui Iosua, care de fapt numai se plimb pe campul de lupt. In locul su se rzboiete cu tehnic militar Domnul (citii - in loc de rzboiete ucide). Aa se face c Iosua, aa cum ne-am obinuit, se intoarce acas cu efectivul complet, apt de o nou "plimbare". De data aceasta, locul distraciei va fi Canaanul. Campania militar vizeaz de data aceasta teritoriul cuprins intre Sidon, Misrefot-Maim, pan la valea Mipa. Sunt aplicate, fr excepie, aceleai reguli dure ale R.E.G. Dup ce Biblia ne prezint cucerirea a zeci de ceti, tot ea ne ofer explicaia succesului militar deplin al lui Iosua: 20. Cci aa a fost de la Domnul, ca s nvrtoeze inima lor i s ntmpine pe Israel cu rzboi, ca s fie dai pieirii ca s nu se gseasc mil, ci s fie nimicii, cum poruncise Domnul lui Moise. (Iosua -11) Teritoriul cucerit avea s fie distribuit dup delimitri exacte celor 12 seminii ale lui Israel, conform tragerii la sori discutat deja in cap. referitor la S.S. Dac privii din nou harta repartiiei celor 12 seminii in teritoriu, vei observa c ele sunt delimitate de obstacole geografice naturale, ape, muni, care impiedic cat de cat accesul dintr-un teritoriu in altul. In acest mod este facilitat respectarea L.N.H. Am ales cele mai reprezentative versete, poate prea multe. Ele incearc s sublinieze dimensiunea epurrii genetice. Momentul acestor rzboaie este important. Poporul evreu este la inceputul ocuprii unui teritoriu, nu prin cucerire, aa cum s-a intamplat de obicei in istorie, ci prin exterminarea unor popoare, bineineles cu ajutorul covaritor al S.D. Domnul alege ca int in primul rand popoarele cu caractere genice mai indeprtate de evrei, dar bine dezvoltate numeric. De ce? Pentru c tot Domnul impregnase doctrina inmulirii. a insmanrii a zeci de femei de ctre exemplarele valoroase genetic, chiar de la periferia arborelui genealogic creat. De ce? Pentru obinerea unui pat A.D.N. ameliorat, cu caractere genetice apropiate de cele ale ingerilor. Dup rzboaiele lui Iosua, harta geografic a poporului evreu este totui o hart mozaic, deoarece S.D. "a iertat" pentru inceput popoare cu o structur A.D.N. mult ameliorat, cum erau spre exemplu amoniii. In ceea ce privete harta A.D.N. a zonei, aceasta, se inelege, rmane destul de neomogen. Totui, dei rzboaiele de epurare genetic au continuat in secolele urmtoare, mai ales in perioadele de prezen activ a S.D. in spaiul evreu, greul acestora, importana lor maxim a fost in perioada lui Iosua. Fiecare seminie s-a dezvoltat numeric separat in spaiul primit in dar de la Domnul, conform celor scrise de Iezechiel. In pragul morii, la varsta de 110 ani, Iosua explic clar dimensiunea rzboaielor purtate de el i S.D., dar i necesitatea continurii acestor rzboaie de ctre generaiile ce urmeaz:

10. Unul din voi a alungat mii, cci nsui Domnul Dumnezeul Vostru S-a luptat pentru voi, cum v-a grit. 11. De aceea silii-v i iubii pe Domnul Dumnezeul vostru. (Iosua23) Bine spus! Chiar protejat in acest mod de S.D., era greu s iubeti un dumnezeu al rzboiului, al ororilor, al cruzimii, al urii i in general al istoriei creia evreii erau sortii. Mult adevr in acest verset. Ingerul explic inc o dat evreilor necesitatea distrugerii popoarelor rmase in vechiul Canaan i le interzice relaiile de orice fel cu aceste popoare. De fapt, urmaii lui Iosua sunt ameninai c o hibridare in mas a poporului poate duce chiar la exterminarea lui, pedepsirea lui de ctre Domnul, care ar fi nevoit s reia programul de la capt in acest caz. N-ar fi pentru prima dat, nu? Este i mai uor pe un pat genetic semnificativ ameliorat. La conducerea evreilor, in perioada urmtoare se instaleaz judectorii. Evreii au timp s mai respire i chiar s se mai i hibrideze pe alocuri cu vecinii, in ciuda avertismentelor S.D. Pe mine m intereseaz din pcate, acum numai rzboaiele. Acestea decurg intr-o manier asemntoare atunci cand S.D. ii face apariia pentru a-i controla "copilul". V ofer cateva exemple: "Domnul a pus pe fug pe Sisera i toate carele lui ...i a czut toat otirea lui Sisera de sabie i nimeni n-a rmas" (Judectori 415,16). Ceva mai tarziu "Domnul ii d pe evrei pe mana Madianiilor timp de 7 ani. Ingerul ins, ii apare lui Ghedeon i-l trimite la rzboi: "Eu voi fi cu tine i tu vei bate pe Madianii, ca pe un singur om". (Judectorii 6-16) Iat cum a decurs rzboiul (dac se poate numi aa). Ghedeon adun o armat de 32.000 de lupttori. Legea evreilor referitoare la rzboi, care spune c uneori, pentru tine e bine s lupte altul, intr in aciune. Conform acestei legi, brbatul este bine s stea acas i... s fac copii principala sa funcie in P.I.G. Deci, pentru Israel urma s lupte acelai Domn neobosit, care ii spune lui Ghedeon: "E prea mult popor cu tine" (Judectorii 7-2). Dup o metod empiric, Domnul i Ghedeon aleg 300 de brbai hotrai. Astfel, legea rzboiului este respectat i vieile preioase ale brbailor evrei sunt cruate. Prin contrast, armata Madianiilor. a Amaleciilor i a locuitorilor Rsritului era extrem de numeroas, "ca lcustele", iar cmilele lor "erau multe ca nisipul de pe malul mrii" (Judectorii -7). Este cam exagerat, dar numai ca noi s inelegem modul in care se desfura acest tip particular de rzboi. 22. Pe cnd cei trei sute de oameni sunau din trmbie, n toat tabra (Madianiilor), a ntors Domnul sabia unora asupra altora i a fugit tabra ctre Teera pn la Betita i pn la hotarele Abelmehola, aproape de Tabat. (Judectorii -7) Trambiele sunt o arm psihotronic ce determin efectele observate in tabra advers: team, derut, atacul unora asupra altora etc., episod ce tii, nu e unic in cadrul R.E.G. Am ales mai multe exemple de R.E.G. din aceast perioad a etapei, destul de lung. Este normal ca ele s abunde tocmai la inceput de etap. Toat logica noastr ar susine c astfel de rzboaie nu vom gsi foarte tarziu pe axa timpului. Intamplarea sau poate logica, vom vedea, fac ca

acest tip de rzboi s ocupe toat etapa i s fie prezent cu o anumit regularitate i in etapele urmtoare. Apariia R.E.G. in punctele mai indeprtate ale acestei etape este perfect justificat, prin existena inc, a unor populaii vechi ale pmantului ce mai puteau periclita P.I.G. sau care, ar fi fost extrem de incomode pentru "specialitii" istoriei oficiale de astzi...; urmele trebuiau terse. O surpriz chiar i pentru mine este existena la sfaritul perioadei judectorilor i inceputul domniei lui David a relicvelor unor populaii pe care S.D. incetase s le extermine de mult timp. Dup aproape 6.000 de ani de la primul Adam sau dac vrei, la peste dou mii de ani de la potop, Terra mai putea oferi "imposibiliti genetice" pentru muli dintre paleontologii i antropologii de astzi. Aceste "fosile vii" aparineau fie populaiilor ancestrale ale Terrei, fieerau accidente genetice ale etapelor trecute ale P.I.G. Unul dintre acetia este Goliat. Echipamentul militar din inzestrarea lui Goliat, descris amnunit de Biblie, este in acord cu statura sa uria, de peste 3 m. Curios c David nu se sperie de loc i-l avertizeaz: "te va da Domnul pe mana mea", cci " acest rzboi este al Domnului i El v va da in mainile noastre". (Regi 17-46,47). Intr-adevr, acest rzboi nu era nici al lui David, nici mcar al evreilor, ci al S.D., al Domnului, care "izbvea" nu cu sulia ci cu arme sofisticate, ultramoderne. Este de la sine ineles c Goliat, cu toat statura lui impresionant, va fi rpus, nu cu pratia, aa cum spune cartea ci cu un proiectil modern, bine intit, in cap. i ca Biblia s ne conving de existena unei intregi populaii de uriai, ce-i drept redus numeric i c Goliat nu suferise o hipersecreie de hormon somatotrop hipofizar (de cretere) in copilrie, mai menioneaz dimensiunile uriae ale lui Lahmi, fratele lui Goliat Gateul. Gandul m duce la fosilele vii de astzi, 1998, cand munii Asiei inc mai sunt locuii de atat de controversaii yeti. Mai puin cunoscut este veriorul lui, Big Foot, din America de Nord. Numeroase mrturii, urme, filme, fotografii cu yeti susin puternic existena acestui grup de fosile umanoide uriae, vii. Scepticii se indoiesc i ateapt un interviu cu yeti pe CNN. Nu m intereseaz prerea lor. Nu mai puin surprinztoare pentru aceeai perioad este prezena unei populaii, din neamul Refaimilor, de asemenea inalt de statur, "cu ase degete la maini i la picioare, adic de toate douzeci i patru" (I Paralipomena 20-6). Gandul m poart din nou spre o analogie, de data aceasta cu o superb statuet gsit intr-o min din Transilvania ce reprezenta o femeie cu douzeci i patru de degete! Statueta, confecionat dintr-un material foarte uor, poros, era curioas atat prin aspectul somatic al femeii, dar mai ales prin faptul c putea fi inclinat mult, fr s cad! Piesa aceasta absolut deosebit, vzut i inut in man de regretatul Doru Davidovici, zace acum probabil intr-o colecie particular. Intorcandu-m la hibrizii mei, constat c in urm cu circa trei mii de ani P.I.G. era periclitat de populaii vechi ca caractere genetice diferite, indezirabile pentru S.D. Acest fapt a justificat continuarea R.E.G. intele sunt in aceast perioad i popoarele mai apropiate genetic de evrei. La 436 de ani de la ieirea din Egipt, la conducerea poporului se instaleaz regele David, unul dintre cei mai luminai regi, descins printr-o

linie regenerat prin cel puin un implant uterin (despre care vom vorbi). El a fost "tatl" lui Solomon, cel mai vestit rege al istoriei evreilor. David a pregtit practic calea glorioas a "fiului" su, a extins graniele statului evreu, a consolidat fora armat, realizand un stat modern. Puterea militar de excepie a evreilor se datora in primul rand proteciei S.D....spre deosebire de situaia de astzi. Contactele lui David cu eful de program au fost permanente pe timpul campaniilor militare. Biblia descrie intre alte R.E.G. purtate de David sub indrumarea Domnului, campania impotriva Filistenulor. Rezultatul este descris astfel: 11. Dumnezeu a zdrobit pe vrmai cu mna mea, ca pe o suruptur de ap. 14. Iar David a ntrebat din nou pe Dumnezeu, iar Dumnezeui-azis: "Nu te duce de-a dreptul asupra lor; abate-te de la ei i te du asupra lor pe la dumbrava duzilor". 15. i cnd vei auzi zgomot ca de pai prin vrful duzilor, atunci s intri n lupt, cci a ieit Domnul asupra ta ca s bat tabra Filistenilor" (Paralipomena-14) Este mai greu de ineles pentru noi tehnica folosit de S.D., dar oricum, nu are importan. Un alt exemplu din campaniile militare ale lui David este legat de cucerirea Amoniilor: 3. Iar poporul care era n ea a fost scos i omort cu fierstraiele, cu ciocane de fier i cu securi. Aa fcut David cu toate oraele Amoniilor i apoi s-a ntors el i tot poporul la Ierusalim. (I Paralipomena-20) Observaii: 1. Se poate specula faptul c dac "tot poporul a fost omorat cu fierstraiele, cu ciocanele de fier i cu securi", evreii nu au intampinat nici o rezisten armat. Nici mcar nu s-au folosit armele tradiionale: sabia, sulia, pentru c Domnul luptase pentru ei; locuitorii erau adormii, paralizai, atacai cu A.N.M. - putem s ne inchipuim orice scenariu. Ipoteza este in concordan cu afirmaia c David s-a intors apoi cu tot poporul la Ierusalim, deci, ca i Iosua altdat, nu a avut pierderi. 2. Observm c in lips de alte popoare candidate la exterminare, David se rzboia acum cu Amoniii, la fel cum, nu cu mult inainte, terminase lupta cu Moabiii. Aceste popoare ce derivau din periferia arborelui genealogic, urmaii lui Lot, popoare ocolite atat de Moise cat i de Iosua, erau in acest moment intre popoarele din zon cu cele mai diferite caractere genetice comparativ cu poporul evreu. Cu alte cuvinte, patul ganetic pe care era implantat, avea o structur superioar, apropiat. Dac aruncm o privire peste 700 de ani, vom gsi in cartea Macabeilor alte rzboaie in care S.D. este implicat. Am ales special aceast perioad din dou motive. 1. Crile Macabeilor incheie cronologic istoria evreilor prezentat de Vechiul Testament; 2. Rzboaiele Macabeilor abund in exemple de implicri extraterestre in favoarea evreilor. Exist i un al treilea motiv pe care il voi lua in discuie mai tarziu. V prezint succint cateva exemple. Iuda Macabeul, ameninat de o armat greac de 80.000 de oameni, cere ajutorul Domnului. Acesta ii ascult ruga i ii trimite in ajutor "un clre cu hain alb mergand

inaintea lor i cu arme de aur sclipind . (II Macabei 11-8) care va ucide "unsprezece mii de pedetri precum i o mie ase sute de clrei" (II Macabei 11-11). Dac nu vi s-a prut edificator, continum cu un alt R.E.G. dus impotriva cetii Carpiu: 16. i cu voia lui Dumnezeu, lund cetatea, mcel cumplit au fcut, nct locul de lng cetate, care era lat de dou stadii, plin de curgerea sngelui se vedea. (II Macabei-12) Apoi, in faa unei armate de 120.000 de pedetri i 1.500 de cltei, Iuda cheam din nou ingerul, care, cu ajutorul armei psihotronice, imprim fric vrmailor i ii determin s se ucid unii pe alii, "i btandu-se s-a intamplat de au czut puini dintre Iudei --- pentru c Iuda a chemat pe Domnul s-i fie ajutor i Cpetenie in lupt" (II Macabei 1234-36) Ca s realizai fora distructiv a unui inger pzitor al programului evreu, Biblia se prezint un adevrat record in materie, repurtat asupra asirienilor. Reinei acest eveniment. Dincolo de Eufrat se desfura un P.I.G. asemntor, despre care vei afla ceva mai tarziu. 22. i rugndu-se, aa a zis: "Tu, Doamne ai trimis pe ngerul tu n zilele lui Iezechia, regele lui Iuda i a ucis toat tabra lui Sanherib ca la o sut optzeci i cinci de mii. Apoi, Biblia face referire la o alt situaie critic, in care evreii au fost ajutai in faa unei coaliii de popoare, condus de asirieni. 23. i acum, Stpnitorule al cerului, trimite nger bun naintea noastr, care s fie spre fric i spre cutremur. 26. Iar Iuda i cei ce erau cu el, cu chemare i cu rugciuni s-au luptat cu vrmaii. (II Macabei-15) Astfel, "cu mainile otindu-se" (II Macabei 15-27) , evreii nici mcar nu i-au luat armele din cui. In ultimul rzboi menionat de Biblie, care i incheie Vechiul Testament, evreii sunt din nou protejai de S.D. in faa invaziei armatei lui Ptolemeu Filipator. Imaginea rzboiului este asemntoare ce cele prezentate anterior, evreii se roag i: 18....doi slvii ngeri, nfricoai la chip, s-au pogort vzui de toi, afar de Iudei. 19. i s-au aezat n faa otirii vrmailor i puterea vrmailor au umplut-o de zbucium i de fric i cu obezi au legat-o, din care nu s-au putut mica. (Macabei-6) Din nou v las fr comentariu; facei efortul i imaginai-v singuri scenariul acestor "rzboaie". Observaii asupra R.E.G. 1. In primul rand, am denumit aceste rzboaie - R.E.G. deoarece au avut ca scop exterminarea unor populaii diferite genetic: mai mult, ca in cazul Refaimilor, sau mai puin, ca in cazul Amoniilor, fa de poporul evreu. 2. Distrugerea acestor populaii se face gradat, treapt cu treapt, nuanat, in funcie de momentul etapei. In felul acesta, S.D. trateaz cu aceeai seriozitate atat patul A.D.N. pe care implanteaz poporul evreu cat i poporul creat. In acest sens i patul genetic cunoate o ameliorare

"in trepte" conform celor scrise in Coran: "Ins lumea de apoi s aib mai multe trepte i mai mari inltori" (Sura drumului nopii-22). Dup cum vedei, "lumea de apoi cu mai multe trepte", adic cu compatibilitate A.D.N.M.N. crescut, superioar cu A.D.N.M.N. al poporului evreu, poate s susin "mai mari inltori", adic poate conine chiar poporul compatibil A.D.N.M.N. riguros cu ingerii S.D. Pentru indeplinirea acestui deziderat, S.D. nu a ocupat teritoriul pentru poporul evreu intr-un mod tip campanie militar, ocupand un areal geografic dup reguli geografice i militare intr-o continuitate teritorial, ci strict n funcie de criterii genetice. Au fost intotdeauna distruse populaiile mai indeprtate genetic de poporul evreu, cele ce puteau periclita P.I.G. Mult vreme au fost pstrate popoarele considerate rude ale poporului evreu din ramurile arborelui genealogic principal cum au fost Amoniii, Moabiii i in prima etap chiar i Heveii, Iebuseii, Ghergheseii etc. Aceste popoare au constituit patul pe care evreii s-au dezvoltat numeric. Vei vedea in continuare cum au sprijinit aceste popoare inmulirea evreilor, fr ca mcar s aib habar despre asta. O parte dintre aceste popoare au fost privite cu interes de P.I.G. Totui, dup un timp de evoluie numeric a evreilor i de dispariie a celorlalte popoare mai indeprtate genetic de evrei, popoarele rude au fost inta S.D. Vreau s inelegei c acest tip de program in trepte evalueaz tot timpul prioritile programului in scopul reuitei P.I.G., subliniat foarte bine de "Sura drumului nopii". 3. Nu evreii i-au ales obiectivele militare, ci S.D.; poporul evreu nu ar fi fost nici pe departe atat de rzboinic pe cat pare, citind Biblia. 4. In orice caz, poporul evreu nu era un popor viteaz. Ajutorul militar al S.D. a fost decisiv. Legile pentru rzboi fac din vieile evreilor valori pentru program. De aceea, in acest tip de rzboi, evreii practic nu au pierderi; ei dau lovitura de graie unor oameni supui armamentului sofisticat, chimic, bacteriologic, psihotronic sau convenional. Doctrina militar impus de S.D. conine o mare doz de sadism, cultiv permanent ura fa de popoarele vecine, pentru ca P.I.G. s-i continue curgerea in perioadele de absen a ingerilor. 5. R.E.G. creeaz o anumit psihologie poporului evreu, care pornete intotdeauna la rzboi ca invingtor. El tie bine in ce const ajutorul militar S.D. tie c Domnul lupt pentru Israel. Aceast situaie nate i cultiv sentimentul de popor distinct, superior, favorit, creat de Dumnezeu, pentru Dumnezeu, protejat de Dumnezeu pe parcursul P.I.G. Psihologia aceasta este absolut necesar reuitei programului; ea contribuie la respectarea legii nonhibridrii (L.N.H.) 6. Situaiile militare descrise creeaz o psihologie special, o anumit atitudine i adversarilor poporului evreu. In perioadele in care aceste popoare simt lipsa ingerilor asistm la adevrate aliane antievreieti: asirian, greac, toate soldate cu eecuri mari in faa navelor S.D. Aceste popoare tiu foarte bine c linitea lor este periclitat de prezena poporului evreu in zon. 7. In mod normal, cronicile vremii ar trebui s conin descrieri de nave, de ingeri, de tehnic militar inexplicabil ce a dus la pierderea unor rzboaie ale coaliiilor antievreieti. Acest lucru fie nu se intampl,

fie nu avem noi acces la astfel de cronici. Dac aceste descrieri lipsesc asta se datoreaz fie exterminrii complete in cursul unei lupte a adversarilor (nu are cine s descrie evenimentul), fie unei aciuni camuflate sau de la distan, din umbr, a ingerilor S.D., astfel incat istoria oficial s fie "curat". 8. R.E.G. nu au o desfurare permanent, ci au o anumit regularitate ce ine de alte evenimente primare pe care le voi discuta. Ele se succed ritmic, pe toat durata etapei, de la ieirea din deert pan la venirea lui Iisus. 9. Przile bogate colectate dup distrugerea unor populaii imbogesc fabulos poporul evreu i-i creeaz condiii economice favorabile unui trai decent, uneori chiar indestultor. Pe timpul lui Solomon, in perioada de maxim inflorire economic, militar a statului evreu antic - Palestina bogiile acumulate depesc inchipuirea noastr i fac din poporul evreu unul din cele mai avute popoare (dac Biblia nu exagereaz in capitolul III Regi - 10) Ajustarea genetic a patului A.D.N. Dup instalarea chivotului i elaborarea L.N.H., are loc prima etap a R.E.G., prin care, poporul evreu este improprietrit cu o parte a viitoarei Palestine i este protejat militar aa cum am descris in punctul 1 al etapei, in vremea lui Iosua. Apoi, ingerii vor pleca in concediu pentru perioade variabile, determinate de gradul de hibridare al poporului, mai exact de momentul atingerii nivelului de alarm prestabilit de ingeri. In aceste intervale, este foarte important de observat c poporul hibrideaz numai cu anumite popoare invecinate, a zice paradoxal, la indemnul inginerului genetician, acelai ef de program care instaurase L.N.H.! Tot versetele m ajut in a susine, cu trie, acest fapt: Apoi fiii lui Israel iari s-au apucat s fac rele nainte ochilor Domnului i a ntrit Domnul pe Eglon, regele Moabului, mpotriva Israeliilor pentru c ei fceau rele naintea ochilor Domnului. (Judectorii. 3 -12) "Relele" evreilor constau evident in combinarea genetic cu Moabiii timp de 18 ani conform versetului Judectori 3-13. In urma convieuirii aveau s se nasc mii de hibrizi. Moabiii, urmai a lui Lot, popor de la periferia arborelui genealogic, veritabil pat pentru poporul evreu, era privit cu interes de S.D., motiv pentru care "Domnul a intrit pe Eglon"; dup care i-a dat pe fiii lui Israel s-i slujeasc. Hibridrile rezultate aveau s-l intreasc intr-adevr pe Rglon, pe Moabii, prin ridicarea calitii A.D.N., prin apropierea genetic de evrei. Iat un alt rxemplu: 1. Dup ce a murit Aod, fiii lui Israel au nceput iari s fac rele naintea ochilor Domnului 2. i Domnul i-a dat n minile lui Iabin, regele Canaanului, care domnea n Haor. (Judectorii-4) Aflm c fiii lui Israel fac rele (singurul pcat biblic este pcatul hibridrii, vei vedea), deci vor insmana femeile din Canaan, din cetatea Haor. Vor rezulta bineineles ali copii cu caractere hibride. Canaanul pe de alt parte tim c este ara in care a trit Avraam i tot trunchiul arborelui genealogic evreiesc. In mod similar, din acelai capitol aflm c evreii vor face schimb de gene cu Filistenii timp de 40 de ani.

Aceste hibridri periodice aveau s apropie genetic popoarele vecine de poporul evreu. Hibrizii, locuiau bineineles in sanul ambelor popoare. Hibridarea era oprit de chivot prin atingerea procentului limit de alarm. Atunci, ingerii sosii in grab "ridicau un judector" care citea L.N.H. poporului evreu. Hibrizii aveau astfel destine diferite. Hibrizii evrei erau distrui, ucii, iar L.N.H. ii dovedea eficiena, in timp ce impotriva popoarelor vecine hibridate de evrei, ingerii declanau un R.E.G. In rzboi mureau predominant brbaii poporului vecin i astfel structura etnic, genetic a acestui popor se modifica substanial. Noii brbai ai acestui popor erau dup caiva ani chiar copiii hibrizi ai evreilor. Astfel, patul genetic pe care se instalase poporul evreu ii ameliora A.D.N., spre o asemnare cu cel al poporului evreu, iar acesta din urm, prin aplicarea L.N.H. ii pstra puritatea. Nu in ultimul rand, R.E.G. aveau drept scop i impuinarea numeric a popoarelor vecine i schimbarea raportului demografic in favoarea evreilor. Operaiunea de ameliorare a patului genetic, a structurii A.D.N. a popoarelor vecine este descris poate chiar mai bine decat o fac eu, in versetele: 17. Dar nici pe judectori nu-i ascultau ei, ci se purtau desfrnat, mergnd pe urmele altor dumnezei i se nchinau acestora i mniau pe Domnul; uor se abteau de la calea pe care umblaser prinii lor care se supuseser poruncilor Domnului. 18. Cnd le ridica Domnul judectori, atunci nsui Domnul era cu judectorul i-i izbvea pe ei de vrmaii lor n toate zilele judectorului. (Judectori.2) Urma epurarea genetic practicat in sanul poporului evreu, concomitent cu ameliorarea patului genetic al evreilor. Inginerul genetician a temporizat in mod special dispariia anumitor popoare pstrate special ca Israel s-i combine caracterele genetice cu ele. Aceste popoare sunt cele mai apropiate genetic de Israel, hibridarea practicat de inginer fiind o adevrat art, strict controlat, cu risc minim pentru zestrea genetic relativ pur a aleilor si. 4. Acestea fuseser lsate ca s se ncerce prin ele Israeliii i s se afle dac se supun ei poruncilor Domnului (L.N.H. n.a.) pe care le-a dat El prinilor prin Moise. Cu alte cuvinte, cu aceste popoare urmau s se probeze funcionarea tandemului chivot - L.N.H., practic fr risc. Capitolul Judectori 3 denumete aceste popoare: 5. i au trit fii lui Israel ntre Canaaneni, Hevei, Amorei, Farezei, Hetei, Gherghesei i Iebuse. 6. i i-au luat femei din fetele acestora i pe fetele lor le-au dat feciorilor acelora... 7. Deci au fcut rele naintea Domnului 8. Atunci s-a aprins mnia Domnului... Chivotul a dat alarma, ingerii au sosit, au practicat epurarea genetic i au declanat R.E.G., scenariu care urma s se repete aproape ca un ceas. Dup mai multe astfel de cicluri, patul A.D.N. pe care era aezat poporul evreu i-a apropiat mult caracterele genetice de acesta. Meninerea caracterelor genetice ale poporului evreu S-a realizat prin:

a) Mecanismul chivot - L.N.H b) Epurri genetice in mas practicate in sanul poporului evreu c) Implanturi uterine in mas a) Mecanismul chivot - L.N-H. In etapa a V-a a P.I.G. meninerea caracterelor genetice ale poporului evreu s-a fcut in special prin mecanismul chivot - L.N.H. Reiau acum modalitatea in care au funcionat chivotul i L.N:H. Am abordat pe larg in capitolul dedicat tehnicii construcia i funciile chivotului. Pentru P.I.G., chivotul este de o importan capital. El conine in interior tablele legii, "scrise cu degetul lui Dumnezeu", iar in faa chivotului se afl cele 12 paini ale facerii, cate una pentru fiecare seminie a lui Israel. Intresc convingerea mea c, de fapt, chivotul coninea memoria structurii standard a A.D.N.M.N. corespunztoare celor 12 feluri de rod al P.V. i respectiv a celor 12 seminii ale lui Israel. Obligaia preoilor era s aduc de trei ori pe an in faa chivotului fiecare brbat evreu. Cu aceast ocazie chivotul realiza o scanare a C.S. al individului respectiv i compara structura C.S., cu A.D.N.M.N. etalon din memorie al seminiei respective. Astfel, Domnul, inginerul genetician ef cunotea gradul de hibridare al fiecrei seminii i vom vedea c va lua decizii foarte nuanat in privina restructurrii seminiilor, evident in funcie de datele procesate de computerul central, rspunztor de inmagazinarea datelor P.I.G. Este posibil ins, ca aceste date s fi fost procesate chiar in chivot care, fiind un aparat complex, nu era prea complicat s dein i limite de alarm. Astzi, un aparat automat de msurat tensiunea arterial sistolic a pacientului poate alarma medicul prin semnal sonor cand tensiunea variaz in afara limitelor prestabilite; de exemplu tensiunea sistolic depete 160 mm Hg sau scade sub 80 mm Hg. Cam la fel imi inchipui c funciona i chivotul. La depirea unui numr de (s zicem) 1% hibrizi pentru o seminie, aparatul avertiza printr-un semnal specific baza ingerilor, care trebuia s soseasc de urgen pentru corecie. Un alt instrument de control al P.I.G., de limitare a hibridrilor este L.N.H. Este cea mai important lege din tot pachetul de legi primit de evrei i este in vigoare chiar i astzi, indiferent dac poporul evreu i-a surprins sau nu subtilitatea. Esena legii, deja discutat, o gsii exprimat in versetele 5 i 6 din Ieirea cap.20: "Zece porunci". Revenind acum la exprimarea biblic a L.N.H., de ce se vor ucide numai copiii prinilor care nu respect legea i descendenii de generaie trei i patru, adic numai primele trei generaii? Rspunsul este cel mai simplu posibil. Hibrizii de generaie mai indeprtat nu vor exista, pentru c legea va intra in aciune intre timp. Fie chivotul ii va face datoria, va depista hibrizii, iar cand limita de alarm va depi 1%, ingerii vor apare, fie controlul genetic ar fi avut oricum loc la o distan pe axa timpului egal cu trei patru generaii, in cazul in care chivotul se defecta sau incpea pe maini strine. Vom vedea c, in spiritul legii, alturi de copii hibrizi vor fi ucii i prinii responsabili de inducerea caracterelor hibride. Scenariu este mai complicat decat pare la prima vedere i conine unele subtiliti, care dau o logic aciunii ingerilor. Dup ieirea din deert prezena ingerilor nu a mai fost necesar permanent. Ei vor apare progresiv, mai rar, apoi, cu o anume ritmicitate. Dac controlul genetic ar

fi fost permanent, dac ingerii ar fi fost tot timpul prezeni la datorie, hibridrile nu ar fi avut loc, chivotul nu ar fi fost necesar i cel mai important, L.N.H. nu ar fi intrat niciodat in aciune. In acest caz ea ar fi fost primit tardiv de evrei, cu puin inainte de momentul apocaliptic, pentru a fi siguri c poporul evreu nu se incrucieaz cu alte neamuri. In acest mod, programul ar fi fost foarte scump, rezultatele proaste, iar programul legat de "curcubeu" nu ar fi fost activat niciodat. Iat de ce, pentru aceast etap, s-a ales o alt variant de funcionare. Buna funcionare a L.N.H. a fost instaurat i verificat prin hibridri induse, conduse de ingerul genetician, care apoi erau urmate invariabil de epurri in sanul poporului evreu. Greu suportate psihic, sentimental, ele lsau o ran vie, o amintire cumplit de trist, de neuitat poporului, care cu fiecare epurare, incerca din rsputeri s respecte L.N.H. alegandu-i parteneri de via din aceeai seminie. Totui, intervalele dintre dou epurri fiind de zeci de ani sau de peste o sut de ani, cu trecerea generaiilor, dar mai ales datorit convieuirilor cu celelalte popoare, date chiar de inginerul genetician "spre ispit", hibridrile deveneau inevitabile. Cred c pot totui aprecia frecvena acestor epurri dup cele dou versete din L.N.H. care indic uciderea hibrizilor de generaia I, II, III i IV. (pan la al treilea i al patrulea neam). Asta inseamn c de obicei, cu toat L.N.H., se atingea limita de alarm impus chivotului pentru procentajul de hibrizi din sanul poporului evreu cam in trei-patru generaii, asta insemnand aproximativ 100 de ani. b) Epurri genetice n mas practicate n snul poporului evreu Spre exemplificare voi alege epurri genetice practicate la inceputul etapei, mijlocul etapei i sfaritul ei. Prin aceasta vreau s subliniez caracterul continuu al acestei operaiuni pe parcursul intregii etape. Prima epurare, descris de Numerii-25, apare la puin timp dup ieire din deert, pe vremea lui Moise, dup o scurt convieuire cu Moabiii. Dei L.N.H. fusese enunat, pan in acel moment nu intrase in aciune. Deoarece "poporul a inceput s se spurce pctuind cu fetele din Moab"(1), avea s simt usturtor modalitatea de funcionare a acestei legi dure. 4. i a zis Domnul ctre Moise: Ia pe toate cpeteniile poporului i le spnzur de copaci pentru Domnul nainte de asfinitul soarelui, ca s se abatp de la Israel iuimea mniei Domnului". 5. Atunci a zis Moise ctre judectorii lui Israel: "Ucidei fiecare pe oamenii votri care s-a alipit de Baal-Peor" Aceasta este L.N.H.! 6. Dar iat, oarecare din fiii lui Israel a venit i a adus ntre fraii si o madianit, n ochii lui Moise i n ochii ntregii obti a fiilor lui Israel, cnd plngeau ei la ua cortului adunrii. Tragicul eveniment se desfura in preajma cortului adunrii, acolo unde era instalat chivotul. Aparatul dup o scanare a fiecrui membru al obtii hotra care va fi ucis i care nu. Cartea relateaz cum este ucis madianita impreun cu evreul su, eveniment in urma cruia inceteaz pedepsirea poporului. Iat i dimensiunea epurrii: 9. Cei ce au murit de pedeapsa aceasta au fost douzeci i patru de mii (!)

Asta da, epurare! Curat masacru! Totul comis cu sange rece la indicaiile "Domnului" i prin decizia chivotului. Domnul, mulumit de rezultatele epurrii, ii ordon lui Moise apoi, s-i ucid pe madianii. Urma R.E.G. Important este c intreaga operaiune era condus de la distan de ctre ingeri legtura audio-video realizandu-se prin intermediu chivotului. V dai seama ce "impresie artistic" puternic lsa evreilor aceast tehnic. Poporul "era salvat" in urma acestei epurri. O hibridare prea intens ar fi putut duce la o epurare radical, pan la dispariia poporului. Interesant i de mare ajutor pentru inelegerea noastr este faptul c imediat dup aplicarea L.N.H., adic dup acest masacru odios ordonat de Domnul, acelai domn inginer genetician ordon un recensmant dup standardul evreiesc, in urma cruia aflm numrul evreilor: 601.730 la care se adaug 23.000 de levii. Cu aceast ocazie primim o informaie aparent paradoxal: "In numrul lor nu se afla nici unul din fiii lui Israel numrai de Moise i de preotul Aaron in pustiul Sinai,... "(Numerii 2564). Observaii: 1. Populaia brbailor peste douzeci de ani trebuie s fi fost 601.730 + 20.000 de levii, adic aproximativ 620.000. Acetia fceau parte ins dintr-o populaie de aproximativ 2,5 milioane de oameni de ambele sexe i de toate varstele. Atunci cei 24.000 de ucii prin aciunea L.N.H. reprezentau aproximativ 1% din populaie. S fi fost acest procent limita de alarm stabilit chivotului? In secolele urmtoare limita de alarm de 1% hibrizi s se fi pstrat? Nu tiu; este ins posibil. 2. Observm c la 40-50 de ani de la primul recensmant populaia nu a crescut, ba chiar dimpotriv, a sczut. Cum este posibil pentru un popor protejat ce avea ca unul dintre principalele scopuri inmulirea i care mai primea pe deasupra o grmad de implanturi uterine? In primul rand, cred c observaia mea de prim mare epurare la sosirea in deert, imediat dup instalarea chivotului este corect. 3. Cu stupoare, mai mult decat atat, aflm c din populaia ce a trit in deert nu mai erau in via decat Moise, Eleazar, Caleb i Iosua. Cum era posibil ca toi contemporanii lui Moise s dispar intr-o perioad de 4050 de ani, fr rzboaie, epidemii, perioad in totalitate supravegheat de ingeri? Evreii aveau aa cum am presupus o bun cretere demografic din moment ce s-a reuit inlocuirea numeric a intregii populaii in decurs de maxim 50 de ani. Pentru aceste intrebri exist un singur rspuns pe care-l voi enuna mai tarziu, impreun cu alte argumente ce-i sporesc consistena. Probabil, bnuii i dumneavoastr acest rspuns ce sare-n ochi! La peste ase sute de ani de la prima epurare genetic din aceast etap asistm la o nou aplicare a L.N.H. Cei care indur rigorile legii, sunt evrei intori din exil, (586-458 i.e.n.) din Babilon in anul 458 i.e.n., in numr de 42.360 de oameni "dup familiile lor" (Ezdra cap.2) Aceast epurare este descris in toate cele trei cri ale lui Ezdra - preotul, iar eu v prezint o mixtur a informaiilor. Epurarea nu a vizat ins numai aceast comunitate, ci tot poporul. Ezdra, aflat in exil de asemenea, primete indicaii clare de la Artaxerxe, regele Babilonului (465-425 i.e.n.). Dup cele descrise in III Ezdra-8,

ordinul epurrii genetice este primit surprinztor de regele babilonului care trebuia s elibereze pe cei "care doresc s se duc la Ierusalim". O parte dintre evrei ce-i intemeiaser familii in Babilon au continuat s triasc acolo; nu au dorit intoarcerea. Contactele lui Artaxerxe cu ingerul genetician nu sunt intampltoare; Mesopotamia - Persia a fost spaiul geografic al unui alt P.I.G. dezvoltat magistral in seminii distincte, program descris in tbliele de lut. S ne intoarcem acum la evrei i s ascultm acum rugciunea lui Ezdra: 85. "Pmntul n care intrai s-l motenii este pmntul pngrit cu ntinarea celor de alt neam ai pmntului, i de necuria lor s-a umplut. 86. i acum pe fetele lor s nu le luai pentru fii notri i pe fetele voastre s nu le dai dup fii lor (L.N.H. n.a.) 93. i cnd se ruga Ezdra i se mrturisea plngnd, dobort naintea sfntului lca, s-a adunat la el mulime foarte mult, brbai i femei i tineri pentru c mare plngere era n mulime. 94. i strignd icania, fiul lui Ieiel din fiii lui Israel, a zis: "Ezdra! Noi am pctuit naintea lui Dumnezeu cci am locuit mpreun cu femei din alt neam din neamurile pmntului. (III Ezdra-8) Rugciunea este cu mult mai lung i deosebit de semnificativ, dar esena o avei mai sus. Scenariu este acelai, jalea era fr margini. Evreii tiau bine cum acioneaz L.N.H. Mai intai, trebuiau fcute investigaii pentru descoperirea celor ce n-au respectat L.N.H. "Cercetarea lucrului" (III Ezdra-9) a durat 3 luni, timp necesar chivotului s scaneze toi brbaii evrei. Inainte de a-i indeprta (citii: de a-i ucide) pe cei A.D.N.M.N. incompatibili, preotul trebuia s citeasc lmurit legea. Se pare c legea nu era elaborat chiar pe inelesul tuturor, ci numai preoii iniiai cunoteau talcul ei. Asta probabil fcea ca evreii s cad destul de uor in "pcat". Vzand totui c poporul pricepe despre ce este vorba, de fapt, cum se aplica L.N.H., 9. Atunci, Neemia, guvernatorul, Ezdra preotul i crturarul i leviii care nvau poporul au zis ctre tot poporul: "Ziua aceasta este nchinat Domnului Dumnezeului nostru, s nu fii triti, nici s plngei! Cci tot poporul plngea, auzind cuvintele legii. 12. i tot poporul s-a dus s mnnce i s bea...(pomana morilor n.a.) cci neleseser ei cuvintele ce li se tlcuiser. (II Ezdra-8) i s-au dus toi s mnnce i s bea i s se veseleasc i s dea daruri celor lipsii, bucurndu-se mult de cuvintele legii, pe care le nvaser n adunrile lor. (III Ezdra 9-55) Sadic nu? Ce for, s mai poi "s te veseleti" dup aa un masacru! Dac la precedenta epurare aflm numrul celor ucii - 24.000, aici nu putem ti cu exactitate i nu are rost s fac presupuneri. Durere poporului era ins foarte mare; mult mai mare decat pot exprima aceste biete versete. Dar preul nu conta pentru S.D. Acum, dup epurarea genetic, cultura sa era din nou pur, cele 12 seminii erau cu caracterele de acum 1.500 de ani. Surprindem mai mult din jalea evreilor cauzat de epurrile genetice in Plangeri cap. 5 - Rugciunea profetului Ieremia. Nu v mai incarc cu versetele; le putei citi singuri dac dorii. Tocmai ca noi s observm continuitatea in aciune a legii, Biblia ne prezint in Cartea a treia a Macabeilor o ultim epurare genetic. Acest

episod, practic incheie istoria Vechiului Testament. Evenimentul este descris succint, dar pe ineles iar eu vi-l sintetizez redand 4 versete: 11. Zicnd c cei care pentru pntece au clcat poruncile cele dumnezeieti 12. i spunnd ei adevrul, regele a primit i ludndu-i le-a dat voie slobod la toate, ca pe cei care au clcat legea lui Dumnezeu s-i piard n tot locul 14. i aa pe cei care le cdea n mn din cei pngrii, care erau de neam cu ei, pe drum i certa i cu artri din lege i omora. 15. i n ziua aceea au omort mai mult dect trei sute de brbai i sau bucurat i s-au veselit omornd pe cei fr de lege. (III Macabei-7) Ei, intr-adevr. parc jalea nu mai este ca acum sute de ani in urm; poporul se obinuise cu epurrile! Este ultima epurare prezentat de Biblie, deoarece operaiunea caracterizeaz strict aceast etap a P.I.G. c) Practicarea pe scar larg a implanturilor uterine A fost o alt metod de pstrare i revigorare a caracterelor genetice ale poporului evreu in aceast etap. Ele au avut dou scopuri principale: cea mai mare parte a lor a asigurat creterea numeric a poporului evreu, in timp ce o mic alt categorie a consolidat genetic un ax central al arborelui genealogic, din care au aprut o bun parte din conductorii evrei. Particularitatea acestor din urm implante uterine const in montarea de implante cerebrale i de informaie viitorilor conductori, accesorii ce-i transformau pe acetia in adevrai "ofieri de legtur" cu S.D. De obicei, practicarea in mas a implanturilor uterine apare dup R.E.G. Reamintesc c legile rzboiului elaborate de S.D. subliniau necesitatea uciderii tuturor brbailor alturi de posibilitatea de a lua ca roabe femeile tinere virgine. Acest fapt se intampl de multe ori pe parcursul acestei etape i este valabil pentru femeile mai apropiate genetic de poporul evreu. Mai intai am s dau cateva exemple de astfel de situaii. Cu aceast ocazie vei beneficia de un tablou complet, simbol al modului in care se desfura programul in aceast etap. Iat punctele unui astfel de scenariu. 1. Inginerii sunt in concediu la una din staiile de pe Marte sau dac v place mai bine ideea, fac plaj in Florida. In acest timp, destul de indelungat (ani) evreii de-abia ieii din deertul Paran, neavand nici o idee despre consecinele nerespectrii L.N.H. "pctuiesc" cu fetele din Madian. 2. Copiii de sex brbtesc care sunt adui in faa chivotului la analiza A.D.N.M.N., avand caractere hibride, ajung s reprezinte 1% din numrul total de brbai ai comunitii evreieti. Chivotul d alarma! Ingerii ii intrerup concediu i sosesc in graba mare pentru prima epurare genetic cea care va afecta 1% din populaie (24.000) 3. Epurarea genetic odat terminat, poporul incepe R.E.G. la indemnul S.D. inta este populaia madianit care, conform versetelor, sa purtat dumnos i cu vicleug fat de evrei. 4. R.E.G. se desfoar nuanat, fiind lsate in via doar femeile virgine. 17. Ucidei dar toi copiii de parte brbteasc i toate femeile ce-au

cunoscut brbat ucidei-le. 18. Pe fetele care n-au cunoscut brbat, lsai-le pe toate vii pentru voi. 31. i a fcut Moise i Eleazar preotul cum poruncise Domnul luiMoise. 35. Femei, care n-au cunoscut brbat, de toate (au fost) treizeci i dou de mii de suflete. Pedeapsa inelegem c fusese aplicat datorit femeilor Madianite care stricaser zestrea genetic a evreilor, dar copiii ce vin aveau? Erau A.D.N.M.N. incompatibili cu evreii! La 32.000 de fete virgine, v dai seama cat popor madianit au ucis fiii lui Israel. Dar, nu asta este important acum. De ce credei c au fost lsate in via fetele virgine, cand tim bine c poporul evreu tocmai suferise o dureroas epurare genetic din cauza madianitelor? Rspunsul este foarte simplu. 5. Aceste fete, cu statut de roabe urmau s devin nsctoare de evrei. Insmanarea era fcut de ingeri prin tehnica cunoscut. Ingerii prezeni pentru o perioad relativ lung in peisajul exotic al Terrei, trebuie privii cu respect in ceea ce privete capacitatea de munc. In nici un caz nu trebuiau s se plictiseasc. De but nu beau, de dormit prea puin, de mancat i mai puin, table nu tiau, tenis nu jucau, dar ce tiau foarte bine s fac erau aplicarea tehnicilor complexe de inginerie genetic. Fuseser pstrate fetele virgine deoarece, in primul rand nu purtau sarcini madianite cu copii "spurcai", iar in al doilea rand, fiind tinere aveau mare potenial de a purta muli ani sarcini artificiale, putand deveni astfel, nsctoare perfecte de evrei. Intre dou sarcini sau cu alte cuvinte, intre dou noi serii de implanturi, ingerii practicau aceeai tehnic in areale P.I.G. sau plecau la plaj in Matdive. Un eveniment asemntor are loc in perioada judectorilor, dup ce Domnul "reduce" cu mult numrul evreilor din seminia lui Veniamin (despre acest act voi vorbi la momentul potrivit). Seminia aproape "disprut", redus la 600 de brbai este refcut tot de Domnul prin capturarea a 600 de femei, ce nu aparineau poporului evreu, dintr-un areal vecin - ilo i Iabe Galaad. El le ordon Veniaminilor: "pe orice brbat i pe orice femeie care a cunoscut brbat, s-i dai pieirii, iar fetele lsai-le cu via". Rezultatul a constat in capturarea a 400 de fete. Restul pan la 600 au fost rpite din ilo in timpul horei. i astfel seminia a fost refcut... Da, adevrat, dar nu cu aceste femei! Vom vedea cand voi descrie masacrul celor din seminia lui Veniamin c sunt ucii numai brbaii, nu femeile i copiii. Teoretic seminia s-ar fi putut reface uor. Femeile sunt capturate pentru a deveni nsctoare de "Veniamin" prin tehnica implantului uterin, grbind in acest mod refacerea seminiei. Logic, evreicele cu soi evrei nu aveau nevoie de un implant uterin pentru asigurarea calitilor produsului de concepie. De aceea, de obicei, femeile ce primesc implante uterine aparin altor popoare. Un episod biblic care ne face s inelegem foarte bine utilitatea femeilor de alt neam pentru P.I.G. este prezentat pe larg in "Cartea lui Rut". Povestea spune c o familie de evrei puri, cu doi biei, pleac s locuiasc in Moab, din cauza foametei. Feciorii cresc, se cstoresc cu dou moabite - Orfa i Rut - dar, la scurt timp cei doi feciori i tatl lor

mor, iar mama - Noemina rmane cu cele dou nurori. 6. Atunci s-a hotrt ea cu nurorile sale s se ntoarc din esul Moabiilor, cci auzise ea din esul Moabiilor, c Dumnezeu a cercetat poporul Su i i-a dat pine. (!!! n.a.) (Cartea lui Rut-1) Formularea este magistral! Vei citi peste cateva pagini capitolul referitor la metaforizarea P.I.G. Sper c voi fi destul de convingtor atat eu, cat mai ales Biblia in a explica semnificaia painii cereti. Noiunea se refer la innobilarea genetic ce are drept scop apropierea caracterelor A.D.N.M.N. intre poporul evreu i S.D. Fiecare serie de implanturi uterine ce aveau s fortifice genetic poporul evreu este metaforizat prin expresii de genul: "poporul a primit paine de la Dumnezeu". Deci, intorcandu-m la povestea lui Rut, ineleg c Noemina i nurorile sale au hotrat s se intoarc in sanul poporului evreu deoarece ingerii au cercetat A.D.N.M.N. poporul i au inceput o nou serie de implanturi uterine. Nu am nici o indoial c este aa. Interesant este c poporul era obinuit in aceea perioad atat cu apariia ingerilor, cat i cu modalitatea de a nate fii "druii de Dumnezeu". Noemina insist ca nurorile - moabite fiind, s se intoarc la poporul lor. Drept urmare, Orfa accept propunerea, Rut ins, rmane cu Noemina i impreun merg la Betleem, la o rud din partea soului Noeminei, pe nume Booz. Acesta consider c ar fi bine s cumpere partea de pmant a rposatului so al Noeminei. Singura piedic in calea acestui act era existena unei alte rude cu grad de rudenie mai apropiat de cel mort. Booz ii explic acestei rude mai apropiate de soul Noeminei c ei ii revine primul drept de a cumpra partea mortului, in care era inclus i Rut, conform legilor. 6. Iar ruda aceea a zis: " Nu pot s-o iau, ca s nu-mi stric motenirea mea; ia-o tu cci eu nu pot s-o iau"! Ruda aceea, se vede bine, respect L.N.H. i nu stric zestrea genetic pe care trebuie s-o ofere descendenilor. Booz, atunci se hotrte s cumpere el intreaga motenire a celui mort: 11. i tot poporul care era la poart i btrnii au zis: "Suntem martori! S fac Domnul pe femeia care intr n casa ta ca pe Rahila i ca pe Lia care amndou au ridicat cas lui Israel ... etc. 12. n casa ta s fie cum a fost n casa lui Fares, pe care l-a nscut Tamara lui Iuda i s se slveasc prin smna pe care i-o va da Domnul prin aceast femeie tnr. Versetul face referire la iuda, capul de serie a uneia dintre cele 12 seminii. Acestuia Domnul ii ucide cei doi fii nscui dintr-o femeie canaaneanc i ii d alt fiu - pe Fares - din Tamara, una dintre nurorile sale. 13. i a luat Booz pe Rut i ea s-a fcut soia lui. i intrnd la ea , Domnul i-a dat ei sarcin i a nscut un fiu. 14.i ziceau femeile ctre Noemina " Binecuvntat este Domnul , c nu te-a lsat ffr motenitori! Slvit fie numele lui Israel! 17. Iar vecinele i-au pus nume i au zis: "Noeminei i s-a nscut fiu i i s-a pus numele Obed " Acesta este printele lui Iesei, tatl lui Iesei, tatl lui David. (Cartea lui Rut-4) Observaii: 1. Formulrile versetelor 12, 13 i 14 indic foarte clar implantul

uterin: - "smana pe care i-o va da Domnul" - "i-a dat ei sarcin Domnul i a nscut fiu" - "Domnul nu te-a lsat fr motenitori" 2. Versetul 11 face o analogie intre Rahila cea stearp i roaba Lia cea neiubit de Iacov - "mame" deopotriv, nsctoarele unor capi de serie ai familiei lui Israel. Tehnica de implantare uterin se practic prin analogie i lui Rut, care prin acest artificiu, dei moabiteanc, reuete s revigoreze zestrea genetic a lui Israel! 3. Aflm c regele David, una din figurile proeminente ale neamului evreu a fost nepotul unui produs din "pictura lepdat", deci, din arbore genealogic revigorat. 4. Formularea versetului 6 din cap. 1 - Noemina auzise c "Dumnezeu a cercetat poporul su i i-a dat paine" indic faptul c evreii acelei perioade erau obinuii atat cu prezena ingerilor cat i cu tehnica implantului uterin. Bineineles c tehnica nu era explicat tiinific, dar era cunoscut populaiei ca o posibilitate de-a nate fii - oferii in dar de Domnul. 5. Implantul uterin prezentat nu trebuie privit ca singular, ci ca o modalitate uzual de corectare a zestrei genetice a poporului evreu. Ingerii, bine instruii in tehnicile de inginerie genetic, eficieni, harnici, puteau face aproape orice femeie a timpului acela o nsctoare de...evrei. Implantul uterin trebuia s in cont de: - zestrea genetic a primitoarei de implant; - zestrea genetic a zigotului - locul produsului de concepie in arborele genealogic; - perioada P.I.G. in care se practic implantul; - ali factori care, in mod sigur, mie imi scap. In aceast etap mai gsim descrise i alte nateri rezultate ale fecundaiei artificiale i a implantului uterin. Uneori Biblia ne avertizeaz asupra acestora prin titluri de capitole cum ar fi : "Naterea lui Samson" sau "Naterea lui Samuel". Poate cea mai complet, mai amnunit, dar i mai ffrumoas prezentare a unei astfel de operaiuni este in legtur cu "Naterea lui Samson", in perioada judectorilor. Asemntoare ei, parc copiat, este i "Naterea lui Samuel" din Cartea I a Regilor. Dar, s vedem cum a venit pe lume Samson: 2. Era ns n vremea aceea un om din ara, din seminia lui Dan, cu numele Manoe i femeia lui era stearp i nu ntea 3. Odat ns, s-a artat ngerul Domnului femeii i i-a zis: Iat tu eti stearp i nu nati: dar vei zmisli i vei nate fiu. 4. Pzete-te dar, s nu bei vin, nici sicher i nimic necurat s nu mnnci; 5. C iat, ai s zmisleti i ai s nati un fiu; i nu se va atinge briciul de capul lui, pentru c acesta va fi chiar din pntecele mamei sale nazireu al lui Dunmezeu 6. i a venit femeia i a spus brbatului su zicnd: "A venit la mine un om al lui Dumnezeu a crui nfiare era ca nfiarea unui nger al lui Dumnezeu, foarte luminos; nici eu nu l-am ntrebat de unde este i nici el nu mi-a spus numele su;

24. i a nscut femeia fiu; i i-au pus numele Samson. i a crescut copilul i l-a binecuvntat Domnul. (Judectorii 13-Naterea lui Samson) Observaii: 1. Modalitatea in care Samson a venit pe lume este evident de la o pot. 2. Ingerul prescrie sfaturi pentru mam, astfel incat s poat purta sarcina, dar i pentru copil sfaturi de ingrijire dup ce va fi nscut. 3. Apariia ingerilor nu era ieit din comun in acea perioad. 4. Tehnica prin care o femeie putea obine fiu de la Dumnezeu era cunoscut populaiei. 5. Aceste implanturi practicate unor femei "drepte", evreice, sterpe sau nu, se fac de obicei in scopul urmririi in evoluie a acestor produi de concepie artificial. Dotai cu implante cerebrale, acetia vor fi in general conductori ai poporului evreu. Implantul tii bine, fcea ca acetia s fie uor de gsit la nevoie i mai ales s asimileze informaii, programe. 6. Indivizii rezultai prin tehnica implantului uterin alctuiesc o adevrat subpopulaie, varful de compatibilitate crescut A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. Dac vom cuta alte descrieri ale implanturilor uterine practicate de zei vom gsi i in alte cri vechi poate nu chiar atat de bine formulate, dar cred c deja avei o imagine destul de expresiv asupra acestui aspect. Recensmntul evreilor Avea loc destul de des in actele ingerilor, dar i ale obtii; teoretic, se fcea dup fiecare epurare genetic. De fapt, poporul era inzestrat cu condici clare, care nu lsau dubii asupra apartenenei unui individ la o seminie sau alta. Regulile dup care are loc resensmantul sunt cu totul particulare, in concordan cu obiectivele pe termen apropiat i indeprtat: - numrtoarea are loc pe familii (seminii) - sunt numrai numai brbaii de la 20 de ani in sus - adic cei cu potenial procreativ; - este camuflat numrul femeilor i mai ales al celor cu potenial procreativ, deoarece numrul include multe roabe, - este camuflat numrul copiilor i structura sexelor. Biblia, din pcate, nu ne prezint prea multe astfel de date. De la resensmantul de dup traversarea Mrii Roii, mai exist un recensmant in "Numerii" ce este situat intr-o perioad de inceput a cuceririlor evreieti, la aproximativ 50 de ani distan de primul i inc unul pe vremea lui David, adic cu aproximativ 3.000 de ani in urm, cand "s-au aflat in tot Israelul un milion o sut de mii de brbai destoinici de rzboi, iar in Iuda patru sute aptezeci de mii in stare de-a lua parte la rzboi" . (Paralipomena-21) La acest resensmant nu sunt numrai cei din seminia lui Veniamin al cror numr il apreciez la peste 100.000. Trebuie adugai Leviii "de la treizeci de ani in sus... numrai pe cap de brbat - 38.000 de brbai." (Paralipomena 23-3) In total, brbaii evrei erau in numr de aproximativ 1.700.000. Populaia total a evreilor in acea perioad era de 6-8 milioane. Aceast cifr este valabil pentru o perioad situat cu aproximativ 1000 de ani inaintea venirii lui Iisus i inainte ca P.I.G. s fi luat, teoretic, sfarit. Mai putem face aprecieri asupra evoluiei numerice a diverselor seminii, dar prefer s nu

m hazardez, deoarece pot s greesc. Creterea demografic a evreilor in nici un caz nu a fost una linear; deseori sporul a fost negativat brusc i vei vedea in continuare de ce. O pild subtil... un ru de informaie Biblia este o carte captivant ce reprezint astzi un capitol interesant al vieii mele. Pentru mine a fost ca un test de perspicacitate. Ea este construit in aa fel, incat in scurt timp de la "prinderea" programului general, te orienteaz cam unde ar trebui s gseti informaia de care ai nevoie - piesa lips din jocul de puzzle. Multe dintre piese se pot gsi in acest mod. Logica Bibliei nu este una sofisticat i necesit o perspicacitate elementar, astfel incat programul s fie relativ uor decodificabil. De ce? Simplu - pentru ca satelitul numit curcubeu s poat fi activat. In aceast ordine de idei, atunci cand P.T. nu mi s-a prut corect construit, iniial am crezut c S.D. a avut unele "scpri". Ulterior mi-am dat seama de fiecare dat c eu eram cel ce aveam nevoie de o informaie suplimentar, care in mod normai trebuia s se afle undeva in Biblie. Pus intotdeauna in locul S.D., am vzut pasul urmtor al programului. Elementul lips a fost gsit i a dat logic aciunilor S.D., astfel incat consider astzi Biblia o carte cu construcie inteligent, ce conine aproape toate elementele ce-i definesc programul mascat - P.T. i atunci... am admirat corectitudinea celor enunate de Isaia: "Cercetai cartea Domnului i citii, c nimic din acestea nu lipsete. Cci gura Domnului a poruncit i suflarea Lui le-a adunat". (Isaia 34-16) Am parcurs deja impreun o bun parte din Biblie. Ce nu vi se pare logic pan la acest punct? Tot cretinul ateapt ziua de apoi ca pe un moment in care, odat ajuns in cer, va intra in rai i eventual se va contopi cu Dumnezeu. Biblia, dar mai ales Coranul ne intoxic pan la exasperare cu momentul apocaliptic, in care noi vom fi culei i supui judecii de apoi. Cel ce citete ins, cu atenie Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul, este deziluzionat rapid prin numrul mic al celor selectai s cunoasc raiul - 144.000. Cu alte cuvinte, la prima vedere, tot P.T. este conceput pentru ca cei 144.000 s fie admii in rai. Este fals! S.D. acioneaz cu logic i mai ales cu eficien! Credei c S.D. a dedicat mii de ani de munc pe aceast planet unei singure recolte de 144.000? Ce D.T. ar fi trebuit s aplice S.D. astfel incat la 30 de zile pmanteti scurse in S.S. s corespund mii de ani de munc pe Terra? Nu spun c ar fi fost posibil, mai ales c nu le cunoatem indeajuns posibilitile tehnice. Cai ingeri de sacrificiu trebuiau s lucreze la un astfel de program inirat pe mii de ani? Se poate calcula. Iniial, pclit i eu , am calculat eficiena programului pentru S.D., din acest punct de vedere i am aflat c intr-un ritm riguros planificat de recolt a 144.000 la fiecare 30 de zile numai intre 1%-2% dintre ingeri sunt "tat i mam" in viaa social a S.D. Este eficient, desigur, dar nu suficient. Lipsa de logic a concepiei P.T. in aceast variant nu pornete numai din aceste puncte de vedere. Gandii-v: o supercivilizaie cheltuiete intr-un program mii de ani ca s obin poporul evreu organizat in cele 12 familii ale sale. Apoi, timp de aproximativ 1500 de ani cultura este "crescut", inmulit, purificat continuu, urmand 2000 de ani fr control genetic, la captul creia ii recolteaz numai 144.000 de C.S. compatibile. Este lipsit de orice logic

elementar ! Dac a fi fost in locul lor a fi recoltat numai in perioada celor 1500 de ani de existen clar a celor 12 seminii riguros compatibile genetic cu ingerii S.D. Ei bine, trebuie s aflai acum c S.D. a gandit i a practicat tot aa acest program. Pan s m apuc de scris, nu gsisem versetele care s-mi indice recoltele din perioada amintit mai sus. Acum imi sunt foarte clare. Recunosc, ochii mi-au fost deschii de o pild a lui Iisus, un adevrat rau de informaie. Mai intai o prezint integral: 1... Un om a sdit o vie, a mprejmuit-o cu gard, a spat n ea un teasc, a cldit un turn i-a dat-o lucrtorilor, iar el s-a dus departe. 2.i la vreme a trimis la lucrtori o slug ca s ia de la ei roadele viei. 3.Dar ei, punnd mna pe ea au btut-o i i-au dat drumul fr nimic. 4. i a trimis la ei iari alt slug, dar i pe aceea lovind-o cu pietre iau spart capul i au ocrt-o. 5. i a trimis alta. Dar i pe aceea au ucis-o. 6. Mai avea i un fiu iubit al su i n cele din urm l-a trimis la lucrtori zicnd: Se vor ruina de fiul meu. 7. Dar acei lucrtori au zis ntre ei: Acesta este motenitorul; venii sl omorm i motenirea va fi a noastr. 8. i prinzndu-l l-au omort i l-au aruncat afar din vie. 9. Ce va face acum stpnul viei? Va veni i va pierde pe lucrtori iar via o va da altora? (Marcu-12) Voi analiza pe larg numai acea parte a informaiei ce ine de P.I.G. O alt bun parte se refer la L.I. i voi trata aceste aspecte in capitolul L.I. In versetul 1 aflm c "un om" - Dumnezeu -S.D. - "a sdit o vie". Cultura de pe Terra , C.S. este asemuit deseori cu o vie, iar recolta cu o recolt de "struguri copi". Deci, S.D. a iniiat un P.I.G. pe Terra , via a fost imprejmuit cu gard - au fost create "insule A.D.N." compatibile cu ingerii S.D. Tot 1 ne mai spune c S.D. a spat in "vie" un teasc. Acest teasc este asimilat in Biblie invariabil cu sacrificarea oamenilor de ctre S.D. in scopul recoltrii C.S. Exprimarea este de obicei - "teascul aprinderii maniei Domnului" i se refer la momentul apocaliptic. Pot s v ofer un exemplu pentru a fi credibil: Cap.63 din Isaia se numete "Ziua izbanzii" i se refer la momentul apocaliptic: 2. Pentru ce ai mbrcmintea roie i vemntul Tu este rou ca al celui care calc n teasc? 3. Singur am clcat n teasc i dintre popoare nimeni nu era cu Mine; (nimeni nu mai era compatibil A.D.N.M.N. cu mine n.a.). i i-am clcat, i i-am clcat n mnia Mea, i-am strivit n urgia Mea (probabil S.D. nu a auzit de Ariel n.a.). 6. n mnia Mea am clcat n picioare popoare i le-am zdrobit n urgia Mea i sngele meul-am mprtiat pe pmnt" (Isaia 63) Aa cum strugurii sunt zdrobii in teasc, tot aa S.D. va zdrobi popoarele in momentul apocaliptic. Revenind la pilda lui Iisus, acesta ne spune c evreii erau dotai cu "teasc" inc de acum 3500 de ani. Tot versetul 1 na mai spune c in vie "omul" - S.D. - "a cldit un turn". Despre ce turn este vorba? Fr indoial turnul este in legtur cu teascul. Informaii despre acest tip de turn mai avem de la profetul Ieremia, care in capitolul 6 "Vestirea nvlirii unui neam strin" face alte precizri asupra

momentului apocaliptic. ngerul deplangea soarta evreilor care nu au respectat L.N.H., a cror compatibilitate cu ingerii S.D. s-a deteriorat. 26... Plngi amar c fr veste va veni pierztorul asupra voastr! 27. Turn te-am pus n mijlocul poporului Meu i stlp ca s afli i s urmreti drumul lor. 28.Acetia cu toii sunt rzvrtii (incompatibili n.a.) ndrjii i semntori de clevetiri; sun sram i fier, toi sunt nite stricai. 29... turntorul n zadar a topit, c cei ri nu s-au ales 30. Argint de lepdat se vor numi, c Domnul i-a lepdat. Turnul are urmtoarele funcii: - preia, capteaz "produsul brut" rezultat din "teasc" - C.S. ale celor mori, "zdrobii"; - analizeaz i separ, triaz C.S. compatibile de cele incompatibile A.D.N.M.N. cu ingerii; - expune radiaiei nucleare C.S. compatibile i le transform in C.S. identice cu ale ingerilor. - eventual distruge C.S. incompatibile, ce nu intereseaz S.D.; Dup cum vedei in Ieremia, in momentul apocaliptic, aproape toi sunt incompatibili, "turntorul degeaba a topit, c cei ri nu s-au ales" i asta pentru c "legea (L.N.H.) au lepdat-o". Turnul este un dispozitiv foarte sofisticat,care in cursul programului, in perioada celor 1500 de ani, capta i transforma C.S. recoltate in C.S. de ingeri. Stalpul afla i urmrea drumul C.S....? Avea oare acest stalp i rol de expeditor al C.S. spre S.S.? Pe parcursul acestei lucrri voi incerca s v ofer cateva exemple ce demonstreaz unitatea de expresie a tuturor scrierilor inserate de ctre zei. Un exemplu const in dotarea P.I.G. sumerian cu un dispozitiv extrem de complicat, denumit "stlp", amplasat in Nippur, pe o platform special - "nobila cas a lui Enlil" . Ne intoarcem la Biblie. Cine se ocupa cu toate aceste operaiuni complicate? Lucrtorii! Conform aceluiai verset 1, via - cultura - a fost lsat in grija lucrtorilor, iar el - "omul" - S.D. s-a dus departe. Versetul 2 ne spune c "la vreme", S.D. a trimis un echipaj s ridice recolta - C.S. de ingeri, gata prelucrate de "lucrtori". De aici avem de-a face cu o alt poveste pe care o voi discuta in capitolul dedicat L.I. Pe scurt, lucrtorii se scindeaz de S.D. i cu tehnologie asemntoare, pun bazele unei noi societi de ingeri - L.I. C.S. recoltate vor fi folosite la producia de ingeri proprii - ingerii L.I., asemntori somatic celor ai S.D. Muli ani toat perioada de 1500 de ani, vor fi exploatate mai multe "insule A.D.N." mai multe programe ce aparin fie S.D. fie L.I. Dar mai bine s vorbim despre "recoltele S.D.. Unde le putem gsi descrise? Bineineles in partea de istorie a evreilor ce trateaz perioada de existen a celor 12 seminii. V informam despre formularea : "teascul aprinderii maniei Domnului", foarte bine aleas pentru a explica motivul unui masacru. Vom vedea, in cele din urm c Domnul - "ingerul pzitor" va gsi diverse motive banale s se manieze pe evrei i s-i pedepseasc exemplar cu zeci de mii de execuii. Uneori, motivele sunt in relaie direct cu poveti de adormit copiii, care ne indic clar motivul adevrat al masacrului - recoltarea C.S. Cel mai izbitor exemplu il constituie de departe recoltarea de C.S. in

deert in perioada celor 40 de ani. Pentru S.D. a fost cea mai bun exploatare posibil a culturii sale. Ingerul pzitor al evreilor, adic cel ce coordona programul meritat pe deplin o decoraie pentru rezultate deosebite in munc. V dai seama, in deert au intrat 603.550 de lupttori i 22.000 de levii la care se mai adaug copiii de sex masculin probabil in jur de 1.000.000. tii bine, S.D. nu recolteaz C.S. de femei. Din deert vor iei dup 40 de ani, numai 4 brbai dintre cei intrai: Moise, Eleazar, Iosua i Caleb. Restul au fost recoltai! V reamintesc: 64. n numrul lor (cei numrai la recensmantul de dup ieirea din deert) nu se aflau nici unul din fiii lui Israel numrai de Moise i de preotul Aaron n pustiul Sinai. 65. Cci Domnul le zise acestora c vor muri cu toii n pustie i n-au mai rmas din ei nici unul, afar de Caleb fiul lui Iefane i de Iosua, fiul lui Navi. (Numerii-25) Acest recensmant avea s gseasc totui acelai numr de evrei ca i cu 40 de ani in urm in condiiile in care cel puin un milion i jumtate de evrei au fost recoltai. Se pare c in acea perioad P.V. era cam gol, iar Dumnezeu "infometat" peste msur. Pranzul ins, nu cred c s-a rezumat la cei un milion i jumtate ce par scriptic la prima vedere. In primul rand copii din deert erau in majoritate "copii ai fgduinei" rezultai ai sarcinilor eficiente, artificiale, cu sex cunoscut, prin implant uterin de material genetic supus unui control prealabil. Femeile erau nsctoare de evrei toat viaa. Era singura lor funcie. O singur femeie a putut nate intr-o perioad de 40 de ani zeci de "copii ai fgduinei". Alturi de acetia, femeile trebuiau s poarte din cand in cand i sarcini naturale aductoare pe de-o parte de 50% biei, de asemenea compatibili genetic cu ingerii, iar pe de alt parte 50% fetie, care urmau s completeze lotul nsctoarelor. Acestea odat ajunse la menopauz, erau ucise. Hrana artificial i resursele de hran erau limitate in deert. Teoretic prin calcule simple se poate aprecia numrul celor recoltai in perioada celor 40 de ani. La un milion de nsctoare, care nteau in fiecare an, recolta total din deert este de 40 de milioane de C.S. !!! Dac v pasioneaz astfel de calcule nu avei decat s le facei, eu unul, refuz s gandesc mai departe la aa ceva. Oricum, asta da, eficien. Recolta era in special una de copii de sex masculin. Ideea inrdcinat popoarelor c cei ce mor prematur ajung ingeri, s-i aib oare originea in aceast perioad? In al doilea rand, alturi de poporul evreu, in vremea aceea, S.D. mai iniiase i alte "insule A.D.N." compatibile cu ingerii S.D., cel puin in Grecia, in Britania i probabil in multe alte locuri "insule" care au adus alte milioane de C.S., care urmau s fie pierdute economic i strategic in favoarea L.I. Inelegei acum mai bine povestea cu prepeliele din deert. Poporul infometat primete de la Domnul prepelie (in deert!) astfel incat tot evreul adun cel puin 10 couri, pentru c Domnul adunase grmezi de prepelie de un metru grosime. Totul e cusut cu a alb. Domnul se maniaz pe "poporul aprins de poft" i il lovete cu "btaie foarte mare", astfel incat numele locului va fi schimbat in "Chibriot - Hataava, adic mormantul poftei" - Numerr 11-13. In acest fel explic Biblia diversele recolte. De obicei, indic i numrul celor recoltai. In deert mai sunt enumerate cateva "pedepse", de exemplu: "Au murit de pedepsirea aceea

paisprezece mii apte sute de oameni, afar de cei ce muriser pentru rzvrtirea lui (Core". (Numerii 15). Observai cat de special a fost perioada de existen a poporului evreu in deert. Inelegei de ce uneori se rzvrteau cu disperare. Dar unde s fug? Crei instane s se plang? In vremea aceea evreii nu inventaser O.N.U., nici "drepturile omului". Ce sprijin puteau avea? Ce psihologie particular trebuie s fi nscut acest popor? Mai este oare ea inrdcinat in profilul psihologic al actualului popor? Aa cum este i normal intr-un astfel de program, evreii au avut parte de "recoltri" i in sutele de ani ce au urmat. Cate? Este greu de spus. Totui, modalitatea particular de derulare a etapei a cincia a P.I.G. poate rspunde destul de bine la aceast intrebare. Ingerii S.D. au avut o prezen discontinu in aceast perioad de control al P.I.G. prin sistemul L.N.H. - chivot. L.N.H. ne spune c hibrizii de generaie mai indeprtat "al treilea i al patrulea neam" nu existau. Acesta este intervalul dintre dou prezene (cam 100 de ani). Ne aducem aminte ce se intampla cand soseau ingerii: 1. practicau un recensmant; 2. cercetau genetic poporul; 3. ridicau un judector care, impreun cu preotul ef sau mai tarziu cu regele aplicau Legea - practicau epurarea genetic; 4. declanau R.E.G. ce vizau impuinarea popoarelor vecine. 5. practicau implante uterine, "impreau paine" femeilor aduse in robie. Eu cred c prezena ingerilor era continu caiva ani de-a randul. Asta asigura un bun control genetic al poporului evreu i o exploatare eficient a "nsctoarelor" capturate, care tim c erau tinere virgine. In urmtorii 30 de ani ele erau bune productoare de C.S. compatibile, alturi bineineles de alte nsctoare care aparineau poporului evreu. La sfaritul unei astfel de perioade ingerul pzitor (de program) se putea mandri cu o recolt de milioane de C.S. i apoi ii putea lua un concediu de 100 de ani! Aceti 100 de ani, impreun cu o perioad de activitate continu de 30-40 de ani, in total aproximativ 150 de ani, corespundea probabil unei D.T. ce permitea o aprovizionare ritmic a P.V. cu C.S. , la circa 30 de zile scurse in S.S. Vei inelege mai bine la capitolul "D.T. Profeiile". Intr-o perioad de peste 1500 de ani, ingerii pzitori au expediat spre S.S. probabil aproximativ 10 recolte, fiecare dintre ele cel puin de ordinul milioanelor de C.S.! Logic este ca S.D. s nu aib un numr fix de C.S. necesare unei recolte. Exist probabil un rezervor de C.S. ce aprovizioneaz ritmic P.V. la 30 de zile cu C.S. noi. Aceasta asigur "zilele negre" ale S.D. Recoltele trec mai intai in acest rezervor. Este doar o ipotez. Recoltarea se face dup posibiliti, astfel incat sectorul rmas s fie viguros i apt s produc in continuare. De aceea, Biblia ne prezint cateva astfel de recolte, foarte diferite numeric, de la zeci de mii pan la 500.000. Triajul de 144.000 de la captul programului reprezint cea mai proast recolt atat numeric, cat mai ales calitativ. Inchei acest mic, dar important capitol, cu exemplificri ale recoltelor de C.S. (citii masacre asupra evreilor).. Prima recolt dup ieirea din deert este indicat in "Judectori", cu

ocazia unui incident minor, echivalent ca poveste cu prepeliele din deert. Concubina unui levit este batjocorit i ucis de fiii lui Veniamin. Veritabil motiv de rzboi! Domnul, prezent la datorie, nu numai c nu stopeaz conflictul armat, dar genereaz un adevrat masacru. Iat istorioara: 15. i s-au adunat n ziua aceea fiii lui Veniamin care s-au adunat de prin ceti: douzeci i ase de mii de oameni purttori de sabie. Afar de acetia se mai numrau din locuitorii Ghibeii apte sute de oameni alei. (marcai n prealabil n.a.) 7. Israeliii ns, afar de fiii lui Veniamin, numrau patru sute de mii de oameni purttori de sabie i toi acetia erau destoinici n lupt. 18. i s-au sculat i s-au dus la casa Domnului i au ntrebat pe Dumnezeu i au zis fiii lui Israel: "Cine dintre noi va pleca nti la rzboi cu fiii lui Veniamin?" i Domnul a zis: "Iuda va pleca nti!" 21. Iar fiii lui Veniamin au ieit din Ghibeea i au pus n ziua aceea douzeci i dou de mii de israelii la pmnt. 23. i s-au dus fiii lui Israel i au plns naintea Domnului pn seara i au ntrebat pe Domnul: "S mai merge eu oare la lupt cu fiii lui Veniamin, fratele meu"? i Domnul a zis: Mergei asupra lui"! 25. i a ieit Veniamin asupra lor din Ghibeea a doua zi i au pus la pmnt din fiii lui Israel nc optsprezece mii de oameni purttori de sabie. 27. i au ntreba fiii lui Israel pe Domnul. Pe atunci chivotul legii Domnului se afla acolo, 28. Finees, fiul lui Eleazar,fiul lui Aarn, sta naintea lui Dumnezeu (a chivotului n.a.) zicnd: "S mai ies eu oare la lupt cu fiii lui Veniamin, fratele meu sau nu"? Iar Domnul a zis: "Ducei-v c mine Eu am s-l dau n minile tale"! 34. i au sosit naintea Ghibeii zece mii de oameni alei din tot Israelul i a nceput o lupt crncen; dar fiii lui Veniamin nu tiau c-i amenin primejdia. 35. i a lovit Domnul pe Veniamin naintea Israeliilor i Israeliii au rpus n ziua aceea din fiii lui Veniamin douzeci i cinci de mii o sut de oameni purttori de sabie. Apoi incepe urmrirea celor rmai: 44. Atunci au czut din fiii lui Veniamin optsprezece mii de ini, toi brbai voinici. 45. Iar ci au mai rmas s-au abtut n pustiu spre stnca lui Rimon i au mai ucis Israeliii pe drum cinci mii de oameni; alergnd dup ei pn la Ghideom au mai ucis din ei nc dou mii de oameni. 46. ...toi fiii lui Veniamin care au czut n ziua aceea au fost douzeci i cinci de mii..."Seminia lui Veniamin aproape fu pierdut" (Judectori 20) Observaii: 1. Istoria e cusut cu a alb de la un capt la altul. Paradoxul militar se datoreaz in exclusivitate Domnului. El va recolta aproximativ 40.000 C.S. tip Iuda i 50.000 C.S. tip Veniamin. Un adevrat masacru al Domnului asupra propriului popor. Ciudat mod de a rezolva conflictele! 2. Dup aceste evenimente cei 600 de brbai primesc 600 de femei intr-o

modalitate descris deja, in scopul refacerii seminiei. 3. Domnul recolteaz in fiecare zi numai cate o seminie pentru a-i uura munca. Se tia: astzi , de exemplu, recoltez C.S. tip Iuda! 4. Privii exemplul dat ca pe un simbol, o modalitate de recoltare descris de Domnul. Un alt eveniment ce echivaleaz cu o recolt are loc la sfaritul perioadei judectorilor. Poporul evreu ii recupereaz cu ajutorul Domnului chivotul ce fusese capturat de filisteni. Ii ineleg pe evreii care nu s-au bucurat de revederea chivotului i ii comptimesc. Dar dintre oamenii lui Betseme nu s-au bucurat fiii lui Iehania c au vzut chivotul Domnului. i a lovit Domnul pe locuitorii din Betseme, pentru c ei s-au uitat la chivotul Domnului i a ucis din popor cinzeci i apte de mii de oameni. Atunci a plns poporul, pentru c lovise Domnul poporul cu pedeaps mare. (I Regi 6-19) Intr-adevr s citeti i s nu crezi! Numrul celor ucii nu este intotdeauna indicat. In exemplul urmtor, poporul este pedepsit pentru c cere drept conductor un rege. Nu e oare seceriul grului? Dar eu voi striga ctre Domnul, iar El va trimite trznet i ploaie i vei afla i vei vedea ct de mare este pcatul pe care l-ai fcut voi naintea ochilor Domnului, cnd ai cerut rege. (Regi 12-17) Prin analogie, momentul apocaliptic este comparat deseori cu seceriul graului. Urmeaz pedeapsa, fr s ne fie indicat numrul C.S. recoltate. Prima recolt, care mi-a srit in ochi i pe care nu prea tiam in momentul descoperirii cum s o interpretez a fost urmtoarea: David primete ordin de la Domnul s organizeze un recensmant. Regele uit s-i numere pe levii i pe veniamini. Rezultatul o pedeaps de 70.000! i a trimis Domnul cium asupra lui Israel de diminea pn la vremea hotrt. i a nceput molima n popor i au murit de la Dan pn la Beer- eba aptezeci de mii de oameni. (Regi 24-15) Bineineles e vorba de 70.000 de brbai la care se adaug copiii de sex masculin. Recolta de C.S. este de peste 100.000! Masacrul general presupune i mai multe victime. Intr-un alt exemplu Domnul invrjbete cele dou provincii evreieti Iuda i Israelul in perioada in care existau ca regate distincte. 15. Atunci au ridicat Iudeii strigt mare. Dar cnd Iudeii au ridicat strigtul, Dumnezeu a lovit pe Ieroboam i pe toi Israeliii n faa lui Abia i a lui Iuda. 16. i au fugit fiii lui Israel din faa celor din Iuda i Dumnezeu i-a dat n minile lor. 17. Abia dimpreun cu poporul lui le-a dat o lovitur puternic i au czut mori din Israel cinci sute de mii de oameni alei. (marcai in prealabil) (II Paralipomena 13) Concluzie: se pare c P.V. era indestulat cu C.S. tip Iuda! Dou sute de ani mai tarziu ins, ii vene randul i lui Iuda: Cci Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, a ucis ntr-o singur zi o sut douzeci de mii n Iuda, toi numai oameni de rzboi, pentru c acetia prsiser pe Domnul Dumnezeul prinilor lor. (II Paralipomena 28-6.)

V mai prezint o singur recolt, de asemenea, fr a se indica numrul morilor: 24. n zilele acelea s-a mbolnvit Iezechia de moarte i s-a rugat Domnului i Domnul l-a auzit i i-a dat semn. 25. ns Iezechia n-a fost recunosctor pentru binefacerea care i s-a fcut, cci s-a semeit n inima lui. i a czut mnia lui Dumnezeu peste el i peste Iuda i peste Ierusalim. (II Paralipomena 32) Toate aceste recolte vi le-am prezentat in ordine cronologic. Ele sunt toate probabil o mic parte a recoltei totale pe care teoretic o putem aprecia. Intotdeauna numrul de femei nsctoare a fost de circa un milion. Inmulii minim 20 de copii de fiecare femeie in perioada activ a ingerilor, inmulii apoi cu 10 - numrul aproximativ al acestor perioade i rezult circa 200 de milioane C.S. recoltate in cursul etapei a V-a a P.I.G. La acestea se adaug cele aproximativ 40 de milioane de C.S. recoltate in deert. Cred c o bun aproximare este de 250 de milioane de evrei recoltai de-a lungul P.T. ! Ipoteza mea rezolv problema istoricilor care-i pun intrebri cu privire la dimensiunea numeric a poporului evreu ce-i permitea pierderi de sute de mii de brbai, urmate de redresri numerice rapide a populaiei. Trebuie s subliniez c populaia evreilor a fost mereu cam aceeai. Ea a fost determinat numeric de capacitatea de munc a "ingerului pzitor", adic a echipei ingerilor S.D. care a coordonat programul "producerii" C.S. compatibile A.D.N.M.N. cu ei. Inchei amintind faptul c Enoh scrie i el despre "copiii oamenilor" rpii de zei . Pmntul cruia i s-au furat copiii i-a ridicat glasul pn la porile Cerului. (Cartea lui Enoh - IX-2) Acolo (la marginea Cerului) am avut o alt viziune. Am vzut locuina i locul de odihn al sfinilor. ... Acolo erau rugciuni, plngeri ale copiilor oamenilor. Dreptatea curgea n faa lor ca o ap curat (R.V.) i iertarea se rspndea pe Pmnt ca o rou preioas. i astfel este fiinarea lor pentru totdeauna. (Cartea lui Enoh - XXXIX-4) 3. Atunci, Rafael, unul dintre ngerii sfini care m nsoeau, mi-a spus: Iat locurile preafericite unde se adun spiritele, sufletele morilor; acesta este locul unde se vor aduna toate sufletele copiilor oamenilor. 5. i am vzut sufletele copiilor oamenilor care muriser i strigtul lor acuzator se ridica pn la Cer. (Cartea lui Enoh - XII) Din punct de vedere tehnic emit dou variante de practicare a recoltrilor, ambele posibile, argumentate din punct de vedere tehnic i...istoric. I. Biblia mascheaz adevrul cu privire la modalitatea de dispariie fizic a evreilor. Populaiei ii puteau spune orice. Nu existau mijloace de contramsuri din partea evreilor. Cei sortii recoltrii intrau pe un drum fr intoarcere (imediat) intr-un fel de cas a morii, cas de sacrificiu. Moartea era produs tehnic prin expunerea fiinei vii la o radiaie puternic, controlat. Teoretic, dac expunerea este puternic, moartea survine in cateva minute. C.S. odat desprins era preluat de turn, analizat A.D.N.M.N., eventual corectat in structur i depozitat. Moartea putea fi produs i prin alte metode, iar ulterior C.S. putea suferi transformarea radioactiv in C.S. de inger. In acest mod, fabrica de C.S. ar funciona

mai tehnic, in acord cu nivelul tiinific al S.D. Inclin s cred in aplicarea acestei metode de recoltare mai ales in perioada de staionare in deert i in primii ani ai perioadei a V-a, pan la ieirea evreilor in lume, pan la integrarea lor in istoria popoarelor. Aa cum am mai subliniat i cum vei gsi i in capitolul ce definete legile triajului genetic, ingerii au recoltat strict "produii" de sex masculin, in special nou nscuii. Au tiut s echilibreze balana intre numrul pruncilor recoltai i numrul viitorilor brbai evrei "purttori de sabie" ce aveau menirea nu de-a duce rzboaie, ci de a insmana femeile din seminia lor. Acest destin special al bieilor a necesitat un numr sporit artificial de sarcini de sex masculin. Dezideratul s-a realizat prin dou modaliti: 1. Practicarea implanturilor uterine cu embrioni de sex masculin. 2. Respectarea unei reguli inscrise intre normele de via imprimate de zei poporului evreu. Capitolul 15 din "Leviticul" se numete "Randuial pentru curirea brbailor i a femeilor". Versetele insist in mai multe formulri asupra unei reguli: 19. De va avea femeia curgere de snge, care curge din trupul su, trebuie s stea apte zile pentru curirea sa. Tot cel ce se va atinge de ea necurat va fi pn seara. 24. De va dormi ea cu brbatul, necuria ei va fi i pe el i necurat va fi el apte zile, iar tot patul n care va dormi, necurat va fi. 28. Iar cnd se va izbvi ea de curgerea sa, s se curee apte zile dup aceea va fi curat. 29. n ziua a opta s-i ia dou turturele sau doi pui de porumbei i s-i duc preotului. la ua cortului adunrii. 30. ... s-o curee preotul naintea Domnului de curgerea ei cea necurat 31. Aa s ferii pe fiii lui Israel de necurenia lor, ca s nu moar ei n necurenia lor, spurcndu-Mi locaul Meu cel din mijlocul vostru. Dei se insist mai mult, aceasta este esena. Care este talcul acestei reguli? In ziarul "Adevrul" din 6 mai 1999 este preluat rezumatul unui articol recent din "New England Journal of Medicie". Acesta se refer la studiul unor cercetri asupra unui lot de 3568 de femei care au respectat regula de mai sus, exceptand bineineles chestiunea cu porumbeii. Rezultatul a constat intr-o proporie mare de biei nscui. Practic, regula din Biblie impune o abstinen in raporturile sexuale ale femeii in primele 12 zile ale ciclului menstrual. Abia in a 13-a zi, dup avizul preotului, era permis actul sexual. Cele mai multe dintre femei au un ciclu regulat de 28 de zile, ovulaia avand loc de obicei la mijlocul perioadei, intre a 11-a i a 19-a zi. Dup ovulaie, ovulul poate tri maximum 48 de ore. Spermatozoidul triete maximum trei zile. Proporia maxim de biei nscui s-a inregistrat pentru fecundaiile ce au avut loc la dou zile de la ovulaie, adic, in ultimele ore de via ale ovulului. Regula impus evreilor, asigura un numr mare de sarcini de sex masculin, deoarece momentul concepiei era situat in a doua jumtate a ciclului menstrual. Probabilistic, relaiile sexuale fecundate aveau loc dincolo de momentul ovulaiei. Iat c nici o regul impus de ingeri nu a fost intampltoare. tiinele moderne ne ajut s inelegem acest lucru. Pentru sacrificare, ingerii preferau primii nscui de sex masculin.

Acest fapt era clar stipulat in legislaia primit de Moise de la Domnul. Tot ntiul nscut de parte brbteasc este al Meu; asemenea i tot ntiul nscut al vacii i tot ntiul nscut al oii. (Ieirea 34-19) Credei c sacrificarea primului nscut a fost intampltoare? De ce Domnul nu a cerut sacrificarea celui de-al doilea sau al treilea nscut? Exist i in aceast privin un rspuns. Cercettorii de la Centru Canadian Pentru Sntate Mental din Toronto au studiat caracteristicile corporale ale 70 de perechi de frai i au ajuns la concluzia c primul nscut are un sistem imunitar mai bine dezvoltat. Sistemul imunitar al mamei lupt impotriva cromozomului sexual masculin "Y", pe care-l deine ftul de sex masculin i care este considerat corp strin. Formarea anticorpilor anti-"Y" se termin dup ce femeia nate primul copil de sex masculin. La a doua sarcin de sex masculin sistemul imunitar al femeii este mai bine pregtit s fac fa intalnirii cu cromozomul "Y". De aceea, al doilea nscut de sex masculin este mai puin armonios i are un sistem imunitar mai slab dezvoltat. Procesul de racordare al C.S. recoltat, la o som de inger compatibil genetic, are nevoie de un sistem imunitar performant. Acesta este motivul pentru care primii nscui erau sacrificai zeilor. Cele dou metode: implantul uterin cu material genetic controlat i respectarea L.N.H., permiteau ingerilor s obin o recolt bogat de bieei. Alte versete, spre exemplu din Manuscrisele de la Marea Moart, detaliaz munca specific ingerilor, in modul urmtor: Tu, Dumnezeul meu, nc din printele meu m-ai cunoscut i la snul maicei mele Tu m-ai ntemeiat; i din pntecele ei m-ai nvrednicit cu grija Ta, i pn la vrsta senectuii Tu vei veghea asupra mea; pentru c tatl meu nu m-a cunoscut i maica mea m-a abandonat ie. Cci Tu eti Tu eti Tat pentru toi fii Ti n adevr; i bucuria ta ai sdit-o n ei precum cea care-i ndrgete pruncul, i ca o doic ce-i cuibrete copilul la sn, Tu veghezi peste toate fpturile Tale. (Manuscrisele de la Marea Moart. Imnul P. IX. 29-31 i 34-36) Versetele descriu in cateva cuvinte foarte sugestive munca de supraveghere a embrionului "intemeiat" de Domnul, implantat i urmrit apoi chiar in uterul femeii purttoare a sarcinii. Dup natere, copilul "fiul in adevr", necunoscut de ctre tatl su aparent, este "abandonat" de mama sa i oferit ingerului, care-l va crete mai departe asemenea unei doici. Dup transformarea in inger, individul va fi supravegheat evident toat viaa, prin tehnici specifice supercivilizaiei. Aceste aspecte vor fi reluate in capitolul referitor la implanturile ce se practic in prezent i imaginea lor va fi mai complet. II. Biblia ne informeaz corect asupra imprejurrilor in care evreii mor, prin asta inelegand nu motivaia prezentat de Biblie, ci locul i modalitatea uciderii evreilor: camp de btlie, molim, etc. In acest caz C.S. trebuiau premarcate cu un marker in M.N. ce face posibil captarea dup desprinderea de corpul somatic. Ideea nu-mi aparine, ci va fi regsit in modalitatea de captare a celor 144.000 de culei in momentul apocaliptic. Ei vor fi premarcai "pe frunte" cu "semnul Domnului".

Markerul este factorul ce va determina captarea. Este probabil ca o operaiune de "tanare" a C.S. pentru a fi recunoscute de un captator. Varianta permite o execuie a "pedepsei" la distan de "turn". V-ai cutremurat? A fost o surpriz neplcut? V-am spus doar c emblema S.D. este eficiena; restul nu conteaz. Durata etapei a V-a a P.I.G. Este o etap a crei durat o pot aproxima. In primul rand, consider aceast etap de la ieirea din deert, pan la sosirea lui Iisus pe Terra. O dat biblic esenial, legat de domnia lui Solomon, m ajut intr-o bun aproximare a acestei etape: "...in anul patru sute optzeci, dup ieirea fiilor lui Israel din Egipt, in al patrulea an al domniei lui Solomon peste Israel... (III Regi 6-1). O alt dat fix, cunoscut bine de data aceasta, a istoriei este perioada de robie a evreilor in Babilon 587-458 i.e.n. Nu imi rmane decat s numr anii de domnie a tuturor urmailor lui Solomon, pan in momentul deportrii. Acetia sunt: Roboam-17; Abiaa-3; Asa-41; Iosafat-25; Ioram8; Ohozia-1; Ioa-40; Amasia-29; Ozia-52; Iotam-16; Ahaz-16; Iezechia29; Manase-55; Amon-2; Ioahaz-0,25; Ioachim-11; Iehonia-0,25; Sedechia-11; Urmaii lui Solomon au domnit in total 393 de ani i jumtate. Solomon a domnit 40 de ani. Putem calcula acum durata etapei: 480 ani-4 ani (versetul 1 din Regii-6-1=476 ani; 476 ani (ieirea din Egipt - inceputul domniei lui Solomon) - 40 ani deert = 436 ani. Acesta este captul etapei. Toat etapa este: 436 ani (ieirea din deert-inceputul domniei lui Solomon) 40 ani (domnia lui Solomon) 393,5 ani (domniile urmailor lui Solomon) 70 ani (deportarea in Babilon) 458 ani (pan in anul zero) ----------1.397,5 ani = 1398 ani Observaii asupra etapei a cincia a P.I.G. Aceast etap, una dintre cele mai lungi (1.397,5 ani) conecteaz istoria mitic a evreilor ce cea oficial. Este extrem de important pentru programul S.D., poate chiar cea mai important. Sintetizand, ea a realizat urmtoarele deziderate: 1. A fost creat statul modern Palestina, cu un teritoriu propriu, bine delimitat. Mijloacele de realizare a acestui teritoriu au fost rzboaiele, care in acelai timp au avut de cele mai multe ori caracter de R.E.G. Aceste rzboaie au fost impuse, coordonate i chiar purtate de S.D. pentru poporul evreu cu mijloace armate moderne. Intotdeauna au fost luate in calcul criteriile genetice in stabilirea urmtorului obiectiv militar. 2. In aceast etap s-a realizat consolidarea patului genetic pe care poporul evreu a fost implantat. Acest lucru s-a obinut prin hibridri dirijate, controlate, limitate intre poporul evreu i unele populaii vecine acestuia, care de fapt s-au constituit la periferia arborelui genealogic evreu. concomitent, pe plan mondial, au continuat P.I.G. ce au avut drept scop innobilarea genetic a insulelor A.D.N. cu compatibilitate crescut cu ingerii S.D. deja create.

3. Meninerea caracterelor genetice ale poporului evreu s-a realizat in primul rand prin aciunea tandem a chivotului cu L.N.H. - mecanism simplu, eficient, dar dezastruos pe plan psihic, uman. Inrdcinarea mental a L.N.H. in contiina poporului evreu s-a fcut de-a lungul intregii etape prin masacrele hibrizilor poporului evreu, ordonate de ingerii S.D. care au zdruncinat afectul evreilor pe mii de ani. Concomitent, in aceast etap se practic sute de mii de implanturi uterine, mai ales in randul roabelor poporului evreu, ce vor revigora zestrea genetic a lui Israel. 4. Etapa reprezint perioada de recolt a programului general, pentru S.D. este etapa nucleu, de maxim importan a P.T. Iisus M-am hotrat destul de greu s inserez in acest spaiu capitolul privitor la personalitatea lui Iisus. Ce legtur ar putea avea el cu P.I.G.? Are; poate nu atat cu P.I.G., ci mai ales cu Programul Terra, in care P.I.G. deine axul central. Pentru buna inelegere a P.T. este bine ca locul su in cartea mea s respecte cronologia dat de Biblie. Iisus este fr indoial unul dintre personajele importante ale Bibliei, dar eu cred c personalitatea sa este hipertrofiat de religia cretin. Noul Testament, parte indivizibil a Bibliei, este structurat pe viaa i invtura lui Iisus. Am vzut de multe ori editat Noul Testament; invers, editarea separat a Vechiului Testament, nu tiu dac se practic. Consider c a edita separat cele dou mari capitole ale Bibliei este o greal. Numai impreun, acestea realizeaz un program uor descifrabil. Citind numai Noul Testament, fiind practic lipsii de toat prezentarea P.I.G., nu am putea vedea logica P.T.; acesta ar fi greu descifrabil. Diversele informaii disparate cu greu ar putea fi conectate. Numai Biblia toat, aa cum ne avertizeaz de fapt, "are cap i coad" i nu pune probleme inelegerii ei in actualul stadiu de dezvoltare a tiinelor. Prerea mea este c inelegerea Bibliei nu este posibil fr a uita in prealabil tot ceea ce Biserica propovduiete cu privire la credin i in general cu privire la Biblie. Fr cunoatere tiinific, Biserica a motenit dogme inserate cu peste o mie de ani in urm, cu fora sabiei, din diverse interese ce au fost fie ale Bisericii, fie ale puterii politice de atunci. Uneori, mofturi ale unor conductori au degenerat in cele din urm in dogme bisericeti. Pentru mine, este interesant doar cum aceste dogme au putut rzbate pan astzi, in anul 2000. Din controverse generate de neinelegerea Bibliei, dar mai ales a dogmelor trambiate de ea, s-a nscut, mai ales in secolul nostru, o varietate mare de interpretri ce au dat natere sectelor. Personalitatea lui Iisus nu ar fi fost perceput in modul in care suntem obinuii, dac nu ar fi fost impuse dogmele enumerate de Consiliile ecumenice din secolele IV i V. Primul Consiliu Ecumenic din Niceea (325 e.n.), convocat de impratul Constantin (288-337 e.n.) a inlocuit doctrina lui Arius din Alexandria ce susinea c Dumnezeu i Iisus nu sunt egali, ci doar asemntori! cu dogma unitii fiinei lui Dumnezeu i a lui Iisus! Impratul Constantin a hotrat includerea dogmei de mai sus in noua doctrin prin decret imperial, iar Constantin a fost numit mai tarziu de Biserica Ortodox "cel Mare". C vrem sau nu, noi il srbtorim

in fiecare an ca pe un sfant, dei istoria pstreaz inc amintirea unui imprat despotic, cu moralitate indoielnic. Dogma impus de aaaaaconstantin nu avea s reziste prea mult. In anul 381 impratul Theodosiu (347-395) a convocat Al Doilea Consiliu Ecumenic la Constantinopol. Unitatea fiinei lui Dumnezeu i a lui Iisus devine din acel moment teoria trinitii, a egalitiii fiinei Tatlui, a Fiului i a Sfantului Duh! Teribil de interesant! Norocul este c nu s-au nscut in fiecare secol imprai despotici, avizi de putere, care s impun dogma religioas conform propriilor dorine pentru c altfel, credincioii ar fi fost cu mult mai bulversai decat sunt. Al Treilea Consiliu Ecumenic din Efes convocat in anul 431 de impraii Imperiului Roman de Apus Valentin al II-lea (425-455) i Imperiul Roman de Rsrit Theodosiu al Doilea (408-450) a hotrat adorarea Mariei ca Maic a Domnului. Hotrarea a devenit lege imperial. Altfel, Maria ar fi rmas pe veci o biat nsctoare de "Domn", rezultat al fecundaiei artificiale i al implantului uterin! In sfarit, Al patrulea Consiliu Ecumenic din Calcedon, din anul 451, a emis teoria dublei naturi a lui Iisus: divin i omeneasc! Teoria aparine Papei Leon I, care, cu aceast ocazie asum numai Bisericii, instituiei papale, dreptul de a modifica invtura i sarcina de a pstra unitatea interpretrii Bibliei. In acest mod, oamenii simpli au fost obligai s cread in ceva impus de minile "luminate" ale unor imprai, papi, oameni la randul lor, cu cunotine limitate i cu posibiliti de interpretare reduse. Acum inelegei mai bine poate de ce Coranul a fost adus lui Mohamed abia in jurul anului 600! Coranul stabilete clar i corect relaia prost ineleas Dumnezeu-Iisus. Din pcate, ingerul Gavriil (Gabriel) nu l-a dus pe masa Papei, ci lui Mohamed, care aparinea unei alte lumi. Acest lucru nu a fost intampltor, se pare, ci bine argumentat in schema programului general. Informaiile biblice nu sunt singurele privitoare la Iisus. De aceea, cei care i-au studiat viaa, personalitatea, invtura, au avut acces de obicei la informaii mai largi prezente i in manuscrisele de la Marea Moart gsite in 1947 in petera din Wadi Qumran. Pentru concluziile la care voi ajunge ins, nu este necesar mai mult decat studiul Bibliei. Informaia ei, dei unii consider c este pervertit prin proast traducere i deformare a coninutului, este corect, de fapt, cred eu. i cred aa, nu pentru simplu motiv c vreau s cred, ci pentru faptul c S.D. ar fi avut inc posibilitatea in anii 600-700 s modifice aceast informaie, dac nu ar fi fost corect. Acest fapt nu s-a intamplat. Micile informaii complementare aduse de Coran, nici ele nu modific substanial un anume punct de vedere ce poate fi elaborat citind doar Biblia. i cu asta s trecem acum la analiza lui Iisus. Ce sens a avut oare venirea lui Iisus? Etapele P.I.G. insumeaz 6912 de ani, 7000 cu aproximaie. O I II III IV V Etapa P.I.G. ? 1500 2262 1232 520 1398 Axa timpului S.D. a avut pan la Iisus, pe toat perioada Vechiului Testament o prezen aproape continu pe Terra. Vei afla in capitolele urmtoare despre expansiunea militar a L.I., despre limitarea progresiv a

aciunilor S.D. Prezena ei nu mai era posibil, de aceea programul trebuia incheiat, dar nu oricum, ci in spiritul in care se desfoar intregul program descris de Biblie. Acesta este scopul principal pentru care sosete Iisus. Pe de alt parte, in intervalul liber in care inc mai trim, ce se desfoar de la plecarea lui Iisus pan in momentul apocaliptic, trebuia pstrat religia creat. Numai un sentiment religios puternic, dus pan in preajma momentului apocaliptic, asigur securitatea P.T., prin activarea curcubeului. Trebuia s se intample un fapt ieit din comun, care avea s intre in contiina popoarelor pentru mii de ani. Acest eveniment este legat de personalitatea lui Iisus. Scopul a fost atins pe deplin, cred, chiar mai bine decat s-au ateptat, deoarece cretinismul, aflat i acum in expansiune, ii are rdcinile in N.T. Lipsa contactelor S.D. cu Terra pe parcursul urmtorilor mai mult de 2.000 de ani a fost compensat cu evenimentul Iisus. Regia acestui film a costat enorm, dar se pare c a meritat osteneala. S-l analizm impreun. Biblia este un program standard, De ceea, S.D. tia de mult c in cursul programului va apare la un moment dat Mesia, Mantuitorul, .a.m.d. Venirea lui Iisus este proorocit cu 500-600 de ani inainte de sosirea lui de toi proorocii importani, primul fiind Isaia in cap.9: "Naterea, numele i impria lui Mesia". 5. Cci Prunc s-a nscut nou, un Fiu s-a dat nou, a Crui stpnire e pe umrul Lui i se cheam numele Lui: nger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pcii, Printe al veacului ce va s fie. 6. i mare va fi stpnirea Lui i pacea Lui nu va avea hotar. Va mpri pe tronul i peste mpria lui David, ca s-o ntreasc i s-o ntremeze prin judecat i dreptate, de acum i pn-n veac. Rvna Domnului Savaot va face aceasta. Bun! Se tia deci, c va sosi Mesia. Nici vorb de Iisus. Nici un amnunt despre aciunile lui concrete. Este o proorocire tipic de program, funcionalitate a programului. Este, ca i cum eu, inscris la facultatea de medicin in anul I, tiu c peste 6 ani voi da un examen de diplom, pe care presupun inc de pe acum c-l voi trece cu bine. Este posibil ca pe parcursul facultii, anumite motive s intarzie susinerea examenului: fie s rman repetent, fie s-mi intrerup studiile din motive de sntate sau altele, pe care nu le bnui acum. Ideea este c nu tiu cu exactitate c voi susine examenul de diplom exact peste 6 ani. Evenimentul va avea loc ins, cu siguran. La fel se intampl i in programul S.D. Aa cum nu tiu cand va avea loc momentul apocaliptic, tot aa evreii, anunai de iminenta sosire a lui Mesia, nu intuiau momentul sosirii lui. Acest moment nu a fost comunicat, pentru c nu era cunoscut cu exactitate cu 600 de ani inainte. Pregtirile pentru ultimul contact public important al S.D. cu oamenii inaintea, momentului apocaliptic, au fost intense. Evenimentele legate de Iisus sunt descrise de cele patru evanghelii ale lui Matei, Marcu, Luca i Ioan. Dei descriu aceleai fapte este bine s citim i s corelm in informaie cele patru evanghelii deoarece conin informaii complementare. Numai sintezele ofer intreaga cantitate de informaie necesar unei viziuni clare i corecte asupra evenimentelor.

Naterea lui Iisus Este conturat bine inc din prima evanghelie, a lui Matei, dar informaii mai detaliate, despre pregtirea acestui eveniment le aflm din Luca i Ioan. In preajma evenimentului presrat zgomotos de prezena tehnicii S.D., ingerii se ocup mai intai de aducerea in prim plan a unui alt personaj mai puin important decat Iisus, ce avea s-l ajute pe acesta in indeplinirea misiunii sale. Astfel, aflm din Evanghelia lui Luca cap.I c preotul Zaharia i "femeia lui" Elisabeta, "amandoi drepi inaintea lui Dumnezeu" (6), adic compatibili A.D.N.M.N. cu ingerii S.D., "nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearp i la menopauz. Facei analogia deja cu situaia Avraam - Sarai. In acest moment apare in scen ingerul Gavriil. A putea s fac o speculaie numindu-l pe Gavriil ef de program Iisus. Acest extraterestru sosit pentru evenimentele legate de Iisus, este probabil acelai cu ingerul Gabriel, cel care ase sute de ani mai tarziu ii va monta implantul cerebral lui Mohamed, ii va comunica preceptele Coranului i ne va informa cu aceast ocazie asupra aspectelor mai puin inelese privind relaia Dumnezeu - Iisus. Cred, deci, c ingerul Gabriel a avut sarcina de-a supraveghea programul general cel puin 600 de ani, fapt care tehnic i biologic nu a pus probleme S.D. Continui expunerea lui Luca i aflm c Zaharia este vizitat de ingerul Gavriil, care-l anun cat se poate de simplu: "Nu te teme Zaharia, pentru c rugciunea ta a fost ascultat i Elisabeta, femeia ta, ii va nate un fiu i-l vei numi Ioan". (13) Ne aducem aminte de naterea lui Isaac, Iacov, Samson etc. In cazul lor ins, scopul implantului uterin era de revigorare a seriei genetice. Drept urmare, "Elisabeta, femeia lui a zmislit i cinci luni a tinuit ". (24) I s-a implantat embrion cu sex cunoscut i misiune clar. Misiunea urmtoare a neobositului Gavriil se desfoar "intr-o cetate din Galileea, al crei nume era Nazaret". (26) inta era deja aleas: "o fecioar logodit cu un bbrbat care se chema Iosif din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria".(27) 30. i ngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, cci ai aflat har de la Dumnezeu. 31. i iat vei lua n pntece i vei nate fiu i vei chema numele lui Iisus. 34. i a zis Maria ctre nger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu tiu de brbat? Uite aa, bine! cu implant uterin de zigot rezultat al fecundaiei artificiale, cu A.D.N. adaptat, sex cunoscut i misiune clar! Ingerul Gavriil nu putea recurge la un astfel de rspuns sofisticat pentru inelegerea Mariei i atunci, "ingerul i-a zis: Duhul Sfant se va pogori peste tine i puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea i Sfantul care se va nate din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema". (35) V este clar, da? Ingerul nu-i poate explica Mariei c singurul motiv pentru care a fost aleas drept "mam" a lui Mesia este ascendena ei genetic "curat", dar ca s-i demonstreze "c de la Dumnezeu, nimic nu este cu neputin" (37), ii spune c "Elisabeta, a zmislit i ea fiu la btraneea ei, i aceasta este a asea lun pentru ea, cea numit stearp". Cu alte cuvinte, ingerul o informeaz pe Maria c va zmisli prin

aceeai tehnic prin care a zmislit i Elisabeta - "cea numit stearp" tehnica implantului utern. 38. i a zis Maria: Iat roaba Domnului. Fie mie dup cuvntul tu! i ngerul a plecat de la ea. Mai inainte ins, l-a implantat pe Iisus. Spre deosebire de extrateretrii sau intrateretrii contemporani nou, ingerul Gavriil procedeaz deosebit de elegant, obinand un oarecare accept al Mariei cu privire la ceea ce urma s i se intample, Ea este informat c nu este nici prima i probabil nici ultima ca va purta un implant uterin. Dup cum am mai menionat in capitolul "Fiina uman", astzi, in lume, tehnica implantului uterin a devenit aproape banal. Se cunosc exemple ale celor dou categorii de femei sterpe i fertile care din diverse motive apeleaz la tehnica implantului uterin pentru a deveni mame. Evanghelia relateaz in continuare despre vizita Mariei la Elisabeta - insrcinat in luna a asea. Interesant este faptul c cei doi produi de concepie extraterestr s-au salutat reciproc. Capacitatea lui Ioan in stare somatic de ft de-a contientiza prezena lui Iisus in stare somatic de embrion este uimitor pentru noi: "cand a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a sltat in pantecele ei i Elisabeta s-a umplut de Duh Sfant". Dar aspectul acesta nu este foarte important pentru program. V aducei aminte din P.I.G. faptul c speculam existena unei sarcini de peste nou luni la naterea lui Isaac. "...La anul pe vremea aceasta am s viu la tine i Sarra va avea un fiu". (Facerea 18-14) Revenind la povestea noastr, am aflat din versetul 26 c Elisabeta era insrcinat in luna a asea in momentul insmanrii Mariei. La cateva zile de la implant, Maria o viziteaz pe ... Elisabeta! 56. A rmas Maria mpreun cu ea ca la trei luni, apoi s-a napoiat la casa sa. 57. Dup ce s-a mplinit vremea ca s nasc, Elisabeta a nscut un fiu... ...care avea s se numeasc Ioan Boteztorul. Cred c aceste date nu sunt puse in pagin intampltor, ci special ca noi s observm o sarcin deosebit de una pmantean: o sarcin cu A.D.N. uor modificat ce a necesitat o via intrauterin de peste nou luni. Adugand cele 6 luni de sarcin la venirea Mariei in vizit, cu trei luni de vizit, cu varsta real a embrionului Ioan in momentul implantului i cu timpul ce se subinelege din text c a trecut intre expirarea vizitei Mariei i "implinirea vremii ca s nasc", depim clar 9 luni. Toate acestea ne sunt date pentru a ne imagina mai exact modalitatea in care Iisus i Ioan au venit pe lume. Despre naterea lui Iisus aflm din evanghelia dup Matei cap.I : 18. Naterea lui Iisus Hristos a fost aa: Maria, mama Lui, fiind logodit cu Iosif fr s fi fost ei nainte mpreun, s-a aflat avnd n pntece de la Duhul Sfnt. Mai mult decat atat, ingerul Domnului i s-a artat in vis (lui Iosif), grind: "Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, c ce s-a zmislit intr-insa este de la Duhul Sfant". Este clar, nu? 21. Ea va nate Fiu i vei chema numele Lui: Iisus, cci El va mntui poporul Su de pcatele lor. 25. i fr s-o fi cunoscut-o pe ea Iosif , Maria a nscut pe Fiul su Cel Unul-nscut, Cruia I s-a pus numele Iisus.

Descrierea modalitii de venirea pe lume a lui Iisus nu difer cu nimic de cea a lui Isaac, Iacov, Samson sau alii, rezultai prin fecundaie artificial i implant uterin. Materialul genetic al lui Iisus Am subliniat de mai multe ori ideea c personalitatea, gandirea, memoria ii au sediul in C.S. Modalitatea venirii pe lume a lui Iisus este uor diferit de cea a predecesorilor si menionai mai sus. Iisus ca personalitate este reprezentat de C.S. Iisus, imbogit in informaie, loial lui Dumnezeu, aparinand S.D. Este cert faptul c Iisus a fost folosit des in astfel de programe. El ii cunoate rolul foarte bine, fiind actorul de teatru ce d aceeai reprezentaie la un anumit numr de ani, Biblia fiind un program standard. In I Corinteni-5 aflm: 16... nu mai tim de acum pe nimeni dup trup; chiar dac am cunoscut pe Hristos dup trup acum nu-l mai cunoatem. 17. Deci, dac este cineva n Hristos, este fptur nou; cele vechi au trecut, iat, toate s-au fcut noi. Iisus a fost folosit deci in multe programe, C.S. al su a fost mereu recaptat i refolosit. De aici decurge o particularitate a tehnicii folosite in "construcia" lui Iisus. Factorii ereditari folosii au adus in procesul fecundaiei strict materialul genetic M.P. Zestrea genetic M.N. a fost inhibat prin racordul A.D.N.M.P. cu un C.S. matur, dezvoltat, prelucrat, imbogit, asemntor ingerilor, numit Iisus. Acesta este eminamente un produs al ingerilor S.D. i implicit al supercomputerului numit Miel. Inzestrat cu experien de via, cunoatere tehnic, date despre programul Terra, C.S. numit Iisus este prioritar o fiin, o lucrare a complexului Dumnezeu-Miel i astfel se stabilete relaia metaforic Tat-Fiu sau spirit care nate alt spirit. Aa cum o lucrare aparine unui artist este deseori prezentat cu numele autorului, (de exemplu, despre un tablou al lui Grigorescu: Iat un Grigorescu!) tot aa, despre Iisus se poate spune: "Iat Mielul lui Dumnezeu" (Sfanta evanghelie dup Ioan 1-29;36). Relaia Dumnezeu - Iisus a fost deja discutat la C.D.M., Coranul avand un rol important in precizarea ei. Iisus este important pentru S.D., el are un rol privilegiat, fiind ef de programe, conductor de oti. Este o personalitate care, avand mult informaie dobandit prin tiina Mielului, de la "Tatl" su, Dumnezeu, poate lua decizii la fel ca Dumnezeu i apra aceleai interese ca i fiina suprem. C.S. al lui Iisus deine un A.D.N.M.N. foarte asemntor cu cel al ingerilor, poate chiar identic! De aceea, toate proorocirile ce anun sosirea lui Mesia, ne spun c Mesia este un inger trimis de Dumnezeu. Putea oare acest A.D.N.M.N. s lege orice A.D.N.M.P.? Nu; acum tim foarte bine acest lucru. Tocmai de aceea materialul genetic M.P. a trebuit adaptat astfel incat Maria s poat pstra sarcina. Culmea, Biblia ne informeaz i asupra acestui aspect in Evrei cap.2: 7. L-ai micorat cu puin fa de ngeri; cu mrire i cu cinste l-ai ncununat i l-ai pus peste lucrurile minilor Tale. 9. Ci pe Cel micorat cu puin fa de ngeri, pe Iisus l vedem ncununat cu slav i cinste... 16... cci ntr-adevr (Iisus), nu a luat figura ngerilor, ci smna lui Avraam a luat-o".

Versetele au mare valoare, pentru c ne explic cum a putut Maria s suporte o sarcin extraterestr. Tot ele ne ajut s inelegem mai bine regia mitului invierii. C.S. Iisus a fost racordat nu la un A.D.N.M.P. de inger - fa de care aflm c "Isus a fost micorat cu puin" i nici la un A.D.N.M.P. de pmantean, compatibil cu cel al Mariei. A fost aleas o formul A.D.N.M.P. de mijloc de P.I.G., cu caractere hibride medii. Cel mai adaptat in acest sens era A.D.N.M.P. al lui Avraam - personaj din perioada de mijloc a P.I.G. Dac A.D.N. - somatic al lui Iisus ar fi fost prea diferit de cel al Mariei ar fi avut loc un avort genetic. Dac ar fi fost prea diferit de cel al ingerilor, cuplajul, racordul cu un C.S. de inger nu ar fi fost posibil. De aceea, s-a practicat acest artificiu tehnic, ce a permis ca A.D.N.M.P. al lui Iisus s satisfac dou cerine: 1 - s poat lega C.S. al lui Iisus 2 - s nu fie rejectat genetic de Maria Produsul de concepie de numit Iisus a fost implantat in uterul fecioarei in timpul unei rpiri nocturne tipice pentru ingerii S.D. Aa cum era de ateptat, Iisus, care semna mai mult somatic cu populaia evreilor decat cu ingerii, a ajuns la o inlime medie intre populaia ingerilor i cea a oamenilor. Dei Biblia nu ne informeaz, presupunem c Maria a necesitat terapie imunosupresiv, pentru a pstra sarcina sau oricum, de un tip de terapie imunologic mai greu de bnuit pentru noi, astzi. Pe de alt parte inelegei de ce pentru acest implant mai special s-a ales o nsctoare din axul central al P.I.G. Fiind oricum cu o compatibilitate A.D.N.M.N. superioar cu ingerii, Maria a putut suporta mai uor aceast sarcin dificil, imposibil genetic pentru multe femei de la periferia arborelui genealogic evreu. Momentul naterii lui Iisus Este descris de cele patru evanghelii in amnunime. Regia este demn de un episod Star Trek. Matei relateaz in capitolul 2 c Magilor le-a fost indicat locul de natere al lui Iisus de "steaua" care mergea inaintea lor. Naterea pruncului a fost supravegheat de inginerul ef de program prezent la faa locului cu toat echipa de specialiti necesari, baza material fiind bineineles pe o nav tip O.Z.N., luminoas ca o stea: "steaua care o vzuser in Rsrit mergea inaintea lor, pan ce a venit i a stat deasupra, unde era Pruncul." (9). Pentru ca scriptura s se intample, anturajul pmantean al pruncului este supus hipnozei i beneficiaz de ordine telepatice care vizeaz securitatea aciunii, iar "ingerul Domnului se arat in vis lui Iosif, zicand; "Scoal-te, ia Pruncul i pe mama lui i fugi in Egipt..."(13) Mai generos decat Matei, Luca intregete tabloul cu informaii mai directe i mai amnunite. Iosif i Maria plecaser la Betleem pentru recensmant. Aici, intr-un inut de pstori, Maria "a nscut pe Fiul Su, Cel Unul-nscut i L-a infat i L-a culcat in iesle, cci nu mai era loc de gzduire pentru ei" (7). Ingerul, prezent la datorie, se adreseaz asistenei infricoate de spectacolul navelor S.D.: "Nu v temei. Cci iat, v binevestesc bucurie mare, care va fi pentru tot poporul" (10). 13. i deodat s-a vzut, mpreun cu ngerul, mulime de oaste cereasc. (Luca-2) Spectaculos, nu? Spectaculos ar fi i in prezent, dar acum 2.000 de ani

cum o fi fost? Naterea lui Iisus a fost deci, un eveniment supravegheat de cei care, in urm cu aproape un an practicaser implantul uterin Mariei. Descrierea este cam aceeai cu cele incadrate in intalnirile O.Z.N.de gradul III. Comparaie ntre personalitatea lui Iisus i cea a lui Ioan In sprijinul celor afirmate pan acum despre Iisus, Biblia ne ofer o vast comparaie intre Iisus i Ioan Boteztorul, om nscut prin tehnica implantului uterin ca i Iisus, dar fr a avea caliti de inger. Diferena dintre cele dou personaliti este subliniat i mai ales contientizat de Ioan, pe parcursul misiunii sale. Aflm din Marcu 1-2 esena misiunii lui Ioan: "Iat Eu trimit ingerul Meu inaintea Feei Tale, care va pregti calea Ta". Ioan ne precizeaz ierarhia dintre el i Iisus: Eu unul v botez cu ap spre pocin, dar Cel ce vine dup mine este mai puternic dect mine. Lui nu sunt vrednic s-i duc nclmintea. Acesta v va boteza cu Duh Sfnt i cu foc. (Matei 3-11) Crile de vizit a celor doi se prezint in Evanghelia lui Ioan cap.1: 14. Ioan mrturisea despre El i striga zicnd: Acesta era despre Care am zis: Cel ce vine dup mine a fost naintea mea, pentru c mai nainte de mine era". Surprinztor, nu, din moment ce tim bine c Ioan era mai in varst cu ase luni decat Iisus. Varsta pe care o apreciaz Ioan nu este cea somatic, ci cea a C.S., care, la Iisus, este cu mult mai mare. Pentru a ne fi clar acest lucru, Ioan este intrebat de evrei cine este de fapt? Ei ateptau de sute de ani venirea "Mantuitorului": 26. Ioan le-a rspuns zicnd: Eu botez cu ap; dar n mijlocul vostru Se afl Acela pe care nu-L tii 27. Cel care vine dup mine, Care nainte de mine a fost i Cruia eu nu sunt n stare s-i dezleg cureaua nclmintei. 29. A doua zi a vzut Ioan pe Iisus venind ctre el i a zis: Iat Mielul lui Dumnezeu, cel care ridic pcatul lumii. 30. Acesta este despre Care eu am zis: Dup mine vine un brbat, Care a fost mai nainte de mine, fiindc mai nainte de mine era. 31. i eu nu-l tiam; dar ca s fie artat lui Israel, de aceea am venit eu boteznd cu ap. 32. i a mrturisit Ioan zicnd: Am vzut Duhul coborndu-Se din cer ca un porumbel i rmnnd peste El. 33. i eu nu-L cunoteam pe El, dar Cel ce m-a trimis s botez cu ap, Acela mi-a zis: Peste care vei vedea Duhul coborndu-se i rmnnd peste El, Acela este Cel ce boteaz cu Duh Sfnt.(Ioan - 1) O alt formulare asemntoare apare i in Matei 3-16;17, dar cred c este suficient de clar i nu mai insist. Putem trage urmtoarele concluzii: 1. Iisus seamn somatic cu populaia local pmantean. El este recunoscut de Ioan doar dup semnele cereti. 2. Aciunea are loc de asemenea sub supravegherea S.D., care il indic anturajului pe Iisus i este responsabil cu regia ireproabil sub aspect tehnic: semne i glasuri din cer, hipnoz, inducie mental a informaiilor. 3. Ioan nu l-a cunoscut pe Iisus pan in momentul botezului, dei, teoretic, fiind nscui la interval de ase luni din mame pmantence, rude din acelai areal, prin aceeai tehnic, era normal s se cunoasc, poate

chiar s copilreasc impreun. Asupra acestui fapt, dup cum observai, Biblia insist. 4. Iisus este mult mai inaintat in varst fa de Ioan. Corpul su spiritual, care deine personalitatea, a fost deseori folosit in diverse programe, ocup un loc important in ierarhia ingerilor S.D. Biblia insist mult asupra acestui aspect. Intrebat mai tarziu de ucenici: "Nu cumva eti Tu mai mare decat tatl nostru Avraam care a murit?" (Ioan 8-53), Iisus rspunde: : "Adevrat, adevrat zic vou: Eu sunt mai inainte de-a fi fost Avraam" (Ioan 8-58). Acum privim poate cu ali ochi informaia din Corinteni ce ne avertiza c "dac este cineva n Hristos este fptur nou, iat, cele vechi au trecut toate" ...; ne este intrit ideea c Iisus nscut pe Terra este reincarnat, a cata oar, nu tiu. Nu pun pre ins, pe lecturile lui Edgar Cayce, care-l vede pe Iisus reincarnat in toate personajele biblice importante ale axului central al P.I.G. de la Adam la Iacov! Ca un ultim aspect ce vizeaz valoarea celor dou fiine extraterestre incarnate pe Terra pentru S.D., cred c nu este lipsit de importan faptul c Ioan este sacrificat prin decapitare, in timp ce Iisus are rezervat un alt program... Copilria i adolescena lui Iisus Este un capitol extrem de controversat despre care s-a scris mult. Fiecare om care a citit scrierile vechi cu atenie vine cu idei in a explica ce a fcut Iisus pan la varsta de 30 de ani. Spre exemplu, Erich Daniken gsete asemnri intre predicile lui Iisus i cele ale colii esenienilor. Prelegerile acestei micri de rezisten antiroman i coal teologic in acelai timp au fost gsite in manuscrisele de la Marea Moart. Erich von Daniken presupune c Iisus ar fi fost instruit muli ani in deert de ctre esenieni. Crezul meu este altul: esenienii i Iisus au avut aceiai invtori! Observaia c Iisus nu se cunotea cu Ioan este extrem de important. Teoretic ei erau rude, "veriori", triau in acelai areal, erau de aceeai varst biologic somatic, aveau toate motivele s se cunoasc. Totui, au fcut cunotin foarte tarziu. In acest sens, avem o singur informaie. Imediat dup ce a fost botezat, in acelai capitol, versetul urmtor afirm: "Iisus insui era ca de treizeci de ani cand a inceput s propovduiasc", (Luca 3-23) Este foarte bine spus "ca de treizeci de ani". Asta nu este deloc intampltor, ci este spus cu talc! Este foarte curios pentru o carte atat de exact cum este Biblia, care, ai vzut, ne intoxic cu cifre la fiecare eveniment important, cifre ce-i dovedesc veridicitatea; e curios deci, c nu spune nimic cifric despre etapele vieii lui Iisus. Comparativ cu alte personaje biblice cu mult mai neinsemnate, copilria i adolescena lui Iisus practic lipsesc din carte. Nimic nu este intampltor. Ne-am obinuit deja cu asta! Nu avem date despre copilria i tinerea lui Iisus, pentru c ele nu s-au desfurat pe Terra decat in mic msur, motiv pentru care Ioan nu l-a cunoscut pe Iisus pan la treizeci de ani, dac erau treizeci! Mcar dac am afla cai ani avea Ioan in acea perioad... Dar tot scenariu este cusut cu a alb pentru ca noi s observm ceea ce este important. Biblia m ajut s-mi argumentez afirmaia. Despre copilria lui Iisus aflm doar c: "copilul cretea i se

intrea cu duhul, umplandu-se de inelepciune i harul lui Dumnezeu era asupra Lui" (Luca 2-40) Atat de puin pentru un personaj atat de important! Un episod ins, extrem de interesant, descris in Luca-2, ne informeaz ce s-a intamplat in copilria acestui personaj, de cate ori, nu tiu! La varsta de 12 ani Iisus a insoit "prinii" la Ierusalim, unde avea loc srbtoarea Patelui. La intoarcere, "Copilul Iisus a rmas n Ierusalim i prinii lui nu tiau" (?). Bineineles, cu toii il caut "printre rude i printre cunoscui." apoi, "negsindu-L, s-au intors la Ierusalim cutandu-L" (45). 46. Iar dup trei zile L-au aflat n templu eznd n mijlocul nvtorilor, ascultndu-i i ntrebndu-i. 47. i toi care l auzeau se minunau de priceperea i rspunsurile Lui. 47. i vzndu-L rmaser uimii, iar mama Lui a zis ctre El: Fiule, de ce ne-ai fcut nou aa? Iat, tatl Tu i eu Te-am cutat ngrijorai. 49. i El a zis ctre ei; De ce era s M cutai? Oare nu tiai c n cele ale Tatlui Meu trebuie s fiu? 50. Dar ei n-au neles cuvntul pe care l-a spus lor. (Luca-2) Intr-adevr, ei n-au ineles, dar asta nu inseamn c noi nu putem inelege. i ca s inelegei mai bine, anticipez acum un eveniment intamplat la data de 25 aprilie 1977, ce va fi descris pe larg in capitolul distorsiunilor temporale. Foarte pe scurt, un pmantean este rpit de extrateretri pentru aproximativ 15 minute. Dup acest interval revine amnezic, cu barba crescut ca de cateva zile i cu ceasul indicand data de 30 aprilie. Cu alte cuvinte, in cele 15 minute scurse pe Terra, individul a fcut o cltorie de cinci zile! Este un caz particular de distorsiune temporal ce presupune o cltorie in timp in ambele sensuri. Se pare c supercivilizaiile tehnic avansate dispun de posibilitatea unor astfel de cltorii, mai exact de prezena in timpul dorit. Vom vedea in capitolele urmtoare c sunt destule argumente care demonstreaz cp S.D. practic din plin acest tip de distorsiune temporal (D.T.). Prin analogie cu D.T. din fenomenul O.Z.N. de mai sus, m intreb cat timp a petrecut Iisus in "cele ale Tatlui Su". Din povestea biblic reiese clar c Iisus a fcut in cele trei zile lips de pe Terra o cltorie in S.S., in "Noul Ierusalim", de fapt mai vechi decat cel pmantean, care tim de acum, i-a imprumutat denumirea. Cat timp a petrecut Iisus in S.S. este greu de spus. Cred c echivalentul unor ani pmanteti. Acesta este motivul pentru care "prinii" lui rman uimii cand il regsesc; probabil micuul crescuse atat somatic, cat mai ales in instrucie tehnic i spiritualitate, in cunoatere general. Intrebarea urmtoare este: de cte ori s-a intamplat asta, pentru c reamintesc, copilria lui Iisus lipsete cu desvarire din Biblie. Eu cred c acest "copil" cretea mai repede decat alii, la fel ca in basmele romaneti, cu feciori de imprai care creteau intr-un an cat alii in trei! Acest copil numit Iisus a petrecut mai mult timp in S.S. decat pe Terra, pentru simplu motiv c acumularea de informaie nu era posibil decat acolo. Practic Maria i Iosif s-au trezit cu un copil din ce in ce din ce in ce mai matur, de la o cltorie la alta, tot mai schimbat i au surprins foarte puine evenimente din viaa lui. De aceea, copilria sa nu este prezentat in Biblie, decat in acest mod simbolic, legat de evenimentul dispariiei de trei zile. De aceea, nici varsta lui Iisus nu pote fi apreciat

corect de anturaj: "Iisus era ca de treizeci de ani cand a inceput s propovduiasc". Acest personaj triete un continuum temporal pe Terra numai in scurta perioad a propovduirilor i a "minunilor" realizate pe Terra in faa unui popor primitiv, avand alturi o tehnologie de varf i dispunand bineineles de caliti extraordinare de C.S. Vindecrile lui Iisus sunt in mare parte energetice. Pildele sale realizeaz practic o Biblie in miniatur, deoarece ele se refer mai mult sau mai puin direct la segmentele programului P.I.G., apocalips, triaj. Informaia adus de Iisus este important, uneori, de negsit in alte capitole din Biblie, dar ea va fi tratat la segmentele de program corespunztoare. De ce a sosit Iisus? Rspunsul il gsim chiar in proorocirile ce anunau venirea sa cu aproximativ 600 de ani inainte! Aceste proorociri numite de mine "de program" subliniaz o modalitate de concepere, de funcionare a programului general. Mesia face clar parte din aceast schem! Iat ce ne spune Isaia cu 600 de ani inainte de sosirea lui Iisus despre misiunea acestuia: 3...El va propovdui Legea Mea cu credincioie. 4. El nu va fi nici obosit, nici sleit de puteri pn ce nu va fi aezat Legea pe pmnt; cci nvtura Lui toate inuturile o ateapt. (Isaia 42) Capitolele 42 i 43 din Isaia conin de fapt tot programul Iisus pan in momentul apocaliptic! i acum, dac am aflat dintr-o proorocire de program de ce a fost inclus Iisus in scen, s vedem ce ne poate spune chiar el despre misiunea sa. Iat ce aflm din evanghelii: A doua zi a vzut Ioan pe Iisus venind ctre el i a zis: " Iat Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridic pcatul lumii ". (Ioan 1-29) In Luca-2, preotul Simeon intiinat de ingeri despre misiunea lui Iisus, il binecuvanteaz pe pruncul ce avea s aduc : "mantuirea pe care ai gtito inaintea feei tuturor popoarelor spre descoperirea neamurilor i slav poporului Tu, Israel. (30,31,32) Deci, Proncul Iisus a sosit pe Terra pregtit s propovduiasc noua lege care este spre descoperirea neamurilor dar, in acelai timp i pentru slava poporului Israel! Iisus insui dezvluie secretul misiunii sale: acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi care pentru muli se vars spre iertarea pcatelor. (Matei 2628). Ideea general este c Iisus aduce cu el o lege nou care pentru muli (nu pentru toi) este spre iertarea pcatelor, care va fi propovduit la toate neamurile i va fi spre descoperirea neamurilor, dar i pentru slava poporului lui Israel! Acest mesaj nemaipomenit, nemaiauzit, atat de neineles de oameni pan astzi - "mantuirea omenirii de pcat", nu este greu de decodat. Este chiar uimitor de simplu. Pi, care este pcatul biblic? Singurul pcat, de fapt, tii bine acum, este pcatul hibridrii, pcatul de incruciare cu alte neamuri. El e foarte bine definit direct sau in metafore pe tot parcursul Bibliei, el st la baza Legii, singura important cu adevrat in Biblie - L.N.H. Aceasta a asigurat funcionarea P.I.G., iar alturi de chivot a constituit un element de control al corectitudinii P.I.G. Ea a permis ca evreii s fie "drepi" inaintea lui Dumnezeu, s nu cad in pcat. Tot L.N.H. a condamnat la moarte

numeroi hibrizi ai neamului evreu i pe prinii acestora care au pctuit cu popoarele vecine. Ca s observai clar modul in care a mantuit omenirea de pcat, cu riscul c v plictisesc, trebuie s revedei legea cea veche a evreilor primit de acetia cu 1500 de ani inainte de venirea lui Iisus, primit de Moise in deert, sub denumirea de "Cele 10 porunci", prezentat deja pe larg. Ei, bine, s vedem acum, prin contrast, ce ne aduce Iisus dup 1.500 de ani: "legea cea nou care pentru muli se vars spre iertarea pcatelor". Toate cele patru evanghelii menioneaz aceast lege nou i coninutul ei exact. Il reproduc mai intai din Matei-22: 37... S iubeti pe Domnul Dumnezeul tu cu toat inima ta, cu tot sufletul tu i cu tot cugetul tu. 38. Aceasta este marea i ntia porunc. 39. Iar a doua, la fel ca aceasta: S iubeti pe aproapele tu ca pe tine nsui. 40. n aceste dou porunci se cuprinde toat Legea i proorocii! (Matei-22). Atat! Simplu i concis! In Luca i Marcu noua lege este pronunat scurt, identic: "S nu acizi, s nu svareti adulter, s nu furi, s nu mrturiseti stramb, s nu ineli pe nimeni, cinstete pe tatl tu i pe mama ta. (Marcu 10-19) i cu asta, basta! Nici o vorb de L.N.H., de condamnarea imperecherii cu alte neamuri, respectiv de pcatul hibridrii! Cu alte cuvinte, prin omiterea contient a L.N.H., Iisus absolv omenirea de pcat, mantuiete omenirea de pcat. Astfel, se instaleaz "Legea cea Nou, care pentru muli (care vor hibrida in viitor) se vars spre iertarea pcatelor" - (Matei 26-28). De ce a fost schimbat legea? In primul rand S.D. ii incheiase practic perioada de recolt i nu mai era interesat de meninerea seriilor genetic pure. Pe de alt parte, una dintre misiunile lui Iisus este propagarea scripturii i implicit a legii la toate neamurile. Vom vedea c faptele apostolilor se consum de-a lungul cltoriilor de propagare a evangheliei. Ce nevoie ar fi avut celelalte popoare de L.N.H.? N-ar fi ineles nimic din ea, aa cum nici Biserica n-a ineles pan acum nimic din Biblie in ansamblu ei. Propagarea evangheliei, a Bibliei are loc pentru ca satelitul S.D. montat pe orbita Terrei, s-i intre in atribuii. El vegheaz asupra afectului omenirii fa de Dumnezeu i programul su. Numai o contientizare larg a pericolului reprezentat de S.D. poate deveni semnal de alarm pentru curcubeu. Numai o civilizaie tehnic, aflat in era ingineriei genetice poate s observe subtilitatea lipsei L.N.H. din noua lege. Despre acest mod de funcionare al curcubeului vom discuta separat. Astfel, Iisus practic incheie programul cu aceast operaiune... Alte explicaii importante pe aceast tem le vei primi in capitolul dedicat L.I. Afecta noua lege P.I.G. derulat deja in spaiul evreu, in vederea ultimei recolte din momentul apocaliptic? Nu; in mod sigur evreii nu au surprins nuana tehnic a noii legi i au respectat i respect chiar i acum L.N.H. Dup plecarea lui Iisus rmane in special in sarcina lui Petru s explice, mai greu de ineles pentru evrei i poate mai clar pentru noi astzi, c omiterea L.N.H. din noua lege nu permite totui poporului evreu libertatea de a se incrucia cu alte neamuri ci, aceast nou lege este

adaptat de aceast dat tuturor neamurilor, in scopul propagrii Evangheliei. Sper c ai ineles! i cu asta, am terminat cu "Mantuirea pcatelor"! Mitul nvierii Motto: 20. Hristos a nviat din mori, fiind nceptur a (nvierii) celor adormii. 21. C de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om i nvierea morilor. (I Corinteni-15) Ce logic!? ... Cu alte cuvinte, cineva trebuia s le arate evreilor cum se invie din stare de spirit "adormit" dup moartea cea dintai, somatic. Printre multe alte informaii, Iisus ne intiineaz asupra destinaiei C.S. recoltate de S.D. Saducheii ii amintesc lui Iisus despre o veche porunc enunat de Moise conform creia "de va muri fratele cuiva i va lsa femeia fr copil, s ia fratele su pe femeia lui i s ridice urma fratelui" (Marcu 12-19). Porunca aceasta asigura un numr crescut de membri A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii S.D., poporului evreu. In discuia de fa, are mai puin importan. Saducheii ii propun lui Iisus o situaie special in care o femeie este luat in cstorie pe rand de 7 frai, fr s lase vreun urma. Intrebarea cu talc este: "cand vor invia, a cruia dintre ei va fi femeia? C toi apte au avut-o de soie?" (Marcu 12-23) Iisus rspunde cu claritate: "cand vor invia din mori, nici nu se mai insoar, nici nu se mai mrit, ci sunt ca ingerii in ceruri" (Marcu 12-25). Iisus le spune deci saducheilor c cei alei, culei, reconvertii somatic, nu vor duce o via asemntoare celei de pe Terra, ci vor fi asemenea ingerilor, care tim c nu au reprezentante ale sexului feminin printre ei. Mai mult, Iisus intreab foarte sugestiv: "i care din voi, ingrijindu-se poate s adauge staturii sale un cot?" (Matei 6-27) In acest fel, Iisus insist asupra aspectului somatic schimbat - som de inger - pe care il vor avea cei recoltai i reconvertii somatic. Despre Iisus am aflat deocamdat c "c a fost micorat cu puin fa de ingeri" i avea aspect somatic asemntor oamenilor. S analizm acum evenimentele pe care eu le consider c in de mitul invierii. Schimbareala fa Un episod ciudat, cu explicaii i consecine mai greu de bnuit la prima citire, prezint un eveniment ce ine de tehnica regiei, la care sunt prezeni Petru, Iacov i Ioan. Fenomenul este prezentat la fel de ctre Matei, Marcu i Luca: 28... Lund cu sine pe Petru, pe Ioan i pe Iacov, S-a suit pe munte ca s se roage. 29. i pe cnd Se ruga El, chipul feei sale S-a fcut altul i mbrcmintea Lui alb strlucind. 30. i iat, doi brbai erau cu El, care erau Moise i Ilie, 31. i care, artndu-se ntru slav, vorbeau despre sfriul Lui, pe care avea s-l mplineasc n Ierusalim. 32. Iar Petru i cei ce erau cu el erau ngreuiai de somn i deteptndu-se, au vzut slava Lui i pe cei doi brbai stnd cu El. 33. i cnd s-au desprit ei de El, Petru a zis ctre Iisus: nvtorule, bine este ca noi s fim aici i s facem trei colibe; una ie, una lui Moise

i una lui Ilie, netiind ce spune 34. i pe cnd vorbea el acestea, s-a fcut nor i i-a umbrit; i ei s-au nspimntat cnd au intrat n nor. 35. i glas s-a fcut din nor, zicnd: Acesta este Fiul Meu cel Ales, de El s ascultai! 36. i cnd a trecut glasul s-a aflat Iisus singur. (Luca - 9) 9. i coborndu-se ei din munte le-a poruncit ca nimnui s nu spun cele ce vzuser, dect numai cnd Fiul Omului va nvia din mori. (Marcu-9) Observaii: 1. Dup o regie demn de fenomenologia O.Z.N., evenimentul se desfoar in preajma unei nave aparinand S.D. - "norul". 2. Cei trei pmanteni primesc sub hipnoz ("ingreuiai de somn") proiecia holografic ce-i reprezint pe Isus alturi de Moise i Ilie, personaje ce au trit in timpuri diferite la multe sute de ani distan. Cred c aceast proiecie simultan sugereaz posibilitatea de recaptare i convieuire simultan dup reinvierea somatic a unor personaje care au trit in timpuri diferite. Cert este c S.D. tie s fac acest lucru. Bineineles c cei trei pmanteni aflai in hipnoz nu-i cunoscuser pe Ilie i pe Moise, dar fiind "ingreuiai de somn" li se induce ideea c personajele proiectate sunt Moise i Ilie. 3. Cel mai important fapt este cel al apariiei lui Iisus cu som de inger (mai exact al percepiei celor 3 aflai sub hipnoz): "chipul feei Sale S-a fcut altul, imbrcmintea Lui alb, strlucitoare". Ideea este c o posibil reconversie somatic a lui Iisus "inviat" il poate plasa pe acesta alturi de Moise i Ilie, de asemenea reconvertii somatic, iar somele lor nu ar putea fi decat some de ingeri. 4. Se face pentru prima dat o identificare clar a lui Iisus cu Fiul Omului. Dup prerea mea Iisus este denumirea ce o poart C.S. racordat la soma terestr, iar Fiul Omului este denumirea aceluiai C.S. racordat la o som de inger. Vom vedea c atacul nuclear final este condus nu de Iisus, ci de Fiul Omului, adic de Iisus cu som extraterestr! Dac nu vam convins asupra celor scrise mai sus, urmeaz s v lmurii, sper, in continuare. "Moartea" lui Iisus Voi folosi aceeai tehnic analitic, a sintezei de informaie a celor patru evanghelii, pentru a avea un film complet al rstignirii i al "morii" lui Iisus, in secvenele sale mai importante. De la "trdarea" lui Iuda indus acestuia telepatic, pan la "inviere", ne este reamintit la tot pasul c fiecare aciune are loc pentru ca Scriptura s se implineasc. Din Marcu 15 aflm c intreaga regie are loc in cursul srbtorii Patelui, cand, conform obiceiului guvernatorului roman "le elibera un intemniat pe care-l cereau ei". (6) Evreii cer in mod surprinztor eliberarea ucigaului Baraba, iar in privina lui Iisus "au strigat: Rstignete-L!" (13) i Pilat, vrnd s fac pe voia mulimii le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus biciuindu-L, L-a dat s fie rstignit. (Marcu 15-15). Ioan relateaz apoi in cap.19 c dup rstignirea lui Iisus "ostaii au luat hainele Lui i le-au fcut patru pri, fiecare osta cate o parte i cmaa"

(23), pentru care fiind "fr custur de sus esut in intregime" (24), s-au aruncat sorii. Apoi, "cand a fost ceasul al aselea, intuneric s-a fcut peste tot pmantul pan la ceasul al noulea" (Marcu 15-33) i la al noulea ceas, a strigat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, Lama sabahtani? Care se tlmcete: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai prsit? (Marcu 15-24) 28. Dup aceea, tiind Iisus c toate s-au svrit acum, ca s se mplineasc Scriptura, a zis: Mi-e sete. 29. i era acolo un vas plin cu oet. Iar cei care l loviser, punnd n vrful unei trestii de isop un burete nmuiat n oet, l-au dus la gura Lui. 30. Deci, dup ce a luat oetul Iisus a zis: Svritu-s-a. i plecndu-i capul, i-a dat Duhul. (Ioan 19). 51. i iat, catapeteasma templului s-a sfiat n dou de sus pn jos i pmntul s-a cutremurat i pietrele s-au despicat. (Matei 27) Iisus a fost rstignit impreun cu doi evrei. Dup aceast operaiune urma invariabil zdrobirea tibiilor celor condamnai. 32. Deci, au venit ostaii i au zdrobit fluierele celui dinti i ale celuilalt, care era rstignit mpreun cu el. 33. Dar venind la Iisus, dac au vzut c deja murise, nu I-au zdrobit fluierele. 34. Ci unul dintre soldai, cu sulia a mpuns coasta LUi i ndat a ieit snge i ap. 35. i cel ce a vzut a mrturisit i mrturia lui e adevrat i acela tie c spune adevrul ca voi s credei. 36. Cci s-au fcut aceasta ca s se mplineasc scriptura: "Nu i se va zdrobi nici un os". (Ioan 19). Practica rstignirii se sfarea cu coborarea de pe cruce a condamnatului numai dup declararea morii. In seara zilei execuiei (vineri) "Iosif cel din Aritmateea a cerut trupul lui Iisus (Marcu 15-43). 44.. Iar Pilat s-a mirat c a i murit i chemnd pe suta l-a ntrebat dac a murit demult. 45. i aflnd de la suta (ce anume? n.a.), a druit lui Iosif trupul 46. i Iosif cumprnd giulgiu i coborndu-L de pe cruce, L-a nfurat n giulgiu i L-a pus ntr-un mormnt care era spat n stnc i a prvlit o piatr la ua mormntului. (Marcu 15) Cam asta este tot ce se poate sintetiza din cele patru evanghelii despre secvena rstignirii i "morii" lui Iisus. Observaii cronologice: 1. Regizorul ef a ales in mod special evenimentele descrise mai sus, in preajma srbtorii Patelui, Iisus teoretic ar fi avut o ans de amnistie conform obiceiului legat de aceast srbtoare. Pentru ca Scriptura s se implineasc, aa cum Iuda il "trdeaz" pe Iisus, practic fr voia sa, ci pentru c aa a fost imaginat programul, tot aa mulimea il condamn pe iisus pri ordin indus telepatic i-l salveaz pe ucigaul Baraba. Celcare explic foarte bine acest lucru este Petru: 13. Dumnezeu... a slvit pe Fiul Su, Iisus pe Care voi (evreii n.a.) Lai predat i L-ai tgduit n faa lui Pilat, care gsise de cuviin s-L elibereze. 14. Dar voi v-ai lepdat de Cel Sfnt i drept i ai cerut s v

druiasc un brbat uciga. (Fapte - 3) De prisos s mai spun c Patele, srbtoare a evreilor instaurat cu 1.500 de ani i.e.n. nu are nici o legtur cu "inviere" lui Iisus sau cu alte evenimente in care el este implicat. Dup cum tii, Patele este mai mult un motiv de comemorare fiind in legtur cu "succesul" armei bacteriologice folosite de S.D. pentru a determina pe Faraon s-i elibereze pe evrei in mod panic din robie. 2. Cmaa lui Hristos este diferit de ceea ce cunoteau pmantenii, esut dintr-un singur fir, rezistent, greu de rupt. De aceea, pentru ca Scriptura s se implineasc, pentru ea "se arunc sorii". 3. Rstignirea lui Iisus s-a fcut sub privirile atente ale ingerilor, responsabili cu intreaga regie, respectiv intunecarea cerului timp de trei ore. Fenomenul, ce a mai aprut in literatura O.Z.N. in descrierile tip "dansul soarelui" - de exemplu la Fatima - Portugalia in 1907, se poate realiza probabil prin ecranarea Soarelui pe orbit la o distan suficient de Terra astfel incat fenomenul de interferen a luminii s afecteze zona interesat. Oricare ar fi soluia tehnic, spectacolul trebuie s fi fost extraordinar. 4. La strigtul lui Iisus "Eloi, Eloi, lama sabahtani?" pot specula c Iisus, cu toate analgezicele ingurgitate anterior rstignirii, a suferit pe cruce. Durerile fiind mari, atepta cu nerbdare o intervenie din partea asistenei tehnice. Aceasta nu intarzie s apar... 5. Asistm astfel la prima anestezie general cu pivot agent anestezic inhalator din istoria scris a umanitii. Pentru ca Scriptura s se implineasc Iisus spune: "Mi-e sete". Paradoxal, el nu va primi ap pentru potolirea senzaiei de sete ci, "cineva" inmoaie un burete intr-un lichid ca oetul, adic mirositor, ineptor i volatil (caracteristic a agenilor anestezici inhalatori halogenai folosii astzi in tehnicile de anestezie general) i il urc in varful unei trestii la gura lui Iisus. Acesta, in loc s se revigoreze, "ii d duhul", adic intr in somn anestezic. i asta, pentru c nu de sete suferea cel mai mult Iisus, ci de durere. 6. Marcarea "morii", adic inducerea somnului anestezic, se face zgomotos, spectaculos, infiortor pentru asisten, catapeteasma crap in dou, pmantul se cutremur, pietrele crap i astfel inginerul ef cu luminile, sunetul i efectele speciale iese in eviden. 7. Ingerii pzitori au grij ca lui Iisus s nu i se frang nici un os. De aceea, cei care aplic pedeapsa lui Iisus primesc ordin telepatic s-i lase sistemul osos intact. 8. Ca o verificare c cel de pe cruce era viu, in somn anestezic, "un soldat roman" il impunge cu sulia in coaste i indat iese "sange i ap", adic un lichid de aspectul sangelui pentru c Iisus era totui cu un A.D.N. somatic uor diferit de cel al pmantenilor. Actul face parte din regie, ca noi s observm astzi c era viu; "i acela tie s spun adevrul, ca voi s credei". Hemoragia atest pompa cardiac activ; dac ar fi fost mort, nu ar mai fi curs "sange i ap". 9. Nu in ultimul rand, Pilat este cel mai mirat c Iisus a murit atat de repede, deoarece el, ca i mine tia c rstignitul nu avea traume care s-i pun in pericol funciile vitale, mai ales c fusese scutit de zdrobirea "fluierelor" (tibiilor), conform Scripturii care spune: "Nu i se va zdrobi

nici un os". In concluzie, pentru mine este clar c Iisus, sub anestezie general, este transportat la mormant. Mai departe, din fiecare ultim act al fiecrei dintre cele patru evanghelii aflm prin aceeai tehnic a mixajului de informaie, ce s-a mai intamplat. 1. Dup ce a trecut smbta, cnd se lumina de ziua nti a sptmnii (duminic), au venit Maria Magdalena i cealalt Marie ca s vad mormntul. 2. i iat, s-a fcut cutremur mare, c ngerul Domnului, cobornd din cer i venind a prvlit piatra i edea deasupra ei. 5. Iar ngerul, ... a zis femeilor: Nu v temei cci tiu c pe iisus cel rstignit l cutai. 6. Nu este aici; cci S-a sculat precum a zis; venii de vedei locul n care a zcut. 7. i degrab mergnd, spunei ucenicilor Lui c S-a sculat din mori i iat, va merge naintea voastr n Galileea; acolo l vei vedea. (Matei 28) Nedumerite, cele dou femei dau de veste "celor unsprezece i tuturor celorlali" (Matei 28-9) i lui Petru care, "sculandu-se a alergat la mormant i plecandu-se a vzut giulgiurile singure zcand" (Matei 2812). In aceeai diminea doi dintre ucenici, aflai pe drum, se intalnesc cu Iisus "Dar ochii lor erau inui ca s-l cunoasc" (Luca 24-16). Iisus afl toat povestea rstignirii sale ... de la cei doi, dup care ii lmurete asupra celor intamplate: "Nu trebuia oare ca Hristos s ptimeasc acestea i s intre in slava sa?" (Luca 24-26). Ajung la destinaie, unde-i intalnesc i pe ceilali: 30. ...lund El pinea, a binecuvntat i frngnd, le-a dat lor. 31. i s-au deschis ochii lor i L-au cunoscut i El s-a fcut nevzut de ei 32. i au zis unul ctre altul: Oare, nu ardea n noi inima noastr, cnd ne vorbea pe cale i ne tlcuia Scripturile? 33. i, n ceasul acela, sculndu-se s-au ntors la Ierusalim i au gsit adunai pe cei unsprezece i pe cei ce erau mpreun cu ei. 36. i pe cnd vorbeau ei acestea, El a stat n mijlocul lor i le-a zis: Pace vou. 37. Iar ei, nspimntndu-se i nfricondu-se c vd duh. 38. i Isus le-a zis: De ce suntei tulburai i pentru ce se ridic astfel de gnduri n inima voastr? 39. Vedei minile Mele i picioarele Mele c Eu nsmi sunt; pipiim i vedei c duhul nu are carne i oase precum m vedei pe mine c am. 45. i le-a spus c aa este scris i aa trebuie s ptimeasc Hristos i s nvieze din mori a trei zi 47. i s se propovduiasc n numele Su pocina spre iertarea pcatelor la toate neamurile ncepnd de la Ierusalim. 51. i pe cnd i binecuvnta S-a desprit de ei i S-a nlat la cer. (Luca 24). In Evanghelia dup Ioan se menioneaz de asemenea c nici Maria, i nici ucenicii si nu il recunosc pe cel ce se prezint drept Iisus: "ea s-a

intors cu faa i a vzut pe Iisus stand, dar nu tia c este Iisus" (ioan 2014). Se art apoi ucenicilor i Toma refuz s cread c este Iisus. Mai mult decat atat, ii cere lui Iisus s-i arate rnile. Acesta ins ii spune: "Adu degetul tu incoace i vezi Mainile Mele i adu mana ta i o pune pe coasta Mea i nu fii necredincios, ci credincios" (Ioan 20-27). Mesajul ii este imprimat mental lui Toma: acesta este Domnul Meu i Dumnezeul meu!" (Ioan 20-28) Tot Ioan menioneaz: 1. Dup aceea, Iisus S-a artat iari ucenicilor de la Marea Tiberiadei 4. ... Iisus a stat la rm, dar ucenicii n-au tiut c este Iisus. (Ioan21) i ultima apariie a lui Iisus descris de Ioan este concordant cu celelalte: 12. Iisus le-a zis: Venii de prnzii. i nici unul din ucenici nu ndrznea s-L ntrebe: Cine eti Tu? tiind c este Domnul. (Ioan-21) La muli ani dup plecarea lui Iisus, Petru avea s puncteze i el desele apariii ale extraterestrului Iisus inainte de a dispare pentru o perioad mai lung: 3... (Iisus) S-a nfiat pe Sine, viu dup patima sa prin multe semne doveditoare, artndu-li-se timp de patruzeci de zile... 4. i cu ei petrecnd, le-a poruncit s nu se ndeprteze de Ierusalim, ci s atepte fgduina Tatlui... (momentul apocaliptic n.a.) 7. El a zis ctre ei: Nu este al vostru a ti anii sau vremurile pe care Tatl le-a pus n stpnirea Sa, 9. i acestea zicnd, pe cnd ei priveau, S-a nlat i un nor L-a luat de la ochii lor... (Fapte 1) ... ca intr-un film S.F....i dus a fost, pan ce va veni momentul apocaliptic. Observaii: 1. Intre momentul punerii in mormant a lui Iisus i momentul gsirii mormantului gol au trecut 35-40 de ore (de vineri seara pan duminic dimineaa) 2. Iisus nu a mai fost gsit in mormant, fiind evacuat de urgen pentru ingrijiri medicale. Ca dovad, ingerul care a prvlit piatra explic destul de clar acest lucru. Matei 28-2;5. El anun viitoarea apariie public a lui Iisus. 3. Cel ce se prezint drept Iisus nu este recunoscut de nici unul din oamenii cu care avusese contacte anterioare. Recunoaterea are loc numai dup ce interlocutorului i se imprim mental, telepatic, ideea c il are in fa pe Iisus, numai dup ce i "se deschid ochii i mintea". 4. Nerecunoaterea acestui personaj nou se datoreaz aspectului somatic diferit al lui Iisus, care apare de aceast dat, conform mitului, "inviat" i schimbat "ca inger al lui Dumnezeu", cu o som de extraterestru. Acesta este motivul pentru care asistena "se inspimant i se infricoeaz". 5. Iisus extraterestru dispune de capaciti de C.S. deosebite, citete gandurile celor din jur (38) i induce la randul su ganduri, mesaje, idei asistenei. Toi cei ce au contact cu el nu-l recunosc, dar imediat apoi, afl mental, telepatic. indus, c cel din faa lor este Iisus.

6. In versetele 45-47 avem o minisintez a programului "Iisus". Totul se intamp aa cum a fost programat de mult timp. 7. Iisus se arat apostolilor, pentru inc 40 de zile pentru a intri realitatea mitului invierii, dar i pentru a oferi informaii despre program. 8. Ordinul ca evreii s nu prseasc Ierusalimul este important. Evreii trebuiau s locuiasc in continuare compact in vederea recoltei de peste mii de ani. 9. Dup ce-i termin misiunea, Iisus extraterestru "se inal la cer" probabil cu o nav tip O.Z.N. camuflat sub form de nor, ca un scenariu de film S.F. Conectand informaiile, ne aducem aminte de proiecia holografic din "Schimbarea la fa" i constatm c acea imagine a lui Iisus ar putea fi echivalent cu cea a aspectului somatic de dup inviere. In Luca 24-26 suntem chiar avertizai: "nu trebuia oare ca Hristos s ptimeasc acestea i s intre in slava sa"? Nimic nu este intampltor; ideea cred c este aceea a unui continuum temporal al C.S. - Iisus de-a lungul intregului program, de la genez pan la Apocalips. Momentul apocaliptic, atacul nuclear final este condus de Fiul Omului, denumire pe tot parcursul Bibliei echivalent, superpozabil lui Iisus, aa cum am mai scris. Iat imaginea din Apocalipsa a acestui conductor militar Iisus - Fiul Omului - Mesia - Mantuitorul - Invtorul (Distrugtorul n.a.) 11. i am vzut cerul deschis i iat, un cal alb si Cel ce edea pe el se numete Credincios i Adevrat i judec i se rzboiete ntru dreptate. 12. Iar ochii Lui sunt ca para focului i pe capul Lui sunt cununi multe i are nume scris pe care nimeni nu-L nelege dect numai El. 13. i este mbrcat n vemnt stropit cu snge i numele Lui se cheam: Cuvntul lui Dumnezeu. 15. Iar din gura Lui ieea sabie ascuit ca s loveasc neamurile cu ea i El i va pstori cu toiagul de fier i va clca teascul vinului aprinderii mniei lui Dumnezeu, Atotiitorul. 16. i pe haina Lui i pe coapsa Lui are nume scris: mpratul mprailor i Domnul Domnilor. (Apocalipsa-19 "Hristos biruiete fiara") Aceasta este imaginea lui Hristos - Fiul Omului din Apocalipsa. Inc o dat beneficiem de o imagine de tip extraterestru a lui Iisus. Din punct de vedere al mitului, regia este absolut corect. Iisus "cules" dup "moartea" sa, revine "inviat" cu alt aspect somatic, de inger, aparinand S.D. Nu ar fi fost normal ca Iisus, cel acceptat genetic ca sarcin dus la termen de Maria, cu A.D.N.M.P. adaptat, asemntor cu cel al lui Avraam, s aib o som dup inviere asemntoare sau identic cu cea de pe Terra. Nu ar fi respectat chiar el propriile-i preziceri. Pe de alt parte, bunul sim ne spune c Iisus extraterestrul, marele conductor de oti nu s-ar fi putut nate din femeie nici mcar in modalitatea elegant a implantului uterin (adic fr a fi rezultatul unei fecundaii naturale, prin act sexual, acesta consumandu-se in eprubet). V aducei aminte cat pre se pune in Biblie pe cel nscut din femeie. Cum ar fi putut atunci marele Iisus s se nasc din femeie? Atunci, sunt dou personaje cu numele Iisus? Emit dou ipoteze i o alegei pe care o dorii.

1. Iisus - implant uterin, nscut din Maria, cu C.S. de inger i som adaptat, hibrid, este evacuat de urgen din mormant i ingrijit la o baz din apropiere. In locul su apare dup 35-40 de ore adevratul Iisus, cel din totdeauna, cu C.S. i som de inger, deci un alt personaj care cunoate de asemenea regia, rolul, un inger devotat S.D., un inger perfect, cel ce va conduce atacul nuclear final asupra Terrei. 2. Iisus extraterestru este "decorporalizat". C.S. Iisus este desprins de pe soma Iisus care rmane precum o "legum" intr-un stadiu de conservare in S.S. sau la o baz din preajma Terrei. Apoi, C.S. Iisus este racordat la materialul genetic somatic ce va fi implantat in uterul fecioarei Maria. Iisus se va nate pe Terra. Dup momentul rstignirii, el este avacuat, dar nu pentru ingrijiri medicale, ci pentru schimb de som. Oricum, soma nu conteaz pentru S.D. "Duhul este cel ce d via; trupul nu folosete la nimic..." Ioan 6 - 63. Astfel, C.S. Iisus este racordat din nou la soma prsit conservat ca o legum. In acord cu versetul, Iisus "a intrat in slava sa". Acest eveniment are loc in perioada de 35-40 de ore scurse pe Terra . Este posibil ca operaiunea de racordare la care se adaug drumurile dus-intors in staie sau in baz s fi durat chiar mai mult, dar distorsiunile temporale pot rezolva uor aceste probleme tehnice, aa cum am discutat la copilria lui Iisus. Eu inclin s aleg aceast variant, chiar dac pare mai sofisticat. In sprijinul susinerii ei vine un verset important enunat de Iisus in cursul vieii sale pe Terra, anterior momentului rstignirii:" ... Voi suntei din cele de jos. Voi suntei din lumea aceasta. Eu nu sunt din lumea aceasta." (Ioan 8-23). Apoi, chiar din prorociri se tia c S.D. va trimite pe Mesia ca inger. Cu alte cuvinte Iisus nu aparine lumii terestre fiind de fapt, conform calitilor de C.S., un inger. Artificiul de racord cu o som adaptat lumii terestre este prsit dup momentul rstignirii. C.S. Iisus va fi racordat dup acest moment cu o som de inger. i astfel, el este primul care respect intru totul prezicerile sale privind invierea i viaa de apoi. Pavel explic la fel infiarea lui Iisus in Evrei cap.9: 27. i precum este rnduit oamenilor o dat s moar, iar dup aceea s fie judecata, 28. Tot aa i Hristos, dup ce a adus o dat jertf, ca s ridice pcatele multora, a doua oar fr pcat se va arta celor ce cu struin l ateapt spre mntuire. De aceea Iisus apare dup "inviere" cu som de inger, "fr pcat". Numai aa mitul invierii este regizat corect. Observai c intreaga regie legat de viaa lui Iisus pe Terra este presrat cu tehnic de varf, care uneori depete puterea noastr de inelegere. Asta nu inseamn c nu trebuie s ne punem mintea la incercare, contrar indemnurilor Coranului care se indoiete c am putea intui adevrul in privina lui Iisus. S.D. trimite Coranul dup 600 de ani mai ales in urma constatrii c evreii au ineles prost mult prea multe evenimente descrise de Biblie. 156. Ei au zis (evreii n.a.) "Noi l-am omort pe Mesia - Iisus - fiul Mariei, trimisul lui Dumnezeu". Ei ns nu l-au omort i nu l-au rstignit, ci pe altul, care le prea asemenea. ns prerile felurite n privina acestuia sunt numai ndoieli, pentru c ei n-au despre aceasta

cunotin, ci urmeaz numai unor presupuneri. Ei, ns, cu bun seam nu l-au omort, ci Dumnezeu l-a ridicat la sine, cci Dumnezeu e puternic, nelept. 157. Cei ce au Scriptura, vor crede toi n el, nainte de ce vor muri; ns n ziua nvierii el va fi martor mpotriva lor. (Sura muierilor.) Altfel spus, Iisus, cel pe care l-am iubit noi, pmantenii, va conduce atacul nuclear asupra Terrei i probabil, va fi ef de triaj, Este clar-neclar, nu? In concluzie, nu conteaz varianta pe care o alegei in a v explica dualitatea fiinei Iisus. Cel mai important este s realizai c acest fapt deja nu mai conteaz pentru program i nici pentru noi; altceva devine de importan major: modalitatea noastr de a judeca evenimentele prezentate de Biblie, de a discerne fapte, imagini surprinse in hipnoz, de a dezlega pilde, de a analiza mituri, programe, de a evalua viitorul. Respectarea legii nonhibridrii n perioada Noului Testament Diferena esenial intre Vechiul Testament (V.T.) i N.T. const in schimbarea legii vechi ce a definit V.T., cu legea cea nou adus de Iisus. Aceast nou lege, ce nu conine L.N.H., face din N.T. o perioad de relaxare pentru S.D., in comparaie cu perioada V.T., o perioad de program pasiv, cu prezen sporadic a ingerilor S.D., care, in mare, i-au terminat cu bine treaba pe Terra, pan inainte de momentul apocaliptic. Astzi ne aflm inc in perioada N.T., adic sub incidena legii noi, iar perioada va sfari odat cu momentul apocaliptic. Toate popoarele vechi au avut zeii lor. Pentru cele care ne-au lsat documente scrise, ne este relativ uor s conturm intr-un mod asemntor lucrrii de fa, un P.I.G. conceput i condus de zei. Pe parcursul ideilor mele, am s revin uneori la aceste programe. Acum a vrea s subliniez faptul c toate popoarele au fost grupate in areale de P.I.G., constituind fie nucleul - partea recoltabil, fie patul A.D.N., ce a fcut posibil meninerea nucleului. Puritatea genetic a acestor nuclee (asirian, babilonian, fenician, egiptean, dacic, grec, etc.) s-a realizat cu o L.N.H. asemntoare celei evreieti. Ingerii S.D. ii incheie programul prin legea cea nou adus de Iisus, inscris in N.T. Particularitatea noii legi const in dorina S.D. de a o propovdui la "toate neamurile". In secolele ce urmeaz acestei legi are loc cea mai ampl operaiune de prozelitism. Impunerea cretinismului "la toate neamurile" a avut darul de a abroga J.N.H. impuse de ceilali zei popoarelor lor. Acest fapt a forat ncheierea celorlalte P.I.G. existente pe Terra. Operaiunea a fost dificil, incomplet, popoarele lumii renunand cu greu la propria religie. Procesul continu chiar i astzi cretinizarea spre exemplu a Africii, fiind unul dintre obiectivele declarate ale Vaticanului. Bineineles c Biserica realizeaz mai puin sau deloc de ce N.T. i-a impus campania de prozelitism, cu timpul obiectivele de suprafa transformandu-se in "necesiti" politice i economice. S.D. tia c in perioada V.T. a inrdcinat poporului evreu o religie suficient de puternic. Pe de alt parte, N.T. conine sfaturi pentru evrei, in a continua meninerea puritii celor 12 familii. Aceste indemnuri ii gsesc consisten numai pentru poporul evreu, dotat i cu V.T.. Pentru

cretintatea inzestrat numai cu N.T. sfaturile respective nu au nici un ineles; sunt chiar surs permanent de neinelegeri intre Biserici. Este meritul lui Pavel i a celorlali apostoli, cu toii purttori de implante cerebrale i de informaie, de a instrui in continuare poporul evreu in scopul nonhibridrii. tiina lui Pavel provine de la S.D., la fel ca i cea a proorocilor. Chiar i Pavel este un prooroc care, la fel ca toi cei ce au scris Biblia, dein informaii din program:"...Mulumesc Dumnezeului meu c vorbesc in limbi mai mult decat voi toi" (I Corinteni 14-18). Pavel, "umplut de duh" ne spune in cuvinte simple, dar miestrit alese (nu de el, ci de redactorul ef al S.D.) ce inseamn credin, pcat, lege i care este diferena dintre vechea i noua lege. Evreii, care triesc sub lege - L.N.H. - 1500 de ani, este posibil s fi ineles ceva, nu tehnic, ci intuitiv. Pentru ei, nerespectarea legii ancestrale, a L.N.H. insemna moarte. De aceea, cred eu, au continuat s respecte vechea lege i o respect chiar i acum fr a ti exact de ce. Dei in capitolul urmtor voi relua multe din ideile de mai jos, eccentuez i eu explicaiile pe care le primim in N.T. de Pavel, cu privire la Lege. Este important, pentru c suntem inc in marele capitol - P.I.G. Capitolul 7 din Epistola intre carne i duh". 5... Cnd eram n trup, patimile pcatelor care erau prin Lege lucrau n mdularele noastre, ca s aducem roade morii. In trecut, o posibil inclcare a legii, a L.N.H. de fapt, ducea spre moarte i nu spre via venic. Nu numai c un C.S. hibrid nu ar fi fost compatibil cu cel al ingerilor, dar epurarea genetic practicat de acetia in perioada V.T. suprima fizic hibridul respectiv, ducea invariabil la moarte. 6. Dar acum, (in perioada N.T. n.a.) ne-am desfcut de Lege (L.N.H.) 7. Ce vom zice deci? Au doar Legea este Pcat? Nicidecum. Dar eu n-am cunoscut pcatul, dect prin Lege. Cci n-a fi tiut pofta, dac Legea n-ar fi zis: S nu pofteti! Logic, fr L.N.H. nu ar fi existat pcat, ea il definete. In general, orice abatere este definitiv prin nerespectarea unei lrgi impuse. 8. Dar pcatul lund pricin prin porunc (L.N.H. n.a.) a lucrat n mine tot felul de fapte. Cci fr lege pcatul e mort. Aceeai idee din versetul 7, este exprimat in 8 mai plastic i mai concis: 9. Iar eu (impersonal, eu evreul n.a.) cndva triam fr lege, dar dup ce a venit porunca (L.N.H. n.a.) pcatul a prins via. L.N.H. a definit pcatul. 10. Iar eu am murit! i porunca (L.N.H. n.a.) dat spre via mi s-a aflat a fi spre moarte. 11. Pentru c pcatul, lund ndemn prin porunc, a nelat i m-a ucis prin ea. Adic, pentru c nu am respectat L.N.H. am murit. Toate legile sunt fcute pentru oameni tocmai pentru c intotdeauna exist unii care le incalc. Cu cat este mai restrictiv o lege, cu atat devine mai imbietoare in a fi inclcat. Acelai lucru se intampla i cu L.N.H.; restricia de incruciare cu alte neamuri, nate pofte trupeti. Cine respect Legea triete, primete viaa venic prin compatibilitate A.D.N.M.N. cu ingerii S.D., in timp ce pcatul, nerespectarea L.N.H., duce la moarte.

Deja, ins, aceast moarte, de care vorbete N.T., nu mai este moartea fizic, somatic, "moartea cea dintai", ci este chiar "moartea cea de-a doua", a C.S. incompatibil, distrus dup un triaj nefavorabil, postapocaliptic. Iacov explic in cap. 1 acelai lucru, ins in alt mod: "...fiecare este ispitit cand este tras i momit de insi pofta sa. Apoi, pofta, zmislind, nate pcat, iar pcatul odat svrit, aduce moartea". (14;15) Aceasta este cea mai clar definiie a pcatului biblic: pofta trupeasc zmislete - nate pcat aductor de moarte! Ce vrei mai clar? N.T. explic modul in care L.N.H. acioneaz in V.T.: Dup Lege, aproape toate se curesc prin snge i fr vrsarede snge nu se d iertare. (Evrei 9-22) Hibrizii trebuiau ucii! Prin contrast, legea N.T. este descris ca fiind mai bland: 1. ntr-adevr, Legea avnd umbra bunurilor viitoare, iar nu nsui chipul lucrurilor, nu poate niciodat cu aceleai jertfe, aduse nencetat, n fiecare an s fac desvrii pe cei ce se apropie. 4.Pentruc este cu neputin ca sngele de tauri i de api s nlture pcatele. (Evrei - 10) i astfel, Pavel condamn jertfele aiurea, pe care nu le inelesesem niciodat i explic cum se inltur pcatul numai cu vrsare de sange de om, conform versetului 22 anterior. Tot Pavel explic in Romani-9 faptul c nu toi evreii sunt compatibili genetic cu ingerii, cu poporul ceresc al lui Israel i anume: "sunt israelii, ale crora sunt infierea i slava legmantul i Legea i inchinarea i fgduinele;... Ai cror prini i din care trup este Hristos" (4;5). Altfel spus, "...nu toi cei din Israel sunt i israelii" (6), ci doar "fiii fgduinei" i cei nscui in urma aplicrii corecte a L.N.H.. Ca o consecin, V.T. este presrat peste tot cu fii ai fgduinei, rezultai ai implanturilor uterine, sigur compatibili cu ingerii S.D. Urmaii lui Avraam "dup trup" sunt ins, mai mult sau mai puin israelii, in funcie de gradul de hibridare cu popoarele vecine. De aceea, nu toi evreii vor fi "israelii" la judecata de apoi. Intre timp L.N.H. abolit "...cci sfaritul Legii este Hristos", (Romani 10), a fost inlocuit cu noua lege i nu va mai exercita un control strict, eficient. Totui, inrdcinarea ei ancestral in evreilor va face ca dup dou mii de ani s existe o "rmi" compatibil genetic cu dorinele S.D.: "...Dac numrul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mrii, o rmi se va mantui." (9) Majoritatea nu vor avea compatibilitatea cerut. Studiile genetice recente confirm astzi existena unor evrei cu un grad inalt de puritate genetic. In 1998 revista Nature a publicat rezultatele unei analize A.D.N. a cromozomului y, care determin sexul masculin, aparinand unor brbai ce se declar preoi din tat-fiu, de la Aaron, fratele lui Moise incoace. Cromozomul y se transmite intact din tat in fiu; Identificarea caracteristicilor genetice ale familiei Cohan a fost denumit "semntura genetic Cohan". Din 306 subieci testai, au fost confirmai "credincioi", "drepi", numai 106. Materialul generic al acestora din urm dovedete o linie direct neintrerupt de cel puin 700 de ani, posibil chiar de 3000 de ani, pan la biblicul Aaron. Preoii cercetai A.D.N.M.P. cu mijloacele ingineriei genetice pmantene fac

parte din familia cohanimilor i respect se pare, cu strictee, L.N.H., pentru c indemnul biblic de pe vremea lui Moise a fost: "S nu lsai s se sting neamul lui Cahat dintre levii." (Numerii 4-18) Oare William Cohen, Secretarul American de Stat al Aprrii i d-ra Monica Lewinsky s-au supus acestui test? Cred c ateapt cu iinteres studiul A.D.N.M.N. al ingerilor S.D.... Au aflat oare ce rude au in ... Africa? Numrul 983, din august 1999, al revistei "Science et Vie" public un articol referitor la descoperirea unei populaii africane de culoare, numit lemba, de limb bantu, situat la grania dintre Africa de Sud i Zimbabwe, emigrat in acest teritoriu din Yemen, in urm cu mii de ani. Tradiia oral ii face s se cread evrei. Dei culoarea i caracterele somatice negroide vorbesc de la sine de trdarea L.N.H., totui cromozomul Y conservat pe linie patern, a pstrat "semntura genetic Cohen" pentru 53% dintre cei ce se declar urmai ai anticului preot evreu emigrant. Aceast caracteristic genetic este prezent la 9% din totalul populaiei lemba, fat de numai 3.5% din totalul populaiei evreieti. Inaintea momentului apocaliptic, cei mai muli evrei nu vor ajunge la "dreptate" - la compatibilitate, pentru c majoritatea fiilor lui Israel nu au ineles la o distan aa de mare de L.N.H. in aciune, de V.T., ce trebuie s fac. Hristos a abolit L.N.H. pentru a propovdui Evanghelia la toate neamurile i pentru a activa in acest mod curcubeul. Cu toate acestea, 17... Un testament ntrit nainte de Dumnezeu n Hristos (V.T. n.a.) nu desfiineaz Legea (L.N.H. n.a.) care a venit dup patru sute treizeci de ani (dup ieirea din Egipt n.a.) ca s desfiineze fgduina. Este un verset important: cu alte cuvinte, noua lege, a N.T., nu abrog de fapt L.N.H. pentru evrei. La randul ei, L.N.H.a desfiinat fgduina, adic obinerea de C.S. compatibile genetic cu ingerii S.D., numai prin implanturi uterine. 19. Deci ce este Legea? Ea a fost adugat pentru clcrile de lege... 21. Este Legea mpotriva fgduinelor lui Dumnezeu? Nicidecum. Cci dac s-ar fi dat Lege, care s poat da via, cu adevrat dreptatea ar veni din Lege. Din pcate, nici S.D. nu tie s enune sau s practice o astfel de lege generatoare de C.S. compatibile, care s nu implice un program precum Programul Terra (P.T.) L.N.H. a fost abolit, nu mai exist control genetic in perioada N.T. Cu alte cuvinte, perioada V.T. a trecut, pasul urmtor in program este fcut de Hristos cel ce aduce noua lege. Aceasta va activa sfaritul programului... Vei inelege i mai bine peste cateva pagini. V avertizam la inceputul crii c dac Biblia trebuie citit mai mult pentru a fi ineleas, (unii au citit-o toat viaa degeaba), cartea mea trebuie citit de dou ori. Apoi, orice om, inzestrat cu logic elementar, trebuie s-o priceap (pentru unii ins, nu este nici necesar i nici indicat). P.I.G. n figuri de stil Biblia opereaz cu oameni neinstruii tehnic care fie descriu cele vzute, fie beneficiaz de un implant ce informaie care faciliteaz punerea pe hartie a materialului codat, destinat viitorului. De ceea, in Biblie vom gsi metaforizri ale situaiilor ce implic tehnic. Nu intotdeauna vom inelege exact ce se intampl in Biblie, nivelul tiinific

la care se refer unele informaii aparinand echivalentului tehnic al secolelor urmtoare (dac vor exista!). Acele situaii sunt puine i nu ne incurc cu nimic la inelegerea P.T. Axul central al Bibliei este P.I.G. i are la baz L.N.H. De aceea, cele mai multe figuri de stil, "sarea i piperul" Bibliei, vor face referiri la acest program. Practic, vom asista cum "cheia A.D.N." va deschide rand pe rand toate uile Bibliei i o va face pe inelesul tuturor. Una dintre primele noiuni cu care ne intalnim in Cartea Crilor este aceea de a fi drept n faa lui Dumnezeu. Ideea c "a fi drept" echivaleaz cu apartenena la creat de inginerul genetician extraterestru, adic de a avea un A.D.N.M.N. compatibil cu al ingerilor S.D., apare pentru prima dat mai explicit cu ocazia atacului nuclear de la Sodoma i Gomora. Se tie c practica homosexualitii a insoit istoria omenirii i a fost prezent in toate zonele geografice. M indoiesc c aceast practic ar fi avut o rat mai inalt la Sodoma i Gomora comparativ cu cetile vecine din Canaan sau Mesopotamia. De fapt, in Biblie, nici mcar nu este amintit motivul real, felul pcatului populaiilor din cetile amintite. Acest pcat este foarte uor detectabil. Populaia acelor ceti nu a intrat in arealul P.I.G. Ea trebuia distrus pentru a nu periclita soarta pe termen lung a P.I.G. Cele scrise mai sus reies din discuia purtat de Avraam cu eful bazei locale extraterestre: 20. Zis-a deci Domnul: Stricarea Sodomei i Gomorei e mare i pcatul lor este cumplit de greu (?! n.a.) 23. i apropiindu-se Avraam (de Domnul) a zis: Pierde-vei oare, pe cel drept ca i pe cel pctos nct s se ntmple celui drept ce se ntmpl celui nelegiuit? 24. Poate n cetatea aceea s fie cincizeci de drepi...(Facerea18) Putei reciti la etapa a III-a a P.I.G. targuiala dintre Avraam i Domnul cu privire la decizia de distrugere a cetilor in funcie de numrul drepilor din ceti. Cercetarea genetic stabilete c singurul "drept" din Sodoma i din regiune este Lot care era din arborele genealogic al lui Avraam, fiindu-i nepot. Lot este singurul salvat, restul, "pctoii" sunt distrui printr-un atac nuclear descris anterior. Ca s inelegem bine c noiunea de "drept" sau "pctos" definete caracterele genetice, atat Biblia, cat mai ales Coranul fac mare tam-tam pe tema nedreptii soiei lui Lot care era sodomit. Ea este ucis, nu intr in calculele genetice ale ingerilor atenionai de Avraam c in cetate locuiete Lot: "Ei ziser: "Noi tim cine este in ea. Noi voim s-l mantuim pe el i pe familia sa, afar de muierea sa, care va intarzia"... vom trimite asupra poporului acestei ceti manie dincer, pentru c sunt nelegiuii". (XXIX) Sura pianjenului-31;33) O alt formulare asemntoare apare in cap. XXVII Sura fericirii-58: "noi il mantuirm pe el (pe Lot) ipe gloata sa afar de muierea sa, care era dup hotrarea Noastr intre cei intarziai." i ca dovad, artnd nelegiuirea lor, acest inut pustiu fumeg i astzi (are radioactivitate crescut n.a.), pomii dau road n afar de vreme i un stlp de sare se nal acolo, spre pomenirea necredinciosului suflet al femeii lui Lot. (nelepciunea lui Solomon 10-7) Soia lui Lot purta un A.D.N. care fcea din ea o necredincioas, o pctoas. Simbolul purtat de ea ne face s vedem inc de la inceputul

Bibliei criteriul de departajare drept/nedrept: apartenena la un grup cu anumite caractere genetice. Acest criteriu este pentru ultima oar foarte bine explicat spre sfaritul Bibliei, in N.T.: ...Sodoma i Gomora i cetile dimprejurul lor, care s-au dat la desfrnare i au umblat dup trup strin, stau naite ca pild, suferind pedeapsa focului celui venic. (Iuda 1-7) Acesta este pcatul Sodomei i a celorlalte ceti - hibridarea compromiterea P.I.G. prin incruciarea cu trup strin, acesta este singurul pcat biblic, care duce invariabil la moarte; acest pcat genereaz "necredina", "nedreptatea", "necinstea". Deseori, Biblia explic ce inseamn a fi credincios. Cu aceast ocazie de cele mai multe ori se enumer tot neamul "nedrepilor", adic tot arborele genealogic de la Set la momentul respectiv sau elementele importante ale acestui arbore despre care tim cu siguran c au aprut ca urmare a unor implante uterine. Capitolul II din Evrei din N.T. se intituleaz: "Credina i roadele ei dovedite cu pilda drepilor din V.T." 1. Iar credina este ncredinarea celor ndjduite, dovedirea lucrurilor celor nevzute. Cat de frumos i de logic este construit acest verset! Incredinarea celor ndjduite se refer la transmiterea ctre descendeni a caracterelor genetice "drepte". Aceste caractere sunt ndjduite, sperate a fi compatibile, netiindu-se exact dac ele nu cumva au fost modificate de un element al arborelui genealogic care a "pctuit". Dovedirea lucrurilor celor nevzute - A.D.N.M.N. (nu se vede) se face numai la "cercetarea sufletelor", adic la analiza A.D.N.M.N. din cursul triajului. Numai atunci, lucrurile nevzute (A.D.N.M.N., structura C.S.) se vor dovedi credincioase sau nu: compatibile sai incompatibile. Spicuiesc i eu din arborele credincios: 20. Prin credin despre cele viitoare a binecuvntat Isaac pe Iacov i pe Esav 21. Prin credin Iacov, cnd a fost s moar, a binecuvntat pe fiecare din fiii lui Iosif. 32. i cemai v zice? Cci timpul nu-mi va ajunge, ca s vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David de Samuel i de prooroci. (Evrei 11) Este de prisos s v mai subliniez c toi cei enumerai mai sus au venit pe lume "prin fgduin", prin tehnica implantului uterin, adic, au avut material genetic sigur compatibil, drept, credincios, curat, bun, cinstit. Coranul explic la fel incap. XLIX Sura odilor-13: "...Cel cinstit din voi inaintea lui Dumnezeu este acela intre voi care se teme mai mult de Dumnezeu". Cel mai cinstit ofer urmailor caracterele genetice imprimate de ctre zei. Surprinztor, tot Coranul precizeaz in continuare: 14. Arabii spun: "Noi credem"! Spune "Voi nu credei, ci s zicei: "Suntem moslemi" pentru c nc n-a ntrat credina n inimile voastre. Dar dac vei asculta de Dumnezeu i de trimisul Su, El nu v va scurta cu ceva din faptele voastre. Cu alte cuvinte, voi arabii suntei moslemi, suntei un fel de hibrizi de la marginea P.I.G. riguros. Avei ceva din harta A.D.N. cerut, dar nu avei totul. Suntei oricum pctoi, degeaba v strduii s credei, pentru c

nu putei deveni credincioi, deoarece de la inceput n-ai fost! i asta o spune tocmai Coranul! Arborele genealogic drept, credincios este menionat i in Coran: 82. Cei ce cred i nu mbrac credina lor cu nedreptate (nu au urmai hibrizi n.a.) aceia sunt n siguran i sunt bine ocrmuii. 83. Aceast dovad a noastr am dat-o Noi lui Avraam fa de poporul su. Noi l ridicarm cu trepte pe cine voim. Domnul dar este nelept, tiutor. 84. i noi i-am dat lui Isaac i pe Iacov i pe amndoi i-am ocrmuit Noi nc nainte i pe urmaii Si i pe David i pe Solomon toi i pe Iosif i pe Moise i pe Avram i aa rspltim Noi celor ce fac bine 85. i pe Zaharia i pe Ioan i pe Isus i pe Elia i pe toi cei credincioi; 86. i pe Ismael i pe Eliseu ipe Iona i peLot, pe toi i-am ales naintea lumii. 87. i pe unii din prinii lor i pe urmaii lor i pe fraii lor i-am ales (sortat n.a.) i i-am ocrmuit Noi pe drumul cel drept (mariaj controlat n.a.) "Dovada de credin" au avut-o cei menionai mai sus, aproape toi sau chiar toi produii prin fecundaie artificial a unui material genetic verificat in prealabil. Cu toii fac parte din trunchiul arborelui genealogic al P.I.G., spre deosebire de moslemi care formeaz ramurile, patul A.D.N. Compatibilitatea A.D.N.M.N. este echivalat uneori cu atribute ce aparin oamenilor: inelepciune, buntate etc. Solomon fiul lui David inzestrat ca i tatl su cu un implant cerebral, a avut mai multe intalniri cu Domnul. Una dintre ele are loc "in vis": "...S-a artat Domnul lui Solomon noaptea in vis i a zis: "Cere ce vrei s-i dau!". (III Regi 3-5) Solomon ii va cere inelepciune. Domnul se intrece cu gluma i-i monteaz regelui un implant M.N. conintor de informaie. Astfel, "Solomon a spus trei mii de pilde i cantrile lui a fost o mie i cinci." (III Regi 4-32) Acestea au fcut referiri la o grmad de domenii, greu de cuprins in aceea vreme de un singur om. Solomon reprezint un model ideal, un exemplu de inelegere a modalitii in care se practic invmantul la S.D.: implantul de cunotine. Iat ce spune Solomon: "...Dumnezeu a zidit pe om spre nestricciune i l-a fcut dup chipul fiinei sale" (Inelepciunea lui Solomon 2-23). Deci, omul a fost fcut asemntor, spre nestricciune, adic cu un A.D.N.M.N. compatibil cu ingerii S.D. S vedem acum ce inseamn s ai inelepciune. Cap.10 din "Inelepciunea lui Solomon" ne lmurete pe deplin asupra acestui aspect: 1. nelepciunea a zidit pe primul om zidit de Dumnezeu ca s fie printele neamului omenesc, atunci cnd a fost zidit omul. Adam a fost deci, inelept, zidit, conceput intr-o manier ce i-a conferit inelepciune. 2. Ea (inelepciunea n.a.) l-a scos din pcatul lui i i-a dat putere s stpneasc toat fptura. Incepand cu acest verset asimilm noiunea de inelepciune cu compatibilitatea intre A.D.N.M.N. al omului cu cel al ingerilor. 3. Fiindc s-a deprtat de ea (de nelepciune), mniindu-se pe cel

nedrept a pierit n nebunia sa uciga de frate. i cu asta aflm c Abel - cresctorul de animale a fost ucis de "fratele" su Cain datorit lipsei de "inelepciune", lipsei de compatibilitate A.D.N. cu ingerii. Aa a fost impus revoluia agricol. Tot inelepciunea l-a salvat pe Noe de la potop. 4. Iar cnd pmntul a fost acoperit de ape, nelepciunea l-a mntuit i pe cel drept l-a purtat n slaba arc de lemn. 5. Cnd popoarele i-au amestecat nelegiuirile toate, de-a valma, nelepciunea a tiut pe cel drept i l-a pstrat fr vin n faa lui Dumnezeu i l-a pzit nebiruit cnd a fost s-l doboare mila de copilul su. Se face aluzie la intervenia salvatoare a ingerului care-l oprete pe Avraam s-l aduc jertf pe Isaac, "fiul" su i al Sarrei - primul implant uterin bine descris al Bibliei. 6. Tot ea a mntuit pe cel drept din prpdul celor ri i el a fugit departe de focul cobort peste cele cinci ceti. Inelepciunea lui Lot, l-a salvat deci din Sodoma. Prin contrast cu Lot, cel ce avea inelepciune, soia sa sodomit este ucis, motivul fiind lipsa de "inelepciune", de compatibilitate A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. Putem continua un astfel de lan de "inelepi", trecand prin tot arborele genealogic evreu. Tot Solomon in cap.3 ne mai explic metaforic destinul "drepilor" i al celor "striccioi": "...Sufletele drepilor sunt in mana lui Dumnezeu i chinul nu se va atinge de ele (1)...cei credincioi vor petrece cu El." (9) Cele drepte vor fi sortate spre folosin, incluse in P.V., restul vor ajunge in iezerul de foc. 11. Defimtorii nelepciunii i ai nvturii sunt ticloi (incompatibili A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. n.a.) 12. Femeile lor sunt fr minte i copiii lor sunt stricai i spia lor e blestemat Copii sunt hibrizi i sunt sortii pieirii. 13. De aceea, fericit este cea stearp care nu s-a pngrit i care nu a cunoscut pat cu pcat (nu are so de alt neam n.a.) ; ea va avea road la cercetarea sufletelor. Este preferabil s nu ai copii decat s ai cu cei de alt neam. Rsplata vine in momentul triajului A.D..N.M.N., la judecata de apoi. Sau: 16. Fiii desfrnailor nu vor avea desvrire i smna ieit din patul nelegiuit se va stinge 17. Cci neamul celui nedrept are un sfrit groaznic. Neamul fr caracterele genetice dorite de S.D. va ajunge in iezerul de foc. Pentru a ne demonstra c acelai lucru poate fi enunat intr-o mie de moduri. Solomon echivaleaz zestrea genetic "dreapt" cu buntatea in cap.4: 1. Mai bine s nu ai copii, dar s ai buntate: cci pomenirea buntii este nemuritoare i Dumnezeu o tie i oamenii o cunosc. Este bine s ai o zestre genetic "dreapt", dar nu e bine s o pierzi prin incruciare cu alt neam - mai bine s nu ai copii. 2. Cnd este de fa (buntatea) o urmezi i cnd s-a dus i pare ru dup ea. Buntatea poart venic cunun, venic biruitoare, ieind fr

pat din lupte crncene. "Buntatea" face ca spiritul s supravieuiasc triajului riguros postapocaliptic. 3. Mulimea pruncilor la cei nelegiuii nu este de nici un folos; din mldiele lor spurcate nu se va nfige rdcin adnc i nu vor avea temei nezdruncinat. Este unul din cele mai sugestive versete, care nu ne las s punem la indoial legtura dintre zestrea genetic definit de A.D.N. i dreptatea, buntatea, cinstea, credina descendenilor. Legtura este indubitabil. Formularea "mldie spurcate" referitoare la caracterele genetice, ne ofer imaginea "mldielor" axului A.D.N. 4. Chiar dac se vor mbrca vremelnic ntre ramuri fiind fr temeinicie, se vor zgudui de vnt i se vor dezrdcina de puterea vijeliei. Cei cu uoar hibridare cu sectorul genetic dorit, caracterele genetice dorite fiind foarte slabe, fr "rdcin adanc", nu vor fi alei la triajul postapocaliptic. 6. pruncii nscui din somnul necurat sunt martori ai nelegiuirii prinilor. cnd stai s-i cercetezi. Formularea deosebit de ingenioas precizeaz din nou dac mai este nevoie pentru cineva, modalitatea in care se nasc cei nelegiuii: somnul necurat al prinilor care nu au respectat legea. Cercetarea genetic a pruncului descoper cu uurin cu uurin decalajul genetic al prinilor, dincolo de limitele permise standardului de compatibilitate genetic impus de ingeri. V prezint un ultim grupaj de versete in aceeai idee a legturii intre zestrea genetic a descendenilor i calitatea de a fi compatibil A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. Nu voi mai face ins, nici un comentariu. Judecai singuri! 1... Domnul st la judecat cu locuitorii pmntului, 2. C nu mai este credin. nici iubire, nici cunoatere de Dumnezeu n ar 7. Cu ct s-a nmulit, cu att au pctuit naintea Mea; cinstea lor au preschimbat-o n ruine 10. Vor mnca, dar nu se vor stura. Cnd se vor desfrna nu se vor nmuli c au prsit pe Domnul 12... c duh de desfrnare i-a fcut s rtceasc i au svrit destrblri, deprtndu-se de Dumnezeul lor. Sper c v este clar! Formularea este dintre cele mai reuite din Biblie. Redactorul ef al Bibliei ne uimete uneori cu o capacitate uimitoare de analiz i sintez. Dac noiunile metaforizate de mai sus v sunt clare, am s v prezint acum versetele cap. Romani-11, o veritabil sintez de ce cuprinde practic tot P.I.G. Este interesant pentru o societate eficient, modalitatea de a imbina plastic cuvintele i de a oferi metafore de expresivitate celei ce urmeaz: 16. Iar dac prga (de fin) este sfnt i frmntarea este sfnt. i acum se va trece in domeniul P.I.G. ... i dac rdcina este sfnt i ramurile sunt... Este vorba de arborele genealogic.

17. Iar dac unele ramuri au fost tiate, i tu, care erai mslin slbatic, ai fost altoit printre cele rmase i prta te-ai fcut rdcinii i grsimii mslinului. Deci, unele popoare au fost distruse fiind la marginea P.I.G., iar tu ai fost ales, altoit - prin tehnici de inginerie genetic i compatibilizat genetic cu ingerii S.D. 18. Nu te mndri fr de ramuri, iar dac te mndreti, tu nu pori rdcina ci ea pe tine. Este foarte plastic , dar i clar in acelai timp. Nu te mandri, cci caracterele genetice din tine, cel altoit ii dau doar o compatibilitate pe care e uor s o pierzi prin hibridare. De fapt, nu eti la fel cu rdcina, ci doar asemntor, astfel incat tu nu pori rdcina, ci ea te poart pe tine. 19. Dar vei zice: Au fost tiate ramurile, ca s fiu altoit eu. Au fost distruse popoarele vecine ca sectorul ameliorat genetic s supravieuiasc. 20. Bine! Din cauza necredinei lor au fost tiate, iar tu stai prin credin. Nu te ngmfa ci teme-te. 21. Cci dac Dumnezeu n-a cruat ramurile fireti, nici pe tine nu te va crua. Te va ucide in momentul apocaliptic i in scopul recoltrii C.S. compatibil. 22. Vezi deci buntatea i asprimea lui Dumnezeu: asprimea Lui ctre cei ce au czut n buntatea Lui ctre tine, dac vei strui n aceast buntate; altfel vei fi i tu tiat. Oricum o dai, cazi ru in acest program; cei "ri" sunt distrui, cei buni sunt recoltai. Cu toii suferim moartea cea dintai, moartea somatic. 23. Dar i aceia, de nu vor strui n necredin, vor fi altoii, cci puternic este Dumnezeu s-i altoiasc iari. Deci aceia - buni, dac-i pstreaz caracterele dorite de S.D. (nu vor strui in necredin), deci cei altoii, vor fi altoii din nou! Asta se va intampla in momentul apocaliptic prin expunerea la radiaia nuclear. 24. Cci dac tu ai fost tiat din mslinul cel din fire slbatic i n potriva firii ai fost altoit n mslin bun (prin P.I.G. n.a.), cu att mai vrtos acetia care sunt dup fire vor fi altoii n nsui mslinul lor. Cei ce fac parte din axul central al P.I.G. vor fi transformai prin radiaia nuclear in insui mslinul lor, adic vor fi total compatibilizai, vor fi din punct de vedere A.D.N.M.N. la fel ca ingerii, vor purta rdcina. 25. Pentru c nu voiesc frailor ca voi s nu tii taina aceasta, ca s nu v socotii pe voi niv nelepi (drepi, compatibili total, la fel ca ingerii n.a.) cci mpietrirea s-a fcut n parte lui Israel (compatibilitate parial n.a.) pn ce va intra tot neamul (pan in momentul apocaliptic n.a.) i astfel, in cateva versete avem metaforizat tot programul de la P.I.G. la momentul apocaliptic. S mai spun cineva c Biblie este prost tradus! O traducere inexact ar fi afectat substanial inelegerea unui grupaj de versete cum este acesta. Fidelitatea imbinrii miestrite a cuvintelor ofer fidelitate programului. Este cuceritoare exprimarea, formularea versetelor. In orice caz, traductorii, care oricum n-au ineles nimic din versete, cred c au tradus corect informaia implantat lui Pavel. Pildele

lui Iisus simbolizeaz aproape de fiecare dat fie segmente ale P.I.G., fie P.I.G. in totalitate. Nu este nici o filozofie in ele. "Cheia A.D.N." deschide cu uurin aceste pilde. Voi analiza numai cateva i dac dorii aplicai metodologia pentru celelalte. Conform construciei celor patru evanghelii, fiecare conine cam aceeai informaie. De aceea, voi alege pilda cea mai frumos i complet exprimat dintr-una dintre cele patru evanghelii. De exemplu, in Ioan cap.15 se spune: 1. Eu (Iisus) sunt via cea adevrat i tatl meu este lucrtor. Eu dein A.D.N.M.N. al S.D., iar "cultura" de pe Terra, aparine lui Dumnezeu. 2. Orice mldi care nu aduce road ntru Mine El o taie; i orice mldi care aduce road, El o curete, ca mai mult road s aduc. Orice descendent ce nu are A.D.N.M.N. compatibil cu cel al lui Iisus, care este deci hibrid, va fi distrus i orice descendent compatibil va fi transformat intr-o structur A.D.N.M.N. identic cu cea a ingerilor S.D. 3. Acum voi suntei curai pentru cuvntul pe care vi l-am spus. Acum, voi ce m ascultai, deinei A.D.N.M.N. compatibil. 4. Rmnei n Mine i Eu n voi. Precum mldia nu poate s aduc road de la sine, dac nu rmne n vi; tot aa nici voi dac nu rmnei n Mine. Pstrai descendenilor un A.D.N.M.N. compatibil cu al meu. Nu dai natere la copii hibrizi. Rodul vostru - descendenii votri vor fi compatibili, dac nu vei permite hibridarea caracterelor genetice. 5. Eu sunt vi, voi suntei mldiele. Cel ce rmne n Mine i Eu n acela, acele va aduce road mult cci fr Mine nu putei face nimic! Descendenii celui ce respect un mariaj in cadrul P.I.G. vor rmane compatibili A.D.N.M.N. cu Iisus. Fr compatibilitate vor fi distrui. 6. Dac cineva nu rmne n Mine, se arunc afar ca mldia i se usuc; i le adun i le arunc n foc i iad! Dac producei copii hibrizi acetia vor fi distrui. Dup triajul post apocaliptic vor ajunge in iezerul de foc. Este simplu nu? S analizm acum o alt pild din Luca 8: 5. Ieit-a semntorul s semene smna sa. i semnnd el, una a czut lng drum i a fost clcat cu picioarele i psrile cerului au mncat-o. 6. i alta a czut pe piatr i rsrind, s-a uscat pentru c nu avea umezeal. 7. i alta a czut ntre spini i crescnd cu ea, spinii au nbuit-o. 8. i alta a czut pe pmntul cel bun i crescnd a fcut rod nsutit. Acestea zicnd striga: Cine are urechi de auzit s aud. Pilda se refer la reuita P.I.G. in "insulele A.D.N." create primordial. Unele areale de P.I.G. au fost insuficient susinute i au sucombat (5,6) aa cum a euat spre exemplu programul Sodoma - Gomora. Altele au fost inbuite de popoarele vecine vecine cum ar fi spre exemplu P.I.G. din Mesopotamia (7), iar P.I.G. riguros din spaiul evreu a reuit i "a fcut rod insutit" (8). Iat o alt pild, pe care putem s o echivalm cu compatibilitatea in trepte obinut de poporul evreu. P.I.G. a presupus inlocuirea multor populaii. Programul in trepte a ameliorat "patul A.D.N." cu fiecare

treapt pan in momentul favorabil crerii poporului evreu. Acesta chiar dac nu a fost viguros de la inceput, in anii care au urmat, prin tehnicile de inginerie genetic i cu protecia oferit de ingerii S.D., poporul s-a dezvoltat i "va da rod la timpul potrivit". 6. i le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin sdit n via sa i a venit s caute rod n el, dar n-a gsit. Via este "patul A.D.N., iar smochinul este poporul evreu la primele generaii. 7. i a zis ctre vier: Iat trei ani sunt de cnd vin i caut rod n smochinul acesta i nu gsesc. Taie-l; de ce s ocupe locul n zadar? Ne aduceam aminte de momentele de cumpn ale inginerului genetician ef care se intreba dac este cazul s pstreze un popor hibrid sau s reia experimentul genetic. 8. Iar el rspunznd a zis: Doamne, las-l i anul acesta, pn l voi spa mprejur i voi pune gunoi. 9. Poate va face rod n viitor, iar de nu l vei tia. (Luca-13) Inginerul genetician - vierul - tia c va reui cu tehnici specifice ingineriei genetice s consolideze poporul, s-l purifice i s-l fac s produc rod curat. O alt metafor frumoas o gsim in Matei 13. 31. O alt pild le-a pus nainte zicnd: mpria cerurilor este asemenea gruntelui de mutar, pe care lundu-l omul l-a semnat n arina sa. S.D. avand caracterele genetice ale bobului de mutar, seamn acest bob pe Terra, in scopul crerii poporului evreu. 32. i care este mai mic dect toate seminele, dar cnd a cresut este mai mare dect toate legumele i se face pom nct vin psrile cerului slluiesc n ramurile lui. Bobul de mutar - poporul evreu este mic la numr la inceput fa de alte popoare, dup derularea P.I.G. a crescut in numr devenind mai numeros decat popoarele vecine, "celelalte legume". Bobul crete i devine pom P.V. dup recoltarea C.S. Astfel, in dou versete este prezentat tot programul biblic! Superb sintez! Alt metafor: Voi (evreii n.a.) suntei sarea pmntului. Dac sarea se va strica (compatibilitatea se va pierde n.a.) cu ce se va sra? De nimic nu mai e bun dect s fie aruncat n picioare de oameni. (Matei 5-13) Cred c nu mai are nevoie de comentariu. Iisus indeamn evreii s respecte in continuare L.N.H. intr-un mod original: 8. Facei deci, road vrednic de pocin! Nu v incruciai cu cei de alt neam. 9. i s nu credei c putei zice n voi niv: Printe avem pe Avraam, cci v spun c Dumnezeu poate i din pietrele astea s ridice fiii lui Avraam. Logic, a avea strmo indeprtat pe cineva nu inseamn c-i deii zestrea genetic in totalitate. 10. Iat, securea st la rdcina pomilor i tot pomul care nu face road bun se taie i se arunc n foc. (Matei-3)

Concluzia este: evrei, nu producei copii hibrizi! Acum, dac ai ineles in mare care este modul de decodare al pildelor, s iau in discuie painile, dar nu cele obinuite, ci painile biblice. Asupra tipului particular al acestor paini ne avertizeaz chiar celebra rugciune cunoscut sub denumirea de "Tatl nostru". 9. Tatl nostru, Care eti n ceruri, sfineasc-se numele Tu, 10. Vie mpria Ta; fac-se voia Ta precum n cer, aa i pe pmnt. 11. Pinea noastr cea spre fiin d-ne-o nou astzi etc. ...(Matei 6) Paine in cauz este nu de mancat, ci spre fiin, adic pentru trup i suflet, este painea care face de fapt compatibilitatea A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. C este aa, v vei convinge imediat. Toate cele patru evanghelii prezint episodul in care cinci mii de brbai i familiile lor - femei i copii se satur cu cinci paini i doi peti! S vedem cum a fost posibil: 32. i au plecat (Iisus i ucenicii) cu corabia spre loc pustiu, de o parte. Locul pustiu sau exprimarea "s-a dus in pustie", desemneaz in Biblie un areal in care nu a fost iniiat un P.I.G., cu locuitori incompatibili genetic cu ingerii S.D. 33. Si i-au vzut plecnd i muli au neles i-au alergat acolo pe jos de prin toate cetile i au sosit naintea lor. 34. i ieind din corabie, Iisus a vzut mulime mare i I s-a fcut mil de ei, cci erau ca nite oi fr pstor, i a nceput s-i nvee multe. 35. Dar fcndu-se trziu, ucenicii Lui, apropiindu-se, I-au zis: Locul e pustiu i ceasul e trziu. 36. Slobozete-i, ca mergnd prin cetile i prin satele dimprejur, s-i cumpere ce s mnnce. 37. Rspunznd El le-a spus: Dai-le voi s mnnce. i ei I-au zis: S mergem noi s cumprm pini de dou sute de dinari i s le dm s mnnce? 38. Iar El le-a zis: Cte pini avei? Ducei-v i vedei. i dup ce au vzut i-au spus: Cinci pini i doi peti. 39. i El le-a poruncit s-i aeze pe toi n cete, cete, pe iarb verde. Observai cat de "pustiu" era locul de fapt. Totul e cusut cu a alb. 40. i au ezut cete, cete, cte o sut i cte cincizeci. 41. i lund cele cinci pini i cei doi peti, privind la cer, a binecuvntat, ca s le pun nainte, asemenea i cei doi peti i-a mprit tuturor. 42. i au mncat toi i s-au sturat 43. i au luat dousprezece couri pline cu frmituri i cu ce a rmas din pete 44. Iar cei ce au mncat pinile erau cinci mii de brbai. (Marcu 6) Sau o exprimare mai frumoas: i au mncat toi i s-au sturat i au strns rmiele de frmituri dousprezece couri pline. (Matei 14-20) 51.... i (ucenicii) erau peste msur de uimii n sinea lor. 52. Cci nu pricepuser nimic de la minunea pinilor, deoarece inima lor era nvrtoat. (Marcu 6) Evident c "nu pricepuser nimic", deoarece Iisus le vorbea de fapt despre P.I.G. Iisus ar vrea s spun, de fapt, cam in modul urmtor:

- locul era pustiu - pe Terra inc nu fusese iniiat P.I.G.; oamenii erau "fr pstor", nu primiser L.N.H., nu tiau s se conduc, erau primitivi. - dup ce decizia de a iniia P.I.G. a fost luat, au fost create "insulele A.D.N." Cum? Cei doi peti Adam II i Eva II au eliberat gamei ce au format prin fecundaie artificial primii zigoi cu caracterele genetice ale S.D. Acetia implantai femeilor, au constituit primele insule A.D.N. (cete, cete). Despre aceste femei vom vedea , se spune c au primit paine din cer de la Domnul, paine spre fiin. La ce a dus P.I.G.? La formarea celor 12 familii ale lui Israel. Care este rezultatul hrnirii cu paine cereasc i cei doi peti, care astfel inmulii au sturat pe toi? 12 couri pline cu "rmie de framituri", adic 12 serii genetice, 12 arbori genealogici care dein ceva din caracterele genetice ale "painilor", caractere ce le ofer compatibilitate genetic cu ingerii S.D. Nu trebuie s cutm prea mult cele cinci paini. Ele s-au numit Set, Irad, Cainan, Enoh, Matusalem, Noe etc. Dac numrm painile din P.I.G. ele vor fi mult mai multe. Pilda ne ofer doar un raport: cu cinci paini s-au hrnit cam 5.000 de oameni. Pilda vorbete de rezultate deja. Pornind de la o "pine" sau obinut n jocul P.I.G. cam 1.000 de brbai evrei compatibili genetic cu ngerii S.D. Ideea aceasta este susinut de o alt pild, ce-ai aparine lui Enoh atunci cand descrie P.I.G. de dup potop: 23. i atunci toi cei sfini vor nla Cerului rugciuni de ndurare i vor tri pn cnd vor da natere la [cte] o mie de copii, ... n aceast epoc tot Pmntul va fi cultivat cu dreptate; el se va acoperi de arbori ... vor fi sdii pomi bogai n roade. 24.Via de vie va crete din abunden i va produce struguri din belug: toate seminele care vor fi ncredinate pmntului, vor da o mie de msuri pentru una; i o msur de msline va ajunge la zece teascuri de ulei. (Cartea lui Enoh - XI) Pilda este intrit prin repetiie, de data aceasta Iisus va stura 4.000 de brbai i familiile lor cu apte paini i caiva peti. 33. i ucenicii I-au zis: De unde s avem noi, n pustie, attea pini, ct s sturm atta mulime? 34. i Iisus i-a ntrebat: Cte pini avei? Ei au rspuns: apte i puini petiori. 35. i poruncind mulimii s ad jos pe pmnt, 36. A luat cele apte pini i peti i mulumind, a frnt ia dat ucenicilor, iar ucenicii mulimilor. 37. i au mncat toi i s-au sturat i au luat apte couri pline cu rmie de frmturi. 38. Iar cei ce au mncat erau ca la patru mii de brbai afar de femeii copii. (Matei 16.) Dac pilda anterioar in care au fost adunate 12 couri pline cu rmie de framituri nu a pus probleme de interpretare, cu aceast pild este un pic mai greu. Avei rbdare, cci voi face lumin peste cateva pagini. Trebuie s tii ins, c i ea, prin analogie, se refer la P.I.G.! Painile din aceast pild definesc tot C.S. de ingeri sau intens compatibile cu acestea! Iisus va explica chiar El c nu despre paine de mancat vorbea: 9. Tot nu nelegei, nici nu v aducei aminte de cele cinci pini, la cei cinci mii de oameni i cte couri ai luat?

10. Nici de cele apte pini, la patru mii de oameni i cte couri ai luat? 11. Cum nu nelegei c nu despre pini v-am zis? Ci ferii-v de aluatul fariseilor i al saducheilor? (Matei 16) Sau, mai clar: 13. i lsndu-i (pe cei 4.000 n.a.) a ntrat iari n corabie... 14. Dar ucenicii au uitat s ia pine i numai o pine aveau cu ei pe corabie. Singura "paine" de pe corabie era Iisus, cel cu C.S. identic structural cu cel al ingerilor S.D. 15. Le-a poruncit zicnd: pzii-v de aluatul fariseilor i aluatul lui Irod. 16. i vorbeau ntre ei, zicnd: Aceasta o zice, fiindc n-avem pine. 17. i Iisus nelegnd le-a zis: De ce gndii c n-avei pine? (doar suntei compatibili, nu? n.a.). Tot nu nelegei i tot nu pricepei? Att de nvrtoat este inima voastr? 18. Ochi avei i nu vedei i nu auzii i nici nu v aducei aminte? (Marcu -8) Ca s inelegem i mai bine c painea biblic se refer la caracterele genetice ale ingerilor S.D., Iisus ne ofer i alte versete privind calitatea "painii": i lund pinea, mulumind (Iisus) a frnt i le-a dat lor zicnd: Acesta este trupul Meu care se d pentru voi; aceasta s facei spre pomenirea mea. (Luca 22 - 19) Deci, trupul lui Iisus - A.D.N. compatibil este painea. Ca s fie "pomenit", s existe in, urmai, painea - trupul lui, marca sa A.D.N., trebuie s rman imprimat descendenilor. i acum, dac mai avei vreo nelmurire in privina painilor biblice, s citim explicaiile lui Iisus din Ioan-6. 26... M cutai nu pentru c ai vzut minuni, ci pentru c ai mncat din pini i v-ai sturat (pentru c suntei compatibili n.a.). 27. Lucrai nu pentru mncarea cea pieritoare, ci pentru mncarea ce rmne spre viaa venic i pe care o va da vou Fiul Omului, cci pe El L-a pecetluit Dumnezeu Tatl. Cu alte cuvinte, luptai pentru compatibilitate genetic cu ingerii - singura cale care asigur "viaa venic". 31. Prinii notri au mncat man n pustie, precum este scris: "Pine din cer le-a dat lor s mnnce". Este vorba de hrnirea cu paine - hran artificial in deert. 32. Deci Iisus le-a zis: Adevrat, adevrat zic vou: Nu Moise v-a dat pinea cea din cer; ci Tatl Meu v d din cer pinea cea adevrat. Prin contrast cu 31, 32 pune "punctul pe i" i definete painea biblic: caracterele genetice compatibile cu ingerii S.D. 33. pinea lui Dumnezeu este cea care se coboar din cer i care d via lumii. Numai painea cereasc d via venic, compatibilitate. 34. Deci au zis ctre El: Doamne, d-ne totdeauna pinea aceasta. 35. i Iisus le-a zis: Eu sunt pinea vieii; cel ce vine la Mine nu va flmnzi i cel ce crede n Mine nu va nseta niciodat.

48. Eu sunt pinea vieii (eu am C.S. de inger n.a.). 50. Pinea care se coboar din cer este aceea din care, dac mnnc cineva, nu moare ( !!! n.a.) 58. Aceasta este pinea care s-a pregtit din cer, nu precum au mncat prinii votri mana i au murit. Cel ce mnnc aceast pine va tri n veac. 63. Duhul este cel ce d via; trupul nu folosete la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh i sunt via. (Ioan 6) Este clar? Painea biblic este via i este duh, este A.D.N.M.N., dar nu oricare, ci cel al ingerilor S.D. Acum cred c inelegei mai bine de ce am echivalat cele "12 paini ale facerii", ce stau inaintea chivotului, cu structurile A.D.N.M.N. ale celor 12 familii ale lui Israel. Tot acum inelegei versetul din Cartea lui Rut: Atunci s-a hotrt ea (Noemina) cu nurorile sale s se ntoarc din esul Moabiilor, cci azise ea din esul Moabiilor c Dumnezeu a cercetat poporul su (a practicat analiza A.D.N.M.N. n.a.) i i-a dat pine. Adic a inceput practicarea unei noi serii de implanturi uterine. Vedei cum toate pildele, metaforele, ofer informaii pentru program, nu sunt alctuite oricum, ci conecteaz ingenios segmente ale programului, ne ajut s intuim modalitatea in care P.T. s-a derulat i se va consuma pan la finalul su. Pe de alt parte cu cat vei parcurge aceast carte, vei observa universalitatea exprimrii scrierilor vechi. "Painile biblice" nu sunt de fapt numai biblice; ele se regsesc de exemplu in tbliele de lut sumeriene. Am ajuns intr-un punct care nate o alt intrebare: programul vi se pare logic acum? Da i nu! Cel puin eu nu pot s pricep la prima vedere ce a realizat S.D. in aa zisa etap a doua a P.I.G.! Mai nimic! Timp de 2262 de ani intre Adam I i potop, a btut apa-n piu. In final a ajuns la un singur cap de serie numit Noe, care culmea, avea tot echipamentul genetic al lui Adam II. Asta este eficien? Spre norocul nostru, Iisus se descurc i de aceast dat. Este vorba de pilda in care 4.000 de brbai "afar de femei i copii" sunt sturai cu apte paini i la sfarit se adun apte couri pline cu "rmie de framituri". Pilda vorbete de fapt de un alt P.I.G., distinct, desfurat n perioada Adam I - Potop, derulat deasemenea, n etape. In preprogramul Adam I - Adam II, iniiat de Adam I, cel cu suflet viu, fr duh dttor de via sunt create apte insule A.D.N. cu compatibilitate sczut A.D.N.M.N. cu ingeri S.D., iniiate de "descendenii lui Adam I i ai Evei I ce aveau echipamente genetice identice cu descendenii lor. In numr de apte, ei s-au numit: Cain, Enoh, Irad, Maleleil, Matusal, Lameh i Iubal. Aceste apte insule cu compatibilitate sczut create in preprogram au fost apoi preluate de "descendenii" lui Adam II. Acetia, avand echipamentul genetic al lui Adam II i al Evei II, vor deine duh dttor de via i vor fi veritabile "paini" care vor innobila zestrea genetic a insulelor A.D.N. cu compatibilitate sczut rezultate in preprogram. Painile se numesc Set, Enos, Cainan, Maleleil, Iared, Enoh i Matusalem. Deja, Lamuh, hibrid, nu se poate constitui o "paine". El

triete spre sfaritul perioadei de program; Noe, nici el nu intr in discuie. Dei este o "paine" de prim calitate, apare in schem intr-o perioad in care pmantul era deja "stricat" i Domnul se hotrase s refac programul. Despre acest lucru tia i Matusalem - "bunicul" lui Noe. Cele apte paini, compatibile cu ingerii S.D. au dezvoltat insule A.D.N. compatibile A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. Acestea au generat apte feluri de "rod" . In mod corespunztor, P.V. avea in acea vreme apte feluri de containere in care erau introduse C.S. recoltate, iar Dumnezeu i Satana cate apte feluri diferite de C.S. inlnuite. Foarte probabil, cel puin Dumnezeu are acum 12 feluri de C.S. legate intr-o fiziologie unitar. Primul program a fost exploatat foarte probabil peste 1000 de ani. Apariia sau inducerea voit, de o fraciune a ingerilor, a unor accidente genetice in mas, a fcut ca pmantul s devin "stricat". Domnul a iniiat un alt P.I.G. pornind de la Noe i lii ca el, dup o distrugere ecologic, parial, a primului P.I.G. Noe a preluat o bun parte din realizrile P.I.G. aa cum am discutat. De aceea P.I.G. II a fost mai facil, mai ieftin, a avut la baz o populaie destul de apropiat genetic de dorinele inginerului genetician. Foarte probabil P.I.G. II a fost mai robust i mai simplu cu mult fa de primul program. Pe scurt deci, etapa a II-a a P.I.G. descris parial de mine, este un veritabil program exploatat de S.D., cu numeroase recolte, cu apte feluri de rod, incheiat cu un "moment apocaliptic" ecologic - potopul - eveniment ce a permis iniierea imediat a celui de al doilea program. Revenind acum asupra pildei in care cei 5.000 sunt hrnii cu cinci paini i sunt adunate dousprezece couri cu rmie de framituri, putem s identificm uor cele cinci paini. Ele se numesc Noe, Sem, Avram, Isaac i Iacov, au aprut prin tehnica implantului uterin, au generat cele dousprezece seminii ale lui Israel i aparin cu siguran P.I.G. II. Cele scrise mai sus se intresc cu o pild a lui Iisus pe care numai acum o putem inelege: 34. Iar Iisus a zis ctre ei (ucenici n.a.) : Putei, oare, s facei pe fiii nunii s pofteasc ct timp Mirele este cu ei ? Reamintesc c in Biblie Mireasa este S.S., iar mirele este Mielul. Cine ar putea s fie fiii nunii? Numai produsul finit - C.S. de viitori ingeri care intr in circuitul complexului viu C.D.M. - R.V. - P.V. 35... vor veni zile cnd Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti n acele zile. Sigur, vor veni i "zile negre" pentru S.D., cand nu are de unde s recolteze C.S. Nici un program nu poate fi prelungit la infinit. Perioadele dintre dou programe sunt "moarte". P.V. asigur atunci producia de ingeri i mai puin regenerarea lui Dumnezeu. Nici ele - C.S. nu vor putea fi regenerate la randul lor de fiina suprem - ele "vor posti" la fel ca i Dumnezeu de altfel. 36. Le-a spus lor i o pild: Nimeni, rupnd petic de la hain nou, nul pune la hain veche, altfel rupe haina cea nou, iar peticul luat din ea nu se potrivete la cea veche. Concluzia este: niciodat un program vechi, spre sfarit, nu se poate continua cu unul nou. Intotdeauna, astfel de P.I.G. sunt caracterizate de parametri distinci ce fac imposibil imbinarea a dou programe. Legile care guverneaz genetica nu permit aceste lucruri. Numai dup incheierea

unui program se poate incepe un altul, care va avea date distincte. Este i mai economic s produci ceva nou, poate mai adaptat nevoilor, decat s carpeti un lucru vechi. 37. i nimeni nu pune vin nou n burdufuri vechi, altfel, vinul nou va sparge burdufurile; i se vars vinul si se stric burdufurile. 38. Ci vinul nou trebuie pus n burdufuri noi i mpreun se vor pstra. S.D. are programe flexibile, adaptate, care este posibil s urmreasc o evoluie genetic. Toate sistemele, elementele ce in de P.I.G., sufer din mers aceeai adaptare la noile condiii. Programul anterior a fost caracterizat de existena a apte feluri de rod, diferite de cele 12 din actualul program. Ele au intrat in "burdufurile" lor, construite, adaptate in mod special; au existat doar apte feluri de pom al vieii; Mielul a fost adaptat in a primi i analiza cele 7 tipuri distincte de A.D.N.M.N., iar Dumnezeu s-a adaptat pentru a fi regenerat de aceleai structuri, diferite de cele de astzi. De ce? Pentru c tot programul S.D. este flexibil, adaptat. Adaptarea incepe chiar cu superfiina Dumnezeu care urmeaz un curs evolutiv flexibil din punct de vedere al structurii genetice A.D.N.M.N.. Acest curs ii permite astzi regenerarea, evoluia, alturi de cele 12 feluri de rod ale P.V. 39. i nimeni, bnd vin vechi, nu voiete de cel nou cci zice: E mai bun cel vechi (Luca - 5) Sigur, adaptarea este pe cat de necesar pe atat de dificil. Nimic nu este uor intr-o evoluie impus, artificial, tehnic, dar fr intoarcere. Cu asta, cred c acum suntei in mare lmurii, ca i mine, despre modul in care a decurs P.I.G. sau mai exact spus, despre modul in care au decurs cele dou programe. Consideraii asupra P.I.G. desfurat de S.D. Durata P.I.G. etapa a treia - potop - Iacov - 1.232 ani etapa a patra - formarea poporului evreu - 520 ani etapa a cincea - exploatarea programului - 1.398 ani perioada actual - anul 1 -- anul 2000 e.n. - 1.999 ani ------------5.149 ani Acesta este timpul scurs de la potop, pan in prezent, bineineles cu unele aproximri. Noe ins avea varsta de 600 de ani in momentul declanrii potopului. Noe este cap de serie al actualului program; adunm varsta lui Noe la perioada scurs de la potop pan la noi i rezult: 51499 ani + 600 ani = 5749 ani. Tot ceea ce este anterior acestei date aparine cu siguran unei alte perioade, altui program distinct. S nu credei c cineva a inut cu exactitate calendarul evreilor imediat dup potop. Poate c Noe i descendenii si au fcut acest lucru. Pentru mine este cert ins c scrierile vechi, in special Biblia, oferit in modalitatea in care am discutat a avut darul de a ne informa corect asupra timpului scurs. Dup formarea poporului evreu, el insui a putut ine cronici foarte exacte. Putem s stabilim aproape exact anul in care programul I a debutat, anul producerii prin inginerie genetic a lui Adam II. Evenimentul a avut loc acum 7.411 ani. P.I.G. I P.I.G. II

etapa 0 I II III IV V preprogram Potop 1 2000 1500 2262 1232 5290 1399 Dac rmanem la aproximarea preprogramului in jur de1500 de ani,P.T. descris de Biblie a durat aproximativ 9000 de ani. La aceasta se adaug etapa 0 a crei durat este dificil de apreciat. Durata P.T. pare intr-adevr lung. Trebuie s inelegem c atat percepia cat i scurgerea timpului este diferit pentru S.D. i pentru noi. Percepia diferit se datoreaz varstelor biologice indelungate ale ingerilor care cu zece viei acoper tot P.T. fa de 100 de viei de pmantean puse cap la cap. Scurgerea timpului total diferit pentru S.D. se datoreaz aplicrii D.T. 1. Unul se ntreab, a ntrebat de pedeapsa ce va s se ntmple 2. pentru cei necredincioi. Nimeni nu-l oprete de la ea 3. pe Dumnezeu, Domnul treptelor, 4.pe care suie ngerii i duhul la El ntr-o zi a crei msur este 50.000 de ani. 5. Deci rabd cu rbdare cuviincioas, 6. Ei o vd departe, (pmantenii n.a.) 7. Iar noi o vedem aproape. (LXX Sura treptelor) Programul dureaz pentru S.D. mult mai puin. Intregul P.T. se poate derula in cursul unei singure viei de inger. Dup cum vedei, in Sura treptelor este prezentat i o D.T. in parametri fizici. Este cea mai performant D.T. ce apare in scrierile vechi. Asta inseamn c ingerii i duhul, ingerul curier ce ridic C.S. recoltate, face naveta intre S.S. i Terra in cateva minute! Un minut de cltorie este echivalent n acest caz cu 35 de ani! Asta inseamn c ingerul i containerul cu C.S. sufertaul - este de fapt teleportat, este transformat in M.N. (C.S. sunt deja M.N.). Un interval intre dou recoltri este de aproximativ 150 de ani teretri. Ingerul va tri predominant in staie. Acest timp scurs in staie nu-i afecteaz cltoria pe care trebuie s-o fac din cand in cand pentru a ridica sufertaul cu C.S. de pe Terra. Pentru asta are nevoie de aproximativ 4 minute dus-intors. S.S. se afl deci cam la dou minute de teleportare. Fizicienii ar putea aprecia poate la ce distan se afl S.S., dar cred c nu este deloc semnificativ. Nu are nici o importan pentru cei ce realizeaz D.T. i noi, la randul nostru in "secolul vitezei!", am invat s privim distanele prin timpul necesar ajungerii la obiectiv. Ce conteaz c eu, in acest moment sunt la un sfert de Ecuator de cas? Mult mai simplu imi este s spun c sunt la 10 ore de cas! i pentru noi timpul a inceput s devin important! In curand va fi principalul nostru motiv de stres. Am apreciat numrul recoltelor la 10 pentru P.I.G. II. Pentru P.I.G. I este posibil ca S.D. s fi realizat 7-8 recolte. Impreun cu cele dou momente apocaliptice sunt aproximativ 20 de recolte. Ingerul comis-voiajor (dac a fost acelai, ceea ce nu are nici un fel de importan) a parcurs de 40 de ori drumul intre S.S. i Terra in aa fel incat intre dou drumuri dus-intors au trecut 30 de zile in staie. Cred c P.T. dureaz pentru S.D. cateva sute de ani. S.D. are i alte programe interesante ce se deruleaz in alte scopuri, concomitente cu P.T. Vorbind in acest mod despre timp, nu

facem decat s vism in ipoteze mai mult sau mai puin reale. Nu acesta este scopul carii. Exploatarea P.I.G. Refac axa timpului i reprezentarea celor dou programe: P.I.G. I P.I.G. II etapa 0 I II III IV V preprogram Potop 2000 1500 2262 1232 520 1399 "recolte" "recolte" Avand in fa axa timpului putem face cateva observaii. Am reprezentat recoltele prin liniile verticale. 1. Am explicat mai devreme de ce un interval intre dou recolte este de 150 de ani; nu mai revin asupra acestui aspect. Intr-o perioad de 1400 de ani S.D. a putut ridica aproximativ 10 recolte. Prin analogie, in programul anterior ce corespunde etapei I i II a P.I.G. general S.D. a putut recolta probabil aproximativ 1000 de ani in cursul etapei a II-a pan la Potop. Asta inseamn cam 7 recolte. Recolte mai avem la potop i la captul programului in curs. La acestea se adaug perioada de 40 de ani din deert pe care o pot considera o recolt distinct. A putea spune c aceasta ar putea reprezenta o recolt simbol in sensul c celelalte recolte s-au desfurat intr-o modalitate asemntoare. In deert, dup 40 de ani populaia a fost inlocuit aproape complet. Perioadele de aproximativ 100 de ani, in care descendenii ajungeau pan la "al treilea i al patrulea neam" erau urmate de perioade ca cea din deert. Arealul evreu era inchis, intra sub supravegherea genetic a "ingerului pzitor", care practica implantul femeilor roabe i conducea "producia" de C.S. de copii naturali ai poporului evreu. Teoretic, o femeie roab adus virgin, trebuia exploatat timp de 30-40 de ani. La captul acestei perioade, mult asemntoare celei petrecute in deert, populaia era practic inlocuit, iar recolta total de C.S./perioad putea fi, teoretic de zeci de milioane maximum 40 de milioane de C.S. Poate c real, nu se reuea o recolt mai bun de 20 milioane/perioad!. O alt observaie ce trebuie fcut este c nu toate recoltele au fost la fel de bogate, putand fi uneori influene de condiii istorice locale sau chiar de condiii genetice pe care nu le putem bnui in intregime. Oricum, ultimele recolte ale primului program anterior lui Noe au fost slabe prin contaminarea P.I.G. cu accidente genetice - "pmantul era stricat", iar ultimele recolte din cel de al doilea program au fost "amputate" de conflictul permanent cu ingerii L.I. Teoretic, atat in primul program, cat i la inceputul celui de-al doilea program S.D. putea exploata concomitent mai multe P.I.G., situate in diverse puncte ale globului. Nu a vrea s m invart in prea multe ipoteze. In concluzie, cate C.S. au ridicat ingerii curieri ai S.D. de pe Terra? Nu tiu! Poate orice numr intre 200 de milioane i un miliard! Oricum, numrul, oricare ar fi el, asigur o independen a S.D. fa de astfel de programe pentru un timp indelungat. Arhitectura P.I.G. A realiza un astfel de program, intins pe mii de ani (timp terestru),

pare la prima vedere un efort economic i uman deosebit. Intrebarea mea este: cum s-ar putea realiza un P.I.G. mai ieftin, mai eficient, mai scurt, cu rezultate superioare calitativ. Ce sens a avut susinerea continu a patului A.D.N. al poporului evreu i mai ales crearea altor insule A.D.N. la distan? Rspunsul a venit privind un model "pe viu". In Republica SudAfrican (R.S.A.) mi-a atras atenia o reclam turistic, care susinea c, Africa de Sud, ar a naiunii curcubeu, ofer fiecruia ceea ce-i dorete. Trebuie s spun ca intr-o parantez, c reclama exprim de fapt o realitate. R.S.A. este o ar magnific. Interesant pentru mine a fost c i realizatorii reclamei au pornit in construcia ei de la sectorul uman naiunea curcubeu. Culorile curcubeului, poate tii, nu se amestec. Sunt bine delimitate, bine reprezentate, fiecare descrie arcul de cerc avand propriul ei drum. ocul a fost pentru mine respectarea in aceast ar a unei L.N.H. nescrise. O ar in care sectorul populaional alb exist de circa 350 de ani, deine un procent mic, infim de populaie hibrid! Albii sunt albi! Negri sunt negri! Cele dou rase se intalnesc rar in drumul lor, in pat, extrem de rar! Vei spune c regimul de apartheid a fost responsabil de nonhibridare. Poate fi ceva adevr in asta. Pentru a salva cuvintele, v prezint starea economico-social i demografic a naiunii curcubeu grafic, aa cum o percep eu. Suprafeele celor dou sectoare sunt proporionale cu numrul populaiei negre i albe. Rasa alb din R.S.A. provine din dou sectoare importante, olandez i francez, ultimul avand la origina circa 150 de familii hughenote exilate dup noaptea insangerat a Sfantului Bartolomeu. Rasa alb putea deveni hibrid in primii 100-200 de ani de la debarcarea in Africa. Faptul nu s-a intamplat. Cu riscul unei consangvinizri intense, asistm astzi la evoluia unui sector populaional alb-blond, ajuns la 4,5 milioane de oameni, cu femei care pstreaz caracterele somatice pe care le putem regsi in coala flamand de pictur. Rasa alb conservat in Africa de Sud este cu mult mai pur decat cea de origine din Europa Occidental. Mai mult de cat atat, la Durban, alturi de albi i negri triete un important sector indian. Nici acesta nu este prea hibridat. Cele trei rase triesc in comun, dar respect de ani de zile o L.N.H. nescris. Situaia este total diferit in Brazilia sau in fostele colonii portugheze Mozambic, Angola, Insulele Capului Verde, unde putem observa de la alb la negru toate nuanele posibile. Nici aici nu a funcionat o L.N.H., ins spiritul latin este mai infierbantat. Intrebarea care se nate este: nu ar fi putut S.D. s dezvolte un sector de populaie compatibil cu ingerii printre speciile umanoide gsite pe Terra? Nu era mai simplu, mai economic, ca acest popor, inzestrat cu L.N.H. sau eventual cu echipament genetic ce ar fi fcut imposibil hibridarea s se dezvolte intr-un teritoriu alturi de ali umanoizi? S.D. le-ar fi putut imprima celor creai de ei un statut economico-social superior, care s-i ajute in susinerea nonhibridrii. Rspunsul este: NU ! , un astfel de program nu ar fi fost viabil pentru mult timp! Exist cel puin dou motive pentru care P.I.G. nu se putea dezvolta in aceast modalitate. 1) V aducei aminte de modelul computerizat imaginat de Ezra Zubrow de la Universitatea de Stat Buffalo - New York cu privirea la

evoluia a dou populaii diferite, egale numeric, ce se dezvolt impreun, dar in care una dintre ele are un avantaj de dou procente asupra celeilalte. Rezultatele au concluzionat c populaia cu nivel inferior de dezvoltare va dispare in 1.000 de ani. Imi exprimam prerea c acesta este doar un model computerizat. In realitate, intre dou populaii care triesc impreun se nasc relaii atat de complexe, incat sunt greu de evaluat de un biet computer. Dac privim mai atent evoluia celor dou rase principale din Africa de Sud, putem trage unele concluzii importante. Insist, pentru c mi se pare foarte bun comparaia cu modelul propus analizei. Albii, superiori ca nivel de civilizaie, au fost intotdeauna inferiori numeric, dar nu cu mult. Sute de ani au exploatat munca rasei cu nivel de dezvoltare inferior. Nu s-a pus niciodat problema exterminrii acestor rase, ba, dimpotriv, albii au importat in trecut sclavi de culoare din statele situate la nord de Africa de Sud i din Madagascar. Alte popoare cu statut social intermediar cum ar fi indienii i malaiezienii au muncit asiduu alturi de negri i albi pentru prosperitatea celor din urm. Totul a fost O.K. din punct de vedere al albilor atata timp cat au putut controla populaiile cu nivel inferior de dezvoltare, chiar dac asta s-a realizat printr-un regim poliienesc dur. Acest lucru nu mai este posibil astzi, datorit in primul rand intereselor financiare mondiale (neluate in calcul de computerul Ezrei Zubrow), dar i exploziei demografice a rasei negroide. Aparheidul a czut. Privii evoluia demografic a celor dou rase: 1950 12,5 mil. 3,5 mil. albi 9,0 mil. negri + alte rase 1970 22,7 mil. 4,0 mil. albi 18,0 mil. negri + alte rase 1978 27,7 mil. 4,7 mil. albi 23,3 mil. negri + alte rase 1997 43,0 mil. 4,5 mil. albi 39,0 mil. negri + alte rase Astzi, la populaia de culoare se adaug un important pluton de imigrani - rezideni ilegali, estimat la 10 milioane, responsabil de crime, talhrii, degradarea vieii sociale. Populaia alb cunoate un important exod ctre S.U.A., Canada, Marea Britanie, Olanda, Austria i alte ri dezvoltate de limb englez. Grupuri de albi sud-africani incearc s pstreze in noile ri adoptive cultura sud-african, obiceiurile i mai ales limba afrikaans, limb oficial alturi de englez i un grup de 9 limbi africane locale devenite oficiale peste noapte! Limba afrikaans, vorbit de 75% din populaia Africii de Sud, nscut ca o necesitate de comunicare intre grupurile etnice ale naiunii curcubeu, deine influene europene: olandez, german, francez, malaiezian, influene africane prin trei limbi africane principale i alte limbi africane de importan mai mic. Probabil este singura limb din lume onorat cu un steag i mai ales cu un superb monument situat in apropiere de Cape Town. Prerea mea este c grupurile aflate in exil, dac nu se vor repatria, ii vor pierde identitatea naional, se vor contopi in masa popoarelor adoptive in cateva generaii, iar limba afrikaans va dispare. Popoarele de adopiune, pe lang faptul c sunt anglofone, dein populaie alb, mult apropiat genetic i au o cultur tehnic asemntoare celei sud-africane. Decalajul demografic intre albi i negri se va mori spectaculos in urmtorii ani i m indoiesc c peste cateva generaii, albii vor mai reui pstrarea unei rase pure (dac vor mai fi albi in acest col de lume). Sper din toat inima s greesc, dar

concluzia este c un P.I.G. dezvoltat in condiiile modelului sud-african nu cred c ar avea anse de reuit pentru muli ani. Asigurarea genetic a grupului vizat trebuie fcut in primul rand pe un pat genetic apropiat, asrfel incat coreciile genetice s fie facile. 2) S.D. ar fi putut derula P.I.G. intr-un areal mai larg, lipsit de populaii care i-ar fi putut periclita puritatea genetic. De ce nu a ales Australia pentru program, bineineles dup o prealabil exterminare a btinailor? Este doar un exemplu, de fapt, tim bine c i btinaii australieni au avut zeii lor. De ce au fost create atatea "insule A.D.N." cu compatibilitate sczut cu S.D.? Rspunsul cred c il constituie imposibilitatea activrii curcubeului in acest caz (cap. urmtor). Cine ar fi umblat pe un pat genetic total diferit s propovduiasc Biblia? Care popor ar fi imprumutat religia poporului creat de S.D.? Programul legat de curcubeu a putut fi activat uor numai in condiiile genetice create de S.D. Consider arhitectura P.I.G. ideal. Programul de compatibilizare in trepte a fost cea mai bun alegere. S.D. a ameliorat, a innobilat genetic o bun parte a populaiei din teritoriile ce i-au fost repartizate. Efortul S.D. a fost oglindit mereu printr-o balan echilibrat intre cheltuieli i beneficiu. Un alt rspuns pornete din crearea unui program flexibil. Prin aciunile sale, prin iniierea multor "insule A.D.N." cu diverse grade de compatibilitate genetic cu ingerii, S.D. a realizat un pat genetic relativ omogen. Eventuala dispariie a rasei pure prin hibridri necontrolate sau la inceputurile programului - euarea unuia dintre P.I.G. relative, nu reprezint un accident insurmontabil. Timpul scurt in care se creeaz o astfel de ras pur pe un teren genetic favorizant, face ca programul s devin deosebit de flexibil. O hibridare intens a sectorului populaional vizat nu duce decat la innobilarea genetic a popoarelor vecine. Numai cu un pat genetic apropiat roabele au putut s nasc "fii ai fgduinei". Dac scindarea intre ingerii S.D. i ingerii L.I. nu s-ar fi produs, cred c acest tip de program putea fi reluat oricand sau ar fi putut continua fie in spaiul evreu, fie intr-un alt areal al Terrei, in scurt timp i pentru multe mii de ani. Rzboiul ingerilor, raportul de fore dezvoltat spre captul P.T., face imposibil continuarea programului. Conform modului de derulare i recoltare in P.I.G., pan in preajma erei noastre, este aproape imposibil de apreciat corect numrul evreilor puri. Eu cred c pan la ultima recolt, S.D. a pstrat un popor ce avea la baz aproximativ 1.000.000 de femei fertile. Ulterior, dezvoltarea demografic a evreilor a fost compatibil cu cea a popoarelor vecine. Dup anul 70 e.n. evreii i-au prsit ara oferit de S.D. i au colonizat in grupuri compacte Europa. O parte dintre ei au dat natere la numeroi hibrizi; alii au continuat s respecte L.N.H. fr a-i cunoate ins seminia, pierdut, cred eu, dup cateva generaii. Dup anul 1500 e.n. a inceput colonizarea continentului american. Odat cu exterminarea populaiilor btinae in special in America de Nord, populaiile vechi sunt inlocuite cu tipul european ce conine numeroi evrei. Gena european i evreiasc ajunge de asemenea in Australia i Noua Zeeland ceva mai tarziu. Istoria - intamplarea sau poate cineva - a fcut ca evreii s se intoarc

dup aproape dou milenii in matca lor. Mai sunt ei evrei sau nu? i da i nu! Pentru noi sunt evrei; din punct de vedere al S.D., sunt "nite stricai". Evreii sunt o ras mai pur genetic comparativ cu alte popoare. Ei au continuat in mare parte s respecte o L.N.H. inrdcinat in memoria programului. Verificarea o constituie spre exemplu succesul mai mare al transplanturilor de organe la evrei. Asta demonstreaz c poporul nu este prea hibridat. La alte popoare transplantul de organe este mai pretenios, cere reguli stricte de compatibilitate genetic i de aceea este preferabil s se practice in cadru familial. Cu toate acestea, fr o terapie imunosupresiv susinut, regula este rejecia organului intrus. Racordul A.D.N.M.N. - A.D.N.M.P. practicat de ingeri este asemntor unui transplant de organe. Ei tiu s cloneze A.D.N.M.P. care va avea o anumit structur. Acesta poate s primeasc numai un anumit tip de structur A.D.N.M.P. care oricum este nefiziologic, uor diferit de A.D.N.M.P. clonat. Cu cat hibridarea - varietatea genetic A.D.N.M.P. este mai mare, cu atat este nevoie de mai mult munc, de terapie genetic practicat structurii A.D.N.M.P. clonat, pentru ca racordul s fie posibil. Acesta este motivul pentru care S.D. are nevoie de evrei puri. Sunt evreii din Israel puri? Se pare c hazardul incrucirilor intre evrei a fcut caS.D. s mai gseasc la acest capt de program cate 12.000 de evrei cu puritate superioar din fiecare seminie. Astfel recolta final va fi de 144.000. Cai evrei sunt in lume? 25.30 de milioane? Greu de spus. In afara datelor oficiale, muli sunt mai mult sau mai puin evrei, fr s tie acest lucru. Simplul studiu al istoriei (de la cea antic pan in prezent), corelat cu studiul migrrii populaiilor, ne poate rspunde cu aproximaie la aceast intrebare. Preul de cost al P.I.G. 57. Noi v-am fcut pe voi i de ce nu voii s credei? 60. Noi am hotrt pentru voi moarte, Noi nu suntem mpiedicai 61. Ca s v nlocuim cu semeni de-ai votri i s v facem din nou fr s o tii. 66. Noi ne-am fcut cheltuieli, dar nou ne este oprit recolta? (LXI Sura celei ce se ntmpl) Alturi de ciclicitatea acestui tip de program, sura "celei ce se intampl" ne spune c S.D. a avut cheltuieli pe care trebuie s le amortizeze. Punandu-ne in locul lor, le dm dreptate, sunt chiar indreptii i la un profit i nu unul oricum, ci unul ...evreiesc, dac se poate. Calculez teoretic, ca i cum S.D. ar fi iniiat toate P.I.G. de pe intreaga planet. Ce cheltuieli a avut S.D.? Sunt foarte greu de evaluat. Nu putem calcula nici in S, nici in L, nici in shekeli, nici mcar in greutate aur. Putem privi ins aceste cheltuieli prin raportul efort/beneficiu. Ce intr in cheltuielile S.D.? - ingerii "pzitori" i pregtirea lor tehnic; - navele alocate programului; - baza material terestr; - sateliii orbitali - inclusiv Luna, sczui din inventar la sfaritul programului! - energia necesar susinerii programului, teleportrilor, cltoriilor cosmice;

- susinerea R.E.G. (de fapt, privite ca o distracie); - energiile consumate in momentul apocaliptic; - cheltuieli neprevzute; - rzboaiele spaiale cu pierderi de ingeri i tehnic modern; - furt de recolte (pierderi); - furt de tehnic (pierderi); - alte cheltuieli pe care eu nu le vd a fi importante. Pentru o societate supertehnicizat, intotdeauna factorul uman este pe primul loc; tehnica conteaz mai puin. Perioadele intense de lucru ale ingerilor au fost in cursul realizrii P.I.G. i mai ales in perioadele de recolt. Intrebarea de baz este: cai ingeri lucrau la un program? Elaborand modele simple se poate calcula cai ingeri erau necesari pentru a coordona activitatea unei "insule A.D.N." cu compatibilitate genetic crescut cu ingerii S.D., pentru a practica implanturile uterine i a efectua toate celelalte munci specifice. Nu m hazardez prea mult in astfel de calcule, dar "din ochi", cred c o baz ar fi avut o bun incadrare cu maximum 30 de ingeri. Numrul "insulelor A.D.N." i al bazelor materiale nu a depit nici el 30 (2-3 echipe pentru fiecare seminie). Apreciez la maximum 1000 de ingeri numrul celor ce au lucrat la o etap a programului Terra. Ei au recoltat intre 200 de milioane i 1 miliard de C.S. in actualul program. Cei 1000 de ingeri vor fi "tat i mam" timp indelungat pentru toi cei aproape un miliard de ingeri produi intr-o etap a P.T. Eficiena: 1/1.000.000. V-am spus de la inceput c sunt eficieni! Pe de alt parte rman la ideea c populaia total a S.D. trebuie s fie in jur de 5 miliarde de ingeri conform celor scrise in capitolul "Tehnic". Baza de calcul nu mai rmane cifra de 144.000, ci noiunea de densitate uman eficient economico-social. Ar fi posibil ca S.D. s dein "proprieti" i pe alte planete. Ne aducem aminte c Enoh este strmutat, la un moment dat "cu trupul". O cultur pe o alt planet este ca o asigurare de via pentru o astfel de civilizaie. De aceea nu trebuie s m hazardez in a face presupuneri cu privire la numrul populaiei. In funcie de timpul ocupat de o etap Terra raportat la timpul S.D., am putea ti dac o etap ocup complet varsta unei generaii, numai perioada activ a ingerilor sau numai o anumit partea ei - s zicem 600 800 de ani. In funcie de acest raport, am putea ti dac ingerii au o populaie caracterizat de uor polimorfism somatic sau nu. Cu cat timpul scurs in staie pe perioada unui P.I.G. este mai scurt, S.D. va avea un polimorfism somatic mai mare ca urmare a intalnirii dintre generaii i in acelai timp, o rezerv considerabil de C.S. Evoluia genetic A.D.N.M.N. a lui Dumnezeu va fi mereu antemergtoare evoluiei speciei S.D. Ingerii btrani i cei provenii din recaptri de C.S. (75%) sunt tot timpul coada genetic a S.D.- treapta filogenetic cea mai indeprtat. In situaia in care un program etap se consum intr-o via complet de inger, C.S. recoltate sunt cam la limit. Ingerii sacrificai in P.T. -cei 1.000 - dezintegrai social i temporal din S.D., nu sunt singurii care lucreaz la program. C.S. sunt ateptate cu interes pentru a fi verificate, "curate", "lmurite", introduse in P.V., iar apoi racordate la o som de inger pe msur.

C.S. din programe tip P.T. au diferene de structur ce nu fi terse in totalitate. Racordul timpuriu la clona A.D.N.M.P. va determina, cred eu, chiar i selectarea unor gene i o anumit fenotipie a ingerilor in raport cu caracterele genetice a A.D.N.M.N. Astfel, este determinat o difereniere somatic i de personalitate intre ingeri. Ei vor putea fi recunoscui ca fiind Iov, Isaac, Gheorghe, .a.m.d. In afara acestor ingeri, S.D. dispune cred de roboei vii produi printr-o metod de clonare. Ei au probabil statut social inferior ingerilor i vor arta identic. Nu vor purta nume, ci numere. Asta, seamn deja a poveste. Povestea este ins una inspirat din poveti adevrate ce aparin fenomenului O.Z.N., despre care vom discuta i este atribuit numai prin analogie i S.D. S revenim la ingeri. Lucrurile nu se opresc aici. Ingeraul chiar dac crete foarte repede trebuie s invee. Norocul este c sistemul educaional este deosebit de facil. Locul fiecrui inger in societate este predestinat, in relaie cu calitile C.S. Toat informaia necesar ingerului in cursul vieii va fi inserat pe C.S. inainte de racordul cu soma. In scurta copilrie va inva doar cum s aib acces rapid la "invtura" sa. Informaia nou a S.D., aprut in cursul vieii ingerului, va fi inserat sub form de implant de informaie M.N., mediat de un implant cerebral cu care oricum ingerul este dotat din perioada de cretere somatic. Astfel, el va constata c "tie", la fel cum proorocii biblici au tiut viitorul, trecutul, datele P.T. Informaia necesar unui inger este triat, catalogat i preconceput pe meserii distincte pe principiul "ingerul potrivit la locul potrivit". Astfel sistemul de invmant este simplu, eficient, modular, multilateral , etc. Totul pentru o societate perfect! Personalul angrenat in producerea acestor semeni performani nu este nici el numeros. In nici un caz , nu ocup mai mult de un procent din populaia total. Acest procent - 1% - alturi de cei 1.000 (1%), muncesc din greu. Nu tiu dac primesc salarii (nu cred) dar dou lucruri suntcerte: - nu le este gandul la femei; - in fiecare zi dedic din timpul preios o bun parte rugciunilor adresate Tatlui, in semn de mulumire pentru viaa ordonat, indestultoare, fr grij, in cadrul civilizaiei lui Dumnezeu. In rest, nu au opinie, totul este hotrat ierarhic! Ordinele vin de la Domnul care "vede" totul. Aceti 2% ingeri antrenai i ei in procesul de producere a semenilor, sunt tat i mam ai S.D. Ingerii au deci, mai muli "prini". Generalizand, printele este S.D., simbolizand, printele este complexul Dumnezeu - Miel sau dac vrei s fiu in acord cu simirea dumneavoastr, printele simbolic este Dumnezeu. Concluzie S.D. are o modalitate ieftin, eficient de a-i produce semeni, care convinge n continuare acestui tip de program. Programul de inginerie genetic al poporului evreu este un simbol; este programul cel mai performant i cel mai bine descris de textele vechi. Ali zei au dezvoltat pe Terra programe similare, pentru un scop identic: PERPETUAREA I EVOLUIA GENETIC A

PROPRIILOR SPECII. PROGRAMELE DE INGINERIE GENETIC ALE LUMII INTRATERESTRE Motto: 34. Ceea ce e bun n faa omului este ru pentru zeu. 35. Ceea ce este ru n mintea omului este bun pentru zeul su. 36. Cine poate nelege planul zeilor n mijlocul cerului. 37. Planul zeului e o ap adnc, cine o poate cuprinde? 38. Unde a nvat omenirea cea redus care-i calea cerului? (Povestea unui amrt - Tblia a II-a) Lumea intraterestr! (L.I.) Citii numai titlul i ... v trec fiorii! Pare ca o glum proast! Cum, noi pmantenii, aflai aici de mii de ani, de istorie continu, nu am ti ceva dac intr-adevr o astfel de lume ar exista? Suntem copii s mai credem in pitici, in uriai, in omulei verzi, albatri sau gri? i totui, alturi de atatea imposibiliti, mai exist una, care se dovedete inc o dat, dac mai era nevoie, c nu tim prea multe despre noi i planeta noastr, aa cum pare la prima vedere! Ca in fiecare domeniu ce face obiectul acestei cri. lipsa informaiilor este numai aparent. Acestea, in ceea ce privete L.I. nu a putea spune c abund, dar sunt suficiente pentru a ne oferi o imagine destul de cuprinztoare. Informaiile nu trebuie decat triate, conectate, inlnuite intr-o secvenialitate coerent. Asemenea unui arheolog care gsete numai o parte a cioburilor vasului de ceramic, dar reuete totui s obin forma lui iniial i eu incerc s asamblez informaiile privind L.I., "lipind lut proaspt", construind cu el "cioburile lips", aa cum cred eu, incat s v pot oferi o imagine unitar a acestei lumi. V avertizez de pe acum c uneori, fr s fim imputernicii de nimeni, trebuie s discernem intre "realitile " prezentate de "poveti", s fim asemenea unui judector care ascult dou pri aflate intr-un vechi conflict i care ii susin fiecare dreptatea. Asemenea unor copii pmanteni, beligeranii sunt obinuii s se arate unul pe cellalt cu degetul. Pan acum, am disecat in special scrierile S.D. De aceea, am ascultat mai mult una dintre pri. Cealalt L.I. - vine tare din urm, intr-un maraton absurd pentru judector, care in final, va obosi gandind i va renuna la partajarea dreptii. Subliniez acum c, prin prisma datelor acestei lucrri, a fi credincios sau satanist, n sensul clasic al nelegerii noastre sau adeptul nfocat al oricrei alte religii, nu are nici un fel de logic. Eu cred c trebuie s pstrm o echidistan mental fa diversele supercivilizaii, s privim de la distan informaiile P.T., asemenea unui observator extern. Angajarea mental nu poate duce dect la suferin. Astzi 1999, dei ar mai fi multe locuri ciudate de explorat, nu mai este neaprat nevoie s colindm coordonatele geografice pentru a ne face o idee despre aspectele generale ale diverselor culturi i civilizaii pmantene. Experiena inaintailor comunicat in cri, mass-media, televiziunea in special, Internet-ul, mai nou, toate, ne ofer o imagine aproape complet a domeniului pe care-l dorim. Explorand latitudinea, longitudinea i axa timpului intalnim o mare diversitate att rasial, ct i cultural. Cu cat gradul de dezvoltare economico - social al unei culturi este mai sczut, cu atat graniele acestei culturi sunt mai bine

circumscrise, mai ermetice. Popoarele dezvoltate economic i social au granie intreptrunse atat cultural cat i rasial. Bineineles c de la aceast observaie fac excepie rile cu popoare nscute din emigrani, cum ar fi S.U.A., Canada, etc. Privii cele patru mari rase umane. Aparent este simplu; putem incadra uor un om in rasa negroid sau mongoloid. Privii ins, mai mult decat atat. Privii DIVERSITATEA: eschimoi, aborigeni australieni, polinezieni, arieni, mongoli, pigmei, hotentoi, malaiezieni, tailandezi, hindui, vietnamezi, zului, amerindieni de nord i de sud, boimani, semii, chinezi, tibetani, i muli alii, sunt tot atatea tipuri rasiale, variante ale lui Homo Sapiens Sapiens. Privind mai atent, de data aceasta in interiorul fiecrei rase vei putea distinge subtipuri rasiale care, dei au in general toate caracteristicile rasei, au un caracter distinct in plus sau in minus. Intr-un tarziu, privind atent spre exemplu intr-un sat tibetan, papua sau vietnamez, uitate de lume, in mod sigur, la prima vedere, ne va fi greu s distingem doi oameni de acelai sex, de varste apropiate (fapt valabil pentru comuniti inchise). Ca o concluzie, a vrea s scot in eviden faptul c specia Homo Sapiens Sapiens se caracterizeaz prin diversitatea tipurilor rasiale i prin unitatea genetic a fiecrui tip rasial n parte. Pe de alt parte este tiut c toate populaiile Terrei au avut religii proprii. Consider c zeii planetari sunt responsabili de caracteristicile speciei subliniate mei sus. Civilizaiile extraterestre galactice nscute dintr-o formul A.D.N. comun, ajunse in tehnici avansate de terapii genetice, practic un alt mod de perpetuare i evoluie genetic a speciei. "Cultura uman" de pe Terra servete acestui scop. Zeci de rase galactice au dezvoltat pe Terra zeci de programe de inginerie genetic, fiecare zeu avand ograda sa. Diversitatea tipurilor rasiale ale speciei Homo Sapiens Sapiens se regsete in diversitatea tipurilor rasiale ale zeilor. Cu toii, oameni i zei se invart intr-un joc controlat in jurul unei formule A.D.N. cu o mulime de variante. In aceeai ordine de idei, unitatea genetic a fiecrui tip rasial in parte se datoreaz de asemenea controlului genetic exercitat de zei in cadrul fiecrui program de inginerie genetic in parte. Controlul s-a realizat printr-o L.N.H. scris sau oral, prin definirea clar a apartenenei oamenilor la o comunitate inchis, dat de limb, obiceiuri, intr-un cuvant, prin cultur distinct. Bazele acestor extrateretri au fost situate de la caz la caz pe muni, in mri i oceane sau in subteran. In jurul lor sau nscut mituri, legende care astzi incant imaginaia copiilor i adulilor deopotriv. In istoria modern, recoltele "la vedere" au disprut i odat cu ele s-au desfiinat i bazele extraterestre de suprafa. Istoria lumii pare mai puin controlat, aciunile zeilor aproape nu se vd. i totui, acele baza subterane, ce au servit in principal compatibilizrii C.S. recoltate,au rmas active. Diverse civilizaii extraterestre au perforat scoara terestr i au amenajat imense spaii subterane sub toate continentele i oceanele lumii. Personal cred c am putea compara la fel de bine i Pmantul cu un stup de albine. Zeii galactici care au continuat s populeze bazele din sistemul nostru solar i mai ales bazele subpmntene sunt denumii n aceast carte "LUMEA INTRATERESTR".

Prerea mea este c, teoretic, toate P.I.G. desfurate de zei pe Terra, au demarat i s-au incheiat simultan, cel puin in cursul ciclurilor trecute de evoluie uman. Vei vedea c exist argumente s considerm c umanitatea noastr este a cincia. Putem chiar s notm ciclul incheiat prin potop - "P.I.G. IV", iar ciclul actual - "P.I.G. V". Care a fost activitatea L.I. in cursul ultimului ciclu de evoluie uman pe Terra? Voi incerca s v prezint in paginile urmtoare principalele aspecte ale altor P.I.G. desfurate de diveri zei pe Terra. Arta conducerii i exploatrii unui P.I.G. s-a concretizat in numrul i calitatea genetic a indivizilor recoltai. Un program mai eficient al unora a fost motiv de team i invidie din partea celorlali zei. Credei cumva c zeii nu pot avea astfel de sentimente? Aceast carte tocmai v-a demonstrat c intre noi i zeii notri exist o mare asemnare, inclusiv in modul de a gandi i a simi. Aceste idei enunate la inceput de capitol sper s fie consolidate in mintea dumneavoastr, pe deplin, in paginile urmtoare. Scindarea Supercivilizaiei Dumnezeului Biblic La inceput de capitol, mi se pare important s fac inc o observaie. Uneori, pentru o inelegere mai bun a evenimentelor, cred c este mai bine s incep prin a expune concluziile, pe care, dup aceea, m voi strdui s le demonstrez. Observaia pornete de la faptul c, in timp ce evreilor li se imprim o religie monoteist, in care ingerii au un rol secundar pe lang Dumnezeu, celelalte popoare semite rman politeiste. Faptul este valabil i pentru daci, graci i alte popoare. Contradicia este, de fapt, i mai adanc. In timp ce Biblia i Coranul precizeaz c femeia nu-i gsete locul in rai, c in S.S. nu exist zeie, lumea semit este plin de zei i zeie, cu toii aflai in relaii de "rudenie". Zeii acestui teritoriu se pare c sunt n mare parte comuni, chiar dac numele lor difer uor de la o limb la alta (exemplu; Innana - la sumerieni = Itar la asiro-babilonieni = Isis la egipteni = Inaras la hiii). In acest sens pot s v ofer o multitudine de exemple. Aleg unul singur. Intre anii 1280 i 1269 i.e.n. s-a incheiat o pace intre regele Egiptului Ramses al II-lea i regele hittit Hatusulis al IIIlea (Imperiul Hittit a fost situat in Asia Mic-Anatolia). Textul tratatului de pace cuprinde i "mrturia divin a tratatului". n ce privete cuvintele nelegerii pe care Marele Prin din Hatti le-a spus ctre Ramses-Meri-Amon, marele conductor din Egipt, scrise pe tblia de argint, - ct pentru aceste cuvinte, o mie de zei din zeii masculini i o mie de zei din zeii feminini din cei din ara Hatti, dimpreun cu o mie de zei din zeii masculini i o mie de zei din zeii feminini din ara Egipt, sunt alturi de mine ca martori care au ascultat aceste cuvinte; Ra, stpnul cerului; Ra la oraului Arina; ... Seth al lui Hatti; Seth al oraului Arina; Seth al oraului Zippalanda..... (urmeaz niruirea altor zei ai hittiilor -n.a.);...Amon, Ra, Seth, zeii masculini; zeii feminini; zeii rurilor i ai munilor rii Egiptului ...[22] Observm c Seth, Ra i ali zei sunt de fapt, zei comuni. Unitatea mitic, cultural, lingvistic, in scriere, in legislaie, etc. a hittiilor cu popoarele din jur, este extins mai ales ctre spaiul asiro-babilonian. In acest spaiu zeiele sunt prezente. Grecii au o suit intreag de zei i zeie, iar dacii,

alturi de zeii principali o au pe Bendis - zeia Lunii. Ce explicaie putem gsi in faa acestei situaii? Cred c evoluia genetic artificial are mai multe stadii de dezvoltare. Trebuie neles de al nceput c idealul ingineriei genetice este de a opera cu ct mai puine gene (A.D.N. ct mai simplu i cu material genetic ct se poate de pur - homozigot - ascendena genetic conine aceleai gene). 1. ntr-un stadiu primar, se pot obine printr-o clonare de tipul tehnicilor pmntene actuale, indivizi valoroi genetic, de ambele sexe. 2. n stadiile urmtoare, formula A.D.N. se simplific din generaie n generaie. ntr-o etap superioar se izoleaz C.S. i se practic analiza lui genetic. 3. Ulterior se pot obine indivizi de ambele sexe prin racord ntre o som produs n laborator i un C.S. recuperat de la indivizi decedai compatibili genetic. 4. Urmeaz stadiul produciei mari de C.S. prin P.I.G. controlate. Acesta este stadiul care permite cea mai rapid evoluie genetic, prin schimbarea mai radical a mrcii - A.D.N. - n primele faze ale acestui stadiu coexist ambele sexe; se recolteaz femei, se produc ngerie - zeie. - n fazele de mijloc, dei mai exist zeie, (relicve ale programelor trecute, tradiii, moft, estetic, plcere ancestral) se recolteaz aproape numai sexul masculin (faza L.I.: are nc zeie i recolteaz aproape numai sexul masculin; recoltele sexului frumos sunt rare, ntlnite att n lumea semit, ct i la popoarele Americii Centrale). Genetica C.S. este parial cunoscut; se fac prelucrri i manipulri de informaie genetic n M.N. - n ultimele faze ale acestui stadiu, (faza S.D.) se recolteaz strict sexul masculin, se produc strict ngeri, mai degrab asexuai dect brbai. Artificiile tehnice de tip Eva servesc strict demarrii P.I.G. pe diverse planete. Se fac prelucrri avansate de material genetic n M.N. 5. Urmtorul stadiu, neatins nc de S.D., este cel de producere n serie a C.S. n laborator i de renunare la P.I.G. pe populaii aflate n tandem genetic. Pn la acest stadiu, trebuie parcurse mai multe cicluri evolutive mediate de P.I.G., menite s simplifice formula A.D.N., pn la forma ce permite reproducerea C.S. n laborator. Acest curs al evoluiei genetice artificiale nu este un moft al nimnui, ci este numai expresia eficienei tehnicilor de terapie genetic. Cu aceste consideraii (unii dintre dumneavoastr - putei spune: presupuneri fanteziste), ne intoarcem acum in Orientul Mijlociu i Apropiat pentru observaii atente asupra sciziunii S.D. Jocul D.T. face ca perioada de scindare a S.D. s ni se par lung. Msurat in timpul nostru, ea are o durat de 2.000-3.000 de ani. Pentru civilizaiile extraterestre, acest timp este cu mult mai scurt. El se rezum la principalele evenimente ce au marcat scindarea i la timpul de activitate pe Terra al ingerilor "veghetori" participani direct la misiunile acestei perioade. Aceste perioade sunt:

I. Perioada premergtoare potopului. II. Perioada demarrii P.I.G. actual. Scindarea genetic propriu-zis. III. Perioada prelucrrii patului A.D.N. in Orientul Mijlociu i Apropiat. I. Din prima perioad, principalele informaii provin din Cartea lui Enoh, care ne lmurete in bun parte asupra diferendelor ce au aprut intre ingerii rebeli i conductorii S.D. Cred c in P.I.G. dezvoltat de S.D. anterior potopului, in zona supravegheat de curcubeu, S.D. se afla in faza de mijloc a stadiului 4 al evoluiei genetice artificiale. S.D. recolta predominant sexul masculin. Producia de ingerie (zeie) era redus, acestea folosind in special la obinerea de ovule cu grad inalt de compatibilitate cu marca A.D.N. impus. Fecundaia artificial i implantul uterin practicat femeilor pmantence revigora cele apte serii genetice. In aceast faz, teoretic, ideea de femeie nu era atat de indeprtat ingerilor S.D. Tehnicile de inginerie genetic nu erau i nu sunt perfecte nici chiar in faza actual. Cu cat acestea se perfecioneaz, diferenele intre indivizi dispar i membrii societii arat ca trai la copiator. arja ingerilor ce au precedat potopul era mai puin omogen. Cel puin o parte dintre ingeri beneficiau de acele gene responsabile cu amintirea femeii. De unde s ia femei? Atata timp cat Terra producea C.S. de viitoare zeie, inseamn c deinea un sector de femei compatibile genetic, cu mult asemntoare zeielor. Tehnicile de prelucrare a C.S. recoltat erau inferioare celor din P.I.G. actual. Diferenele somatice intre zeie i femeile precursoare nu erau prea mari. S-l ascultm pe Enoh: 1. Pe cnd copii oamenilor se nmuliser n acele zile, s-a fcut c fiicele lor s-au nscut graioase i frumoase. 2. i atunci, cnd ngerii, copiii Cerurilor, le-au vzut, s-au ndrgostit de ele; i ei i-au spus unii altora: s ne alegem femei din rasa oamenilor i s avem copii cu ele. 7. ...Ei erau n numr de 200 i coborau din Aradis... Enoh ii numete pe toi cei 18 efi ai rebelilor, condui de Samyaza. 10. i ei i-au ales fiecare cte o femeie i s-au apropiat de ele i au convieuit cu ele; i ei le-au nvat vrjitorii, farmece, i nsuirile rdcinilor i arborilor. 11. i aceste femei au zmislit i au nscut uriai. 12. Statura lor era de trei sute de coi. Ei au nghiit tot ce munca oamenilor putea s produc i n-a mai fost chip s fie sturai. (Cartea lui Enoh - VII) In capitolul LXVIII, Enoh reia povestea pe larg i descrie vinoviile fiecruia dintre efii ingerilor "separatiti". Fr s mai reproduc versetele, amintesc i eu principalele capete de acuzare. - i-au invat pe oameni ce inseamn amrciunea i desftarea; - i-au invat s scrie, s foloseasc hartia i cerneala; - i-au invat cum s ocoleasc moartea, cum pot produce platoe, scuturi, sbii; - le-au dezvluit oamenilor "secretele unei false inelepciuni". - conform versetului 10 de mai sus, fitoterapia i alte tiine medicale au fost oferite oamenilor. Enoh mai precizeaz inc o dat c oamenii nu fuseser proiectai pentru

un astfel de program, ci: Ei au fost fcui pentru a fi n curenie i dreptate deopotriv cu ngerii. (Cartea lui Enoh - LXVIII - 14) adic, doar pentru a fi compatibili genetic cu ei. Pentru bunul mers al P.I.G., meninerea acestei populaii la o cot cat mai joas a nivelului tehnic, era o condiie important. "Deteptarea" omului nu a fost in nici un caz pe placul S.D. In privina uriailor de 300 de coi, imi menin prerea c au fost un accident genetic indus de ingerii rebeli i nu copii rezultai din combinarea ingerilor cu pmantencele. Poate c urmaii acestor cupluri au fost uriaii de numai 3-4 metri. Oricum, nu are prea mare importan. V dai seama c, in aceste condiii, "lucrarea Domnului a fost stricat". 4. n vremea aceea s-au ivit pe pmnt uriai, mai cu seam de cnd fiii lui Dumnezeu ncepuser a intra la fiicele oamenilor i acestea ncepuser a le nate fii. Acetia sunt vestiii uriai din vechime. 12. i a cutat Domnul Dumnezeu spre pmnt i iat, era stricat, cci tot trupul se abtuse de la calea sa pe pmnt. (Facerea - 6) Ingerii rebeli au ocupat bazele de pe Terra, in care, de fapt lucrau sau lucraser inainte de sciziune. Interesant este i dialogul purtat intre rebeli i S.D., prin intermediu lui Enoh, care face oficiul de sol al S.D. Nu in ultimul rand, cred c a avut importan cuvantul i susinerea celorlali zei care desfurau programe pe alte continente i care au susinut cauza rebelilor. De unde tiu? Simplu! Vei vedea in paginile urmtoare c toi ceilali zei au rmas in aceeai faz a evoluiei genetice artificiale, de dinainte de potop, cu excepia S.D., care a trecut la un nou standard de puritate genetic (homozigotare), cu eliminarea femeii din viaa social. II. Scindarea genetic propriu-zis. Intre povetile de inceput ale Bibliei, este una care incearc s motiveze alungarea cuplului primordial i a arpelui din rai, din S.S. La prima vedere, este o poveste banal, construit parc special pentru a adormi copiii. Dup ce Domnul ii creeaz in laboratorul de inginerie genetic pe Adam i apoi pe Eva, le interzise s se ating de pomul vieii, adic s-i modifice structura A.D.N., in special cea A.D.N.M.N. In ciuda interdiciei, cei doi, la indemnul arpelui "se vor hrni" din P.V. 6. De aceea (la indemnul arpelui n.a.), femeia socotind c rodul pomului este bun de mncat i plcut ochilor la vedere i vrednic de dorit, pentru c d tiin, a luat din el i a mncat i a dat brbatului su i a mncat i el. 7. Atunci li s-au deschis ochii la amndoi i au cunoscut c sunt goi i au cusut frunze de smochin i i-au fcut acoperminte. 8. Iar cnd au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin rai n rcoarea serii, s-au ascuns Adam i femeia lui de faa Domnului Dumnezeu printre pomii raiului. 9. i a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam i i-a zis: "Adame, unde eti?" 10. Rspuns-a acesta: "Am auzit glasul Tu i m-am temut, cci sunt gol i m-am ascuns." 11. i i-a zis Dumnezeu: "Cine i-a spus c eti gol? Nu cumva ai mncat din pomul din care i-am poruncit s nu mnnci?

12. Zis-a Adam: Femeia care mi-ai dat-o s fie cu mine, aceea mi-a dat din pom i am mncat." 13. i a zis Domnul Dumnezeu ctre femeie: "Pentru ce ai fcut aceasta?" Iar femeia a zis: "arpele m-a amgit i eu am mncat." 14. Zis-a Domnul Dumnezeu ctre arpe: "Pentru c ai fcut aceasta, blestemat s fii ntre toate animalele i ntre toate fiarele cmpului: .a.m.d (Facerea 3) Observaii: Dei am subliniat cate ceva, nu putem inelege prea mult din povestea de mai sus. Singurul lucru concret mi se pare intervenia arpelui, care-i indeamn pe cei doi, Adam i Eva, s se hrneasc din P.V., adic s-i modifice structura A.D.N.M.N. stabil, miglit cu "sudoare" de Domnul. Ce motiv s fi avut arpele s fie nemulumit de structura A.D.N.M.N. a cuplului primordial? Dar cine este arpele? Tot Biblia ne rspunde in ultimul capitol al ei: i a fost aruncat balaurul cel mare, arpele cel de demult, care se cheam diavol i Satana, cel care neal pe toat lumea, aruncat a fost pe pmnt i ngerii lui aruncai cu el. (Apocalipsa 12-9) Versetul de mai sus se refer la aceeai poveste, parc se i potrivete in continuarea celor din Facerea cap.3. Acum tim cine este arpele - Satana, Diavolul, balaurul cel mare, fiara i multe alte denumiri. Ce trebuie s mai tii acum? Tot Apocalipsa ne spune in continuare: 3. i alt semn s-a artat n cer: iat un balaur mare, rou, avnd apte capete i zece coarne i pe capul lui, apte cununi mprteti. 4. Iar coada lui tra a treia parte din stelele cerului i le-a aruncat pe pmnt... (Apocalipsa 12) Am aflat lucruri interesante: Dumnezeu nu este singura fiin superioar in M.N.; Satana, asemenea lui Dumnezeu are "apte cununi imprteti", apte C.S. inlnuite, apte C.S. ce au fost imbogite de-a lungul ultimului P.I.G. de cele apte feluri de rod, acelai rod ca i cel primit de Dumnezeu, rod provenit dintr-o etap anterioar a P.T. Satana avea in subordine a treia parte din stelele cerului nostru. Este enorm! Acest fapt ne orienteaz asupra altui aspect. Lumea lui Satana nu se reduce la cei 200 de ingeri rebeli ai S.D., ci este o uniune de civilizaii extraterestre cu baze pe Terra, ce folosesc unitatea vie numit Satana pentru compatibilizarea C.S. recoltate. Mai degrab, cei 200 de dezertori, prsesc S.D. in momentul in care "fraii" lor pregtesc o nou marc genetic pentru viitorul P.I.G. Oricum ar fi, important este deocamdat c Satana ii doteaz pe Adam i Eva cu gene (frunze de smochin" ce aparineau P.V., care coninea in acel moment "burdufurile vechi" pentru 7 feluri de rod. Cu alte cuvinte, dorea un alt curs al viitorului P.I.G. pe Terra decat cel impus de Dumnezeu. Acesta din urm a impus o evoluie genetic a S.D. i implicit a sa spre 12 feluri de rod, care, intr-un mod sau altul deranja interesele genetice ale "confratelui" su. Vi se pare "cam tras de pr"? Nici eu nu a fi ajuns la o astfel de concluzie, dac nu a fi citit Coranul. Mai tehnic scris, mai la obiect, cap. VII. "Sura zidurilor" din Coran, ne ajut s inelegem diferendul de ordin genetic intre Dumnezeu i Satana. 10. Noi v-am fcut bine, apoi v-am plsmuit, apoi le-am zis ngerilor:

"nchinai-v lui Adam." i ei s-au nchinat, numai diavolul n-a voit s se nchine. Dumnezeu susine c i-a creat pe Adam i Eva cu o formul A.D.N. corespunztoare cerinelor S.D. incat, crede c indeplinete necesitile tuturor ingerilor. Diavolul ins, "nu a vrut s se inchine", nu a fost mulumit de "plsmuirea" lui Adam. 11. El (Dumnezeu) zise: "Ce te-a oprit s te nchini, cnd i-am poruncit?" El zise: Eu sunt mai bun dect el. Pe mine m-ai fcut din foc, iar pe el din tin. In acest semn este confirmat faptul c Satana este o fiin "de foc", tot in M.N. Cine pe cine a fcut, este discutabil. Vom vedea c i Satana ii spune "Intaiul". 12. El (Dumnezeu) zise: "Jos cu tine de aici; s nu te mai ari seme aici; deci iei afar; eti dispreuit!" Nemulumirea lui Satana este motiv de conflict intre cei doi. Un conflict armat intre cele dou fore ar fi fost in acel moment distrugtor pentru intreaga civilizaie. 15. El (Satana) zise: Pentru c m-ai amgit, i voi pndi pe ei de drumul tu cel drept. 16. i m voi repezi asupra lor de dinainte i de dinapoi i din dreapta i din stnga i partea cea mai mare din ei nu o vei afla mulumitoare. Aflm cu stupoare c Satana este cel amgit, cel inelat, astfel incat formula A.D.N. Adam nu corespunde necesitilor genetice ale unei treimi din stelele cerului, conduse de Satana. Nici o problem; Satana declar c are mijloacele necesare s contraatace. Pe principiul "s moar i capra vecinului", el il avertizeaz pe Dumnezeu c recoltele sale vor fi "virusate genetic", cea mai mare parte a lor va fi incompatibil genetic cu standardul A.D.N.M.N. al P.V., lucru care se va i intampla. Mai mult decat atat, recoltele vor fi atacate "i pe stanga, i pe dreapta", din toate prile i voe fi practic imprite intre cei doi. 17. El (Dumnezeu) zise: "Car-te de aici dispreuitule i lepdatule! De-i va urma ie unul din voi s umplu iadul cu voi cu toi. 18. i tu, o, Adam, locuiete mpreun cu femeia ta n rai i mncai de unde voii, ns nu v apropiai de acest pom, cci vei fi nelegiuii !". Apropierea de P.V. ar fi fcut ca Adam i Eva s devin "nelegiuii", la fel ca cei incompatibili genetic cu S.D. rezultai prin hibridare. Aceasta inseamn c cele dou fiine de laborator fuseser proiectate pentru un P.V. nou, cu o alt marc genetic. 19 Dar Satana le-a optit c dorete s le arate ceea ce le-a fost ascuns, adic goliciunea lor i zise: "Domnul vostru nu v-a oprit de la acest pom dect numai ca s fii ngeri sau s fii venici" . Satana dorete s le arate goliciunea - C.S. i P.V. - ascuns i interzis celor doi. 21. i i-a amgit cu un vicleug. i cnd au gustat din pom, li s-a descoperit goliciunea lor i ei au nceput s-i coase asupra lor frunze ale grdinii, iar Domnul lor a strigat ctre ei: "Oare nu v-am oprit de la acest pom i v-am zis c Satana v este duman rsvedit?" Satana le descoper goliciunea, adic ii decorporalizeaz i le introduce in vechiul P.V., unde vor primi frunze - adic gene ("iar frunzele pomului

sunt pentru tmduirea neamurilor") ce aparineau C.S. recoltate din ultimul P.I.G. Aa cum Biblia o declar, orice adaptare genetic la noi condiii este pe cat de necesar, obligatorie chiar, pe atat de dificil de realizat. Foarte probabil, Satana ar fi dorit continuarea unui P.I.G. apropiat genetic de ultimul, care dezvoltase apte feluri de rod, apte tipuri de C.S. ce se gseau atat in el cat i in Dumnezeu. Cei aflai in subordinea lui probabil c nu erau api genetic pentru noile condiii genetice impuse de Dumnezeu. Acesta este i motivul pentru care ingerii fideli ii urmeaz lui Satana in drumul su spre sciziune. Bineineles c in spatele acestor povestiri naive se ascund manevre tehnice performante, un rzboi secret abil, urmat de unul adevrat extrem de dur. "Povestea" din Coran se termin cu un indemn al lui Dumnezeu ctre fiii lui Adam: 26. O, fiii lui Adam, s v amgeasc Satana, precum i-a scos pe prinii notri din rai i a tras de pe ei hainele lor ca s le arate goliciunea lor. (VII Sura zidurilor) Putem inelege c Satana a modificat harta A.D.N.M.N. al lui Adam i al Evei, prin prelucrarea din nou a C.S., dup ce "a tras hainele lor" i i-a scos din rai. Biblia i Coranul ne spun tot timpul c Satana este exilat pe Terra, mai exact in adancul pmantului sau sub pmant. Pan la consideraii militare, reiau versetele biblice care ne descriu evenimentele legate de sciziunea L.I. de S.D. Ele sunt descrise in Apocalipsa cap.12. Scriam c femeia "invemantat cu soarele i luna era sub picioarele ei i pe cap purta cunun din dousprezece stele" este Eva, purttoarea unui C.S. luat din 12 seminii ale lui Israel. Ea este blestemat s nasc in dureri i astfel ne este intrit convingerea c despre Eva II este vorba. Aflm apoi c balaurul: "sttu inaintea femeii, ca ea s nasc pentru ca s inghit copilul, cand il va nate". (4) Din nou apare motivul genetic. Set, produsul de concepie consolidat genetic nu trebuie s se nasc. Modul de derulare al P.I.G. nu era conform dorinelor lui Satana. 5. i a nscut copil de parte brbteasc care avea s pstoreasc toate neamurile cu toiag de fier. i copilul ei a fost rpit la Dumnezeu i la tronul Lui. Dumnezeu reuete s-l protejeze pe Set. Eva va fi escortat de ingeri S.D. la o baz pmantean dotat cu laboratoare necesare derulrii primei faze a P.I.G. 7. i s-a fcut rzboi n cer: Mihail i ngerii lui au pornit rzboi cu balaurul. i se rzboia i balaurul cu ngerii lui. tii deja urmarea; Satana i ai lui sunt aruncai pe ...Terra. Aa s fi fost? Eu nu o iau chiar de bun. Cred c Satana a fost dintotdeauna proiectat pentru acest pmant. Aceast superfiin, produs prin tehnica fabricrii dumnezeilor, nu este dect o copie a structurii iniiale a superfiinei Dumnezeu. Cele dou superfiine au avut o structur identic n tandem, ca o cerin a P.I.G. desfurate pe Terra. Copia lui Dumnezeu era necesar pentru simplul motiv c fabrica de C.S. numit Terra livra dintotdeauna produse finite, adic C.S. recoltate i compatibilizate pe Terra. De aceea, ntregul sistem viu C.D.M. - R.V. - P.V. existent n S.S., avea o copie fidel ntr-una din bazele pmntene

(subpmntene). "Cartea egiptean a morilor", ce-i are originea inainte de potop, a avut darul de a m orienta spre aceste idei, ea descriind foarte bine copia lui Osiris - zeul ceresc, existent in Lumea Inferioar. Cred c fabrica de C.S. satisfcea in acel moment, ca i acum, necesitile de existen i de evoluie genetic ale mai multor supercivilizaii, toate avand la baz aceeai structur A.D.N.M.N. III. Perioada prelucrrii patului A.D.N. n Orientul Mijlociu i Apropiat. Potopul a fost un cataclism indus, dorit de toi zeii. Miturile au conservat explicaia necesitii dezastrului: reinstaurarea dreptii pierdute a omului. Aa cum Noe este salvat de ctre S.D. din furia potopului, L.I. il salveaz pe Utnapitim i probabil pe muli ali germeni selecionai genetic, pentru demararea urmtorului P.I.G. S.D. rmane in conflict deschis cu ceilali zei, in special cu cei care coordoneaz arealul curcubeului. In urma sciziunii, imperiul intr intr-o nou er plin de conflicte armate. Supercivilizaiile incep s-i dispute teritoriile, s-i saboteze reciproc programele. 12. Pentru aceasta bucurai-v ceruri i cei ce locuii n ele. Vai vou, pmntule i mare fiindc diavolul a cobort la voi, avnd mnie mare. cci tie c timpul lui e scurt. Ca i Dumnezeu, Satana tie modalitatea de derulare a P.T., tie c va urma momentul apocaliptic ce ar putea distruge chiar i L.I. El are ins mijloacele tehnice, aceleai cu cele ale S.D., de a prospecta viitorul prin D.T. i mai ales de a pregti bazele sale pentru viitorul atac. 13. Iar cnd a vzut balaurul c a fost aruncat pe pmnt, a prigonit pe femeia care nscuse pruncul. (Apocalipsa 12) Iar pe ngerii care nu i-au pzit vrednicia, ei au prsit locaul lor. (Domnul) i-a pus la pstrare sub ntuneric, n lanuri venice, spre judecata zilei celei mari (Iuda 1-6) In ciuda unui areal strategic al fostului imperiu, Satana nu are fora de a mai lupta cu S.D., care deine, se pare, o tehnic superioar. Cu timpul ins, Satana i ingerii lui sunt cei mai avantajai in noua situaie, deoarece ii cultiv C.S. in propria cas; mai mult de cat atat pot s coordoneze alte programe necesare existenei i evoluiei speciilor galatice aliate. In perioada urtoare L.I. ii consolideaz poziiile militare in sistemul solar, continu amenajarea spaiului intraterestru, sporete infrastructura, cile de comunicaie intre diversele baze subpmantene, ii produce noi ingeri i mijloace tehnice. S.D. se afl intr-o situaie din ce in ce mai dificil, prezena ingerilor ei pe Terra devine din ce in ce mai periclitat, aproapr fiecare nou apariie se soldeaz cu un rzboi spaial, pe orbit sau pe cerul Terrei, astfel incat, ultimul program in a crui coad ne aflm, se desfoar pentru S.D. cu mare dificultate. Analiza altor texte vechi originale ce provin din Orientul Apropiat i Mijlociu i anume: texte feniciene, hitite, asiriene, babiloniene, aramaice, egiptene, etc., m-a condus spre ideea unitii programului de inginerie genetic practicat de zei n aceast zon. Voi argumenta mai tarziu, in aceast carte, ideea c satelitul S.D., denumit in Biblie "curcubeu", are capacitatea de-a observa permanent strict un spaiu geografic centrat de Ierusalim, ce are o raz de aproximativ 1500 de kilometri. Logica este i de aceast dat deplin. Cred c in momentul instalrii "curcubeului",

civilizaia extraterestr din care s-au scindat mai tarziu, dup potop, S.D. i L.I., deinea un teritoriu cuprins intre Grecia - la vest; Dacia - la nord; Persia - la est i Egiptul de Jos, Nubia - la sud. Cred c ne este dificil s apreciem dac exceptand evreii, restul populaiilor din teritoriul "curcubeului" fac parte dintr-un program unic cu mai multe nuclee sau dac aceste nuclee numite Grecia, Dacia, Fenicia, Egiptul, Imperiul Hitit, Mesopotamia, sunt la randul lor programe distincte. Ambele variante beneficiaz de argumente solide, pe care le vei putea desprinde din paragrafele urmtoare. Textele vechi imi dau impresia unei perioade de oarecare linite aparent, "de tratat de neagresiune" intre S.D. i L.I., ce se deruleaz dup potop, in perioada prelucrrii patului A.D.N. Mai mult decat atat, cred c dei fiecare i-a trasat graniele programului, aceste programe s-au intreptruns, au fcut schimburi de gene valoroase. Spre exemplu, Avraam i "fraii" si (obinui prin tehnica implantului uterin) cltoresc i se stabilesc temporar intr-o zon extins ce cuprinde Egiptul Canaanul, Siria, Mesopotamia, avand pe aceste meleaguri fii i fiice cu fiicele oamenilor, in afara celor rezultai in urma mariajului controlat. Intreaga zon vizualizat de curcubeu ajunge la un grad de puritate genetic ce permite recoltri din partea L.I., dar cred c nu i din partea S.D. Acest moment este cel dinaintea crerii poporului evreu, moment situat inaintea proiectrii celor doisprezece "fii" ai lui Iacov (Israel) , care aveau s reprezinte capetele de serie ale celor dousprezece seminii ale lui Israel. Pn atunci ntreaga lume semit a beneficiat de o prelucrare genetic uniform. Dup aceast perioad, S.D. trece la saltul de puritate genetic a propriei culturi prin crearea germenilor poporului evreu, pe care-l transfer la adpost in Egipt. Atunci cand am disecat P.I.G. desfurat de S.D., fceam observaia c in timpul staionrii evreilor in Egipt, spaiul vechiului Canaan a fost intens prelucrat genetic. De ctre cine? Acum imi pare mai logic s afirm c de lucrul acesta s-au ocupat ingerii L.I. Vei vedea in paginile urmtoare cat de mult au intrat zeii L.I. in contiina popoarelor semite (descendente din Sem - fiul lui Noe). Dup aproximativ 350 de ani S.D. ii scoate poporul din Egipt (voit sau obligat). Dei evreii aveau promis Canaanul, ei sunt condui mai intai in Deertul Sinai. Motivele acestui transfer descrise in capitolele de mai sus rman valabile, dar alturi de ele mai "vd" inc unul: spaiul vechiului Canaan era ocupat de populaii semite prelucrate genetic de L.I. Dup momentul Iacov, evoluia genetic se scindeaz i probabil, printr-un pact semnat intre diversele fraciuni umanoide, locuitorii S.S. vor beneficia de exploatarea culturilor de C.S. umane strict intr-un teritoriu din ce in ce mai restrans, care in final se va confunda cu spaiul geografic al vechiului Israel. Restul zonei Orientului Mijlociu i Apropiat rmane sub controlul i exploatarea L.I. ce-l are drept marc genetic standard pe Satana. Ingerii acestei lumi aveau s dezvolte un P.I.G. in apte serii genetice, mai apropiat de marca genetic a ciclului uman anterior potopului. Trebuie s inem cont c toate P.I.G. derulate pe Terra se desfoar simultan. Intr-un spaiu totui, atat de restrans, cred c nu greesc prea mult dac afirm c perioadele de specializare, difereniere genetic, a diverselor serii genetice, se suprapun. In timp ce evreii erau

difereniai in dousprezece seminii, in Egipt, restul seminiilor erau difereniai in cele apte feluri de rod, necesare L.I. Consolidat in deert, poporul evreu a ocupat dup 40 de ani Canaanul, spre disperarea altor semii. Adevratul conflict dintre cele dou supercivilizaii a demarat in perioada de recolt a programelor cand fiecare s-a strduit s limiteze recolta celuilalt. Satana s-a inut de cuvant i a fcut ca cea mai mare parte din recolt "s nu fie mulumitoare". Mai mult decat atat, cu timpul, teritorii care aparinuser prin tratat S.D. sunt pierdute in favoarea L.I. S.D. dup scindare Istoria acestei perioade reiese din unele pilde din Biblie. Una dintre ele, pilda lucrtorilor la vie a lui Iisus este deja parial discutat... S.D. iniiaz insulele A.D.N. compatibile cu ingerii S.D., las lucrtori, iar S.S. ii vede de drum prin Galaxie. S.D. ii trimite ingerii curieri "cu sufertaul" s ridice C.S. recoltate, dar ... surpriz... vor fi alungai de ingerii lucrtori care, fie aparin L.I. printr-un contract ce face parte din tratatul de pace, fie trec de partea L.I. reprezentandu-i acum interesele. Scenariul se repet; trimiii Domnului nu mai sunt alungai, ci primii de data aceasta cu ospitalitatea... armelor. Conflictul degenereaz intr-un rzboi ce va avea loc in oricare punct al sistemului solar i al Terrei. Pilda prezent in toate cele patru evanghelii prezint decizia S.D. de a distruge acest program incontrolabil. Moartea lui Iisus, care de fapt, vine s activeze curcubeul este invocat ca un motiv pentru distrugerea L.I. De fapt, programul incontrolabil trebuie inlocuit cu altul, dup ce actuala civilizaie Terra va fi tears, iar fora L.I. va slbi. Aceeai pild, scris in ali termeni, este prezentat de Iezechiel in cap.17: "pilda vulturului i a cedrului" cu aproximativ 500 de ani inainte de Iisus. 3... Aa griete Domnul Dumnezeu: Un vultur mare cu aripi mari, cu pene lungi, pufos i pestri a zburat n Liban i a frnt vrful unui cedru. 4. A rupt pe cel mai sus dintre lstarii lui cei tineri i i-a dus n ara Canaanului i l-a pus ntr-o cetate de negustori. Vulturul cel mare cu aripi mari, cu pene lungi, pufos i pestri este Dumnezeu - S.D. El va lua din Libanul ceresc, din S.S., un lstar tanr pe Adam i va iniia un P.I.G. in Israelul pmantean - in jurul Ierusalimului, construind o insul A.D.N. cu compatibilitate crescut cu ingerii S.D. 5. A luat apoi pe unul dintre lstarii cedrului i l-a pus ntr-un pmnt roditor, l-a sdit lng o ap mare, ca pe o salcie. 6. i lstarul a crescut i s-a fcut un butuc de vi ntins, dar nu nalt, ale crui ramuri se ntorceau spre vultur, iar rdcinile i erau sub el; el s-a fcut vi, a dat lstari i a fcut coarde. Arealul programului s-a extins, poporul evreu a fost format, inmulit i au inceput primele recolte - "ramurile se intorceau spre vultur". Totul era O.K., dar: 7. i a mai fost un alt vultur cu aripi mari i pufos. i iat acest butuc de vi s-a ntins spre el cu rdcinile i cu coardele sale, ca s-l ude acela mai mult dect era udat n locul n care fusese sdit. 8. El era sdit ntr-o rn bun, la nite ape mari, nct i putea ntinde viele ca s aduc rod i s ajung un minunat butuc de vie.

Cultura S.D. reuise foarte bine: era excelent, numai c la osp s-a ivit un personaj nepoftit: Satana - un alt vultur mare i pufos i L.I. Ei practic au preluat cultura i au exploatat-o, chiar mai mult decat S.D., dup o ajustare genetic minim deductibil din orientarea rdcinilor culturii spre al doilea vultur. 9. Spune dar: Aa griete Domnul Dumnezeu: Spori-va el oare (butucul)? Nu cumva i se vor smulge rdcinile i i se vor rupe viele, nct s se usuce? Toi lstarii tineri, care au crescut din rdcinile lui nu cu putere mare, nici cu oameni muli. 10. Iat, dei a fost sdit, i va merge oare, bine? Oare nu se va usca ndat ce se va atinge de el vntul de rsrit? Se va usca muuroiul pe care a fost sdit." (Iezechiel - 17) Urmarea imposibilitii de control al P.I.G. V, de pierdere a recoltelor in favoarea L.I., S.D. declaneaz aciunea de distrugere a celui de-al cincilea program. Rdcinile vor fi smulse cu prea mult putere, adic distrugerea vieii nu va fi total, ci suficient, astfel incat, dup un timp, s fie posibil un alt program. Ciclul se va relua. In mod asemntor se pot dezlega multe dintre pildele Bibliei. Dup cum vedei, nu este nici o filozofie, cheia A.D.N., cheia P.I.G., cheia conflictului S.D.- L.I., pot deschide orice poart biblic. O istorioar asemntoare, ce are in spate conflictul S.D. - L.I., este mitul asiro-babilonian al lui Etana. Zeul Soare ama aduce "vulturul" i "arpele" pe Pmant. Ei jur zeului c vor tri in pace, indestulandu-se cu hrana pmantului dar, in cele din urm, vulturul se hrnete cu puii arpelui, conflictul fiind astfel deschis. Pilda este interesant i incomplet. Nu insist asupra ei; o putei gsi in volumul "Gandirea asirobabilonian in texte", scris de Athanase Negoi, Editura tiinific, 1975. Inchei ciclul decodrii de pilde cu una ce-i aparine lui Iisus, pild ce conine practic tot P.T.: 2. mpria cerurilor asemnatu-s-a omului mprat care a fcut nunt fiului su. Reamintesc, in Biblie impratul este Dumnezeu; mirele este Mielul, mireasa este S.S., nuntaii sunt C.S. recoltate. 3. i a trimis pe slugile sale ca s cheme pe cei poftii la nunt, dar ei n-au voit s vin. Normal, cine ar dori un astfel de eveniment? 4. Iari a trimis alte slugi, zicnd: Spunei celor chemai: Iat, am pregtit ospul meu; juncii mei i cele ngrate s-au njunghiat i toate sunt gata. Venii la nunt. 5. Dar ei, fr s in seama, s-au dus: unul la arina sa, altul la negutoria lui. 6. Iar ceilali, punnd mna pe slugile lui, le-au batjocorit i le-au ucis. "Ceilali" sunt L.I. care s-au rzboit cu ingerii S.D. sosii s ridice recoltele, pe toate meridianele globului. 7. i auzind mpratul aceasta s-a umplut de mnie i trimind otile sale, a nimicit pe ucigaii aceia i cetii lor le-a dat foc. Fr a mai putea controla P.T., Dumnezeu ia hotrarea "umplut de

manie" de a distruge Terra i L.I. Otile sale distrug viaa planetei. Urmeaz... nunta. 8. Apoi a zis ctre slugile sale: Nunta este gata dar cei poftii n-au fost vrednici. Cercetarea genetic postapocaliptic va demonstra c cei mai muli nu vor avea compatibilitate A.D.N.M.N. cu standardul genetic al P.V. - "nu vor fi vrednici" i astfel se adeverete a doua oar ceea ce Satana avertiza in urm cu 7.500 de ani - "partea cea mai mare din ei nu o vei afla mulumitoare". 9. Mergei deci la rspntiile drumurilor i pe ci vei gsi, chemai-i la nunt. 10. i ieind slugile acelea la drumuri, au adunat pe toi ci au gsit, i ri i buni i s-a umplut casa nunii cu oaspei. S.D. va aduna postapocaliptic toate C.S. compatibile sau incompatibile i va practica triajul: 11. Iar intrnd mpratul ca s primeasc pe oaspei, a vzut acolo un om care nu era mbrcat n haine de nunt (Satana n.a.) 12. i i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fr hain de nunt? El ns, a tcut. 13. Atunci mpratul a zis slugilor: Legai-l de picioare i de mini i aruncai-l n ntunericul cel mai din afar. Acolo va fi plngerea i scrnirea dinilor. 14. Cci muli sunt chemai, dar puini alei. (Matei - 22) Nu mai e nevoie de comentariu. Observai din nou capacitatea de sintez a intregului program - P.I.G. - rzboi S.D. - L.I. - apocalipsa - triaj, in doar cateva versete, intr-o pild acum, atat de simpl. Dup cum vedei toate aceste pilde menioneaz conflicte intre S.D. i L.I. ce au avut loc in perioada de exploatare a P.I.G. - segmentul temporal de recolt. Conflictul de interese la inceput, a degenerat in rzboi, astfel incat, nu dup mult timp, a avut loc o partajare prin for a insulelor A.D.N., a programelor ce vizau cultivarea i recoltarea de C.S. Cu timpul, L.I. devenind mai puternic in sistemul nostru solar, nu a mai permis accesul S.D. Aceste idei le desprind din scrierile vechi i miturile diverselor popoare, ce menioneaz rzboaie spaiale. In Biblie, primul conflict intre S.D. i L.I. este menionat de Daniel, acum mai mult de 2.500 de ani, mai exact in anul al treilea al domniei lui Cirus al Persiei (556-539 i.e.n.). Daniel, aflat in robie in Babilon, primete "vizita" ingerului. El ii adaug lui Daniel alte informaii privind sfaritul programului. Ingerul ii explic graba: 13. i ngerul pzitor al Persiei mi-a stat mpotriv douzeci i una de zile, dar iat c Mihail, cel dinti dintre ngerii pzitori, a venit n ajutorul meu i l-am lsat acolo la ngerul pzitor al regelui Perilor. 14. i am venit s-i fac cunoscut ce se va ntmpla poporului tu la sfritul zilelor; c mai este o vedenie pentru zilele cele din urm. 20... Acum m voi ntoarce s fac rzboi cu ngerul pzitor al Persiei i cnd Eu m voi duce, iat c ngerul pzitor al Greciei va veni. 21. i voi vesti ie ceea ce este scris n cartea adevrului. Nimeni nu poate s m ajute mai bine la aceasta dect Mihail, ngerul nostru pzitor.

Observaii: 1. Este descris o lupt intre S.D. i L.I. pentru controlul diverselor programe din zon; 2. In acel moment S.D. deinea singur programul Grecia, programul Israel, programul Asiria - Babilonia (loc unde era situat Daniel); 3. Lupta se ddea foarte aproape de acest spaiu geografic, in Persia actualul Iran fie pentru pstrarea in continuare a programului Persia, fie pentru redobandirea lui; 4. Denumirea de inger pzitor se refer la inger coordonator de program; 5. Ingerul coordonator - pzitor ef - al intregului P.T. era Mihail, iar baza sa era situat in Grecia, foarte probabil pe muntele Olimp; 6. Existena acestor programe pentru care se ddea o lupt armat presupune c i ele deineau populaii compatibile A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. sau L.I., deci recoltabile. 7. S.D., ce pierduse anterior multe dintre programele sale, se lupt pentru pstrarea ultimului areal geografic sigur. Ii d seama c aceast redut nu va putea rezista prea mult. De aceea, incepe s se gandeasc la final. Realizeaz primele D.T. - primele profeii reale privind sfaritul veacurilor i inser lui Daniel. Acum 2.500 de ani incepe practic marea retragere, abandonul P.T. S.D. gandete momentul apocaliptic. Ingerul responsabil cu implantul de informaie ne spune c pentru informaii suplimentare privind "zilele cele din urm" nu va mai face inc un drum pe Terra, ci "ii va vesti", ii va transmite informaii rezultate prin D.T. ingerului Mihail - coordonator al P.T., care-l va ajuta la inserarea imaginilor complexe in memoria lui Daniel. Probabil c locul favorabil D.T. este S.S. Cu aproximativ 150 de ani inainte de anul 0, laul se strange i mai mult in jurul lui Mihail. Probabil c singurul program S.D. viabil era cel din Israel. In Cartea a II-a Macabeilor - cap.5 este descris un rzboi pe cerul Ierusalimului! Capitolul se numete: "Minunata artare a ostailor care s-au vzut rzboindu-se in vzduh peste Ierusalim timp de patruzeci de zile"... 2. i s-a ntmplat c n timp de patruzeci de zile s-a vzut peste toat cetatea din vzduh, alergnd, clrei cu haine aurite mbrcai i cu sulie ca i ostaii cei narmai. 3. i cete de clrei rnduite i btndu-se unii cu alii i nvliri de amndou prile i vlmag de paveze i mulime de sulii i sbii scoase i aruncri de sgei i strluciri de podoab de aur i de tot felul de platoe. (II Macabei 5) Acest rzboi dur nu este ultima intalnire intre S.D. i L.I. descris de Biblie. Intre rzboiul de aprare a ultimei redute i ultima demonstraie de for a S.D. trec circa 150 de ani, adic exact un dus-intors S.S. - Terra conform D.T. ce in de teleportri. Ultimul act al S.D. cuprinde filmul Iisus. Misiunea complex a lui Iisus conine la inceputul ei i o solie la Satana; cei doi nu s-au ineles, nu au ajuns la nici un compromis. In mod sigur Iisus a ameninat L.I. cu distrugerea P.T., foarte posibil avand "videocaseta" momentului apocaliptic in buzunar. O inelegere cu Satana ar fi dus la o schimbare de

regie i chiar un program general. Ateptm cu interes argumentele L.I. pentru care au incheiat un pact cu S.D. Capitolul 4 din Matei se numete: "Iisus este ispitit de diavolul. Inceputurile propovduirii Lui" etc. 1. Atunci Iisus a fost dus de Duhul n pustiu, ca s fie ispitit de ctre diavolul. 7. Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte nalt i I-a artat toate mpriile lumii i slava lor (probabil pe un ecran n.a.) Acum tii bine unde se afl muntele foarte inalt; v dai seama ce fel de propunere primete Iisus: trdarea lui Dumnezeu i a S.D. 9. i i-a zis Lui: Acestea toate i le voi da ie, dac vei cdea naintea mea i te vei nchina mie. 10. Atunci Iisus i-a zis: Piei satano, cci scris este: Domnului Dumnezeului tu s te nchini i Lui singur s-i slujeti." 11. Atunci l-a lsat diavolul i iat ngerii, venind la El, i slujeau. (Matei 4) Ce sens a avut vizita lui Iisus "in pustie", in teritoriul L.I.? Cred c in spatele versetelor se ascund negocieri serioase care au euat. In spaiul vechii Palestine S.D. ii abandona in acel moment programul, in timp ce L.I. se pregtea s-l preia. P.I.G. n Orientul Mijlociu i Apropiat Programul din Mesopotamia (Sumer, Asiria, Babilonia) Intre scrierile antice, un loc aparte il au tbliele de lut din Mesopotamia, in special cele sumeriene. Istoria zbuciumat a zonei a fcut ca tbliele s fie astzi atat de imprtiate in marile muzee ale lumii, incat, uneori, un poem poate fi parial reconstituit numai prin examinarea tblielor dispersate pe mai multe meridiane. Descifrarea tblielor devine astfel, probabil cea mai dificil intre tiinele ce-i propun decodarea scrierilor vechi. Dificultatea provine i dintr-o lips de coeren in catalogarea i in incadrarea temporal a evenimentelor descrise de tblie. Totui analogia cu alte texte, unitatea de expresie, descrierea aceluiai program, faciliteaz inelegerea textelor inscrise pe tblie. Cu aceste consideraii preliminare, trec acum la o scurt analiz a textelor asiro-babiloniene mai importante. Cosmogonia sumerian, extrem de bogat, conine poemul "Enuma Eli", adic, "Epopeea creaiei lumii". Este unul dintre puinele documente vechi care menioneaz filiaia zeilor din momentul descoperirii tehnicilor de terapie genetic, pan in momentul apariiei documentului. P.I.G. sumerian este astfel bine incadrat in timpul galactic. Spre deosebire de Biblie, unde Dumnezeu este atotputernic, singurul creator, unicul venerat, sumerienii ne prezint crile de vizit ale tuturor zeilor importani, implicai in P.I.G. sumerian. 1. Cnd sus, cerul nu fusese nc numit 2. Iar jos, Pmntul nc nu purta nume, 3. Cnd nu exista dect Apsu primordialul, nsctorul lor, 4. Mummu i Tiamat, cea care le-a dat natere la toi; 7. Cnd nici unul dintre zei nu fusese adus ntru fiin, Adic, nu fuseser inventate tehnicile de terapie genetic de tipul celor ce au permis saltul evolutiv al fiinelor extraterestre. 8. Cnd ei nc nu fuseser pe numele lor chemai i destinele lor

nc nu fuseser fixate, Nici fizica i nici celelalte tiine asociate, ce ar fi permis pe lang evoluie genetic condus, furt de tehnic din viitor, distorsiuni temporale, cunoaterea destinului, nu erau inc dezvoltate. 9. n acest timp fur creai zeii nuntrul lor. 10. Lahmu i Lahamu au fost formai, au cptat nuume. Tehnicile moderne amintite mai sus au inceput s dea roade. Au fost creai primii zei. 11. Chiar mei nainte ca ei s fi crescut i s devin mari, 12. Anar i Kiar fur creai, depind pe alii, 13. Ei au trit zile multe, au adugat la ani; 14. Anu fu succesorul lor, rivalul prinilor si; 15. Da, primul nscut al lui Anar, Amu, fu egalul lui. 16. i Anu l-a nscut pe Nudimmud dup chipul su. 17. Nudimmud, stpnul prinilor si, era el, 18. De o vast nelepciune, nelegere, putere i trie, 19. Mult mai puternic dect bunicul su Anar 20. Nu avea nici un rival printre zei, fraii lui. In "Lcaul ceresc al zeilor", Anu are un tron asemntor cu cel al lui Dumnezeu: Enli intr n camera tronului lui Anu (Dumnezeu n.a.) i pune tiara i n partea dreapt se aez, Lng tronul zeiesc al lui Anu. [23] Dup cum observai, odat inceput procesul de ameliorare al geneticii umanoide, cursul schimbrilor este foarte rapid, raportat la timpul galactic, i se desfoar in multiple planuri. Evoluia genetic impus "nate" formule A.D.N. din ce in ce mai simple i mai eficiente. Fiecare zeu "nou nscut" ii depete "prinii" in aptitudini, inteligen, perfeciune. Evoluia genetic condus de computere sofisticate a dat natere la zeci, poate sute de formule A.D.N. imbuntite, care au reprezentat tot atatea supercivilizaii aflate in diverse grade de "rudenie", greu de precizat chiar de ele insele. Demn este de reinut c cei mai tineri zei ii depesc mereu "prinii" i ali ascendeni genetici. In sfarit, ajungem la zeul sumerienilor, numit Marduk. 79. n camera soartei, n locuina destinelor, 80. A fost nscut cel mai nelept i mai capabil dintre zei. 81. n inima lui Apsu a fost Marduk creat, 82. n inima lui Apsu s-a nscut Marduk; 83. Cel care l-a nscut pe el a fost Ea, tatl lui; 84. Cea care l-a nscut pe el a fost Damkina, mama sa. 91. (Ea) L-a druit cu perfeciune i i-a druit o dubl divinitate, 92. Cu mult era deasupra lor cu mult i depea; 93. Desvrite erau membrele sale, mai presus de orice nchipuire, 94. Deasupra nelegerii umane greu de priceput. 95. Patru erau ochii si, patru urechile sale; 96. Cnd i mic buzele, foc scnteiaz, 97. Largi erau toate cele patru organe de auzit 98. i ochii, n acelai numr, vedea orice lucru. 99. Seme era ntre zei, depitoare statura lui

100. Membrele sale erau uriae, nalt peste msur. 102. Fiul zeului Soare, zeul Soare al zeilor 103. nconjurat cu nimbul a zece zei, era puternic peste msur; 104. Fiindc ale lor impuntoare strluciri fuseser ngrmdite peste el. Astfel, dubla divinitate numit Marduk, a fost contopit cu alte zece C.S.; superfiina Marduk avea practic dousprezece C.S. Ceilali zei mai in varst l-au ales pe Marduk drept "hotrator al destinului". Aici povestea se complic. "Maica Hubur, numit Tiamat, "cea care creeaz totul", deintoarea unei mrci A.D.N. mai vechi, se impotrivete hotrarii zeilor tineri. Reuete s coalizeze pe toi zeii btrni in numr de unsprezece, impotriva lui Marduk. Il numete ef pe zeul Kingu. pe care dorete s-l impun ca zeitate suprem. In cealalt tabr, "copilul" Marduk - noua marc genetic impus de zeii mai tineri, este susinut de "prinii" - creatorilor si. Este recunoscut drept zeu suprem, cel puin egal cu Anu; 1. Ei i-au ridicat lui un turn princiar, 2. n faa prinilor, el s-a aezat prezidnd: 3. "Tu eti cel mai onorat dintre marii zei, 4. Hotrrea ta s n-aib egal, porunca ta ca a lui Anu. 5. Marduk, tu eti cel mai onorat dintre zeii cei mari. 6. Hotrrea ta este necontestat, cuvntul tu este Anu. 8. nlarea i coborrea cuiva vor fi n mna ta. 29. (Prinii) i druir un sceptru, un tron i un vemnt regal. Inzestrat cu teribila arm "abubu" i cu "plasa" primit in dar de la zeul Anu - "tatl su", Marduk reuete s inving armatele adunate de Tiamat i chiar o ucide pe trufaa zei. 135. Stpnul se opri s se uite la corpul ei mort, 136. Cum s mpart monstrul i s fac din el unelte. 137. Ca pe o scoic el o mpri n dou: 138. Jumtate o ridic n sus, formnd plafonul cerului; 139. Trase n jos zvorul i puse gardieni. 141. El strbtu cerul i examin locurile. 142. El fix cartierul lui Apsu, locuina lui Nudiimmud. 143. Stpnul msur dimensiunile lui Apsu. 144. Stabili Earra, locuina cea mare asemenea lui; 145. Marea locuin Earra, ce el o fcu n cer; 146. Aici s-i ia locul Anu, Enlil i Ea. (Enuma Eli - Epopeea creaiei lumii - Tblia a IV-a) Cu o metafor mai ciudat, "Enuma Eli" ne explic cum zeii invingtori construiesc pe ruinele unui vechi imperiu, staia subpmantean pzit de gardieni i principala staie situat "in cer", numit Eara. Spaiul gol situat intre scoara pmantului i Marea primordial, aflat dedesupt, origine a "izvoarelor adancului" era denumit de ctre sumerieni prin cuvantul Kur. Reprezentarea grafic sumerian a spaiului subpmantean este semnificativ: Urmeaz construirea altor baze galactice. 1. El a construit staiuni pentru zeii mari,

2. Fixnd asemnrile astrale drept constelaiuni. 12. El fcu luna s lumineze, noaptea ncredinndu-i-o. (Enuma Eli - Epopeea creaiei lumii - Tblia a V-a) Zeii Mesopotamiei confirm aceeai origine cu ceilali zei ai Terrei. Vin de peste tot din jurul nostru; cerul este mare, cu multe stele; la fel de multe sunt bazele zeilor. 13. Judectorul adevrului, tatl celor fr prini, 14. ama, (Zeul Soare - n.a.) s-a ndreptat ctre camera lui. 15. O, voi, cei mari, zeii nopii, 19. O, Pleiadelor, Orionul i Dragonul, 20. O, Ursa Mare, apul i Taurul, (Invocare ctre zeii nopii) In sfarit, dup ce toate acestea au fost pregtite, Marduk se hotrte s-l fac pe om. Dac in Biblie omul este fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu, in Enuma Eli omul este fcut "din sangele zeului Kingu", adic din material genetic mai puin performant comparativ cu propria marc genetic, dar superior omenirii deja existente pe Terra, cu care urma s se combine. Acest fapt este de ineles i absolut logic. Oricum, materialul genetic tip Kingu era la randul lui "dup asemnarea lui Marduk", cei doi zei fiind "inrudii" genetic. 1. Cnd Marduk a auzit cuvntul zeilor, 2. Inima lui a voit s creeze ceva plin de miestrie. 5. "Snge vreau s se adune, s ia fiin oasele, 6. Voiesc s-l fac pe lullu, "om" s fie numele lui. 7. Da, vreau s-l creez pe lullu, pe om. 33. Din sngele lui (al zeului Kingu) au fcut pe om. 35. Dup ce Ea, neleptul zeilor a creat omenirea 36. i a pus asupra ei servirea la zei 37. Lucrarea aceasta a fost de neneles, 38. Dar ca un plan minunat al lui Marduk l-a executat Nudimmud. 39. Marduk, regele, a mprit 40. Pe toi Anunnaki sus i jos. 42. Trei sute i-a aezat n cer ca un fel de gard; 43. n acelai fel, drumurile pmntului el le stabili. 44. n cer i pe pmnt ase sute astfel el i aez. (Enuma Eli - Epopeea creaiei lumii Tblia a VI-a) Alte tblie de lut sumeriene descriu mai plastic actul creaiei. Zeul Enki comand "mamei tuturor zeilor", zeiei Nammu i "zeilor buni i mrei modelatori" un nou tipar umanoid: "ntiprete-i chipul (?) zeilor, Plmdete-i inima (C.S. - n.a.) din lutul care este la suprafaa Strfundurilor, Bunii i mreii modelatori vor ngroa acest lut. Ninmah va munci naintea ta, ... n timp ce tu i vei face tiparul. O, mam, hotrte soarta noului nscut, Ninmah i va ntipri chipul (?) zeilor: Este omul..." [24] Semnul intrebrii aparine traductorului i semnific imperfeciunea

traducerii. Prin analogie cu semnificaia versetelor Bibliei i ale Crii egiptene a morilor, "chipul (?)" , "inima", se refer, de fapt, la C.S.... Ne intoarcem la "Enuma Eli". Urmeaz prezentarea edificiilor construite de zei in Sumer. De departe, cel mai important este templul lui Marduk, construit in Lumea Inferioar, dup modelul templului ceresc al lui Anu. Astfel, Marduk devine o copie "avansat" a lui Anu, transferat pe Terra, folosit, vei vedea, in controlul i ajustarea genetic a C.S. recoltate in Sumer. Beneficiem de o sintez a informaiilor privind superfiina Marduk, in poemul "Invocare ctre Marduk". 1. Eu laud numele tu, Marduk, puternicul zeilor, prinul cerului i al pmntului, 2. Cel ce a fost creat desvrit, singur este prea nalt. 3. Tu pori coroana lui Anu, Enlil i Ea, stpnia i mpria 4. Tu eti dasclul a toat nelepciunea, desvrit n putere! 5. Prin desvrit, stpn mre, care, atotputernic. 9. Tu eti prea puternic ntre zei. Cci frumos te-a plsmuit Nusimmud .. 34. nalt de statur, Marduk, soare strlucitor, tor luminoas, care la rsritul tu 35. Necurenia o faci curat, ntunericul l arunci. 10. "Judector al pmntului", e numele tu mre. "Stpnul marilor zei". (Invocare ctre Marduk) Asemenea altor zei, fiine vii in M.N., Marduk: - este deopotriv "prin al cerului i al pmantului; - este o creaie a altor zei in M.P., fiind "plsmuit" de zeul Nusimmud; - are o structur identic cu cea a zeilor cereti Ea, Enlil iAnu; - este in M.N., aspectul general fiind "strlucitor ca o tor"; - este unitate de control i corecie a C.S. recoltate; - "necurenia o face curat". Literatura asiro-babilonian conine mai multe mituri referitoare la potop. Epopeea lui Ghilgame i Epopeea lui Atrahasis, scrise in mai multe variante, ne ofer o imagine asupra evenimentelor potopului. Epopeea lui Atrahasis, mai puin cunoscut, a putut fi reconstituit parial, prin unirea fragmentelor conservate, ce fac parte din versiuni diferite (asiriene, babiloniene), scrise pe o perioad ce depete o mie de ani. Fragmentele ce urmeaz provin din versiunea babilonian veche, din care s-a pstrat numai o mic poriune, tradus in romanete de ilustrul semitolog Constantin Daniel. Mai intai, zeii ii motiveaz viitoarea intervenie in for asupra Terrei: Pmntul s-a mrit, poporul a sporit,... Enlil auzea zgomotul lor i a zis ctre zeii cei mari: "Apstor a mai devenit zgomotul omenirii. Prin iptul lor ei nimicesc somnul. S fie tiat curmalul pentru popor, n pntecele lor s fie puine verdeurile. (Atrahasis - fragmentul A - coloana I) Halal motiv pentru a distruge omenirea! Vei vedea ins, c adevratul motiv nu era zgomotul produs de omenire, ci "verdeurile" din pantecele ei. Odat luat decizia de distrugere, zeii trimit pe rand seceta, apoi

potopul, apoi diverse "plgi" (ciuma, frigurile, cldurile, ameelile, durerile). In faa potopului zeii il salveaz pe "ineleptul" Atrahasis, intr-o corabie, special construit dup planurile zeilor, numit "Pstrtoarea vieii". Impreun cu el sunt salvai familia, rudele, caiva meteugari i diverse animale. In final, obiectivul acestui dezastru complex este realizat. 51. Pntecele s fie legat, s nu mai nasc vlstare! 52. S-a tiat smochinul poporului, 53. n pntecele lor, zarzavaturile au fost puine. 55. Pmntul nu i-a mai dat roadele lui. 56. A secat pieptul Nisabei ... 57. Iar cmpia cea mare a produs praf de sare. Snul ei s-a mpotrivit. 59. nct nici o plant n-a mai rsrit, nici o smn n-a mai ncolit 60. Peste popor au nvlit frigurile; 61. Pntecele a fost legat i n-a mai nscut vlstare. (Atrahasis fragmentul D - coloana a III-a) Urmrile catastrofei sunt semnificative. Textul chiar menioneaz c oamenii rmai sunt puini la numr. Asemenea Bibliei, textele asirobabiloniene folosesc deseori metafora. Cultura uman este asemnat cu o cultur de plante. "Campia" este arealul P.I.G., "plantele" sunt oamenii, iar "roadele" sunt cei recoltai. Ingeniozitatea metaforei este cu totul particular de aceast dat. "Zarzavaturile din pntece" sunt produii umani hibrizi, abtui de la rigurozitatea seriilor genetice pure. Acest amestec de gene (zarzavat de gene) a constituit adevratul motiv al dezastrului indus de zei. Ca o ultim observaie la versetele de mai sus, cred c potopul a fost de fapt, ceva mai mult decat ne putem imagina. Aparent destul de ecologic, dincolo de aspectul climateric, dezastrul a fost complex. In spatele "plgilor" menionate de text, se ascund arme sofisticate, probabil bacteriologice, inductoare de radioactivitate menite s reduc populaia neatins de potop i s limiteze capacitatea procreativ a populaiei restante. Dup "asanarea campiei" de "zarzavaturi", terenul era apt s primeasc noul produs al zeilor. Drept urmare, zeii proiecteaz in laboratoare sofisticate de inginerie genetic, matriele viitoarelor serii genetice. Capii de serie nu sunt proiectai nici din "ran", nici din "lut", ci din "noroi", Se poate spune i aa! Diferena const in faptul c zeii nu pornesc in P.I.G. de la un singur cuplu tip Adam i Eva i de la factorii lor ereditari, ci de la apte astfel de cupluri, care vor fi capetele de serie ale celor apte serii genetice, 9. ..."Fctoarea omenirii, te chemm. 10. Stpna tuturor zeilor s fie numele tu!" 12. Ninligiku - Ea i neleapta mama. 13. Paisprezece pntece de mam erau adunate, 14. S calce peste noroi naintea ei. 17. Mama a rostit descntecul; dup ce ea a rostit descntecul, 18. ...a desenat pe noroiul su. 19. Paisprezece piese a ntocmit ea. apte piese le-a pus de-a dreapta. 20. apte piese le-a aezat de-a stnga; ntre ele a aezat o crmid.

23. Din apte pntece de mam au rsrit apte fiine brbteti. 24. apte au dat natere la fiine feminine. 25. Pntecele Mamei, Fctoarea destinului, 26. n perechi i-a completat pe ei; 28. Formele oamenilor le-a fcut mama. (Atrahasis fragmentul D - coloana a IV-a) Tbliele de lut gsite in numr mare in Mesopotamia acoper domenii vaste. Primele dou depozite ca mrime cuprind 27000 i respectiv 22000 de tblie, parial traduse, parial bine conservate. Bineineles, intre aceste multe documente, gsim la tot pasul elemente disparate, ce pot fi structurate in P.I.G. Spre exemplu, intalnim descris i la vechii sumerieni, tehnica implantului uterin, practicat de zei. Stpne, suflet al lui Enlil, pentru al crui cap se potrivete tiara, Erou, a crui putere a o stpni este cu neputin. Care ca domn pleac repede, cu care eu am fost nsrcinat pentru soul meu Pe care eu l-am nscut soului meu, i-l crescui, fr s aib loc o sarcin. (Regele, duhul luminii a crui strlucire nfricotoare e sublim Tblia a IX-a) Activitatea ingerilor vechiului Sumer este sintetizat de cateva versete: (ngerii) erau fiine ce nu cunoteau hrana,... Erau dintre cei ce rpesc soia din braele brbatului, (pentru implant uterin). i smulg copilul de la snul doicii... (recoltare n.a.) Erau dintre cei care nu copleesc de bucurie snul femeii. Nu mbrieaz copii bine hrnii, (A.D.N. hibrid, bogat, greu, n.a.) Rpesc omului fiul de pe genunchii si (recoltare n.a.) i duc cu sine nora din casa socrului ei. (pentru implant uterin n.a.) (Tbliele de lut sumeriene - din poemul "Coborrea Inannei n Infern") [25] Un rol important in meninerea programelor au jucat legile instaurate de zei. Legile au fost insmanate dup crearea seriilor pure. Atunci zei au invat omul s scrie, s-i inscrie legile primite, deoarece modalitatea complex de control a puritii genetice a seriilor nu mai fcea necesar prezena permanent a zeilor. Ca i evreii, care i-au primit legile prin Moise, pe calea implantului de informaie, locuitorii vechii Mesopotamii au primit pachete consistente de legi, prin intermediu conductorilor lor. Primul cod de legi cunoscut este codul lui Ur-namu, aprut in Sumer in anul 2050 i.e-n- In Asiria primul este codul lui Enunna (1925 i.e.n.), urmat de codul lui Lipit - Itar (1861 i.e.n.) i de codul lui Hammurabi (1750 i.e.n.). Hammurabi insist in prologul codului c formulrile legilor nu-i aparin lui, ci zeilor. 1. Cnd sublimul Anu, regele Anunnakilor, 2. i Enlil, stpnul cerului i al pmntului, 3. Hotrtorul destinelor rii, 4. I-au fixat lui Marduk, primul nscut al lui Enki, 5. Atribuiile lui Enlil peste toat omenirea, 12. Atunci Anu i Enlil m-au desemnat pe mine

13. S aduc bun stare poporului, 14. S fac ca dreptatea s aib ntietate n ar, 15. S dezrdcinez rul i nelegiuirea. (Prolog - coloana I ) Cnd Marduk m-a nsrcinat s conduc poporul pe calea cea dreapt, Atunci eu am ntocmit legea i dreptatea n limba poporului. (Prolog - coloana a V-a) 96. Eu, Hammurabi, sunt regele dreptii, (compatibil genetic cu zeii n.a.) 98. Cruia ama i-a ncredinat legea. (Epilog) Dac acel om a ascultat cuvintele mele, ce am scris pe stel, i n-a desfiinat legea mea, 10. N-a falsificat cuvintele mele, ama s-l fac s domneasc Mult ca i mine, regele dreptii; S pstoreasc poporul cu dreptate. (Epilog recto XXVI) In schimb, Hammurabi ii blestem in final pe toi cei ce vor modifica legile inscrise de el. In codul lui Hammurabi nu am gsit o L.N.H. explicit, ci doar legi care protejeaz familia din punct de vedere moral, social i economic, i legi care condamn consangvinizarea. Nu se fac referiri la cstoriile cu strinii. Probabil c posibilitatea aceasta era restrans. Pe de alt parte, standardul de homozigotare al acestor programe, mai puin riguros comparativ cu cel al poporului evreu, nu impunea o lege foarte explicit. Cu excepia programului S.D., celelalte programe au beneficiat de controlul mai activ, mai frecvent, mai prezent, al inginerilor geneticieni, deoarece bazele intraterestre au avut probabil o activitate permanent. De aceea, aceti zei nu au folosit pentru controlul programului sistemul L.N.H. - chivot. P.I.G. sumerian il prezint in toate tbliele de lut pe zeul Enlil ef absolut. Nu putem verifica acest lucru, dar este cert c P.I.G. sumerian a fost controlat pe toat axa timpului de acest zeu neobosit. In 1952 o expediie arheologic a descoperit la Nippur un text de 170 de versuri in care este prezentat personalitatea lui Enlil: Enlil ale crui porunci ajung pn departe,... Stpnitorul cu hotrrea nestrmutat, care hrzete pentru totdeauna soarta. El, cel al crui ochi nlai strbat ara, A crui privire nlat cerceteaz inima tuturor rilor; El care ndeplinete hotrrile de crmuire, de domnie, de regalitate, El n faa cruia zeii pmntului se pleac nspimntai, naintea cruia se umilesc zeii cerului... Necredinciosul, rufctorul, asupritorul, obraznicul, nclctorul de nvoieli, Enlil nu suport nelegiuirile lor n cetate, Marea Plas..., Nu las pe necinstit i pe rufctor s scape din ochiurile ei. (Tbliele de lut sumeriene) [26] Versetele de mai sus ne spun negru pe alb c temponautul Enlil, ef de P.T. peste zeii pmantului, era insrcinat s "cerceteze inima tuturor rilor", adic s practice cercetarea genetic A.D.N.M.N.. Vei vedea la

capitolul destinat trialului c in toate crile sacre ale omenirii inima omului metaforizeaz C.S. "Inima grea" semnific un A.D.N.M.N. hibridat, greu, iar "inima uoar" corespunde unui C.S. compatibil cu cel al zeilor. Este posibil ca "toate rile" lui Enlil s semnifice de fapt oraele stat pure din punct de vedere genetic locuite de cele apte seminii create de Enlil. Zonele locuite de cele apte seminii au fost separate prin canale artificiale construite de zei intre Tigru i Eufrat. Afirmaia nu este o inchipuire a mea, ci este regsit in tbliele de lut. Deseori, atunci cand raiunile de exploatare a P.I.G. o cereau, oraele erau invrjbite unele impotriva altora, la indemnul zeilor. Intotdeauna rzboiul ce urma era insoit de aruncarea Marii Plase prin ochiurile creia puteau trece doar cei compatibili genetic cu ingerii. Astfel, Marea Plas are rol de triaj al C.S. recoltate. V ofer spre edificare un astfel de text: "Enlil, rege al tuturor rilor, printe al tuturor zeilor, n decretul su nestrmutat a hotrnicit grania dintre Ningirsu (seminia compatibil genetic cu zeul cu acelai nume n.a.) i ara (seminia zeului ara n.a.). Mesilim, rege n Ki, a trasat-o din inspiraia zeului Sataran i a ridicat o stel n acel loc. Dar Ui,....nclcnd n acelai timp i hotrrea divin i fgduiala omeneasc, a smuls stela de la grani i a ptruns n cmpia Laga. (seminiile au inceput s se amestece n.a.) atunci Ningirsu, campionul lui Enlil, urmnd porunca acestuia a declarat rzboi celor din Umma. Din porunca lui Enlil el a aruncat asupra lor Marea Plas i a ngrmdit pe cmpie, ici i colo, scheletele (?) lor n mormane". [27] Semnul intrebrii pus dup cuvantul scheletele aparine lui S. N. Kramer i semnific imperfeciunea traducerii cuvantului. Eu cred c este vorba de adunarea sub Marea Plas a C.S. pentru triaj. Textul sumerian prezint in continuare stabilirea granielor foarte clare intre seminii. prin canale adnci, spate de zei, ce nu trebuiau trecute de membrii celor apte comunii. Cand totui dou familii se amestecau prin trecerea repetat a graniei, cei apte zei controlori numii "Iakku" erau obligai s pedepseasc poporul, s arunce Marea Plas. Aa se face c celebrele "canale de irigaii" construite de harnicii sumerieni, despre care am invat la coal, nu au fost altceva dect un instrument accesoriu al L.N.H. Prin prelucrri genetice asemntoare altor programe erau obinute C.S. compatibile genetic cu ingerii. Noiunea de compatibilitate exprim prin ea insi imperfeciunea genetic a omului atunci cand harta sa genetic este comparat cu cea a zeilor. Tbliele de lut sumeriene explic cat se poate de clar acest lucru: Niciodat un copil fr pcat n-a ieit din vreo femeie, Niciodat un bietan nevinovat n-a existat din vremurile strvechi [28] Pe de alt parte, P.I.G. sumerian a fost dotat cu un dispozitiv extrem de complicat, denumit "stlp", amplasat in Nippur, pe o platform special "nobila cas a lui Enlil". In construcie era inclus o camer numit DIR.GA., al crei mister continu s rman neelucidat pentru cercettori. Eu cred c rspunsul corect privind utilitatea acestei incperi este in legtur cu semnificaia cuvantului sau a expresiei ME. Despre

ME aflm din tbliele de lut c era "haina ME divin" a zeului Enlil. Tbliele descriu pe care Inanna o face impreun cu Enlil la reedina cereasc a lui Anu (echivalentul lui Dumnezeu), pentru a aduce "haina ME" ce conine cele apte /feluri de ) ME. Iat cuvintele zeului Enlil adresate Ianannei: "Ai ridicat haina ME... / o regin a lui ME, o, lumin strlucitoare cu care mainile ei au luat cele apte ME." (Tbliele de lut sumeriene) [29] Trebuie s mai menionez c toi ingerii crui de C.S. cltoreau spre staiile centrale prin teleportare, adic sub form de "lumin strlucitoare" - M.N. Recolta de C.S. era deja sub form de M.N. Astfel, putem identifica "haina ME divin a lui Enlil" cu un C.S. compatibil genetic cu Anu, iar cele apte ME cu cele apte feluri de rod ale P.I.G. sumerian, desfurat in apte serii cu puritate genetic crescut. Ei, bine, in camera DIR.GA., situat lang stalp, "ME este adus la perfeciune" (Tbliele de lut sumeriene) [30] Aici am vrut s ajung: recolta de C.S. era aproape perfect; C.S. expediate spre staie erau produse finite. Complexul areal de cultur - teasc - stalp - turn (DIR.GA.) - funciona ca o fabric de C.S. finite. Celelalte elemente de program sunt i ele prezente. Spre exemplu, despre C.S. incompatibile cu sistemul, tbliele de lut sumeriene precizeaz: "Doar s-i bagi in ap (R.V.) i apa devine puturoas; doar s-i bagi intr-o grdin (P.V.) i fructele putrezesc." [31] Se pare c, iniial, programul a demarat totui, in opt serii genetice. Una dintre ele avea s se piard. Poemul "Enki i Ninhursag" descrie un paradis mult asemntor inutului Eden, numit ins, Dilmun. Pentru c "apa proaspt" - R.V., lipsea in Dilmun, zeul Enki ii poruncete zeului Utu s fac s aneasc "ap proaspt" din pmant, astfel incat in Dilmun s creasc cele opt plante arbore - P.V. Pe scurt, Enki se imbolnvete, opt dintre prile trupului su fiind bolnave. Zeia Ninhursag creeaz atunci opt deviniti pentru a vindeca cele opt boli. Cele opt diviniti sunt capetele de serie ale celor opt serii genetice pure create de zei in Sumer, menite s-l "vindece" cu "fructele " lor pe Enki. Fabrica de C.S. numit Terra , livreaz i in acest caz "produse finite" C.S. controlate genetic, compatibilizate in bazele intraterestre din locul numit Infern sau Kur. Dup o lung perioad in care intre zeii cerului condui de An i reprezentantul lui pe Terra - Enlil i zeii Infernului a existat o armonie perfect, apare conflictul ce declaneaz rzboiul: Infernul - Kur rpete din cer o zei numit Erekigal. Drept urmare: Dup ce An a luat cerul, Dup ce Enlil a luat pmntul, Dup ce Erekigal a fost rpit de Kur drept prad Dup ce Tatl a ridicat pnzele mpotriva lui Kur, mpotriva Regelui, Kur a aruncat cu pietre mici, mpotriva lui Enki el a aruncat cu pietre mari. Micile sale pietre, pitre de mn, Marile sale pietre, pietrele "trestiilor mictoare", Au zdrobit chila brcii lui Enki Luptnd ca o vijelie npraznic. [32] Dintr-un alt poem, numit "Coborarea Innanei in Infern", aflm c Erekigal, cea rpit de Kur "drept prad" a devenit zeia suprem a

Infernului! Aparent, poemul este lipsit de logic, de sens. El descrie ins un aspect foarte important. Innana, zei a cerului, parcurge in Infern drumul spre Erekigal strbtand cele apte pori divine, pzite de cele apte diviniti. In dreptul fiecrei pori ii pierde cate o "bijuterie" (elemente de structur genetic), astfel incat in faa lui Erekigal ajunge "goal". Drumul parcurs de Innana este izbitor de asemntor drumului strbtut de C.S. compatibile cu ingerii pan in preajma C.D.M. Vei afla in capitolul "Triajul" c un astfel de C.S. este "dezbrcat" de toate elementele componente, rmanand doar cu o unitate central pe care, ulterior, se reconstruiete o alt arhitectur a viitorului C.S., ce va fi racordat le o som de nger. Faptul c Innana strbate cele apte pori divine pan in dreptul zeiei Erekigal (echivalent C.D.M.) rpit de Infern "drept prad" i reuete ulterior s-i recapete "hainele" "bijuteriile" revenind in final la aceeai arhitectur somatic, demonstreaz c Innana era identic genetic cu ingerii din cer i cu cei din Infern. Acesta este mesajul poemului. Innana este prima fiin care parcurge "drumul fr intoarcere" in Infern, pentru c de obicei, un C.S. intrat pe acest drum urma s ias cu o alt structur genetic. Varianta asirian veche a acestui mit descrie i ea drumul Innanei, numit de aceast dat Itar: 14. Du-te, Asuunamir, aeaz-i faa la poarta fr ntoarcere. 15. Cele apte pori ale rii fr ntoarcere i se vor deschide. (Coborrea lui Itar n Infern) Sigiliu asirian din sec. IX-VIII i.e.n., reprezentand P.V. i leul ei. Preul pe care Innana trebuie s-l plteasc pentru revenirea ei din Infern este predarea unui inlocuitor i anume a zeului Dumuzi. Povestea devine i mai interesant, deoarece Damuzi era zeul protector al oraului inchis din punct de vedere genetic numit Kullab, ora ce ar fi trebuit s furnizeze unul dintre cele opt tipuri de rod al P.V., i anume rodul zeiei Ninsun. Dumuzi i rodul rezultat al muncii sale reprezint o moned de schimb. Acest fapt il inelegem i mai bine din povestea lui Ghilgame, locuitor al acestui ora Kullab. Poemul lui Ghilgame urmeaz cronologic celui al coborarii Innanei in Infern. De la eroul sumerian aflm un fapt extrem de important: O, Utu, a vrea s-i spun un cuvnt... n oraul meu omul moare, inima este apsat; Omul piere, inima este grea. Am aruncat o privire pe deasupra zidului, Am vzut cadavrele ... plutind pe ru. Ct despre mine, soarta mea va fi aceeai; ntr-adevr, aa este. Omul cel mai mare (A.D.N. complex, hibrid n.a.) nu poate atinge cerul ... [33]. Aceste versete din plangerea lui Ghilgame ctre zeul Utu ne spune c populaia din Kullab nu mai era compatibil genetic cu creatorii ei, "inima" (A.D.N.M.N.) devenind grea. Mai mult decat atat, chiar cei mai drepi - "omul cel mai mare" dintre locuitorii oraului ii pierduser compatibilitatea cu zeii cerului. Conform poemului, Ghilgame pleac in "ara celor vii" - in Infern, unde sfarete in final i devine... "judector al Infernului", Cu alte cuvinte, acest Ghilgame "stricat", incompatibil

genetic cu zeii cerului, devine unitate de control genetic al L.I. Astfel are loc scindarea genetic parial intre zeii cerului i cei ai Infernului, iar armonia intre aceste zeiti prezent pan atunci in tbliele de lut, dispare pentru totdeauna. Inelegem astfel, c L.I. se scindeaz genetic de S.D. i adopt o marc A.D.N. mai puin pretenioas, mai puin pur genetic. La fel ca in Biblie, populaia unui ora era distrus fr mil, atunci cand "se deprta de lege". Mi-a atras atenia distrugerea cetii Agade printr-un atac probabil nuclear ce a avut loc acum aproximativ 4300 de ani. Enlil, eful programului dup ce omoar poporul din Ki, preface in praf casa din Uruk, se ocup de cetatea Agade, care "a prsit inelepciunea i a devenit plin de nelegiuiri". O, cetate care ai nesocotit pe Enlil ... Crngurile tale s devin mormane de praf... Crmizile de lut din care eti fcut s se ntoarc n abisul lor, S devin crmizi blestemate de Enki, (radioactive n.a.) Copacii ti s se ntoarc n pdurile lor, S devin copaci blestemai de Ninildu Pe cmpiile unde creteau plantele care linitesc inima, Nu mai crete dect "trestia lacrimilor".... Cel care spune: "a vrea s m stabilesc n acest ora", nu gsete un loc bun pentru a se aeza... (Tbliele de lut sumeriane) [34] Un alt exemplu const in uciderea locuitorilor Babilonului, in anul 689 i.e.n., cand zeul Marduk, ingerul pzitor al Babilonului "supune oraul la grea osnd, drept pedeaps pentru pcatele locuitorilor si." (Tbliele de lut) Atacul nuclear asupra cetii hitite Huyul, despre care am discutat deja, se inscrie in aceeai operaiune. Inchei prin a meniona c toate elementele de program sunt metaforizate intr-o modalitate asemntoare altor scrieri. "Painile biblice" nu sunt de fapt numai biblice; ele se regsesc de exemplu in tbliele de lut sumeriene: "Aceluia pe care mana ta l-a meterit i-am hotrat ursita, / I-am dat pine s mnnce..." [35] Iat acum un alt exemplu, care la prima vedere ar putea fi luat drept un inelept proverb sumerian. De fapt, versetele ascund elemente de P.I.G.: Pentru srac e mai bine s fie mort dect viu; Dac are pine, nu are sare; Dac are sare, nu are pine; Dac are carne nu are miel; Dac are miel nu are carne. (Tbliele de lut sumeriene) [36] Traducerea ar fi urmtoarea: "sracul", adic cel cu A.D.N.M.N. simplu, fr lanuri hibride este mai bine s fie sub form de C.S. "Dac are paine", adic dac este compatibil genetic cu ingerii, in mod sigur este lipsit de "sare", adic de alte caractere genetice hibride supraadugate structurii genetice standard. Evident c "dac are sare" nu va fi compatibil genetic cu ingerii adic "nu va avea paine". "Dac are carne", adic este in viaa somatic, bineineles c nu vine in contact cu complexul Dumnezeu - Miel, iar dac se afl in apropierea Mielului, se afl cert in stare de C.S., adic "nu are carne". In acest mod pot fi rstlmcite o bun parte dintre tbliele de lut. De cele mai multe ori acestea nu vorbesc nici

despre agricultur, nici despre moral, nici despre reforme sociale, nici despre dragoste, ci prezint camuflat elemente de program, aa cum ne-a obinuit i Biblia. Sumerienii au i ei "vaca" lor. Tbliele de lut fac deseori indemnuri la inmulirea vacilor (a P.I.G.) i la hrnirea oamenilor cu smantana vacii sfinte, adic la pstrarea caracterelor genetice ale vacii primordiale. Iat un exemplu: O, Sumer, ar mare ntre rile lumii... Regele cruia tu i dai natere este mpodobit cu coroana nemuritoare, Regele tu este "Marele Munte", tatl Enlil....Anunnakii, Marii Zei, n marile tale crnguri, i iau ei hrana. O, cas a Sumerului, grajdurile tale s fie numeroase, vacile tale s se nmuleasc... O, Vac, cine mnnc smntna ta? Cine bea laptele tu? Nidaba (zeu - n.a.) mnnc smntna mea. Nidaba bea laptele meu. A vrea s-mi aduc smntna din staulul sfnt... (Tbliele sumeriene de lut) [37] i uite aa a devenit vaca sfant... In acord cu celelalte scrieri antice, statutul femeii in Mesopotamia era asemntor cu cel al evreicelor. Tbliele de lut sumeriene pun i ele "sare pe ran": "O femeie nervoas acas aduce i boala peste necazuri." sau "Ulciorul in pustiu este viaa omului; ... dar nora este infernul omului." sau: "Pentru plcere: cstorie, dup mai mult chibzuial: divor." [38] Programul din Fenicia Elemente tipice de P.I.G. gsim la tot pasul in textele feniciene. Tehnica implantului uterin este la vedere in multe texte feniciene. Poate c cel mai evident exemplu il intalnim in poemul "Naterea Aurorii i Amurgului". De fapt, este vorba mai mult decat un implant uterin; poemul face referin la constituirea arealului de prelucrare genetic, de formarea primilor indivizi valoroi genetic pentru program i de rspandirea tehnicilor de implant uterin la scar economic. 1. Eu chem zeii cei ncnttori... 2. i pe frumoii copii de principi (echivaleni genetic cu Adam, Set, etc, - n.a.) 3. Care ntemeiaz o cetate acolo sus...(constituie un areal de P.I.G. n.a.) 4. n pustia cea de dune...(loc in care zeii inc nu au acionat - n.a.) Pasul urmtor in P.I.G. const in prelucrarea genetic a "cetilor". De aceea, 7. Mot, prinul (zeitate - n.a.) troneaz avnd ntr-o mn sceptrul sterilitii, iar n cealalt mn 8. Sceptrul vduviei. Operaiunile nu ne sunt strine. Zeul, "ingerul pzitor, veghetor" are grij de "cetate" practicand mariajul controlat, in care se dovedete c tanra femeie este "steril" . Ea poate totui s nasc "fii", in urma rugii adresate zeului. Pe de alt parte, au loc primele "recolte" i multe femei tinere rman fie fr copii, fie vduve. P.I.G. este dezvoltat in apte serii genetice, fapt sugerat de textul ce urmeaz:

13. Cmpul lui El, cmpul zeilor, este al lui Athirat i Rahmay. (zeien. a.) 14. Peste foc de apte ori s fiarb slujitorii un ied n lapte, ment i unt. 15. i peste crbuni de apte ori s verse ap proaspt In continuare, textul istorisete naterea "zeilor incanttori" Sahar i Salim. Poemul ii prezint pe cei doi ca pe siamezi, fiind fiii lui El i a unor pmantence. De fapt, asemenea copiilor biblici venii de la "Domnul", ei nu sunt altceva decat copii rezultai din fecundare artificial i implantare uterin in "mame" compatibile genetic. Zeul El, fiind in stare de spirit, nu ar fi putut procrea. De aceea, i "actul sexual" se consum intr-o modalitate ... original, metaforizat: 31. El zri cele dou femei care scoteau apa... 34. Cealalt ipa: "Mam, Mam!" i mdularul lui se va lungi ct marea. Mdularul lui El se va lungi ct valul. ... 36. Zeul El lu cele dou femei care turnau apa.. 39. Mdularul lui se ls n jos. Tria mdularului lui se moleete. ... 41. Cele dou femei vor fi femeile lui El. ... 52. Dup srutare i dup zmislire, dup mbriare dureroas, 53. Vine durerea facerii i ele nscur pe Sahar i Salim. 58. Ele dau natere zeilor ncnttori, gemeni nscui ntr-o zi. Poemul mai subliniaz caracterele genetice hibride (pmantene i zeieti) ale celor doi . 63. Ei au pus o buz spre pmnt i o alt buz ctre ceruri. (Poemul Naterea Aurorii i Amurgului). La Ras-Shamra s-au gsit mai multe texte ugaritice, datate din epoca bronzului. Intre ele, deosebit de interesant este "Legenda lui Keret". Dup prerea mea, exist o analogie izbitoare intre povestea biblic a lui Iacov i cea a lui Keret. Iacov pleac din Canaan in Mesopotamia, la "ruda" sa Rahila, singura apt genetic s poarte sarcina celor doisprezece capi de serii genetice, venii pe lume prin tehnica implantului uterin. In legenda fenician, eroul principal este Keret, un rege "drept", descendent din zei": 10. ...Keret este fiul lui El, odrasla 11. Milostivului i Sfntului El. (Tblia a doua - K) In imprejurri neprecizate, lipsite de importan, ii pierde intreaga familie. Ca i in alte legende ale inutului, chiar ale V.T., mai important este refacerea familiei in urma unui mariaj controlat de zei. In vis, Keret primete indicaii clare de la zeul El, asupra modului in care va trebui si refac familia, pentru a avea fii motenitori. 21. Tu trebuie s-i iei o soie, o Keret.... 22. O soie la casa ta, s aduci o fecioar 23. n reedina ta. Ea i va nate la apte fii 24. i chiar opt i va aduce pe lume. (Tblia I- III K - coloana a II-a) Tanra apt s poarte sarcinile zeieti este preafrumoasa Hurray, fiica regelui cetii Udm. Iat cererea lui Keret ctre regele din Udm: 25. D-mi mie pe fecioara Hurray. 26. Al crei farmec este ca farmecul 27. Lui Anat (sora mitic a zeului Baal - n.a.) i a crei frumusee

28. Este ca frumuseea lui Athart (zei - n.a.), 29. Ale crei pupile sunt pietre de safir 30. i ale crei pleoape sunt ca cetile de onix; 31. Fiindc El n visul meu, el, tatl 32. Omenirii, n viziunea mea mi-a druit 33. Ca ea s nasc smna lui Keret 34. i un biat slujitorului lui El. " (Tblia I - coloana a V-a) Inelegem c i Hurray era venit ca i Keret, prin tehnica implantului uterin. Avea caliti genetice asemntoare zeilor. Zeii plnuiser ca Hurray s nasc opt fii. Curiozitatea const in faptul c mai intai Hurray va nate ase fiice. Din P.I.G. biblic tim bine c ingerii lui Dumnezeu nu proiectau niciodat produi umani de sex feminin. Coranul accept totui c acest lucru se intampla in mod excepional, dac zeii aveau nevoie in programul lor. Fiicele pe care le nate Hurray sunt sigur proiectate de zei, deoarece zeul suprem El ii prezice acest fapt lui Keret. 1. S fii tare nlat, o, Keret, 3. n mijlocul cetilor pmntului, 4. n adunarea ce ntrunete pe domnitori. 5. i ea va prinde n pntece 6. Fiice pentru tine. 7. Ea i va nate ie o fiic numit...(urmeaz numele celor ase fiice) 13. Fii dar preamrit, o, Keret, 14. Printre mai marii pmntului, 15. n adunarea ce ntrunete pe cpetenii. 16. Pe cea mai tnr dintre ele o voi face cea mai vrstnic. (Tblia I - coloana a III-a) Aa cum ne-am obinuit, intre "domnitori", intre "cpeteniile pmantului", se afl numai cei compatibili genetic cu ingerii. Surpriza o constituie cele ase "fiice" druite de zei lui Keret, care vor ajunge s triasc tot atat cat zeii. Erau oare zeiele acestor inuturi obinute prin proiecii iniiale in viaa pmantean? Aceste "fiice" aveau oare un rol procreativ in P.I.G., pan in momentul consolidrii L.N.H.? Cred c este greu de rspuns cu exactitate. cronologic, legenda lui Keret ne spune c zeii ii in fgduiala i-i ofer regelui fiii promii: 17. Zeii binecuvnteaz i apoi pleac; 18. Zeii se duc ctre corturile lor; 19. Seminia lui El se duce la locuinele lor. 20. Ea prinde n pntece i nate un fiu pentru el, 21. Ea prinde n pntece i nate fii pentru el. 22. La captul a apte ani 23. Fiii lui Keret erau atia ci i fuseser fgduii 24. i fiicele lui Hurray, de asemenea, 25. Tot attea. (Tblia I - coloana a III-a) Ce performan! Treisprezece sau paisprezece sarcini in apte ani! Mai important decat aceast anomalie la vedere este faptul c legenda nu ne lmurete dac Hurray nate apte sau opt fii, conform promisiunii iniiale. In continuare ins, povestea ne spune c regele se imbolnvete i unul dintre fiii si, pe nume Yasib, "imboldit de un demon luntric", dorete s ia tronul. Versetele nu adancesc explicaiile privind

neinelegerile dintre zei. Cum nici unul dintre zei nu dorete insntoirea regelui, zeul suprem El intervine personal i-l vindec pe Keret. Acesta ii reia locul pe tronul regal i hotrte uciderea lui Yasib. Astfel, se poate face o analogie cu legendele asiro-babiloniene, in care ni se sugereaz c zeii au inceput iniial un P.I.G. in opt serii genetice. Ulterior, programul avea s piard una dintre serii. Cred c legenda lui Ketet ascunde acest mesaj, cei pot fii ai si, rmanand in final apte, dup moartea lui Yasib. In "Legenda lui Aqhat" aflm cate ceva din viaa vechilor refaimi biblici, exterminai mai tarziu de dumnezeul evreilor. Dac tbliele pe care sunt inscrise aceste legende nu ar fi atat de deteriorate, probabil c inelegerea mesajului ar fi mai bun. In legenda sus amintit gsim descrierea tipic a unui implant uterin. Refaitul Danel, "cel drept" se roag la zeul El s-i dea un fiu. Dup ce este descris portretul "fiului ideal" , El il binecuvanteaz pe Danel cu "un fiu capabil s-i ridice duhul su din ran". Nu mai reproduc versetele. O alt tbli fenician conine "Poemul refaim". Dei este mult deteriorat, poemul are, cel puin pentru mine, un mesaj clar. Imi dovedete c intr-o perioad in care programul fenician se desfura in opt serii genetice, refaimii erau recoltabili, fiind fie una dintre serii, fie avand la randul lor opt serii genetice. V prezint doar intrarea C.S. in palatul lui El: 1. i El (zeul) a rspuns: "Umbrelor, mergei 2. Ctre casa mea, n palatul meu eu v chem, v poftesc, 4. Grbii-v la locul vostru voi, duhurilor" (Poemul refaim - II R coloana A) 1. Opt n palatul meu. Umbrelor, 2. Grbii-v fiecare la locul lui; spiritelor, grbii-v... 6. Umbrele au ajuns n ariile lor, duhurile la plantaiile lor. (coloanaB) 11. Grbii-v refaim, voi fiine divine. 15. ... Ulei va fi vrsat pe 16. easta lui Baal i el selega 17. Cu jurmnt: iat, viteazul Baal va fi rege. 18. La porunca mea el va ocupa tronul su regal, 20. n casa mea chem eu pe refaim, 21. Chem eu fiinele divine. (Poemul refaim - III R - coloana A) Important este doar ideea c zeii Feniciei prelucrau genetic populaia. Rezultatul consta intr-o populaie recoltabil. Acest lucru se fcea fie in cadrul slujbelor cand era sacrificat in special primul nscut dintr-o familie, fie "la grmad", atunci cand un zeu se supra din te miri ce motiv pe oameni, aa cum se intampl in poemul "Baal i Anat". Cercettorii au incercat inutil s gseasc motivul furiei zeiei Anat. Mult deteriorat, poemul incepe cu capitolul "Ospul lui Baal". 2. ...nu sta viteazule. 3. Pardameni cinstete pe prinul Baal, stpnul 4. Pmntului. El s-a sculat s ornduiasc un osp 5. i i-a dat s mnnce. (coloana I) V aducei aminte "fructele" din P.V., ce constituie "hrana" lui Dumnezeu; de "rodul" bun sau ru la gust? Ce credei c ar fi putut Baal , echivalentul Mielului biblic s "mnance"? Rspunsul il aflm in

capitolul urmtor, intitulat "Masacrele lui Anat": 4. Anat a nchis uile locuinei sale i ntlnete pe slujitori 5. La picioarele muntelui. i iat, Anat ncepe lupta; 6. n vale se bate ntre dou fortree. 7. Ea lovete mulimea de la marginea mrii. , 8. Ea nimicete pe oamenii de la rsritul soarelui; 9. Capetele sunt ca nite mingi sub picioarele ei; 10. Lng ea, leuri cioprite, ca norii de lcuste, 11. Ca grmezile de grne-s mdularele lupttorilor. 12. ncins cu capete pn la spata piciorului, 13. Legat la coapse cu mini tiate, ea i bag genunchii 14. n sngele lupttorilor, bag poalele hainei sale 15. n sngele scutierilor. Ea alung pe oamenii btrni 16. Cu toiagul, la olduri ochind cu arcul ei. 17. Atunci Anat pleac la casa ei, 18. Zeia s-a ndreptat spre casa ei. 19. Dar ea nu era stul de mcelul din vale, 20. Cu lupta dintre dou fortree. Ea arunc 21. Jiluri peste lupttori; mese erau azvrlite 22. Peste militari i jiluri peste bravi. 23. Anat se lupt aprig i-i privete munca. 24. Ea se rzboiete i se uit la lucrul ei, 25. Ea se simte bine, inima i se umple de rs; 26. Anat este plin de ea, bucurndu-se cnd i moaie genunchii n sngele 27. Lupttorilor, nclrile ei n sngele scutierilor; 28. Pn la sturare ea se lupt n locuina ei, 29. Btndu-se ntre mese. (coloana II-a) Observm c masacrul este strict asupra sexului masculin. De asemenea, btranii sunt alungai din lupt. Dup ce lupttorii sunt ucii, C.S. sunt preluate i duse in "palatul" zeiei, unde "lupta" continu. Dup o prelucrare primar, C.S. sunt preluate de trimiii lui Baal, numii Gapan i Ugar. Zeia Anat ii cur vemantul. Zeul Baal o omagiaz i trimite un mesaj de pace pe pmant! 25. La picioarele ei plecai-v i-o omagiai, 26. Spunei-i fecioarei Anat, 28. Mesajul preaputernicului Baal, cuvntul 29. Celui mai viteaz dintre viteji, zicnd: "Rzboiul pe pmnt 30. Este mpotriva voinei mele. Mandragore pune n pmnt, 31. Revars pace desvrit n inima pmntului. 32. Mai mult dragoste pe ntinsul cmpului. V aducei aminte de formulri echivalente din Biblie, ce proclam un anumit tip de dragoste a zeului fa de om i anume o dragoste condiionat de respectarea L.N.H.! Toi cei demni de acest tip de iubire zeiasc aveau parte de o moarte pmantean timpurie, asemntoare celei descrise mai sus. In capitolul urmtor, Anat se laud cu victoria asupra celor masacrai, asemnai cu un balaur cu apte capete, evident, fiecare cap semnificand un fel de rod. 53. ...Au n-am dobort eu pe Yam?

54. Pe favoritul lui El? N-am terminat-o cu viaa lui Nahar? 55. Am pus botni balaurului, l-am dat gata; 56. L-am zdrobit pe arpele cel foios, 57. Pe balaurul cel cu apte capete; 58. Am dobort pe jivina cea plcut lui El. ...(coloana a II-a) Anat cltorete apoi, impreun cu "recolta" spre palatul lui Baal. 35. Spre cel mai ndeprtat dintre diviniti, fcnd 36. Dou srituri pe sub izvoarele pmntului, trei salturi pe dedesubtul peterilor 37. Atunci ea i ndrept paii ctre Baal, 38. Ctre nlimile de miaznoapte, strbtnd o mie de stadii i zece mii de leghe. (coloana a IV.a) Anat ajunge la zeul suprem El i la Baal, situai conform versetelor de mai sus in lumea subpmantean. Pentru mine este important descrierea acestor zeiti. Este subliniat structura lui El, cu apte C.S. Asemenea formulrilor biblice. El este "cuvantul", "viaa cea adevrat", "inelepciunea", "dreptatea", etc. Baal se afl in apropierea lui El. Complexul Dumnezeu - Miel are drept echivalent complexul El - Baal. Din punct de vedere tehnic, Baal constituie ultima unitate de control genetic al C.S. recoltat, altfel spus, deine "cartea vieii". Cei ce trec de Baal, "ultimul judector", il vor cunoate pe El, dup care vor fi transformai in ingeri ai lui El. 26. Zeul El rspunde din cele apte camere, din cele opt ncperi. 30. Cuvntul tu, o, El, este nelept, deteptciunea ta venic, 31. Viaa adevrat este cuvntul tu. 32. Viteazul Baal este regele nostru, judectorul nostru, 33. Peste el nu-i altul. (Poemul Baal i Anat - coloana a V-a) Asupra superfiinei El cred c pot face unele speculaii. Nu tiu dac are apte sau opt C.S. Exist i alte formulri, care trebuie analizate. De exemplu: 19. Altarele zeilor sunt opt, jeurile 20. Marilor zeie sunt n numr de apte. (Poemul Naterea Aurorii i Amurgului) sau 6. ...tu (baal) vei lua cu tine 8. Ploaia ta mpreun cu cei apte 9. Servi i opt slujitori. (Poemul Baal i Mot - coloana a III-a) Cred totui, c apte C.S. cu structuri genetice apropiate, ce reprezint structura genetic standard a celor apte serii genetice, sunt racordate i inconjoar un C.S. ce conine toate elementele de structur genetic ale celor apte serii genetice, conine de fapt opt C.S. Cred c este logic. Complexul El - Baal se afl pe o inlime, intr-o "grdin", ce conine P.V. i R.V. Iat cateva fragmente ce semnific acest lucru: 20. Atunci ea (Anat) se duce aproape de El, 21. Lng izvoarele rurilor, 22. n mijlocul ntinderilor de ap. 23. Ea strbate grdinile lui El 24. i ptrunde n cmrile regelui, tatl anilor.

(Poemul Palatul lui Baal - coloana a IV-a) Imaginea procesului de transformare a C.S. apare mai voalat, dar acum, dup ce am parcurs echivalentul biblic, ne este uor s inelegem ce se ascunde in spatele versetelor. Procesul este simbolizat in "Poemul Hadad" asupra cruia am s revin in capitolul dedicat speciilor extraterestre. Aa cum lui Dumnezeu Biblia ii atribuie dorine, ordine, statutul de conductor, tot aa, zeul El este conductorul suprem, in timp ce Baal, din punct de vedere mitic este cel ce indeplinete ordinele lui El, conducand la randul su pe ceilali zei. In afar de cele dou zeiti supreme ale fenicienilor, la loc de cinste stau muli ali zei i zeie, care din punct de vedere mitic se afl intr-o relaie de rudenie ambigu, greu de desluit. Practic, tehnic, toi aceti zei sunt "copiii" complexului El - Baal, fr s aib alte raporturi de rudenie. Programul din Egipt Unul dintre cele mai interesante P.I.G. desfurate de zei sub atenia curcubeului este fr indoial programul egiptean. Zona Egiptului antic se numr intre regiunile Terrei in care zeii au lsat urme de neters pentru posteritate. Societatea noastr, cea mai avansat tehnologic de-a lungul istoriei umane, va mai avea nevoie de ceva timp pentru a inelege rostul i modul in care zeii au construit edificiile Egiptului antic. Sper c vor veni i anii cand istoria oficial ii va repune in drepturi pe zei, cand oamenii nu vor mai fi obligai s se mire la nesfarit de mreiile Egiptului antic ridicate de furnicarul de sclavi ... Despre asta s-a scris i se va mai scrie mult. Dar, de unde credei c vin zeii Egiptului? Cum ar fi de ateptat, trebuie s vin tot din ... Sirius din alte stele mai apropiate de noi. Am dus sceptrul su Spiritului stelar al lui Sirius. Precum i diadema Nemmes, de la acea divinitate Al crei nume nu trebuie spus niciodat... (CLXXX Cartea egiptean a morilor) Egiptologii au considerat mereu c amplasarea complexului piramidal de pe platoul Gizeh este in relaie cu proiecia constelaiei Orion i a stelei Sirius. Dac pan in prezent se considera c Sirius se proiecteaz pe piramida lui Keops, acum egiptologii britanici Nigel Appleby i Adam Child consider c locul in care se proiecteaz Sirius atunci cand cele trei stele ale centurii Orion "cad" pe cele trei mari piramide, este situat la 8 km nord de piramida lui Keops. Aceasta, se pare, este locul "camerei comorilor", locul de la care omenirea ateapt dezlegarea enigmelor Terrei, locul in care zeii au ascuns date importante despre P.T. Intre ultimele descoperiri se afl mormantul lui Senmout, mare intendent al zeului Amon, aflat la Luxor, mormant ce face subiectul numrului 982, din iulie 1999, al revistei "Science et Vie". Plafonul mormantului este divizat in dou pri. Pe una este reprezentat cerul anului 1463 i.e.n.; un amalgam de stele i diviniti, relativ uor de descifrat. Central este reprezentat Osiris - steaua Sirius. Pe cealalt parte sunt reprezentate lunile anului, zilele, orele. Un calendar viu, cu zei i fapte zeieti inlnuite in timpul astral, ce vine de acum trei milenii i jumtate. Vom inelege oare toate semnificaiile? Cu siguran, nu. Zeii tiau inc de atunci c omul este programat s nu depeasc un anume

grad de inelegere. La fel ca Biblia, care ne spune c "lucrrile Domnului sunt ascunse", greu de priceput pentru mintea uman, exist texte pe care le atribui zeilor Egiptului, care ne trimit acelai mesaj. Semitologul roman Constantin Daniel le-a adunat in lucrarea "Gandirea egiptean in texte antice" - Editura tiinific, Bucureti, 1974. 23. Zeul vdete zilnic pe pmnt lucrarea sa tainic. (nvturile papirusului Insinger - nvtura a XXIV-a - cap.31) Informaia papirusului Insiger este sintetic i clar (pentru mine). In cateva versete este prezentat evoluia ciclic a fiinei umane, supus dorinei zeilor. Apoi, un ciclu de evoluie este disecat. "Bucatele campului" - oamenii recoltai, sunt in tandem cu evoluia stelei Sirius, cu "planing-ul familial" al lui Osiris i al supercivilizaiei sale. El "face ogoarele s zmisleasc", iar apoi, la "seminele" recoltate adaug "vine i oase". Dar mai bine s urmrim textul: 1. El face ca pmntul s zmisleasc milioane de oameni pe care le nghite i le odrslete din nou; 3. El face bucatele cmpului i rsrirea lor la rsritul i apusul stelei Sirius; 8. El face ca toate ogoarele s zmisleasc din seminele pe care le primesc; 9. El creeaz vinele i oasele n aceste semine; 10. El face ca ntregul pmnt s fie clcat, astfel c el tremur; 17. El face pe oameni unii dup alii, din neam n neam, spre a-i pstra n via 18. El statornicete ca intenia lui s fie ascuns pentru locuitorii pmntului, n aa fel ca ei s nu o cunoasc: ... (nvturile papirusului Insinger - nvtura a XXIV-a - cap.32) Textele egiptene nu ne ascund faptul c ciclurile umane nu sunt dect un rod al activitii zeilor, un produs extraterestru ce servete o cauz extraterestr. Ct despre om, el este doar lut i paie i zeul este cel ce l-a zidit. Zeul zidete i zeul nimicete oameni n fiecare zi; El plsmuiete mii de oameni de jos dac dorete Sau face mii de oameni de seam de dregtori. Cnd zeul este n epoca lucrrilor sale, n vreme de activitate a sa. (nvturile lui Amen-em-ope) "Plsmuirea" omului nu se face la intamplare, ci aa cum tii deja, se execut dup un standard care trebuie meninut atat timp cat dureaz recoltele. In P.I.G. egiptean vom gsi bineineles toate elementele definitorii pentru desfurarea sa in bune condiii. De prim importan intr-un P.I.G. este L.N.H. impreun cu artificiile tehnice ce in de ea. De aceea i eu voi acorda mai multe randuri L.N.H. impuse poporului egiptean. Unul dintre cele mai lungi i mai complete tratate de "reguli de via" scrise in vechiul Egipt este "Invtura lui Ptah-hotep". Opera aparine perioadei domniei regelui Isesi, din dinastia a V-a (2563 - 2423 i.e.n.), a Imperiului Vechi. Egiptologul francez Gustave Jecquier a caracterizat documentul ca fiind "textul literar egiptean cel mai greu de tradus".

Traducerea din care v prezint fragmente aparine lui Constantin Daniel, in culegerea "Gandirea egiptean antic in texte" i a fost fcut dup papirusul Prisse, pstrat la Biblioteca Naional din Paris, publicat in fotocopie de Gustave Jecquier. Alturi de "Cartea egiptean a morilor", acesta este unul dintre cele mai importante texte vechi egiptene. Ca i celelalte texte analizate in cartea de fa, "Invtura lui Ptah-hotep" este sosit pe calea fidel a implantului de informaie. Vechimea sa, coninutul informaiei i modalitatea de exprimare sunt garantate acestei afirmaii. Textul egiptean sus amintit are menirea Bhagavad-gitei indiene. Cel ce-i urmeaz sfaturile are biletul in buzunar pentru lumea lui Osiris. El conine: 1. nvtura celui ce a fost 4. Cpetenie peste cetatea morilor de lng piramid, vizirul Ptahhotep. (nvtura lui Ptah-hotep 1,4) In cele ce urmeaz vom observa unitatea de expresie intre alte texte vechi, cum ar fi Biblia i acest text inserat lui Ptah-hotep. 88. Dreptatea este nespus de strlucitoare; perfeciunea ei este de-a pururea; 89. Ea nu este schimbat din vremea lui Osiris. 90. i cel ce nu ia seam la legi i primete osnda. 97. ...cnd sfritul omului sosete, doar dreptatea rmne de-a pururi. 98. Omul trebuie s spun: "Acesta este ogorul tatlui meu" Formularea este foarte clar i concis. Numai "cel ce ia seama la legi", adic la cel ce respect L.N.H., poate s fie "drept", "perfect", strlucitor", compatibil genetic cu Osiris. Despre "cel ce nu ia seama la legi", Biblia ar spune c are un sfarit groaznic. Dup moarte, C.S. al celui ce "a luat seama la legi", poate s-i dovedeasc "puritatea", "dreptatea", compatibilitatea genetic cu Osiris. Evident, in acest caz, se poate dovedi c "ogorul su", adic harta sa A.D.N., este mult asemntoare cu cea a tatlui su, care, la randul lui a respectat L.N.H. Aceste idei se pot exprima intr-o multitudine de forme echivalente. V mai ofer cateva. 197. Dac eti un om de seam 198. S ai un copil prin harul zeului. 199. Dac el e cu bun rnduial, dac merge pe urmele tale, 202. Dac poart de grij de averea ta n chip potrivit (dac va respecta L.N.H. - n.a.) 203. Atunci d-i lui toate buntile, 204. Cci fiul tu e smn din sufletul tu; (poart aceeai incrctur A.D.N. - n.a.) 205. Nu ndeprta inima ta de dnsul. 207. Dac se ndeprteaz de poruncile tale i le calc 210. Astfel se mpotrivete al tot ce este poruncit de zei; 217. ...pe el pierzania a czut din pntecele maicii sale, (este hibridn. a.) 218. Cel pe care zeii l cluzesc nu poate s se abat, 219. Dar cel pe care zeii l lipsesc de barc, nu poate trece rul. Zeii practicau fie implanturi uterine cu material genetic controlat, fie

mariaj controlat pentru a oferi "o barc" sigur candidatului la viaa "venic". Nu mai insist asupra descrierii implanturilor uterine, ci amintesc doar c, intre mulimea de diviniti egiptene, am remarcat un grup de demoni cu faa hidoas i orp de pitici, numii BES. Sarcina lor era s ajute femeile la natere i s dea for viril brbailor. Gandul m duce la extra/intrateretri cenuii. verzi etc., de astzi, responsabili cu rpirile de persoane. Pe undeva, rolul lor este asemntor... Revin la povestea de mai sus. Egiptenii "necluzii" aveau o compatibilitate genetic indoielnic. Supui dup moarte controlului genetic A.D.N.M.N., dup standarde exacte, vei vedea c numai "cei chemai" , "cei cluzii", vor avea o compatibilitate genetic sigur cu zeii. Analiza genetic A.D.N.M.N. este sofisticat i o voi discuta separat... Versetele urmtoare fac referire la aceast operaiune 220. Dac te afli n sala de ateptare pentru o audien, 221. Poart-te ntotdeauna dup cinul tu i locul tu 222. Care i-a fost hrzit din prima zi. 223. Nu ptrunde la audien de se ntmpl s nu fii primit, 224. Cci vederea secretarului care vestete audienele este ascuit. 225. i intrare liber la audien nu o are dect cel ce a fost chemat. 227. n sala de ateptare se ine o rnduial strict 228. i purtarea acolo se face dup o aezare dinainte stabilit. In concluzie, ineleptul Ptah-hotep ii sftuiete pe tinerii egipteni s respecte L.N.H. Acest indemn il face fie mai ascuns, mai voalat, ca in versetele de mai sus, fie direct, ca in recomandarea urmtoare. 277. Dac vrei s pstrezi prietenia 278. Cu casa n care intri 279. Ca stpn sau ca mic 280. Oriunde ai intra 281. Ia seama s nu te apropii de femei. 282. Locul n care s-ar svri aceasta nu poate fi bun, (ar putea s nu fie bun - n.a.) 283. Vederea nu e niciodat prea asuit ca s priveasc bine femeile; 284. Nenumrai oameni sunt nlturai n felul acesta de cele ce le sunt de folos. 285. O clipit scurt asemenea unui vis, ... 288. i se ajunge la moarte pentru c ai cunoscut-o. Versetele de mai sus au valoare L.N.H. Tanrul egiptean nu are de unde s tie structura genetic a femeii pe care ar dori-o. El trebuie s se supun mariajului controlat (soie din cadrul seriei genetice). Ne aducem aminte c legea lui Moise pedepsea cu moartea atat produii de concepie hibrizi, cat i de prinii lor. Copii hibrizi erau inlturai oricum de la viaa "venic". 545. E un om iubit de zei acela ce d ascultare poruncilor, 546. Cel ce este urt de zeu nu ascult de porunci. 550. Inima este aceea care furete pe omul care o are n el. 552, Inima unui om este viaa sa, prosperitatea sa i sntatea sa. 588. Un fiu asculttor este un slujitor al zeului Horus 597. ntrete adevrul i dreptatea n copiii ti.

600. Fie ca oamenii ce te privesc s spun: 601. "Copiii acetia sunt la fel ca acest om (tatl lor)" 602. i fie ca oamenii ce i ascult pe copiii ti s zic: 603. Copiii acetia sunt la fel ca tatl lor. "Inima" omului simbolizeaz in scrierile vechi structura A.D.N.M.N. Asupra acestui lucru voi reveni pe larg. Dac "inima" este compatibil genetic cu zeii, faptul se datoreaz tatlui care a respectat L.N.H. Rezultatul s-a concretizat in naterea unor copii ce au cam aceleai caractere genetice, "sunt la fel ca tatl lor". De fapt, toat invtura lui Ptah-hotep se invartete in jurul L.N.H., exprimat prin cuvinte simple. 628. Poart-te bine pn ce stpnul tu va zice de tine: 629. Ct e de bun acesta ce-a fost educat de tatl su, 630. Din trupul cruia el a fost zmislit. 631. Tnrul acesta cruia tatl su i spusese deja toat nvtura cnd se afla n pntecele maicii sale, 632. Ceea ce a fptuit el e lucru mai mare dect se poate spune prin cuvinte. 633. Iat, un fiu bun, aa cum este druit de zeu, 634. Este cel ce face mai mult dect porunca pe care a primit-o de la nvtorul su. Versetele de mai sus arat importana L.N.H., izvorat din invtura preotului. Practic, dac tanrul a respectat L.N.H., avand soia potrivit, copilul su a devenit chiar din momentul fecundaiei, concepiei, "bun", "drept", "adevrat", "invat". Acesta este "toat nvtura": abilitatea de-a produce copii compatibili genetic cu zeii. In final, Ptah-hotep concluzioneaz: 635. Atunci cnd mplineti dreptatea 636. Lucreaz deci dup dorina tatlui tu, 637. Fie ca tu s vii dup mine n lumea cealalt cu trupul tu ntreg. 638. i fie ca regele s fie mulumit de tot ce ai fcut. 639. Fie ca s petreci tu ani muli de via! (nvtura lui Ptah-hotep) Ca i in celelalte scrieri imprimate de zei, regii adevrai sunt zeii. Aceast precizare este important pentru alte analize din capitolele viitoare. Sper c inelegei c obiectul principal al nvturilor egiptene vechi este L.N.H. Exist multe alte texte din care aceast lege se poate extrage mai mult sau mai puin clar. Unul dintre ele, este "Inelepciunea lui Ani", text inserat integral in lucrarea lui Constantin Daniel menionat. Legea enunat mai jos stabilete limitele de siguran ale mariajului in scopul declarat al obinerii de copii compatibili genetic cu zeii. Limita de siguran era cetatea, oraul respectiv. "Ferete-te de o femeie din afar, care nu este cunoscut n cetatea ei. Nu i arunca priviri... i nu o cunoate pe ea trupete. Ea este un ru adnc i mare ale crui cotituri nu sunt cunoscute. O femeie, care este departe de satul ei, i spune ie n fiecare zi, cnd nu are martori: "eu sunt frumoas..." A te mpreuna cu ea este o nelegiuire mare, vrednic de pedeapsa cu moartea, cnd se aude de ea, chiar dac nu se povestete de ea n lume. (nelepciunea lui Ani).

A putea chiar s fac speculaia c imaginea plastic a lanurilor A.D.N. "cotite", erpuite. este metaforizat in "cotiturile necunoscute ale femeii strine". Astfel, puritatea seriei din care oraul fcea parte era asigurat pornind de la "celula" arealului de P.I.G., reprezentat de cetate, ora. Mariajul i chiar relaiile sexuale, nu trebuiau s depeasc limita oraului. Dincolo de aceast limit de siguran, zeii au izolat seriile genetice prin obstacole geografice, a cror depire era interzis pentru oameni. La fel ca in Sumer, in America Central sau in Cambodgia (zona templelor de la Angkor), in Egipt, zeii s-au folosit de canale. Delta Nilului, des populat in antichitate, a oferit un spaiu ideal de prelucrare geografic, la fel de bun ca i zona situat intre Tigru i Eufrat. Dac privim harta, observm c in delt, Nilul are mai multe brae; cinci dintre ele sunt mai mari; dou sunt navigabile. Teritoriul deltei, de 24.000 de kilometri ptrai concentreaz cam trei cincimi din populaia Egiptului. In antichitate, Nilul avea apte brae i consider c acest fapt nu este intampltor. Cred c harta deltei a fost redesenat de zei conform intereselor cerute de P.I.G. Cele apte canale, apte brae ale Nilului au fost descrise de ctre Herodot. Mai important decat descrierea sa mi se pare meniunea fcut in "Apocriful genezei", reprodus de ctre Constantin Daniel in lucrarea "Scripta aramaica". 10. ... Atunci m ndreptai 11. ctre..., n ara Eghipetului....Am ajuns la rul Karmon, unul dintre 12. braele fluviului... n acel moment am ajuns n inutul nostru. i am strbtut cele apte brae ale acestui fluviu. (Apocriful genezei, coloana a XIX-a) Recoltele Orientului Mijlociu i Apropiat Toate popoarele Orientului Mijlociu i Apropiat, au trit permanent cu teama de zei. Mai ales in perioada de recolt, zeii i-au demonstrat fora tehnologic in faa unei populaii aproape primitive, au artat oamenilor c sunt stpani absolui, c pot oricand s se joace cu viaa lor, c pot decide soarta rzboaielor. Zeii au instruit omul cu un minim de cunotine, i-au dat legi, i mai ales, ... motive de team. Da, teama de zei a fost i este motivul principal al perpeturii religiilor lumii. In antichitate omul a fcut orice ca s-i imbuneze zeii. Zeci de ritualuri stupide, de jertfe inutile, erau inchinate zeilor. Pentru nerespectarea lor, oricine ar fi putut plti cu moartea, fie c zeii erau prezeni, fie c se plimbau prin Galaxie. Versetele selectate de mine in aceast carte nu ilustreaz nici pe departe inrobire omului in slujbe, jertfe, ritualuri aiurea inchinate unor fiine avansate tehnologic. Domeniul crii este altul ... Poate c aceast carte v va crete setea de un anume tip de cunoatere, i atunci, citind textele antice v vei da seama cat de inrobit a fot omul. Zeul trebuia s primeasc tot ce era mai bun. In templu erau aduse pentru jertfe animale, primul nscut al animalului, fructe, prjituri, paine, prjituri etc. M-am intrebat ce se intampl cu toate aceste bunuri. Nu pot s gsesc un rspuns logic. Spre deosebire de astzi, preoii de atunci nu puteau s administreze astfel de bunuri dup plac, ci numai dup reguli precise. Ei aveau aceia team de zei ca i omul de rand. In orice caz, mancarea, obiectele aduse zeului trebuiau s dispar; dar, zeii nu se aflau intotdeauna la datorie. Pe de alt parte, oricum, zeii nu aveau nevoie de

cele jertfite, cu o singur excepie: jertfele umane. Consider c alturi de manipularea rzboaielor n scopul recoltelor mascate, jertfele umane directe constituie cea mai frapant pagin a istoriei antice. Semitologul romn Constantin Daniel nu ocolete aceast parte delicat a istoriei. Sacrificiile umane i-au atras in mod sigur atenia. Drept urmare a sistematizat cateva informaii sigure de acest gen. In primul rand, la aceste popoare impresioneaz sacrificarea primului nscut. Diveri autori au incercat s dea tot felul de explicaii acestui obicei, ca de exemplu, debilitatea unor copii nscui din mame foarte tinere. Cel puin acest argument cade, cstoria fiind stipulat prin lege la varsta de 20 de ani. Pe de alt parte ceea ce se sacrifica zeului (om, animal sau obiect) trebuia s aib calitate maxim, s fie fr defect. Sacrificarea primului nscut era strict ritual, o implinire a dorinei zeilor. Mai mult decat orice, subliniaz neputina omului neinstruit in faa unor fiine avansate tehnologic, pentru care sentimentele nu mai au decat o valoare istoric. Aceast practic a avut o amploare mai ales la sfaritul mileniului III i.e.n. i in cursul mileniului II i.e.n. Astfel, in sudul Palestinei, la Gezer au fot gsite la temelia caselor oase de copii pe jumtate calcinate (jertf prin ardere). Templele din Cartagina (colonie fenician in Africa de nord) s-au gsit mai multe inscripii ce descriu jertfe de copii oferite zeului cutare. V.T. il menioneaz pe regele Ahaz care-i jertfete prin ardere propriul fiu, iar stela regelui Mea al Moabului istorisete un fapt similar. Diodor din Sicilia relateaz sacrificarea a 200 de copii de ctre cartaginezi dup victoria asupra Syracuzei, alturi de sacrificarea prizonierilor de rzboi. Quintus Curtius, cronicarul lui Alexandru cel Mare, menioneaz sacrificiul ritual de copii in oraul Tyr, in faa pericolului macedonean. Un vechi mit fenician il prezint pe zeul suprem El sacrificandu-i unicul fiu de la nimfa Anobret, inainte de rzboi. Se pare c sacrificarea copiilor prin ardere de vii s-a practicat in scop ritual pan in secolul al IIIlea i.e.n. In anul 1921 la Cartagina s-a descoperit o stel ce infieaz un preot jertfind un copil pe altar, in cinstea zeiei Astarte. Copiii jertfii in scop ritual cred c se pot intalni in arealul controlat de curcubeu. Spre exemplu, numrul 980, din luna mai 1999, al revistei "Science et Vie", comunic o descoperire arheologic semnificativ in acest sens. In nordul Sudanului, pe teritoriul vechiului regat al Nubiei, pe cursul mijlociu al Nilului, s-a descoperit o important necropol ce aparine poporului kerma. Recenta descoperire aparine unui grup de cercettori francezi: Bruno Maureille, Pascal Murail, David Peressinoto i Francis Geus. Intr-o suprafa de 200 de metri ptrai au fost deschise un numr de 62 de morminte de copii foarte tineri ucii ritual la o dat aproximativ intre 1750 i 1500 i.e.n. Alturi de fei, sunt inmormantai patru nou-nscui i ali patru copii cu varste intre un an i doi ani. Ceilali sunt ceva mai mricei. Cercettorii au fost stupefiai de "grija" cu care au fost inmormantai. Fiecare copil a fost aezat intr-un pat funerar adaptat la ca dimensiuni varstei. Au fost culcai pe partea dreapt, cu capul spre est, privirea spre nord, braele incruciate in faa capului. Fiecare mormant conine obiectele funerare obinuite pentru aduli:

ofrande pentru zei, bunuri necesare vieii de apoi. Primele jertfe umane la scar extins, pe care le menioneaz istoria acestor teritorii, dateaz din perioada celei de-a treia dinastii din oraul sumerian Ur (2060 - 1950 i.e.n.) Charles Wooley , cel care a descoperit urmele potopului in Sumer, a scos la iveal vechiul ora Ur, in care regii erau inmormantai impreun cu soiile i un numr de slujitori. Obiceiul acesta avea s fie prezent i in celelalte ceti din Mesopotamia, ca i la multe alte popoare. Atat Sumerul, cat i Akkadul, vechile regiuni rivale ale Mesopotamiei, practicau sacrificarea prizonierilor de rzboi. Spre exemplu, regele akkadian Rimu (aproximativ 2200 i.e.n.) se laud cu sacrificarea a 5460 de prizonieri din oraele sumeriene Ur i Umma i a 5864 de lupttori din Kazallu. Moabiii, urmai ai lui Lot, menioneaz in stela regelui Mea sacrificarea ritual (cherem), in cinstea zeului Chemo, a 7000 de prizonieri din inutul Nebo. Am argumente s consider c intreaga zon a Orientului Mijlociu i Apropiat a practicat sacrificarea prizonierilor de rzboi. Citind istoriile dezvluite de textele vechi comparate ale hitiilor, egiptenilor, fenicienilor, arameilor, canaaniilor, asirienilor, babilonienilor, vom obseva c aceste popoare organizate de zei in apte serii genetice s-au rzboit permanent. Istoria lor este cu totul paradoxal. Toate aceste popoare i-au disputat pe rand hegemonia Zeii au hotrat de cele mai multe ori motivul conflictului, invingtorul i ...numrul morilor. Acum tii bine, consider c aceti mori erau premarcai i recoltai. Orae state inchise din punct de vedere genetic erau sectuite de populaie masculin tanr in urma unor rzboaie devastatoare. Asirienii, babilonienii i ali locuitori ai Mesopotamiei au avut parte de o soart asemntoare. Ingerii i recoltele lor sunt cauza distrugerilor succesive a oraelor stat Babilon, Ninive, Nippur, etc. ca i a renaterilor uluitor de rapide. Domnul ii instiga la lupt i folosea masacrul drept recolt, conducand destinele luptei in funcie de rodul lips din P.V. Vi se pare cam "tras de pr"? V prezint o astfel de situaie. Tbliele de lut asiriene descriu cat de poate de sugestiv o btlie ce a avut loc in anul 691 i.e.n., la Halule - localitate situat la nord de Babilon, intre asirieni i o coaliie antiasirian format din babilonieni, caldeeni i elamii. La fel ca in R.E.G. oastea asirian este modest numericete comparativ cu cea a coaliiei descris "asemenea norilor de lcuste ce se npustesc primvara" ... Ce credei c a fcut in aceast situaie Sennacherib (Sanherib- dup denumirea biblic)? Asemenea evreilor aflai in dificultate, regele asirian ii cheam zeii protectori. "M-am rugat lui Aur, lui Sin, lui ama, lui Bel, lui Nabu, lui Nergal, lui Itar din Ninive, lui Itar din Arbailsk - zeilor mei ocrotitori ca s birui mpotriva puternicului vrma. Zeii mi-au ascultat de ndat ruga i mi-au venit n ajutor... Am apucat strns arcul puternic ce mi-a fost druit de Aur i am luat n minile mele sgeile dttoare de moarte. Bubuiam la fel ca Adad zeul furtunii... Din porunca lui Aur marele stpn, m-am prvlit asupra dumanului... Cu armele lui Aur, stpnul meu i sub apsarea luptei mele mnioase am ntors piepturile lor i i-am aruncat napoi... Btlia am oprit-o numai dup ce s-au scurs de dou ori dou ceasuri... (Dumanii)...au fost cuprini de groaz... Ei

i-au prsit corturile i au rupt-o la fug. Pentru a-i salva viaa clcau n picioare proprii lor soldai... Am trimis carele mele mpreun cu caii n urmrirea lor i pe fugarii care alergau s-i scape viaa i strpungeau cu armele oriiunde i ajungeau." [39] Seamn cu modul de desfurare al R.E.G.? Ce fel de arme a folosit Sennacherib? Cum arta arcul cu sgei dttoare de moarte, care bubuiau ca tunetul? Foarte probabil, aceste arme sofisticate erau aceleai care aveau s inving caiva ani mai tarziu coaliia asirian, condus de acelai Sennacherib, adus de inger spre moarte impotriva evreilor: "...Tu, Doamne ai trimis pe ingerul tu in zilele lui Iezechia, regele lui Iuda i a ucis toat tabra lui Sanherib ca la o sut optzeci i cinci de mii." (II Macabei 15-22) Evreii aveau s mulumeasc minunatei artri cereti care i-a protejat de aceast dat. Ingerul avea s-i pedepseasc ins, muli ani mai tarziu in faa babilonienilor nscui ca din cenu dup teribilul masacru la care fuseser supui de ctre zeul Marduk in timpul aceluiai Sennacherib. Ce observm? In acea perioad zeii reglau populaia diverselor seminii, recoltau dup dorin rodul deficitar al P.V.; instigau aceste subpopulaii compatibile genetic cu ei oferindu-le motive de rzboi i un mod onorant de a muri. Triau pentru zei, mureau pentru zei, intreaga via era la propriu la discreia zeilor. S fie oare toat istoria antic, istoria acestei perioade de aproximativ 1.500 ani (1.500 i.e.n. - anul 0) o istorie manipulat de zei? Lor se datoreaz oare, in exclusivitate paradoxurile militare ale antichitii? Biblia opereaz cu ingerul pzitor al Greciei, ingerul pzitor al Persiei, ingerul pzitor al lui Israel i subinelege existena altor ingeri pzitori care se ocupau cu administrarea P.T. Putem merge cu intrebrile foarte departe i s privim cu ali ochi in aceast ordine de idei, chiar victoriile paradoxale ale lui Alexandru Macedon care, cu o armat de 30.000 de oameni a cucerit Orientul Apropiat i Mijlociu oprindu-se in final in India. Cum a putut Alexandru Macedon s cucereasc cu o armat obosit. lovit de boli, prost hrnit, Imperiul Persan al lui Darius in anul 331 i.e.n.? Cred tot mai mult in "rodul Persan" lips in P.V. in acea perioad... Probabil c multe alte btlii ale antichitii poart markerul paradoxului militar datorat posibil voinei zeilor. Asirienii in special, aveau s fie recunoscui de istorie ca cel mai crud popor al antichitii. i totui, "cu zei inainte", acele state rase de pe hart, sectuite de brbai, aveau s renasc i chiar s devin hegemone in timp record. Dac am privi sumar numai istoria Babilonului, am avea suficiente motive s ne mirm. Dup ce Akkadul i Sumerul ii disput hegemonia timp de peste un mileniu, cu aproximaie intre anii 3000 i.e.n. i 2000 i.e.n., in anul 1810 i.e.n. regele Sumuabun infiineaz prima dinastie babilonian. Cel mai insemnat rege al acestei dinastii este Hammurabi (1728 - 1686 i.e.n.) In jurul anului 1600 i.e.n. oraul este dominat de casii (locuitori ai Golfului Piersic) In jurul anului 1600 i.e.n. oraul este dominat de casii (locuitori ai Golfului Persic) In 1530 i.e.n. Babilonul este cucerit i jefuit de ctre hitii

Intre 1390 - 1364 Babilonul stpanete Asiria! 1112 - 1074 i.e.n. Asiria condus de Tiglatfalasar I domin Babilonul. 908 - 889 i.e.n. - triburile arameene invadeaz Asiria i Babilonul. 710 i.e.n. Asiria cucerete Babilonul. Oraul este dramat in anul 689 i.e.n. 680 - 669 i.e.n. Babilonul este reconstruit. 648 i.e.n. - asirienii recuceresc Babilonul. 612 i.e.n. babilonienii cuceresc Ninive i Assur! Practic, Asiria dispare din istorie. 587 i.e.n. Babilonul cucerete Ierusalimul i-i deporteaz pe evrei. 573 i.e.n. - Babilonul cucerete oraul fenician Tyr, dup un asediu de 13 ani, apoi stpanete Siria i Palestina. 556 - 539 i.e.n. - regele Cirus al Persiei cucerete Babilonul. 331 i.e.n. Alexandru cel Mare cucerete Babilonul. Astfel de exemple de istorie zbuciumat se pot da pentru oricare dintre oraele state ale intregii zone. Gandii-v la hegemonia "prin rotaie" a oraelor state greceti. Afirmam mai devreme c P.I.G. desfurat n teritoriul curcubeului este unitar. V aduc un ultim argument in sprijinul acestei afirmaii. Privii comparativ patru hri a patru mari imperii, ce se dezvolt intr-un timp relativ scurt, in acelai teritoriu. Hegemonia impus de zei permitea recoltele mascate i schimburi de gene puin importante pentru bunul mers al P.I.G. Cred c documentele pstrate ale acelor timpuri ar putea reface o altfel de istorie antic, anume o istorie integrat, raportat la dorinele i interesele zeilor. Vei vedea c situaia aceasta nu este singular in istorie. Pe o perioad mult extins, se regsete pe continentul american. Consideraii finale cu privire la P.I.G. desfurat n "zona curcubeului" Reluand acum istoria de P.I.G. a Orientului Mijlociu i Apropiat, mi se dezvluie o imagine uor diferit. Zeii, inclusiv S.D., au prelucrat impreun genetic zona pan acum aproximativ 4000 de ani. In timp ce S.D. ii pregtea prin nodurile genetice numite Avraam - Isaac - Iacov, saltul spre un nou standard de homozigotare, intr-un P.I.G. in dousprezece serii genetice, ceilali zei au dezvoltat un program comun, in apte serii genetice, mai apropiat de P.I.G. anterior. Aceti din urm zei, numii de mine generic L.I., au putut incepe recoltele ceva mai devreme. Uneori programul S.D. a interferat cu cel al L.I., mai ales in perioadele in care ingerii S.D. nu erau prezeni pe Terra. Amestecul materialului genetic al celor dou programe teoretic a fost benefic pentru L.I. i pgubos pentru S.D., care avea un standard avansat de puritate genetic. De aceea, evreii au fost dotai cu o L.N.H. mai clar, mai bine definit i cu un aparat de control genetic (chivotul). Nu vei gsi vreun popor deportat in sanul poporului evreu; in schimb, evreii vor fi deportai in Babilon, fr nici un risc pentru marca genetic a babilonienilor. Genele babiloniene includ genele evreilor. Reciproca nu este adevrat. Acum, dup ce am aruncat o privire asupra intregului spaiu geografic centrat de "curcubeu", pot afirma c intreaga zon a suferit cam aceleai prelucrri genetice, cel puin pan la "momentul Iacov". Ulterior acestui

moment, S.D. impune un standard crescut de homozigotare obinand poporul evreu, organizat in dousprezece serii genetice. Aceast seciune de program avea s se incheie mult mai devreme fa de restul programului in ansamblu, datorit conflictului deschis intre zei, care a degenerat in conflict armat. Iisus a incheiat practic programul S.D., prin insmanarea noii legi, ce abroga L.N.H. Aa cum am mai scris mai sus, S.D. nu se atepta ca evreii sau alte popoare inconjurtoare s observe imediat particularitatea, nuana determinant a noii legi. Pentru aceste fiine extraterestre, timpul are alte valori. Cateva sute de ani pot avea importan sau dimpotriv, nu au valoare. In cazul de fa, sutele de ani ce au urmat momentului Iisus, cred c sunt lipsite de valoare direct. Pentru S.D., are mai puin importan ce au fcut evreii in acest timp i conteaz mai mult ce s-a intamplat in ograda vecinilor. Prin propagarea noii legi "la toate neamurile", S.D. a incercat s limiteze dezvoltarea numeric a "rudelor" sale extraterestre. Evident, in faa acestui pericol, complexul de civilizaii denumit in aceast carte L.I., i-a luat unele msuri in scopul obinerii in continuare a unor recolte calitativ superioare. Zeii Orientului Mijlociu i Apropiat au fost nevoii fie s-i rescrie legile, fie s le intreasc. Aceasta cred c este motivul apariiei in primele secole ale erei noastre a mai multor scrieri cu fond asemntor celor anterioare. Curente noi, fr deosebiri eseniale fa de cele vechi, au fost diseminate in Mesopotamia, Persia, Siria, Liban, Anatolia, Arabia i chiar Palestina. In lucrarea "Scripta Aramaica", Constantin Daniel relateaz despre constituirea unei noi secte in jurul lui Manes, undeva, pe cursul inferior al Eufratului, in secolul III al erei noastre. Manes este fiul nobilului persan Futtak Babac, din familia Haskanidilor. Asemenea prinilor biblicului Samson, Futtac Babac este contactat de un inger, care-i ordon s se fereasc de vin, carne i femei. Dup un timp i se nate Manes, care este crescut in aceleai opreliti. La varsta de treisprezece ani, in anul 215 e.n, ingerul il anun c l-a ales s propovduiasc. Scenariu se repet la varsta de 25 de ani. In cele din urm, Manes ajunge profet al comunitii sale, propovduind respectarea legilor impuse de zei, legi pe cale de-a fi uitate. Astfel de nuclee, de reabilitare a vechilor programe au aprut in tot Orientul Mijlociu i Apropiat, in sutele de ani, dup anul 0. Sectele religioase insmanate in aceast zon, ca i implantarea din greeal a Coranului in lumea arab aveau s constituie factori importani de limitare a expansiunii cretinismului in acest areal. Ar trebui s m explic cu acest "din greeal". Pe scurt, nu cred c ingerul Gabriel a anticipat conflictul ideologic generat de oferirea a dou cri ce aparin S.D. ctre dou popoare: unul ce aparine S.D. i un altul, ce aparine altor zei. P. I. G. n D a c i a Cultura dacilor este fr indoial una dintre cele mai importante culturi ale antichitii, chiar dac despre ea vorbim i cunoatem mai puin. Teritoriul fostei Dacii abund in relicve ale neoliticului diseminate pe tot teritoriul, mai ales in Dobrogea. Ce a fost oare inainte de acest neolitic? Ce s-a intamplat in cursul programului de dinainte de potop? S fie Sfinxul din Masivul Bucegi o echivalent a celor din Masivul Marcahuaschi? Au trecut uriaii prin teritoriul fostei Dacii sau mai

degrab zeii au lsat urme de neters? Dup prima ediie a acestei lucrri am constatat un interes crescut al cititorilor pentru informaii privind trecutul nostru, al romanilor. Din acest motiv, adaug cteva idei, care in mod normal, depesc cadrul tematic al crii. Principala zeitate a strmoilor notri, a "celor mai viteji i mai drepi dintre traci", conform afirmaiilor lui Herodot, a fost Zamolxe (Zamolxis) - zeul adncurilor pmntului, al vegetaiei , al rodniciei, al plugarilor i pstorilor. Herodot a cunoscut personal vitejia i dreptatea dacilor sau a preluat aceste insuiri ale strmoilor romanilor de astzi de la inaintaii si? S fie oare "dreptatea" dacilor o referire la puritatea lor genetic? S fie oare acelai tip de dreptate ca i a "drepilor" evrei? S fi fost oare dacii nucleul de compatibilitate cu ingerii L.I. intr-o zon intins, locuit de o mulime de triburi de traci cu compatibilitate din ce in ce mai sczut cu cat ne indeprtm de Sarmisegetuza? Posibil. Luai-o ca o ipotez, zic eu, interesant! i totui, dincolo de ipoteze, studii avansate de genetic realizate de specialiti romani rezideni in California demonstreaz astzi o omogenitate superioar a materialului genetic al poporului roman comparativ cu alte popoare ale Europei, in ciuda trecerii atator stpaniri pe aceste plaiuri. Elemente deja cunoscute ale istoriei i culturii vechii Dacii, coroborate cu elemente ce au aparinut cu siguran unor societi asemntoare, ne pot ajuta s construim o imagine mai exact i poate mai corect a societii dacice. Consider c, in mare, zeii i-au dezvoltat programele asemntor. Din pcate, izvoarele istorice nu au conservat prea bine urmele culturii dacice dincolo de secolele IV-V i.e.n. Sub acest aspect, dei aparent, diferena intre cultura dac i cea a evreilor, spre exemplu, este mare, lucrurile nu stau chiar aa. Dac ne referim la urmele materiale, vei vedea c nu exist edificii mai vechi de 3000 de ani care s pot fi atribuite poporului lui Israel. Marea majoritate a dovezilor arheologice pstrate provin din aceeai perioad cu dovezile dacice. Diferena este evident doar atunci cand lum in calcul izvoarele scrise. Evreii,sumerienii, indienii, grecii, maiaii, chinezii, egiptenii i alii fie au primit scrierea in dar de la zei, fie au dezvoltat singuri (mai puin probabil) un mod de a-i insemna istoria. Alte popoare i-au transmis istoria pe cale oral, din generaie in generaie. In lucrarea de sintez "Dacii", Hadrian Daicoviciu demonstreaz c dacii tiau s scrie. Sarmisegetuza a pstrat dovezi scrise cu caractere greceti i latine. "Decebalus per Scorilo" se spune c este scris in limba dac, cu caractere latine. Istoricul Dio Cassius afirm c Domiian a trimis senatului roman dup rzboiul cu dacii, o scrisoare de la Decebal. Din pcate, dacii nu iau scris istoria detailat, aa cum au fcut alte popoare. Vestigiile cetilor dacice de la Costeti, Blidaru, Piatra Roie, Cpalna, etc., marele sanctuar rotund i soarele de andezit de la Sarmisegetuza, sunt numai cateva dintre relicvele unei culturi apuse i uitate de istorici i chiar de poporul roman. Cel puin in secolele IV i III i.e.n., triburile geto-dace sau poate ... "seminiile" poporului dac, au constituit o for capabil s reziste perilor i chiar s inving armatele macedonene ale lui Lisimah, in campaniile militare din anii 300 i 292 i.e.n. Mai tarziu, Burebista (82 44 i.e.n.), regele dac care a unit triburile geto-dace, avea s dein sub

control Europa central: spre apus - pan in cursul mijlociu al Dunrii, spre nord - pan in Carpaii Pduroi, spre est - pan la Nistru i spre sud - pan in Balcani. Armata sa putea ajunge pan la 200.000 de oameni. Ca i alte popoare, dacii nu au aprut singuri in istorie, ci au fost insoii, indrumai, "ocrotii" de zeii lor. Expansiunea militar a lui Burebista spre centrul Europei i lipsa prezenei dacilor in teritoriul controlat de satelitul numit Curcubeu m face s consider c, totui, Dacia a fost nucleul unui alt program extins teritorial n Europa Central. Interferena teritorial i genetic a programelor de inginerie genetic ale diverilor zei a fost greu de evitat. Ne putem imagina mai multe programe circumscrise teritorial care nu sunt in nici un caz tangente, ci care interfer la pariferie. Cultul pentru zeitatea suprem ocupa un rol esenial in societatea dacic. Astfel, in timpul lui Burebista, marele preot Deceneu deinea a doua funcie ca importan. Dup moartea marelui rege, Deceneu a condus statul dac. Urmaul su, Comosicus a deinut ambele autoriti: laic i religioas. Mai tarziu, in timpul domniei lui Decebal (86-106 e.n.), numrul doi in statul dac a fost marele preot Vezina. Observm c aceast regul se extinde pe axa timpului, fr a-i putea preciza inceputurile. Ca i la alte popoare dotate cu zei, marele preot dac fcea la randul lui parte dintr-o clas de preoi numii de istoricul Strabo skistai, adic, "cei ce se abin de la plcerile lumeti". Poporul ii denumea "cltori prin nori" probabil fie datorit preocuprilor astrologice, fie datorit ... legturilor acestei categorii preoeti cu ingerii. In afara acestei clase, teoretic, ar fi trebuit s aflm cte ceva despre celelalte "feluri de rod". A fost oare imprit societatea dacilor intr-un fel de caste, asemntoare castelor indiene, coninand pe lang clasa preoeasc, clasa nobiliar - tarabostes ("cei luminoi" - bostes inseamn strlucit, luminos) i clasa sracilor - comati? Greu de spus. i mai greu mi se pare s sistematizez religia i zeii geto - dacilor. Soarele de andazit din sanctuarul sacru de la Sarmisegetuza indic dezvoltarea societii dacice sub semnul "Soarelui", asemenea altor P.I.G. Pentru daci, stpanul cerurilor, responsabilul cu tunetele i trsnetele, era zeul Gebeleizis. Aceast zeitate ii disputa "umbrele morilor" cu Zamolxe. Reprezentri ce in de cei doi zei apar in multe zone ale culturii dace. Alturi de cei doi zei principali, se impune zeia Lunii, care la daci se numete Bendis. Se pare c in contiina religioas a dacilor s-a intamplat ceva intr-un moment situat cu doar cateva secole inainte de cucerirea roman. Dup Hadrian Daicoviciu, mai vechiul Zamolxe a fost inlocuit cu Gebeleizis, iar ritualul de inmormantare a fost i el schimbat; in locul inhumrii, dacii au preferat incinerarea. Dup mine, logic ar fi ca dacii s aib mituri asemntoare cu cele ale altor popoare i Zamolxe - zeul subpmantean, s-i urmeze lui Gebeleizis - zeul solar. Soarele de andezit ar putea proveni dinainte de potop. Pe de alt parte, unele izvoare scrise ne spun c chiar geto-dacii aveau indoieli asupra destinaiei sufletului lor. Herodot scrie: "nainte de a sosi la Istru, primul popor pe care l supuse Darius au fost geii care cred c sunt nemuritori. Ei cred c nu mor, ci c cel ce-i d sfritul se duce la zeul Zamolxis; unii dintre dnii cred c acesta este Gelebeizis".

Aceast situaie, oarecum paradoxal, mai este intrit la popoarele Americii Centrale la care increngtura i interesele zeilor sunt la fel de greu de stabilit. Arheologul Constantin Daicoviciu din Cluj a descoperit alturi de marele sanctuar de la Sarmisegetuza, din munii Ortiei, urmele unei scri ce ducea probabil intr-un loc de cult situat sub pmant, inchinat lui Zamolxe. Rzboinici daci erau viteji i nepstori in faa morii. Ei tiau c-i incredineaz sufletul lui Zamolxe. Dintre popoarele europene vechi, doar dacii aveau sacrificii umane. La fiecare cinci ani, un tanr era sacrificat prin aruncare in sulie. El era solul poporului ctre Zamolxe i trebuia s-i comunice zeului adorat starea i doleanele dacilor. Asemenea popoarelor din America Central, dacii sacrificau pe altarul jertfei prizonierii de rzboi. Este posibil s fi recurs i la alte tipuri de sacrificii umane, inchinate zeilor. Dr. Napoleon Sevescu - medic roman stabilit in S.U.A., a elaborat studii extrem de interesante privind istoria veche a romanilor. Ideile, foarte originale, sunt susinute de o logic greu de combtut. In lucrrile sale amintete despre insemnrile unor personaliti ale istoriei care-l considerau, de asemenea, pe Zamolxe zeul dacilor, un zeu al mpriei subterane. Alturi de Herodot se afl in aceeai unitate de idei Hellanicos din Mitilene, Apulleius, Platon, Lucian din Samosata, Porphirius , Diodor din Sicilia, Enea din Gaza, Strabon, Hesychios din Alexandria, Iulian Apostolatul i alii. Pornind de la ideea c intemeietorul Romei antice a fost tracul Enea fugit cu o man de oameni din asediul Troiei, lucrrile medicului Napoleon Sevescu susin c limba latin este de fapt o limb tracic, mai exact, zic eu, de la periferia Traciei, al crui nucleu de importan genetic major pentru P.I.G. era Dacia. Acest fapt explic lipsa de cuvinte de origine dac din limba roman, altfel spus, fondul principal de cuvinte din limba romn au origine dac deoarece, pe de o parte limba administraiei romane era o limb trac, iar pe de alt parte elementul roman n genetica poporului romn lipsete cu desvrire. Dacii au fost cei mai "drepi" - cei mai puri din punct de vedere genetic dintre traci tocmai pentru c au respectat L.N.H. impus de zei. In mod sigur, asemenea evreilor, dup cucerirea roman dacii au continuat s respecte legea i s-i foloseasc limba. In aceast ordine de idei, dac Dacia a fost nucleul unui P.I.G., patul A.D.N. fiind constituit din triburile trace, din costoboci i alte populaii inrudite cu dacii, atunci puritatea limbii "latine", originea ei, a fost limba dac vorbit n Munii Ortiei, la Sarmisegetuza. Cu alte cuvinte, romanii vorbeau un dialect al limbii dace. Bineineles c acest fapt, atat de logic, cu greu ar putea fi acceptat de istorici i cu atat mai puin de popoarele "latine", care, inelegei, sunt dacice. Istoria viitoare nu va consemna, cu siguran, un nici congres al dacofoniei. Populaia Daciei ocupate a fost apreciat de unii istorici la minim 500.000 de locuitori. Cred c nu am greit prea mult dac am inmulit aceast cifr cu zece. Dac argumentul numrului optim de indivizi meninui de zei in nucleul unui P.I.G., nu v satisface, beneficiem i de alte indicii. Dup Ioannes Lydus, romanii au fcut 50.000 de prizonieri daci. Populaia Daciei nu a fost in nici un caz exterminat de romani.

Diferite izvoare, cum ar fi diplomele militare gsite in tot cuprinsul Imperiului Roman, atest formarea a minim 15 corpuri auxiliare de armat formate din daci, in perioada de administraie roman a Daciei. Amintesc cateva; COHORS I ULPIA DACORUM i ALA I ULPIA DACORUM, formate in timpul lui Traian, COHORS I AELIA DACORUM, recrutat de Hadrian, COHORS IV NOVA CUMIDAVENSIUM ALEXANDRINA, format de Severus Alexander la inceputul secolului al treilea. Practic, pe toat perioada administraiei romane, recrutarea soldailor daci a continuat. Un alt argument al continuitii existenei dacilor pe aceste meleaguri const in pstrarea denumirilor geografice dacice in toat perioada. Pentru administraia roman, limba dac nu a fost un impediment, cele dou limbi fiind mult asemntoare. n concluzie, susin cu trie teoria cu privire la descendena romnilor eminamente din daci, participarea genetic i lingvistic a altor popoare, n special a romanilor, fiind minim n zestrea poporului romn. Atunci, trebuie s reconsiderm oare ideea tot mai mult scris in aceti ani, c romanii s-au nscut cretini? Ca o incheiere a ideilor referitoare la spaiul mioritic, cred c astzi putem strange suficiente dovezi ale prezenei continue in ara noastr a civilizaiilor extra/intraterestre incepand cu Sfinxul din Bucegi, continuand cu mitologia dacilor, cu povetile populare i terminand cu realitatea fenomenului O.Z.N., bine reprezentat in Romania de astzi. Fenomenele din Munii Retezat, de la Vlenii de Munte, din Pdurea Hoia - Baciu de lang Cluj pot fi masca unei pori spre L.I. activ astzi, ca i in timpurile trecute. P.I.G. n India Motto: 10. n vremea nceputului, Prajapati (creatorul divin) crend fiinele odat cu sacrificiile, a spus: "nmulii-v prin acesta;...(conform legii sacrificiului n.a.) 11. Prin el (prin sacrificiu) s-i inei n via pe zei, (iar) zeii s v in n via pe voi; susinndu-v unii pe alii, vei dobndi binele suprem, (Baghavad-gita III - yoga faptei) Pentru a avea o imagine unitar, cuprinztoare a P.T., textele spaiului geografic biblic nu ne este in mod sigur indeajuns. Alte scrieri vechi, ne ajut in inelegere, completeaz informaia P.T. i aduc noi piese jocului de puzzle. Toate aceste scrieri sunt profund acordate lingvistic, au o unitate de expresie remarcabil, inelegerea uneia dintre ele poate duce la transferul informaiei de baz in cealalt, astfel incat informaia noii lucrri pe care o citim pare facil, uor de decodat. Inainte de a citi Biblia am rsfoit Cartea egiptean a morilor, Bhagavad-gita, "Cele mai vechi upaniade" (taine): Brhadaranyaka-Upaniad i Chandogya-Upaniad. Trebuie s recunosc c mi s-au prut frumos exprimate, dar abstracte, impenetrabile, cu o informaie greu asimilabil datorit lipsei de logic. Dup parcurgerea Bibliei i a Coranului, cri in care informaie este scris direct, crile mai sus amintite mi s-au deschis, informaia lor prandu-mi de aceast dat uimitor de direct, de logic, de frumoas, de aleas, minunat scris. Din unele puncte de vedere aceste cri pline de

metafore bine alese mi se par astzi mai tehnic scrise decat Biblia. Crile sacre indiene, despre care se spune c nu au varst i c sunt perfecte, exceleaz printr-o remarcabil lecie de genetic i chiar mai mult. Sunt intre puinele cri dintre cele citite de mine, care ne ofer o imagine sugestiv a evoluiei... creaiei, a evoluiei filogenetice a ... zeilor sau dac vrei - a dumnezeilor. Cum s-ar putea formula astfel de idei? Minunat de frumos. Bhagavad-gita reuete acest lucru intr-o multitudine de expresii, mai ales in cap. XIII intitulat sugestiv "Yoga discriminrii intre natur i spirit". Mai intai definete Cunoaterea i obiectul Cunoaterii: 11. Continua Cunoatere a Sinelui Suprem, nelegerea rostului Cunoaterii adevrului - aceasta este Cunoaterea; ceea ce este altfel dect aceasta se numete necunoatere. 12. i voi dezvlui obiectul Cunoaterii, pe care cunoscndu-l se dobndete nemurirea; este supremul Brahman, fr de nceput despre care se spune c nu este nici Fiin, nici Nefiin Ce-ar putea fi Sinele Suprem, nemaipomenitul obiect al Cunoaterii care trebuie cunoscut i pe care numai unii dintre noi ajung s-l cunoasc urmand calea - yoga prescris de zei? Pan la un rspuns v oferim cateva informaii despre aa-zisul Sine Suprem care nu este nici fiin nici nefiin: 16. Nemprit, sluiete n fiine ca i cum ar fi mprit. El trebuie cunoscut drept cel ce susine fiinele, drept cel ce le distruge, drept cel ce le creeaz. 29. Fiind fr de nceput i lipsit de Tendine, Sinele Suprem este neclintit; dei sluiete n corp, o fiu al lui Kunti, el nu fptuiete i nu este ntinat. 32. Precum eterul omniprezent nu este ntinat din cauza subtiitii sae, aa i Sinele care sluiete pretutindeni n trup nu este ntinat. Obiectul Cunoaterii care sluiete pretutindeni in trup, Neimprit in fiine ca i cum ar fi imprit, care susine fiinele, care exist inc de la inceput fiind lipsit de tendine, nu este altul decat A.D.N.-ul primordial, regsit dup cum am invat in fiecare unitate de structur a unei fiine, conform principiului holografic enunat la inceputul lucrrii. Acest A.D.N. simplu, mai concret cu o structur simpl, lipsit de "ramuri", nehibridat st la baza tuturor fiinelor umanoide din aceast zon galactic. Cum formuleaz aceast idee Bhagavat? In primul rand declar: "Eu sunt la fel pentru toate fiinele... cei care mi se druiesc cu dragoste (compatibili cu mine n.a.) se afl in mine i eu m aflu in ei." (Bhavagat-gita IX - 29). i totui fiinele nu stau n mine: privete la unirea mea divin! Sunt susintor al fiinelor fr s stau n ele; prin Sinele meu exist toate fiinele. (Bhavagat-gita IX - 5) Cu alte cuvinte, A.D.N.-ul primordial, structura simpl ce a caracterizat prima fiin umanoid a zonei galactice in care ne aflm, exist in toate fiinele umanoide derivate din structur; bineineles c reciproca nu poate fi adevrat, fapt subliniat i de versetul de mai sus. Evident, ca s ajungi s identifici Sinele Suprem, este nevoie de mult tiin. n trecut, pn i zeii s-au ndoit de acest Sine, deoarece natura

acestuia, foarte subtil, nu este lesne de neles. (Katha Upaniad - partea nti - capitolul nti) Cam in acest stadiu tehnic, de indoial asupra existenei sufletului purttor de informaie genetic, ne aflm noi, pmantenii. Dup aceast scurt incursiune in definirea Sinelui Suprem, v ofer i o definiie a lui, enunat in Hatha Upaniad: Spiritul Suprem nu este nscut i nu moare. Acesta nu a aprut de niciunde i nimic nu a aprut din al. Este nscut, etern, permanent, vechi. Nu este omort prin moartea corpului. (Katha Upanisad- 18) Bhagavat tie s explice acest lucru mai bine decat o faceu: 2. Nici mulimea zeilor, nici Ri nu cunosc naterea mea cci eu sunt singura obrie a zeilor i a marilor Ri. 8. Eu sunt obria Totului, de la mine pornete Totul; gndind aa cei cu minte i simire adnc mi se druiesc mie. 20. Eu sunt Sinele, o Gudakesa, care sluiete n inima tuturor fiinelor, eu sunt nceputul, mijlocul i sfritul tuturor fiinelor. 6. Din mine au luat fiin n vremea nceputului, cei apte mari Ri i cei patru Manu, nscui din gndul meu: din ei au luat fiin toate creaturile n lume. (Bhagavad-gita IX) Astfel, Bhagavat explic evoluia filogenetic a creaiei. Upaniadele insist la nesfarit asupra acestor aspecte. In cateva formulri din Brhadaranyaka- Upaniad evoluia viului este abordat larg, dincolo de existena A.D.N. primordial, a Sinelui Suprem. Cartea face vagi referiri la existena omului nscut din evoluia viului, din "ap", chinuit de foame i dator cu o moarte natural pan la dezvoltarea tehnicilor de terapie genetic: La nceput, aici nu era nimic. Numai de moarte era nvluit Acesta, de Foame, cci Moartea este Foame... (Brhadaranyaka-Upaniad - Cartea nti, Brahmana II-1). Cine este Acesta? Cred c personalitatea lui Acesta este bine aleas, in spatele lui fiind intreaga evoluie a viului de la moleculele organice simple nscute in ap, pan la fiinele inteligente capabile s practice ingineria genetic. Odat cu dezvoltarea acestor tehnici prsim noiunea de evoluie natural a viului i trecem in evoluia creaiei, mult mai important pentru zei. Explicaiile aceleai upaniade continu: 1. ntr-adevr, Acesta era Acesta, iar Cellalt tot Acesta, adic Realul. Cel care tie aceast mare minunie, ntia nscut i c Brahman este Realul, cucerete lumile... 2. La nceput Acesta era numai ap. Apa a zmislit Realul, Realul pe Brahman, Brahman pe Prajapati i Prajapati pe zei... (Cartea a cincea, Brahmana IV,V) In continuare, zeii despic firul in patru, disecand anatomia Realului. Nu v mai plictisesc cu descrierile, dar este clar c in spatele lor se afl intreaga evoluie a viului nscut din ap i ajuns conform legilor evoluiei pan la forma modificat a Sinelui Suprem, acea formul simpl a A.D.N. primordial. Asemenea Bibliei care inir deseori arborele genealogic fals, creat de zei prin P.I.G. de la Set, pan la Iisus, cele mai vechi upaniade reiau de obicei arborele genealogic al ... creaiei incepand cu Brahman, deintorul A.D.N. primordial, al Sinelui Suprem, despre care zeii susin

c este atat de vechi incat nu-i mai cunosc originea. Primele fiine inteligente din Galaxie care au avut acces la tehnicile de inginerie genetic s-au strduit s menin o formul A.D.N. cat mai simpl. Logica acestei necesiti este la randul ei evident. In primul rand, simplitatea A.D.N. este cerut de tehnicile complexe de inginerie genetic ce trebuie s proiecteze pentru un A.D.N.M.N. simplu, o structur A.D.N.M.P. de asemenea simpl - corespondent. In al doilea rand, simplitatea acestor structuri este cerut de un racord solid, viguros ce trebuie realizat pentru toate elementele A.D.N. Cu cat formula A.D.N. este mai complex, mai incrcat cu lanuri hibride ce traduc caracterele genetice ale ascendenei, cu atat racordul cu o structur standard somatic, A.D.N.M.P. este mai dificil, iar tehnicile de inginerie genetic necesare curirii ramurilor hibride sunt mai complicate. Rdcina arborelui genealogic al zeilor este Brahman - A.D.N. primordial, explicat i exprimat intr-o multitudine de variante lingvistice asupra crora nu mai revin. Lanul genealogic a fost condus iniial de aa-zisul creator divin Prajapati. Fiecare element al seriei genetice enunate de upaniadele mai sus amintite, marcheaz de fapt o modulare a A.D.N. primordial ce respect cel puin dou condiii: compatibilitatea cu Brahman i simplitatea. In Cartea a III-a numit Brahmana din BrhadaranyakaUpaniad (1), aflm: Copiii lui Prajapati sunt de dou feluri zei i demoni. Zeii sunt mai tineri, iar demonii mai vrstnici. Zeii spuser: Hai s-i ntrecem n sacrificiu pe demoni prin udgitha!. Apare din nou conflictul de interese de evoluia genetic diferit intre zei - noii modelatori ai A.D.N. primordial i demoni, mai vechi in seria evoluiei genetice a creaiei. Un alt mod metaforic de a sublinia evoluia genetic a creaiei este descrierea ugerelor vacii sfinte: S se mediteze la Cuvnt ca fiind o vac. Ea are patru ugere: "svaha", "vasat", "hanta" i "svadha". Zeii i trag viaa din dou ugere ale sale: din "svaha" i din "vasat": oamenii din "hanta", iar strbunii din "svatha"...(Brhadaranyaka - Upaniad - Cartea a cincea - Brahmana VIII-1). In India acelor ani, ali zei ce fac parte din acelai program, avand la baz aceeai structur genetic simpl a Sinelui Suprem, au dezvoltat un P.I.G. in patru serii genetice cu puritate crescut numit caste. "Dumnezeul" lor, unitate de control genetic al C.S. recoltate, deinea bineineles patru C.S., deintoare a informaiilor genetice standard ale celor patru serii genetice, numite caste. Central era (este?) dispus unitate Brahman - Sinele Suprem, inclus ca informaie genetic in toate cele patru C.S.: Cu coroan, cu ghioag, cu disc n mn, doar aa vreau s Te vd; fii iar cu forma Ta cu patru brae, o Tu cel cu o mie de brae, care iei toate formele. (Bhagavad-gita XI-46) Modul de alctuire al dumnezeilor respect pe deplin principiul hologramei: unitatea de structur poate deine informaia intregului. Este extrem de interesant ceea ce aflm din Ramayana despre "Fiina Suprem" Rama era socotit jumtate Vishnu. Dar socotelile nu au rost; e cu neputin s msori aritmetic nemrginirea. Sruti ne spune c i o

frm din Fiina Suprem este ntreag i complet prin ea nsi: ntregul e acela, acesta e ntregul, Ce din ntreg purcede, ntreg e! Cnd ntregul luat e din ntreg, El tot ntreg rmne! (Ramayana cap.2 neleptul Viswamitra) Este uimitor i frumos in acelai timp, nu-i aa? Cele patru serii genetice, corespund celor patru mari Manu (zei) capetele de serie ale celor patru "feluri de rod" indian. Aceste superfiine au la randul lor o superstaie realizat dup modelul prezentat in Biblie. Bineineles c nu ar fi citit Cartea Crilor unde staie este prezentat atat de exact, nu a fi ineles nimic din descrierea prezent in ChandogyaUpaniad, in capitolul al treilea. Zeii indienilor, asemenea confrailor lor, ii compar staia cu soarele. Se pare c de fiecare dat aceasta este cea mai bun comparaie. 1. ntr-adevr, soarele era mierea zeilor, cerul i este stupul, vzduhul este fagurele i stropii de lumin sunt puii. Eu ineleg c soarele = staia este locul spre care cltoresc zeii; cerul = stupul este teritoriul controlat, vzduhul = fagurele este cerul terestru; iar puii = stropii de lumin sunt navele tip O.Z.N. 2. Razele sale dinspre rsrit sunt alveolele din fa, strofele (rc) sunt albinele Rg- Veda este floarea, iar acolo e apa nemuririi... 3. Au clocit Rg-Veda. Clocit fiind, seva ei s-a nscut cu glorie, vpaie, trie, vlag i hran. 4. Aceasta s-a scurs i s-a aternut peste soare. Ea este i ceea ce este faa roie a soarelui. Toate razele dinspre rsrit reprezint pori de intrare ale albinelor care muncesc in staie. Floarea acestei zone a staiei Rg-Veda este superfiina care trebuie intreinut intr-un circuit energetic similar celui descris in S.S. Observai prezena apei nemuririi i naterea esenei sevei pline de glorie, trie etc., formulri prezente i in Biblie. Din aceast licoare de nemurire aflm mai tarziu, in partea a asea, c triesc zeii Vasu. Iat mai bine formularea: 1... Din ntia licoare de nemurire (Rg-Veda) triesc zeii Vasu cu Agni drept gur...zeii nu mnnc i nu beau, ci se ndestuleaz numai privind licoarea de nemurire... 3. Cel care tie astfel aceast licoare de nemurire devine unul cu zeii Vasu i se ndestuleaz, cu Agni drept gur, numai privind licoarea de nemurire. Ce putem inelege? Prin analogie zeii care nu mnanc i nu beau trind in circuitul energetic al apei nemuririi sunt evident in M.N. Floarea Rg-Veda este C.S. standard, iar controlul structurilor A.D.N.M.N. ale C.S. noi ce intr in apa vieii este realizat de gura Agni - "mielul" florii RgVeda i al zeilor Vasu, rezultai prin cuplarea C.S. compatibile cu somele corespunztoare. Cu aceasta se incheie practic descrierea zonei de rsrit a staiei. In mod similar, chiar identic, sunt descrise celelalte trei fee ce-i gzduiesc pe ceilali trei zei impreun cu florile lor, apele lor nemuritoare i alte elemente comune acestor structuri standard. Astfel, la amiaz, floarea se numete Yajur-Veda, zeii nscui din circuitul energetic se numesc Rundra, iar gura - mielul se numete Indra. La apus, floarea este

Sama-Veda, zeii se numesc Asditya, iar gura Varuna. In sfarit, la miaznoapte floarea se numete Atharva-Veda, zeii sunt Marut, iar gura Soma. Acestea sunt cele patru fee laterale ale staiei zeilor Manu. Avem informaii despre o alt zon situat deasupra, la zenit, in care Brahman este floarea, zeii se numesc Sadhya, iar gura este de asemenea Brahman. Acesta este zona celor mai simple structuri A.D.N.M.N. ce reprezint o fiin umanoid inteligent. Voi reveni asupra acestei explicaii. Structurile ce in de zona Brahman se afl in centru pentru simplul motiv c toate structurile A.D.N.M.N. ale celor patru Manu sunt comparate in primul rand cu structura Brahman. Atat timp cat a asea fa nu este descris, foarte probabil structura de mai sus, staia celor patru mari Manu, fii ai lui Prajapati, creatorii P.I.G. indian, are o form probabil prismatic, piramidal cu varful in jos. In esen aceste lucrri sintetizate demonstreaz c zeii s-au jucat de-a genetica jongland cu A.D.N.-ul primar, obinand prin tehnici bine stabilite fiine asemntoare cu ei, ce menin ins aceeai structur A.D.N. de baz. Apoi ne-au impus legi ce limitau capacitatea de diversificare a acestei structuri, respectarea lor fcandu-se prin sacrificiu. Bineineles, m refer la L.N.H., care nu lipsete nici din programul indian. In Baghavad-gita L.N.H. este explicat foarte bine: 40. Familia fiind distrus, pier Legile eterne ale familiei: pierind Legea, frdelegea pune stpnire pe ntreaga familie. 41. Cnd stpnete frdelegea, o Krsna, femeile se depraveaz; depravarea femeilor, o Varsneya, duce la amestecul castelor. 42. Acest amestec aduce infernul, nu numai pentru cel ce-i cide familia, dar chiar pentru familie. (Cartea ntia numit Descumpnirea lui Arjuna) Prasna Upaniad subliniaz i ea c pentru a avea copii asemntori lui Prajapati este necesar un mariaj controlat: 15. Cei care urmeaz legea lui Prajapati dau natere la o pereche. A acelora este Brahmaloka (lumea luiBrahman), a celor ce practic austeriti i controlul simurilor i n care adevrul este ferm stabilit. 16. Brahmaloka cea pur este a celora n care nu exist nelciune, falsitate, iluzie. (Prasna Upaniad - Prima ntrebare). 7. Tu, Prana, te miti n burta mamei ca Prajapati, tu eti renscut, avnd asemnarea prinilor; (Prasna Upaniad - A doua ntrebare) Upaniadele explic la tot pasul care este calea de urmat pentru a ajunge la Brahman. Deseori observm c aceast cale se suprapune pe un arbore genealogic controlat de zei. Cu puine informaii clare de program, aceste cri ne prezint totui cate un arbore genealogic compatibil cu Brahman. Sukesa, fiul lui Bharadvaja; Satyakama, fiul lui Sibi; Sauriyayani, descendent din linia Garga; Kausalya, fiul lui Asvala; Ghargava, descendent din Bhrgu, din ara Vidarbha; Kabandhi, descendent al lui Katya; Toi acetia erau devotai lui Brahman i absorbii n contemplarea lui Brahman. (Prasna Upaniad - Prima ntrebare -1) Alte elemente de P.I.G. apar disparate pe parcursul upaniadelor. De exemplu, Brhadaranyada-Upaniad descrie implantul uterin practicat de zeul Visvavasu unei tinere femei cstorite. Zeul ii explic tinerei femei: ..."Eu sunt Cerul, tu Pmantul. / Vino s ne-imbrim, / Smna s-o

punem laolalt, / Un biat, un fiu spre a dobndi ...(20)... Vinu potriveasc matca, / Tvastr ciopleasc formele, / Stropeasc Prajapati, / Dhatr pun-n tine plodul.! (21) (Cartea a asea, Brahmana IV) S nu v inchipuii c R.E.G. descrise in Orientul Mijlociu i Apropiat constituie un act unicat in istoria comun a fiinelor extraterestre cu populaiile Terrei. Reamintesc c programul evreu este un simbol, o modalitate concret de dezvoltare a unui P.I.G. Toate populaiile "nscute" de zei au fost protejate prin R.E.G. Unele au pstrat scrise documentele care atest cu claritate aceste rzboaie. Aprut in aceeai modalitate ca i Biblia i Coranul, respectiv prin tehnica implantului de informaie, Bhagavad-gita este ea insi o intreag explicaie a necesitii R.E.G. Arjuna, unul dintre cei cinci fii ai regelui Pandu, compatibil ADNMN cu ingerii, este trimis, asemenea lui Iosua, s distrug ramurile de la periferia arborelui genealogic, respectiv pe cei 80 de veriori din familia Kuru, cu toii fii ai regelui Dhrtarastra. In "Cartea intaia numit Descumpnirea lui Arjuna", aflm dup cum ne indic titlul, c tanrul rzboinic nu inelege de ce trebuie s lupte in "Campia Legii", conform versetului 1 . Despre ce Lege credei c este vorba? Evident aceeai - L.N.H. descris mai sus! Intregul poem este dedicat explicrii necesitii R.E.G. i a modalitii in care un individ poate ajunge Brahman. Argumentele lui Arjuna in favoarea opririi btliei, de tipul: Privindu-mi neamul, o Krsna, adunat dornic de a ne bate... nu vd la ce bun s-mi ucid rudele n btlie; nu doresc izbnda, o Krsna, nici domnia i nici plcerile" (Cartea ntia numit Descumpnirea lui Arjuna-28.31). nu contenesc cateva pagini intregi. Bhagavad ii explic concis c motivul necesitii exterminrii rudelor este svarirea "pcatului de a-i distruge familia" (Cartea intaia numit Descumpnirea lui Arjuna - 39) Bhagavad explic in cartea a II-a : 31. Privind la Legea ta proprie nu trebuie s tremuri; pentru u rzboinic nu exist nimic mai bun dect lupta nscris n Lege. 33. Dac ns nu vei da aceast lupt nscris n Lege, atunci, trdndu-i Legea proprie i renumele, i vei atrage pcatul. Cat de clar este explicat! Nu mai insist cu interpretarea care este atat de evident! Urmarea invturii intregului poem este trimiterea lui Arjuna impotriva veriorilor si. Asemenea scenarii R.E.G. descrise de Biblie, eroul primete in ajutor mai muli ingeri, care-i vor completa mica oaste comparativ cu cea a verilor si. Spre deosebire de ingerii biblici care sun din trambie, ingerii de fa vor suna din... scoic: 15. Hrsikesa a suflat n scoica Pancajanya, Dhananjaya n DEvadatta i Vrkodara cel crud n fapte, n marea scoic Paundra. 19. Sunetul tumultos (al scoicilor) a sfiat inimile celor ai lui Dhrtarastra, fcnd s rsune cerul i pmntul. (Cartea ntia numit Descumpnirea lui Arjuna) i cu asta, basta! Arjuna i-a fcut datoria fa de Lege, fa de cast, fa de zei. Alturi de zei i impotriva legilor emise de ei au lucrat ins "Tendinele", "Natura", care conform legilor naturale ale evoluiei,

conform legilor segregrii caracterelor genetice nscute prin hibridare, au condus la diversificarea structurii A.D.N. primare, la incrcarea ei cu ramuri, cu noi elemente in care se regsesc caracterele genetice ale intergii ascendene. Spiritul care st n Natur ia parte la Tendinele nscute din Natur; nlnuirea lui de TEndine este cauza naterii ntr-o matc bun sau rea. (Bhagavad-gita XIII - 21) Cel care m cinstete cu yoga druirii, fr abatere, acela trecnd dincolo de aceste Tendine, poate s devin una cu Brahman. (Bhagavadgita XIV - 26) Lanurile izvorate din Tendine, "ramurile", stau mrturie "faptelor" individului, reprezint karma lui. Cu cat Legea este mai riguros respectat de ctre ascenden, cu atat individul are un A.D.N. mai simplu i mai bine-plcut zeilor. In acest mod i nu altfel fapta prinilor se repercut asupra copiilor. Brhadaranyaka-Upaniad explic parc i mai bine esena karmei: ...La nceput, Acesta era numai Sinele (atman), unul singur. El a dorit: "S am soie, s mi se nasc prunci, s am avere i s fptuiesc fapta. ritul (karman=" ...Corpul (atman) i este omului fapta (karman). deoarece fapta o fptuiete cu corpul... (Cartea nti - Brahmana IV-17) Fapta este in legtur cu naterea pruncilor in urma unui mariaj controlat sau nu. De aici deriv noiunile de fapt bun sau rea. Mariajul controlat, permite naterea de produi compatibili cu ingerii dup fapt, adic respectand L.N.H. Calea pe care trebuie s-o urmezi pentru a deveni Brahman se numete Yoga. La randul ei aceast doctrin cunoate mai multe metode dintre care cea mai important este yoga faptei, acea cale, care ferete A.D.N. de incrcarea excesiv cu ramuri, cu fapte, meninut asiduu, prin sacrificiu, respectand L.N.H.: Ceea ce se cheam sacrificiu (yajna) este nsi ucenicia ntru Brahman, cci numai prin ucenicie ntru Brahman l afli pe cel cunosctor. Iar ceea ce se cheam jertf este tot ucenicia ntru Brahman, cci numai cutndu-l prin ucenicie ntru Brahman, ntru Brahman i gseti Sinele. (Chandogya- Upaniad - Cap. VIII - partea a cincea - 1). In mod asemntor, aceeai lucrare definete "calea ndelungilor sacrificii de soma" care evident reprezint tot ucenicia intru Brahman. Poate c cel mai mult am indrgit urmtoarea explicaie: ...doctrina yoga (este) cunoaterea prin stpnirea creia, o fiu a lui Prtha, vei prsi lanurile faptei (karman) (Bhagavad-gita II-39) ...Cunoaterea este unic, hotrt; cu multe i nesfrite ramuri este cunoaterea celor nehotri. (Bhagavad-gita II- 41) Este de-a dreptul magistral, surprinztor de exact, minunat in exprimare i sper din toat inima c nu avei nevoie de explicaii suplimentare. Iat o alt exprimare, la fel de bine aleas, ce descrie structura A.D.N. a celor nehotrai, fr cinste, neadevrai, necredincioi, pctoi, lipsii de inelepciune, de buntate etc.: Cei fr minte, care vlguiesc mulimea elementelor n trup i chiar pe mine cel care sluiesc n mijlocul trupului - acetia s-i tii, au ndemnuri demonice.(Bhagavad-gita XVII-6)

Sper c avei in imagine un A.D.N. incrcat de ramuri, cu o ascenden bogat in diverse gene concureniale in fenotipia caracterelor, care vlguiesc structura A.D.N., mulimea elementelor lui, de fapt simplitatea lui, de fapt simplitatea lui, ce se caracterizeaz numai pe Brahman i pe cei compatibili genetic cu el. Mai puin academic decat Baghavad-gita, Chandogya-Upaniad ne explic de asemenea in cap. 8, partea a dousprezecea cum ne incrcm de lanuri hibride: 1. Mrinimosule, trupul acesta e muritor, prad morii. El este slaul Sinelui (atman) celui nemuritor i nentrupat. ntrupat el (Sinele) este cu adevrat prad plcerii i neplcerii. 3.... el se preumbl osptndu-se i jucndu-se i bucurndu-se de femei, de plimbri sau de rubedenii i neamintinu-i de adaosul trupului. Aa cum e legat un animal la jug, la fel este legat i sufletul de trup. Cred c nu mai avei nevoie de comentariu. Este oare omul numai trup? tim bine c nu. Ceea ce incercam s definesc in primul capitol destul de nereuit, Bhagavad-gita exprim minunat de frumos prin formularea lui Bagavat: 1. Trupul acesta o fiu a lui Kunti, este numit (cmp); celui care l cunoate i se spune "cunosctor al cmpului". 2. Cunosctorul cmpului, s tii, eu sunt, n toate cmpurile. o Bharata; cunoaterea cmpului i a cunosctorului cmpului - pe acesta o socotesc Cunoatere. 5. Marile Elemente, Eul, Mintea, Cel Nemanifestat, cele zece fore i nc una, cele cinci puni ale simurilor, 6. Dorina, ura, fericirea, durerea, corpul, gndirea, neclintirea aceasta este, pe scurt spus cmpul cu transformrile lui. Bhagavat ne ofer in acest mod o concepie unitar a fiinei energetice totale om, un amestec de materie i energie intr-o multitudine de forme ce conin gandirea, personalitatea, eul, structurile materiale, toate avand la baz aceeai unitate A.D.N. ce trece prin toate frecvenele caracteristice fiinei umane, de la materie la energie. In aceast ordine de idei, "campul" poate lua o multitudine de forme ce exprim diversitatea fiinei umane nscut conform tendinelor din natur. 30. Cnd descoper c diversitatea fiinelor este Unitate, i c numai aceasta (diversitatea) se frmieaz, atunci (fiina) se apropie de Brahman. Numai inlturand ramurile "campului", punand in eviden structura de baz A.D.N. ajungem compatibili cu Brahman, de fapt identici ca structur. 34. Cei care prin ochiul cunoaterii au vzut astfel deosebirea dintre cmp i cunosctorul cmpului, precum i eliberarea fiinelor de Natur, ajung la Cel Suprem. (Bhagavad-gita XIII) Dei zeii dein o formul A.D.N.M.N. doar compatibil, modelat dup cea a lui Brahman, Sinele Suprem - Branham, se regsete in fiecare dintre ei, pentru c: Zeii care sunt n lumea lui Brahman mediteaz asupra Sinelui ca fiind tocmai acesta...Aa a vorbit Prajapati. (Chandogya- Upaniad, cap. 8, partea a dousprezecea -6) Aa cum scriam in primul capitol, Sinele Suprem este formula umanoid

A.D..N.M.N. cea mai simpl, cea mai veche i cea mai greu de obinut. Ea d unitate speciei. 4. Acel Unul (Sinele Suprem), fiind nemicat este mai iute dect mintea. Zeii nu-l pot ajunge din urm. Stnd, i depete pe alii care alearg,... 6. Numai cine vede n sine toate fiinele i pe sine n toate fiinele, acela, de aceea, nu urte. 7. De aceea, ce iluzie, ce tristee poate exista cnd Sinele, care tiindu-se pe sine, a devenit unul i acelai cu toate fiinele, vznd unitatea? Ineleptul care a respectat L.N.H., este "neatins de pcat", ajunge in lumea zeilor sub form de lumin pur. Compatibilitatea ineleptului cu Prajapati este prin intermediul unitii Brahman. Intr-una din cele mai ingenioase formulri, Prajapati se poate vedea pe sine in C.S. al ineleptului ce sosete din viaa pmantean. 8. El, neleptul, cel ce-i controleaz mintea este atotcuprinztor luminos , lipsit de corp, ntreg, fr muchi, pur, neatins de pcat, deasupra tuturor, existent prin sine nsui. El a distribuit aa cum se cuvine, datoriile eternilor ani. 16. O, Soare, vztor singuratic, fiu al lui Prajapati, tu, cel ce controlezi totul, ndeprteaz-i razele, adun-i lumina, ca s pot vedea cea mai nobil form a ta; acea Persoan care sunt eu. (Usa Upaniad) Ideea c Sinele Suprem, A.D.N. de baz este identic coninut de toate zeitile este formulat intr-o multitudine de exprimri metaforice. Una dintre ele il descrie chiar pe "tatl" zeilor, pe Prajapati: ... Prajapati ... are aisprezece pri ... Averea sa sunt cincisorezece pri ale sale; a aisprezecea sa parte este Sinele (atman). El crete i scade odat cu averea (in funcie de mulimea caracterelor genetice n.a.). Butucul roii este Sinele (atman), iar obada averea. De aceea, orict e pgubit de toate ale sale, triete totui prin Sine (atman)... (Brhadaranyaka-Upaniad, cartea nti, V-15) Cu alte cuvinte, genetica lui Prajapati este organizat, evident cu tiin, pe o structur A.D.N. de baz - cea a Sinelui Suprem, a lui Brahman. In acelai capitol din Brhadaranyaka- Upaniad zeii ne vorbesc despre cele trei lumi: ...Lumea oamenilor trebuie cucerit numai prin fiu, nu i prin fapt (karman); lumea strbunilor prin fapt, iar lumea zeilor prin tiin. ntr-adevr lumea zeilor este cea mai bun dintre lumi. De aceea este preamrit tiina. (16) Teoretic, lumea zeilor fabricat cu tiin prin tehnici de inginerie genetic este cea mai bun. Lumea oamenilor a devenit compatibil genetic cu cea a zeilor tot in urma aplicrii unor tehnici ce presupun tiin. Cele dou modaliti de abordare a compatibilitii sunt: naterea prin fiu, adic implantul uterin, despre care versetul de mai sus afirm c este cea mai corect modalitate i naterea prin fapt, adic prin respectarea L.N.H. P.I.G. desfurate pe Terra in folosul diverselor supercivilizaii au presupus aciunea ambelor modaliti de obinere a compatibilitii genetice cu zeii. In primul capitol scriam c Sinele Suprem al omului este denumit in

textele indiene Purua, tocmai pentru a se sublinia existena unei informaii genetice supraadugate, rspunztoare de caracterele rasei. Purua este acea parte a C.S. care ajunge la zei i care are inscrise toate caracterele genetice ale omului. Cu cat ascendenii genetici ai omului au respectat mai riguros L.N.H., cu atat "Purua omului) respectiv este mai apropiat structural de cel al zeilor. Reamintesc cum arat i unde este situat Purua: 17. Purua, de mrimea degetului mare, sinele luntric, este ntotdeauna situat n inima oamenilor. Pe acesta ar trebui s-l smulg din propriul corp precum smulgi trestia din iarba munja. Pe el trebuie sl cunoasc ca pur i nemuritor. (Katha Upaniad - partea a doua - al treilea capitol) Purua, stpnul trecutului i al viitorului, de mrimea degetului mare, este asemenea luminii fr fum. El este astzi i de asemenea, el este mine (Katha Upaniad - partea a doua - primul capitol -13) 2. ...O, Somya, acel Purua este n interiorul corpului, n spaiul din lotusul inimii; n acesta i are originea cele aisprezece pri. 4. ...Ca i rurile curgtoare care curg spre vrsare i care cnd ajung la ocean dispar i ale lor nume i forme sunt terse, fiind numite ocean; astfel, aceste aisprezece pri ale acestui atoatevztor mergnd spre Purua, la Purua ajungnd dispar, ale lor nume i forme fiind terse i numit fiind Purua. Acesta devine fr pri i fr moarte. (Prasna Upaniad - A asea ntrebare) Programul indian ii comunic rezultatele privind compatibilitatea genetic a omului care a respectat L.N.H. Vorbind despre mreia omului, msurat in "sferturi", Chandogya-Upaniad explic in capitolul al treilea partea a dousprezecea c: Un sfert al su sunt toate fiinele; trei sferturi i sunt nemurirea din cer. (6) Versetul este extrem de important fiind practic singurul din toate scrierile vechi care msoar exact, procentual (75%), compatibilitatea genetic cu creatorii programului. Mai exact, 25% din materialul genetic al C.S. recoltat il reprezint genele rspunztoare de caractere hibride, care trebuie indeprtate. Parc pentru a dovedi c aceast msurtoare este corect, ideea este reluat in imnul dedicat omului, Purua (Rg-Veda, X, 90). Dac in versetul de mai sus exprimarea caracterelor hibride ale omului se fac prin sfertul su, care reprezint toate fiinele, in imnul amintit exprimarea este i mai metaforic: 1. Omul (Purua) are o mie de capete, O mie de ochi, o mie de picioare; Acoperind pmntul din toate prile... (partea hibrid) 2. Omul nsui este ntregul acesta Care a fost i care va fi; (partea compatibil) E de asemenea stpnitorul nemuririi... 3. Un sfert al su sunt toate fiinele (partea hibrid) Trei sferturi i sunt nemurirea din cer...(partea compatibil) 4. Cu trei sferturi Omul s-a nlat n sus; Un sfert al su s-a rentors aici la fiin...

11. Cnd au despicat omul n cte pri l-au rnduit? Ce este gura sa? 12. Brahmanul a fost gura lui... 15. Cnd zeii, ntinznd sacrificiul Au legat omul ca animal de jertf. 16. Zeii sacrificar sacrificiului sacrificiul; Acestea fur ntile fapte legiuite (dharman - L.N.H.) Puterile acesteia atinser bolta cerului Unde sunt sfinii dinti, zeii. Minunat esen de program! Toat aceast zdroab creat de zei pentru zei const de fapt in sacrificarea omului, modelat compatibilizat prin respectarea L.N.H., adic prin sacrificiu, zeilor creatori ai programului nscui i meninui in via la randul lor prin sacrificiu. P. I. G. n America Central S.D. i-a incheiat recoltele odat cu promovarea legii N.T., adus de ctre Iisus. Dei noua lege a atentat direct la calitatea celorlalte P.I.G., ale altor zei, prin incercarea de propagare "la toate neamurile", acest fapt a fost mult incetinit (raportat la timpul nostru linear), datorit nivelului tehnic sczut la omeniri. De aceea, multe P.I.G. au putut continua nestingherite, la sute i sute de ani dup momentul Iisus. Cred c nu greesc dac afirm c alte P.I.G. s-au desfiinat (recoltele au incetat) concentric fa de Israel, pe msur ce noua lege a inaintat. Efectul momentului Iisus pentru toate aceste programe a fost asemntor undei de oc provocate de o piatr aruncat intr-o balt. Z0nele indeprtate ale Asiei cum ar fi zona puternic populat a sud-estului Asiei: China, Vietnam, India, Coreea, Cambodgia, Bangladesh, Indonezia etc., au continuat s fie exploatate de zei, vechea lege a nonhibridrii neputand s fie atins, din cauza distanei prea mari de locul de impact cu noua lege. Cel mai ferit de efectul legii lui Iisus a fost continentul american, de la nord pan la sud. Poate c relativa izolare a Americii a fcut ca urmele civilizaiilor trecute s se pstreze mai bine ca in alte zone geografice. Miturile sud-americane se detaeaz prin bogia i mai ales prin coresponden in vestigii ale civilizaiilor trecute. "Biblia mayailor", intitulat Popol Vuh, menioneaz i ea o legend in care soia (sora) Luna ii trdeaz soul (fratele) - Soarele. Ea va fi denumit zeia ambigu a Dragostei. Din nord i pan in sud, continentul american pstreaz amintirea mitic a lui Quetzalcoatl i Tetzquatlipoca - zeul nimicitor. Distrugerile mari reciproce fac ca rzboiul dintre cei doi zei s fie de durat. El va sfari printr-un cataclism. Important este c Quetzallcoat e un fel de Mihail, inger pzitor - coordonator de program. Conform aztecilor, zeul su suprem este Ometeotl, "mama zeilor, tatl zeilor, zeul btran, rstignit in centru pmantului, zvorat in temnia de peruzea, acela care se afl in apele de culoarea psrii albastre, acela care e ascuns in nori, zeul btran care locuiete printre umbrele din lumea morilor. Domnul focului i al omului" [40] S credem c intreg continentul american a fost in vremea P.I.G. V proprietatea L.I.? Poate. Miturile amerindiene descriu cel mai bine curgerea celor cinci cicluri inlnuite, de dezvoltare uman pe Terra, rezultate ale dorinei zeilor.

Urme ale omului preistoric, de acum aproximativ 20.000 de ani, au fost identificate spre exemplu in Mexic, in petera Tlapacoya. Ulterior, pe intreg continentul se dezvolt civilizaii a cror identitate este dezvluit de o multitudine de mituri, transmise in cea mai mare parte pe cale oral. Popol Vuh, textul religios maya transcris acum 4000 de ani de un inelept quiche, cu caractere latine, ne ajut s descifrm cat de cat principalele borne temporale ale trecutului amerindienilor. Asemntor Vedelor indiene, textul maya desemneaz cu numele generic Gucumatz pe toi zeii creatori, Tatl - Mama Creaiei. Gucumatz este echivalentul lui Prajapati. Din El descind cele cinci Ere - Solare. Atunci cand Popol Vuh sau Chilam Balam - cartea profeiilor maya , vorbesc de trecut, se refer de obicei numai la cele patru ere trecute. Increngtura zeilor amerindienilor este greu de sistematizat, datele fiind de obicei confuze chiar i pentru o singur civilizaie veche amerindian. Totui cele patru ere corespund celor patru zei majori arhaici "Bacab" (in traducere purttori ai stpanilor), despre care Chilam Balam scrie c "au fost inlnuii de Timp". Formularea mi se pare bine aleas i semnific filiaia zeilor. Aceeai scriere ii definete pe "cei 13 zei inchii in stele". Informaiile scrise i transmise oral converg spre ideea existenei a "13 ceruri", in care ii au sediul cele 13 diviniti superioare i a nou lumi subpmantene, sedii a nou diviniti subpmantene. Cele 13 diviniti superioare sunt grupate in jurul Constelaiei Ursa Mare, denumit "Inima Cerului". Ciclurile evolutive trecute se desfoar sub semnul unui Zeu Suprem -- Stpan al Dualitii. Pentru mine acest lucru semnific existena unei copii a Zeului in lumea subpmantean. Numele zeitilor celor patru ere sunt insoite de numere, intr-o modalitate original, care complic mult inelegerea noastr i asupra creia nu insist. Important este c cei 13 zei sunt asociai cu cifra 7(probabil de la 7 feluri de rod). Cele patru Ere ale Soarelui sunt descrise la majoritatea culturilor amerindiene. Poate c cea mai interesant sintez a lor este reprezentat in Piatra Zeului - Soare Tonatiuh, o sculptur gigant, ce cantrete 25 de tone, pe o piatr cu diametrul de 3,60 metri. Descoperit in anul 1790, in oraul axtec Tenochtitlan, Piatra Soarelui se afl astzi in Sala Mexica a Muzeului Antropologic din capitala mexican. Incrcat cu simboluri a cror semnificaie este greu de desluit, piatra are reprezentate pe margine imaginile celor patru Zei - Soare care au creat ciclurile evolutive umane trecute, separate de catastrofe atribuite acelorai zei. Primul Soare a fost Ocelot - Tonatih sau Soarele Jaguar, al doilea a fost Ehecatl - Tonatiuh sau Soarele Vant, al treilea a fost Quaiauh - Tonatiuh sau Soarele Pasre i in sfarit, al patrulea a fost Atonatyuh sau Soarele Ap. In aceast er se nasc "oamenii adevrai", care sub indrumarea zeilor incep s cultive porumbul, fasolea, ardeiul, cartoful, arborele de cacao, tomatele, etc. Legile sociale, scrierea i cultul pentru zeii creatori sunt instaurate. Cultura dezvoltat sub al patrulea Zeu - Soare, avea s fie distrus de potopul provocat de zeia Chalchiuhtlique. Al cincilea Soare Tonatiuh sau Quetzalcoatl este reprezentat in centrul sculpturii. El descinde in lumea subpmantean in urma rzboiului cu zeul nimicitor Tezcatlipoca, ce va fi ulterior reprezentat printr-un "Soare Mort". Conform altor mituri, acesta este momentul in care cele 13 diviniti cereti sunt invinse de cele 9

diviniti subpmantene. Al cincilea Soare Tonatiuh sau Quetzalcoatl sau "arpele cu pene" are un aspect monstruos, cu limba atarnand incercand s semnifice setea permanent de sange omenesc. Quetzalcoatl este zeul civilizator al Americii Centrale i de Sud, cel care a introdus cultura superioar concretizat in atatea edificii uimitoare pentru noi. Un ir lung de culturi s-au dezvoltat in perioada care a urmat potopului. Dei nu am toate datele necesare, cred c nu greesc prea mult dac afirm c pan la apariia pe axa timpului a "felurilor de rod", adic a seriilor cu puritate genetic crescut, Quetzalcoatl s-a ocupat de prelucrarea patului genetic. Civilizaia preinca Moche din Peru sau civilizaia olmec extins din Mexic pan in Columbia sunt poate doar precursorii seriilor genetice cu puritate crescut. Cu aproximaie, intre anii 1000 i.e.n. - 1521 e.n. (anul cuceririi spaniole) se dezvolt simultan in America Central, mai multe culturi infloritoare: tarascii, totonacii, tlapanecii, zapotecii, cholultecii, huaztecii i mayaii. Sunt in numr de apte! Nu eu am dorit s fie aa. Acestea sunt singurele culturi cu extensie temporal simultan i similar. S fie oare acestea cele "apte feluri de rod" ale lui Quetzalcoatl? Posibil! Ca i in Sumer, zeii au trasat "canale de irigaii", limitand astfel amestecul seminiilor. Angelo Morretta descrie intr-un capitol din "Miturile vechilor civilizaii mexicane" tipologia somatic i vestimentar distinct a acestor populaii ce triau in vecintate. Unele diferene somatice erau artificial scoase in eviden, cum ar fi spre exemplu aplatizarea artificial a craniului la mayai. Alturi de aceste culturi au aprut numai pentru cateva sute de ani alte populaii avansate inrudite cum ar fi: tepanecii (450 i.e.n. - 700 e.n.; cei care au construit oraul Teotihuacan), cicimecii (650 - 1100 e.n.), toltecii (856- 1168 e.n.), mixtecii (629 - 1063 e.n.) aztecii (1168 - 1521 e.n. ). Toate aceste civilizaii inrudite au dominat militar i cultural vecinii, dup dorina zeilor care au avut interesul de a recolta rand pe rand "cultura uman" creat. Dac dorii o imagine complet a lumii Americii Centrale din perioada in cauz, o putei gsi in cartea lui Angelo Morretta. Eu m voi referi in continuare doar la beneficiul zeilor, rezultat al unor programe concrete, bine conduse: sacrificii umane. Acest ritual odios, care a imbrcat mai multe forme, s-a practicat probabil incepand cu o dat situat intre 1500 - 1000 i.e.n., pan la cucerirea spaniol. Dei spaniolii condui de Cortes veneau dintr-o lume in care Inchiziia era specializat in torturi, la sosirea in lumea aztec, ei au suportat cu greu ororile vzute. V dai seama, ce-au simit spaniolii cand, luai drept zei, au fost intampinai de azteci cu ... carne de om. Poate c cele mai multe informaii despre sacrificiile umane provin din teritoriul "lumii noi", deoarece spaniolii "au picat pe nepus mas" intr-o zon in care zeii inc nu-i terminaser treaba. Zeii Americii Centrale ii asigurau recoltele prin mai multe ritualuri. Cel mai important dintre ele era "rzboiul florilor". Vei vedea peste cateva capitole c inima omului reprezenta corpul su spiritual n multe religii: egiptean, sumerian, etc. Amerindienii considerau n acelai timp c inima omului este o floare pestri, impur ce trebuie s ajung la zei pentru a fi purificat. De aceea, "rzboaiele florilor" erau duse special n scopul capturrii de prizonieri destinai sacrificiului. Evenimentele se petreceau cumva

asemntor cu instigarea unei seminii impotriva celeilalte la evrei. Amerindienii aveau s ajung pe rand hegemoni in zona lor. Erau purtate fie impotriva popoarelor vecine, fie chiar in potriva oraelor vecine ce aparineau aceluiai popor. Sacrificiul invinilor devenii prizonieri sclavi fcea parte din ritualul fiecrui trib amerindian. Angelo Morretta il citeaz pe cel mai demn de incredere istoric al civilizaiei aztece care descrie sacrificarea prizonierilor. Stpanii prizonierilor ii conduceau sclavii pan la piatra de sacrificiu situat in varful piramidei, unii leinau, iar stpanii lor ii tarau de pr. Toate populaiile Americii Centrale practicau sacrificiul uman spintecand toracele victimei cu un cuit de obsidian. Unul dintre numele zeului Tezcatlipoca este Itzli - adic, - Cuit de Opsidian, folosit la sacrificii. Inima sclavului era scoas i aruncat spre Soare. Sangele era adunat intr-o tigv i apoi era pulverizat in direcia Soarelui. Imitand asfinitul Soarelui, corpul celui ucis era apoi aruncat spre apus pe treptele piramidei. La baza ei, poporul tia capul i imprea corpul victimei pentru a fi ... mancat. Dup sacrificiu, poporul organiza o mare srbtoare, cu dansuri i mancruri alese, din carne de om. Preoii azteci, in stare de beie dup consumul de pulque, scoteau creierul victimelor considerat "cea mai ravnit substan energetic". Asupra canibalismului acestor s-au aplecat mai muli istorici, fiecare relatand cu groaz istorisiri culese de ali confrai. Unii se citeaz pe alii, refuzand s foloseasc propriile cuvinte in descrierea masacrelor inchinate zeilor. Angelo Morretta iiciteaz pe Sahagun, Diego Duran, Tapia i Bernal Diaz, Sejourne, Duverger i alii care, preiau la randul lor informaii bogat detailate despre sacrificiile umane i canibalismul popoarelor vechi ale Americii Centrale. Poate c cele mai multe informaii de la faa locului le avem de la preotul franciscan Fray Bernardino de Sahagun, misionar la curtea lui Montezuma, incepand cu anul 1529. El este autorul unei adevrate capodopere in domeniul istoriei popoarelor. Observaiile sale "pe viu", asupra ultimilor ani ai imperiului aztec s-au concretizat in lucrarea "Istoria general a lucrurilor din Noua Spanie". tradus in romanete la Editura Meridiane, Bucureti 1989. Cartea ne ofer o imagine a vieii sociale a lumii aztece, cu obiceiurile ei, cu ritualuri religioase. Viaa aztecilor aparinea zeilor inc de la natere. Reproduc cateva fragmente din cuvantul ce se adresa unui nou-nscut. "Dragul meu fiu, mult iubit. Iat nvturile pe care mi le-au lsat motenire nobilul Yoaltecutli i soaa lui, Yoalticitl, tatl i mama ta (nume de zei - n.a.). i tai acum buricul din mijlocul trupului i-l leg. Ia aminte i pricepe c locuina n care te-ai nscut nu-i casa ta: tu eti soldat; ... eti pasrea i soldatul celui care se afl pretudindeni. Iar casa n care te-ai nscut, ea nu-i dect un cuib, un adpost vremelnic, unde ai tras: locul de popas i locul pe unde ai ieit venind ctre noi: ... casa nu-i dect locuina ta trectoare. Adevrata ta patrie este departe; tu eti fgduit altor locuri. Eti hrzit cmpurilor de lupt; doar pentru ele ai fost trimis; meseria ta i tiina ta este rzboiul; datoria ta este s dai Soarelui sngele dumanilor s-l bea, i Pmntului, care se numete Tlaltecutli, s-i dai trupurile dumanilor ti ca s le nghit. i afl c motenirea i fericirea ta, le vei gsi n ceruri, n palatul Soarelui. ...O

soart vei avea, dac zeii - socotindu-te vrednic - i vor hrzi s cazi pe cmpul de lupt i s-i gseti acolo o moarte de viteaz ncununat cu flori. Ceea ce tai acum din trupul tu, din mijlocul pntecului tu, este proprietatea lui Tllaltecutli, cci lui i se cuvine, care este Pmntul i Soarele. Cnd rzboiul va prinde s clocoteasc i soldaii se vor aduna, ncredina-vom acest buric celor dinti viteji, pentru ca ei s-l druiasc tatlui i mamei tale, Soarele i Pmntul. Ei l vor arunca n mijlocul taberei, acolo unde se dau btliile; aceasta fi-va dovada c ai fost druit Pmntului i Soarelui; acesta va fi semnul fgduinei tale c te vei consacra meseriei de rzboinic. Numele tu va fi scris pe cmpurile de btlie spre a nu fi niciodat uitat...etc.[40] Indoctrinarea cu ideile de mai sus se fcea de la natere pan la moarte. Nepsarea in faa morii, cruzimea, sacrificiul suprem in cinstea zeului erau cultivate permanent. Bineineles c alturi de aceast cuvantare cese inea in faa pruncului de sex masculin, exista i una pentru fetie. Textul ii predestina o via consumat pe lang cas, cu interdicia de a-i prsi satul, oraul. Drept urmare, la natere, buricul fetiei era ingropat lang vatra casei. Aceast obligaie are valoare de L.N.H. "Rzboiul florilor" putea face sute - mii de victime intr-o singur zi. Cel mai mare sacrificiu cunoscut la azteci a fcut 80.000 de victime. Spre exemplu, Tlaxcala, capitala tlaxcalanilor, care au rezistat invaziei aztece timp de patru ani, a fost brusc depopulat, locuitorii ei fiind oferii spre sacrificiu in templele din Tenochtitlan, in timpul lui Montezuma II. Cei mai demni dintre prizonieri acceptau moartea in ritualul numit "sacrificiul gladiatorilor", in cursul cruia ,prizonierul inarmat cu o lance era legat de un stalp i atacat de adversari. Un alt scop declarat al sacrificiilor era cel liturgic. Religia acestor popoare a gsit zeci de motive de sacrificiu uman. Citez numai titlurile capitolelor din cartea lui Fray Bernardino de Sahagun, ce privesc sacrificiile umane in scop liturgic: "Jertf in cinstea zeului Texcatlipoca". "Jertfa prin ardere ", "Sacrificarea unei femei in cinstea zeiei Xilonen", Jertfa in cinstea zeului Xochipili", "Jertf adus zeului Xipe Totec". Acestea nu sunt toate. S-au gsit zeci de motive i de ritualuri ce aveau drept scop final jertfa uman. Spre exemplu, la fiecare 52 de ani era srbtorit Focul Nou - legtura dintre anii Solari; un Soare murea in timp, ce altul se ntea. Momentul era marcat de mii de sacrificii umane inchinate lui Tonatiuh - Zeul Soare. Ultima srbtoare a avut loc in 1507, in timpul lui Montezuma II i a durat o lun. Un alt motiv religios de sacrificiu, intalnit la mayai, la triburile cicimece, la azteci, la tolteci, era mitul inchinat celor 400 de zei ai Stelelor Sudului i celor i celor 400 de zei ai Stelelor Nordului. Tinerii rzboinici capturai erau sacrificai in grupuri de cate 400, fiecare reprezentand o stea sacrificat Soarelui. Fiecare trebuia s hrneasc Zeul Soare cu "substana magic numit via". Tanrul sacrificat era pictat in alb i urma s nvie n chip de stea n ... Constelaia Pleiadelor. Probabil c i zeii lor aveau pielea alb. Intr-un alt ritual aztec, in luna a cincia a anului, denumit Tozcatl, trebuia sacrificat un tanr in cinstea zeului Tezcatlipoca. Ritualuri extrem de crude sacrificau copiii. Preoii consumau yauhtli drog din canabis sau se imbtau cu pulque, inainte de a decapita copiii. O

statuie olmec de jad, in greutate de 60 de kilograme, infieaz un preot plangand, inand in brae un copil cu lacrimi in ochi. Copilul urma s fie sacrificat Zeului Ploii. Cu cat copilul plangea mai mult in timpul sacrificiului, cu atat ploaia urma s fie mai abundent. Sacrificiul copiilor a fost rspandit in toat America Central. Toate civilizaiile acestei zone au lsat posteritii statuile denumite "baby face", aparent asexuate, multe dintre ele cu mimic trist, plangand, reprezentand copii sau adolesceni ce urmau s fie sacrificai. Dumneavoastr inelegei, cred semnificaia lor. Copiii de sex masculin sacrificai erau precursorii ingerilor mai degrab asexuai decat masculini. Trebuie s subliniez faptul c in sanul societilor amerindiene a existat intotdeauna o clas care s-a opus sacrificiilor umane, in special celor ce vizau copiii. Fr s fi epuizat nici pe de parte ritualurile morii, trec la alte motive de sacrificii umane. Jocul cu mingea, cu substrat sacru, este prezent la toate populaiile Americii Centrale. Nu mai amintesc detaliile jocului, ci doar faptul c tinerii cpitani ai echipelor invinse erau decapitai, iar capetele erau expuse pe ziduri. In afara acestor tipuri de sacrificii umane, nobilii ingrau sclavii inaintea srbtorilor pentru a fi mancai. Trebuie s mrturisesc c este cel mai oribil capitol pe care l-am scris. Ce observai? In America Central, ca de altfel la nord i la sud de acest teritoriu, cu excepia preoilor, populaia masculin avea o speran de via extrem de sczut. Dac nu era sacrificat de copil sau adolescent, tanrul murea oricum, fie in rzboi, fie ca sclav sacrificat, fie ca juctor in jocul cu mingea. Funcia principal a femeilor rmanea aceea de a nate cat mai muli ... biei. Quetzalcoatl i ai si ingeri se pot mandri cu o recolt bogat in acest teritoriu. Cred c toat populaia masculin era marcat in scopul captrii inc de la natere. Fa de alte P.I.G. desfurate pe Terra, cred c programul de pe continentul american are cateva particulariti demne de evideniat. In mod aparent paradoxal, toate aceste populaii nu au depit stadiul neoliticului i nici nu au cunoscut roata. Zeii i-au dotat cu piramide i orae impresionante. Zeii le-au trasat "canale de irigaie" necesare izolrii "felurilor de rod". Zeii le-au oferit religia cu toate aceste ritualuri oribile. Zeii le-au dat in dar o scriere glific, parial descifrat astzi. Zeii i-au invat astrologie performant, matematic, calculul sofisticat al timpului, le-au dat in dar cosmogonia. Tot acest spectacol concretizat astzi n "civilizaia maya, inca, olmec, aztec etc," nu reprezint dect "cheltuielile" zeilor legate de P.I.G. O alt caracteristic important este cea legat de factorul timp. Civilizaiile Americii imi par ca nite "serii scurte", ins extrem de eficiente sub aspectul scopului urmrit. Zeii au hotrat cand s "nasc" din nimic aceste civilizaii i cand s le recolteze aproape in totalitate, atunci cand au renunat la serviciile lor. In timp ce abrogarea L.N.H. fcea ravagii in Europa i zeii hotraser deja ascensiunea social economic i tiinific a Europei, probabil aceiai zei intuiau o populaie in neolitic i o recoltau nemilos. Nu tiu cum vi se pare dumneavoastr, dar pentru mine istoria "este cusut cu a alb". Aa cum bine tii, dup secolele XV-XVI, odat cu venirea europenilor, aceste civilizaii dispar. Nu este vorba numai de o decdere a nivelului cultural, social etc., ci, pur

i simplu de o dispariie in mas a celei mai mari pri a populaiei. Spre exemplu, se tie c incaii ineau un recensmant strict, care la venirea spaniolilor, indica o populaie de cincizeci de milioane de oameni. Mare a fost uimirea spaniolilor care nu au putut nici pe departe s confirme o astfel de cifr. i totui unde sunt? Prerea mea este c au fost recoltai, iar zeii au tiut cum s tearg urmele, astfel incat istoria oficial s fie curat, uor de cldit, fr surprize prea mari. S-ar putea ca in alte zone ale Terrei zeii s fi procedat intr-o modalitate similar. Da c zgandrim mai mult, s-ar putea s avem cine tie ce surprize. Alte consideraii privind P.I.G. desfurate pe Terra In concluzie, reafirm c rasele umane existente astzi pe Terra nu sunt decat o consecin a dezvoltrii unor P.I.G. uor diferite, in areale bine delimitate, ce au servit perpeturii diverselor specii galactice, toate avand la baz aceeai structur A.D.N. Planeta "noastr" a fost amenajat in urm cu mult timp, poate sute de milioane de ani. poate numai zeci de mii de ani, in scopul derulrii P.I.G. Cu cat cutm mai adanc, cu atat putem gsi argumente suplimentare in sprijinul acestei idei, care, de fapt nu ne poate produce nici o bucurie. Asia, cu splendidele temple, cred c este o zon puternic prelucrat de zei. Sunt convins c exist suficiente texte care s ateste acest fapt. Surprizele vin de peste tot. Zeii dogonilor vin, de asemenea, din Sirius, iar dogonii (trib din Mali), sunt i astzi instruii in ale astrologiei, in special in ceea ce privete sistemul solar binar al lui Sirius, cu toate elementele sale: planete, satelii. Astzi redescoperim aceste informaii ... parial. Mai avem mult pan s aflm tot ceea ce dogonii tiu de mii de ani. Sistemul solar binar, format conform tiinelor moderne din Sirius A i Sirius B (descoperit numai din 1861 i fotografiat prima dat in 1970), este descris de ctre dogoni ca fiind alctuit din Sirius, o stea luminoas, dar uoar i din Po-Digitaria, o stea pitic "infinit de mic" dar grea, ce determin poziia lui Sirius i are o perioad de revoluie de 50 de ani (50,04 ani - conform datelor moderne). In afara acestor date exacte, dogonii descriu o a treia stea ce face parte fin acest sistem numit EMMA YA, mai mare decat PoDigitaria i de 4 ori mai uoar, orbitand in jurul lui Sirius in acelai sens cu aceasta. In sfarit, dogonii mai descriu un satelit al stelei EMMA YA numit Planeta Femeilor i un alt corp ceresc numit Cizmarul ce orbiteaz cel mai departe de Sirius A in sens invers celorlalte dou stele. Intregul sistem - Constelaia Sirius - numit i Constelaia Cainelui, este situat la 8,5 ani -lumin de Terra. E. Coarer - Kalondan i Gwezenn - Dana demonstreaz c vechii celi au fost vizitai de extrateretri venii din constelaia Cassiopeea. Interesante sunt miturile tribului Masai din Kenya. Conform acestora, zeul suprem ar fi creat primul om pe Maitube care adus pe pmant, adat natere la apte copii (apte feluri de rod) nscui fr a avea nevoie de partener, copii din care se trag astzi toate neamurile pmantului. Tot masaii mai spun un lucru interesant: domnioara Raz de Soare i domnul Lun altdat prieteni, luau masa impreun. Intr-o bun zi Luna a lsat s se frig ficatul, iar Soarele, suprat, a ars Luna peste fa. De atunci are cicatrice. In Biblie, Soarele este S.S., iar Luna este "cort taberelor". Masaii, cu siguran, vorbesc despre rzboiul spaial intre S.D. i L.I.

Acesta a avut loc conform mitului pe vremea existenei a 7 "feluri de rod". In rezervorul mondial de mituri exist unele care conin elemente ce intregesc imaginea indeprtat, de acum aproximativ 7500 de ani a sciziunii politico-militare i biologice intre S.D. i L.I. Ne mutm pe alt meridian i citim in cronica impratului Ching Koei despre btlia a dou stele lucitoare ca soarele: "In vremea aceea s-au pitut vedea cei doi sori, infruntandu-se in ceruri. Cele cinci planete se zvarcoleau in micri neobinuite. O parte a muntelui Tai - an s-a prbuit." [41] In cartea lui Dzyan exist textul: "Roile mai vechi se rostogolesc in jos i in sus. Scanteia mamei a umplut intregul. Au fost btlii purtate intre Creatori i Nimicitori i luptele s-au dat pentru spaiu; smana apare i reapare neincetat. F-i socotelile tale, Lanoo, dac vrei s deslueti varsta adevrat a roii tale mici. A patra ei spi e mama noastr." [42] Interesant, nu? S indice ultima propoziie decurgerea P.I.G. V din P.I.G. IV? - a patra spi a roii e mama noastr", iar "roile vechi se rostogolesc in jos i in sus". Ramayana este de asemenea plin de rzboaie spaiale purtate de zei, Reproduc i eu din capitolul "Btlia": "Cele dou oti crezur c venise sfaritul lumii. Zdruncinarea vzduhului le-a prbuit. Pmantul s-a cutremurat pan in mruntaiele lui de foc (multe mai tiu anticii n.a.) Multe stele s-au desprins de pe cer. Cu pieptul crpat, uriaul Ravana murise". [43] Exemplele ar putea continua; Victor Kernbach le-a adunat magistral intr-un capitol numit "Conflicte spaiale". Important este crearea unei imagini de ansamblu asupra Terrei in perioada P.I.G. IV - V. interpretarea corect a evenimentelor trecute, a istoriei noastre mai puin oficializate. Deocamdat suntem in faa unor informaii vagi privind L.I. Vei vedea in capitolele urmtoare c exist informaii ce vorbesc despre o federaie de aproximativ 70 de rase extraterestre care deine baze pe Terra i n sistemul nostru solar. Practic, consider c supercivilizaia dumnezeului biblic s-a genetic de restul federaiei prin impunerea unui standard superior de homozigotare (puritate i simplitate A.D.N.). Iniial, S.D. i alte supercivilizaii au construit multe baze subpmantene, subacvatice, poate chiar au amenajat un spaiu jarg intradevr subpmantean. Bazele subpmantene, situate de obicei in apropierea "insulelor A.D.N.", au avut o larg reea de tuneluri de legtur. Mereu reactualizate tehnic, aceste baze nu au fost singurele existente in sistemul nostru solar. Cea mai mare baz este Luna, goal in interior sau cu o arhitectur interioar greu de bnuit pentru noi. Luna, "cort taberelor", poate adposti milioane - sute de milioane de indivizi. Marte, se pare, este i ea amenajat. Construciile megalitice de pe planeta roie descoperite in zona Cydonia i mai ales cei doi satelii artificiali sunt gritori in acest sens. Alte staii este posibil s fie in apropiere de Venus i astfel, de unde ne consideram singuri in Univers, ne aflm de fapt intr-un sistem solar mic i aglomerat de specii mai avansate tehnic decat noi! Este posibil ca acest mic col de imperiu s fac parte din cea treime din stelele cerului aflat in sfera de influen a lui Satana.

Altfel spus, aceste baze, aparin n prezent strict L.I. i totui unde se afl aceste baze subterane, subacvatice etc.? Ne intoarcem la mituri. Un mit sumerian vechi de 4.200 de ani ne spune c zeul Ningisida "se urc pe cer cu chipul unui arpe de foc i se las apoi din nou pe pmant la marginea de apus", el vegheaz "cele apte pori ce duc in lumea subpmantean". O legend chinez menioneaz in Cartea Le-tzi din sec. III i.e.n. existena unei prpstii uriae, fr fund, numit Guisivi mrginit de cinci muni pe platourile crora erau palate in care locuiau nemuritorii. Acetia ar fi fost inali, imbrcai in alb fiind inzestrai cu ... aripi la spate. Pe "acoperiul lumii", in Tibet, cultura tibetan pstreaz amintirea mitic a Shambalei i credina c pmantul este gol in interior, fiind locuit de zei. Platoul peruan i bolivian al Munilor Anzi este perforat nu departe de ansamblul sculptural din Marcahuasi, de galerii spate in roca dur ce se pierd in adancul pmantului. Miturile spun c cei ce au incercat s la exploreze nu s-au intors intregi la minte! Tapetate cu pietre imbinate perfect fr mortar dup tehnica preinca sau cea a cetii enigmatice de la Masvingo, Zimbabwe, galeriile sunt astzi inchise de guvernele peruan i bolivian. In California zilelor noastre, pe muntele Sierra Nevada sunt semnalai din vremuri vechi i pan astzi oameni albi, inali, cu fruntea inalt, misterioi, imbrcai in alb, discrei. Uneori accesul in zon este imposibil datorit unor "vibraii" ca un zid impenetrabil. Legendele californiene susin c la baza muntelui ar fi un tunel ce duce spre o lume misterioas. La data de 19 februarie 1947, amiralul Richard Byrd a fost preluat de o nav tip O.Z.N. in cursul unei misiuni de explorare a Polului Nord. Dup o or de zbor, pe parcursul creia fenomenologia tipic a contactului cu nava strin(dereglarea busolei, parazitarea emisiunilor radio), amiralul a aterizat intr-o vale verde cu vegetaie luxuriant. Intampinat de brbai blonzi, foarte inali, amiralul a fost apoi condus intr-un vehicul la bordul cruia a vizitat un ora strlucitor, construit parc din cristale. Nu tiu cat de verificabil este aceast informaie. Se pare c fotografii realizate din satelit confirm astzi c la Polul Nord exist o "gaur" de acces spre interiorul Pmantului. S fie aceasta "fantana adancului" descris de Biblie? 1. i a trmbiat al cincilea nger, i am vzut o stea czut din cer pe pmnt i i sa- dat cheia fntnii adncului. 2. i a deschis fntna adncului i fum s-a ridicat din fntn, ca fumul unui cuptor mare i soarele i vzduhul s-au ntunecat de fumul fntnii. (Apocalipsa - 9) Dup cum observai, "fntna adncului" nu este deschis, ci are o poart n care probabil nu se potrivete orice cheie. Ciclicitatea Programului Terra 8. i dac stelele se vor stinge. 9. i dac cerul va crpa. 10. i dac munii se vor drma. 12. Pentru care zi s-a dat termenul? 13. Pentru ziua despririi! 16. Oare nu i-am nimicit Noi pe cei de-nainte?

17. Acum lsm s urmeze pe cei de apoi. 20. Oare nu v-am fcut Noi din ap lepdat? 21. i am adus-o ntr-un statornic. 22. Pn la un termen anumit? (LXXVII Sura trimiilor) "Sura trimiilor" s-ar traduce cam aa: ce conteaz c viaa pe Terra va fi distrus de momentul apocaliptic ?! Oare noi nu am urmat unui astfel de moment? Apocalipsa va face posibil doar un alt program; totul este ciclic, iar ciclul actual de via, de prezen a omului pe aceast planet se apropie de sfarit - "de termen". Ideea de ciclicitate a P.T. nu aparine in exclusivitate semnelor Coranului, ci o regsim din plin i in alte texte. Spre exemplu, un vechi text mandeean, descrie lumile anterioare. Acest text datat in primele secole ale erei noastre, este, cred eu, cu mult mai vechi. Asemenea altor texte provenite de la aceast comunitate inchis, "Suferinele Ierusalimului" este o lucrare copiat dup o alta cu mult mai veche. Iat fragmentul de interes pentru susinerea ciclitii programelor zeilor, desprins din lucrarea lui Constantin Daniel intitulat "Scripta Aramaica ": El (Hristos - din context - n.a.) spuse: "Dac tu vii de la Viaa cea Dinti Adu scrisoarea nelepciunii i citete-o cu glas tare." Eu ddui citire nceputului scrisorii. Citii despre Adam, despre Eva, nevasta sa, Cpetenie a neamului oamenilor; Citii despre Set, fiul lui Adam, (P.I.G. IV ? -n.a.) Floarea cea mai desvrit pe care am sdit-o n neamurile de oameni i n lumi; Citii despre Ram i despre Rud, (P.I.G. I ? -n.a.) Despre lumea nimicit prin sabie i cium; Citii despre Surbai i despre Sarhabel, (P.I.G. II ? -n.a.) Despre lumea nimicit de foc i de aprindere; Citii despre Sem, fiul lui Noe, (P.I.G. V ? - n.a.) Despre lumea nimicit de ape. Cine-mi d ascultare mie, Mie, Omului Divin,.. Va avea lca pregtit n Cetatea Luminii, .... (Suferinele Ierusalimului - Cartea lui Ioan) [44] Textul de mai sus amintete practic de trei lumi succesive anterioare potopului. S fie oare acesta numai al patrulea P.I.G. al S.D. pe Terra ? Cred mai curand c textul a omis unul dintre programe. In Biblie, cea mai frumoas formulare ce privete ciclicitatea acestui tip de program, aparine regelui Ecclesiastul: 9. Ceea ce a mai fost, aceea ceva mai fi i ceea ce s-a ntmplat se va mai petrece, cci nu este nimic nou sub soare. 10. Dac este vreun lucru despre care s se spun: "Iat ceva nou"! acesta a fost n vremurile strvechi, de dinaintea noastr. 11. Nu ne aducem aminte despre cei ce au fost nainte i tot aa despre cei ce vor veni pe urm; nici o pomenire nu va fi la urmaii lor.

(Ecclesiastul - 1) i totui au rmas cateva "pomeniri" de la cei ce "au fost in vremurile strvechi de dinaintea noastr". Aceste "pomeniri" sunt astzi prezente in miturile popoarelor i in relicvele paleoastronauticii. Piramidele egiptene , mayae, desenele din Valea Nazca (Peru) i oraul subteran de la Baalbeck (Liban), Sfinxul din Bucegi (Romania), Tiahuanaco (Bolivia), Cuzco (Peru), Machu Pichu (Peru), oraele subterane de la Kayamakali i Derinkuyu (Turcia), construciile subacvatice din arhipelagul Bimini relicve ale controversatei Atlantida, galeriile subterane din Peru, cile ferate din Malta, candelabrul din Paracas (peru), statuile din insula Patelui, "figurinele" din podiul Marcahuashi (Peru), megaliii de la Stonehenge i multe alte vestigii ale lumilor trecute, alturi de studiul modern integrat al miturilor, scrierilor vechi ne pot oferi o istorie oficial, plauzibil. Avem nevoie, unii dintre noi, de aceast istorie, acum, pe ultima sut de metri. Nu intenionez s dedic un capitol paleoastronauticii aici, este foarte mult de spus. S-a scris mult i foarte bine in acest domeniu. Lucrrile aparin de cele mai multe ori unor pasionai de adevr, de istorie veche, care nu sunt specialiti in domeniile respective. Pasiunile nasc studii valoroase, care le depesc deseori pe cele ale specialitilor. Din pcate, studiile diverselor vestigii ale trecutului apar disparat , sunt trunchiate. Avem nevoie de o sistematizare i o corelare a materialului intr-un tot unitar care s dea o imagine clar trecutului. O astfel de lucrare se poate face in prezent, avem toate datele necesare. Miturile ne lmuresc in mare msur asupra modului in care trebuie interpretate evenimentele trecute, asupra modului in care trebuie ordonate. Miturile toltecilor vorbesc despre existena anterioar a patru civilizaii, cea actual fiind a cincea. Am amintit mai devreme de Piatra Aztec a Soarelui expus in Mexico-City, la Muzeul de Antropologie. In fiecare din punctele cardinale este reprezentat cate una dintre cele patru civilizaii apuse. In centrul "Soarelui" se afl reprezentat a cincea civilizaie. Toate aceste civilizaii aparin conform miturilor amerindiene marii perioade a "Soarelui". "Calendarul aztec" ateapt in continuare decodri exacte. Una dintre ele ce aparine Vaticanului, precizeaz situarea celor cinci civilizaii - celor cinci perioade solare, pe axa timpului. - Prima perioad solar - 4000 ani - A doua perioad solar - 4008 ani - A treia perioad solar - 4010 ani - A patra perioad solar - 4081 ani - A cincea perioad solar - 5026 ani Tradiia vechilor amerindieni ne spune cate ceva despre aceste civilizaii. - Prima civilizaie a fost iniiat de zeul triilor, Ehecoatl. Ajuns intrun stadiu tehnic, omenirea de atunci care tocmai descoperise tainele cerului, a fost distrus tot din cer. - A doua perioad, atribuit zeului Tezcaltlipoca a pierit dup 4008 ani, ca i prima. - A treia civilizaie, se spune, cea mai dezvoltat tehnic dintre toate

cele 4 perioade trecute, a fost intemeiat, dar i distrus de zeul Tlequiaquilo, pmantul fiind trecut prin foc! - A cincea perioad solar este atribuit zeului Quetzalcoatl i reprezint o sintez a celor patru perioade trecute. Ea va fi distrus folosindu-se toate mijloacele tehnice ce au pus capt celor patru epoci anterioare i se spune c sfritul ei va face posibil s se ntlneasc toate umanitile din ntreg ciclul solar. Grecii vechi amintesc i ei in lucrri vechi precum "Istoria" lui Helsiad de existena anterioar a patru umaniti. Herodot, Platon i alii ne spun acelai lucru. Cele mai vechi scrieri indiene, vedele, denumesc cele patru perioade distincte trecute: - satya yuga - perioada de aur; - treta yuga - perioada de argint; - dwapara yuga - perioada de bronz; - kali yuga - perioada de fier. Indienii Hopi, tibetanii i alte popoare vechi descriu de asemenea mai mult sau mai puin civilizaiile apuse in timpuri trecute. Dac privim atent aceste perioade, decodate cifric in ani de Vatican, observm c ultimele dou insumeaz aproximativ 9000 de ani, tot atat cat descrie Biblia cele dou programe distincte desprite de potop. Conform tradiiei amerindiene a patra civilizaie a fost distrus prin ap. Datele corespund, deci. Nu tiu anul in care Vaticanul a decodat calendarul aztec, dar conform calendarului evreiesc potopul a avut loc acum 5160 de ani (5760 minus 600 - varsta lui Noe in momentul potopului). Inelegei c cifrele foarte exacte nu mai sunt extrem de importante pentru noi. Este evident c ultimele perioade corespund celor dou programe distincte descrise de Biblie. Cele cinci perioade insumeaz ceva peste 20.000 de ani. Toate se desfoar sub semnul Soarelui. Care Soare? In Biblie Soarele este Mireasa - S.S. - superba staie a S.D. Ceilali zei au i ei "Soarele " lor. Concluzia: cinci programe s-au derulat unul dup altul! Mai mult de 20.000 de ani, zeii au avut o prezen aproape continu pe Terra! Cinci civilizaii desfurate la intervale de 4.000 de ani cu aproximaie, au fost nscute i distruse de zei. Patru mii de ani constituie o perioad suficient pentru naterea, creterea, inflorirea culturii unei civilizaii, mai ales cand ai ajutor extern. Cinci civilizaii s-au putut derula una dup cealalt sau poate asemenea ultimelor dou, una din cealalt. Astfel, potopul devine i el un simbol. S.D. ne prezint in Biblie civilizaia a IV-a , legtura cu ultima - cea actual, dar i elemente ale civilizaiei viitoare. Voi reveni asupra acestui aspect. Civilizaiei in curs ii sunt prezentate toate caracteristicile de program pentru a inelege modul in care s-au dezvoltat i au evoluat toate celelalte 4 civilizaii. Germenii vieii au trebuit implantai dup fiecare "moment apocaliptic" cu rapiditate. Distrugerile acestor "apocalipse" nu au fost complete. Mai mult decat atat, S.D., ca i celelalte supercivilizaii prezente pe Terra, s-a carpit de fiecare dat cu material genetic de la un program la altul. Aceasta este explicaia faptului c A.D.N. din nou arecomponente din mai multe grupe A.D.N. dezvoltate intre acum 40.000

de ani i acum 20.000 de ani. In acele timpuri a fost o adevrat etap a P.I.G. Probabil ulterior fiecare civilizaie i-a pus amprenta genetic, mai mult sau mai puin, pe A.D.N. prezent in noi. Toltecii ne spun un lucru important: fiecare perioad solar a avut un ef de program distinct, care a coordonat etapa de la un capt la altul. Asta inseamn c fiecare perioad solar (observai c sunt relativ egale ca durat terestr) se desfoar pe parcursul unei generaii de ingeri. Mi separe normal acest lucru, avand in vedere evoluia genetic a S.D. Foarte probabil, ingerii produi dup fiecare program, arat uor diferii somatic de la un program la altul. Ce polimorfism genetic exista acum 20-40 de mii de ani? Ce polimorfism genetic au adus zeii in perioadele trecute? Populaiile cu 4, cu 5, cu 6 degete, piticii, uriaii, toate nuanele de culoare ale umanoizilor trecui se afl pe reprezentrile relicvelor paleoastronauticii. Toate stau mrturie multitudinii formelor genetice inteligente, a unui A.D.N. intens prelucrat, adaptat permanent unor nevoi care nu au fost ale noastre. De la un program la altul, S.D. i alte supercivilizaii au modificat uor structura, secvenialitatea nucleotidelor din A.D.N., conform raporturilor necesiti/posibiliti; cost/beneficii, ajungand astzi la structura pe care o cunoatem. Programul zeilor a fost flexibil, intotdeauna adaptat. Evoluia genetic de-a lungul acestor cinci programe a fost conform cu necesitatea de evoluie genetic a raselor extraterestre. Aa se face c tipurile somatice ale celor cinci programe nu seamn intru totul genetic. Miturile, sculpturile, desenele ne spun acest lucruri. Se pare c relicve ale populaiilor vechi, gsite de zei pe Terra, in etapa 0 a P.I.G. general ( 21.000 de ani), mai exist inc in diverse couri ale globului. Protejat de cele dou lanuri ale Anzilor, pe platoul muntos dintre ele, in insulele artificiale ale lacului Titicaca, poporul uro a supravieuit celor patru cataclisme majore ce au mturat civilizaiile trecute. Cornelia Petratu i Bernard Roidinger, il citeaz intr-o carte magnific - "Pietrele din Ica" pe etnologul Jean Vellard - care a trit mult timp printre indienii uro, astzi degenerai, transformai genetic. Acetia se autocaracterizeaz: "Noi, ceilali, noi, locuitori ai locului, noi, care ne numim cot-sun, noi nu suntem oameni. Ne aflm aici dinaintea incailor, ba chiar nainte ca tatl cerului, Tatiu s fi creat oamenii, pe aymara, pe checina, pe albi. Au fost aici chiar nainte ca soarele s nceap s lumineze pmntul, cnd era luminat doar de lun i de stele. Pe vremea aceea Titicaca era cu mult mai mare dect azi. Prinii notri au trit ncepnd de atunci pe aceste locuri. Noi nu suntem oameni. Sngele nostru este negru, de aceea nici nu nghem de frig. Nu simim frigul nopilor deloc. Noi nu vorbim o limb omeneasc, iar oamenii nu ne neleg. Capetele noastre sunt altfel dect cele ale altor indieni. Suntem foarte btrni, suntem cei mai vechi. Noi suntem locuitorii locului, numit cot-sun. Noi nu suntem oameni !" [45] Cot-sun susin c strmoii lor su construit Tiahuanaco ! Dar, poate mai tulburtoare decat existena neoamenilor este ceea ce Karl Brugger, citat de Erich von Daniken, a numit cronica de la Akakor.

Aceasta conine istoria scris a tribului Ugha-Mangulala. Istoria prezentat in date exacte de Tatunca Nara - eful tribului, consemneaz prezena zeilor in diverse perioade. Istoria scris a tribului incepe odat cu prima plecare a zeilor dup o prezen continu de peste 3000 de ani. La scurt timp dup plecarea lor a avut loc un potop inimaginabil insoit de cutremure i schimbarea climei planetei, in urma cruia au rmas foarte puini supravieuitori. Se pare c potopul este specialitatea zeilor. Acest potop menionat de cronica de la Akakor a avut loc acum 16.383 de ani (14.386 i.e.n.). Istoria tribului menioneaz dou catastrofe majore, iar tribul tie c a treia este iminent! Indienii Uggha-Mangulala pstreaz amintirea scris a zeilor i a forei lor tehnologice. Chiar dac nu corespund in totalitate perioadelor solare ale calendarului aztec, evenimentele cuprinse in Cronica de la Akakor sunt de luat in seam. Akakor inseamn "A doua fortrea". Ea a fost construit acum aproximativ 14 milenii i urmeaz primeia, a crei construcie se pierde in negura timpului. Interesant este c toate triburile, populaiile, care au supravieuit catastrofelor trecute au locuit in muni inali pe platourile montane (tibetanii, Uro, Aymara, Dropa, Ham, etc.) Munii le-au asigurat supravieuirea. Perioada solar, ciclul solar se apropie de sfarit... Cand va mai fi posibil un nou ciclu? Nu tiu, dar ceea ce tiu este c Terra, btrana planet, poate oferi curioilor mai multe enigme decat ne putem inchipui. Specialitii estimeaz c germenii vieii au aprut pe Terra acum 3,5-3,3 miliarde de ani. Evoluionitii atribuie evoluiei omului ultimele 15 milioane de ani, fr a exista certitudini in acest sens. Conform evoluionismului, omul nu are ce cuta intr-un trecut mai indeprtat. i totui, arheologia, geologia ne spun altceva. Dac straturile geologice sunt interpretabile ca vechime, dac o urm de bocanc sau de picior descul de om ar putea fi vzut de unii ca o ghiduie a naturii, de departe, cele mai tulburtoare mrturii ale existenei omului in timpurile strvechi, sunt pietrele din deertul Ica, situat nu departe de valea Nazca - alt relicv a inteligenei umanoide ce provine nu tiu din ce timpuri. In deertul Ica s-a gsit un mare depozit de pietre gravate, superb finisate ce reprezint omul trind alturi de dinozaurieni! Astzi tim c dinozaurii au trit in intervalul de acum 230 pan acum 65 de milioane de ani in urm. Pateoantropologia a catalogat circa 125 de tipuri de dinozaurieni. In colecia particular a doctorului Cabrera din Lima, unde se afl peste 10.000 de pietre din deert, pot fi observai toi aceti dinozaurieni, dar i alii care completeaz o list de 250 de specii! Ca s ne bulverseze i mai mult pietrele, ii permit s prezinte configuraia continentelor in vremea gravrii pietrelor - configuraie ce probeaz astzi teoria derivei continentelor! In multitudinea imaginilor gravate, apar oameni cu aspectul somatic al statuilor din Insula Patelui, care practic chirurgie cardiac pe cord deschis cu circulaie extracorporeal cu pomp sau oameni care zboar cu aparate mai mult sau mai puin sofisticate. Probabil c civilizaia lor ajunsese la un stadiu de dezvoltare asemntor omenirii noastre de astzi. Oare descifrarea echivalentului Bibliei s-i fi determinat pe acei oameni s-i marcheze existena prin pietre gravate? Oare este momentul s incepem i noi codarea mesajelor

pentru o posteritate indeprtat? Oare dispariia dinozaurilor s fie legat de incheierea unui program din acest ciclu nenorocit? Cert este c banala piatr a pstrat mesajul mai bine decat orice capsul metalic conintoare de microfilme, benzi magnetice sau alte posibiliti de inscriere a informaiilor. Pietrele vorbesc i comunic mai ales, cu orice fiin inteligent, indiferent de stadiul tehnic in care a ajuns. Pietrele din deertul Ica sunt in perfect acord cu alte descoperiri mai vechi ce regsesc omul alturi de dinozaurieni. Astfel, in apropierea oraului Glen Pose din Texas - S.U.A., in albia raului Paluxy s-au descoperit zeci de amprente de dinozaurieni perfect pstrate. Curiozitatea const in alturarea la aceste urme a unor amprente de tlpi gigantice de om, ca i cum dinozaurii ar fi fost urmrii de oameni! Amprentele, foarte clare, constituie o imposibilitate filogenetic pentru evoluioniti. Sfideaz timpul i teoriile in vigoare construite asiduu de om. Fr a dori s fac un tablou complet al zonelor interzise ale istoriei in care omul a clcat, menionez i eu c Dr. Wilbur Burroughs - geolog la Berea College din Kentucky a descoperit in 1931 aproape de Mount Vernon urme de om comparabile cu ale noastre, cu o vechime de dou sute cincizeci de milioane de ani! Doru Davidovici inscrie in celebra "Lumi galactice" gsirea unei arme sofisticate, ca picat dintr-un film S.F., intr-un strat geologic datat la 250 de milioane de ani vechime, intr-o min din S.U.A. i ca i cum aceste exemple nu ar fi deajuns, in 1968 William Meister, colecionar de fosile de trilobii peste care s-a imprimat o urm de bocanc! Este celebra urm interpretat ca aparinand unui astronaut. Trilobiii au fost prezeni in istoria Terrei acum 500-400 milioane de ani! Cu asta inchei irul enormitilor istoriei omului, deoarece domeniul crii este altul. Intrebarea care se nate este: s fie Terra o planet special amenajat pentru derularea P.I.G.? Aa cum Carl Sagan imagina transformarea planetei Venus intr-o planet locuibil prin simpla "bombardare" cu alge albastre, poate tot intr-o manier asemntoare Terra a fost insmanat in timpuri strvechi cu germenii vieii i dup un interval de evoluie biologic a intrat in ciclul P.I.G. S fie oare Marte o planet pe care tocmai s-a incheiat un P.I.G.? Poate tii c pe Marte au fost descoperite forme primitive de via alturi de piramide gigante. Complexul piramidal i sfinxul marian, situate in craterul Cydonia, ce pare a fi construit artificial, eclipseaz complexul de la Gizec prin dimensiuni de 10 ori mai mari. De asemenea, sateliii lui Marte sunt privii astzi aproape cu certitudine ca fiind artificiali i funcionali! Misiunea sondei americane Pathfinder a demonstrat in 1997 c Marte, planeta roie, a fost demult albastr! "Defectarea sondelor terestre in preajma planetei Marte a devenit o obinuin. Dup mai multe eecuri notabile inregistrate in anii trecui, este periclitat i misiunea "Deep Space 2". N.A.S.A. a renunat de curand la recuperarea celor dou minisonde ale lui Mars Global Survoyer, disprute la inceputul lui decembrie 1999. Exist tot mai multe voci, cum ar fi de exemplu ziarul britanic "Daily Mail", care incrimineaz fiine extraterestre in sabotarea misiunilor pmantene. Pe de alt parte, astzi este tot mai evident nu numai faptul c Marte a fost o planet vie asemntoare Pmantului, dar

chiar c aceast planet deine ap, oxigen i o atmosfer ce permite procese de fotosintez i de chimiosintez ce pot genera via. Cred c astzi se pot conecta suficiente informaii pentru a construi un tot coerent, acel tot in stare s rspund majoritii intrebrilor noastre. Acestea fiind scrise, s fie oare capitolul 1 al Genezei - "Facerea lumii" adevrat? Biblia imparte varsta Terrei in apte zile. Teoretic, "zilele" biblice trebuie s fi fost egale. Dac Terra are varsta sistemului nostru solar - 4,5 miliarde de ani, atunci o zi a Facerii este de aproximativ 650 de milioane de ani. In capitolul 2 al Facerii aflm c in ziua I Domnul a fcut lumin i nimic altceva. In primii 650 de milioane de ani pmantul s-a rcit:...Ci numai abur ieea din pmant i mugea toat faa pmantului, (6) In ziua a doua, in intervalul de la 650 milioane de ani la 1,3 miliarde de ani:... a zis Dumnezeu : "S fie o trie prin mijlocul apelor i s se despart apele de ape"! i aa a fost. (6) Tria a numit-o Dumnezeu cer...(Facerea 1-8). In ziua a treia, in intervalul de la 1,3 la 1,95 miliarde de ani apare usscatul, continentele. Tot in acest interval:...a zis Dumnezeu: "S dea pmantul din sine verdea : iarba, cu smana intr-insa, dup felul i asemnarea ei, i pomi roditori, care s dea rod cu smna n sine, dup fel, pe pmant"! i a fost aa. (Facerea 1-11) In ziua urmtoare - intervalul de la 1,95 la 2,6 miliarde de ani au inceput s se deosebeasc anotimpurile, zilele, anii. Decizia Domnului a fost ca pe "tria cerului" s fie doi lumintori Soarele i Luna: "...lumintorul cel mai mare pentru carmuirea zilei i lumintorul cel mai mic pentru carmuirea nopii". (Facerea 1-16) Biblia insist: "...le-a pus Dumnezeu pe tria cerului..." (Facerea 1-17) Observai c dac intervenia lui Dumnezeu este inexistent pn la acest eveniment, pmantul dand verdea "din sine", "dup felul" specific Terrei fapt menionat in dou versete identice 11 i 12, in ziua a patra apare prima aciune clar: Domnul a fcut in acest interval de 650 milioane de ani atat Soarele - asimilat in Biblie cu S.S. cat i Luna montat "pe tria cerului" - pe orbit. Stelele le putem identifica cu sateliii orbitali de mici dimensiuni, dar in aceast perioad inc nu-i au rostul. In ziua a cincea incep "s miune apele de vieti, fiine cu via in ele i psri pe intinsul triei cerului" . (Facerea 1-20). Acest interval de via in ape i aer - cu peti i psri este cuprins intre 2,6 i 3,25 miliarde de ani. In ziua a asea - intervalul de la 3,25 la 3,9 miliarde de ani Dumnezeu va face toate celelalte vieuitoare, iar spre sfaritul acestui interval il face i pe om, dar nu oricum: 26... "S facem om dup chipul i asemnarea Noastr, ca s stpneasc petii mrii, psrile cerului, animalele domestice, toate vietile care se trsc pe pmnt i tot pmntul"! (Facerea 26-1) Acesta este primul om fcut de Dumnezeu, dup care timp de o zi s-a odihnit - 650 milioane de ani odihn. Trebuie s-l credem. Nu intampltor, numai dup acest timp de odihn apare cap.2, distinct, separat, in care Dumnezeu reia facerea omului, a lui Adam. S reprezentm axa timpului cu cele apte zile intr-o ordine invers, deoarece noi obinuim s spunem: Cutare eveniment a avut loc acum x ani!

Observai c evoluia filogenetic modern este in acord cu cea din genez. Viaa apare acum 3,25 miliarde de ani intr-o ordine fireasc evoluionismului de la simplu la complex. Omul ins, primul om, apare acum 650 de milioane de ani. El este implantat pe Terra avand caractere genetice asemntoare ingerilor S.D. care ii dau un prim timp de odihn. Biblia precizeaz apoi ultimele dou programe, ultimele dou corecii genetice in evoluia omului terestru, care, in concepia mea a urmrit, a fost in tandem cu evoluia genetic a lui Dumnezeu in M.N. i a ingerilor si, de fapt, a dumnezeilor i a supercivilizaiilor ce-i disput supremaia pe Terra. Acesta este crezul meu! BIBLIASUBPROGRAMALPROGRAMULUI TERRA S.D. a trimis "rand pe rand" pmantenilor Biblia , Coranul i alte lucrri care se integreaz in tabloul general comun. Ce sens au aceste cri? Care este adevratul rol al lor? Ai invat deja cum gandesc: orice efort al S.D. trebuie s fie urmat de un beneficiu. A fost un efort s practice implanturi uterine, implanturi cerebrale i apoi s contacteze ani in ir diverse persoane care s elaboreze "scrierile sfinte". Asta incarc nota de plat a programului. Care este beneficiul? Rspuns: P.T. Aceste lucrri inteligent construite, cu informaie compatibil i complementar, asigur incheierea programului. Crile sunt atat de inteligent construite, incat nu pot s dea gre. S.D. a introdus mai ales in Biblie "talcuit" tot programul. Efortul de decodare aparine unei civilizaii tehnice, care poate s ineleag "cile Domnului". De aproximativ 30-50 de ani de cand vorbim de legi ale fizicii, ce guverneaz multe dintre minunile tehnice ale Bibliei, de cand vorbim de A.D.N., de genetic, de cand suntem martorii unui fenomen O.Z.N. din ce in ce mai agresiv i mai bine explicat tehnic, intr-un cuvant - de cand avem acces la tiin, decodarea Bibliei este posibil in forma in care o vd eu astzi. Paii modeti fcui de lumea occidental in redescoperirea corpului energetic i a celui spiritual intregesc un tablou al programului ce ar fi putut fi tirbit pan astzi. Decodarea programului, fcut din pasiune - curiozitate, cutri de rspunsuri aa cum o fac eu, se dovedete a fi ins, dezastruoas pentru noi. Decodarea identific in Dumnezeu - inamicul public numrul unu. In acest caz, afeciunea popoarelor fa de Dumnezeu, program i tot ce este legat de el - pan la instituiile bisericeti, se poate inversa. S-ar putea ca multe s se sparg in capul Bisericii, ceea ce drept vorbind, nici nu are sens i nici mcar nu este logic; dar cand au acionat masele cu logic? Pe orbita Terrei sunt plasai satelii care detecteaz tocmai schimbarea de efect a omenirii fa de S.D. i programul ei - panica! Satelitul numit curcubeu semnalizeaz atunci ctre S.S. c "strugurii s-au copt", c poate veni la recolt - ultima recolt. Raiunea este dubl: 1. Recolta este situat in timp inainte ca civilizaia Terrei s invee i mai ales s practice ceea ce Dumnezeu tie foarte bine - manipularea genelor umane. Tehnicile de inginerie genetic aplicate omului ar strica total compatibilitatea A.D.N.M.N. a omului cu structurile A.D.N.M.N. din P.V. Aceste tehnici practic distrug recolta! 2. Recolta este situat im timp inainte ca Terra s devin o superputere militar care ar putea da o replic dur S.D. in momentul apocaliptic.

Terra trebuie s rman o prad uoar. Ideile de mai sus nu ar avea nici o valoare dac nu ar fi susinute, argumentate, de versete. V aducei aminte din prezentarea tehnic a S.D., cum este alctuit P.V., faptul c in M.P. el simbolizeaz structura A.D.N. cu ax dublu helicoidal, antiparalel etc. Ne intoarcem la primul capitol al Bibliei - Facerea, cap. 3. Adam i Eva erau creai prin tehnica pe care am descris-o. Un fapt interesant este interdicia de a nu se atinge de P.V., cu care Dumnezeu ii someaz pe cei doi precursori ai umanitii noastre. 3. Numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: "S nu mncai din el, nici s v atingei de el, ca s nu murii"! 5. Dar Dumnezeu tie c n ziua n care vei mnca din el vi se vor deschide ochii i vei fi ca Dumnezeu cunoscnd binele i rul". 6. De aceea, socotind c rodul pomului este bun de mncat i plcut ochilor la vedere i vrednic de dorit, pentru c d tiin, a luat din el i a mncat i a dat brbatului su i a mncat din el. Inclcarea interdiciei este motivul, pueril ca de obicei, pentru care cei doi sunt exilai ...pe Terra - exact in locul pentru care fuseser creai. Inainte de acest eveniment, Domnul discut din nou cu Adam: 22... "Iat, Adam s-a fcut ca unul dintre Noi, cunoscnd binele i rul. i acum, nu cumva s-i ntind mna i s ia roade din P.V. i s triasc n veci"! Cu un mit de adormit copiii, creatorii Bibliei nr spun povestea de sear cu Adam i Eva care au fost izgonii din rai. Eu tiu la fel de bine ca i ei c nu povestea de doi bani trebuie urmrit, ci informaiile preioase legate de P.V., informaii care, impreun cu altele la fel de bine ascunse intre imagini i motive de importan secundar, intregesc imaginea P.V. Putem sintetiza informaia versetelor de mai sus: - P.V. - cunoaterea A.D.N.M.P. - "d tiin" - (6) - hrnirea cu roadele lui, terapia genetic, d omului posibilitatea "s triasc in veci" - (22); - in ziua in care ne vom hrni din P.V. - vom practica terapia genetic "ni se vor deschide ochii i vom fi la fel cu Dumnezeu cunoscand binele i rul" - (5); - cel mai important ins, este avertismentul: "s nu mancai din el, nici s vatingei de el ca s nu murii" - (3) - Deci, nu practicai terapia genetic! Dac o vei face, vei muri! Cu alte cuvinte, modificarea A.D.N. din noi duce la moartea noastr. De ce? Pornind de la tehnicile de inginerie genetic o civilizaie poate face un salt tehnic extraordinar!. Aceast tiin frumoas, joaca cu genele, ce se dezvolt alturi de tehnicile avansate de informatic i de legi i teorii captivante ale fizicii, formeaz baza tiinific pentru un salt incomensurabil, mai important decat prima revoluie industrial. Aceast treapt care st in faa noastr, dar pe care nu ne este ingduit s urcm este treapta spre o nou er: a revoluiei genetice, fr balast social, era "omului potrivit la locul potrivit", era tehnicilor avansate in domenii multiple, a robotizrii, a pierderii din valorile "umane", era S.D. Atunci, este i normal ca acest pas tehnologic s ne fie interzis. Pasul

mrunt pe care l-am fcut in virtutea ineriei revoluiei tehnico-tiinifice cunoaterea A.D.N., este suficient alturi de alte informaii tehnice, pentru a inelege programul descris de Biblie. Jocul uciga are mai multe etape: 1. am avansat tehnic; 2. am descoperit programul; 3. observm c de fapt "creatorul" ne este ostil; 4. uram programul i pe Dumnezeu; 5. programul sfarete printr-un atac nuclear. Atat Biblia, cat i Coranul ne avertizeaz c, pentru linitea noastr, nu trebuie s zgandrim prea mult aceste cri. Cunoaterea lor nu te face mai fericit, ba dimpotriv, ii amrte sufletul: "C unde este mult inelepciune este i mult amrciune i cel ce ii inmulete tiina ii sporete suferina. "(Ecllesiastul 1-18). Coranul are un stil cu totul particular in a exprima aceast idee: 108. Spune-le: De credei n el (n Coran) sau nu credei, aceia crora li s-a dat tiina dinainte, cnd se citete el asupra lor, cad pe fa nchinndu-se i zic: "Mrire Domnului nostru! Fgduina Domnului nostru s-a mplinit"! 109. i ei cad pe faa lor plngnd i El adaug umilina lor. Cu tiin, descoperi adevrul: Domnul vine in momentul apocaliptic aa cum a promis. Urmarea semnului 109 nu poate fi decat plansetul, jalea, disperarea! In Biblie, Timotei ne spune: 1. Iar Duhul griete lmurit c, n vremurile cele de apoi, unii se vor deprta de credin, lund aminte la duhurile cele neltoare i la nvturile demonilor. 3. S nu v amgeasc nimeni, cu nici un chip; cci ziua Domnului (momentul apocaliptic) nu va sosi pn ce mai nti nu va veni lepdarea de credin i nu se va da pe fa omul nelegiuirii, fiul pierzrii, 4. Potrivnicul, care se nal mai presus de tot ce se numete Dumnezeu sau se cinstete cu nchinare aa nct s se aeze el n templul lui Dumnezeu, dndu-se pe sine drept Dumnezeu. (Timotei 4) Inainte de momentul apocaliptic, Biblia va fi decodat, va avea loc "lepdarea de credin". Totodat vom fi martorii unui masiv fenomen O.Z.N., iar masele ii vor pune sperane in noii aprui - L.I., care se vor dovedi a avea de fapt aceleai interese ca i S.D., in ceea ce ne privete. Oamenii, inelai de dou ori, panicai, vor activa cu disperarea lor curcubeul. Cel mai bine ne precizeaz secvenialitatea captului de program Iisus. 11. ... muli prooroci mincinoi se vor scula i v vor amgi pe muli. 12. Iar din pricina nmulirii frdelegii, iubirea multora se va rci. 14. i se va propovdui aceast Evanghelie a mpriei n toat lumea spre mrturie la toate neamurile; i atunci va veni sfritul. (Matei 24) Aceast secvenialitate este: 1. Propagarea - propovduirea Evangheliei; 2. Decodare; 3. Indeprtarea afectiv a maselor fa de Dumnezeu; 4. Apariia de fali dumnezei; 5. Momentul apocaliptic Celelalte formulri existente in alte evanghelii plesc prin claritate in comparaie cu aceasta. Mi se pare cat se poate de evident, de logic, c

propovduirea Evangheliei la toate neamurile ine de tipar, de tiraj, de tehnic in cele din urm. Aceeai tehnic de varf, existent ins in alte domenii, acelai progres tehnic, cel actual, face posibil decodarea programului biblic. Urmarea este "rcirea iubirii" multora dintre noi. Inelegei acum c practic, aceast carte ne ucide. Culoarea neagr aleas coperilor Bibliei este perfect justificat. i mai nucitor mi se pare faptul c in mult citita carte este scris negru pe alb c Noul Testament ucide 2. Scrisoarea noastr suntei voi, scris n inimile voastre, cunoscut i citit de toi oamenii. 3. Artndu-v c suntei scrisoare a lui Hristos (compatibili A.D.N.M.N. cu el n.a.), slujit de noi, nu cu cerneal, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu, nu pe table de piatr, ci pe tablele de carne ale inimi. Scrisoarea - opera noastr, a S.D., suntei voi pmantenii. Este una special, scris pe table de carne; gandii-v la secvenialitatea nucleotidelor din A.D.N. 6. ...(Dumnezeu) ne-a nvrednicit s fim slujitori ai Noului Testament, nu ai literei, ci ai duhului, cci litera ucide, iar duhul face viu . 7. Iar dac slujirea cea spre moarte spat n litere pe piatr s-a fcut ntru slav 8. Cum s nu fie mai mult ntru slav slujirea duhului? 12. Avnd deci o astfel de ndejde, noi lucrm cu mult ndrzneal (aa este !) 13. i nu ca Moise care i punea vl pe faa sa ca fii lui Israel, s nu priveasc sfritul a ceea ce era trector. 14. Dar minile lor s-au nvrtoat, cci pn n ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, rmne acelai vl, neridicndu-se, cci el se desfiineaz cu Hristos. 15. Cci pn astzi, cnd se citete Moise, st un vl pe inima lor 16. Iar cnd se vor ntoarce ctre Domnul, vlul se va ridica. (Corinteni. 3) In 13-16 ni se spune clar c ascendenii notri nu au putut inelege mai nimic din V.T. sau din N.T. Ei aveau "vlul" pus pe cap, erau lipsii de informaia necesar. Vlul se va ridica in curand, in apropierea Apocalipsei! Cat privete "litera care ucide" sau "slujirea (lui Dumnezeu) cea spre moarte, spat in litere" - in literele N.T., ale Bibliei, v-am spus inc de la inceput c atat Biblia cat i Coranul sunt scrise pe leau! Trebuie citite doar cu "ochi tehnici". Nu exist interpretri - pai la stanga sau la dreapta. Informaia trebuie doar ordonat, conectat i citit. Nu e nici o filozofie! Asta cu litera care ucide este chiar dezarmant ! Haidei s vedem cum ar putea litera, Biblia, s ucid. Gandii-v cum am face noi astzi, dac am avea un astfel de program! Cel mai ieftin ar fi s montm un satelit pe orbita planetei cultivate, care s rspund de observarea "culturii". El va urmri stadiul tehnic al omenirii i efectul ei fa de program. Asta inseamn c satelitul trebuie s lucreze i in M.N. Bineineles c S.D. a gandit la fel; sau invers, cum vrei s-o luai. Satelitul este montat i e funcional de mult timp. El este "curcubeul" descris la capitolul "Tehnica S.D." V rog recitii acum paginile in care descriu

montarea i modul de funcionare in M.P. a curcubeului. Foarte pe scurt reiau cateva informaii. Curcubeul este un satelit despre care Biblia ne spune c a fost montat de S.D. pe orbita Terrei imediat dup potop, pe vremea lui Noe; el observ modul de dezvoltare tehnic al civilizaiei noastre. S.S. lanseaz permanent semnale spre curcubeu ca un fel de intrebare despre starea planetei noastre. Curcubeul descompune semnalul ("luminos") i culege informaiile necesare; apoi recompune, sintetizeaz un rspuns pentru S.D. sub forma unui semnal "luminos" (und), semnal ce poate fi sub dou forme: 1. Mai stai! 2. Venii de urgen! Datorit acestui mod de funcionare a fost aleas denumirea de curcubeu. Reprezint din nou schema: - Curcubeul hotrte deci, momentul apocaliptic; - Curcubeul va fi post de comand al atacului nuclear final. Avand Terra de mult timp sub observaie, tie cum trebuie coordonat atacul. - Satelitul are mijloace de aprare i atac "sfarm pietrele grindinei"; - Este deci, de prim importan in momentul apocaliptic. Curcubeul ii merit numele pe deplin i din alte raiuni. Prerea mea este c acest satelit sofisticat lucreaz i in M.N. cel puin in dou modaliti, legate de subprogramul "Biblia". 1. Curcubeul sesizeaz afectul omenirii fa de Dumnezeu i programul su. Am scris in capitolul dedicat fiinei umane faptul c cei ce posed percepii extrasenzoriale "vd" corpurile inconjurtoare corpului somatic, alctuite in M.N., sub form de aur. Acesta are culori variate in funcie de starea de afect a persoanei respective. De exemplu la bucurie aura este roz, verde, in timp ce la necaz devine cenuie, neagr. In prezent, curcubeul recepioneaz un "curcubeu de culori", adic, sinteze variate de culoare care in de starea de afect a diverselor populaii. De exemplu, in momentul de fa satelitul percepe linitea spiritual a Scandinaviei in culoare verde - roz - galben, in timp ce zbuciumul populaiei hutu din Rwanda este perceput negru. Atat timp cat exist o varietate de culori pe harta lumii cu o nuan de culoare predominant deschis, totul este O.K. Toate profeiile ne spun c atacul nuclear din spaiul cosmic vine la captul unor ani de puternice frmantri ce pot echivala cu al III-lea rzboi mondial, cu folosirea masiv a A.N.M., cu cataclisme naturale, cu intervenia (vom vedea in ce mod) a L.I. i aproape sigur, cu schimbarea de afect a omenirii fa de Dumnezeu. Toate acestea converg spre o schimbare marcant a variaiei standard de culoare a M.N. din noi, iar curcubeul tocmai la acest semnal este sensibil. Cand limita de alarm prestabilit satelitului, dat de nuana de culoare va fi atins, curcubeul va da semnalul 2: "Venii de urgen"! Astfel va fi declanat momentul apocaliptic. Aceasta este a doua raiune pentru care S.D. a denumit codat satelitul - curcubeu ! 2. A doua modalitate a satelitului in M.N. este ipotetic, dar logic i eu o consider ca variant de suprasecuritate a programului. Ea decurge din interdicia impus de Dumnezeu lui Adam de a se hrni din P.V. Mii de ani, funcionarea L.N.H. a fost verificat cu succes de chivot (alt aparat ce a lucrat in M.N. i a funcionat in tandem cu o lege scris - alte

litere aductoare de moarte!). De vreo dou mii de ani evreii i-au pierdut chivotul, apoi s-au rspandit prin lume, seminiile s-au cam pierdut. Acest lucru nu e prea important pentru curcubeu. Ce poate face el? Eu cred c satelitul are posibilitatea s analizeze A.D.N.M.N. al C.S. care orbiteaz. De mii de ani scaneaz C.S. de romani, de evrei, de igani, de japonezi, de boimani, .a.m.d. Este obinuit ca astfel de C.S. s-i treac pe sub nas zi de zi i de fiecare dat, transmite ctre S.S. semnalul 1. Este posibil ca la o mic prticic de procent, de C.S. scanate, total diferite de structurile A.D.N.M.N. cu care este obinuit, s declaneze semnalul 2. Aceasta inseamn c omul s-a hrnit din P.V., c a recurs la terapie genetic i astfel va strica i ultima recolt a S.D., care oricum nu este prea bogat. "Atunci, (omul) va muri negreit"! Concluzie: Aa cum in antichitate, in perioadele de absen a ingerilor programul era supravegheat de sistemul chivot - L.N.H., tot aa in acest interval liber, rmas pan la momentul apocaliptic Terra este controlul sistemului Curcubeu - Biblie! Astfel din carte sacr a invturii omului, Biblia se transform in arm de temut! Stai linitii, nu este cazul s v speriai i vei afla in capitolele urmtoare, de ce! DISTORSIUNILETEMPORALE Motto: Enlil, (este cel) ale crui ordine pn departe ajung; Al crui cuvnt este nobil i sfnt; Ale crui sentine nu pot fi schimbate; Care guverneaz destinele pn n viitorul ndeprtat... (Tbliele de lut Sumeriene) [11] Ce este o distorsiune temporal (D.T.)? Nu tiu dac voi reui s o definesc foarte corect din punct de vedere fizic, dar voi explica ce ineleg eu prin D.T. Pentru un sistem - M.P. - aflat in stare de repaus relativ (nimic nu este in repaus), timpul are o curgere linear. In anumite situaii, aceast regul nu mai este valabil. Pentru o imagine mai clar a celor ce urmeaz, dar i pentru a menine un punct de vedere unitar al lucrrii, s privim din nou diagrama profesorului William Tiller: Scriam inc de la inceputul lucrrii, c raportat la cele dou cadrane ale diagramei, timpul este o noiune diferit. D.T. ce caracterizeaz cele dou cadrane vor fi i ele diferite. Cadranul 1 al diagramei Tiller Ne aflm in domeniul de evoluie al M.P., teritoriu in care timpul curge linear pentru un sistem aflat in repaus relativ. Timpul msurat ins, intrun sistem aflat in micare, supus unei acceleraii constante, va avea la sfaritul aciunii considerate o valoare diferit de cea msurat in sistemul aflat in repaus relativ. Cele dou sisteme, cel aflat in micare i cel din repaus relativ, pot fi relaionate prin intermediu transformrii lui Lorenz. Prin calcule simple se demonstreaz relativitatea timpului ce caracterizeaz evenimentele cadranului 1, posibila lui contracie sau dilatare in funcie de locul sistemului de referin (nav sau repaus). Fenomenul nu numai c este

demonstrat fizic, matematic, (se inva in clasa a XI-a), dar a putut fi pus in eviden i experimental. Cei mai muli dintre dumneavoastr ai citit deja, sunt convins, destul despre asta, incat nu v mai plictisesc cu descrierea diverselor experimente. Am s v prezint dou istorioare vechi, alt dat prezente in Biblie, indeprtate din Cartea Crilor de cei care nu au ineles semnificaia fenomenului fizic. In "Enigmele miturilor astrale", Victor Kernbach surprinde foarte bine cltoria profetului Isaia in spaiul cosmic, la bordul navei ingerului. Intampltor a rmas inserat in apocriful slavon din secolele II-III, numit "Vedenia lui Isaia". Cltoria i se pare prea scurt "profetului" i atunci il intreab pe inger: "Pentru ce aa repede (ne intoarcem)? Cci aici la tine numai dou ceasuri am stat"! Ingerul rspunde cu precizie: "Nu dou ceasuri, ci treizeci i doi de ani"! Isaia rmane nedumerit i crezand c a imbtranit in intervalul scurs, spune cu amrciune: "Pentru ce dar, s m intorc in trupul meu cel ofilit"?... i s-a intristat Isaia foarte... Tot ingerul este cel care va pune punctul pe i in aceast dilem a profetului: "Nu te intrista, cci nu vei fi btran"! [12] Astfel, aceast mic istorioar, descrie foarte clar, ceea ce incercam s teoretizez in randurile de mai sus. Aplicand transformarea Lorentz putem calcula viteza navei ingerului, ins nu este relevant. Un alt capitol al istoriei D.T. se afl intr-o scriere ce teoretic ar fi trebuit s aparin "Crii lui Baruch", dictat acestuia de ctre Ieremia. Profetul este informat de inger despre apropiata distrugere a Ierusalimului de ctre asirieni i despre deportarea viitoare a poporului evreu in Babilon. El intervine la Domnul pentru tanrul Abimelec i il roag s-l protejeze. Ingerul ii ofer lui Abimelec o soluie pe msura posibilitilor lui tehnice... i astfel tanrul are parte de o experien uimitoare. In drum spre Ierusalim Abimelec se oprete i culege un co cu smochine; apoi este cuprins de ameeal, adoarme... Cand se trezete, nu mai recunoate nici locul i nici oraul din deprtare - o ruin. Ii spune: "i totui acesta este oraul, sunt doar dezorientat". Spre norocul su, intalnete un btran, cruia ii povestete tot adevrul su. Btranul, inceput circumspect, are i el parte de curiozitate. Mrturia c tanrul din faa sa nu-i vinde gogoi sunt smochinele proaspete din co. Aa se face c btranul vine i el cu adevrul su: "Fiule, eti un om drept. Dar s tii c au trecut aizeci i ase de ani de cand poporul a fost deportat in Babilon. Ca s-i dai seama c acesta este adevrul, uit-te la acest ogor. Seminele abia au incolit, mai este pan la vremea smochinelor". [13] Biblia pstreaz i acum referiri la D.T. i chiar ne indic, poate, o rigl de calcul a timpului, o corelare intre timpul terestru i timpul S.D. ... o singur zi naintea Domnului, este ca o mie de ani i o mie de ani ca o zi. (II Petru 3-8). Coranul ne ofer i el aceeai echivalare: (Dumnezeu) ocrmuiete toate lucrurile de la cer pn la pmnt, apoi se suie ele la Duhul ntr-o zi, a crei msur e o mie de ani , cum numrai voi. (XXXII Sura nchinrii 4) Cele dou echivalri nu sunt identice; dac in prima vorbete de o zi inaintea Domnului, asta insemnand oricare zi, a doua exprim micarea,

deplasarea navei Domnului, a Duhului, a lui Dumnezeu, deci, a S.S. Putem deduce atunci c S.S. se afl in permanent micare cu vitez relativ constant? Putem calcula aceast vitez? Conform echivalrii de mai sus, o or in staie = 41,(6) ani pe Terra! Las fizicienii s se ocupe de aceste calcule. Acestea au fost D.T. caracteristice cadranului I al diagramei Tiller. Cadranul 2 al diagramei Tiller Trupuri de oameni trec i merg departe din vremurile zeului i o alt generaie vine n locul lor. ... Brbaii zmislesc, femeile dau natere Ziua mijete i copiii oamenilor merg fiecare la locurile lor. ... Ia seama i cuget la drumul tu cnd vei fi luat, De acolo nimeni nu s-a nturnat napoi. (Cntecul harpistului - II) Toate rudele noastre se odihnesc acolo din cea mai veche zi a vremii i acolo vor fi cei ce vor tri n milioane i milioane de ani. (Cntecul harpistului - III) [14] Textul egiptean de mai sus exprim D.T. de cadran 2. Durata vieii biologice a zeului din text trebuie s acopere mai multe mii de ani ai P.I.G., mai multe generaii de oameni care asigur recoltele zeului. Asta presupune o cltorie in ambele sensuri ale timpului. Finalul textului se refer la extensia temporal a staiei zeilor, care-i cupleaz dup necesiti timpul su la timpul relativ linear, probabil, dup o gril complicat pentru inelegerea noastr. Cadranul 2, chiar el o ipotez pentru cei mai muli dintre dumneavoastr, ne incearc imaginaia, perspicacitatea i mai ales cunotinele. Din pcate, lipsa acestora, imi ciuntete teoria, exprimarea ideilor. i totui, incerc s intru in tainele legilor acestui cadran, cu riscul unei D.T. majore! D.T. ale cadranului 1, mai uor de ineles pentru noi, ar fi impracticabile pentru o societate tehnic avansat, ce ar putea realiza D.T. performante incadrabile strict in cadranul 1. Aceste D.T. ar fi chiar pguboase prin imposibilitatea reconectrii sociale, informaionale a cltorului intr-un timp ce curge intr-un singur sens. Ca s inelegei cu toii, iau exemplul unei nave exploratoare ce cltorete spre o stea s zicem un an, timp in care pe Terra se scurg 50 de ani. Dup indeplinirea misiunii, nava va avea nevoie de inc un an ca s se intoarc; dar pe Terra vor trece ali cincizeci de ani. Echipajul aduce in aceast situaie informaii unei societi mult avansate tehnic. Cine mai are nevoie de rezultatele unei astfel de misiuni? Aa ceva este un nonsens. Adevratele cltorii temporale sunt cele ce se deruleaz in ambele sensuri ale axei timpului, adic in viitor, dar i in trecut. Acestea se pot obine numai cltorind dintr-un cadran in altul al diagramei Tiller! O astfel de cltorie, simpl pe hartie, mai complicat in realitate, se obine prin dematerializarea i rematerializarea structurilor vii i nevii. S.D. realizeaz cu uurin acest lucru i il practic de mult timp. Dar ce devine timpul in acest caz? Ce dimensiune ciudat! Ce ne poate oferi timpul in aceast situaie? Inimaginabil de mult! Discutam la inceputul crii despre temporalitate C.S., despre lumea pentadimensional (descris de Martin Sorge) in care el exist. Descrierea a trei dimensiuni pentru noiunea de timp, ofer posibilitatea ca o

structur, un eveniment, s existe parcelar in timp, s aib o proiecie greu de definit, chiar imposibil de definit, simultan, raportat la celelalte dimensiuni ce caracterizeaz cadranul 2, care probabil se refer la spaiu. Timpul din cadranul 2 curge altfel; practic, este o alt noiune, ce nu ar trebui s se numeasc timp. Din lips de vocabular, il voi numi timp aberant i-l voi nota cu T.A. Cum se poate penetra cadranul 2? In capitolul "Fiina uman" scriam c energiile ce caracterizeaz cadranul 1 sunt de natur electromagnetic, iar cele din cadranul 2 sunt de natur magnetoelectric. Cred c o structur nu are nevoie s i se imprime viteze apropiate vitezei luminii in sperana depirii acesteia i intrrii paradoxale in cadranul2. Teoretic, dar cred c i practic, dac o structur este supus unui camp magnetoelectric suficient de puternic, ea va trece instantaneu in cadranul 2. La limita energiilor de camp necesare trecerii in spaiul de dincolo, structura poate avea o prezen material pendular. Fenomenul fizic, cred c este bine cunoscut astzi. El a fost exploatat in ceea ce s-a numit in istorie "experimentul Philadelphia". Baza teoretic a experimentului a constituit-o teoria campului unificat elaborat de Einstein in 1921!, prestigiosul fizician fiind consultantul tiinific al proiectului. Au trecut muli ani de la experimentul Philadelphia; mai exact 55! Dei discreditat, negat, imbrcat in ridicol, camuflat de organizaiile secrete, de serviciile speciale americane, de toi cei responsabili, experimentul a existat, dovezi fiind astzi o grmad. A curs mult cerneal in acest sens i nu mai insist. Distrugtorul-escortor U.S.S. Eldridge - De 173 a fost echipat cu generatoare puternice de campuri electromagnetice. Nava, cu un deplasament de 1240 t a disprut sub aciunea campului. S-au observat urmtoarele: - dematerializarea vasului i a echipajului su urmat de rematerializarea la aproximativ 400 km in portul Norfolk la interval de 5 minute; - repetarea operaiunii cu rematerializarea in portul Philadelphia dup alte 5 minute; - evenimentul a fost precedat de invluirea vasului intr-o cea verde, dens: - aciunea campului a fost insoit de un zgomot devenit la intensificarea campului un bazait, apoi, resimit ca un torent; - in urma dematerializrii, forma vasului a rmas un timp imprimat in apele oceanului, care a cptat o micare de rotaie in sens invers acelor de ceasornic; - structurile vii (oamenii) au fost afectate in mod diferit, probabil in funcie de energia primit. S-au observat: - devieri psihice; - senzaia de inghe, fr a se putea mica normal; - pierderea capacitii de a percepe normal mediul inconjurtor; - pierderea senzaiei de trecere a timpului; - penetrarea structurilor materiale solide (oamenii au trecut prin ziduri in port, la distan de vas); - dispariii i reapariii brute a oamenilor care au participat la experiment (pendulri la limita material/imaterial); - dispariii de persoane, certificate apoi ca fiind datorate D.T., proiecie

in alte puncte ale axei timpului. Cred c aceste tipuri de experimente au continuat in secret pan astzi, tehnicile fiind, probabil perfectate. Dispariiile din faimosul triunghi al Bermudelor i din alte zone ciudate ale Terrei (au fost cartografiate 5 zone importante cu risc de dispariie pentru nave aeriene i maritime) sunt dup prerea mea teleportri realizate de nave tip O.Z.N., ce se insoesc uneori de D.T. De la prima dispariie inregistrat in istoria oficial in 1499 - trei dintre vasele lui Cristofor Columb - pan in prezent, numai in triunghiul Bermudelor au disprut sute, poate mii de nave de toate dimensiunile. Unele nave apar tarziu, la muli ani de la dispariie fr echipaj, dar aceasta este o alt problem. Tehnica dispariiilor tip "triunghiul Bermudelor" este perfect. In ce const perfeciunea tehnicii? Cred c in: - controlul spaiului in care se dorete ieirea structurii din cadranul 2; - controlul timpului (viitor sau trecut) in care se dorete ieirea structurii din cadranul 2. - protecia structurilor biologice care probabil vizeaz aspecte complexe; - alte aspecte pe care eu nu le estimez in momentul de fa. Foarte probabil, controlul se poate obine prin aplicarea modulat, controlat a energiilor de camp, prin expunerea structurilor materiale campului electromagnetic numai un timp controlat, bine calculat. Controlul permite adevrata cltorie in timp, de o parte i de alta a axei timpului, adic in viitor i in trecut. Astzi producem autoturisme cu computer la bord ce au imprimate hri ale unui traseu prestabilit; ne duc la o destinaie in spaiu. Maine, dac va exista un maine, vom produce alte maini inteligente ce vor aduga destinaiei dimensiunea T.A. Poimaine, dac vom mai visa, vom fi transportai de tehnica ce se supune voinei noastre in destinaii pluridimensionale. Aspectul tehnic al cltoriei in timp i spaiu este definit astzi de noiunea de teleportare ce aparine deocamdat filmelor S.F. i totui, la inceputul anului 1998, un grup de fizicieni austrieci anunau reuita teleportrii unor particule subatomice. In mod normal, teleportarea proiecteaz o structur spre o destinaie care inseamn timp i spaiu. Am exemplificat deja o astfel de cltorie pe care ingerul colector de C.S. trebuie s o fac intre dou recolte. Conform "surei treptelor" - 4: "(treptele) pe care suie ingerii i duhul la El intr-o zi a crei msur este de cincizeci de mii de ani", calculam c un minut de teleportare este echivalent cu scurgerea a treizeci i cinci de ani pe Terra. Curgerea difereniat a timpului terestru fa de cltoria de aproximativ dou minute a ingerului trebuie exploatat in interesul programului S.D. De aceea, ingerul sigur va fi programat s se intoarc in S.S. tot in timpul din care a plecat i nu dup 150 de ani. Aceasta realizeaz o bun inserie social a ingerului i mai ales un program eficient, care devine programul unei generaii i nu o motenire de la strmoi. Dac cele scrise in crile vechi ar putea fi puse la indoial, culmea, tocmai de cei care se consider credincioi, astzi asistm la un asalt

informaional privind fenomenul O.Z.N. Aceste nave care au insoit din totdeauna istoria umanitii, au fost mai mult sau mai puin cunoscute de generaiile care s-au succedat. poate cea mei complex descriere aparine vedelor indiene, vechi de peste 5000 de ani. Navele zeilor, vimaanele: - strbteau rapid atmosfera i spaiul cosmic; - se puteau camufla sub form de nor; - puteau deveni invizibile; - piloii vimaanelor aveau posibilitatea s stabileasc direcia de zbor a altor nave, s asculte convorbirile din navele adverse, s cunoasc interiorul acestor nave, s-i fac pe ocupanii lor s-i piard cunotina, s opreasc in zbor navele adverse i chiar s le distrug!. - vimaanele erau bineineles aproape indestructibile. Caracteristicile tehnice nu s-au schimbat substanial in ultimii 5000 de ani teretri. Odat cu progresul tiinelor, prin pasiunea periculoas cu care muli cercettori s-au dedicat studiului domeniului atat de complex, numit astzi fenomenul O.Z.N., avem o imagine mai clar, mai explicitat tiinific a ceea ce se intampl. Datorit tenacitii i abilitii, curajului unui reporter - Garry Schultz am putut vedea la T.V.Cluj imagini din enigmatica arie 51 - baza din Nevada in care americanii dein in hangare 9-15 nave extra/intraterestre avariate sau intacte, recuperate din prbuiri sau oferite cadou spre cercetare, de ctre El. Dup cum vedei, caracteristicile vimaanelor au fost uor exagerate. Declaraiile unor cercettori care au lucrat in ari 51, mai ales ale controversatului Bob Lazar, afirm c energia necesar propulsiei navelor este asigurat de elementul chimic 115, element greu, stabil, ce ar putea exista numai in zona unor supernove sau pe planete din sisteme solare cu sori grei, mai mari decat Soarele nostru. Elementul 115 se transform intr-un reactor in elementul 116, proces ce degaj energie prin reacie materie-antimaterie i unde gravitaionale, ce creeaz un camp gravitaional defazat fa de cel terestru (!?). Nava studiat de Bob Lazar avea in dotare trei amplificatoare de gravitaie. Deplasarea s-ar realiza prin focalizarea campurilor gravitaionale spre inta de deplasare. Dup alte declaraii sub hipnoz, ce aparin persoanelor rpite de ctre El in nave extraterestre, principiul propulsiei il constituie "electromagnetismul invers", iar uneori materia prim necesar producerii acestui fenomen fizic este...apa. S se refere electromagnetismul invers exact la principiul de trecere din cadrul 1 in cadrul 2 al diagramei Tiller? Cred c da! Ceea ce tim prin deduciile noastre, tim c sistemele de propulsie ale O.Z.N. au la baz procese electromagnetice foarte puternice, responsabile de urmtoarele fenomene: 1 - manevrabilitate uluitoare - viraje in unghiuri mici, accelerri i decelerri; 2 - dispariii i apariii brute (dematerializri i rematerializri); 3 - nu genereaz bang sonic; 4 - emisii de lumin puternic in diverse culori, diferite de lumina noastr; fascicule de lumin intrerupt, bine delimitate, uneori curbe! 5 - emisie de cldur in spaiul inconjurtor (uneori); 6 - efect de levitaie;

7 - oprirea motoarelor, pene de curent electric, intreruperi de emisii radio - T.V.; 8 - topirea solului i a oselelor; 9 - radioactivitate crescut a solului la locul aterizrii; 10 - efecte asupra omului: - psihice: linite deplin sau anxietate extrem; - arsuri, orbire temporar; - deshidratri; - efecte de expunere la radiaii: grea, vom, cderea prului, dermite de radiaie, - fenomene de distorsiune temporal tip "stop cadru" sau "a ralenti". Pentru moment ne ocupm de punctele 2 i 10 ale enumerrii de mai sus. Fenomenul de dematerializare i rematerializare brusc a O.Z.N. este frecvent in literatura de specialitate. Uneori, martorii evoluiei O.Z.N. observ prezena acestora in "densiti uoare", semitransparente, dematerializate parial in structuri ce pot penetra alte structuri materiale dense. Alteori, suntem atenionai de prezena O.Z.N. numai prin impresionarea hartiei fotografice. In Romania, in apropiere de Cluj, pdurea Hoia - Baciu este un presupus loc de trecere spre L.I. Dosarul este impresionant. Dr. chim. Adrian Ptru a reuit s adune fotografii extraordinare in cartea "Fenomenele de la pdurea Hoia - Baciu, alturi de un comentariu corespunztor. In fotografii apar i fiine materializate parial. Povestit, fenomenul pare incredibil. Procurai cartea i vedei co ochii dumneavoastr ce a imortalizat filmul. William P. Sanders descrie in "Accidentul O.Z.N." prima intalnire oficial intre eterieni i americani. Evenimentul a avut loc la 20 februarie 1954 la Air Force Base Edwards California in prezena preedintelui Eisenhower. Reproduc: "...(Eterienii) au fcut cateva demonstraii, care in limbajul nostru pot fi catalogate din domeniul paranormalului: levitaie, trecerea prin perei, au iluminat intreaga sal in toate culorile, fr a fi vizibil vreo surs de energie sau vreun aparat. Cel mai emoionant moment a fost cand s-au fcut pe rand sau in grupuri, invizibili, apoi au repetat experiena cu Comandantul Bazei".[15] Sau despre nave: "Aceste dou "trabuce" aveau chiar culoarea tutunului galben inchis, nu reflectau lumina. In jurul lor era o uoar cea albstruie care le invluia i din cand in cand puteai vedea peisajul "dincolo de ele" ca i cum ar fi devenit transparente. [15] Nu vreau s intru acum in povetile cu O.Z.N., ci doar s subliniez un fapt - posibilitatea trecerii din material in imaterial, din cadranul 1 in cadranul 2 al diagramei Tiller sub aciunea unui camp elecromagnetic puternic. Foarte probabil, la limita existenei materiale a navei i a ocupanilor ei are loc un fenomen straniu descris de muli observatori, martori ai evoluiei O.Z.N. Whitley Strieber in cartea "Contact cu infinitul" descrie senzaia de incetinire a cursului vieii in preajma navei:"... am observat o schimbare stranie. In timp ce ascultam, mi-am dat seama c psrile incetaser s cante, insectele incetaser orice rumoare, i se oprise pan i joagrul mecanic care duduia in deprtare. M-am intors ctre Anne: "Ascult: E atata linite"! Ea se uita fix la carte cu o expresie curioas pe chip, ca i cum cu ochii ei nu mai vedea nimic.

Nu a rspuns, iar fiul meu de asemenea incetase s se mite. Sttea aplecat asupra mainuelor lui fr s scoat un sunet. Linitea aceea era ceva miraculos. Ddea senzaia - cum s explic! - c exist in zon ceva foarte solemn, ceva sacru. Aceast senzaie miraculoas s-a prelungit o clip, apoi a prut s inceteze brusc i s se extind in cicluri de eternitate. A trecut o umbr intunecnd soarele. i in sfarit, cu blandee, aa cum se intrerupsese, in jur a revenit "viaa". [16] O situaie asemntoare o intalnim in "Cazul Andreasson" la care voi face referiri largi in capitolul dedicat L.I., Betty Andreasson are aceiai senzaie stranie de a tri ea i I.T. un timp diferit de cel al restului familiei, prezent de asemenea la derularea evenimentelor. Ea relateaz sub hipnoz; "M-au urmat in sufragerie (I.T.) i cand am privit inuntru am vzut intreaga mea familie, paralizat ca i cum timpul s-ar fi oprit pentru ei". [17] Cercettorul genovez Robertto Balbi de la Centrul Ufologic Naional Italian a emis teoria stop-cadrului in urma studiului a zeci de astfel de cazuri. Conform acesteia, persoanele supuse campului ce distorsioneaz realitatea temporal triesc timpuri fizice diferite de ceilali din anturaj. Teoria se numete a stop-cadrului, deoarece comparat cu situaia in care oprim o videocaset pe imagine (pauz), iar noi desfurm o anumit aciune in faa televizorului. Persoanele supuse aciunii campului triesc intr-un timp in care evenimentele se deruleaz cu o vitez uimitoare, mult superioar curgerii curente, normale a timpului linear cu care suntem obinuii. Personal, nu ader in totalitate acestor explicaii i prefer pentru denumirea acestui tip de D.T. - D.T. "a ralenti". Este foarte interesant c numai persoanele vizate, care fac de obicei obiectul rpirilor sunt supuse unor percepii temporale deformate in comparaie cu realitatea temporal curent. Nu avem mrturii de la anturajul "paralizat" cu privire la desfurarea evenimentelor din punctul lor devedere. Aceste peroane au fost fie hipnotizate ulterior i le-a fost tears amintirea, ca in cazul Andeasson, fie nu au observat nimic, ca in cazul Whitley Strieber. In mod normal ei ar trebui s vizualizeze derularea unor evenimente cu rapiditate crescut. Este posibil ins, ca diferena de curgere a timpului s fie atat de mare, incat nici o percepie s nu fie posibil. Pentru anturaj viaa se deruleaz normal. Campul afecteaz intit strict persoanele vizate care, in cazurile prezentate, au implant cerebral. Incetinirea curgerii timpului are loc numai pentru ei. Aciunea lor i a strinilor extra/intrateretri are loc intr-o bre a timpului creat probabil prin aplicarea de campuri electromagnetice. Derularea unor timpuri diferite nu este o simpl impresie. Persoanele vizate desfoar in timpul lor aciuni concrete. Whitley Strieber spune soiei: "Ascult; e atata linite", iar Betty Andreasson are aciuni concrete de lung durat, aparent cel puin, alturi de I.T. Diferenele de timp sunt uneori certificate a fi reale prin inregistrrile diferite ale timpului, indicate de ceasuri. Intrebarea mea este totui: De ce celelalte persoane din anturaj nu inregistreaz o percepie temporal difereniat? Implantul cerebral s fie singurul motiv al percepiei temporale diferite? In cazul Andreasson, Betty este in cas cu familia, iar nava se afl undeva in spatele casei. Ce anume produce campul? Emit o ipotez: campul poate fi emis de costumele strlucitoare

ale extra/intrateretrilor sau de aparate aflate in dotare individual. Acestea emit un camp controlat de ... voina E.T./I.T, controlul fiind mediat de un implant cerebral. Aa-mi explic multe dintre artificiile tehnice la care recurg aceti umanoizi: - dematerializri instantanee, uneori pariale; - trecerea in densiti mici i penetrarea structurilor solide; - prezena pendulatorie in densiti diferite; Betty ii vizualizeaz dedublai, in densitate uoar in momentul trecerii prin structuri solide; - anularea greutii i posibilitatea de levitaie i de deplasare in plutire spre o anumit int; - posibilitatea ca fiinele umane s fie supuse acelorai efecte speciale atunci cand sunt incadrate de fiinele I.T./E.T Aa se face c Betty, incadrat de doi umanoizi in costume strlucitoare plutete, trece prin structuri solide (u, de exemplu). Ideea campului dezvoltat de costume mi-a venit citind cu atenie descrierea cltoriei pe care Betty i I.T. o fac spre L.I. printr-un tunel fr surs de lumin, "cioplit ca un tunel de min". Deplasarea are loc in levitaie deasupra unei ina. Interesant este i senzaia complex de greutate pe care o are Betty. Dar mai bine, iat ce povestete sub hipnoz: "Din cand in cand treceau pe lang deschizturi ale altor tuneluri cu care se intersecta. (Am putut s le vd) "datorit costumelor. Lumina venea din aceste costume...". [18] Apoi trece printr-o "oglind", Betty fiind incadrat de doi I.T. intr-un loc cu atmosfer roie. Costumele ii vor schimba culoarea in rou. Virajul de culoare nu cred c s-a datorat strict intrrii in zona roie. Oricum, schimbrile de culoare ca i costumele strlucitoare de diferite culori sunt citate de literatura O.Z.N. Capacitatea lor de a emite lumin cred c este in legtur cu aceea de a dezvolta campuri controlate mental, responsabile de efecte aa zise paranormale. Senzaia de greutate, paralizie, imposibilitate de micare conform propriei voine este tot un efect de camp. Anularea voinei umane, controlul nefiresc exercitat de I.T. asupra omului este de asemenea cel puin in parte, un efect de camp. V amintii de capacitatea unor stimuli luminoi, electromagnetici, ultrasonici etc. de a induce activitatea sincron a emisferelor cerebrale, de a deschide porile gamma, de a stimula sau de a anula voina, de a induce sentimente diferite, stimuli ce reprezint astzi baza tiinific a armelor psihotronice. In mod normal campul aplicat fiinei umane ar trebui s aib intotdeauna i un efect de D.T. asupra percepiei timpului. Cred c EI sunt in stare (dac vor), s coreleze segmentele temporale, astfel incat noi s avem impresia unei curgeri lineare a timpului. Poate cel mai interesant este ceea ce spun ei inii despre timp. Betty Anreasson, investigat in stare de hipnoz este preluat mental, controlat in rspunsuri de entiti I.T. "Trecutul i viitorul sunt acelai lucru pentru ei.... Timpul pentru ei nu este ca al nostru, dar ei tiu despre timpul nostru... Da, pot intoarce timpul ... Pot cltori in interiorul pmantului?... Da, densitatea lor este mult diferit de a noastr, dei ei au metale pe care nu le pot penetra... (Viziteaz pmantul) chiar de la inceputul timpului (nostru). [19] ocant, nu? Acum putem inelege mai bine poate cel mai spectaculos caz de D.T. din cronicile fenomenului O.Z.N., caz de care aminteam in capitolul

"iisus" S-a intamplat la data de 25 aprilie 1977 in Pampa Lluscuma La Puerte (Chile), aproape de grania cu Bolivia. La ora 3,45 AM o patrul chilian comandat de caporalul Valdes observ dou lumini ca dou stele ce aveau s coboare una in spatele unei coline din apropiere, iar cealalt la caiva zeci de metri de ei, lang focul de tabr. Lumina cea mai apropiat, era de form sferic, pulsatorie, de culoare violet cu dou zone roii-potocalii la extremiti, cufundat intr-o cea care camufla adevrata form a obiectului. Soldaii devin anxioi, au comportament ciudat, isteric, plang, focul de tabr se inteete fr explicaie logic, animalele - caii, cainele se sperie, au comportament straniu. La ora 4,15, caporalul Valdes se apropiie de obiectul luminos cerandu-i s se identifice. Dup caiva pai dispare brusc... apoi reapare dup 15 minute, extrem de obosit, confuz, in delir. El va spune "Muchachos... voi nu tii cine suntem, nici de unde venim, dar ne vom intoarce".[35] Mai important decat dispariia in sine a lui Valdes este apariia sa dup un interval de 15 minute cu barb ce crescuse foarte mult, ca in cateva zile. Ceasul lui Valdes indica ora 4,30 ca i cel al camarazilor si, ins data era de 30 aprilie! in perfect concordan cu barba crescut aparent instantaneu. Unde dispruse Valdes cinci zile? Greu de spus. Din pcate, el nu a fost supus tehnicilor de regresie hipnotic ce ar fi putut releva imagini, impresii de cltorie. In modalitatea tipic a "studiului" fenomenelor O.Z.N. autorii i-au indeprtat din armat pe martori i au oferit explicaii tampe prin mass media. Roberto Baldi, cel ce a reconstituit i a analizat evenimentul explic D.T. prin aceeai teorie a stop-cadrului. Prerea mea este c explicaia nui are locul aici; aceasta este o adevrat cltorie in timp, cu dus - intors, in viitor i inapoi - in trecut. Cazul ne ofer imaginea ingerului curier intre S.S. i Terra. Cltoria tim acum, dura puin: dou minute dus, dou minute intors. Important pentru el era s ajung inapoi in timpul din care a plecat. Acum inelegem poate mai bine de ce "prinii" lui Iisus se mir cand il revd dup trei zile. Pentru Iisus trecuser ani i ani, nu tim cai. De aceea era "ca un om de treizeci de ani". Controlul programului prin D.T., cltoria in timp in ambele sensuri ale axei timpului fa de un punct de referin rezolv multe probleme i pune poate tot atat de multe. Ce ofer cltoria de-a lungul i "de-a latul" timpului (cadranul 2)? - evoluia tehnic rapid - furt din tehnologia viitorului; - probabil, plafonarea rapid a nivelului tehnic; - securitate sporit; de aceea o astfel de civilizaie este avantajat de dezvoltarea pe staii tip S.S., nave, construcii artificiale ce pot fi supuse campului i D.T.; - evoluie spre un viitor sigur prin prospectarea apropiat i indeprtat a viitorului; acel viitor poate insemna din puntul nostru de vedere i trecut, dac conjunctura o impune. Despre fiecare dintre aceste idei se poate imagina mult. Pentru mine sunt interesante paradoxuri oferite de aceast posibilitate. Primul paradox este cel al imaginii generale a societii: un amalgam

de indivizi care provin din timpuri diferite, cu idei diferite, cu obiceiuri, culturi diferite, cu un nivel tehnic uor diferit, care triesc fiecare in timpul ce-i convine! Aa s fie? Poate ... i totui eu cred c aceast problem generat de cltoria in timp a fost rezolvat...genetic! Imi continui ipotezele. Am presupus c S.D. ii schimb formula, marca A.D.N., cu fiecare generaie sau oricum, foarte des. Fiecare inger, fiecare exponent al acestei civilizaii are o inserie social bun strict in timpul generaiei sale, intre semenii si, intre cei de acelai aspect somatic, intre cei de aceeai simire. Acolo, in acel timp-spaiu va beneficia cel mai mult de "cldura" semenilor si. Argumentul genetic al inseriei sociale a cltorului temporal este de fapt ultimul pe care-l invoc, este cel ce asigur confortul social al individului. Celelalte argumente: de disciplin, de misiuni specifice ce aparin numai unui anumit timp, de ierarhii sociale, militare .a.m.d., fac posibil meninerea unei omogeniti genetice temporale a generaiilor unei supercivilizaii. Evident, aa cum ne spune i L.I. trecutul i viitorul sunt acelai lucru. Nu exist decat T.A. Timpul insumat al unei supercivilizaii pe generaie este un timp compus din segmente temporale lineare ce aparin diverselor segmente ale axei timpului, care, fa de un punct temporal de referin pot insemna trecut i viitor, i iar trecut i iar viitor, un amalgam temporal determinat de conjunctur, de prospeciuni ale viitorului, de securitate, de avantaje in folosul civilizaiei, de eficien. Fantastic, fantastic de interesant i de frumos in acelai timp. Un alt paradox care se nate in aceast situaie este paradoxul biologic. Mai greu de interpretat pentru mine, este posibil ca acest paradox s nu existe, de fapt, s nu pun fizicienilor nici un fel de problem. Voi da un exemplu. Am 38 de ani i imi propun aniversarea varstei de 58 de ani in restaurantul Nan Jing Bucureti. A vrea s rezerv o mas inc de pe acum, dar nu tiu sigur dac restaurantul va supravieui 20 de ani, ca s nu mai zic de sigurana vieii mele... Ca s nu incurc pe cei de la Nan Jing, pot s verific; o D.T. m proiecteaz peste 20 de ani in faa restaurantului. Culmea! Exist! i parc i savoarea e aceeai. Ah! Nu pot s rezist! Arunc o privire i m vd la o mas cu familia i prietenii. Este ora 20,00 . Nu rezist tentaiei de a-mi spune "La muli ani"! i de a m imbria. Trebuie s-mi strang mana. Dar, se poate, oare? Conform teoriei de mai sus, se poate. La urma urmei, materia trece prin noi. Suntem tot timpul aceeai structur (M.P.+M.N.) pstrat din greu cu efort energetic. Dei suntem aceiai, suntem tot timpul alii. Un trup i un suflet nou alturi de aceeai structur, mai veche ins. M imbriez; iau loc la mas cu mine i familia mea extins acum, am chiar i noi prieteni. Dar, parc cel mai bun prieten rman eu insumi. Cat de plcut este s stau de vorb cu mine. Regsesc un prieten intotdeauna. Atunci, hai s-i propun prietenului meu s-i invitm pe toi EU din fiecare an timp de 29 de ani la ora 20,30 la data aniversrii, in anul 2020. Doar orice fenomen fizic este real, dac este repetabil. In fiecare an imi voi srbtori ziua de natere o singur dat: in 2020 i-i voi invita pe toi 20 de EU care vor chefui cumplit! Este ora 20,25. Ateptm cu infrigurare pe ceilali 19. Ce credei, vor veni? Ar fi minunat, dar teoretic cred c ar trebui s nu fie posibil. Atept rspuns de la fizicieni.

Oricare ar fi rspunsul la intrebarea de mai sus, este cert conform celor scrise in acest capitol, c se poate cltori in timp in ambele sensuri ale unui punct de referin pe axa timpului. Este cert c zeii prospecteaz mereu viitorul pentru a-i asigura existena, securitatea programelor, evoluia biologic .a.m.d. De aceea, trimit permanent sonde umane in viitor pentru a culege informaii. Aceste informaii pot fi "vandute" unora ca noi drept PROFEII. PROFEIILE Moto: 6... i voi mprti lucruri noi, ascunse, pe care nu le tiai. 7. Ele sunt zidite acum i nu de atunci; de ziua aceasta tu n-ai auzit nimic despre ele ca s nu zici: "Iat, eu le tiam"! (Isaia - 48) Baza tiinific a realizrii profeiilor const in practicarea D.T. pentru culegerea informaiilor i in inserarea acestora in memoria "proorocilor", posibil prin capacitatea S.D. de supunere i control a voinei, psihicului i memoriei omului. Profeiile asigur: - securitatea programului S.D. prin D.T. care verific mersul bun al evenimentelor intr-o direcie; - elaborarea Bibliei in forma de astzi, ce permite activarea curcubeului. Am discutat pan acum despre D.T., dar i despre modul in care a fost scris Biblia. Revedei in capitolul "Biblia i Coranul - cri de vizit ale S.D." modul de inserare al informaiilor sub forma implanturilor in memoria proorocilor. Cap.1 din Ieremia se numete chiar "Chemarea proorocului" i descrie clar inserarea informaiilor sub forma implantului de informaie. Nu mai reiau versetele. Acele versete demonstreaz capacitatea ingerilor de a controla voina, gandirea, de a insera informaii in memoria noastr. Acest fapt nu se datoreaz in exclusivitate calitilor biologice ale ingerilor S.D., ci in parte au un suport tehnic care ajut in supunerea voinei, distorsionarea gandirii, lucruri despre care am mai vorbit. S.D. ne demonstreaz deseori aceste capaciti de control uman in mas sau intit, acionand in cele mai diferite moduri de la banala folosire a armei psihotronice, pan la operaiunea tehnic de implantare a informaiilor. Unul dintre aceste momente este descris in Fapte cap.2 i are loc la 50 de zile de la trezire din anestezie a lui Iisus. 2. i din cer, fr veste, s-a fcut un vuiet, ca de suflare de vnt ce vine repede (densitate uoar n.a.) i a umplut toat casa unde stteau ei. 3. i li s-au artat mprite limbi ca de foc i au ezut pe fiecare din ei. 4. i s-au umplut toi Duhul Sfnt i au nceput s vorbeasc n alte limbi, precum le ddea lor Duhul a gri. 5. i erau n Ierusalim locuitori Iudei,...din toate neamurile care sunt sub cer. 6. i iscndu-se vuietul acela, s-a adunat mulimea i s-a tulburat, cci fiecare i auzea pe ei vorbind limba sa. 7. i erau uimii toi... 8....Cum auzim noi n limba noastr, n care ne-am nscut? 9. Pari i mezi i elamii (i 3 versete de popoare inirate in ele n.a.)

11. Cretani i arabi, i auzim pe ei vorbind n limbile noastre despre faptele minunate ale lui Dumnezeu! (Fapte 2) Petru este cel care le explic cat de cat c e vorba de un banal artificiu tehnic, de control mental i informaional al omului, o mic demonstraie a ingerilor S.D. In Corinteni, Pavel ne lmurete i mai bine asupra acestor posibiliti de control al fiinei umane. Iat lista micilor artificii ale ingerilor in joaca lor cu psihicul uman: 10. Unuia (i d) faceri de minuni, iar altuia proorocire; unuia deosebirea duhurilor, altuia feluri de limbi i altuia tlmcirea limbilor. (I Corinteni-12) In Biblie se insist foarte mult in diverse formulri c proorocirile (profeiile) nu pot s vin din om, ci numai de la S.D. sau alii ca ei, ce dispun de informaii privind viitorul i de capacitatea de implantare a acestor informaii in memoria omului. 20...Nici o proorocire a Scripturii nu se tlcuiete dup socotina fiecruia; 21. Pentru c niciodat nu s-a fcut din voia omului, ci oamenii cei sfini ai lui Dumnezeu au grit, purtai de Duhul Sfnt. (II Petru-1) Coranul insist, de asemenea, c profeia lui Mahomed nu vine de aiurea, ci de la Dumnezeu: 40. Nu este Mohamed tatl unuia dintre brbaii votri, ci el este trimisul lui Dumnezeu i pecetea profeiilor. i Dumnezeu tie toate. 44. O, profetule, Noi te-am trimis ca martor i ca binevestitor i ca ndemntor, 56. Dumnezeu i ngerii Si l binecuvnteaz pe profet; o, voi cei ce credei, binecuvntai-l cu salutarea pcii. 1. O, profetule, teme-te de Dumnezeu... 2. i urmeaz calea ce i s-a descoperit de la Domnul tu; Dumnezeu tie ce facei. (Sura tovarilor - XXXIII) S.D. susine c proorocirile sunt corecte, vizualizeaz un viitor care in mod sigur ne ateapt i in sprijinul proorocirilor ce trebuie s se adevereasc aduce mereu amintirea celor deja adeverite: 3. Vestit-am din vremuri strvechi cele ce aveau s se ntmple; din gura Mea au ieit i Eu le-am dat de tire; pe dat le-am fcut i ele s-au ntmplat. Dac vrei s despicm firul in patru, sublinierea de mai sus exprim o dubl D.T. - una de cadran 2 - realizat in scopul verificrii viitorului; - a doua de cadran 1 - ce decurge din timpul diferit trit de S.D. i de pmanteni - "pe dat" am realizat o D.T. de cadran 2 i faptele relatate sau intamplat; pentru noi ins, au trecut zeci de ani pan s se intample. Coranul ne face cunoscut de asemenea capacitatea S.D. de a cunoate viitorul: "El tie ce este inaintea lor i dup ei, ei nu-l cuprind cu tiina. " (XX Sura TH-109) S.D. poate prospecta atat viitorul cat i trecutul, cci timpul S.D. este altfel, este T.A. Astfel, Dumnezeu este "Cel dintai i cel de pe urm", este Alfa i Omega, inceputul i sfaritul nostru. Exemple de acest gen a putea da multe, dar m opresc aici. In preajma evenimentelor legate de Iisus, se termin i scrierea

Bibliei. Ultimul act al ei este adus de ingerul lui Ioan in insula Patmos, in anul 96 e.n. Odat cu intrarea in "intervalul liber" care precede evenimentele legate de "Apocalipsa", S.D. este in vacan din punctul nostru de vedere. Suntem intr-un segment temporal (inc) lipsit de proorociri. 8... Ct despre proorocii - se vor desfiina; darul limbilor va nceta; tiina se va sfri. 9. Pentru c n parte cunoatem i n parte proorocim. (I Corinteni 13) Versetul 9 este foarte important. S.D. face D.T. strict in interesul ei, al programului. Atunci, toate proorocirile trebuie privite i interpretate prin prisma unghiului lor de vedere. S.D. nu ine cont i nici nu e interesat de bariere politice, de hri, de nume de conductori, de evenimente politice, ci doar de programul ei, vzut ca reuit sau ca eec. Multe dintre profeiile sfaritului de veac le datorm filmrilor curcubeului i "judecii" sale. De aceea, nu vom avea profeii bogate in evenimente interpretabile din punctul nostru de vedere: politic, militar, social, teritorial. In general, evenimentele sunt privite "de sus" i centrate pe spaiul geografic evreu. Aceasta este cauza necunoaterii in amnunime a evenimentelor - "proorocirii in parte". In preajma momentului apocaliptic, Dumnezeu ii va aduce din nou aminte de noi; in iureul evenimentelor viitoare vor apare noi prooroci ai S.D. 17. Iar n zilele din urm, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul i fiii i fiicele voastre vor prooroci i cei mai tineri ai votri vor vedea vedenii i btrnii votri vise vor visa. 18. nc i peste slugile Mele i peste slujnicele Mele voi turna n acele zile, din Duhul meu i vor prooroci. (Fapte 2) In perioada preapocaliptic vom avea din nou parte de minuni, de proorociri. Ce rost vor mai avea ele, vom vedea in capitolele urmtoare. Poate, ca o ironie a soartei, S.D., precis ca intotdeauna, nu ne va lsa cu ochii-n soare. Pe ultimii metri ai P.T., ne va completa seria profeiilor cu evenimente descrise exact i poate chiar exact incadrate temporal. Astfel, opera lor va fi incununat de succes, "programul artistic" de insoire a P.T. va fi i el de un inalt nivel i ingerii vor putea aplauda in fotoliile lor cereti... iar noi vom contientiza pan in ultima clip raiunea noastr de a fi... In Biblie vom gsi mereu indemnul de a pune pre pe profeii, de a ine cont de ele. Profeiile sunt elemente majore ce dovedesc c P.T., programul S.D. nu este o aiureal nscocit de mine sau de alii. 11. i toate acestea (cele profeite n.a.) li s-au ntmplat acelora, ca prenchipuiri ale viitorului i au fost scrise spre povuirea noastr, la care au ajuns sfritul veacurilor. 12. De aceea, cel cruia i se pare c st neclintit s ia seama s nu cad. (I Corinteni - 10) 21. n Lege este scris: "Voi gri acestui popor n alte limbi i prin buzele altora i nici aa nu vor asculta de Mine, zice Domnul. 22. Aa c vorbirea n limbi este semn nu pentru cei credincioi, ci pentru cei necredincioi; iar proorocirea nu pentru cei necredincioi, ci

pentru cei ce cred. (I Corinteni - 14) Este logic, cred c nu-i nevoie de comentarii! Realizarea unei profeii presupune o cheltuial care incarc nota de plat a P.T. Cum S.D. triete intr-un fel de comunism, poate incarc nota de plat numai intr-o relaie de afaceri cu alte supercivilizaii, in nici un caz nu poate cheltui abuziv mijloacele de subzisten ale societii, nimeni nu va deconta cheltuielile prosteti. De aceea i proorocirile sunt de fapt, de dou feluri: 1. Profeiile false sau de program, nu au la baz o D.T. Sunt doar estimri de program despre care mai scriam i in capitolul "Iisus". Estimarea primei sosiri a lui Iisus este ca i cum eu a estima c maine diminea m voi duce la serviciu. Trebuie s v spun c estimarea mea este chiar mai bun decat a S.D. in acest caz. Puine lucruri s-ar putea intampla s nu ajung maine la serviciu. Eventual, in funcie de traficul auto s-ar putea s intarzii maximum 1-2 minute (se mai intampl). Raportat la miile de zile de serviciu este ins, foarte puin probabil ca maine s nu ajung la program. Trambiata venire a lui Iisus, inc din capitolul Facerea cap.3 - "Cderea strmoilor in pcat. Pedeapsa. Fgduina lui Mesia.", nu are nici un fel de proiecie temporal. Este o profeie de program; se tia c P.T. are nevoie pentru activarea curcubeului de elementul Iisus. Nu este singura fals profeie privind momentul apocaliptic, cu excepia celei a lui Daniel i celei a lui Ioan sunt false. Ele descriu consecinele unui atac nuclear masiv, tiindu-se bine c P.T. se va sfari la fel ca toate celelalte programe de acest tip, printr-un atac nuclear. Cele mai multe din profeiile biblice sunt false profeii, sunt estimri corecte de program. 2. Profeiile adevrate sunt cele ce au ca baz informaional o D.T. Aceste profeii se detaeaz de celelalte prin claritate, printr-o descriere amnunit i precis a evenimentelor viitoare. Spre exemplu aceste profeii privesc: - dramarea Ierusalimului de ctre babilonieni; - deportarea evreilor in Babilon timp de 70 de ani; - reconstrucia templului lui Dumnezeu; - regia legat de viaa lui Iisus este securizat prin D.T. din aproape in aproape; - momentul apocaliptic vzut de Daniel i Ioan. Voi relua in "Istoria sfaritului de program" unele consideraii privind profeiile . Pan atunci m altur indemnului biblic: Proorocirile nu le dispreuii ! (I Tesalonicieni 5-20) ISTORIAOFICIALAEVREILORVERSUS ISTORIABIBLICAEVREILORCONFORM DATELORPROGRAMULUITERRA Motto: Lucrurile ascunse le vzuse, i ce omului e tinuit el tie; i chiar veti de dinainte de Potop El a adus. La mari deprtri el cltorea...

Iar la ntoarcere, punea s se nsemneze Toate isprvile sale pe un stlp de piatr. (Tbliele de lut Sumeriene) [21] Istoria descris de Biblie este foarte veche. "Cartea Crilor" este o cronic a poporului evreu, este o istorie prezentat uneori foarte amnunit, adeseori semnand cu o poveste. Mi-am pus intrebarea cat de solid stau datele istoriei oficiale pe datele prezentate de Biblie. Ce coresponden au evenimentele descrise in Biblie cu istoria oficial? Logica m-a trimis pe crile de istorie. Uneori, destul de ambigue, acestea au spre exemplu unele incadrri temporale exacte. V pot da exemple: - domnia lui Saul - 1029 - 1008 i.e.n. - domnia lui David - 1008 - 968 i.e.n. - domnia lui Solomon - 968 - 928 i.e.n. - robia in Babilon - 587 - 458 i.e.n. De la caz la caz, crile de istorie ne dau perioade aproximative ale evenimentelor, consider real robia evreilor in Egipt sau nu. Nu m-am putut lmuri prea bine. Deja, datele istoriei oficiale nu cdeau exact pe datele obinute de mine. Spre exemplu, robia in Babilon, menionat mai sus, ar fi durat 129 de ani, in timp ce Biblia ne spune: "Pentru ca s se mplineasc cuvntul Domnului, cel zis prin gura lui Eremia, pn ce ara va termina de inut zilele sale de odihn. n toate zilele pustiirii ea s-a odihnit pn la mplinirea celor aptezeci de ani". (II Paralipomena 36) Unde este adevrul? Intamplarea ((?!), norocul (!?) au fcut s pot deslui cum este astzi construit, interpretat istoria veche a evreilor de ctre cei ce scriu cronica istoriei oficiale. "Norocul" este numrul din 15 decembrie 1995 al prestigioasei reviste "Time". Un articol vast intitulat "Sunt povetile Bibliei adevrate sau nu? " - semnat de Michael D. Lemonik i John Eison trateaz exact punctele mele de interes. Acest articol imi demonstreaz clar amatorismul de care dau dovad profesorii marilor universiti americane i evreieti atunci cand fabric istoria oficial. Domniile lor, exact cei care ar trebui s na ofere rspunsuri logice la intrebrile cheie, s prospecteze cu pasiune trecutul, nu au surprins nini o subtilitate biblic. Condui strict dup raiunea: am gsit dovezi arheologice directe - inseamn c evenimentul a avut loc; nu am gsit - nu a avut loc, nu a existat, aceti profesori limiteaz mult cunoaterea. In momentul de fa, pe plan istoric exist dou curente importante: 1 - O parte dintre istorici, arheologi provin din randul ultraconservatorilor religioi evrei, care consider Biblia un ghid ideal pentru investigaiile arheologice. Dup acetia, tot ce este scris in Biblie a existat. Sper totui, c nu sap i dup oasele prepelielor din deert! 2 - Al doilea curent consider Biblia un mit fr suport real. Sprijinul lor const in imposibilitatea gsirii unor dovezi arheologice directe dincolo de bariera de 3.000 de ani in urm. "Studiul" din "Time" este insoit de o ax a timpului pe care sunt inirate evenimentele descrise de Biblie, evident prost incadrate. Sunt insemnate distinct evenimentele in sprijinul crora s-au gsit dovezi arheologice i cele fr un astfel de

suport. Tot ce este situat mai departe de Solomon este contestat. Articolul are i un merit: acela de a aduce dovezi in sprijinul afirmaiilor Bibliei i de a prezenta ultimele realizri in acest sens. Dac Avram, Isaac, Iacov, se pare c nu au lsat urme posteritii indeprtate, urmaii lor - tanrul popor evreu, se pare c a lsat urme fine in Egipt, in cursul atat de contestatului Exod. In 1990 cercettorii de la Universitatea Harvard au descoperit in oraul vechi Askelon, la nord de faia Gaza, o mic figurin de bronz suflat cu argint - reminiscen a "marelui viel de aur" descris in "Cartea Exodului". Pe de alt parte, Frank Yurko - egiptolog la Muzeul de Istorie Natural din Chicago a identificat figuri antice de evrei pe un perete monolit din Luxor datat 1207 i.e.n.. Puini istorici moderni cred in cucerirea Canaanului de ctre evrei. Analitii Bibliei cat i istorici incadreaz evenimentele din Cartea lui Iosua in secolul XIII i.e.n. Cercettorul britanic Kathleen Kenyan a excavat la Ierihon timp de 6 ani fr s gseasc urme ale distrugerii cetii in secolul XIII i.e.n. Astzi arheologii consider c locul a fost pustiu intre secolele XV i XI i.e.n. Sunt perfect de acord cu ei; trebuiau s sape ceva mai adanc; vei vedea c incadrarea temporal pentru Iosua este din punctul meu de vedere in cursul secolului XV i.e.n. i apoi, conform metodei folosite pentru distrugerea zidurilor Ierihonului, nici nu ar trebui s se mai gseasc ceva din vechile ziduri. Oricum, asupra ruinelor Ierihonului exist astzi o multitudine de preri, numeroi arheologi de talie mondial reperand ruine pe locul fostei ceti, mai in toate secolele de mult trecute. Profesorul John Gardstang i arheologul Huhues Vincent au i ei preri diferite cu privire la data distrugerii Ierihonului. In lucrarea "Arheologia Vechiului i Noului Testament", Werner Keller adun i el minuios dosarul Ierihonului, dar ajunge la concluzia "surprinztoare" c cetatea a fost distrus de un ...seism. In acest mod domnia sa dovedete c Biblia este o carte exact! Nici cutarea relicvelor cetilor Ai i Haor nu a fost incununat de succes. Doar Werner Keller indic descoperirea unor ruine ce atest 21 de stadii de dezvoltare ale cetii Haor situate la 14 km nord de lacul Galileea. Saul, primul rege evreu, conform istoricilor moderni, nu a existat. Nici David nu a existat pan in ...1993, cand Avraham Biran de la Institutul Evreu al Religiilor i Joseph Naveh de la Hebrew University au descoperit pe o movil numit Tel Dan, datat in secolul IX i.e.n., o inscripie ce menioneaz separat "Casa lui David" i "Rege al Israelului". In schimb Solomon, fiul lui David, cel mai important rege ecreu, nu a existat. El continu s rman o poveste pentru aceti istorici. Cele mai multe dovezi in sprijinul susinerii povetilor biblice dateaz din secolele VII i VI i.e.n. In 1986 savanii au identificat un sigiliu vechi care a aparinut lui Baruh - fiul lui Neriah i scribul profetului Ieremia. Pan nu de mult se considera c cele mai vechi capitole ale Bibliei au fost scrise inainte ca evreii s fie deportai in Babilon. In anul 1979 arheologul Gabriel Barkay a gsit dou mici manuscrise in interiorul unui mormant din Ierusalim datate in jurul anului 600 i.e.n., cu puin inainte de demolarea templului lui Solomon (care nu a existat!). Cand au fost desfcute, la Muzeul Israelului, in interior a fost gsit o binecuvantare

din ... "Cartea NUmerilor". Asta demonstreaz c unele cri ale Bibliei au o vechime cu mult mai mare decat se credea i au fost doar copiate, rescrise in secolele VII-VI i.e.n. Din pcate, evreii nu i-au inscris istoria pe materiale durabile. Ai vzut cum piatra - bazaltul pstreaz cea mai veche dovad a istoriei evreilor. In esen, principalul factor generator de discrepane este factorul timp. tii cumva in ce an se consider evreii a fi? Evreii sunt in anul 5760! Ai citit bine, nu v mirai! Astzi, 2000 dup calendarul oficial occidental, 2000 e.n. sau dac vrei, dup Hristos, evreii sunt in anul 5760! Evreii tiu foarte bine c Biblia este unitar, c nu putem despri V.T. de N.T. Pentru evrei, pentru timpul lor, Hristos nu reprezint un element atat de important. Ei consider c istoria lor incepe acum 5760 de ani, chiar dac nici un evreu nu se nscuse pe atunci. Cine-i poate verifica? Eu de exemplu! La inceputul cutrilor mele mi-am btut mintea s aflu de cand au inceput evreii s-i numere anii. Am gsit rspunsul in cri: de la facerea lumii! Care lume? Rspunsul acesta nu st in picioare. Pan in momentul desluirii etapelor P.I.G. nu am realizat rspunsul. Si vedem care sunt etapele P.I.G. Dar, care P.I.G.? Am aflat deja c Biblia descrie dou programe. Istoria evreilor privete strict acest ciclu de evoluie pe Terra. Iat etapele : Potop - Iacov - 1232 ani Iacov - ieirea din deert - 520 ani Ieirea din deert - Iisus - 1398 ani Iisus - 2000 - 2000 ani ------------ 5150 ani La aceast cifr s adugm varsta lui Noe, care in momentul potopului avea 600 de ani. Noe i alii ca el sunt "taii" actualei lumi. Varsta actualului program este de 5760 de ani (5150+600). Am pierdut pe drum totui, 10 ani. Unde am greit? In multe locuri! Important este totui aproximarea corect. Chiar i cei care au imaginat programul i-au estimat o durat mai puin exact in ani pmanteti, apreciat prin numrul generaiilor succesive. Enoh anuna cu circa 800 de ani inaintea potopului: Dup aceea Domnul i spuse lui Mihail: Du-te i anun pedeapsa care l ateapt pe Samyaza i pe toi cei care au participat la crimele acestea... nctueaz-i sub pmnt pentru aptezeci de generaii pn n ziua judecii i a sfritului lumi.. (Cartea lui Enoh - Capitolul X-15) Aproximarea lui Rnoh ne poate duce la unele calcule eronate. Dac am impri numai din acest moment varsta actualului program la 70, atunci sperana medie la via a unei generaii ar fi n jur de 82 de ani. Cu cat aceast cifr crete, Apocalipsa se indeprteaz. Dincolo de unele aproximri, Biblia este o carte exact. Din moment ce conine atatea informaii tehnice verificabile printr-o logic elementar, prin analogie, trebuie s credem in corectitudinea informaiilor privind curgerea timpului. Nu cred s mai existe o alt carte, in care incadrarea temporal a unui eveniment s fie atat de exact: cutare

rege a domnit x ani, y luni i z zile; sau in anul x i la y luni i z zile de la evenimentul cutare s-a intamplat... Anii adunai de mine, perioade insumate pentru aflarea duratei unor etape sunt foarte muli. Numai in etapa a cincea a P.I.G. am adunat domniile a peste douzeci de regi, care au domnit intre Solomon i deportarea evreilor in Babilon. Alturi de acestea am adunat i alte perioade. Din pcate niciodat nu avem de adunat ani intregi. Aproape mereu rman in afara calculului luni - zile, nu intotdeauna precizate de descrierea biblic. Dac privii axa timpului, observai c potopul este reprezentat de un punct. Biblia ne spune c arca lui Noe s-a oprit dup apte luni i douzeci i apte de zile in munii Ararat! Toate aceste resturi de ani trebuie adunate. Un alt loc in care a fi putut grei este aproximarea perioadei de formare a poporului evreu: intervalul Iacov ieirea din deert. V aducei aminte de iretlicul biblic care m-a obligat la acea aproximare. Este vorba despre motivaia plecrii familiei primordiale evreieti in Egipt; mascarea adevratului motiv - criteriile genetice, in spatele unei trambiate perioade de foamete in Canaan. Am demonstrat c in Canaan nu mai putea s fie foamete, evreii plecand mult mai tarziu, poate 50 de ani mai tarziu. Acest interval, apreciat prin dezvoltarea arborilor genealogici ai copiilor lui Iacov are o aproximare de + 10 ani. Aceste argumente fac din datele mele date aproximative, ins, trebuie s remarcai, aproximarea este minim. A fi putut s modific datele, potrivesc perioada estimat de mine cu anii numrai de evrei, dar, sunt cinstit cu mine insumi i nu alerg dup rezultate potrivite. Am calculat i am estimat in spiritul logicii elementare. i apoi, credei oare c evreii au numrat chiar bine? Putem fi siguri de asta? NU! In privina incadrrii temporale a istoriei poporului evreu, ne aflm, probabil, in faa unui fenomen unic in istoria popoarelor Terrei. Adevrul in aceast privin este greu de stabilit, deoarece lipsete metoda investigaiei, care in cazul de fa trebuie s analizeze, s confrunte i s aleag intre datele oferite de trei izvoare, trei surse de informare: 1 - cronica S.D.; 2 - cronica evreilor; 3 - cronica coroborat a altor popoare vecine evreilor. In cele din urm incerc s trasez calea pe care trebuie s mearg investigaia. Perioada ciclului actual de evoluie uman pe Terra oglindit de Biblie poate fi imprit in dou segmente temporale distincte: 1 - perioada intre Noe i ieirea din deert, respectiv - formarea poporului evreu (600+1232+520=2352 ani); 2 - perioada intre formarea poporului evreu i anul 96 e.n., in care Gabriel ii inser lui Ioan in insula Patmos, Apocalipsa (1399+96=1495 ani) 1. In prima perioad, pan la crearea poporului evreu, respectiv pan la Moise, evenimentele P.T. sunt inregistrate strict de ctre ingeri. Temporalitatea evenimentelor pare corect doar prin logica lor; oricum nu putem contesta cele scrise prin lips de alte argumente. Lipsa altor izvoare corelate cu evenimentele descrise aparinand altor popoare vechi -

egiptenii, asirienii, fac imposibil verificarea celor scrise. In aceast perioad nu exist practic o incadrare propriu-zis a evenimentelor istorice, oricum foarte srace. Cronica, eminamente a S.D., conine strict datele P.I.G., respectiv este urmrit evoluia temporal a arborelui genealogic creat de S.D. Aceasta primeaz. Toate celelalte evenimente din preajma P.I.G. nu au nici o importan pentru o prezen continu pe Terra in scopul monitorizrii P.I.G. Incadrarea acestui segment temporal este un dat pe care nu-l putem contesta. 2. Dup crearea poporului evreu i instruirea lui in deert, preoii incep s inregistreze exact irul evenimentelor. Prezena ingerilor nu mai este necesar continuu, P.I.G. fiind supravegheat de chivot i L.N.H., de aceea, ei au o activitate in salturi. De fiecare dat cand revin, au acces la condicile preoilor sau la datele oferite de chivot, astfel incat pot s insere in implanturi de informaie o inscriere corect a temporalitii evenimentelor . Fr condicile preoilor evrei, temporalitatea acestor evenimente ar fi mult distorsionat. S.D. triete eficient. Nu a fost i nici nu este interesat intr-o corelare perfect a temporalitii sale aberante cu temporalitatea linear, banal, a P.T. Gandii-v c este i greu i fr rost s corelezi fizico- matematic exact timpul trit intr-o staie a crei deplasare produce continuu D.T., cu timpul mult distorsionat prin teleportare trit de ingeri i cu timpul linear al unei planete. T.A. al S.D. se cupleaz cu timpul linear al Terrei numai pe parcursul unor segmente temporale de istorie comun, n cursul crora S.D. este activ pe Terra. Cu fiecare sosire pe Terra , S.D. marcheaz cate un pilon temporal. Temporalitatea biblic oferit de S.D. , mai ales pentru aceast perioad, incadrarea evenimentelor se face dup metoda pilonului temporal fix. Viaa oricrui om este presrat cu piloni temporali fici, repere, evenimente importante care ne-au marcat existen. Aruncand un gand inapoi putem localiza imediat un astfel de pilon (de exemplu am terminat facultatea in anul X). Evenimentele banale sunt mai greu de identificat pe axa timpului, dar de cele mai multe ori pot fi corect incadrate intre doi piloni temporali fici. De exemplu, nu-mi aduc aminte exact cand am vizitat mnstirile din Moldova, dar era oricum dup ce am terminat facultatea i inainte de a m muta la Sibiu. Aceste evenimente banale, cu temporalitate indoielnic, ar putea fi bine localizate dac am ine un jurnal. Ingerii aveau acces la cronicile preoilor evrei exact ca intr-un jurnal. Astfel, intre doi piloni temporali fici ce delimiteaz perioada dintre dou vizite extraterestre, beneficiem de o incadrare temporal uimitor de exact a evenimentelor inscrise de preoi. Alteori, in perioadele mai zbuciumate ale poporului evreu, evenimente aparent importante pentru noi sunt prost incadrate sau neincadrate. Spre exemplu, dei Moise i Iosua sunt atat de importani pentru istoria evreilor, dei tim exact cat au trit, este imposibil s incadrm cu exactitate perioada vieii lor pe axa timpului. Ali piloni temporali ne ajut s determinm aceast incadrare cu o aproximare de caiva ani. Aceste date, cum ar fi cele legate de Moise i Iosua, alte evenimente istorice, dei sunt de importan major in redactarea Bibliei, sunt de importan secundar pentru P.I.G.,pentru

munca specific ingerilor. In condicile preoilor, mai important decat descrierea i incadrarea temporal a evenimentelor istorice era consemnarea corect a arborilor genealogici ai celor 12 seminii ale programului. Doar P.T. de asta se ocup i nu de nite banale intamplri consemnate de noi i considerate de noi a fi de importan primar. Ingerii i-au vzut prioritar de P.I.G. De aceea, informaia S.D. privind incadrarea temporal a evenimentelor vzute fie prin prisma D.T., fie cercetand cronicile preoilor i coreland apoi temporal evenimentele, este deseori deficitar, aproximativ. Fr a face un calcul exact, uneori chiar imposibil, S.D. ne pune uneori in pagin informaii aproximative, rezultate a unor aprecieri logice, relative, fr o verificare fizico-matematic a celor enunate. Astfel, unele dintre evenimentele biblice au o temporalitate relativ. Spre exemplu: ..."Iisus Insui era cade treizeci de ani cand a inceput s propovduiasc". (Luca 3-23) Ce-ar fi putut s ne spun ingerul ca s fie corect? S fi comunicat varsta biologic exact a lui Iisus? Aceasta nu sar fi potrivit cu timpul linear trit de Iisus pe Terra, mult mai scurt. Oricum datele nu s-ar fi potrivit cu logica elementar a pmantului i nici ingerul nu avea chef, se pare, de calcule sofisticate. In majoritatea covaritoare a evenimentelor istorice inscrise in Biblie, incadrarea temporal este fcut de mai multe ori, in scopul verificrii corectitudinii informaiei. Dou izvoare, dou implante inserate diverilor profei, incadreaz evenimentele similar. Este logic, pentru c ingerul responsabil cu montajul implantului este acelai, iar momentul implantului este in relaie cu acelai pilon temporal fix. Acesta este cazul, de exemplu, al datelor istorice inscrise in Crile Regilor i in cele dou capitole Paralipomana. Descrise de aproape prin prisma informaiilor ultimului pilon temporal fix, evenimentele sunt incadrate temporal exact. Spre exemplu: 33. Copii votri vor rtci prin pustie patruzeci de ani. 34. Dup numrul celor patruzeci de zile n care ai iscodit pmntul Canaan, vei purta pedeapsa pentru pcatele voastre patruzeci de ani, cte un an pentru fiecare zi, ca s cunoatei ce nseamn s fii prsii de Mine. (Numerii - 14) Privit de la distan, dintr-un alt pilon temporal fix situat la captul celei de-a doua perioade, in N.T., acelai eveniment, dup mii de ani, are o temporalitate relativ: "...vreme ca de patruzeci de ani i-a hrnit in pustie" (Fapte 13-18) Din fericire, intervalul acesta nu este prea lung. Cei exact 40 de ani sunt privii de la distan intr-o temporalitate relativ tot cam 40. Ce se intampl cand segmentul temporal este mai lung? S vedem: i dup aceasta, ca la patru sute cincizeci de ani, le-a dat judectori pn la Samuel proorocul. (Fapte 13-20) Nu este chiar aa. Avem alte informaii exacte privind segmsntul temporal in cauz, ce provin dintr-un pilon fix situat in preajma Judectorilor: Iar n anul patru sute optzeci dup ieirea fiilor lui Israel din Egipt, n al patrulea an al domniei lui Solomon peste Israel, n luna lui Zif, care este a doua lun a anului a nceput el s zideasc templul. (II Regi 6-1 Vedei cat de bine este ancorat acest pilon (zidirea Templului lui Solomon) in temporalitate P.T. Ce evenimente cuprind aceti 480 de ani?

Cronologic ar fi: 1 - staionarea in deert 40 ani 2 - perioada Iosua x ani 3 - perioada Judectorilor z ani 4 - Domnia lui Saul 40 ani 5 - Domnia lui David 40 ani 6 - cei 4 ani de domnie a lui Solomon 4 ani Toate aceste perioade de mai sus sunt bine precizate: i de acolo au cerut rege i Dumnezeu le-a dat timp de patruzeci de ani pe Saul, fiul lui Chi, brbat din seminia lui Veniamin. (Fapte 13-21) Timpul domniei lui David peste Israel a fost de patruzeci de ani. (III Regi 2-11) Perioadele bine determinate temporal insumeaz 124 de ani. Dac mai adugm 16 ani pentru campaniile militare ale lui Iosua, ne rman numai 340 de ani pentru perioada Judectorilor, cifr neconcordant cu estimarea lui Pavel din N.T., care privete prin prisma unei temporaliti relative. Trebuie s subliniez c aceti piloni temporali nu sunt intotdeauna bine ancorai pe axa timpului terestru. Unii au la randul lor au o temporalitate relativ, rezultat al unei corelri aproximative intre T.A. al S.D. i timpul linear terestru. Privit pe complicata ax a timpului desenat de S.D., tot P.T. are o temporalitate relativ, pentru S.D., mai mult decat pentru noi. P.T. este chiar el un pilon temporal fix pe o ax complicat a unui timp relativ. Dar dincolo de aceste aprecieri, observm strduina ingerilor S.D. in a ne oferi un program ancorat temporal coerent. Verificrile, dublele i chiar triplele verificri de ani, de date frecvena sczut a exprimrilor ce semnific temporalitatea relativ, dau exactitate timpului linear al P.T. aa cum il percepem noi. In prima perioad singura istorie a P.T. este imaginea ancorrii temporale a arborelui genealogic creat: 10... Sem era atunci de o sut de ani, cnd i s-a nscut Arfaxad, la doi ani dup potop. 11. Dup naterea lui Arfaxad, Sem a mai trit cinci sute de ani i a nscut fii i fiice i apoi a murit. 12. Arfaxad a trit o sut treizeci i cinci de ani i atunci i s-a nscut Cainan. Dup naterea lui Cainan, Alfaxad a mai trit trei sute treizeci de ani i a nscut fii i fiice i apoi a murit. .a.m.d. (Facerea - 11). In a doua perioad, dup formarea poporului evreu, evenimentele istorice sunt progresiv mai bogate. La inceputul perioadei, ele stau precar in balan cu datele P.I.G., pentru ca, spre sfaritul ei, s domine informaia biblic, datele P.I.G. fiind aparent de importan secundar. Cred c Biblia a fost redactat incepand cu perioada lui Moise. Grosul aparine secolelor VI i V i.e.n., perioad in care datele istoriei antice incep s fie bine conturate i pentru celelalte popoare vecine. Cu cat ne apropiem de perioada Iisus, S.D. ne ofer o grmad de date istorice, uor verificabile prin studiul istoriei antice. Acestea prin analogie, atrag veridicitatea celorlalte incadrri temporale. Privind prin prisma celor mai sus considerate iprin informaia general a P.T., consider varsta actualului ciclu de dezvoltare uman pe

Terra de 5760 de ani teretri. V prezint i eu o incadrare temporal pentru evenimentele situate mai departe pe axa timpului, cu o aproximaie de 10 ani (am pierdut maxim 10 ani): Noe 3761 - 2811 i.e.n. Avraam 2078 - 1903 i.e.n. Isaac 1978 - 1798 i.e.n. Iacov 1918 - 1771 i.e.n. Exodul din Egipt 1788 - 1438 i.e.n. Moise 1550 - 1430 i.e.n. Iosua 1510 - 1400 i.e.n. Saul 1042 - 1002 i.e.n. David 1002 - 962 i.e.n. Solomon 962 - 922 i.e.n. Luand drept piloni fici aceste date, cu ajutorul Bibliei, putei s determinai uor temporalitatea altor evenimente care v intereseaz. In concluzie: cred c efortul S.D. spre a ne prezenta o istorie coerent a P.I.G. i a evenimentelor sale insoitoare, a fost incununat cu succes. Biblia este logic, coerent i particular prin modalitatea in care a fost scris. Evenimentele principale incadrate de Biblie sunt cele legate de P.I.G., iar P.I.G. "triete" prin logica sa. P.T. triete prin logica sa. Biblia i evenimentele prezentate de ea stau in picioare prin aceeai logic. LUMEA INTRATERESTR N ISTORIA MODERN I CONTEMPORAN Omenirea a evoluat lent; ingrozitor de lent. Putem observa chiar o decdere a nivelului tehnic al antichitii, o diluare a cunotinelor, pan in preajma evului mediu. O bun parte a nivelului tiinific superior in unele domenii, s-a datorat in antichitate S.D. i L.I. Progresul tehnic la care anticii au avut acces nu a mai fost susinut. Cunotinele imprumutate neavand o baz larg de susinere, s-au pierdut. De la miturile ce ne vorbesc despre focul din centrul Pmantului pan la a "descoperi" in secolul XVI-lea c Pmantul este rotund (Magellan 15191521) este o diferen colosal. Aceeai distan desparte hrile lui Piri Reis de descoperirea oficial a Americii in 1492. Prelucrarea metalelor a deczut i ea; tiinele exacte, la fel. Apoi, in secolele ce au urmat Evului Mediu s-a simit o uoar revigorare a progresului tehnic, dar cred c am fi stat in continuare sute de ani sub toiagul Bisericii, (din acest punct de vedere nici acum nu suntem prea departe), poate mii de ani, dac... momentul apocaliptic nu ar fi atat de aproape! Dei navele tip O.Z.N. au strbtut permanent cerul istoriei umane, rolul L.I. in gestionarea P.T., in determinarea destinului uman, este mai bine conturat incepand cu sfaritul secolului al XVIII-lea. Aceast lume ascuns privirilor noastre trebuie s catige un pariu incheiat cu S.D. in urm cu aproape 2000 de ani, atunci cand Iisus refuz oferta lui Satana. Pariul este deopotriv cu sine. La fel ca pentru S.D., timpul L.I. este o dimensiune penetrabil in toate punctele ei. L.I. practic D.T. pentru prospectarea i evaluarea viitorului. Realizarea sau compromiterea obiectivelor L.I. a fost verificat permanent. Numrtoarea invers pentru istoria acestui capt de program a inceput pentru L.I. acum 225 de ani teretri.

Ce rol jucm noi, pmantenii in ecuaia S.D.-L.I.? Rspunsul este destul de complex i posibil, greu de imaginat pe deplin. El poate fi totui deductibil din obiectivele program ale L.I. pentru evenimentele din preajma momentului apocaliptic. Sintetic, "programul directiv" trasat acum 225 de ani ar fi putut cuprinde urmtoarele puncte: I. O recolt confortabil de C.S. compatibile genetic cu ingerii L.I. Acest punct urma s fie realizat prin: 1 - recolte succesive in perioada care a mai rmas pan la momentul apocaliptic. 2- crearea statului Israel anterior momentului apocaliptic, astfel incat, ingerii L.I. s nu caute evrei aiurea pe meridianele lumii, in scopul cercetrii A.D.N.M.N. i marcrii celor compatibili genetic cu ingerii L.I. Segmentul temporal situat intre crearea statului Israel i Apocalips urma s fie folosit pentru cercetare genetic A.D.N.M.N. "in focar". II. Organizarea aprrii Terrei in scopul obinerii unui avantaj militar postapocaliptic asupra S.D. i al unei distrugeri cat mai ecologice a civilizaiei noastre. Acest punct al programului a presupus elaborarea unui subprogram, de asemenea complex. Dei bazele L.I. din sistemul solar, de pe orbit i din interiorul pmantului sunt complexe, cred c o aprare eficient trebuie s includ i suprafaa Terrei. Credei c L.I., camuflat privirilor noastre, ar fi putut ine lumea in semiprivitivism pan astzi i la un moment dat preapocaliptic s se deconspire brusc spunandu-ne: "tii, noi locuim aici, chiar inainte de a exista voi; faceine loc s organizm rapid o aprare, cci vine bomba din cer" ?! Eu cred c pe de o parte L.I. a dorit s evite o astfel de situaie absurd, iar pe de alt parte a dorit o eficien sporit programelor sale. De aceea a elaborat un subprogram complex ale crui puncte ar fi putut fi: 1 - conducerea progresului uman printr-un transfer de informaie tehnico-tiinific in dou etape: iniial pe calea implanturilor de informaie, ulterior prin infuzie direct de tehnic I.T. 2 - conducerea istoriei umanitii prin intermediul persoanelor "cheie". Dotate cu implanturi de informaie, personalitile istoriei mondiale aveau s schimbe cursul istoriei in favoarea... L.I. 3 - inrobirea popoarelor lumii in scopul obinerii mijloacelor financiare i ulterior a celor materiale, tehnologice i umane pentru susinerea programului de aprare in faa atacului S.D., pentru limitarea efectelor momentului apocaliptic. 4 - contientizarea populaiei Terrei asupra existenei L.I. i asupra pericolului reprezentat de S.D., in ultima secven a P.T. Scopul este acela al obinerii unui suport moral, material i tehnologic necondiionat pentru programul L.I. III. Protejarea unor "vlstare genetice" tip Noe, care protejate iniial de radiaie in bazele I.T. ar urma s constituie germenii P.I.G. VI, conform tendinelor evolutive genetice ale L.I. Conducerea progresului tehnico - tiinific uman Nu contest acum meritele unor savani i nici nu ptez amintirea celor ce au muncit asiduu pe altarul tiinei. Cinste lor! Cateva mari descoperiri ins, acelea ce aveau s propulseze progresul tehnic al omenirii sunt, cred, de origine I.T. Am s dau cateva exemple in acest sens.

Fizicianul englez Michael Faraday a descoperit fenomenul induciei electromegnetice. Dup un timp, a primit intr-o scrisoare semnat "R.M." descrierea tehnic a generatorului de curent alternativ, "invenie" ce a stat la baza progresului tehnic uman. Faraday a mai primit astfel de scrisori semnate de acelai R.M., pe care le-a fcut publice la vremea respectiv i care conineau detalii tehnice ale generatorului. Totui, invenia de importan major in demararea revoluiei tehnico-tiinifice i se atribuie fizicianului englez. Istoria scrisorilor ce conin informaii tiinifice avea s se repete cateva decenii mai tarziu. Un exemplu mai concret, mai categoric il avem in persoana Nicola Tesla. Geniul, a spune, chiar egalul lui Einstein prin importana contribuiei sale la dezvoltarea tiinelor, s-a nscut in Serbia la 10 iunie 1856. Cu o vitalitate ce te pune pe ganduri, Tesla avea de mic ceea ce astzi noi numim percepii extrasenzoriale. Tesla "a vzut" imagini proiectate, motoare, aparate, tehnic in general. Toate inveniile sale i sau derulat mental, le-a vizualizat, netiind uneori unde este limita intre realitatea palpabil i cea proiectat mental. Declara c toate inveniile sale au fost perfecionate, au fost corectate intr-o proiecie mental atat de real, incat niciodat un aparat imaginat de el nu a dat gre. Totul a funcionat perfect, fr corecii ulterioare, totul a fost construit perfect, fr experimente preliminare. Nicola Tesla i-a dezvoltat o capacitate neobinuit de proiecie astral, in alte dimensiuni in care a gsit numeroi "prieteni". Aa cum a comunicat cu fiinele din eteric, Tesla a fcut cunotin cu tehnic in eteric, tehnic pe care a vzut-o descompus, in detalii, in funciune. De la varsta de 30 de ani, savantul a trit in S.U.A. Marea majoritate a inveniilor relevate de el, de origine astral, origine I.T., zic eu, a fost catalogat Top Secret i "confiscat" de ctre americani. Ce nouti a adus lumii Nicola Tesla? Inveniile venite prin "canalul Tesla" puteau deschide calea spre energiile nepoluante i asta se intampla la sfaritul secolului trecut. In 1891 el a imaginat bobina ce-i poart numele. Ea este de fapt un transformator rezonant, o bobin de inalt frecven, care alimentat de la reea sau de la baterie ridic tensiunea la sute de mii de voli realizand un real catig de putere, al crui secret este rezonana cu energiile mediului!?!? Bobina Tesla poate fi folosit la iluminat, in domeniul comunicaiilor, la dezinfecia apei .a.m.d. Tesla a brevetat multe tipuri de aparate electrice care nu sunt alimentate electric prin cablu. Generatoarele de curent de inalt frecven imaginate de Tesla aprind tuburi fluorescente prin unde de radiofrecven. A imaginat generatoare cu putere instalat de 10.000 w, ce ilumineaz fr cablu, pe o distan de30 km! Energia plutete in aer. Asemenea aparatelor de radio, care intr in funciune indiferent de numrul lor captand frecvena radio, generatorului Tesla i se pot aduga oricai consumatori. "El inteniona s pun la punct un sistem global de comunicaii i aproape c terminase construirea unui spectaculos transformator turn de aproape 60 metri inlime destinat acestui sistem global de comunicaii, asta inainte ca sponsorul su s-i inceteze sponsorizarea (intampltor credei? n.a.) Dup aceea, cele mai multe din inveniile sale bazate pe fenomene din domeniul tensiunilor inalte i pe acelea care genereaz funcionarea bobinei Tesla "au disprut" din

tehnologia oficial sau au fost studiate i aplicate in forme diluate. Printre acestea se numr: transmiterea energiei electrice fr fir, idiotransmitoare i radioreceptoare (incluzand sistemele multiplex), metode terapeutice bazate pe folosirea curenilor de inalt frecven, noi sisteme de iluminare i inclzire, trenuri i vehicule aeriene cu sisteme de propulsie care funcioneaz pe baz de cureni de inalt frecven". [46] Aceste "invenii" aprute timpuriu in revoluia tehnico-tiinific ar fi putut oferi o alt imagine lumii noastre. Sensul i amploarea dezvoltrii globale a omenirii ar fi fost altele, dac informaiile tiinifice in cauz nu ar fi fost confiscate. De ce L.I. nu a trimis altora mesajul tiinific? A considerat oare, c informaiile lor au ajuns unde trebuie? Nu tiu... Einstein a avut inspiraie "divin"? Este doar o intrebare, pentru mine, fr rspuns. Nu tiu cai cercettori i-au primit informaiile pe canalele interconectrii mentale. Nu tiu cai ar fi dispui s recunoasc faptul c nu sunt adevraii autori ai brevetelor pe care le semneaz. Cat de adevrate sunt povetile de astzi ce semnaleaz contacte stranse, permanente intre cercettorii tiinifici pmanteni i extra/intrateretri? Inclin s dau crezare evenimentelor descrise in celebra Arie 51 din Nevada. Astzi, cel puin un reprezentant de varf al lumii tiinifice ii gsete inspiraia de ordin tiinific in textele ummite decodate. Acest fizician se numete Jean-Pierre Petit - director tiinific al Consiliului Naional Francez de Cercetare tiinific, director al Observatorului din Marsilia. Acest om de tiin cu reputaie solid, de formaie inginer in aeronautic, a inceput in 1975 decodarea unor texte extrem de interesante, sosite prin Pota Spaniol, intr-o modalitate necunoscut, drept mesaje ale ummiilor (locuitori ai planetei UMMO). Am citit despre Jean Pierre Petit pentru prima dat intr-un articol din cotidianul "La presse" din Montreal din data de 6 noiembrie 1991, articol intitulat "Un fizician ii gsete inspiraia in mesajele extraterestre". In anul urmtor am cumprat lucrarea "Enquete sur les extraterrestres qui sont deja parmi nous - Le mystere des Ummites" in editura Albin Michel 1991. Cartea conine o anex tiinific destul de detailat ce are la baz textele ummite decodate i acordate de Jean Pierre Petit cu tiina terestr. Evenimentele au debutat in anii 60, cand ozenologii spanioli din Madrid au inceput s primeasc scrisori semnate de Xoodo7, fiul lui Xoodu4, ce conineau informaii tehnice i tiinifice mult superioare cunoaterii noastre. Scrisorile adunate de Antonio Ribeira din Barcelona, unul dintre destinatari, indicau sursa expeditorilor: civilizaia ummit - de pe planeta UMMO - situat la 14,6 ani-lumin de Terra, in sistemul stelei IUMMA, identificat de pmanteni ca fiind steaua de catalog cu numele Wolf 424. Afacerea UMMO a suscitat mult interes intr-o anume perioad i ca multe alte capitole ale fenomenului global numit O.Z.N. - contacte cu extrateretrii, a fost deseori denigrat. iar cei implicai direct au fost ridiculizai. Atenia lui Jean Pierre Petit a fost atras de texte ummite sosite prin canalul spaniol intre anii 1962-1967, care ofereau soluii inedite in domeniul rezistenei materialelor. Pe scurt era vorba de o descriere tehnic a peretelui unei nave de aspect discoidal cu structur canalicular, "vascularizat", microtubular, coninand o substan

lichefiabil sub efectul cldurii i al vibraiilor. Se pare c ummiii ne cunosc cu exactitate nivelul de dezvoltare. Informaiile oferite de ei sunt ca un etaj nou la o construcie neterminat. Aa se face c, dup 15 ani de studii intense, fizicianul francez a reuit s aduc o contribuie important teoretic i practic in domenii extrem de diverse ale tiinelor. Lucrrile sale de inspiraie ummit se refer la: geometria spaiilor curbe; mecanica fluidelor subsonice; informatic; teoria relativitii restranse i generalizate. Aici trebuie s fac precizarea c mesajele dovedesc faptul c ummiii cunosc teoria elaborat de Einstein i o consider incomplet, aplicabil unui sistem tridimensional. Ei ne transmit textual: "...teoria lui Einstein nu este eronat, dar el ignor faptul c o vitez constant a luminii este valabil intr-un sistem de referin dat". Textele ummite explic faptul c viteza luminii variaz intr-un univers curb invers proporional cu raza R a universului. Atunci cand raza este egal cu 0 , viteza luminii este infinit. Textele fac de asemenea referiri la : cltoriile interstelare; robotic; economie; fizic nuclear; cosmologie; geneza universului; astrofizic; electromagnetism. Principalele lucrri ale lui Jean Pierre Petit, cu aplicabilitate imediat se refer la propulsia magneto-hidrodinamic i la zborul cu viteze de 15 ori superioare vitezei sunetului, cu evitarea bang-ului sonic. Informaiile sunt extrem de interesante, dar din lips de spaiu, nu insist asupra lor, ci le-am amintit doar ca un exemplu de posibilitate de a propulsa de la distan progresul tehnic uman. Nu tiu dac intre UMMO i L:I. exist o relaie, dar nu ar fi imposibil. Vom afla mai tarziu c de fapt, L.I. face parte dintr-o federaie de 70 de rase umanoide!. Am dat doar cateva exemple din aceea ce eu cred c a constituit operaiunea de grbire a progresului uman. S-ar putea ca cele prezentate de mine s fie exagerate sau ar putea reprezenta ... o pictur intr-un ocean. Privii listele premianilor Nobel pentru domeniile tiinifice. Cai sunt evrei....genetic? Foarte muli! Credei c sunt mai inteligeni? Nu cred. Opinia mea este c genetica evreilor permite o dotare mai facil cu implanturi de informaie. Istoria lumii a fost condus pentru evrei i prin evrei. Dac nu credei, citii capitolul urmtor. Marea finan evreasc administrator al intereselor Lumii Intraterestre Unul dintre punctele programului elaborat de L.I. pentru istoria de final a P.T. se refer ja orientarea istoriei omenirii spre aservirea intereselor L.I. Obiectivul a fost realizat prin personaliti "cheie" ale istoriei mondiale care prin activitatea lor au putut s influeneze hotrator cursul istoriei. L.I. a fabricat multe "chei" pe calea imbatabil a implantului de informaie. Dotai cu un implant cerebral necesar monitorizrii activitii i semnalizrii poziiei, aceti indivizi au devenit practic roboi ai L.I. Cine sunt receptorii de implant de informaie? Cine sunt aceia, crora L.I. le-au pitut modifica personalitatea, gandirea, le-au putut inocula informaia necesar conturrii lumii de astzi? EVREII. Ei, prin genetica lor au putut primi cel mai bine implanturile de informaie. L.I. s-a servit de evrei pentru a rezolva prin evrei administrarea unui program in care evreii dein un rol important. Lojile masonice dominate de evrei se

nscuser de mult, inc din secolul XV. Consider totui c operaiunea ce ine de gestionarea istoriei captului de program a debutat in anul 1773. In acel an "intamplarea" numit L.I. a fcut ca in casa baronului Mayer Amschel Rotschild situat pe o strad evreiasc din Frankfurt, s se intalneasc 12 evrei bogai, mari cmtari ai vremii. Ei i-au propus, nici mai mult, nici mai puin decat gestionarea averilor lumii, in urma unui program cu btaie lung de mai bine de ...225 ani. Comunitii i planurile lor cincinale mai mult sau mai puin realizate sunt mici copii. Mai mult decat atat, cei 12 ii propuneau acum 225 de ani ca lumea de maine s fie condus de un guvern mondial cu capitala la Ierusalim i toat povestea asta s fie realizat cu preul a trei rzboaie mondiale. Deja avem primele detalii i planul lor imi sun a profeie. Eu cred c s-a bazat pe prospeciuni clare ale istoriei viitorului vzute prin tehnica modern a D.T. practicate de L.I. Aceste D.T. au relevat direcia in care se indreapt lumea, au relevat o reuit parial a programului L.I., astfel incat cei 12 "au tiut" ce trebuie s-i propun. Printr-o tradiie ce ine de istoria lojilor masonice, cei 12 i urmaii lor de astzi, care gestioneaz averile lumii i-au spus iluminai. Organizai in loji pe diferite trepte, o anumit treapt susine etajul urmtor fr s tie ce conine acesta din urm. Fiecare nivel ascund are impresia c este ultimul. Sistemul de tip piramidal, asemenea piramidei de pe bancnota de 1S, care de fapt asta vrea s simbolizeze, este ingenios construit. In varful piramidei nu este decat un ochi care vede totul, controleaz tot. Nu tim cui aparine. poate este al "Intaiului". Poate c nu. Oricum ar fi, Consiliul de Administraie al Terrei este situat pe nivelul superior (2-3) al piramidei i este format din evrei. M intorc in anul 1773. Prin tehnica implantului de informaie cei12 au primit materiale ideologice ce conin detalii ale istoriei viitoare, constituie un model al istoriei de astzi. Unul dintre materiale se numete "Protocoalele Inelepilor Sionului". Elaborat in 1773, acest document a fost secret pan in anul 1901 cand, descoperit din intamplare de ctre profesorul rus S. Nilus a fost publicat i ulterior tradus in englez de ctre Victor Marsden. Un exemplar se afl i acum la British Museum din Londra. Protocoalele Inelepilor Sionului conin programul de aciune al Iluminailor pentru controlul global al lumii, pentru instaurarea spre anul 2000 a Noii Ordini Mondiale (Novus Ordo Seculorum), a guvernului mondial cu capitala la Ierusalim. Destul de amnunit, materialul prezint strategii pentru: controlul finanelor lumii; controlul presei; controlul asupra credinei; manipularea informaiei; coruperea; discreditarea i chiar suprimarea fizic a celor ce se impotrivesc; controlul politicii; elaborarea rzboaielor(aductoare de venituri importante); controlul educaiei; controlul lojilor masonice. Un alt document profeit de cei 12 este Noul Testament Diabolic, cunoscut de asemenea publicului datorit unei pure intamplri din 1785: curierul care transporta documentul a fost trsnit i materialele au ajuns in mana poliiei. Mult asemntor in ideologie, documentul poate fi o oglind a lumii de astzi. Spicuiesc i eu: "... Primul secret privind felul n care se poate manipula societatea este supremaia asupra opiniei publice. Prin aceasta se poate semna

ntre oameni atta sciziune, ndoial i preri contradictorii nct ei nu se vor mai descurca n zpceala colectiv... Al doilea secret este de a pune n micare toate slbiciunile i defectele omeneti, patimile, greelile pn ce oamenii nu se mai pot nelege ntre ei... Prin invidie, ur, discordie i rzboi, prin foamete, lipsuri i molime, toate popoarele vor fi att de slbite, nct nu vor ti cum s ias din impas, dect dac se supun voinei noastre, a iluminailor. Un stat care este epuizat de prefaceri sau conflicte interne va fi, n orice caz, o prad uoar pentru noi. Vom obinui popoarele s ia aparenele drept momeal adevrat, s se mulumeasc cu superficialiti, s alerge numai dup plceri, s se epuizeze cutnd mereu ceva nou, pentru c n sfrit s asculte de noi, Iluminaii. Iar noi vom rsplti masele cu venituri adecvate pentru supunerea lor.... Prin arlatanii i vorbe goale, oamenii trebuie sustrai pentru ca s nu se poat gndi cu mintea proprie. Oratorii politici instruii de Iluminai trebuie s bat atta moned pe conceptele de democraie i libertate, nct oamenii s fie dezgustai de discursuri politice de orice natur ar fi ele. Ideologia Iluminailor ns, trebuie s fie inoculat necontenit. Masele sunt oarbe, nesocotite i lipsite de critic..... Dominaia mondial se obine numai pe ci ocolite, prin subminarea selectiv a libertilor, prin legi, prin ordine a electoratului, prin pres, prin educaie i metode de nvmnt, dar mai ales sub stricta inere n secret activitilor noastre. Guvernele trebuie hruite pn cnd, de dragul linitii, s fie dispuse s cedeze puterea. Vom aa n Europa contradicii individuale i religioase, astfel ca statele s nu mai gseasc puni de nelegere ntre ele... Preedinii de stat vor fi alei de noi, din rndul celor ce ne dau ascultare. Fiecare dintre ei s aib cte un punct negru, vulnerabil n trecut, pentru ca s putem exercita presiuni asupra lor, spre a putea da legilor sensul dorit de noi i pentru a putea modifica constituia. Vom corupe nalii funcionari ca s sporeasc datoriile externe ale statului spre a deveni sclavii datornici ai bncilor noastre. Vom provoca crize economice prin speculaii la burs, pentru a distruge puterea monedei... Societatea spre care tindem trebuie s fie alctuit n afar de noi, dintr-o mn de milionari ce depind de noi, din poliie i soldai, iar n rest, din ceteni lipsii de avere. Prin introducerea dreptului de vot general i individual, vom instaura supremaia absolut a maselor. Prin propagarea dreptului de a dispune de sine nsui a fiecrui individ, vom diminua importana familiei i valoarea ei educativ. Printr-o educaie bazat pe principii false, idiologii mincinoase, von face ca tineretul s fie indus n eroare, uor de condus i depravat. ntemeierea ct mai multor organizaii cu nume diferite, ademenirea ct mai multora n loji publice au ca scop s le arunce la ct mai muli nisip n ochi. Prin metodele expuse, naiunile vor fi silite s cedeze Iluminailor dominaia lumii. Noul guvern mondial va trebui s apar ca patronul i binefctorul popoarelor. Dac un popor se opune, trebuie mobilizai vecinii i instigai la o aciune armat" [47] Imaginea de mai sus este oglinda Romaniei de astzi, 1999. Peste toate mizeriile pe care le inghiim zilnic, gogoria numit "drepturile omului" ntrece orice criminalitate ideologic de pn acum. Privii in jurul nostru mai aproape sau mai departe. De la Iugoslavia i pan in

Angola dreptatea O.N.U , "patronul i binefctorul popoarelor" este aceeai. Dar ce este O.N.U.? S-a scris mult despre asta! Revenind la Iluminai, citind istoria lor, atat cat ne este permis astzi, se vede de la o pot credina lor nestrmutat in Lucifer. Unul dintre obiectivele lor este, de fapt, prbuirea credinei in Dumnezeu i inlocuirea ei prin credina in Lucifer. ca i strmoii lor de acum mii de ani, aceti evrei au o credin obiectiv, rezultat al intalnirii ingerilor L.I., rspunztori de implanturile de informaie. Una dintre cele mai proeminente personaliti sataniste ale secolului trecut a fost Albert Pike. In 1871, aceast victim a ingerilor L.I. anuna ca intr-o profeie biblic obiectivele i cauzele celor trei rzboaie mondiale "planificate". Dac despre Primul Rzboi Mondial ai putea spune c a fost istoricete aproape de anul 1871, c evreii ar fi putut plnui inc de atunci desfiinarea Rusiei ariste, cu greu am putea inelege cum a bnuit Albert Pike substratul celui de-al doilea Rzboi Mondial, obiectivul de creare a statului Israel i expansiunea sferei de influen ruseasc de dup rzboi. "Profeiile" lui Albert Pike nu se opresc aici. Aflm cate ceva i despre al Treilea Rzboi Mondial. In primul rand conflictul va fi intre evrei i islam. In al doilea rand va fi un rzboi intre atei i nihiliti. Distrugerile i tulburrile sociale vor fi fr precedent in istorie. Obiectivele Iluminailor pentru acest rzboi sunt: - instaurarea unui guvern mondial cu capitala la Ierusalim; - insuflarea "adevratei credine" - credina lui Lucifer. Totul sun a profeie... i chiar este o profeie. Despre Iluminai s-a scris destul. Ei nu constituie un subiect important al acestei lucrri, ci trebuie doar introdui in regie. Mai important decat Iluminai politic, aceti Iluminai sunt interesani pentru mine ca Iluminai financiar i tehnico-tiinific. Iluminaii i bncile lor dein astzi finanele lumii. Conform N.T. Diabolic, majoritatea popoarelor lumii sunt astzi sclavele acestor bnci ale Marii Finane Evreieti (M.F.E.) Cum s-a ajuns aici, ai citit mai sus... De la Rzboiul de Secesiune (1861-1865) pan la destrmarea Iugoslaviei se pot da sute de exemple in care M.F.E., finanand atat agresorul cat i pe cel agresat a impovrat in datorii popoarele planetei. Acesta este doar un mecanism. Dac arunc o privire in statistici, imi este mult mai uor s enumr statele care nu au datorii - in numr de 25 - din 192 de state catalogate in "Mica enciclopedie de geografie" Larousse 1997. Lipsa datoriilor externe ctre bncile evreieti nu inseamn c statul respectiv nu pltete tribut financiar, ci doar c economiile acelor state sunt controlate i jefuite constant de aceleai bnci, cu puine excepii. Spre exemplu, sistemul financiar al S.U.A. face din americani principalii sclavi ai M.F.I. In materie de datorii toate recordurile le bate America de Sud, cu o datorie global de peste 360 de miliarde de dolari la o populaie de 322 de milioane, fr a mai pune la socoteal avuiile naionale concesionate ctre creditori i exploatate nemilos. Statele cele mai indatorate au o datorie extern situat intre 1 i 3 miliarde de dolari la un milion de locuitori. Intre aceste limite se inscriu de exemplu Thailanda, Mexic, Ungaria, Turcia. Toate aceste ri nu cred c-i vor

plti datoriile pan in momentul apocaliptic. Cat s fie oare datoria financiar a lumii ctre bncile evreieti? 1.500 - 2.000 de miliarde de dolari? Nu tiu i nici nu are rost s calculez. V dai seama cat reprezint dobanzile anuale? Cui folosesc sutele de miliarde pltite cu sudoare de naiunile planetei? Singura organizaie a naiunilor unite ar putea fi Naiunile Unite in Sclavie. Cine i cum administreaz dobanda? Analitii economici ar putea s-mi deao grmad de rspunsuri imbarligate, savante, greu de priceput. In afara obiectivitii unora dintre acele rspunsuri eu mai vd inc unul. O bun parte, poate cea mai mare parte a acestor miliarde servesc regiei sfaritului de program. Sintetic, aceti bani folosesc la: - obinerea de materii prime, elemente chimice rare, necesare tehnologiilor L.I.; - construirea bazelor comune ale L.I. i ale Iluminailor in care are loc transferul de informaie tiinific i tehnologic. In aceste baze subterane tip Area 51 - Nevada, se construiesc navele de lupt ale viitorului, tip O.Z.N., necesare aprrii planetei, se pun in practic aplicaii ale energiilor noi nepoluante - energia magnetic, gravitaional; - se elaboreaz baza tiinific i tehnic a cortinei nucleare cunoscute sub numele de "rzboiul stelelor"; - se dezvolt programe spaiale orbitale ce au in vedere o aprare avansat - meninerea secretelor majore ce in de P.T.; - susinerea financiar a manipulrii informaiei, a dezinformrii populaiilor planetei cu privire la fenomenul O.Z.N., existena L.I., etc.; - meninerea unui curs al istoriei cat mai departe de istoria sfaritului de program (despre care tim cum va fi, dar nu tim cand va fi). Toate acestea fac din M.F.E. elementul de legtur intre L.I. i omenirea actual. M.F.E este "creierul" prin care L.I. realizeaz contactul intim cu activitatea omenirii, determin aciunile noastre mai importante. Se pare c aceasta a fost singura metod inteligent de administrare a captului P.T. O alt metod ar fi generat o panic timpurie. In paralel cu acest tip de administrare, organizaii sau indivizi independeni pot conecta informaia i o pot oferi gradat oamenilor aa cum incearc s fac i lucrarea de fa. A f a ce r e a s e c o l u l u i In acest secol zbuciumat s-au incheiat multe afaceri murdare, mai mult sau mai puin cunoscute opiniei publice. S-a demonstrat clar c rzboaiele sunt o bun investiie, o afacere rentabil pentru marea finan evreiasc (M.F.E.). De la Rzboiul de secesiune (1861-1865) pan in zilele noastre exemplele sunt nenumrate. M.E.F. a avut enorm de catigat in urma celor dou rzboaie mondiale, pe care, de altfel le-a planificat. Tot ea a incasat aproximativ 100 de miliarde de dolari americani in urma rzboiului din Golful Persic. Distrugerea Iugoslaviei, a fost i ea profitabil. Rzboaie ... sute de miliarde de dolari pltii cu sudoare de popoarele planetei celor ce le fabric. Despre aceste afaceri mizerabile s-a scris cate ceva, dar despre cea mai mare afacere, totui nu s-a scris. O afacere teribil, in carea funcionat trocul i nu banii, ar putea s zdruncine din nou lumea prin aducerea ei in prim plan. Intre dou

societi cu nivel mult diferit de dezvoltare, trocul se practic dintotdeauna. Dela achiziionarea insulei Manhattan de la indieni pe cateva sticle de whisky pan la procurarea unei piei de leopard pe o sticl de motorin in inima Africii, imaginea trocului poate lua diverse aspecte. Irakul aflat in embargo politic i economic ofer petrol in schimbul hranei i al medicamentelor. i lista ar putea continua la nesfarit. Caracteristica acestui tip de afacere este c dei fiecare are impresia c a fcut o afacere bun. de fapt cel catigat este partenerul cu nivel tehnico-tiinific superior de dezvoltare. Vi se pare normal, nu? Ceea ce voi enuna n continuare este o ipotez, bineneles, la fel ca multe altele din aceast carte. Esteun mod personal de a privi unele aspecte ale istoriei. Afacerea secolului este de fapt dubl i a constat in: 1.TEHNOLOGIE INTRATERESTR PENTRU C.S.; 2. TEHNOLOGIE INTRATERESTR IN SCHIMBUL CRERII STATULUI ISRAEL. Tehnologie intraterestrpentru C.S. Primul punct al afacerii secolului a avut drept parteneri L.I. i Germania celui de Al Treilea Reich. Cum credei c-i fabric L.I. ingerii? Tot ca i S.D.! Dein aceeai tehnologie. Pe Terra exist un rezervor imens de C.S. de toate felurile. Sufletele morilor, compatibile sau nu cu ingerii, orbiteaz intr-un ocean de C.S. Teoretic, ele ar putea fi transformate i racordate la some de ingeri. S-ar putea ca acest lucru s se fi intamplat sau s se intample, dei, nu cred. S nu v inchipuii c cineva capteaz permanent C.S., le cerceteaz A.D.N.M.N., le triaz, le prelucreaz i aa mai departe. Nu! Este o munc de Sisif, ineficient, fr nici o legtur cu obinuinele de lucru ale unei societi informatizate, eficiente, aa cum este L.I. Dac privim retrospectiv istoria recoltelor S.D., observm c recolta viza persoane tinere, mai ales copii - adolesceni de sex brbtesc. Captarea lor avea loc imediat dup "moartea cea dintai", iar populaiile recoltate erau relativ pure din punct de vedere genetic. Teoretic, dar, se pare c i practic, rzboaiele au constituit un bun prilej de recolte pentru L.I. Conjunctura rzboaielor ofer pe tav trei criterii majore pe care trebuie s se indeplineasc recoltele: 1 - C.S. proaspete; 2 - C.S. tinere; 3 - C.S. majoritar de sex brbtesc. Un al patrulea criteriu, foarte important, cel ce privete compatibilitatea A.D.N.M.N. urma s fie indeplinit numai in urma unei cercetri i a unui triaj A.D.N.M.N. al C.S. captate. Ipoteza presupune montarea captatoarelor n preajma campurilor de btlie, prezena ingerilor L.I. i a echipamentelor lor fiind in M.N. Aceast ipotez de lucru presupune o postcercetare a C.S. compatibile cu L.I. In unele situaii, foarte probabil L.I. a practicat o precercetare A.D.N.M.N. cu marcare strict a C.S. compatibile. In aceste cazuri L.I. a trebuit s fure din efectivele prilor implicate in conflict, fr o precercetare A.D.N.M.N. i apoi s introduc "materia prim" in circuitul tehnologic. In unele rzboaie, eroi care figureaz in scripte czui la datorie in slujba

patriei au fost de fapt sacrificai i transformai in ingeri la propriu. A fcut valv "dispariia" intr-un "nor" a regimentului Norfolk in cursul rzboiului britanico-turc, "evaporarea" a peste 800 de oameni fiind contabilizat in pierderile de rzboi. In cursul rzboiului din Golf, Televiziunea Roman a anunat o singur dat, intr-o diminea dispariia misterioas a 40 de tancuri americane, in deert. tirea nu a mai fost reluat. S fi fost o eroare? Se tie oricum c O.Z.N. bantuie zonele de conflict armat, fapt observat nu de ai, de ieri, ci din toat istoria noastr cunoscut. Toate aceste C.S. captate in urma conflictelor trebuie cercetate genetic A.D.N.M.N., apoi transformate i in final folosite. Munca ar fi cu atat mai eficient cu cat ponderea C.S. cu puritate genetic crescut ar fi mai mare. Cine deine aceste C.S.? Evreii! Atunci, ca i acum, ei au cel mai inalt grad de compatibilitate A.D.N.M.N. cu S.D. i L.I. Dei Iisus a adus legea cea nou din care a omis L.N.H., evreii au continuat s respecte legea veche, fr a pstra ns i seminiile. Standardul de homozigotere (de puritate genetic) al evreilor a fost cel mai performant dintre toate popoarele lumii antice. Chiar i fr lege, ei rmn i acum sectorul populaional cel mai compatibil cu S.D. i L.I. A putea spune c fr respectarea strict a L.N.H. evreii au pierdut mult n compatibilitatea cu S.D., dar i pstreaz compatibilitatea genetic cu L.I., standardul de puritate genetic al L.I. fiind mai puin pretenios. Dac privim istoria relativ recent observm c axa timpului este presrat sistematic cu evenimente in care evreii sunt masacrai. In cartea "Ce se va intampla cu lumea aceasta?", scris ce-i drept, de un evreu Joachim Langhammer, sunt prezentate cronologic persecuiile la care a fost supus poporul evreu. Lsand la o parte stilul prezentrii, din noianul de date, am reinut cateva evenimente i cifre. - Intre anii 66-73 e.n., in timpul rscoalei evreieti impotriva ocupaiei romane, sunt ucii peste 1.100.000. de evrei. - In anul 132 e.n., in timpul rscoalei lui Bar Cochba, romanii mai ucid 500.000 de evrei. - In mileniul nostru, primul eveniment este marcat de cruciade. i astzi istoricii se intreab neputincioi ce anume i-a mnat pe cavalerii secolelor XI i XII s se inroleze sub semnul crucii, s strbat mii de kilometri din Frana, Germania, Italia pentru a purta aa-zisul rzboi sfant al cretinilor. Rspunsurile enunate pan in prezent nu stau in picioare: Nu cred in dorina normanzilor de pedepsire a poporului evreu pentru asasinarea lui Iisus. Nu cred in dorina lor de a impune religia cretin unor popoare ce erau de fapt proprietarii de drept ai Bibliei i ai Coranului. Nu cred nici mcar in "karma cruciadelor", in dorinele "entitilor" reincarnate in cruciai, teorii ambigue, greu de sistematizat i de ineles pentru mine - teorii relevate de Edgar Cayce. Observaia este c cel mai mare numr de mori in primele dou cruciade au fost evreii. Un fapt atat de puin explicat, fr o logic istoric, economic, politic, militar, strategic m face s cred c altul a fost scopul cruciadelor i anume: obinerea unor recolte de C.S. A.D.N.M.N. compatibile cu ingerii L.I. Puteau ingerii s determine i s conduc acest rzboi din umbr? Puteau! Nu ar fi exclus ca de exemplu Papa Urban al II-lea, cel care i-a

instigat pe francezi s plece in numr mare (450.000) in prima cruciad, s fi beneficiat de un implant i s acioneze dup dorina L.I. Cele ase cruciade, desfurate intre 1096 i 1291 (anul incetrii prezenei cruciailor in Palestina) ura europenilor pentru acest popor se consolideaz. In oraele Europei evreii sunt ari, ingropai de vii, executai cu cruzime, expulzai. Nu discut suportul sentimentelor antievreieti. Incerc s rman acel observator extern al evenimentelor, neimplicat sentimental. Secolele ce au urmat aveau s adanceasc ura europenilor pentru evrei. Joachim Landhammer prezint o list pe patru pagini cu masacrele asupra comunitilor evreieti ce au loc practic continuu, de la inceputul mileniului, pan in 1995! V prezint numai cateva date. - In anul 1348 sunt ucii un milion de evrei in toat Europa. - Mai tarziu, 1648 cazacii ucid 400.000 de evrei in Polonia. - Doi ani mai tarziu cazacii mai ucid inc 200.000 de evrei in Rusia. - Al Treilea Reich avea s contabilizeze peste ase milioane de evrei exterminai, dintre care un milion i jumtate de copii! Toate aceste masacre au dou puncte comune: sunt planificate i sunt n mas. Dincolo de motivaia celor ce ucid, cred c mai este de luat in calcul un motiv. Cel puin o parte dintre aceste masacre, poate cele mai importante, sunt in scop de recolt. Dac speculaia, ipoteza, vi se pare nepotrivit, rupt de realitate, s privim din nou spre ceea ce eu numesc "afacerea secolului". In anul 1773 "capete luminate" ale evreilor au plnuit instaurarea unui guvern mondial evreiesc pan in anul 2000, cu preul a trei rzboaie mondiale. Ciudat viziune! Este ca i cum eu i prietenii mei ne-am aeza la o bere i am hotri ca str-strnepoii notri s populeze planeta Marte! spre deosebire de dorinele mele cu totul irealizabile, obiectivul evreilor separe c este aproape indeplinit. S nu v inchipuii c L.I. nu tie ce se intampl pe moia ei, acum, ca i in viitorul apropiat. Toi cei aezai la masa din 1773 de la Frankfurt aveau implant cerebral. Ei au tiut ce trebuie s propun. Dou rzboaie au avut deja loc i supremaia financiar, politic se contureaz. Al treilea rzboi mondial se prefigureaz... Avem o grmad de informaii ce vin din trecut cu privire la acest rzboi... Cred c al doilea rzboi mondial a fost privit cu interes, ca recolt bogat i compatibil genetic cu ingerii L.I. Teoriile rasiale proveneau din perioada interbelic, din perioada de pregtire a celui de-al doilea rzboi mondial. Ele au fost propagate atat in Germania i Elveia cat i in unele ri nordice cum ar fi Suedia, Danemarca, Norvegia! De aici i pan la arderea evreilor este ins, un pas uria. Credei oare c lui Hiteri-a venit brusc ideea s-i prigoneasc i s-i ard pe evrei, mai ales, dup ce, astzi, tim bine, rzboiul l-a fcut cu banii lor?! Miliarde de dolari dai de Iluminaii lui Hiter au ridicat industria german de rzboi i chiar au finanat temutul S.S. Rockefeller i Rotschild au fost campionii acestei finanri. Pentru documentare suplimentar citii "Organizarea secret i puterea lor in secolul XX" scris de Jan van Helsing. Bancherii evrei ar putea iei cu faa curat afland c prinii lor l-au creditat pe Hitler in necunotiin de cauz, nebnuind holocaustul ulterior. Eu cred c evreii au fost ari la cerere; cred intr-un targ incheiat de

Hitler cu L.I. Cine tia ce se intampla exact in crematoriile lagrelor de exterminare? Copiii, femeile, btranii erau triai i aveau cursuri separate spre moarte. Se apreciaz c intre victime au fost 1.500.000 de copii. Cred c aceste crematorii au fost dotate cu "teasc" i "turn", iar "roadele" au fost captate, triate, transformate, folosite. Spiritul german metodic, disciplinat, ordonat, meticulos a aduna om cu om, 6 milioane de evrei cel mai bun racord de C.S. cu o som de inger L.I.; nu romani, nu francezi, nu englezi, nu cehi, nu polonezi, ci EVREI. Marele secret al lagrelor de exterminare a fost bine pstrat. Nu am gsit informaii directe, dar nici nu am spat adanc. Totui avem o mrturie ce vine din partea lui Karl Hanke, apropiat al lui Albert Speer, ministrul industriei de rzboi al celui de Al Treilea Reich. "ntr-o zi - trebuie s fi fost vara lui 1944 - m-a vizitat prietenul meu Karl Hannke Gauleiterul Sileziei Inferioare. n anii precedeni el mi povestise multe despre campaniile din Polonia i din Frana, mi relatasae despre mori i rnii, despre suferine i chinuri, dovedindu-mi, n felul acesta, c este un om sensibil la durerile altora. S-a aezat pe fotoliul verde din biroul meu: de data aceasta era ns tulburat, vorbea i se poticnea. Mi-a spus s nu accept niciodat invitaia de-a vizita un lagr de concentrare n Silezia Superioar. Niciodat, sub nici un motiv. El vzuse acolo ceva ce nu avea voie s descrie i nici nu era n stare s descrie . Nu i-am pus ntrebri, n-am pus ntrebri lui Himmler, n-am pus ntrebri lui Hitler n-am vorbit despre asta cu prietenii mei personali. Nam cutat s tiu, n-am vrut s tiu ce se petrecea acolo. Trebuie s fi fost vorba despre Auschwitz." [48] Cuvintele lui Karl Hanke imi aduc aminte de cele ale lui Iezechiel: "Am vzut ceva, ca un fel de ziduri de cetate..." Este evident c nu prea putea descrie ceea ce a vzut; ii lipsea termenul de comparaie. Cu suferinele umane era familiarizat; altceva vzuse in lagr. tia Hitler de existena L.I.? tia! De ce era aa convins de existena ei? Pentru c a avut contact strans cu L.I., fie c a realizat in stare de veghe acest lucru, fie c nu. Cu alte cuvinte, cred c Hitler a avut montat un implant cerebral ce l-a condus in unele din aciunile sale mai importante. V prezint cateva elemente care m-au determinat s gandesc aa. - In 1918 a luat natere Organizaia Thule, organizaie esoteric, ce promova: teoriile rasiste, lupta impotriva evreilor, astrologia, practica yoga, magia, ocultismul. Din organizaie au fcut parte muli dintre capii celui de Al Treilea Reich printre care i Adolf Hitler. - Organizaia Thule credea c Terra este goal in interiore i luminat in lumea interioar de un Soare. Accesul in interiorul Pmantului ar fi fost posibil pe la cei doi poli. Aceasta ar fi explicat apariia Aureolei Boreale, a vantului cald de la latitudinea de 76 , a ghearilor ce conin ap dulce. Expediiile germane spre cei doi poli au observat c psrile zboar spre nord peste gheari, iar vantul cald aduce dup topirea ghearilor polen. Convini c Dumnezeul Vechiului Testament, Domnul evreilor este un Dumnezeu ru i c de fapt cel subpmantean este cel bun, este un dumnezeu al arienilor - al adevratului popor ales, Organizaia Thule a strans mult relaiile cu cei de aceeai ideologie, cu ....tibetanii. In 1938 Hitler a trimis la Lasha, capitala Tibetului, o prim expediie condus de

colonelul Harrer ce avea drept scop cunoaterea filozofiei tibetane i a fenotipiei tibetanilor (studiul fizionomiei, a datelor antropologice). Arhiva de filme a lui Dalai Lama deine inregistrarea evenimentelor principale ale acestei misiuni, filme puse de curand (decembrie 1997) la dispoziia televiziunii RAITRE. Hitler era in contact cu un clugr tibetan care susinea c deine cheile tunelului Arianei - cale de comunicare intre Himalaya i interiorul pmantului. La data de 25 aprilie 1945 cand ruii au inceput asediul Berlinului, au gsit intr-o cazemat 7 tibetani mori. Numrul tibetanilor mori in asediul Berlinului se pare c a depit 1000. Ciudat alian a arienilor. Sper ca toate datele culese s fie corecte! Poate c cel mai serios argument in sprijinul convingerii lui Hitler asaupra existenei L.I. a fost chiar contactul cu ingerii L.I. In acest caz ne explicm de ce L.I. s-a folosit de Germania nazist in atingerea obiectivului ei - procurarea de C.S. de evrei. Ce putea oferi in schimb L.I. Germaniei? Tehnologie de rzboi, tehnologie cu care ar fi putut s-i asigure supremaia militar. Astfel, intr-o epoc in care tim cum artau avioanele pmantene, germanii se apucau de construit farfurii zburtoare, Vi se pare normal? i totui aa a fost. Este ca i cand Romania i-ar propune pentru sptmana viitoare trimiterea unei misiuni de explorare, cu echipament uman in Alfa Centauri! Cel mai complet dosar al realizrilor "germane" in domeniul construciei de discuri zburtoare il gsim tot in cartea lui Jan van Helsig. Informaiile tiinifice au fost primite de inginerii germani in mod gradat, aa cum este normal; altfel nu ar fi ineles nimic. De aceea i realizrile lor sunt din ce in ce mai apropiate de ceea ce azi numim O.Z.N., fr s fi ajuns vreodat la tehnica construirii unui veritabil O.Z.N. Totui, performanele atinse de acele aparate de zbor, oficial, nu au fost atinse nici astzi. Pe scurt, primul experiment, nereuit, se pare, a avut loc in 1922. Apoi, in 1934 Schaumann construiete primul numit RFZI care avea s zboare. In 1939 a fost lansat "Hamebu I" capabil s zboare cu 17.000 km/h! cu un echipaj de 8oameni. In 1941 este proiectat i construit primul disc zburtor adevrat, propulsat cu energie electromagnetic, care schimba culorile in funcie de energia campului i de vitez. Acest aparat zbura ins, numai in unghiuri de 90 , 45 , i de 22,5 i nu putea fi folosit ca aparat de lupt. In 1942 Germania construiete 17 aparate VRIL-1 cu diametrul de 11,5 m, ce atingeau viteza de 2.900 km/h. Apoi lanseaz "Hanebu II cu 20 oameni la bord i viteze de 6.000 km/h. "Hanebu III" a fost o realizare tehnic de excepie. Cu 71 m diametru, putea transporta 32 de oameni, avea autonomie de zbor de dou luni i atingea viteze de 40.000 km/h. In 1943 a fost proiectat un avion sub form de igar, veriorul "sulului de carte" biblic sau al "trabucelor" observate astzi. Acest aparat trebuia s aib 139 m lungime. La data de 14 februarie 1944 Germania a lansat un avion care se putea ridica vertical cu 800 m/min i orizontal atingea viteze de 2.200 km/H la o inlime de 24.000 m, propulsat de energia magnetic. Avionul a fost distrus in bombardamentul de la Peenemunde.

De ce nu i-au oficializat germanii aparatele de zbor? In primul rand dei rapide, aceste aparate era vulnerabile. L.I. le-a vandut tehnologia cu jumtate de msur. Germanii nu au putut folosi aparatele in lupt datorit incompatibilitii sistemului de propulsie, a energiei magnetice, cu armele convenionale - tunuri, mitraliere etc. Aparatele urmau s fie perfecionate i dotate cu arme corespunztoare. Germania nu a mai avut timpul necesar. Totui discurile construite de Germania nazist au lsat un dosar interesant in istoria de sfarit al celui de-al doilea rzboi mondial. Astfel, intre toamna anului 1944 i primvara anului 1945, piloii aliai, mai ales cei englezi, au inregistrat zeci de apariii de nave discoidale, care insoeau aviaia german, nave ce au primit numele generic de "Foo Fighters". W.A. Harbinson a descoperit arhive in care apar informaii despre navele discoidale construite de germani. Cele mai multe observaii ale "Foo Fighters" sunt concentrate in luna februarie 1945. Harbison susine c studiile i construcia navelor discoidale au continuat dup rzboi la bazele germane din ... Antarctica. Informaiile par s se lege. Americanii nu erau strini de existena acestor baze, Unii investigatori O.Z.N. atribuie o proporie acestui fenomen navelor construite de germani, dup rzboi, in continentul ingheat i chiar vorbesc despre existena celui de-al patrulea Reich. Mie mi se pare o ipotez fantastic. i totui, Jan van Helsing nu s-a potolit. A revenit in for cu noi informaii despre toate aceste lucruri de mai sus care mi se par fantastice. "Cartea a 2-a", "Cartea a 3-a" i "Operaiunea Aldebaran", aprute in Romania in 1999 la Editura Samizdat, ne taie respiraia prin informaia ce-o poart, din pcate, greu verificabil. Cert este c germanii au avut acces la o parte a tehnologiei necesare construirii de nave tip O.Z.N. Multe dintre datele legate de aceast poveste au fost date publicitii intr-o conferin ce a avut loc in Arizona in 1991. Mai mult decat atat, posturile de televiziune, printre care i T.V.R.1 in 1996. au prezentat documentare largi pe aceast tem, cu filme de arhiv i comentariul de rigoare. Deci, nu mai este nici un secret cu privire la aceast problem. Ce s-a fi intamplat dac L.I. ar fi dotat aceste nave cu armament corespunztor? Atunci, Germania ar fi catigat rzboiul. Mai tim astzi c Germania nazist a construit practic prima bomb nuclear. S fi fost o parte a tehnologiei de provenien I.T.? Nu tiu. Cert este c bomba nuclear german i planurile celebrelor "Foo Fighters" au ajuns in S.U.A., iar incepand cu luna martie 1946 inginerii germani au fost integrai in programele americane conform ordinului "Paperclip" al lui Truman. Astfel, Germania a fost pclit de L.I. In schimbul a 6 milioane de evrei sacrificai a primit o tehnologie pe care nu a putut s o foloseasc in catigarea rzboiului. L.I. i-a asigurat o recolt bunicic inainte de ultima din momentul apocaliptic. Nu ar fi exclus ca ultimul rzboi mondial (doar nu degeaba sunt programate trei!) s mai ofere inc o recolt substanial. Cine tie? Poate cei care conduc astzi lumea (evreii) tiu cate ceva!... Tehnologie intraterestr n schimbul crerii statului Israel Acum circa 3.500 de ani Moise le spunea evreilor:

27. Domnul v va mprtia prin toate popoarele i vei rmne puini la numr printre toate popoarele la care v va duce Domnul. 28. Vei sluji acolo altor dumnezei, fcui de mini omeneti din lemn etc. 30. Cnd vei fi la necaz i cnd te vor ajunge toate acestea n cutgerea vremii, te vei ntoarce la Domnul Dumnezeul tu i veiasculta glasul lui. (Deuteronomul - 4) Atunci cand am inceput s desluesc "Programul Terra", modul de "funcionare" al unui astfel de program, am ineles uor cum a aflat S:D. c evreii vor pribegi prin lume. Dac nu era neaprat o component a scenariului preimaginat (ceea ce nu cred), se putea vizualiza uor acest lucru, cu ocazia D.T. ce vizau "sfaritul veacurilor". Tot in acelai mod, S.D.ar fi putut afla, c evreii au revenit la matc la un moment dat concret, dup convenionalul an 1948 - anul oficial al recrerii statului Israel. Ceea ce nu am ineles de la inceput, a fost motivul care i-a determinat pe evrei s-i intemeieze statul chiar inainte de momentul apocaliptic. De ce nu au revenit acum 1000 de ani sau acum 500 de ani sau mcar acum 100 de ani? Vei rspunde c progresul tehnic a fcut posibil comunicarea intre evreii rspandii prin lume i in cele din urm, acelai progres care, acum tii cui se datoreaz, de fapt, este responsabil, in mare, de tot mecanismul social - politic - militar - strategic - istoric tehnic etc. de creare a statului Israel. Fals! Dup ce am ptruns mecanismele programului, am ineles de ce toate se intampl acum: pentru c MOMENTUL APOCALIPTIC ESTE APROAPE ! Dup cum tii deja, acest moment este privit cu interes de ambele pri S.D. i L.I., ca o ultim recolt a actualului ciclu de producie de C.S.. Logic, S.D. bnuia c L.I. va afla printr-o D.T. data momentului apocaliptic. Teoretic, evreii trebuiau adunai pentru o cercetare genetic in focar i premarcare A.D.N.M.N., dup criteriile de compatibilitate. S.D. nu s-a ocupat de crearea statului evreu; ar fi fost oricum foarte periculos pentru navele trimise intr-o astfel de misiune. Evenimentul se datoreaz exclusiv L.I. Ar fi fost ineficient ca in preajma apocalipsei navele S.D. i L.I. s caute evrei prin toat lumea, din America pan in Australia, pentru premarcare A.D.N.M.N. De aceea, printr-o alt afacere a secolului, L.I. a condus aliaii spre formarea statului evreu. Pentru cronologie, dar i pentru o bun inelegere a evenimentelor trebuie s v prezint cateva date importante. Scriam mai sus despre hotrarea Consiliului Iluminailor, a Sionului inc din 1773 de a conduce lumea pan in anul 2000 cu un guvern mondial, fapt realizabil in "viziunea lor" prin trei rzboaie mondiale planificate. Mie, mi se pare o viziune absurd, de neineles, lipsit de orice logic. Planul pornea dintr-un an in care nu existau nici mcar cincinale, darmite o previziune peste 223 de ani!? Este absurd! Mai ales in vremea aceea, nu cred c vreun pmantean ar fi fost preocupat s elaboreze doctrine, scenarii pentru urmtoarele dou secole i culmea, chiar s realizeze in bun parte ceea ce i-s propus, doar dac ... nu ar fi tiut ce trebuie s-i propun! Cu alte cuvinte, cred c destinele istoriei au fost conduse de L.I., in concordan cu o bun funcionare a

"PROGRAMULUI TERRA". Aa cum au condus progresul tehnic al omenirii, tot la fel au influenat i destinele istoriei poporului evreu i chiar pe cele planetare. i cum istoria este fcut de oameni, ea a trebuit condus prin oameni. De aceea, fie c au tiut, fie c nu, personaliti care au condus lumea s-au transformat in roboei ai L.I. Asta este ... destinul istoric a fost i este in mare msur condus. Nu este vorba de evoluia populaiei din Papua-Noua Guinee, i nici a poporului chinez, atat timp cat aceste evoluii nu deranjeaz destinul istoric al poporului evreu. Istoria evreilor a fost influenat pentru evrei i in principal prin evrei. Uneori, cand conjunctura a cerut-o, L.I. s-a folosit de germani prin "robotizarea" lui Hitler sau de americani, englezi i alii, prin folosirea altor personaliti "crescute", "educate" care au putut folosi decizia politic in sprijinul unei idei care aparinea L.I. La jumtatea secolului al XIX-lea Albert Pike, evreu declarat satanist (nu intampltor) avea s reia dezideratele Consiliului Sionului de la Frankfurt 1773. El va elabora strategii, necesare indeplinirii dezideratului de creare a statului evreu. In 1881 Teodor Herzl a intemeiat la Odessa micarea sionist pentru crearea statului Israel in Palestina. A activat neobosit in toat Europa, pentru crearea unui cmin pentru evrei, dar nu oriunde, (evreii au refuzat oferta britanic pentru un teritoriu in Sinai sau unul in Uganda!) ci in locul de batin, chiar dac intre timp trecuser ceva secole, iar amintirea lor nu mai reuea s recunoasc acel loc. Mcar dac teritoriul vechiului Canaan sau al actualului Israel ar fi raiul pe pmant... Probabil c muli evrei au fost dezamgii de imaginea pmantului strmoilor. Dar tot scenariu a fost ca s se "intample". Prigonii prin Europa de guvernele acelor vremuri, evreii i-au inceput emigrarea in Palestina. Din Rusia, de exemplu, intre 1881 i 1914 au emigrat dou milioane de evrei, dar numai 60.000 aveau s ajung in Palestina. In 1914 in Palestina erau aproximativ 85.000 de evrei. Nici nu se incheiase primul rzboi mondial cand, in noiembrie 1917, guvernul englez a emis celebra declaraie Balfour prin care evreii erau incurajai s emigreze in numr mare spre Palestina. In aprilie 1918 o comisie sionist alctuit din personaliti evreieti din Anglia, Frana, Italia, Olanda, Rusia condus de Haim Weizman viitorul prim preedinte al Israelului, fcea o vizit in Palestina in scopul stabilirii detaliilor cu privire la emigrarea evreilor spre pmantul sfant. Numrul evreilor avea s creasc neintrerupt pan in preajma celui de-al doilea rzboi mondial. Istoria serviciului secret, subtilitile politice ale vremii legate de crearea statului Israel sunt pasionante i, cred eu, insuficient cunoscute. Oricum, ele nu fac obiectul acestei cri; s-a scris mult despre asta. La data de 23 mai 1939 Lordul Lloyd primete ordin de la Winston Churchill de a se retrage din Palestina. Trupele engleze, care in ultimii ani ai perioadei interbelice luptaser din rsputeri s limiteze aezarea evreilor in pmantul strmoilor lor, fceau loc acum liberei imigrri, singura for opozant acestei aciuni rmanand populaia arab autohton. Acesta a fost posibil cel mai important pas in realizarea obiectivului - un stat pentru evrei.

Al Doilea Rzboi Mondial avea s creeze condiiile pentru infiinarea oficial a statului evreu. In timp ce evreii erau prigonii, exterminai, ari in crematorii de naziti (conform inelegerii cu L.I.), de partea aliailor erau angajai 130.000 de soldai evrei in special in trupele britanice. Ali evrei continuau s emigreze spre Palestina intr-un mod dramatic, despre care s-a scris mult. Care a fost motivul pentru care aliaii au ales acest destin pentru evrei? Fr a minimaliza rolul extraordinar de important al M.F.E., al organizaiilor masonice care aveau obiectiv declarat crearea Israelului, cred intr-un targ incheiat de data aceasta intre aliai (americani) i L.I., targ ce punea in balan tehnologia I.T. in schimbul infiinrii statului Israel. Dei condus din umbr de mult timp, producerea acestui eveniment trebuia impulsionat acum. i astfel, in America, intr-o perioad in care tim cum artau navele maritime i care era modul lor de propulsie, apare in octombrie 1943 primul experiment de teleportare a unui distrugtorescortor cu oameni la bord, eveniment rmas in istorie sub denumirea de "experimentul Philadelphia". Dei s-a scris c baza tiinific a constituito teoria campului unificat elaborat de Albert Einstein, astzi sunt voci care vorbesc despre o implicare extraterestr in acest experiment. Eu fac doar corecia: nu extra, ci intraterestr. Fenomenele observate, datorate campurilor electromagnetice la care a fost supus distrugtorul-escortor U.S.S. Eldridge De-173 seamn mult cu fenomenologia de tip O.Z.N., cu dispariiile din triunghiul Bermudelor i cu aspectele ce in de "Foo Fighters". Ca i germanii, aliaii aveau s fie pclii. Tehnologia importat nu-i putea ajuta la catigarea rzboiului. Oamenii nu rezistau teleportrilor, aa cum am mai scris. In schimb, mecanismul de creare a statului Israel fusese declanat i nimic nu-l mai putea opri. La data de 29 noiembrie 1947, O.N.U. - braul politic al M.F.E. - a decis divizarea Palestinei intre arabi i evrei in dou teritorii distincte: Israel i Transiordania - pentru arabi, teritoriu care, 4 ani mai tarziu, urma s se numeasc Iordania. Fr a mai intra in amnunte, statul Israel ii proclam independena la data de 14 mai 1948. Dac ar fi s recapitulm, observm c in spatele intereselor aliailor sunt o bun parte dintre interesele Iluminailor (M.F.E.), cei ce cred c dirijeaz istoria lumii. Schematic putem reprezenta afacerea secolului astfel: Ce a realizat Germania? - a primit tehnologie cu jumtate de msur; - a ars 6 milioane de evrei atrgandu-i dispreul lumii; - a obinut credite enorme de la M.F.E. i s-a impovrat cu datorii de rzboi; - a pierdut rzboiul; - a pierdut toat tehnologia primit de la L.I. Concluzia - Germania este marea pclit in aceast afacere. Ce a realizat M.F.E. (Iluminaii)? - a primit tehnologie cu jumtate de msur pe care a conservat-o; - a achiziionat dup rzboi tehnologia importat de germani; - a catigat rzboiul;

- s-a consolidat financiar primind banii datorai atat de la invini cat i de la invingtori; - a meninut i dezvoltat contactul cu L.I., transferurile tehnologice continuand pan astzi; - a creat statul Israel conform obiectivului propus (chiar dac ideea in sine nu le aparine, ci este inoculat subtil); - a fcut un pas spre "Noua ordine mondial", concept ce include conducerea lumii de ctre un guvern mondial evreiesc. Concluzie - M.F.E. a realizat obiective importante i se pare c in afar de cei 6 milioane de evrei pierii in Holocaust (o treime din totalul mondial estimat la data aceea) i de o amprent psihic particular imprimat poporului evreu cu aceast ocazie, nu a pierdut nimic. A sacrificat M.F.E. contient milioane de "frai" sau nu a avut habar de targul lui Hitler cu L.I.? Este greu s aflm; eu nu-mi bat capul cu asta; oricum, faptul este consumat. Ce a realizat L.I.? - a obinut o recolt bun de C.S. A.D.N.M.N. compatibile cu ingerii L.I.; - a adunat la un loc o bun parte dintre evrei in vederea cercetrii genetice preapocaliptice - a realizat i a permanentizat un contact politico-militar cu M.F.E. pe teritoriul S.U.A.; - a dat curs istoriei dorite, scenariilor care o avantajeaz; Cam atat despre afacerea secolului. Poate cea mai important idee pe care trebuie s o reinem dup parcurgerea acestui mic capitol este aceea c nimic nu este intampltor. Evenimentele istorice importante sunt programate; oamenii nu-i urmeaz istoria fireasc, ci pe aceea dictat de evenimentele programate ale P.T. Fenomenul O.Z.N. Motto: Fiare pe care ai vzut-o era i nu este i va s se ridice din adnc i s mearg spre pieire. i se vor mira cei ce locuiesc pe pmnt ale cror nume nu sunt scrise de la ntemeierea lumii n cartea vieii, vznd pe fiar c era i nu este, dar se va arta. (Apocalipsa 17-8) n loc de definiie : Luni noaptea n jurul orei 22,49 un O.Z.N. a fost observat deasupra Aeroportului Otopeni. Personalul din Turnul de Control al aeroportului a observat un obiect luminos care-i modifica intensitatea i poziia la intervale regulate de timp. O.Z.N.-ul a venit din direcia est unde a staionat cteva minute modificndu-i apoi poziia cu o vitez ce nu poate fi atins de nici un aparat terestru ... n jurul orei 0,10 obiectul s-a deplasat spre sud. Imaginile sunt parc desprinse dintrun serial S.F.: modificri de poziie i dimensiune realizate cu o vitez uimitoare, dispariii i apariii fulgertoare, la un moment dat obiectul prnd c s-a apropiat, vzndu-se clar un disc luminos n interiorul cruia se afla un disc ntunecat... n jurul orei 1,07 O.Z.N.-ul a avut o fluctuaie brusc de lumin dup care a plecat spre sud est, ntr-o clip disprnd din cmpul de vizibilitate. n nici un moment obiectul nu a avut o manifestare agresiv, impresia tuturor fiind c a rspuns chiar cu

prietenie semnalelor fcute de pmnteni prin stingerea i aprinderea balizajului. De reinut este faptul c prezena obiectului nu a putut fi detectat de RADAR-ul aeroportului, nici de aparatele radiolocaie ale avioanelor. [49] Aceasta este o observaie clasic de O.Z.N. Ea poate imbrca multiple variante , pe care diveri autori s-au ocupat s le clasifice i s le studieze, despicand firul in 10, fr s ptrund pe deplin inelegerea fenomenului. Astzi observaiile O.Z.N. sunt aproape cotidiene, pe toate meridianele globului. Nu rmane decat ultimii sceptici s savureze o intalnire de aproape i astfel, toi "cei ce locuiesc pe pmant" s inceteze "a se mai mira vzand pe fiar c era i nu este", dar ... se arat! Generaiile aflate astzi in via cred c vor avea anse mari s vad cel puin o dat un O.Z.N. de aproape sau in evoluie. Eu am avut dou ocazii. prima dat, ansa mi-a suras in curtea Muzeului Luvru din Paris. Prietenii zambesc neincreztori atunci cand afirm c am vzut O.Z.N.-uri la Muzeul Luvru! Dar, este cat se poate de adevrat. La data de 30 octombrie 1993, filmand in curtea interioar a muzeului, atenia mi-a fost atras de dou "stele" care evoluau la mare inlime deasupra Parisului. Observaia a durat aproximativ 25 de minute. Am fost surprins de atitudinea mea fa de situaie. Dei era destul lume in jur, nu am alertat pe nimeni. Am considerat spectacolul insuficient de bogat, de evident iapoi, eram intr-o ar strin. Imaginea filmat avea s confirme acas cele vzute: globuri luminoase pe fond albastru-argintiu, cu contur destul de clar delimitat, imposibil de apreciat ca mrime. A doua observaie am surprins-o in Romania, in primvara anului 1994, cand, pe autostrada Bucureti - Piteti, drumul mi-a fost intersectat de traiectoria unui glob de foc cu coad, care a traversat cerul pe inserat in aproximativ dou secunde. Ca muli ali observatori de O.Z.N. - probabil majoritatea - nu am raportat cele vzute. Am caiva prieteni martori ai unor observaii intradevr de excepie, care nu se regsesc in nici o cazuistic. Totui, aceste observaii ar putea fi cuprinse in acele statistici care apreciaz numrul observaiilor O.Z.N. la 14 milioane pe intreaga planet. Cifra statistic, avansat de ctre Jacques Vallee, estimat de muli ca fiind exagerat, mie mi se pare minimalizat. De ce? Pentru c aa cum eu conduc autoturismul pe strzile oraului meu ori de cate ori am nevoie sau plcerea s o fac, tot aa, ocupanii acestor nave minunate au dreptul legitim s se plimbe ori de cate ori vor pe cerul liber, neingrdit de bariere convenionale: granie statale, continentale etc. EI, ca i noi, sunt acas. Rupi de aspectele trecute ale fenomenului O.Z.N., de continuitatea lui istoric, de mituri, de legende, cei care au studiat acest fenomen, au sesizat foarte tarziu acest fapt. Regretatul astrofizician dr. Allen Hynek, consultant tiinific al Proiectului Blue Book avea s declare in 1976: "Am ajuns s sprijin tot mai mult ideea c O.Z.N.-urile ar fi nave spaiale "cu uruburi i piulie" , din alte lumi... Sunt prea multe lucruri care nu se potrivesc cu aceast teorie. Mie mi se pare caraghios ca o superinteligen s cltoreasc la mare distan pentru a face lucruri relativ stupide, cum ar fi s opreasc maini, s recolteze mostre de sol i s sperie lumea. Cred c trebuie s incepem s cutm mai aproape de cas. [50] In ultimi 50 de ani, fenomenul O.Z.N. a intrat in contiina planetei.

Aproape fiecare familie deine astzi in bibliotec cri ce trateaz acest subiect. Spre exemplu, eu dein peste 50 de volume. Aprute iniial ca lucrri elaborate in stil reportericesc, asemenea crilor scrise de Frank Edwards, cu timpul informaia acestor cri s-a diversificat, s-a aprofundat. Cercettori in diferite domenii: fizicieni, astronomi, piloi, astronaui, militari, medici, psihologi etc. i-au pus amprenta pregtirii profesionale in aprofundarea inelegerii fenomenului. Foarte vast, cu o problematic ce se adreseaz multor compartimente tehnice, domeniul O.Z.N. a fost disecat i tratat de obicei in monografii ce abordeaz: prbuiri de O.Z.N., recuperri de nave, muamalizarea informaiilor, rpiri de persoane etc. Dei lipsete o lucrare vast care s integreze intreaga informaie a momentului, consider c s-a scris destul i bine pan in prezent. Pe de alt parte, cartea mea adaug acestor monografii "piesa lips" din jocul de puzzle, piesa care clarific imaginea acestui domeniu controversat. A cuta mai departe, a investiga fenomenul O.Z.N. prin metodele clasice in continuare, mi se pare ridicol, fr sens. Nu vom obine informaii noi. Nu aceasta este calea de astzi. Am s punctez numai cateva idei care mi se par importante. Pornind de la acestea v putei imagina singuri calea investigaiilor viitoare. Ce merit s fie subliniat? Adevrul despre fenomenul O.Z.N., despre L.I., despre interesele, obiectivele ei i chiar despre istoria viitoare a omenirii este de mult cunoscut de guvernele statelor mai importante: S.U.A., Marea Britanie, Rusia, Israel i probabil i altele. Problema nu este ins, una guvernamental pur: guvernele vin i pleac: singurele care rman mai stabile sunt structurile de securitate. Aceast problematic aparine de fapt unui alt gen de guvern, acela unic, supranaional, care, c vrem sau nu, conduce in acest moment destinele planetei. Guvernul mondial al crui suport este M.F.E., sprijinit financiar de noi, toi pmantenii, are structurile de securitate capabile inc s in in frau informaiile ce aparin acestui domeniu ce ne pare fantastic. Iat cum vd eu irul evenimentelor: L.I. a estimat corect prin D.T. data momentului apocaliptic i a elaborat un plan pentru istoria sfaritului de program, care tii deja ce cuprinde. Aceast lume ascuns se afl eminamente in spatele intregului fenomen O.Z.N., iar contactul cu aa-zisul guvern mondial trebuia realizat la un moment dat. Cand ar fi fost cel mai bine? Ar fi putut s fie brusc? dup cum vedei, noi toi avem nevoie de o pregtire minuioas pentru a primi astfel de informaii. De aceea L.I., a considerat c i guvernul in cauz, oamenii de legtur au nevoie cam de aceeai pregtire. Contactul a fost progresiv i istoria lui nu tiu cand incepe cu exactitate. In mod normal, ar trebui s considerm acest contact, inc de pe vremea baronului Rotschild, atunci cand L.I. monta primele implante de informaie cu valoare de profeie. Ulterior, spre sfaritul secolului al XIX-lea i inceputul secolului XX, dup ce I.T. au condus progresul tehnic uman spre o inelegere primar a informaiilor tiinifice, contactul s-a diversificat. Incercai s vedei evenimentele inirate pe axa timpului intro dinamic istoric, politic, social i tehnico-tiinific. Anii celui de-al Doilea Rzboi Mondial programat de L.I. au fcut posibile dou contacte

majore cu infuzie de informaie tehnico-tiinific. Urmarea lor direct a constat in: - crearea statului Israel; - recoltarea catorva milioane de C.S. de evrei. Informaiile tiinifice ale celor dou contacte - german i american aveau s ajung dup rzboi monopolul Iluminailor evrei stabilii in S.U.A. i integrai in structurile de conducere ale S.U.A. De fapt, experimentul Philadelphia din octombrie 1943 a fost captul unui vast program L.I. - S.U.A. (M.F.E.) desfurat in special pe teritoriul S.U.A.. William Moore, unul dintre autorii crii "Experimentul Philadelphia", citeaz cazul lui Robert Suffern care in 1975 a avut o experien O.Z.N. Ulterior Suffern avea s fie vizitat de trei oficiali de la Canadian Forces Ottawa, U.S.A.F. - Pentagon i de la U.S. Office of Naval Intelligence. Acetia urmau s evalueze observaiile lui Suffern. Pentru a prezenta incredere i-au furnizat unele informaii despre fenomenul O.Z.N., fotografii, sugerand c S.U.A. i Canada cunoteau la acea dat adevrul in aceast problem, chiar deineau au orar precis al aterizrilor navelor strine i aveau o colaborare tehnico-tiinific cu EI, inc din 1943 din cursul experimentului Philadelphia. S-ar putea ins ca, intre 1943 i 1954 contactul s nu fi fost permanent. Prbuirile de nave din preajma anilor 50 (unele programe de L.I.) i valurile O.Z.N. din anii 52 - 54 aveau s conving definitiv autoritile stabile (serviciile secrete) ale S.U.A. asupra necesitii elucidrii problemei. Ultima revoluie tehnico - tiinific In anul 1954, la data de 29 februarie, ora 16.06, a avut loc un eveniment de excepie care, aa cum spune William P. Sanders, fiul unuia dintre piloii militari prezeni la faa locului, avea s intre in istorie pe ua din dos. La Air Force Base Edwards - California a fost programat prima intalnire oficial intre o civilizaie extraterestr (L.I.) i preedintele S.U.A. - Dwight Eisenhower insoit de oficiali, servicii de securitate. Evenimentul este descris astzi de muli martori. V prezint descrierea lui fcut de William P. Sanders in cartea "Accidentul O.Z.N.". "I.T. a sosit cu cinci nave: dou dintre ele imense, cu form cilindric, de trabuc, cu lungimi de aproximativ 90-100 de metri i diametre de 19-20 de metri i alte trei nave discoidale mai mici, dispuse n triunghi. Discurile emiteau semnale luminoase - fascicule lptoase ctre navele mam care, nvluite ntr-o cea albastr, deveneau din cnd n cnd, pe anumite poriuni, transparente, invizibile. I.T. - numii Eterieni s-au teleportat (nu avem alt exprimare) n sala de Consiliu a bazei. Comandantul i-a convocat urgent pe cei invitai n aceast sal. Reproduc: "Eterienii" erau deja acolo! EI, n numr de 23, erau toi mbrcai n costume de zbor, de culori diferite, dar toate de nuan deschis, foarte plcute, aveau prul lung i de un blond decolorat, nfiri distinse, pline de noblee. Unul singur purta n mna stng acel sul de folii metalice. Cnd toat lumea s-a strns n sal, EI s-au adresat, pe rnd, telepatic, celor de fa. Aveau un umor subtil, cei adunai rdeau din cnd n cnd, mai ales cnd EI fceau referiri la interveniile de "nnobilare genetic", fcute n ultimii 250.000 de ani pe diverse planete din Univers (...) Conductorul LOR i-a nmnat

Preedintelui Eisenhower MESAJUL GRUPULUI INTERGALACTIC, compus din cteva folii de platinum. N-au spus precis de unde vin EI, dar au informat ntreaga adunare c i alte fiine inteligente, dar mai puin evoluate, viziteaz planeta Pmnt, de foarte mult timp. Apoi unul dintre EI a nceput s explice care sunt sursele de energie care trebuie utilizate, conceptele care stau la baza nelegerii Universului, a vehiculelor i cltoriilor intergalactice. Att Preedintele ct i savanii prezeni erau totalmente copleii de eveniment i de extraordinara tiin a Eterienilor. Apoi au fcut cteva scurte demonstraii care n limbajul nostru, pot fi catalogate din domeniul paranormalului: levitaie, trecerea prin perei, au luminat ntreaga sal n toate culorile, fr a fi vizibil vreo surs de energie sau vreun suport. Cel mai emoionant moment a fost cnd s-au fcut pe rnd sau n grupuri, invizibili, apoi au repetat experiena cu Comandantul Bazei. Au convenit cu Preedintele s rmn timp de trei ani teretri pentru a-i oferi tiina i serviciile oamenilor, pentru a-i iniia n zborul intergalactic. Au mai spus c ei au o baz pe Terra, ntr-un loc inaccesibil i necunoscut. Au mai spus c vor reveni peste o lun, timp necesar Preedintelui i oficialitilor s ia hotrrile necesare. Dup ce au urat asistenei "Eternitate" au disprut subit, crend o stare de confuzie i uimire chiar i pentru preedintele Eisenhower, care se simea n dificultate fa de persoanele oficiale invitate".[51] Tatl autorului, Paul W. Sanders a fost unul dintre cei ase piloi care aveau s "testeze" pentru prima dat o nav extraterestr. Dei legile americane impuneau 40 de ani de secret, au fost unii martori ai evenimentului precum Gerald Light, care nu s-au putut abine de la confesiuni ctre prieteni. Este greu s ii in tine aa ceva. A rmas celebr scrisoarea trimis de Gerald Light prietenului su Meade Layne dup "vizita" la Air Force Base Edwards - California situat lang Muroc. Spicuiesc: "Drag prietene, Relatarea este adevrat - devastator de adevrat! ( ...) am avut neta senzaie c lumea noastr s-a sfrit i asta cu un realim incredibil. Pentru c nu am mai vzut niciodat attea fiine omeneti ntr-o stare asemntoare de colaps i confuzie, ca i cum ar fi neles cu toii c lumea lor se sfrise cu adevrat, ntr-un mod extrem de definitiv i indescriptibil. Realitatea aparatelor de zbor provenind "din alte planuri" ale creaiunii este n prezent i pentru totdeauna smuls din domeniul ipotezelor (...) n timpul vizitei mele de dou zile am vzut n mod separat cinci tipuri de aparate de zbor studiate de ofierii notri piloi - avnd asistena i permisiunea Eterienilor. Cuvintele nu sunt de ajuns pentru a-mi exprima reaciile. n sfrit s-a ntmplat. Acum este o problem care ine de istorie. Preedintele Eisenhower, aa cum vei fi aflat deja, a fost adus n secret ntr-o noapte la Muroc, n timpul recentei sale vizite la Palm Springs. Iar convingerea mea este c el nu va ine seama de teribilul conflict dintre diferitele "autoriti" i se va adresa direct oamenilor prin radio i televiziune - dac aceast soluie de impas se va prelungi. Dup cte am putut afla, o declaraie oficial ctre ar se afl n pregtire pentru a putea fi publicat ctre jumtatea lunii mai" [52]

Informaii despre aceast intalnire istoric sunt reluate in multe volume din domeniul O.Z.N. "Teribilul conflict intre diversele autoriti" a fost tranat in favoarea secretoilor, iar progresul tehnico-tiinific oferit de aceast colaborare a fost confiscat de grupul - cel mai puternic financiar - M.R.F. Asistena tehnico-tiinific a I.T. s-a concretizat in construirea de baze diseminate pe toate meridianele lumii - locuri de intalnire programate in scopul schimbului de informaii, materiale, tehnologie. Prima carte care dezvluia existena unor astfel de baze a fost Sky Crash aprutn 1984 sub redacia BUFORA (British U.F.O. Research Association), scris de Brenda Butler, Jenny Radles i Dot Street. Lucrarea, destul de confuz este in esen o investigaie a unui caz de prbuire O.Z.N. la baza militar american din estul Angliei - R.A.F. Bentwaters situat in pdurea Rendlesham. Este prima lucrare in care am citit o informaie referitoare la baze comune americane sau britanice cu o civilizaie extraterestr. Bazele ar fi oferit un loc ideal, ferit de priviri indiscrete pentru schimburi tehnico-tiinifice, stocri de nave tip O.Z.N. in complexe subterane, depozite de materii prime cerute la schimb de I.T. Una din aceste baze ar fi fost R.A.F. Benfwaters Base. Informaia pare credibil din moment ce o mulime de martori confirm observaiile O.Z.N. din zon i mai ales prin echiparea specific a zonei. In momentul accidentului O.Z.N. in pdurea Rendlesham la 27 decembrie 1980, in zon existau dou baze aeriene N.A.T.O.: Woodbridge incadrate strict cu personal american i o baz a R.A.F. - Bawdsey Manor ce beneficia de msuri de securitate de excepie. In apropiere de aceste puncte forte, pe insula Orford Ness existau in acel moment laboratoare experimentale ale N.S.A. (National Security Agency) care aveau ca activitate declarat "observaiile R.A.D.A.R. dincolo de orizont". Mai tarziu aveam s aflm, noi, publicul larg, c undele RADAR "deranjeaz" zborul navelor strine. Cazul Bentwaters este important pentru c dup ani de negri, sub presiunea dovezilor, Ministerul Britanic al Aprrii a recunoscut in aprilie 1983 existena real a acestui caz, fr a da detalii. O alt baz ce gzduiete periodic nave ale L.I. este situat in Puerto Rico, arhipelag sub protectorat american unde observaiile O.Z.N. sunt la ordinea zilei. Zona cea mai vizitat de discurile zburtoare a fost cedat guvernului federal american. N.S.A. a instalat aparatur modern de supraveghere a comunicaiilor, supraveghere aerian i naval. Canalul de televiziune "Discovery Channel" a prezentat alte baze situate in S.U.A., in California i in Deertul Nevada, unde tehnologiile L.I. sunt asimilate. Referitor la baza din Nevada situat in apropiere de Los Alamos - la Groom Lake, aceasta este cunoscut sub numele de Area 51. Perfect camuflat privirilor noastre, construit in muntele excavat i in subteran ca baza din California. Area 51 avea s fie deconspirat de un fizician, care in 1989 a fcut mult valv cu declaraiile sale incendiare. Dac pan atunci se bnuia c Area 51 este locul in care a fost proiectat faimosul F117A, locul in care au luat natere proiectele Aurora i U2, programul "Star Wars" (Rzboiul Stelelor) i altele. Robert Scott Lazar sau mai scurt Bob Lazar a rupt tcerea in 1989 i ne-a ocat, ne-a pus la incercare

mintea, imaginaia. Conform celor dezvluite de acest savant a crui carte de identitate tiinific a fost tears de ctre serviciile secrete. Area 51 este o baz in care fiine extraterestre (intraterestre, spun eu) realizeaz o infuzie de informaie tehnic i tiinific spre varful tehnologic al planetei noastre. Bob Lazar a lucrat in S4, un compartiment al Area 51 care studia propulsia discurilor zburtoare. Inainte de toate, savantul a avut acces la un document informativ in aproximativ 120 de pagini in care este descris sumar munca specific din Area 51. Printre altele: Proiectul Galileo avea drept scop construcia de discuri zburtoare. Navele extraterestre recuperate din prbuiri sau aflate in perfect stare sunt studiate i multiplicate sub indrumarea I.T. Probabil c, aa cum Africa de Sud produce autoturisme de lux Botswana, tot aa L.I. ii sporete capacitile de producie i construiete discuri zburtoare in Area 51. Proiectul "Looking Glass" studiaz prospectarea trecutului, vizualizarea evenimentelor trecute. Proiectul "Sidekick" are ca scop producerea armamentului LASER de mare putere. Proiectul "Star Wars" are drept scop crearea unei umbrele nucleare, a unui sistem antirachet avansat, care s asigure o protecie la un atac din spaiul cosmic. Nu are nici o legtur cu ruii. Bob Lazar afirm c savanii rui au fost chiar integrai o perioad in unele activiti din Area 51. In acel document se afirm c omenirea este rezultatul unor corecii genetice periodice realizate de extrateretri. Bob afirm: "Singurul lucru absolut este c exist un document extrem de secret care se refer la religie, document deosebit de voluminos. De ce trebuie ins, s existe vreun document secret referitor la religie?... Este atat de bizar... (scrie) c suntem "containere". Aa se pare c ne privesc extrateretri; nu suntem altceva decat nite containere... Poate nite recipiente care conin suflete. Poi dezvolta aici orice teorie doreti. Dar suntem containere i astfel se face referire la noi in documente; religia a fost creat special pentru ca noi s avem anumite legi i reglementri, cu unicul scop de a nu distruge containerele." [53] V este clar, nu?! Documentul atat de neineles pentru Bob Lazr, dar ineles de noi dup ce am parcurs aceast carte, il disculp pe savant in ochii celor ce-l privesc neincreztor, aa cum au dorit serviciile secrete. Dezvluirile lui nu se opresc aici. Bob Lazr avea s viziteze o baz a N.O.R.A.D. (North American Aerospace Defence Command). situat pe o platform in Golful Mexic, dup o cltorie la bordul unui elicopter sofisticat, ultrarapid, cu vitez de croazier de aproximativ 1.000 de km/or. Pe un ecran enorm curbat era proiectat o bun parte a teritoriului S.U.A. aflat sub supraveghere continu cu sisteme moderne de control al spaiului aerian, terestru i naval: SPADATS (Space Detection and Tracking System) i NAVSPASUR (Naval Space Surveillance System). N.O.R.A.D. a recunoscut oficial c multe dintre detectrile sale nu au "corespondent". Pe acestea le numete "Alternative Spacecraft" i aparin E.T./ I.T. Este de prisos s menionez c aceste observaii sunt secrete. M intreb dac N.O.R.A.D. poate detecta i navele camuflate, invizibile, in M.N. ... Ar

trebui s realizeze exact acest lucru. Cum se face oare distincie intre navele aliailor I.T., navele proprii rod al colaborrii cu EI i intruii sosii de aiurea? S realizeze acest lucru numai prin cunoaterea orarelor de zbor ale aliailor? Astzi tim c nava discoidal doborat de armata sudafrican in Deertul Kalahari, cu un tun LASER instalat pe un avion Mirage in 1989, a fost detectat cu sistemul N.O.R.A.D. Cui aparinea aceast nav recuperat ulterior impreun cu cei doi ocupani cenuii, agresivi, inali de 1,20m i transferai la Wright Patterson Base (S.U.A.)? Greu de spus. Conform unor documente, N.S.A. urmrete activitatea pe Terra a 9 (nou) grupuri etnice extraterestre. Important este progresul tehnic derivat din infuzia de informaii tehnico-tiinifice a L.I. ce permite controlul spaiului aerian al unei bune pri a planetei. Exist documente care sugereaz c N.O.R.A.D. este avertizat cel puin asupra unei pri a orarului de zbor a L.I. Area 51 - sistemul N.O.R.A.D. - baze militare secrete comune cu L.I. Toate formeaz un sistem integrat, baza logistic a unei aciuni de anvergur: APRAREA PLANETEI DE UNATAC DIN SPAIUL COSMIC. - Aprarea avansat pe orbit i intr-un viitor apropiat poate chiar avansat, in sistemul solar.; - armament LASER de mare putere; - nave de lupt compatibile cu cele ale S.D./L.I.; - sisteme moderne de alarmare, detecie avansat; - specialiti pregtii in domenii tiinifice avansate; sunt doar cateva dintre elementele "la vedere" ale acestei aprri disperate. La toate acestea se adaug serviciile secrete care au fcut posibil evoluia sistemului fr s genereze panic in randul populaiei. Muamalizarea Am scris mai sus c toat aceast aciune s-a desfurat sub conducerea unui guvern mondial ce acioneaz din umbr i care, la randul lui este condus din umbr. Acest guvern se confund cu sau are ca suport M.F.E. La asta a servit "marea conspiraie evreiasc" i am explicat deja de ce L.I. s-a servit de evrei i nu de boimani, de exemplu. Pe de alt parte, acest guvern nevzut ii are sediul prioritar in S.U.A. i ar fi posibil ca uneori chiar s conin membri ai guvernului S.U.A. M.F.E. are mijloace proprii de presiune asupra oricrui guvern, inclusiv asupra celui american. S-a scris despre asta, nu este o invenie a mea. De ce activitile principale descrise mai sus au loc pe teritoriul S.U.A.? Ce ofer S.U.A.? - Finane cu provenien greu controlabil. Numai N.S.A. se estimeaz a avea un "buget negru" de 10 miliarde de dolari. Nu conteaz de unde vin banii, (datorii externe statale, droguri, prostituie etc.) ci numai existena lor; - Materie cenuie de prim clas. S.U.A. a adunat intotdeauna creierele luminate ale planetei. Cei mai dotai cercettori lucreaz in proiectele mai sus amintite; - Tehnologie sofisticat; furnizori competeni de subansamble necesare programului M.F.E. S.U.A. are armata cea mai tehnicizat la ora actual; - Spaiul geografic larg, propice unei activiti clandestine; - Legislaia in ara "drepturilor omului" ii d dreptul acestuia s nu-i

bage nasul acolo unde nu-i fierbe oala. In caz contrar, este pasibil de inchisoare, amenzi usturtoare sau poate primi cadou un glonte de calibru 38 aa cum a primit James E. Mc Donald - profesor de fizic atmosferic la Universitatea Arizona, dup ce a cerut in edin deschis Comitetului pentru Probleme Spaiale al O.N.U. un studiu elaborat in O.Z.N., la data de 7 iunie 1967. Execuia a avut loc la data de 13 iunie 1971. Astronautul american dr. Morris K. Jessup a sfarit tot intr-un mod tragic, intoxicat cu un tub de gaze de eapament de la propria-i main, dup publicarea a trei best-seller-uri in domeniul O.Z.N. Lui ii datorm o bun parte din povetile experimentului Philadephia. Frank Edwards, autor a dou lucrri in domeniul O.Z.N. a disprut i el... i alii care au inclcat "conspiraia tcerii". Ali curajoi ameninai, devenii fr identitate, declarai nebuni, ridiculizai, inchii, amendai, au renunat. Dac se poate vorbi in istorie de un aparat represiv, poate nimic nu se compar cu reprimarea celor ce au fcut posibil cunoaterea fenomenului O.Z.N. Deseori maetrii muamalizrii s-au folosit de reviste prestigioase pentru a camufla diverse aciuni. Spre exemplu, nr. 959 din august 1997 al revistei "Science et vie", "inchide cazul" Roswell prezentand imaginea manechinelor i a unui balon meteorologic care ar fi fost confundate cu o farfurie zburtoare i extrateretrii in 1947! Deja nu mai are importan... Aceti maetri au pierdut cursa de mult. Astzi nu mai pot decat s devin ridicoli ei insui. Statele Unite mai ofer un avantaj pentru instalarea logisticii programului M.F.E.: existena unui personal de securitate antrenat, disciplinat, familiarizat cu tehnica. Serviciile secrete ale guvernului mondial din umbr nu trebuie confundate cu cele ale S.U.A., dei la baz ele se intalnesc. De asigurarea secretului nu se ocup nici F.B.I. i nici C.I.A. - poate doar prin mici departamente. N.S.A. este serviciul cel mai cunoscut care se ocup de securitatea programelor M.F.E. Poate c acest serviciu are doar atribuii situate la baza piramidei serviciilor secrete, baz care la acest nivel se intreptrunde cu cea a serviciilor secrete americane. Dincolo de acest nivel serviciile secrete aparin celor ce administreaz in acest moment interesele umane ale P.T. Acesta este motivul pentru care preedintele S.U.A. i Congresul nu au acces decat la trepte inferioare de secret (15-16) pe scal de 35 de nivele de secret. Este normal; preedinii vin, cad, ca i Congresul; secretele trebuie s supravieuiasc tuturor mandatelor politice. Incerc s v ofer imaginea pe care o percep eu in acest domeniu i nu detalii. Nu cunosc increngtura serviciilor secrete. V dai seama cai bani inghit toate acestea: baze, tehnic, cercettori, servicii secrete etc.? In Romania drumurile aa-zise modernizate poart mai nou o plcu care explic folosirea banilor din taxa pentru drumuri: "Aici sunt banii dumneavoastr!" Cred c in Area 51 sau la oricare dintre obiectivele mai sus amintite ar trebui pus o plcu cu inscripia: "Pmanteni, aici sunt banii dumneavoastr". i apropo de bani: care instituie credei c ar trebui s finaneze cel mai bine acest program? Biserica!...conform zicalei; "Ce-mi dai s nu spun?" Rpirile de persoane

Au reprezentat pentru mine un capitol interesant al fenomenului O.Z.N., poate cel mai captivant. "Cazul Andreasson" i "O.Z.N. Allagash" sunt dou lucrri magistrale ale lui Raymond Fowler incadrabile in acest domeniu, de asemenea vast. Aa cum fenomenul O.Z.N. a strbtut istoria omenirii relativ cu aceeai intensitate, rpirile de persoane au fost "sarea i piperul" acestui fenomen pe intreaga ax a timpului. Scopul? Nevoia permanent de C.S. a raselor umanoide constituite in L.I. Cronicile vechi vorbesc despre aceste rpiri i nu insist asupra lor. Ion Hobana, Clin Turcu i alii au descris bine acest fenomen, iar "muzeul timpului" descris de Betty Anreasson i de alte persoane rpite in L.I. st mrturie in acest sens. Lumea modern in care trim, dezvoltarea tiinelor, a mass-media, creterea demografic, contribuie din plin la cunoaterea mai bine, la aprofundarea i inregistrarea acestui capitol care imbrac mai multe aspecte. Mi s-ar prea firesc ca toate rpirile s fie urmarea unei cercetri A.D.N.M.N. Se pare c nu intotdeauna este aa. Probabil c genetica mai variat a raselor federaiei din care L.I. face parte, permite un racord mai bun al clonelor A.D.N.M.P. cu mai multe tipuri rasiale umane, nu numai cu evrei. Nu degeaba P.I.G. a demarat i s-a dezvoltat pe toate continentele. Nu degeaba astzi exist tipuri rasiale distincte, cu o puritate genetic rasial relativ. Doar aceasta - puritatea relativ rasial este probabil suficient unui racord eficient, apartenena la un grup etnic inchis hibridrilor la distan. Spre exemplu tibetanii sau locuitorii insulelor polineziene care s-au amestecat prea puin cu albii colonizatori formeaz astfel de grupuri populaionale. Exist arii geografice ale Terrei, navale i maritime in care L.I. a intins veritabile plase, asemenea unor pescari care arunc nvodul i prind "tot felul de peti". Urmeaz apoi triajul ca in pilda lui Iisus. Nu tiu cat de economic este, dar asta este ... Ivan Sanderson a elaborat un studiu i a descris 12 zone importante ale Terrei caracterizate prin anomalii magnetice. Dou dintre acestea sunt situate la cei doi poli, iar celelalte 10 sunt inirate pe latitudinile de aproximativ 36 nord i sud din 72 in 72 de grade. Intre aceste zone se inscriu spre exemplu Triunghiul Bermudelor, Marea Diavolului situat in sud-estul Japoniei i alte zone periculoase - pori inconstante ce deschid un drum fr intoarcere. Alte zone caracterizate de dispariii misterioase sunt situate in preajma Ecuatorului aa cum este cazul unei arii geografice din nordul Columbiei i din Ecuador (linia aerian intre Quito i Cuenca). Datorit traficului naval i aerian imens, Triunghiul Bermudelor este celebru prin dispariiile de nave maritime i avioane de toate dimensiunile. Conform datelor statistice ale Societii de Asigurare Lloyd, intre anii 1971 i 1982 au disprut in Triunghiul Bermudelor 600 de nave de toate dimensiunile. O bun parte ar fi posibil s fi disprut prin cauze naturale, dar cea mai mare parte a "evaporrilor" se datoreaz "calitilor" triunghiului. Separat, autoritile portuare din Miami au inregistrat dispariia a 200 de iahturi numai in anul 1982. Sunt celebre dispariiile unor nave maritime urmate de reapariii fr echipaj dup un segment temporal care poate

insemna de la zile pan la zeci de ani. Uneori vasele in cauz au buctriile cu mancare proaspt pregtit sau dein la bord animale vii (papagali in colivie) neinteresante pentru rpitorii echipajelor. Cazurile vaselor Marie Celeste, Rosalie - 111840, Easton Beach - 1850, Freya 1902 sunt de acum celebre. Dispariia persoanelor terestre singure sau in grup sunt de asemenea catalogate. Celebr este amintirea dispariiei regimentului britanic Norfolk intr-un "nor" in cursul rzboiului britanico-turc. In ultimii 20 de ani rpirile de persoane au cptat un aspect nou, greu de acceptat pentru muli cercettori ai fenomenului O.Z.N. Tot mai muli americani in special se declar rpii in nave de tip O.Z.N. sau ii reintregesc o astfel de amintire dup edine de hipnoz regresiv. Numrul lor este alarmant i in continu cretere. Sunt astzi estimri care apreciaz c unul din 40 de americani a fost deja rpit intr-o nav strin. Asta inseamn cam 6 milioane de americani. Alte cifre avansate pentru anul 1992 indic aproximativ 9 milioane de americani rpii. Ce se intampl? Au innebunit cu toii? NU! NU CRED! Mi se pare foarte normal s se intample aa. De ce? Momentul apocaliptic este relativ aproape iar L.I., care tie s estimeze acest moment, a declanat MAREA CERCETARE A.D.N.M.N. i marcarea celor compatibili genetic cu standardul genetic al raselor L.I. 16. i ea i silete pe toi, pe cei mici i pe cei mari, i pe cei bogai i pe cei sraci, i pe cei slobozi i pe cei robi, ca s-i pun semn pe mna lor cea dreapt sau pe frunte, 17. nct nimeni s nu poat cumpra sau vinde, dect numai cel ce are semnul, adic numele fiarei sau numrul numelui fiarei. Dac urmrim relatrile sub hipnoz regresiv ale celor rpii, observm c toi descriu examinri medicale ciudate, recoltri de factori ereditari in special spermatozoizi, fragmente de piele. Evident c studiul genetic al materialului genetic A.D.N.M.P. ofer informaii asupra A.D.N.M.N. Metoda aceasta este mult mai simpl, avem chiar i noi acces astzi la astfel de studii. Amprenta genetic a intrat de mult timp in practica criminalistic. Uneori ins, metoda de studiu genetic este chiar studiul A.D.N.M.N. Betty Andreasson are cea mai amnunit descriere a examinrii medicale , care, dup prerea mea, include o scanare A.D.N.M.N. Ar fi interesant un studiu genetic al celor rpii sau mcar un interogatoriu privind apartenena rasial, etnic a individului. Cai oare sunt evrei? Ai vzut cate nume de evrei sunt in familia lui Betty (de exemplu, fiica ei - Becky - Rebeca). Care este frecvena rpirilor in Israel? Nu tiu. tiu ins, c cei aproape 6 milioane de evrei ce triesc in Israel reprezint inc, o minoritate a poporului evreu. Mai muli evrei decat in Israel se afl in S.U.A., ara tehnologiilor avansate, principala arie geografic de legtur cu L.I. Nu am nici o indoial asupra motivelor acestor rpiri. In afara marii cercetri genetice preapocaliptice, se mai realizeaz un obiectiv, poate mai important: selectarea i producerea materialului genetic necesar urmtorului P.I.G. Dar, despre asta, voi vorbi intr-un alt capitol. Au aprut proorocii "mincinoi"

Iisus, cel care activeaz sfaritul programului, iar cei ce primesc informaiile necesare scrierii N.T., avertizeaz c spre sfaritul veacurilor vor apare proorocii mincinoi. Se vor scula hristoi mincinoi i prooroci mincinoi i se vor face semne i minuni ca s aduc n rtcire, de se poate, pe cei alei. (Marcu 13-22) 3. S nu v amgeasc nimeni cu nici un chip, cci ziua Domnului (momentul apocaliptic n.a.) nu va sosi pn ce mai nti nu va veni lepdarea de credin. i se va da pe faa omului nelegiuirii, fiul pierzrii, 4. Potrivnicul care se nal mai presus de tot ce se numete Dumnezeu sau se cinstete cu nchinare, aa nct s se aeze el n templul lui Dumnezeu, dndu-se pe sine drept dumnezeu. 8. i atunci se va arta cel fr de lege, pe care Domnul Iisus l va ucide cu suflarea gurii Sale, nsoit de tot felul de puteri i de semne i de minuni mincinoase. (II Tesalonicieni - 2) Fiara pe care ai vzut-o era i nu este i va s se ridice din adnc i s mearg spre pieire. i se vor mira cei ce locuiesc pe pmnt ale cror nume nu sunt scrise de la ntemeierea lumi n cartea vieii, vznd pe fiar c era i nu este, dar se va arta. (Apocalipsa 17 - 8) Am ales versetele din N.T. care ne informeaz despre apariia spre sfaritul de program, a fiarei. a L.I. care "se ridic din adanc". Ingerii L.I. ii fac simit prezena intr-un mod, care in urm cu mii de ani era caracteristic ingerilor S.D.: - semne in cer obiectivate in fenomenul O.Z.N., apariii materiale, etc. - rpiri de persoane pentru implant cerebral i de informaie; persoanele in cauz devin "prooroci mincini". S.D. tie cat de mult se vor mira ("i chiar se mir i muli nu cred"!) cei mai muli dintre pmanteni vzand "fiara care era i nu mai este, dar se va arta". Cat de bine este format acest verset! L.I. coexist cu omenirea dintotdeauna, dar, cel puin in ultimii dou mii de ani a avut o prezen discret, activitatea de suprafa desfurandu-se, probabil, majoritar in M.N. In prezent, odat cu conectarea informaiilor mitice, cu posibilitatea decodrii Bibliei, cu expansiunea progresului tehnic al omenirii, cu apropierea momentului apocaliptic, L.I. se obiectiveaz, iese la suprafa, ii face simit prezena prin aciuni concrete, la vedere. Intre aceste aciuni, de prim importan este apariia proorocilor, despre care S.D. afirm c sunt mincinoi. Dac ai citit cu atenie despre profeii, ai observat c Biblia insist asupra aspectului tehnic al profeiei. Omul nu poate prooroci de la sine, ci informaia provine de la cei au capacitatea de control total asupra fiinei umane, a gandirii, a personalitii, a memoriei noastre. Proorocirea vine printr-o tehnic bine stabilit, ce aparine ingerilor. Dac Biblia i Coranul au fost scrise de ingeri S.D. cu aceast tehnic ce presupune rpiri de persoane - hipnoz - implant cerebral - implant de informaie, acum este randul ingerilor L.I. s prezinte cartea de vizit a lumii lor. Ca i Biblia - "trimis" multor persoane care au inmagazinat datele oferite de S.D., o veritabil carte ce ar conine informaii L.I. ar putea fi

editat prin adunarea informaiilor inmagazinate in "computerele" sutelor, miilor de oameni rpii de L.I. Capitolul rpirilor de persoane reprezint pentru mine, cel mai interesant aspect al fenomenului O.Z.N. Uneori ins, nu este absolut necesar s confruni informaia relevat prin tehnica hipnozei regresive de zeci de oameni. Coranul a fost trimis "rand pe rand" unui singur om i informaia lui este destul de cuprinztoare. In mod asemntor sunt oameni care au primit deja mult informaie L.I. Un exemplu, care, inelegei, nu este unic, ce ne poate oferi numai el o panoram a L.I. este ocantul caz Anreasson - veritabil carte de vizit a L.I. i noi ne putem scrie o carte de vizit cum dorim. Aceasta are valoare de autocaracterizare, exprim mult din personalitatea noastr. Noi alegem caracterele i culoarea literelor, mrimea crii de vizit, culoarea i calitatea hartiei i mai ales datele imprimate pe ea, care pot descrie personalitatea noastr, pot aduga titluri imaginare, pe care ni le-am dori sau dimpotriv, pot oferi o imagine modest, sub valoarea noastr. Cel ce primete carte de vizit o ia de bun i rareori ne privete circumspect. "Cazul Andreasson" (C.A.) prin bogia de date, sinteze, modaliti de prezentare, mi se pare o carte de vizit ideal conceput pentru L.I. S intrm in subiect! Cartea cu acelai nume este traducerea in romanete la editura ALDO PRESS Bucureti a lucrrii "The Anreasson Affair" - 1979 (vol. I); 1994 (vol. al II-lea) i conine revelaii ocante sub tehnica hipnozei regresive la care sunt supui Betty Andreasson i o parte a familiei sale. Mesajul crii, sensul ei de a fi, este clar i apare bine subliniat. Ei ii vor spune lui Betty: "Te-am ales s ari lucruri... De aceea ai fost tu aleas... A mai spus c mai sunt i alii; muli alii au incuiat in minte secrete. i ele vor aprea cand va veni timpul Vor fi date multe ghicitori. Inelepii le vor inelege. Cei care caut vor gsi. Ei trebuie s rman ascuni din cauza corupiei care este pe pmant. Imi tot spun lucruri. Despre ce urmeaz s aib loc, ce o s se intample. Vor veni pe pmant. Omul se va infricoa. Muli vor fi uimii. Dar muli nu se vor teme, fiindc i-au depit frica." [54] i eu cred c cei ce vor citi cri ca cea de fa ii vor depi mult mai uor frica; vor fi pregtii pentru oficializarea tirilor ocante sau pentru situaii ocante ce pot aprea brusc. Acesta este motivul pentru care, intrun tarziu, am pus mana pe stilou. "Cazul Andreasson", consider eu, nu este o carte obinuit, ci cu totul particular. Este intr-un fel ca o Biblie. De aceea, ea trebuie puricat, din ea trebuie extrase informaii mascate, camuflate, studiul ei trebuie s se practice asemntor studiului Bibliei. Acesta este motivul pentru care-i voi dedica un spaiu amplu i voi folosi mai multe citate. Practic, "The Andreasson Affair" nu aparine nici lui Raymond Fowler, nici lui Betty Annreasson, ci nou tuturor, destinatarul suntem noi, cartea este un mesaj ctre oameni, autorii ei fiind doar mediatorii unor informaii ce vin dinspre L.I. Dac in prima parte a lucrrii mele v prezentam imaginea S.D. conform Bibliei, cred c avand la dispoziie C.A. v pot oferi o imagine sumar a L.I. ngerii L.I.

La intrebarea pus de investigatori cu privire la diversitatea somatic a celor ce ne viziteaz, Betty are un rspuns ce ne d mult de gandit: suntem vizitai de 70 de rase umanoide, toate unite cu excepia uneia singure, a "celei ofensive". [55] Informaia este de acord cu numrul mare de tipuri umanoide observate pe Terra. Primul care a avut curiozitatea s clasifice umanoizii observai dup criterii somatice i altele este Dr. Jader Pereira. Acesta a ordonat 12 tipuri principale, fiecare cu mai multe variante, in total fiind 22. Clasificarea este reluat in diverse lucrri de ctre I. Hobana, Florin Gheorghi i Dan Apostol i nu revin cu amnunte. Important este c toate aceste tipuri umanoide sunt aa cum subliniaz Betty - RASE i nu specii. Asta presupune un A.D.N. mult asemntor, chiar dac aspectul somatic este uneori mult diferit. Dac comparm aspectul fizic al unui scandinav cu cel al unui pigmeu sau al unui aborigen, inelegem bine diversitatea rasial posibil in cadrul unei specii. Studiile A.D.N. efectuate pe diveri umanoizi mori pe Terra in condiii de catastrof (prbuiri O.Z.N.) au artat c A.D.N. al acestor fiine este foarte uor. Spre exemplu, dr. Leon B. Visse, expert in histoni (fragmente A.D.N., elemente ale materialului genetic nuclear) a fost invitat in 1959 la baza Wright - Patterson - S.U.A. pentru a cerceta celule prelevate de la umanoizi. Visse a fost contrariat de greutatea histonic excesiv de mic comparativ cu cea a celulelor noastre. Precizez c in 1959 studiile privind materialul genetic erau inc in stadii incipiente. Structura A.D.N., imaginea sa de "pom al vieii" avea s fie descoperit trei ani mai tarziu 1962 - de ctre dr. James Watson i colaboratorii si. De aceea, Visse vorbete de histone i nu despre structura A.D.N. in toat splendoarea sa. Totui, lucrrile lui Visse duc in final la ideea unui A.D.N. cu greutate molecular mic. A.D.N. din celulele noastre este in bun parte non-informaional; pe de alt parte, el conine elemente genetice care aparin ascendenei i care urmeaz legile segregrii genelor pentru a se putea manifesta fenotipic. Eu cred c acest A.D.N. uor al E.T./I.T. conine pentru fiecare caracter cate o singur alternativ, o singur gen care se transmite nu dominant, neexistand o concuren a segregrii caracterelor, ci se transmite sigur, fiind singura alternativ existent in baza de date ce se numete A.D.N. Altfel spus, nu se mai poate vorbi despre genotip i despre fenotip, cele dou noiuni, contopindu-se. Acest lucru se obine prin clonarea unui A.D.N. prelucrat prin tehnici de inginerie genetic, la care "balastul genetic" este inlturat. Se obin practic indivizi ca trai la xerox in privina aspectului somatic. Iat descrierea fiinelor examinate de dr. Leon B. Visse: "Corpurile erau foarte inalte - puin peste 7 picioare ( 2,10-2,20m n.a.)... fruntea era inalt i larg. pr foarte lung, blond. Ochii erau oblici, lucru care le ddea un aspect asiatic. Buzele erau subiri, perfect conturate. Brbia era mic i uor ascuit. Ambele fee erau fr barb. In pofida slabelor diferene dintre feele lor, cei doi humanoizi artau ca doi gemeni. Corpurile fuseser pstrate in formol, dar rmseser perfect albe, aparent fr granule de keratin... Ochii erau albastru foarte deschis i nu preau diferii de normal - afirma Visse. Mainile erau ca de om, dar

subiri, in timp ce tlpile erau absolut plate, cu degete mici." [56] Dr. Leon B. Visse mai precizeaz un element important: aceste fiine aveau un sistem limfatic hipertrofiat ceea ce presupune un sistem imunitar de excepie. Teoretic el este necesar cel puin din dou motive: 1 - este un antireject genetic in condiii de cuplaj A.D.N.M.P. A.D.N.M.N. i in alte situaii de terapii genetice pe care doar le imaginm; 2 - zborul interstelar i staionarea pe diverse planete cu condiii biologice diferite necesit un sistem imunitar bine dezvoltat. Caracterele somatice enumerate mai sus cred c le putei regsi, cel puin in parte, la ingerii S.D. Este posibil ca ei, S.D. s fi produs alte rase umanoide vasale, dei acest lucru nu este menionat de mituri. S ne intoarcem la Betty Ea va avea contact, intr-una din cltoriile in teritoriu L.i. cu fiine mult asemntoare celor descrise mai sus. Sunt descrise ca fiind inalte (peste 2m), cu prul alb, cmi lungi, zveli, mult asemntori nou. Dar mai bine, iat descrierea lui Betty: "i e un om inalt acolo. Are prul alb i o cma lung, alb. Cmaa ii strlucete i prul ii e alb. Are ochi albatri ... E strlucitor acolo i cred c mai vd inc doi ... Mai inali, foarte inali i au nite ferigi in maini." [57] Aceti ingeri stteau in apropierea celui ce-i spune "intaiul", pe care il consider a fi Satana, Azazel, balaurul, etc. Fiinele care o rpesc pe Betty arat cu totul altfel. In numr de 4-5, aceste fiine sunt aproape identice, cu excepia unuia care pare a fi ef i este ceva mai inalt decat confraii si, ce au aproximativ 1,20m. Betty relateaz c rpitorii erau de sex masculin fr a putea preciza ce anume le determina sexul. Capul disproporionat fat de trup, mare, lunguie ca o par cu varful in jos, se infige in trup fr un gat vizibil. Nu au paviloane la urechi; gura este doar ca o tietur, abia schiat; ochii mari, de culoare maroniu-inchis, uor alungii, ca ochii unor insecte sunt lipsii de gene, sprancene i nu clipesc. Pielea este de culoare gri-albastru, dei sunt menionate i alte culori. Poart costume tip salopet de diverse culori, cu aspect metalic, etane care se continu cu mnui ce se termin in trei degete i cizme. Pe uniforme, pe braul stang poart o emblem ce reprezint un vultur cu aripile deschise, iar unii au diverse butoane ce servesc unor aciuni concrete. De diverse culori, unele butoane sunt strlucitoare i dau impresia c in interior are loc un arc electric. Pe lang acetia, Betty va observa in cltoriile ei fiine asemntoare care execut diverse munci. Prerea mea este c aceti umanoizi sunt proiectai pentru munc, oricare ar fi ea, sunt un fel de roboei inteligeni, obinui prin tehnici de inginerie genetic i sunt proiectai de fiinele inalte, blonde, asemntoare nou. Costumele purtate de ei cred c au capacitatea de a dezvolta fore electromagnetice responsabile de materializri i dematerializri instantanee, trecere in densiti intermediare, levitaie, penetrarea structurilor solide, capaciti pe care le imprim i fiinelor umane (lui Betty) atunci cand le incadreaz. Toate aceste aciuni enumerate mai sus, cred c sunt mediate de un implant cerebral care, controlului volitiv, comand unul sau altul dintre aceste efecte speciale. Fiinele care vin in contact cu Betty au capacitatea de a o hipnotiza i de a o controla in toate aciunile ei i chiar de a vorbi prin intermediul lui

Betty, de a folosi persoana ei pentru a comunica mesaje importante investigatorilor cazului Andreasson. Indiferent de culoarea pielii i a costumelor, acest tip umanoid este astzi cel mai des observat pe Terra. Poveti cu omulei verzi, albatri, gri, albi provin de pe toate meridianele, iar legendele populare abund de pitici in toate colurile lumii. Betty avea s intalneasc in drumurile ei i alte fiine mai ciudate, mici, cu ochi telescopai ca nite precursori care ateapt o metamorfozare in fiine umanoide (este o ipotez). In cele ce urmeaz, vom vedea c aciunile ingerilor L.I. seamn mult cu cele ale ingerilor S.D. - descrise de Biblie. Betty va avea contactul cel mai des cu cel mai inalt dintre omuleii venii s o rpeasc, personaj ce declar c se numete Quazgaa. La fiecare intalnire acesta ii va induce lui Betty un sentiment de linite, siguran, prietenie, cldur uman care va alunga frica i va obine de la Betty o supunere total. Salutul lui Quazgaa este perceput ca un conglomerat de sunete, ca "vorbirea in limbi", o amestectur de limbi strine care reuete s transmit un mesaj clar, telepatic. In Biblie exprimarea este "ca vuietul unei mulimi" sau "ca vuietul de multe ape". Ca i ingerii S.D., Quazgaa i tovari si refuz mancarea oferit de Betty i afirm despre mancarea lor: "Dar asta nu e ceea ce mancm noi. Mancarea noastr este incercat in foc; (cunotine incercate in foc!). Ai o astfel de mancare?" [58] Hrana ingerilor L.I., asemntoare celei a ingerilor S.D., este produs prin cunotine incercate in foc, este o hran sintetic, artificial, adaptat biologiei modificate prin tehnici de terapie genetic, ce presupune la randul ei o grmad de cunotine. Exprimarea metaforic de mai sus o intalnim i in Biblie. A putea face chiar o comparaie. Ingerul care sosete pentru a-l implanta uterin pe Samson va spune "prinilor": 16. Dei m vei opri (la masa ta - din context n.a.) eu nu voi mnca pinea ta; dar de voieti s faci ardere de tot Domnului, atunci adu-o". (Judectori 13-16) Ce au ineles "prinii" lui Samson, ce au ineles anticii in general? Nimic! "Arderea de tot", metaforic, prost tradus de ctre oameni, s-a concretizat intr-o aciune groteasc: jertfa de animale. " ntiul " Unul dintre scopurile in care Betty este transportat in L.I. este o vizit la "Intaiul". Modalitatea in care ni se prezint i denumirea sa m face s cred co este vorba de Satana, diavolul, balaurul, Azazel, Ometeotl, Zamolxe - denumiri date de S.D. zeului subpmantean. Asemene lui Dumnezeu care-i spune "Cel dintai i cel de pe urm", Alfa iOmega, etc., aceast superfiin in M.N., asemntoare lui Dumnezeu, cu apte C.S. inlnuite, ii spune "intaiul". La varsta de 13 ani, Betty este rpit pentru intalnirea cu "Intaiul". Ajuns la destinaie, este intampinat de un om inalt, subire, cu prul alb, cma lung, asemntor nou. Este condus in faa unei pori uriae ca de sticl, multe straturi de sticl. Podeaua era asemenea porii. In acest peisaj S.F. aflm de la Betty: "A sosit timpul pentru mine, spun ei, s merg acas s-l vd pe Intaiul ....Tatl iubete lumea atat de mult...i muli il resping..." [59] "Tatl", "Intaiul", "tatl i mama zeilor" cum spun miturile sudamericane

este in M.N. De aceea, Betty nu ar putea s-l vad cu ochii somatici. Betty este decorporalizat pentru a avea un contact cu "Intaiul". Descrierea aciunii este extrem de interesant i sugestiv: "E o u mare acolo i e tare ciudat. E parc din ce in ce mai adanc. i e strlucitoare, cu adevrat strlucitoare. i trebuie s stau in faa porii. Dar inainte de aceasta am ieit din mine. Stteam acolo i stteam aici. Eram dou de mine i una din mine era imobil... Mi s-a spus s vin mai in fa. Am intrat in poart i e foarte strlucitoare... Ies pe poart i a fost minunat." [60] Lui Betty i se interzice s dezvluie ceea ce a vzut dincolo de poarta strlucitoare. Imaginile sunt inchise prin hipnoz in nivele ale memoriei ctre care accesul este blocat. Doar EI pot debloca intrarea in acele etaje inchise i fac acest lucru gradat. Istoria pe cat de fantastic pare, confirm existena "Intaiului" in M.N. aa cum bnuiam parcurgand Biblia i Coranul. Implanturile cerebrale; examinarea lui Betty Ai aflat pan acum despre modul in care au fost scrise Biblia i Coranul, despre folosirea unor pmanteni la editarea acestor cri. Intalnirile dintre ingeri i acei oameni alei au fost multiple. Pentru a-i gsi mai uor oriunde s-ar fi aflat, pentru controlul informaiei, aceti oameni au purtat un implant cerebral montat de obicei in mica copilrie de ingerii S.D. Putei s revedei istoria lui Zaharia, pe care Domnul l-a cunoscut chiar inainte de-a se nate! Astzi, dac investigm capitolul referitor la rpirile de persoane, observm c unele din ele relateaz despre rpiri ce au avut loc succesiv, incepand cu mica copilrie. Unul dintre aceste cazuri, tipic de altfel, este cel al lui Betty Andreasson. Toate persoanele rpite ii amintesc la un moment dat de obicei ultima rpire, amintiri parcelare, care sunt insoite de dureri de cap, insomnie, afeciuni psihice uneori. Amintirile pot s fie parial intregite prin aplicarea tehnicii hipnozei regresive. Gradat, aceast tehnic aplicat corect, aduce la suprafa o bun parte a evenimentelor inscrise in sertarele memoriei, numai atat cat este permis. Eliminarea gradat a amintirilor ascunse se pare c este controlat de un implant cerebral, acelai care face posibil gsirea individului de ctre rpitori. Multe persoane sunt rpite, dar, cred eu, numai cei care au un grad ridicat de compatibilitate A.D.N.M.N. cu ingerii vor primi un implant cerebral. Cercetarea A.D.N.M.N. are loc in copilrie i ulterior persoana este catalogat, "dispensarizat", rpit din nou, recercetat. Despre profeii antichitii tim cu certitudine c erau A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii. Mai aproape de timpurile noastre, lui Betty i se va spune ci a sosit timpul s mearg acas... in L.I., ceea ce indic compatibilitatea ei genetic cumarca A.D.N. a ingerilor L.I. Dac privim numele celor ce alctuiesc familia lui Betty, gsim multe nume de evrei (Waino Aho bunic; Eva Aho - bunic; Shirley Rettberg - sor; Rebeca Andreasson fiic). S fie Betty de origine evreiasc? Cred c da! Betty Andreasson a fost dotat de la natur sau "inzestrat" ulterior cu un sim al reproducerii imaginilor in desene ieite din comun. Cu uurin, ea ne face s intrm in lumea care i s-a relevat. Poate c nu

intampltor Betty nu are o pregtire superioar; nu are o formaie tehnic, ci una...religioas ce-i permite s fac asocieri de idei, imagini, s ineleag uneori cate ceva din ceea ce se intampl. Cu toate astea, tehnica relevat de desenele executate de ea in stare de hipnoz este avansat. se potrivete unei logici tiinifice, ceea ce o disculp in faa celor ce-i tgduiesc afirmaiile. Betty a trecut cu succes i testele cu detectorul de minciuni. Intregul "caz Andreasson" este captivant. Se pare c L.I. se pricepe nu numai in fabricarea de destine planetare, ci uneori, este preocupat i de unele destine personale. Betty se cstorete tot cu un purttor de implant cerebral, cu Bob Luca (nume evreiesc), soul fiind subiectul mai multor rpiri. Fiica lor Becky (Rebecca) pstreaz i ea astfel de amintiri i probabil nu sunt singurii din familia Andreasson. S ne gandim oare la pstrarea seminiilor lui Israel dirijat, controlat intr-o astfel de modalitate? Cred c este ineficient. Efortul pe care-l presupune depete cred, beneficiul. Ar presupune o precercetare i dirijarea destinului lor in ceea ce privete mariajul. Este prea mult! Betty ne relateaz cu amnunte, sub hipnoz, tehnica de inserare a implantului cerebral. Dup ce este aezat pe un fel de mas de operaie, se intampl fapte aparent incredibile: I.T. ii scot cu degetele ochiul drept, apoi: "Au luat un ac lung, lung. Un ac de lumin.... Era luminat... Un ac alb, strlucitor de lumin. i ele au unul din lucrurile acelea de sticl in capt... Imi bag acul in cap pe unde mi-a scos ochiul i il simt in spatele capului. E o lumin puternic. Vd o lumin puternic peste tot ...(Simt) acul. Il imping in jos i m simt puin ameit. Apoi il trag puin i il imping in sus, deasupra ochilor. pe undeva intre ochi... Sunt culori puternice peste tot... Au nite ace de oel i le indreapt spre capul meu. Acum le dau la o parte i le pun acolo. Se intorc i imi pun ochiul la loc. Ooh! Apoi eu stau intins acolo i ei m ridic." [61] Ce simplu! Ar crpa de invidie neurochirurgii! Ce s mai spun despre anestezie!? A fost asigurat printr-o simpl atingere de man a unui I.T. pe frunte, evident toat operaia fiind sub hipnoz. Urmeaz apoi o alt procedur neplcut. O sond?! va intra caudal prin canalul rahidian pan la baza encefalului, Betty fiind susinut intr-o poziie curioas ghemuit (ca la rahianestezie), dar vertical. Dup introducerea sondei va simi "ace in cap" i parestezii la nivelul coloanei vertebrale. Sunt posibile toate acestea? Cred c da! Dup ce ochiul este desprins, rmanand conectat la vase i nervi, accesul in cutia cranian este permis prin orbit! prin canalul optic care conine nervul optic i artera oftalmic, canal ce se afl in aripa mic a osului sfenoid. Dei accesul mai este posibil i prin alte comunicri cu neurocraniul cum ar fi spre exemplu fisura orbital superioar, care este destul de larg, Quazgaa cred c a folosit canalul optic care este i el suficient de larg i ofer spaiu latero-superior pentru pasajul unei sonde-fibroscop. Canalul optic este preferabil deoarece traseul nervilor optici ofer un ghidaj ideal pentru sond spre baza encefalului, in zona chiasmei optice (loc in care fibrele nervilor optici se incrucieaz), a corpilor maminari, a hipofizei i a pedunculilor cerebrali. Un eventual implant de mici dimensiuni poate fi amplasat fr probleme in aceste zone, fr s deranjeze prea mult diversele formaiuni anatomice sau s pericliteze integritatea lor

morfologic i funcional. Betty indic locul implantului: "deasupra ochilor, pe undeva printre ochi", adic in zona anatomic descris mai sus. Intrebarea pe care putem s ne-o punem este: cum ar putea "acul de lumin" - sonda de fibr optic - s induc in neurocraniu senzaia de plenitudine de lumin, baie de lumin in diverse culori, resimit de Betty, atat timp cat receptorii pentru lumin sunt situai in globii oculari? S se datoreze acest lucru penetrrii sondei in nervul optic i propagrii senzaiei complexe de traumatism spre chiasma optic i mai departe? Nu cred. E greu de spus. S fi perceput senzaia de lumin emis de "acul de lumin" cu ochii spiritului? Oricum ar fi, nu conteaz prea mult acest rspuns. "Acul de lumin" folosit este tipic pentru chirurgiile laparoscopice intrate i pentru noi in uz. Noi folosim fibre optice conduse de la distan manual, conectate la o camer de luat vederi i un monitor pentru imagine. Nu am ajuns la fineea unei operaii ca cea de mai sus, dar cred c nici prea departe nu suntem. Acul de lumin avea "unul din lucrurile acelea de sticl in capt" - implantul ce urma s fie cuibrit undeva la baza neurocraniului (encefalului). Caiva ani mai tarziu acest implant va fi extras sau ...inlocuit. Betty, din nou rpit, are parte de o nou experien traumatizant. Ajuns din nou pe "masa de operaie" va suferi dou proceduri diferite. "El pune drcia aia (fibroscopul, "acul de lumin" n.a.)in nara mea i o impinge i sparge ceva. Oh, nu pot s m mic. M doare! El pune lucrul la in capul meu..." [62] Quazgaa extrage apoi sonda din capul lui Betty. La captul ei va fi o bil, de mici dimensiuni, cu epi - implantul ce fusese montat la edina anterior descris. Traseul strbtut de "fibroscop" este de asemenea posibil i ar putea fi urmtorul: fosa nazal -> cavitatea nazal -> anul nazal superior -> se perforeaz peretele superior al acestei sfenoidale -> sinusul sfenoidal -> orificiul sinusului sfenoidal -> neurocraniu, De aici, se ajunge uor la baza encefalului, loc in care Betty simte prezena sondei. Acest traseu, calea nazal, are practic aceeai derivaie anatomic, undeva in jurul hipofizei, corpilor mamilari, etc. ca i calea orbital descris mai sus. Betty va mai beneficia cu aceast ocazie i de o examinare abdominal. Poarta de intrare in abdomen este ombilicul, procedur preluat de pmanteni in tehnicile chirurgiei abdominale laparoscopice. Betty suferise in urm cu muli ani o histerectomie. I.T. examineaz urmrile operaiei i constat: "Vrem s te msurm pentru lumin..Sunt urme acolo. Nu eti complet plin de lumin. Va trebui s te msurm fizic". [63] Cred c afeciunea somatic a lui Betty s-a repercutat pe corpul energetic i mai departe pe C.S., fiind cauza lipsei de lumin. Corecia trebuia fcut. Intreaga operaiune medical, implantul cerebral i examinarea abdominal s-au efectuat dup o prealabil sterilizare, decontaminare a pielii pacientei cu un du de lumin alb, lptoas, dens, cu raze, mult diferit de lumina noastr. Montarea implanturilor cerebrale i rpirile succesive las urme neplcute subiecilor. Dr. Jacobs - profesor de filozofie a sistematizat efectele rpirilor i a descris sindromul post-abducie caracterizat prin: - simptome fizice cu ar fi: diverse cicatrice, dureri musculare, contuzii, boli necunoscute ale aparatului genital, scurgeri neobinuite vaginale,

anale, probleme neurologice (epilepsie, pareze etc.), anomalii la natere, dermatite, boli necunoscute ale ochilor, etc. - simptome pe plan psihic: perturbri ale somnului, anxietate, accese de panic fr motiv, agitaie, amintiri parcelare dureroase, care pe parcurs devin tot mai intregite, perceperea unor perioade de timp lips perioadele despre care cei rpii nu-i aduc aminte. Poate c aceste perioade de timp lips sunt cele care determin pe cei rpii s recurg la specialitii in tehnicile de regresie hipnotic. Astzi v stau la dispoziie dosare bogate ale cazurilor relevate prin aceast tehnic. S fi fost oare rpirile, implantul cerebral cauza epilepsiei lui Mohamed, a tulburrilor sale psihice? Cred c da! Dar tulburrile psihice ale lui Hitler s fi avut aceeai cauz? Poate! In episodul de la 13 ani Betty ne relateaz despre o alt examinare care, de data aceasta, este, cred eu, o cercetare A.D.N.M.N., o scanare a corpului energetic i acelui spiritual. Este aezat in levitaie intre dou "cutii" care emit lumin alb. In acelai timp, Betty reprezint centrul unui ptrat pe ale crui coluri sunt aezate nite dispozitive in form de L ce emit fascicule de lumin pulsatil, intrerupt ce unesc colurile i descriu ptratul. Culorile luminii sunt diferite i realizeaz benzi colorate in albastru, alb, verde, rou, intr-o logic greu de ptruns. Intr-un mod asemntor mi-am inchipuit i eu o scanare A.D.N.M.N., un diagnostic energetic. Graie lui Betty Andreasson, acum am o imagine mai clar asupra modalitilor tehnice de scanare A.D.N.M.N. Despre acest capitol se pot scrie cri intregi, iar eu consider c este cel mai important, pasionant i palpitant aspect al fenomenului O.Z.N. trecut i actual. Lipsa de spaiu, de timp i descrierea lui amnunit in cri de specialitate, m face s nu dezvolt mai mult ideile prezentate. Un fapt important consider ins, c merit punctat. De mai bine de cincizeci de ani se deruleaz o colaborare progresiv mai strans intre complexul de civilizaii extraterestre, ce dein baze subpmamtene, denumite de mine - L.I. i anumite servicii secrete ce aparin prioritar M.F.E.. Baza tehnic pmantean cuprinde cei mai buni specialiti in toate domeniile tiinifice de varf. Intre domeniile interdisciplinare un loc aparte este cel al experimentrii implantrii cerebrale. In anii 50 C.I.A. a demarat proiectul MK ULTRA ce avea drept scop studiul asupra manipulrilor psihice, obinerea de subieci cu aciuni predeterminate, controlate de la distan. Astfel de indivizi, denumii Candidai Manciurieni, au fost folosii in unele aciuni criminale. Subiecii acioneaz fie strict sub hipnoz, fie sub controlul unui implant cerebral, fie (opinia mea) sub control combinat (hipnoz + implant). Studiile iniiale au pus in eviden posibilitatea transmiterii unei voci, a unui mesaj, ctre cortexul auditiv al persoanei int, prin intermediu microundelor. Persoana int, ce are montat un implant in acest scop, aude voci in cap, asemenea profeiilor de acum mii de ani. Primele implanturi practicate nu au fost montate cerebral, ci in alte zone, ca de exemplu, in cartilajul tiroid. Concomitent, folosirea undelor de inalt frecven i a hipnozei, au contribuit la determinarea aciunilor acestor subieci. Studiul filmului asasinrii lui Robert Kennedy in 1968, a dus la concluzia c asasinul Sirhan Sirhann se afla sub hipnoz. Subiecii alei

pentru studiu sunt recrutai, de obicei, dintre deinui, iar cei care au de indeplinit o misiune sunt de obicei ageni de sacrificiu, ce au aparinut candva serviciilor secrete. Spre exemplu, Timothy Mc Veigh, a condus atentatul asupra unui obiectiv federal - cldirea F.B.I. din Oklahoma City, in 1995. Membru al unei organizaii paramilitare, subiectul a fost angajat in deceniul trecut al centrului Calspan, ce aparine serviciului secret C.I.A., centru ce se ocup prioritar de montarea implanturilor cerebrale. In ultimii treizeci de ani, sute, poate, mii de americani au fost supui forat manipulrii psihice i/sau operaiunii de implantare cerebral, in cadrul programului MK ULTRA. Supravieuitorii s-au constituit intr-o organizaie numit "ACHES" i au protestat vehement autoritilor americane. Preedintele Bill Clinton a condamnat public, intr-o alocuiune televizat, reluat de "Discovery Channel", lipsa de etic a serviciilor secrete...i cu asta...basta! Sunt convins c nici nu ar fi putut face mai mult. Preedintele S.U.A. nu este decat un pion de pe tabla de ah. Convingerea mea este c regele nu e pmantean, iar regina este M.F.E. Inchei prezentarea implanturilor cerebrale cu o informaie preluat din numrul 7 din 18 februarie 1999 al revistei "Paranormal". In 1998, la 35 de ani de la asasinarea preedintelui american John Kennedy (22 noiembrie 1963), in S.U.A. a aprut volumul "Influena extrateretrilor Adevrul ocant din spatele uciderii preedintelui Kennedy", scris de un fost agent F.B.I., Richard Goldever. Cartea, documentat cu mrturii, fotografii i rapoarte a cror autenticitate este greu de contestat, susine c preedintele a fost asasinat de ageni guvernamentali, deoarece era purttorul unui implant cerebral extraterestru. Astzi se presupune c Oswald, asasinul prezumtiv al preedintelui, a acionat sub hipnoz, fiind un fost agent C.I.A., inclus in proiectul MK ULTRA. Ceea ce mai tiam pan l apariia acestei cri, era faptul c imediat dup asasinat, ambulana care a transportat cadavrul a urmat un drum dinainte precizat, in cursul cruia preedintelui i s-a prelevat creierul. Dup apariia volumului, un grup de specialiti din Silicon Valley a confirmat c in 1964, ageni F.B.I. le-au oferit spre studiu un microcip asemntor cu cele de astzi. La acea dat obiectul nu semna cu nimic fabricat pe Terra. Cartea mai susine c experii britanici au avansat ideea c astfel de microcipuri au mai fost montate in creierele altor personaliti precum Nikita Hrusciov sau MaoTze-dong. Oare ce jocuri de interese intre L.I. i serviciile secrete au dus la asasinarea preedintelui? Cai "pioni" se afl oare, in acest moment, pe tabla de ah? Cltorie n lumea intraterestr Ceea ce urmeaz, pe cat de fantastic pare povestit, reluat cu cuvintele mele, pe atat de real, ocant pare citit din cartea lui Raymond Flower C.A. Betty descrie mai multe cltorii, iar eu incerc s fac o sintez a aspectelor ce mi se par mai interesante. Mai intai, este dus in levitaie, incadrat intre doi I.T. intr-o nav discoidal, imprit in mai multe nivele. Descrierea tehnic, admirabil, fcut de Betty, nu-i are locul in cartea mea. Din nav, ajunge intr-un lift cilindric, apoi intr-un coridor asemntor tunelului de metrou. Deplasarea se face in plutire deasupra unei ine de aproximativ 25 cm lime. Ajunge

intr-o camer cilindric dotat cu 8 scaune aezate cate 4 in fa, al patrulea scaun din fiecare ir fiind dotat cu butoane. Betty controlat total volitiv de fiinele I.T. este aezat pe unul dintre scaune i este acoperit cu un plastic transparent, apoi cu o cortin translucid. Este conectat la trei tuburi flexibile care-i etaneaz gura i narinele, apoi intreaga incpere este inundat de un lichid de culoare gri. Este alimentat cu aer prin dou dintre tuburi, iar prin al treilea primete o doz de lichid dulce, ca un sirop, cu efect tranchilizant. Lichidul in care este cufundat intr in vibraie, de asemenea cu efect calmant. Urmeaz transportul in imersie, deconectarea de la intreaga aparatur i un alt transport printr-un tunel cioplit, ca de min. deasupra unei ine negre, in plutire, incadrat de I.T. Tunelul, luminat de costumele purtate de I.T. (responsabile aa cum am mai scris de campul electromagnetic necesar deplasrii in plutire, penetrrii structurilor solide, dematerializrii) se intersecteaz din loc in loc cu alte tuneluri asemntoare - realizand o adevrat reea subpmantean. Cltoria in tunel se termin odat cu penetrarea fr nici o rezisten a unei oglinzi lucioase. Grupul ajunge intr-un spaiu cu atmosfer roie, cu cldiri aparent din ciment, fr geamuri, locuite de creaturi ciudate non- umanoide, cu ochi telescopici, maini i picioare subiri, bune crtoare. Spaiul acesta este lipsit de vegetaie. Apoi, grupul penetreaz o membran circular i trece intr-un spaiu vast cu atmosfer verde. Deplasarea se face in continuare numai deasupra inei care va avea diverse trasee, uneori la inlime fa de sol. Iat primele impresii ale lui Betty aflat in hipnoz regresiv: "Era frumos acolo. Dar e aa de frumos i inc suntem pe acelai lucru (ina n.a.). Suntem acum in atmosfera verde i ei ii scot glugle i parc e ceaa unei mri intr-o parte. Frumos. i suntem ca pe un pasaj ingust, o limb de pmant, ingust i alunecm pe ea peste ea i acolo, intr-o parte vd, nu tiu dac sunt peti sau altceva. Parc e o combinaie intre un pete i o pasre. i parc e cea peste tot i aburi, dar totui e lumin, astfel incat pot s vd. Nu tiu unde este, clar in sus, dar se pare c mergem undeva anume. Verdele strlucete i e frumos. Oh! e atat de frumos. cel din fa mi-a spus: "Vezi, i-am zis s nu-i fie team!" Sunt o mulime de lucruri pe care le vd, dar pe care nu le pot descrie. Sunt pur i simplu neobinuite i diferite. Plantele sunt diferite. Sunt asemntoare unor tulpini lungi care ies in bucle i au culori diferite. Dar nu verzi!" [64] Betty vede o cldire piramidal care are in varf un cap de egiptean cu 11 pene! ina trece peste piramid. In deprtare apare silueta unui ora. (Cldirile n.a.) " erau cum s v spun, asemntoare celor din filmele S.F. Orae mari cu podurile alea diferite peste tot... Oraul era departe. i era orizontul, fiindc orizontul i cerul erau in spatele lui, cerul verde." [65] Betty precizeaz c nu vede nici un soare deasupra "infinitului verde", ci doar acoperiuri. Apoi, descrie: "Vin in faa unei lumini puternice, cristale, strlucire, lumini strlucitoare. Este totul cristal de jur imprejur." [66] Grupul trece prin aceste cristale (le penetreaz) ce eman lumin strlucitoare. Din aceste cristale apare o form la inceput vag, apoi distinct, bine conturat de ... pasre enorm, uria, un... vultur! Temperatura crete alarmant: "Este foarte cald... i ea seamn cu un vultur. i triete! Are capul alb i este o lumin alb in spatele ei. Are

pene maronii... i este foarte cald aici; foarte cald." [67] Lumina crete in intensitate, cldura la fel. Apoi, vulturul inalt de aproximativ 5m arde, devine un foc mic, apoi un bulgre rou, o grmad de cenu gri. Focul se stinge i rman doar crbunii care capt culoare gri amestecat cu rou i care, in final se transform intr-un vierme mare i gras, de culoare gri. Poate v-ai dat seama, este vorba de celebra pasre Phoenix, simbol al nemuririi, simbol al reinvierii, al programelor ciclice la care este supus Terra, al ciclitii programelor. Un ciclu de via este distrus (ars) dar resturile lui (cenua) devin germenii programului urmtor. Sper c ai fcut conexiunea cu pilda vulturilor biblici din ghicitoarea lui Iezechiel, cu emblema costumelor I.T., cu PROGRAMUL TERRA, in general. Betty are i alte descrieri ale teritoriului L.I. din perioada altor incursiuni la care a fost obligat. Spre exemplu, beneficiem de o alt descriere a teritoriului L.I., cu ocazia unei cltorii, la varsta de 13 ani, cand Betty "merge acas" s-l viziteze pe "Intaiul". Betty i rpitorii intr in imersie ca in prima descriere dup care: "Se pare c am ajuns intr-un loc deasupra unei ape. Suntem afar din ap i ajungem intr-un loc unde e ghea peste tot... e o peter mare sau un tunel de ghea, cu ururi peste tot, dar e lumin prin jur!" [68] In acest peisaj de ghea Betty vede un loc extrem de interesant: de o parte i de alta a tunelului sunt oameni in blocuri de ghea. Aezai ca intr-un muzeu al timpului, al istoriei umanitii, oamenii inirai sunt imbrcai in hainele timpului in care au trit, sunt incadrai de cate un peisaj propriu timpului lor. Expoziia cuburilor de ghea este o veritabil istorie a umanitii. Oare cai dintre ei au "disprut" in Triunghiul Bermudelor, sau in Marea Diavolului sau in Tibet sau in pdurea Hoia - Baciu sau pe campul de lipt sau pur i simplu sub privirile celor dragi? Unde sunt ei acum sau mai exact unde au ajuns C.S. recoltate de la aceti oameni? Tot prin Betty ne parvine rspunsul la aceast ultim intrebare. Mai intai declar c la bordul navelor au fost rpii muli pmanteni, iar "Cand va trece timpul misterele vor fi descuiate pentru om... (Sunt) multe, multe cazuri. Multe, dar puine cazuri au ajuns la plenitudine". Dintre cei rpii i cercetai A.D.N.M.N., numai un mic procent sunt compatibili A.D.N.M.N. cu ingerii L.I. ntrebat dac au fost pmnteni dui pe planeta lor, Betty rspunde "Da i ei or s se ntoarc, iar oamenilor le va fi fric de ei ". Se vor intoarce cu som de inger, vor schimba "caroseria" - acesta este motivul pentru care oamenilor le va fi fric de ei. Betty tie c in cltoria cu nava I.T. nu a prsit Pmantul, ci a "fost dus in locul inalt, mai inalt decat planeta lor (mai important n.a.) Nu, nu e o planet, e un loc "(locul in care se afl "Intaiul", in spatele Marii Pori n.a.). [69] Cred c nu avei nevoie de comentariu. Rspunsurile lui Betty acoper bine intrebarea referitoare la destinaia C.S. rpite: fabricare de ingeri L.I., care apoi migreaz spre locurile de munc din teritoriul galactic controlat. Intrebat de unde vin I.T., Betty va rspunde: "Vin de pe planete diferite... Nu vin de pe aceeai planet... Da. Unele (rase - din context n.a.) vin din pmanturi in care nu le poi vedea ascunztorile i unele vin chiar de pe pmant... Da, exist un loc pe acest pmant pe care nu-l tii". [70] Inchei prezentarea teritoriului L.I. cu impresiile lui Betty aflat sub hipnoz despre inta cltoriilor ei: "Cred c am fcut o cltorie cu o

nav... Cred c am fost inut in scaunele acelea in tot timpul drumului... Am prsit pmantul... i totui parc a fost n centrul pmntului.Cand am ajuns la destinaie am mers prin acel tunel intunecat ... cioplit ca o min de crbuni... Cu tot felul de puni." [71] Mesaj ctre umanitate Sper c ai ineles c Betty este folosit de L.I. pentru a-i prezenta cartea de vizit. In timpul expediiei Phoenix, Betty a inregistrat telepatic urmtorul mesaj: "Te-am ales s ari lucruri... Ii voi arta pe msur ce trece timpul tu. Nu e inc vremea," [72] Betty este o adevrat arhiv in care trebuie s caui. "Documentele" nu sunt ins foarte ordonate, iar accesul nu este permis in toate rafturile. Atunci cand "cititorul" incearc s sparg lactele, sigiliile informaiilor preioase, se lovete de oponena "scriitorului". Astfel Betty este preluat mental, controlat in rspunsuri de entitile I.T. situate in camera de interogare, camuflate in M.N. Betty va da atunci rspunsuri controlate sau va fi mediumul care ofer informaii preioase provenite de la I.T., altele decat cele ateptate de auditoriu, adevrate mesaje importante pentru noi toi. De exemplu: "Imi spune c am fost vegheat de cand m-am nscut. Voi crete natural in credina mea in Lumin; va duce i pe alii la Lumin i Salvare fiindc muli vor inelege i vor vedea i vor ti c suntem cu toii unul." [73] Mesajul este: 1 - cei rpii, cu implant sunt A.D.N.M.N. compatibili cu ei; 2 - vor fi din ce in ce mai muli rpii, mai muli "salvai" prin marcare A.D.N.M.N. cu markerul L.I.; 3 - toi cei compatibili A.D.N.M.N. cu ei sunt la fel, "sunt unul", in final vor avea aceeai structur genetic A.D.N. Gandii-v la unitatea "Sinelui Suprem", la "Obaria Totului", la trunchiul evolutiv comun al ...creaiei. Alt mesaj: "Cei ri (ingerii cei ri n.a.) vor s devoreze omul . Vor s-l loveasc; vor s-l distrug... Se apropie vremea. Pmantul e beat. Rul care a invadat omenirea (hibridare excesiv n.a.) va fi zvarlit afar. Ridicai-v glasurile. Ludai-L pe cel ce Triete. Ludai-L." [74] Observai unitatea de expresie cu cea biblic! Observai metafora: "rul a invadat omenirea". Biblia ar fi spus: pmantul e stricat; trebuie distrus sau ceva asemntor. Quazgaa - ingerul pzitor al lui Betty la propriu i la figurat, ne aduce i el un mesaj de adio, foarte important, pe care-l reproduc in intregime". (Quazgaa) spune c rasa mea (oamenii) nu m vor crede pan nu va trece un timp... Ei au spus c iubesc rasa uman... au venit s-o ajute...i dac omul nu va accepta, nu va fi salvat... nu va tri. Lucrurile au fost planificate. Dragostea e cea mai mare dintre toate," [72] Citii despre "dragoste" in Biblie; este acelai tip de dragoste - ctre cei A.D.N.M.N. compatibili cu EI. "Nu vor s fac ru nimnui. Dar fiindc ne iubesc nu pot lsa omul s soseasc in direcia in care merge. Mai bine s piar caiva decat s piar toi." [75] Ii vor "salva" pe cei A.D.N.M.N. compatibili cu ei, pe aceia ii iubesc de fapt, aceia trebuie "s soseasc" in momentul apocaliptic acolo unde trebuie. "Au tehnologie pe care omul o poate folosi. E prin intermediul spiritului, dar omul nu va cuta in direcia asta.

A spus c-mi d formule i pan cand omul nu le va gsi i nu le va inelege nu vor mai fi date altele. Omul trebuie s studieze lucrurile naturale de pe pmant. Dac omul va studiu natura, va gsi multe din rspunsurile pe care le caut. In foc sunt multe rspunsuri. In cenu sunt multe rspunsuri" [75] Se refer la focul i cenua care delimiteaz un program de tipul P.T.? "Omul le va gsi cu sufletul. Omul nu e doar carne i oase." [75] In mod sigur, la P.T. se refer! "Ar fi uor s manm (pe oameni n.a.) spre noi, dar ar insemna c nu suntem demni s-i primim. Cunotinele trebuie cutate cu spiritul i cei care merit vor fi druii. Cei care sunt curai la inim, vor fi druii." [75] Cu alte cuvinte, ar fi uor s-i captezi pe toi in momentul apocaliptic ("s-i mane spre ei"), dar nu se poate. Vor fi primii, "druii," (lui Satana, Intaiului etc.) numai cei care merit, adic cei A.D.N.M.N. compatibili cu ei. "Energia este in jurul omului, dar nu o cunoate. E cea mai simpl form de energie. E in atmosfer; aceast atmosfer. I-a fost dat. Vor fi multe ghicitori. Inelepii le vor inelege. Cei care caut, vor gsi. Ei trebuie s rman ascuni din cauza corupiei care este pe pmant." [75] Adic, cine dezleag ghicitorile, este bine s stea in banca lui! Altfel...vom vedea... "Imi spun tot felul de lucruri. Despre ce urmeaz s aib loc, ce o s se intample. Vor veni pe pmant. Omul seva infricoa. Muli vor fi uimii. Dar muli nu se vor teme fiindc i-au depit frica."[75] Acesta este rostul crilor ca cea de fa: depirea fricii! "A spus c mai sunt i alii. Muli au incuiate in minte secrete. i in mintea mea au incuiat secrete. i ele vor aprea cand va veni timpul. "[75] Ei sunt "proorocii mincinoi" descrii de Biblie, care apar la sfaritul veacurilor, inaintea atacului nuclear final. "Omul s-a separat. A devenit dual. Separare. Dualitate. i-a format faa cealalt. A fcut-o. El era tot bun la nceput. i alegerea lui a fost odat bun. Dar s-a separat. n dragoste nu exist separare".[76] Cat de interesant este formulat! Unitatea lingvistic a I.T. cu expresia literar a textelor sacre ale omenirii este indubitabil. Bhagavad-gita beneficiem de o definire clar a dualitii genetice. Cartea explic cat se poate de clar c fiinele sunt de trei feluri "dup trup, dup Tendin, dup credina fiecruia. 3. Credina fiecruia, o Bharata, este pe msura firii sale; omul este fcut din credina lui; cum i este credina aa este i el 2. Credina celor ntrupai este de trei feluri, nscut din firea fiecruia; ea ine de sattva, rajas i tamas; ascult-o: 4. Cei ce in de sattva sacrific zeilor; cei ce in de rajas sacrific demonilor Yaka i Raka, iar cei ce in de tamas (sacrific) celor plecai i stafiilor. (Bhagavad-gita XVII) De fiecare dat ins, fie c este vorba de S.D. sau de L.I., fiecare renun la imprirea fiinelor in trei categorii i o simplific in dou dup principiul: noi i restul sau cei ce sunt ca noi i restul. O astfel de formulare se refer la dualitatea genetic o gsim in indemnul lui Bhagavad ctre Arjuna: Vedele se ocup de cele trei Tendine: fii fr cele trei Tendine, o Arjuna, fr dualitate, stnd n adevrul venic fr s agoniseti bunuri lumeti, cu Sinele tu. (Bhagavad-gita II-45)

Asemenea metaforelor Bibliei, L.I. ne spune c rasa uman a devenit hibrid, programele de inginerie genetic altdat controlate, ddeau recolte bune, compatibile A.D.N.M.N., acum, aceast compatibilitate este pierdut; omul s-a "separat", iar L.I., ca i S.D., nu iubete hibrizi, pentru c in dragoste, nu exist separare". Admirabil i infiortor! Dar, trebuie s ne depim frica. Doar de aia scriu! "Ei controleaz lucrurile! Sunt in ceruri. Au puteri. Te pot face s gandeti un lucru i totui s insemne altceva".[76] Re pot pcli cu metafore frumos alese, ca ceea de mai sus, cu dragostea, de exemplu. Ce mult m-a bucura s m inel cu toat povestea asta! "Omul caut s se distrug. Lcomie, lcomie, lcomie. Din cauza lcomiei face greeli. Totul i-a fost dat omului, lucruri simple. Ar fi trebuit s avanseze pan acum. Lcomia ii st in cale, dat gratis celor care iubesc. "[76] Cei care iubesc - cei compatibili genetic cu EI - o bun parte a evreilor veritabili, au primit pe gratis tehnologia cu care noi toi ar fi trebuit s avansm. Evreii au confiscat ins progresul tehnic din cauza lcomiei. Greelile vor continua; lcomia nu are margini. "Nici acum nu putei vedea. Noi vorbim. Incercai s cutai in direcie greit. Simplitatea e in jurul vostru. Aerul pe care-l respirai, apa pe care o bei, focul care v inclzete, pmantul ce vindec. Lucrurile necesare v-au fost date. Puterile din ele au fost pierdute. Simplitate. Cum credei c tii s trii? Simplitate".[76] tiinele antichitii izvorate din "simplitate", din cunotinele donate de EI s-au pierdut. "Vei fi intr-un intuneric la fel de mare ca i pan acum. Cutai mai intai formele simple. Omul e arogant din cauza imaginii pe care o are despre el. Mandria zace acolo. Nu ai ajuns aa de departe, nici nu avei atata informaie ca s vrem s v ajutm. Ceea ce v-a fost dat... Cutai. Cercetai. v vom ajuta relevandu-v unele piese din acest puzzle. Incercai s inelegei singuri. Cutai spiritul. Au fost lsate ui deschise. Marea Poart v va conduce. E intrarea in alt lume, lumea unde este Lumina"[64] tii unde, nu mai insist. ISTORIASFRITULUIDEPROGRAM Motto: Eu v-am spus adevrul, v-am spus vou: cel carev-a creat v va pierde! (Cartea lui Enoh - XCIII-9) Am analizat impreun datele oferite de Biblie i de Coran cu privire la obiectivul, iniierea, derularea P.T. Am rmas dator cu finalul acestui program captivant, interesant de urmrit... in pagin. Din pcate, datele, aparent numeroase, referitoare la incheierea P.T. sunt in marea lor majoritate lipsite de consisten. Profeiile ce descriu evenimentele din preajma momentului apocaliptic sunt aproape toate profeii false, de program, simple estimri de funcionare a programului i nimic mai mult. Intr-un ambalaj stufos de aa-zise profeii, singurele care incadreaz imagini reale ale aspectelor politice, militare, istorice ale evenimentelor preapocaliptice, aparin lui Iezechiel, Daniel i Teologul. s-ar putea ca unii dintre dumneavoastr s rman dezamgii dup citirea acestui capitol, s-ar putea s ateptai mai mult decat v pot oferi. tii bine c unii autori in acest domeniu de interes general, au inceput s prezinte lumii istoria sfaritului de veac, de program, in evenimente bine descrise, incadrate temporal cu exactitate. Eu nu voi face nici una,

nici alta, ci v voi lsa pe dumneavoastr s tragei concluziile, dup ce voi trasa calea pe care cred eu c se poate afla cate ceva despre istoria viitoare a omenirii. Nici Biblia i nici Coranul nu ne las s aflm data mcar aproximativ a atacului nuclear final. In evenimentele descrise nu apare aproape nici o incadrare temporal. Este normal s fie aa. Dac ai citit cu atenie capitolul referitor la distorsiunile temporale, v aducei aminte c timpul nostru, pe care-l parcurgem liniar biologic i istoric este diferit de timpul lor, timp denumit de mine timp aberant. V aduc aminte c in trecut, vizitele ingerilor S.D. in scop economic, militar, s-au succedat la intervale de 150-200 de ani. Pentru a da coeren activitilor i vieii lor sociale, ingerii S.D. s-au teleportat intotdeauna in timpul generaiilor lor. Au urrit mereu timpul aberant, dar coerent al semenilor lor, fr s le pese de sutele-miile de ani scurse pe Terra. Acest fapt a dat eficien sporit P.I.G. Am discutat deja c S.D. a pierdut "terenul cultivat" pe Terra in favoarea L.I., dar inainte de a pierde tot a amorsat o bomb cu efect intarziat: noua lege adus de Iisus tuturor neamurilor. Rezultatul se vede astzi: o planet cu populaie hibrid, lipsit de rase pure. Asta face ca nici mcar L.I. s nu mai fie atat de interesat in pstrarea programului. De data aceasta, semnalul de distrugere al Terrei, elementul tehnic ce decide venirea ingerilor S.D., este curcubeul, aa cum in urm cu mii de ani momentul vizitelor ingerilor S.D. era determinat de semnalul emis de chivot. Acest semnal sosete pentru S.D. in timpul aberant, total diferit de al nostru, dup un segment temporar aparent linear, cu mult mai scurt decat segmentul temporal real linear parcurs de noi intre activitatea distrugerii Terrei de ctre Iisus i perioada preapocaliptic. De aceea, invariabil, atat in Biblie cat i in Coran ne este explicat c "ora", "vremea de stramtoare", "timpul hotrat", atacul nuclear final al S.D., este perceput din punct de vedere temporal aproape de ingerii S.D. i departe de ctre pmanteni. 1. Unul ce ntreab a ntrebat de pedeapsa ce va s se ntmple 2. pentru cei necredincioi.. 6. Ei o vd n deprtare, 7. iar noi o vedem aproape; 8. n ziua aceea va fi cerul ca arama topit 9. i munii vor fi ca lna mpestriat...(LXX Sura treptelor) Ce rost ar fi avut o corecie, o corelare temporal intre S.D. i Terra, ca de exemplu: 1. i toat fptura care este pe pmnt va fi strivit n teascul aprinderii mniei Domnului, dup opt uniti temporale i jumtate, de la nvierea Mntuitorului, care, pentru voi, stricailor, nseamn dou mii treizeci i trei de ani, o sut cincisprezece zile, zece ore i aisprezece minute aa cum msurai voi. (I - I Moldovan Victor Toni - gnduri negre) Nu are nici un sens. S.D. nu-i pierde timpul cu aa ceva. i apoi, dup ce calendar ar fi trebuit s ne comunice data sfaritului lumii? Societatea modern ii numr anii incepand cu data naterii lui Iisus Hristos. Anul acesta nici mcar nu este bine identificat. Am luat cu toii de bun datarea fcut de clugrul scit Dionisie cel Mic in secolul VI e.n. Dac a greit?

i se pare c a greit; nu mai insist eu, dar discuii interminabile pe aceast tem continu s invrjbeasc diversele instituii bisericeti cretine. Islamul, religia cu cei mai numeroi adepi, consider anul 622, in care Mahomed a fugit la Medina, ca fiind anul O. Cel mai firesc ar fi ca S.D. s continue firul biblic i s ne avertizeze c sfaritul lumii va fi in anul 5xyz sau 6xyz conform calendarului propus de Biblie. Dup acesta din urm, evreii se consider a fi in anul 5760 de la facerea lumii, iar eu am demonstrat in aceast carte, c anul in cauz ar putea defini timpul scurs de la naterea lui Noe. Am vzut ins, c sunt necesare unele corecii pentru apune de acord anii cu diversele evenimente descrise. Aceste corecii, nu tiu cate, nu ar face decat s demonstreze c in cateva mii de ani am mai incurcat socotelile privind curgerea timpului, c la atata amar de timp trebuie s ne felicitm dac avem o bun aproximare a incadrrii temporale a evenimentelor. In afara celor trei calendare principale de mai sus, mai sunt o mulime, care nu m intereseaz atunci cand discut problema de fa i sunt sigur c-i las indifereni i pe ingerii S.D. Cred c nu le pas nici mcar cand a inceput acest program sau cand se sfarete. Important pentru ei este timpul lor diferit, aberant care se coreleaz cu cel al unei planete ca a noastr doar in perioadele de exploatare, de "recolt", de interes imediat. Timpii S.D. i ai Terrei sunt corelai parcelar pe parcursul unor segmente de istorie comun. S.D. nu este interesat s fac legtura temporal linear cu ultimul segment temporal in care a fost prezent pe Terra. Nu ar avea nici un rost. De aceea S.D. nu tie data exact a atacului nuclear i inlocuiete aceast datare cu "semnele timpului". Corelaii temporale S.D. - Terra apar numai dup momentul in care S.D. revine in spaiul terestru pentru a incheia programul i are o activitate continu sau aproape continu un numr de ani. Acei ani, dei putem afla cam cai sunt, nu putem ti cnd incep, care este debutul perioadei in care S.D. revine in for pe Terra. Pentru a aprecia data revenirii S.D. avem nevoie de "semnele timpului". Acestea sunt prezentate sintetic de ctre Iisus. Pentru analiza lor, pstrez aceeai metod a sintezei de informaie oferit de cele patru evanghelii. Cei mai darnici cu imaginea semnelor timpului sunt Matei i Luca. Capitolul 24 din evanghelia dup Matei se numete "Dramarea Ierusalimului. A doua venire a lui Hristos i sfaritul lumii. cand va veni ceasul acela? " Pare s conin exact ceea ce ne intereseaz. V rog s observai cronologia semnelor timpului. Iisus o respect, cred eu cu rigurozitate (am motive intemeiate - veivedea - s cred aa) Semnele timpului debuteaz cu distrugerea Ierusalimului. 2... Nu va rmne aici (in Ierusalim n.a.) piatr pe piatr care s nu se risipeasc. 4.... Iisus le-a zis: Vedei s nu v amgeasc cineva. 5. Cci muli vor veni n numele Meu, zicnd: Eu sunt Hristos i pe muli i vor amgi. Este extrem de interesant c Betty Andreasson, cu puternic formaie religioas cretin, ii consider pe I.T. ca fiind trimiii lui Iisus. Chiar ii intreab dac presupunerea ei este adevrat, dar nu obine nici un rspuns. I.T. continu s prezinte cartea de vizit a L.I. nefiind nici tulburai. nici surprini de confuzia fcut de Betty i ocolind rspunsul

direct la aceast intrebare cheie. Asemenea lui Betty, muli dintre cei rpii astzi in nave tip O.Z.N. ii confund pe rpitori cu ingerii S.D. Confuzia era uor previzibil inc de pe vremea lui Iisus. Continui: 6. i vei auzi de rzboaie i de zvonuri de rzboaie; luai seama s nu v speriai, cci trebuie s fie toate, dar nc nu este sfritul. 7. Cci se va ridica neam peste neam i mprie peste mprie i va fi foamete i cium i cutremure pe alocuri. Perioada preapocaliptic incepe s se contureze dup un segment temporal dominat de rzboaie devastatoare, cutremure importante, molime, foamete. Acest tablou tiut i de mayai, putem s-l vizualizm intr-o secven temporal de mai puin de 100 de ani, care, dup echivalarea din II Petru-8 ar putea reprezenta pentru S.D. numai dou ore. Acestea conin cele dou rzboaie mondiale trecute, posibil chiar i pe al treilea (viitor) , creterea demografic impresionant din a doua jumtate a secolului in curs, foamete, apariia unor molime precum SIDA, EBOLA, etc. Despre toate acestea la un loc aflm c nu sunt decat "inceputul durerilor" (8). Este incurajator, nu? 9. Atunci v vor da pe voi spre asuprire i v vor ucide i vei fi uri de toate neamurile pentru numele Meu. 10. Atunci muli se vor sminti i se vor ucide unii pe alii i se vor ur unii pe alii. Perioada va fi marcat de exacerbarea pe plan mondial a antisemitismului cauzat de cunoaterea larg a rolului evreilor in administrarea P.T., in manevrarea istoriei mondiale, chiar dac evreii nu sunt decat o unealt a L.I. i S.D. 11. i muli prooroci mincinoi se vor scula i vor amgi pe muli. Intervalul preapocaliptic este caracterizat de intensificarea apariiilor O.Z.N., cu toate aspectele acestui fenomen, inclusiv cel a rpirilor de persoane i al implanturilor de informaie. 12. Din pricina nmulirilor frdelegilor, iubirea multora se va rci. Versetul are sens dublu: 1. Urmarea versetului 11 - a rpirilor in cadrul fenomenului O.Z.N. are loc o cercetare genetic A.D.N.M.N. care va constata o hibridare intens a evreilor (urmare a frdelegilor - a aciunii noii legi care exclude L.N.H.). Se poate spune despre ei c nu-l iubesc pe Dumnezeu, deoarece nu au respectat legea ancestral, L.N.H. Cu alte cuvinte, "iubirea multora se va rci". 2. In mod egal sensul este acela de indeprtare afectiv a populaiilor lumi fa de Dumnezeu ca urmare spre exemplu, s decodrii Bibliei i a celorlalte scrieri vechi. primul sens (1) este de acord cu versetul urmtor: 13. Dar cel ce va rbda pn la sfrit, acela se va mntui. Adic vor fi culei, sortai, triai cei care se vor mantui, cei A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii S.D. Al doilea sens (2) este in acord cu versetul 14. 14. i se va propovdui aceast Evanghelie a mpriei n toat lumea spre mrturie la toate neamurile; i atunci va veni sfritul. Urmarea decodrii Bibliei este inversarea afeciunii populaiei fa de S.D. i declanarea momentului apocaliptic conform celor scrise in capitolul "Biblia - subprogram al P.T." faptul acesta este explicat la fel i de ctre Luca:

24. Cci dup cum fulgerul, fulgernd dintr-o parte de sub cer, lumineaz pn la cealalt parte de sub cer, aa va fi i Fiul Omului n ziua Sa. 25. Dar mai nti El trebuie s sufere mult i s fie lepdat de neamul acesta. (Luca 17) Continum cu Matei 24. 15. Deci, cnd vei vedea urciunea pustiirii ce s-a zis prin Daniel, proorocul, stnd n locul cel sfnt - cine citete s neleag Eu am ineles i vei inelege i dumneavoastr dup ce vom parcurge impreun imaginile induse lui Daniel. Acest profet este primul pe axa timpului care "vede" perioada preapocaliptic. 16. Atunci cei din Iudeea s fug n muni. 17. Cel ce va fi pe cas s nu coboare, ca s-i ia lucrurile din cas. 18. Iar cel ce va fi n arin s nu se ntoarc napoi s-i ia haina. 19. Vai de cele nsrcinate i de cele ce vor alpta n zilele acelea! 20. Rugai-v s nu fie fuga voastr iarna, nici smbt. 21. Cci va fi atunci strmtoare mare, cum n-a mai fost de la nceputul lumii pn acum i nici nu va mai fi. In versetele 16-21 oricine poate s recunoasc un atac nuclear. Oamenii trebuie s se adposteasc in muni de unda de oc, nu trebuie s se intoarc in Ierusalim deoarece locul este radioactiv, cele insrcinate vor nate copii malformai, etc. Un atac comparativ cu acesta nu a mai fost observat de curcubeu din vremea lui Noe, adic de la inceputul lumii, cand S.D. folosea arma nuclear pentru a indeprta grupurile populaionale indezirabile P.I.G., aa cum a procedat la Sodoma, Gomora, Adma, eboim i oar. Interesant este c satelitul S.D. inregistreaz atacul nuclear asupra Ierusalimului fr a fi interesat de anotimpul din spaiul evreiesc, de ziua sptmanii, de or a zilei etc. Dei curcubeul este dotat cu un ceas asemenea camerelor video, el nu comunic spre S.S. ora Terrei la care are loc atacul. De ce? Deoarece pentru el nu este important. Evenimentul este important doar prin faptul c se produce. Este cu adevrat un eveniment absolut nou produs in spaiul vechi al Canaanului, un eveniment ce avertizeaz S.D. asupra tehnologiei pmantenilor. Este posibil ca incidentul s constituie momentul de chemare a S.S. in zona Terrei . Cine-i atac nuclear pe evrei? Deocamdat este clar c nu S.D.! Ei sunt la fel de surprini ca i dumneavoastr i neag implicarea in dezastrul nuclear in felul urmtor: 23. Atunci, de v zice cineva: Iat, Mesia este aici sau dincolo s nu-l credei. 24. Cci se vor ridica hristoi mincinoi i prooroci mincinoi i vor da semne mari i chiar minuni, ca s v amgeasc, de va fi cu putin i pe cei alei. 26. Deci, de v vor zice vou: "Iat, este n pustiu, s nu ieii; iat, este n cmri, s nu credei". Nu numai c S.D. neag implicarea in dezastrul Ierusalimului, dar ii avertizeaz pe evrei i asupra apariiei imediate a navelor L.I., care ar dori s foloseasc momentul ca "recolt". S.D. recomand evreilor s stea ascuni i s nu se incread in "semnele mari", in "proorocii mincinoi". pentru c nu sunt ei, ci L.I. Mai mult decat atat, venirea lor, a S.D., a

Fiului Omului, a doua sosire a lui Iisus este cu mult diferit de atacul nuclear descris mai sus, o simpl joac de copii fa de ce este in stare S.D. 27. Cci precum fulgerul iese de la rsrit i se arat pn la apus, aa va fi venirea Fiului Omului. 29. Iar ndat dup strmtoarea acelor zile, soarele se va ntuneca i luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cdea din cer i puterile cerului se vor zgudui. 30....se va arta pe cer semnul Fiului Omului i vor plnge toate neamurile pmntului i vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere i cu slav mult. Observai diferena: atacul nuclear al S.D., este global, distruge Terra, noaptea nuclear este general, apare un conflict armat spaiul intre L.I. i S.D. - "puterile cerului se vor zgudui", urmat de sfaritul lumii. Apoi Iisus explic i mai bine natura atacului - nuclear - ca la Sodoma i Gomora, dar mai amplu, vorbete despre recolt, triaj, evenimente pe care le voi diseca separat. Ei bine, Cand vor fi toate acestea? 36. Iar de ziua i de ceasul acela nimeni nu tie, nici ngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatl. (Matei 24) V-am lmurit butean! E clar c nu tiu nici ei, deoarece nu sunt interesai intr-o corelare temporal S.S. - Terra. Poate computerul central, C.D.M. ar putea face acest lucru. Dar pe cine intereseaz? Nici mcar pe noi dac stm s judecm la rece. Sperana alung panica, iar de panic vom avea parte destul, atunci cand istoria in cauz va fi mai bine conturat. Prin urmare dac analizm profeia lui Iisus, observm c mare lucru nu ne spune. "Semnele timpului" le-am putea profei i noi pentru c tim structura programului. Totui, Iisus tie un lucru concret: "semnele timpului sunt marcate de distrugerea Ierusalimului intr-un atac nuclear ce nu aparine S.D. El tie c evenimentul acesta motiveazvenirea ingerilor S.D. (poate chiar revenirea sa pe Terra). Ce mai este important? Iisus face o trimitere aproximativ 550 de ani in urm la Daniel, singurul deintor de informaie concret privind sfaritul veacurilor, pan in acel moment. Dar pan acolo, s vedem ce este cu acest atac nuclear surpriz asupra Ierusalimului. Surpriz este pentru majoritatea cititorilor acestei cri. Analitii biblici, politici, militari, americani, M.F.E. se pare c au descoperit i ei problema in cauz i ii iau msurile corespunztoare. Iezechiel - atacul nuclear irachian asupra Ierusalimului Toi proorocii sau aproape toi: Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel, Amos, Ioil, Sofonie, Zaharia, prevestesc distrugerea Ierusalimului printr-un atac nuclear, la sfaritul veacurilor. Pan aici nu este nimic nou! Vei vedea ins, c Daniel vorbete despre reconstrucia Ierusalimului in "vremuri de stramtoare", imagine incadrat intr-o vedenie a sfaritului de program. De ce va fi Ierusalimul reconstruit? Cine-l distruge? Rspunsul il gsim in Iezechiel cap.21. In cursul profeiei atat de comune ce anun "pedepsirea Ierusalimului de ctre Dumnezeu", fapt tiut de la toi ceilali prooroci, ingerul care conduce hipnoza, schimb brusc "macazul" spre o alt imagine, o alt distrugere posibil nuclear a Ierusalimului, agresorul fiind de data aceasta unul surpriz: Babilonul! V prezint pe larg aceast

profeie ca s nu avei dubii. 2. "Fiul omului, ntoarce-i faa spre Ierusalim i vorbete mpotriva locaului lor sfnt i proorocete mpotriva rii lui Israel. 3... : Aa griete Domnul Dumnezeu: Iat, Eu sunt asupra ta i-mi voi trage sabia din teaca ei i voi strpi din tine pe cel drept i pe cel necredincios. 10. E ascuit ca s njunghie mai mult, e oelit ca s scnteieze ca fulgerul... 11. Eu am dat-o la oelit, ca s se ia n mn i acum aceast sabie e ascuit i oelit, gata s fie dat n mnaucigtorului. 14.... aceasta este sabia mcelului, sabia cumplitului mcel, sabia care trebuie s-i urmreasc. 15. Pentru a arunca groaza n inimi i a nmuli jertfele tot mai mult. Vai! La toate porile lor voi pune sabie grozav i ascuit spre njunghiere, care scnteiaz ca fulgerul. 17. Iar Eu voi bate din palme i-Mi voi potoli mnia. Eu, Domnul, griesc acestea". O prim concluzie: toate versetele de mai sus descriu atacul nuclear final la care este supus Ierusalimul, atac ce vine clar subliniat, din partea S.D., din partea Domnului Dumnezeu. Arma este "sabia scanteietoare ca fulgerul, pregtit pentru cumplitul mcel". Din alte descrieri, vom inelege c este vorba despre o arm nuclear. Dup versetul 17, de mai sus, are loc "schimbarea macazului", inlocuirea imaginii atacului nuclear din partea S.D. cu un altul, asemntor, o alt "sabie fulgertoare" care lovete Ierusalimul: 18. fosta cuvntul Domnului ctre mine i mi-a zis: 19. "Tu, fiul omului, nchipuiete-i dou drumuri pe care trebuie s treac sabia regelui Babilonului; acestea, amndou trebuie s plece din aceast ar; apoi nchipuiete-o n cetatea Babilonului, de unde pleac drumurile 20. nchipuiete drumul pe care sabia trebuie s vin mpotriva cetii Raba, a fiilor lui Amon i mpotriva lui Iuda, mpotriva Ierusalimului celui ntrit. 21. Pentru c regele Babilonului s-a oprit la o rspntie, unde ncep dou drumuri i st s ghiceasc: scutur sgeile, ntreab serafimii i cerceteaz ficatul. 22. Sorul din dreapta are scris pe el: "spre Ierusalim", nct el trebuie s ndrepte berbecii, s ndrume la ucidere i s scoat strigte de rzboi; s aeze berbecii, s ndrume la ucidere i s scoat strigte de rzboi; s aeze berbecii mpotriva porilor, s ridice valuri i s fac turnuri de mpresurare. 23. Acel sor s-a prut neadevrat n ochii acelora care au fcut jurminte mincinoase; dar regele Babilonului, aducndu-i aminte de aceast necredin a lor, a hotrt s ia Ierusalimul. Este cat se poate de clar, nu? Filmarea sabiei fulgertoare, scanteietoarea regelui Babilonului se face de pe orbit, din curcubeu. Despre acest satelit, ne aducem aminte c are capacitate de analiz, de "judecat" cum scrie Biblia. Asemenea sateliilor moderni, americani, ruseti, etc. care supravegheaz pactul de neproliferare a armamentului nuclear, embargoul

asupra experimentelor nucleare de suprafa, subterane etc., avand posibilitatea de observare i interpretare computerizat a imaginilor, satelitul S.D., curcubeul, supravegheaz militar i nu numai spaiul geografic centrat de Israel. Foarte probabil, intr-un conflict viitor evreii vor ataca spre est din dou puncte importante: unul situat in Ierusalim i un altul situat in ... Iordania, in fosta cetate Raba a fiilor lui Amon, care astzi este capitala Iordaniei - Amman (Amman Rabbah). Babilonul se afl la aproximativ 80 km la sud de Bagdad, capitala Irakului. Biblia ne spune de dou drumuri pe care sabia le-ar putea avea. Dac privii harta, acestea sunt practic contopite. Traiectoria care unete Babilonul de Ierusalim, in lungime de aproximativ 1000 de km, trece prin Amman, situat la aproximativ 70 km est de Ierusalim. Nici curcubeul i nici ingerii S.D. nu tiu politic. Ei nu au aflat i nici nu ii intereseaz c Palestina a fost divizat la data de 29 noiembrie 1947 in dou state: Israel i Transiordania care, mai tarziu avea s se numeasc Iordania. Ei tiu c din punct de vedere istoric, etnic, in Raba (Amman) ar trebui s fie evrei. Eu nu tiu dac mai sunt evrei in Amman, dar cert este c "sabia" va lovi nu Ammanul aa cum ar fi tentat s cread la prima vedere curcubeul, ci Ierusalimul, pe aceeai traiectorie, ins 70 km mai la vest. Pe scurt, Iezechiel ne avertuzeaz c Irakul va ataca nuclear Ierusalimul! Acesta este mesajul! Dup versetul 23, ingerul ii imprim lui Iezechiel versete tipice care anun profetic, in spiritul falselor profeii, atacul nuclear al S,D, asupra Ierusalimului in cadrul atacului general asupra Pmantului. Sunt prezente ca de obicei i versete care se refer la recolt, triaj, segmente ale programului de care m voi ocupa separat. Dac v indoii de cele scrise mai sus, trebuie s tii c Iezechiel insist asupra ideii dublei distrugeri a Ierusalimului, iar dac el face acest lucru, inseamn c trebuie s-l punctez i eu. Capitolul 22 se sugestii: "Nelegiuirea, frdelegea i pcatul atragmania lui Dumnezeu" sau cu alte cuvinte, distrugerea nuclear a Ierusalimului, perceput de curcubeu, atrag atenia S.D. Ingerii S.D. fie tiu c cei din cetatea sfant sunt "stricai", "nelegiuii", A.D.N.M.N. incompatibili cu ei, fie afl acest lucru dup o cercetare A.D.N.M.N., sosesc de urgen pentru a incheia actualul ciclu al P.T. 2. "Tu, fiul omului, voieti oare s judeci, s judeci cetatea sngelui? Spune-i toate urciunile ei. Cu alte cuvinte, tu omule, oricare ai fi, ai putea tu s judeci, s cercetezi A.D.N.M.N. cetatea Ierusalim? Dac poi, spune-i toate uraciunile ei! deconspir harta A.D.N.M.N. Nu poi s faci acest lucru; poi s observi doar uraciunile morale. 3. i-i spune;... O, cetate, care veri snge n mijlocul tu, ca s-i vin vremea 4. Cu sngele, pe care l-ai vrsat, te-ai fcut vinovat i cu idolii pe care i-ai fcut, te-ai spurcat i i-ai apropiat zilele tale i ai ajuns la sfritul anilor ti. Cu alte cuvinte, distrugerea Ierusalimului constituie semnalul de chemare pentru ingerii S.D., care sosesc s pun capt conflictului intr-un mod pe

care-l cunoatem. In mod asemntor capitolului anterior ingerul schimb ideile i imaginea din nou i "pune punctul pe i": 18. Fiul omului, casa lui Israel Mi s-a fcut zgur: toi sunt plumb ifier i cositor n cuptor, au ajuns ca nite zgur de argint. Cu tristee mrturisit, Domnul constat c cineva i-a ars cetatea, recolta, inainte ca el insui s fac acest lucru. Se intampl; nu poi fi primul mereu. De data asta se dovedete c locul doi nu are nici o valoare. Prezumtiva recolt, supus unei radiaii nucleare incorecte, incompatibil oricum A.D.N.M.N. pe alocuri, se transform in "zgur de argint", imposibil de folosit la ceva - "toi sunt plumb i fier i cositor". De suprare, Domnul nu are decat s-i verse mania i arde din nou, fr rost, ceea ce a mai fost ars odat: 19... de vreme ce toi v-ai fcut zgur, de aceea, iat Eu v voi aduna n Ierusalim. 21. V voi aduna i voi aprinde asupra voastr focul mniei Mele i v voi topi n mijlocul cetii. (Iezechiel - 22) Aceeai idee, a culturii distruse, imposibil de folosit la ceva, apare in capitolul 24: "Pilda cu fierberea cldrii". 2. Fiul omului, scrie-i numele acestei zile, anume al acestei zile, c chiar n ziua aceasta regele Babilonului va pi n Ierusalim. Cat de bine este subliniat! Cu ziua aceea, a atacului nuclear asupra Ierusalimului incepe sfaritul, este declanat operaiunea de distrugere a P.T. 3. Rostete dar pentru neamul de rzvrtii o pild i le spune: Aa zice Domnul Dumnezeu: Pune un cazan i toarn n el ap; 4. Pune n el buci de carne, tot buci din cele mai bune, olduri i spete i cele mai bune oase; 5. Ia ce e mai bun din turm, pune lemne dedesubt, fierbe-l n clocote, aa ca s fiarb i oasele din el. 6.... Vai de cetatea sngelui! Vai de cldarea n care este rugin i de pe care nu se mai ia rugina! Aruncai bucat cu bucat din el i nu alegei prin or. 7. Sngele pe care l-a vrsat este n mijlocul ei. Ea l-a vrsat pe stnca goal; nu l-a vrsat pe pmnt unde s-ar fi putut acoperi cu rn. (Iezechiel - 24) Cu alte cuvinte, nimic nu mai este de ales, chiar dac in cazan au intrat "cele mai bune buci". Radiaia nuclear neadecvat face ca "rugina" s nu se poat indeprta! Cultura - evreii au fost ari fr nici un folos pentru S.D. Nefiind pe faz, nu a avut montat nici un "teasc", nici "turn" i astfel C.S. nu au putut fi captate i acoperite cu ran, asemenea lui Adam cel fcut din ran, adic nu au putut fi racordate la o som de inger S.D. De ciud, Domnul mai pune o dat cldarea pe foc tiind bine c in privina calitii culturii operaiunea este fr rost. Nu v mai plictisesc cu versetele. Nu pot s trec peste ideea dublei distrugeri a Ierusalimului fr s menionez i pilda cu lemnul de vi de vie, indus tot lui Iezechiel in capitolul 15. 5. Nici cnd era ntreg (lemnul de vi de vie, poporul evreu n.a.) nu era bun la ceva (era hibridat n.a.) cu att mai mult, nu va fi acum, cnd la

mistuit focul; acum cnd a ars se mai poate face ceva cu el? Cineva arde cultura inaintea S.D. 6.... Precum lemnul de vi de vie dintre arborii pdurii l-am dat focului ca s-l ard, aa voi da i pe locuitorii Ierusalimului. 7. mi voi ntoarce faa Mea mpotriva lor. Dintr-un foc au scpat, dar focul i va mistui i vei ti c Eu sunt Domnul, cnd mi voi ntoarce faa mpotriva lor. Dac inc nu v-am convins asupra secvenialitii dublei distrugeri a Ierusalimului intr-un viitor apropiat prin atacuri nucleare, v vei convingr pe parcursul acestui capitol. Pentru mine, este cert c evreii (M.F.E.) i americanii au ineles bine mesajul biblic, iar urmarea lui concret a fost rzboiul din Golful Persic. Nu mai insist i eu asupra modului cum serviciile secrete, angajate, tii de cine, au programat , inceput i realizat acest rzboi. Urmarea lui este embargoul economic, politic i in special NUCLEAR (sub aspectul informaiei, tehnologiei etc.) la care este supus astzi Irakul. In toamna anului1997, la refuzul oficialitilor irakiene de a permite inspectorilor O.N.U., in special americani, accesul liber la instalaiile militare irakiene, situaia din Golf a devenit din nou extrem de incordat. Cel puin eu , ateptam cu sufletul la gur implinirea profeiei. Nu s-a intamplat atunci... dar in spatele declaraiilor politice i militare am ineles pe deplin nelinitea evreilor i a celor ce monitorizeaz istoria Terrei. Ziarul "Evenimentul" din 17 septembrie 1997 scria: "Statul evreu v-a lansa o bomb cu neutroni asupra unui centru urban irakian in cazul c Bagdadul va folosi arme chimice sau bacteriologice contre unei inte israeliene, afirm reputata publicaie "Foreign Report", editat de grupul de pres britanic "Jane's". Potrivit aceleai surse, "Statele Unite au furnizat Israelului un sistem de prealarmare contra rachetelor, bazat pe un satelit de spionaj Ofek-3, operaional de la lansarea rachetei inamice pan ce aceasta ajunge s loveasc inta, timp suficient pentru organizarea unei riposte". Dup cum probabil tii, Israelul a dezvoltat una dintre cele mai performante industrii de armament, in toate sectoarele acestei industrii. Totui, nici un sector nu se compar cu cel al aprrii n faa atacului cu rachete balistice. Atacul irakian cu rachete Scud, in timpul conflictului din Golf, in 1991, a dovedit ineficiena bateriilor de rachete antirachet Patriot. Inginerul Dnu Vlad a sintetizat in cotidianul "Curentul" din 25 iulie 1999 ultimele preocuprii israeliene in acest domeniu. Vi le prezint i eu pe cele mai importante. Astfel, in prezent se deruleaz programul Arrow2, cel mai avansat tehnologic pe plan mondial, destinat aprrii antirachet la joas altitudine. Sistemul are in dotare un radar Elta Muzic cu acoperire omnidirecional (360 de grade) i vizeaz interceptarea rachetelor balistice cu raz medie de aciune pe traiectoria de coborare, la o distan mai mare de 90 de kilometri de bateria antirachet. Specialitii estimeaz c Israelul ar avea nevoie de cel puin dou astfel de baterii dotate cu peste 1200 de rachete. Un alt sistem imaginat, preluat din programul "rzboiul stelelor", const in realizarea unui LASER de mare putere, menit s distrug rachetele inamice in perioada de funcionare a propulsoarelor, In sfarit, o alt soluie aflat in studiu, se bazeaz pe avioane robot de mare altitudine, capabile s loveasc intele cu rachete

antirachet. Deocamdat toate msurile sunt preventive. Cert este c nici americanii i nici evreii ni pot estima exact data atacului irakian. Ultima criz politico-militar, din septembrie 1998, a fost temperat. Intre alte negocieri s-a obinut interzicerea deinerii de ctre irakieni a rachetelor cu raz medie de aciune i a posibilitii lansrii de proiectile de 50 km. De atunci ins, aproape in fiecare sptman teritoriul Irakului este supus bombardamentelor ce vizeaz instalaiile radar i bateriile de rachete irakiene, evident fr mandat din partea O.N.U. Practic, avioanele americane i britanice provoac deliberat aprarea antiaerian irakian in scopul detectrii i distrugerii ultimelor lansatoare de rachete. Suspansuul continu ... Decodarea Bibliei constituie baza teoretic fundamental a necesitii de embargo n informaie i tehnologie nuclear pentru Irak Dar, totul este fr sens, totul s-a intamplat deja ... Evreii i cei ce se strduiesc s schimbe cursul istoriei, probabil tiu c nu au nici o ans de reuit. Coranul este ferm in acest sens, avertizand c la sfaritul veacurilor, dup momentul decodrii scrierilor sfinte, vom incerca din rsputeri s schimbm cursul istoriei, dar, cu cat vom incerca mai aprig, "istoria va cdea pe umerii notri". Dac este s observm evenimentele la zi (expansiunea fundamentalismului islamic, documentele Conferinei Islamului de la Teheran etc.), se poate presupune c vechii dumani - Iranul i Irakul (alt rzboi planificat) - vor redeveni prieteni intr-un viitor apropiat. Prietenii Iranului sunt ruii sau cum spun acetia din urm: numai savanii atomiti rui. Poate, prietenii prietenilor Babilonului au sabia fulgertoare. Momentul se apropie... Din fericire (dac se poate spune aa) sabia nu va fi prea ascuit. Fie bomba va fi de mic putere, fie explozia va fi in aer, cert este c dup acest atac nuclear reconstrucia Ierusalimului va fi posibil dup un numr de ani, asemenea Hiroimei. Satelitul Ofek-3 ii va dovedi eficiena parial ... Bagdadul nici nu ar putea folosi o incrctur nuclear semnificativ avand in vedere vecintatea eminamente arab a Israelului. Pan acum, am stabilit c sfaritul veacurilor este marcat pe lang "semnele timpului" mai mult sau mai puin evidente, de un eveniment concret: atacul nuclear irakian asupra Ierusalimului. Ce este dincolo de acest moment? Putem s aflm? Da! Cate ceva, destul de ambiguu, zic eu... Principalele surse ale istoriei ce urmeaz distrugerii nucleare a Ierusalimului sunt profeiile lui Daniel i cele ale lui Ioan Teologul. Aa cum v-am obinuit, cel mai bun drum pentru noi, este acela al analizei amnunite a vedeniilor celor doi profei, al corelrii i completrii reciproce a informaiilor primite de ei. Evenimentele descrise de Daniel i de ctre Ioan Teologul sunt mult asemntoare i aparin fr indoial sfaritului de program. Dac Daniel este mai puin celebru in ochii cititorului, nu acelai lucru pot spune despre Ioan, cel ce a pus in pagin "Apocalipsa". Conferine, teze de doctorat, seminarii, "munci grele" s-au depus de ctre diveri oameni, cu felurite pregtiri, pentru descifrarea Apocalipsei. Recunosc, i eu am citit-o de cateva ori pan s ajung la o

concluzie. Acum, spre finalul crii de fa, sunt convins c cititorii cei mai abili dintre dumneavoastr ar putea deslui destul de uor ce se intampl in Apocalipsa. Poate c evenimentele descrise de cei doi sunt ceva mai greu de interpretat. De un lucru sunt ins sigur: calea decodrii, metoda, cheia este bun. Uneori ins, chiar i cu o cheie bun ii trebuie pricepere ca s deschizi ua. Cateva idei trebuie subliniate de la inceput. "Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul" este un capitol particular. De fapt, el urmeaz cursul biblic general, cu care ne-am obinuit i anume prezint diverse segmente ale P.T. intr-un cadru restrans. Este o Biblie in miniatur i cred c ar putea merita cu prisosin aceast calitate, mai ales dac ar fi contopit cu primul capitol - "Facerea". Singure, cele dou capitole ar putea inlocui toat Biblia in ceea ce privete posibilitatea de decodare a P.T. Aceast calitate face ca Biblia s respecte principiul hologramei care guverneaz microuniversul, viu i in cele din urm chiar i P.T. Vom gsi in Apocalipsa eroii principali ai P.T.: descrierea lui Dumnezeu ia Mielului, stabilirea raportului dintre ei, imaginea S.S., Satana, Eva, Set, diversele segmente ale programului de la P.I.G. la cercetarea genetic preapocaliptic, moment apocaliptic, triaj. Toate aceste personaje i evenimente se inghesuie pe scen ca actorii unei piese de teatru inainte de cortina final sau dac vrei... ca retrirea momentelor importante ale vieii in momentul desprinderii C.S. de trup. Conform teoriei pilonului temporal fix, imaginile primite de Ioan, acelea ce se suprapun vedeniilor lui Daniel, au o temporalitate relativ determinat. Ele curg pe axa timpului, dincolo de momentul atacului nuclear irakian asupra Ierusalimului. Istoria separat a Pmantului i S.S. se reinnoad in acel moment, ins nu intr-o cursivitate normal, tipic pmantean, ci intr-una ... biblic. La fel ca acum mii de ani, cand S.D. i Terra aveau o istorie comun, cand temportalitatea cursiv, linear a pmantenilor era cuplat cu temporalitatea aberant a S.S., in Daniel i Apocalipsa avem de a face cu un astfel de cuplaj temporal (timp linear pmantean <-> T.A.-S.S.) intr-un segment de istorie comun. Detaliile istoriei finale sunt repetate, reluate diferit de mai multe ori atat de ctre Daniel cat i de ctre Ioan, asemenea celor patru evanghelii care descriu segmentul Iisus. Imaginile pun in eviden elemente diferite, astfel incat tabloul istoriei finale a Pmantului s fie cat mai complet. Este meritul ingerului care conduce hipnoza c reuete s aduc in prim plan unele evenimente, c reuete s exploateze tot ce se poate dintr-o imagine de altfel srac, culeas de ...curcubeu! Da! Acesta este unul dintre secretele decodrii. Prerea mea este c evenimentele sunt filmate, interpretate, procesate de faimosul curcubeu. Nu vom afla din Biblie niciodat nimic despre istoria profeit (viitoare sau deja trecut) a Americilor, a Orientului Indeprtat, a Austraiei i nici mcar a Franei sau a Rusiei! De ce se intampl aa? Obiectivul camerei de luat vederi a curcubeului este centrat strict pe teritoriul geografic al vechiului Canaan i al zonelor nconjurtoare. Vizualizeaz evenimentele pe o raz de maxim 1500 km. Satelitul nu surprinde i nici nu este interesat de noile granie politice, etnice, hri etc. El tie doar c la este de Canaan sunt Mesopotamia i Persia, la vest sunt Marea cea Mare i Grecia. La Nord sunt Libanul i Siria, la sud-vest Egiptul i Etiopia. Ceea ce sesizeaz in

principal curcubeul sunt micri de trupe, tehnica militar folosit, soarta unor rzboaie. Satelitul identific poziional afresorul i pe cel agresat, invingtorul i invinsul, dar tot ce este la vest de Canaan se va numi Grecia pentru c doar atat poate observa, tot ce este la est se va numi Mesopotamia sau Persia. Numele agresorului sau al celui agresat nu este amintit de cele mai multe ori, ci i se indic doar poziia geografic fa de Canaan. Poate c ii subestimez capacitatea de analiz, dar m indoiesc c ar putea deslui fineuri politice cu care uneori "se laud". De exemplu amintete c fiica impratului de la rsrit se cstorete cu fiul impratului de la apus .a.m.d. Acestea sunt "gogorie" cu care S.D. ne-a obinuit dejka i pe care am invat s le indeprtm sau s privim printre ele lucruri ascunse, aa cum am fcut cu grmezile de prepelie din deert, cu foametea din Canaan care a determinat familia lui Iosif s emigreze .a.m.d. Curcubeul, dei ar putea inregistra posturi de radio i de televiziune, nu se ocup in mod sigur nici de intrigi politice i nici de elaborarea unor hri detailate ale statelor lumii. Puinele informaii ce ar putea ine de politic sunt prinse din zbor de ingerii S.D. care vor avea segmente de istorie comun, de temporalitate biologic continu comun cu pmantenii, pe parcursul ultimelor clipe al P.T. Dificultatea mea de a interpreta datele istoriei viitoare profeite de Biblie se datoreaz lipsei de informare in unele domenii. Analitii politici, cunosctorii strategiilor militare, experii in doctrine i tendine pe termen lung ar putea descifra cu mult mai bine decat pot eu s "vd" printre randuri i poate c deja au schiat sfaritul. Oricum, o astfel de munc de decodare ar trebui practicat in echip, aa cum am mai scris. Acestea, cred eu, sunt ideile cluzitoare, care constituie metoda de lucru in descifrarea profeiilor lui Daniel i celor ale lui Ioan Teologul. Dei metoda corelrii informaiei este cea mai indicat, aparent o voi prsi pentru scurt timp. Consider c Daniel i Ioan Teologul sunt extrem de importani tocmai c ne vorbesc despre evenimente ale viitorului. De aceea, cred c merit s fac o expunere i o analiz lrgit a acestor dou capitole, cu riscul de a-i plictisi pe unii dintre dumneavoastr. A dori ca unele lucruri s v rman bine intiprite, clare... cat se poate de mult. Inainte trebuie s mai precizez cateva lucruri. Daniel i Ioan se refer la evenimente situate temporal dincolo de atacul Irakului asupra Ierusalimului. Cu cat acest atac se afl situat intr-un viitor mai indeprtat fa de momentul in care citii cartea, cu atat evenimentele sunt mai greu de interpretat. Tendinele actuale (politice, militare, strategice), chiar pe termen lung evaluate, s-ar putea s nu ajute prea mult in identificarea evenimentelor descrise i a eroilor in cauz. Daniel i Ioan vd cam aceleai evenimente, in imagini diferite, astfel incat imaginea final sintetizat este complet, mai aproape de realitatea perceput i indus de ctre inger. DANIEL Motto: Iar, tu, Daniele, ine ascunse cuvintele i pecetluiete cartea pn la sfritul vremii. Muli vor cerceta-o u de-amnuntul i va crete tiina. (Daniel 12 - 4) Daniel, prooroc interceptat de ingerul Gabriel (Gavriil) in urm cu

peste 2500 de ani! Oare Gabriel insui s fi cules informaia privind sfaritul veacurilor? Cate misiuni pe capul lui! Implantarea lui Iisus i tot programul legat de el, programul asiduu legat de Mohamed, marele profet al islamului .a.m.d. Nu-i uor s fii inger al S.D. S vedem acum ce i-a optit Gavriil lui Daniel: capitolul 7 - "Vedenia lui Daniel, in care se arat cele patru fiare": 2. Daniel a nceput a gri zicnd: "Vzut-am n vedenia mea din timpul nopii cum cele patru vnturi ale cerului au sfredelit marea cea necuprins 3. i patru fiare uriae au ieit din mare, una mai deosebit dect alta. 4. Cea dinti semna cu un om i avea aripi de vultur. M-am uitat la ea pn ce aripile i-au fost smulse i a fost ridicat de pe pmnt i pus pe picioare ca un om i i s-a dat inim de om. 5. i iat o a doua fiar cu nfiare de urs, stnd ntr-o rn, cu trei coaste n gur, ntre dini i aa i s-a poruncit: "Scoal-te! Mnnc mult carne!" 6. Apoi m-am uitat din nou i iat o alt fiar. asemenea unui leopard, avnd pe spate patru aripi de pasre; i fiara avea patru capete i i s-a dat ei putere. 7. n urm am privit n vedeniile mele de noapte i iat o a patra fiar nspimnttoare i nfricotoare i nespus de puternic. Ea avea dini mari de fier i gheare de aram; mnca i sfrma, iar rmia o clca n picioare. Ea se deosebea de toate celelalte fiare de mai nainte i rmia o clca n picioare. 8. M-am uitat cu luare aminte la coarne, i iat un alt corn mic cretea ntre ele i trei dintre coarnele cele dinti au fost smulse de el. i iat c acest corn avea ochi ca ochii de om i gura care gria lucruri mari. Nu comentez deocamdat apariia celor patru fiare; vom primi in curand explicaii importante. 9. Am privit pn cnd au fost aezate scaune, i S-a aezat Cel vechi de zile; mbrcmintea Lui era alb ca zpada, iar prul capului Su curat ca lna; tronul Su, flcri de foc; roile lui, foc arztor. 10. Un ru de foc se vrsa i ieea de sub el; mii de mii i slujeau i miriade de miriade stteau naintea Lui! Judectorul s-a aezat i crile au fost deschise. Oricine care a parcurs cartea cu atenie recunoate in cel scris cu majuscul pe judectorul celor culei, pe Dumnezeu - cel aezat pe tron, fiina in M.N. care "nate" R.V., care impreun cu Mielul analizeaz (judec) harta A.D.N.M.N. (cartea) a celor culei postapocaliptic. 11. Eu m uitam mereu din pricina multelor vorbe pe care cornul cel mare le gria. Am privit pn cnd fiara a fost omort i trupul ei nimicit dat focului. Fiara, balaurul cel de demult, arpele, Satana va fi dat focului, iezerului de foc. 12. Dar i celorlalte fiare li s-a luat stpnirea, i lungimea vieii lor a fost hotrt pn la o vreme i un anume timp. Celelalte fiare au deci, cam acelai sfarit ca i fiara cea mai cumplit, inspimanttoare. 13. Am privit n vedenia de noapte i iat, pe norii cerului venea

cineva ca Fiul Omului i El a naintat pn la Cel vechi de zile i a fost dus n faa Lui. 14. i Lui i s-a dat stpnirea, slava i mpria i toate popoarele, neamurile i limbile i slujeau Lui. Stpnirea Lui este venic, stpnire care nu va trece, iar mpria Lui nu va fi nimicit niciodat. Aflm c marele comandant de oti ce este asemenea Fiului Omului denumire folosit uneori pentru Iisus - ii ofer slava i impria "Celui vechi de zile" adic lui Dumnezeu. Operaiunea aceasta urmeaz dup versetul 12, adic dup ce Fiul Omului invinge toate fiarele posibile. Tulburat de cele vzute, Daniel cere explicaii, iar ingerul i le ofer: 17. Aceste fiare, patru la numr, nseamn c patru regi se vor ridica pe pmnt. 18. i Sfinii Cerului Preanalt vor primi regatul i l vor ine n stpnire n veci i n vecii vecilor. Pe scurt, regii pmantului vor fi invini de ctre sfinii lui Dumnezeu. Beneficiem in continuare de explicaii ceva mai amnunite despre fiara inspimanttoare, cea de-a patra, despre cele 10 coarne i despre cornul mai mic, aprut ulterior. Mai aflm: 21. M-am uitat i cornul acela purta rzboi cu cei sfini i i-a biruit. Stupoare! La inceput, cel puin, ingerii S.D. sunt invini. 22. Pn a venit Cel vechi de zile i a fcut dreptate sfinilor Celui Preanalt, pn ce s-a mplinit vremea i mpria a ajuns sub stpnirea sfinilor. "Cel vechi de zile" denumirea de aceast dat asimilat cu un conductor de oti ale S.D. vine i face dreptate sfinilor invini i devine stpan pe Terra. 23. El (ingerul n.a.) a rspuns astfel: "Fiara a patra nseamn c un al patrulea rege va fi pe pmnt, care se va deosebi de toate celelalte regate, care va mnca tot pmntul, l va clca n picioare i l va zdrobi. Fiara a patra este regele unui regat deosebit, care nu seamn cu nici un regat cunoscut. S fie oare regatul L.I.? Acest rege (Satana), deconspirat ultimul pe axa timpului (al patrulea) va clca in picioare pmantul, il va stpani. 24. i cele zece coarne nseamn c din acest regat (cel deosebit, probabil al L.I. n.a.) se vor ridica zece regi i un altul se va scula dup ei; el se va deosebi de cei dinaintea lui i va dobor la pmnt trei regi. 25. i va gri cuvinte de defimare mpotriva Celui Preanalt i va asupri pe sfinii Celui Preanalt i i va pune n gnd s schimbe srbtorile i legea, i ei vor fi dai n mna lui o vreme i vremuri i jumtate de vreme. Cei 10 regi sunt din regatul deosebit, cel al L.I., cred eu! Ultimul care se ridic (din adanc?) doboar trei regi (ai S.D.?!), ii va asupri pe sfinii Celui Preainalt care va fi fie evreii, fie ingerii S.D. venii in preajma Terrei, fie pe unii i pe alii. Vom mai vedea. Asuprirea asta ine trei uniti temporale distincte: 1 - o vreme; 2 - i vremuri; 3 - i jumtate devreme. Reinei ideea. 26. i judecata se va face i i se va lua stpnirea, ca s-l nimiceasc i s-l prbueasc pentru totdeauna. 27. Iar regatul i stpnirea i mrirea regilor de sub ceruri se vor da

poporului sfinilor Celui Preanalt; mpria Lui este mpria venic i toate stpnirile i vor sluji Lui i pe El l vor asculta. Ultimul rege aprut, probabil un comandant de oti I.T. va fi invins, prbuit pentru totdeauna de ingerii S.D. Terra va fi din nou a S.D., care va smulge mrirea (C.S.) regilor pmantului. S vedem acum dac interpretarea este corect, dac se coreleaz cu alte imagini induse sub hipnoz lui Daniel. Capitolul 8: Vedenia berbecului i a apului. Fii ateni! Eu consider c reprezint sinteza evenimentelor de sfarit ale P.T. 2. i m-am uitat la vedenie i, cnd priveam, parc eram n capitala Sura care este n ara Elamului i, stnd cu privirea aintit, eram pe fluviul Ulai. Susa se afla pe teritoriul actual al Iranului la aproximativ 500 km est de Babilon. 3. i am ridicat ochii mei i m-am uitat i iat un berbec cu dou coarne stnd n picioare n faa fluviului i coarnele lui erau lungi, unul mai lung dect cellalt i cel mai lung cretea cel din urm. 4. Am czut berbecul lovind cu coarnele la apus, la miaznoapte i la miazzi i nici o fiar nu putea s-i stea mpotriv i nimeni nu scpa de asuprirea lui. El fcea ce voia i cretea. Ce vede curcubeul, cci el este observatorul evenimentelor!? O agresiune militar are punctul de plecare in Iran i anume de pe vechiul loc al oraului Susa. Agresiunea este spre vest cu dou incursiuni principale (dou coarne): una mai scurt, probabil numai pan in Israel sau ceva mai departe i inc una mai lung pan la bazinul mediteraneean, ce urmeaz din punct de vedere temporal celei dintai. Agresiunea are loc concomitent spre nord (in Turcia?) i spre sud (in Golful Persic, Arabia Saudit, Kuweit, E.A.U.?). Fora de ptrundere este iniial mare incat nimeni nu i se poate impotrivi. 5. i m-am uitat cu luare aminte i iat, un ap venea de la apis pe deasupra feei pmntului, fr s-l ating. i apul avea un corn ntre ochi, care corn se putea zri. Rspunsul militar al versului este pe msur. Curcubeul observ un atac rapid pe deasupra pmantului (aviaie, rachete sau ambele) care lovesc berbecul cu violen, fr ca acesta din urm s poat da o contralovitur. 6. i (apul n.a.) a venit pn la berbecul cel cu dou coarne pe care lam vzut stnd n faa fluviului i s-a npustit spre el cu toat tria puterii lui. 7. i l-am vzut cum s-a apropiat de berbec i a lovit berbecul i i-a sfrmat cele dou coarne, iar berbecul nu mai avea putere ca s i se mpotriveasc; i l-a aruncat la pmnt i l-a clcat n picioare i nimeni n-a scpat pe berbec. Pan aici este foarte clar. Acum e-acum! 8. i apul a crescut foarte i cnd a ajuns puternic, cornul cel mare sa sfrmat i am zrit patru coarne crescnd n locul lor, spre cele patru vnturi ale cerului. 9. i din ultimul dintre ele a ieit un corn mic, care a crescut afar din cale, spre miazzi, ctre rsrit i ctre ara strlucirii. 10.i el s-a nlat pn ctre otirea cereasc i a dobort la pmnt

din otire i din stele i le-a clcat n picioare. Ce s inelegem? Puterea vestului, cea care invinge berbecul (posibil coaliia islamului) se destram. Locul ei este luat de patru fore (v aducei aminte de cele patru fiare) care nu au aceeai strlucire. Una dintre aceste fore dezvolt ins un "corn mic", o for ce va crete mult i se va intinde ctre Israel. In spatele forei, cu totul deosebite se ascunde L.I. V aducei aminte de cea de a patra fiar inspimanttoare. Numai ea, L.I., este in stare s lupte cu puterile cereti, cu otirea ingerilor S.D. i s inving trimiii poporului "sfant". 11. i a mai crescut pn la mai marele otirii i i-a luat jertfa de fiecare zi i i-a rsturnat locul templului su. 12. i peste jertfa de fiecare zi el a pus nelegiuirea i a aruncat adevrul la pmnt, i el a fcut i a izbutit. L.I. ii indeprteaz pe ingerii S.D. sosii in zona Terra pentru cercetare A.D.N.M:N. preapocaliptic a poporului evreu (vom desprinde clar acest fapt ceva mai tarziu; anticipez puin). Practic, ingerii L.I. fur "jertfa de fiecare zi", fac propria lor cercetare A.D.N.M.N. i in locul semnului ingerilor S.D. marcheaz pe cei A.D.N.M.N. compatibili cu propriul lor semn, semnul fiarei, semnul L.I. Astfel, "pune nelegiuirea peste jertfa de fiecare zi". L.I. face practic legea i ordinea in spaiul geografic al vechiului Canaan. 13. i am auzit un sfnt care gria i un alt sfnt a zis ctre cel ce gria: "Pn cnd va dura vedenia i jertfa de fiecare zi nu se va mai aduce i un pcat al pustiirii va fi pus n loc i templul i otirea vor fi clcate n picioare?" Cu alte cuvinte cat timp va mai dura supremaia militar a L.I.? Cat timp S.D. nu va reui s-i impun fora in zona Terra? 14. Atunci el i-a rspuns: Pn la dou mii trei sute de seri i de diminei; dup aceasta tempul i va lua din nou rostul lui. Adic dup 2.300 de zile (6 ani i 110 zile) S.D. invinge L.I. i repune in drepturi templul. Care templu? Este vorba de templul din Ierusalimul pmantean sau cel ceresc? Mai vedem... Daniel primete ca dup fiecare vedenie explicaii suplimentare: 20. Berbecul cu dou coarne pe care tu l vezi, nseamn regii Mediei i Persiei. Aa am presupus i eu: Irakul i Iranul vechii dumani (programai) devin aliai. 21. Iar apul este regele Greciei i cornul cel mare, care este ntre ochi este regele cel dinti. Corect: Grecia este in vest; pentru curcubeu, tot ce este la vest inseamn Grecia. Atat cuprinde in obiectiv! 22. i dac el a fost sfrmat, patru s-au ridicat n locul lui; nseamn c patru regate se vor ridica din neamul lui, dar fr s aib puterea lui. Nu incercai deocamdat s facei previziuni. Nu confundai cu fapte deja intamplate cum ar fi destrmarea Iugoslaviei in cinci state (fr a avea aceeai putere). Unul dintre acestea este Macedonia - fost provincie a Greciei. S avei intotdeauna in minte dou aspecte: 1 - Curcubeul nu distinge graniele naionale; 1 - Evenimentele descrise au loc dup distrugerea nuclear a

Ierusalimului. 23. La sfritul stpnirii lor, la vremea svririi pcatelor, se va ridica cu chip seme i iste n lucrurile ascunse. 24. i stpnirea lui va crete n putere - dar nu prin puterea lui nsui - i va face pustiiri uriae i n orice lucru va izbuti i va prbui pe cei tari i pe poporul sfinilor. Regele se va ridica in locul celor patru fore va fi susinut din umbr magistral de L.I. El este seme i iste in lucrurile ascunse. L.I. lucreaz in camuflaj, populaia Terrei nu realizeaz cine este de fapt in spatele acestui rege. Acesta crete in putere, "dar nu prin puterea lui insui", ci este susinut de L.I. care va indeprta pentru un timp ingerii S.D., obinand succese militare notabile. 25. Din pricina isteimii lui, va izbuti nelciunea n mna lui i se va semei n inima sa i n plin vreme de pace va dobor pe muli. i se va ridica mpotriva Regelui regilor, dar va fi aruncat la pmnt, nu de mn omeneasc. Totul va reui o bun perioad. "Muli vor fi amgii", vor crede c ingerii L.I. sunt ingeri ai S.D. Prin arta de a manevra oameni importani, de a conduce evenimentele, istoria, L.I. ii va instaura pentru un timp puterea pe Terra, mai ales in spaiul geografic evreiesc. Apoi, intr-un tarziu, va fi aruncat la pmant, va pierde rzboiul cu S.D. Cand se va intampla asta? 26. Iar vedenia despre seri i despre diminei care a fost spus, este adevrat; tu ns, pecetluiete vedenia, c se va ntmpla dup multe zile" Supremaia militar absolut a L.I. va dura numai 2300 de zile sau poate mai puin. Dup 2300 de zile templul lui Dumnezeu ii va reintra in drepturi, in "normalitate". i cu asta s-a incheiat una dintre edinele de hipnoz la care a fost supus Daniel. Inainte de alte speculaii privind temporalitatea evenimentelor descrise, s privim asupra desenului colorat, inflorat, ce are drept ax central imaginile surprinse de curcubeu, imagini ce apar in capitolul 11 scris de Daniel. Evenimentele descrise se incadreaz, cred eu, in intervalul temporal situat intre atacul nuclear irakian asupra Ierusalimului i ultima sptman de ani. Capitolul se numete: "Proorocire despre regii Persiei, Egiptului i Siriei". 2. i acum i fac cunoscut adevrul: Iat c se vor scula nc regi n Persia, iar al patrulea va stpni bogii mai mari dect toi i, cnd va fi puternic prin bogiile sale, va ridica pe toi mpotriva regatului Greciei. Reamintesc faptul c satelitul vizualizeaz i "judec" evenimentele militare strict din spaiul extins al vechiului Canaan, intr-un teritoriu cu o raz de aproximativ 1500 km. Fa de Ierusalim Persia este la est (rsrit), Siria este la nord (miaznoapte), Egiptul, Etiopia, Arabia Saudit sunt la sud (miazzi) iar Grecia este la vest (apus). Versetul 2 ne spune c atunci cand Persia (Iranul) va fi suficient de puternic, va ataca Grecia (rile din bazinul mediteranean, nu neaprat Grecia). Imaginea este concordant cu cea a berbecului care atac apul. 3. i va iei la iveal un rege viteaz i va stpni peste un regat

puternic i va face numai ce i se va prea bun. Acest verset ne vorbete tot despre aciunile apului. 4. i cnd va fi n culmea puterii sale, regatul lui se va prbui i se va mpri n cele patru vnturi ale cerului, fr ca s rmn urmailor lui nici s aib putere ntocmai ca nainte c regatul lui va fi sfrit i se va mpri la alii dect la ceia din neamul lui. Nu tiu la ce evenimente din spaiul european se refer. Oricum nu este vorba de recenta divizare a Iugoslaviei i nici de o separare a naiunilor Marii Britanii in cele patru provincii: Anglia, Scoia, ara Galilor i Irlana de Nord. Pe lang o divizare geografic se pare c regatul cel puternic va fi slbit prin aciunea L.I. care-i va extinde influena i va culege "roadele" regatului, ajuns astfel, "la alii decat aceia din neamul lui". Cele "patru vanturi ale cerului" ne indic tot prezena unei lumi extra/intraterestre, foarte probabil I.T. Urmeaz alte evenimente descrise, care imbrac stufos aciunile militare observate de curcubeu. Acestea din urm sunt importante pentru noi. Sintetic putem reprezenta evenimentele descrise: - regele de la miazzi (Egiptul?, Arabia Saudit?), dar mai degrab, in acord cu alte profeii - Islamul - ajunge puternic; - Apoi va domina zona, va fi mai puternic decat regele de la miaznoapte (probabil Europa) pe care-l va invada; - are loc un rzboi indelungat, explicat nu prea clar, intre miazzi i miaznoapte soldat cu victoria regelui de la miazzi; - dup aciuni militare incalcit prezentate nord - sud, in sfarit Europa va aduna o armat puternic dup un segment temporal echivalent cu ani; 13. i nc odat regele de la miaznoapte va ridica otiri mai puternice dect cele dinti i dup un rstimp de civa ani, va da nval peste el, cu o mare otire i numeroas clrime. - explicaiile ce urmeaz, incalcite fac descifrabile cu greu evenimentele militare, cert este c Israelul este prins i el in acest conflict armat; - Israelul se confrunt cu armate venite din toate prile, inclusiv de pe mare; - fora regelui de la miaznoapte susinut din umbr de L.I. dicteaz noile legi in spaiul evreu; 20. i n locul lui (al forei noi instalate la Ierusalim - n.a.) va veni altul, care va trimite un strngtor de dri n locul care este gloria regatului dar n cteva zile va fi dobort nu prin mnie, nici prin rzboi. - strangtorul de dri (C.S.) va fi doborat dup cateva zile vzute prin D.T. de ctre ingerii S.D. alertai de gravitatea faptelor. Acest eveniment ins, va avea loc mult mai tarziu dup ce alte evenimente descrise de versetele ce urmeaz vor fi avut deja loc. 21. i n locul lui va veni un batjocoritor (L.I.), care nu avusese nici un drept la vrednicia regal, i el va veni panic i prin uneltiri se va face stpn pe regat. 22. i otirile de ajutor vor da napoi naintea lui i vor fi sfrmate, de asemenea i o cpetenie a legmntului. 24. i pe neateptate va veni n cele mai bogate inuturi ale rii i va face ceea ce n-au fcut prinii lui i prinii prinilor lui; el le va

mpri cu risip, prad i jaf i bogii, i va urzi planuri mpotriva cetilor ntrite, numai pentru o vreme. Versetele de mai sus descriu aciuni ce au loc in intervalul temporal "o vreme" - timp in care spaiul evreu este subjugat activitilor L.I., care va beneficia de "bogiile" (C.S.) Israelului. Sunt descrise in continuare aciuni militare importante in cadrul unui conflict deschis intre Islam i Israel, dup care urmeaz "uraciunea pustiiri" 31. i oti trimise de el vor sta i vor pngrii locaul sfnt i cetatea, iar jertfa de fiecare zi o vor da la o parte i vor pune n loc urciunea pustiiri. In perioada care urmeaz au loc cele mai evidente aciuni ale L.I. in Israel respectiv o cercetare genetic larg i alte aciuni premergtoare pentru sfaritul veacurilor. 36. i regele va face dup placul su i se va ridica i se va trufi mpotriva oricrui dumnezeu i mpotriva Dumnezeului dumnezeilor va spune lucruri nemaiauzit i va propi pn ce sfritul mniei va veni, c ceea ce este hotrt se va ntmpla. 38. Iar n locul lui va cinsti pe dumnezeul cetilor, pe un dumnezeu pe care nu l-au cunoscut prinii lui (pe Satana - n.a.); aceluia i se va nchina cu aur, cu argint, cu pietre scumpe i cu lucruri de pre (C.S.). 39. l va lua ca aprtori ai cetilor ntrite p poporul unui dumnezeu strin (pe ngerii L.I.); Israelul este condus in aceast perioad de un "rege" pro - L.I. Urmeaz un alt rzboi devastator intre Israel i rile arabe din jur: Siria i Egiptul (miazzi i miaznoapte): 40. i la sfritul vremii se va rzboi el cu regele de la miazzi i se va npusti asupra lui regele cel de la miaznoapte, cu care de rzboi, cu clrei i cu multe corbii. El va veni n rile pe care le va cotropi i le va strbate. 41. i va veni i n ara strlucirii i zeci de mii s vor prbui; i iat care vor scpa din mna lui: Edomul, Moabul i restul fiilor lui Avraam. Cu alte cuvinte, tot Israelul e fcut zob. Edomul, Moabul i restul fiilor lui Avraam reprezint teritorii care astzi aparin Iordaniei, teritorii care oricum ar fi in viitor, vor fi populate majoritar de arabi. Curcubeul, aa cum am mai scris, nu tie politic. Totui, el descrie in ultimele versete ale capitolului 11 o putere care pune stpanire pe toat zona geografic L.I. probabil. Aceast for este distrus in final (de S.D. se subinelege) fr ca cineva s-i poat veni in ajutor. Dup cum vedei, este destul de vag. Se pot evidenia unele aciuni concrete; restul este improvizaie literar in stil biblic. Fr a putea interpreta concret evenimentele percepute de curcubeu, ingerul improvizeaz prea mult i ne incurc cursivitatea logicii. Vom mai vedea. Cronologic urmeaz capitolul 12 care continu firul evenimentelor cu aciune in for a S.D., cu evenimentele cele mai apropiate de momentul apocaliptic. Pan atunci, v prezint punctul de vedere al S.D. asupra incadrrii temporale a istoriei sfaritului de program. Capitolul 9 este urmarea unei alte edine ce a avut loc in anul I al domniei lui Darius (522- 486 i.e.n.). Se numete sugestiv: "Rugciunea

lui Daniel i proorocirea celor aptezeci de sptmani de ani". Capitolul se anun interesant chiar prin titlu. Orice pmantean tie c 70 de sptmani echivaleaz aproximativ cu un an i jumtate. Acestea sunt ins sptmani de ani adic, se refer la alte uniti temporale decat cele cu care suntem obinuii. S-l urmrim pe Daniel: 21. i pe cnd vorbeam n rugciunea mea, iat un om, Gavriil, pe care l-am vzut n vedenia mea cea de la nceput, n zbor grbit, s-a apropiat de mine pe la vremea jertfei de sear. 22. i a venit i mi-a grit zicnd: "Daniele, chiar acum am sosit ca s-i deschid mintea". Ce descriere frumoas i exact: ingerul Gavriil a sosit in zbor grbit ca s-i deschid mintea lui Daniel. Mesajul este implantat: 24. aptezeci de sptmni sunt hotrte pentru poporul tu i pentru cetatea ta cea sfnt pn ce frdelegea va trece peste margini i se va ispi nelegiuirea pn ce dreptatea venic va veni, vedenia i proorocirea se vor pecetlui i se va unge Sfntul Sfinilor. Acest mesaj ne spune c din momentul debutului prezenei S.D. in spaiul terestru, dup atacul nuclear asupra Ierusalimului i pan la atacul nuclear final al S.D. asupra Terrei, se vor scurge 70 de sptmani (de ani). In aceast perioad se constat c frdelegea in cetatea sfant - Ierusalim trece peste margini - adic hibridarea poporului evreu este mai mare ca niciodat. Pcatul este pecetluit, adic are loc cercetarea genetic A.D.N.M.N. preapocaliptic. Nelegiuirea se va ispi odat cu atacul nuclear final; dreptatea venic - ingerii S.D. cu cetatea cea sfant S.S. vor sosi, iar Sfantul Sfinilor - Dumnezeu va fi "uns" cu C:S. cpmpatibile A.D.N.M.N., care vor intra in circuitul C.D.M. - R.V. - P.V. 24. i s tii i s nelegi c de la ieirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului i pn la Cel Uns, Cel Vestit - sunt apte sptmni i aizeci i dou de sptmni i din nou var fi zidite pieele i zidul din afar, n vremuri de strmtoare. Deci, de la ieirea poruncii pentru reconstrucia Ierusalimului distrus in urma atacului nuclear irakian i pan la Cel Uns, Cel Vestit sunt dou uniti temporale distincte: 1 - 7 sptmani; 2 - 62 de sptmani; dou intervale de timp desprite foarte probabil de o misiune a ingerilor S.D., dar msurat este fr indoial timpul linear al S.D., timpul petrecut linear de S.D., dar care, pentru noi este aberant, este cu mult mai lung. Ce corecie trebuie aplicat? Care este unitatea echivalent temporal pentru tot intervalul (7+62). In aceast perioad, cele 69 de sptmani de ani se va reconstrui Ierusalimul in vremuri de stramtoare. Perioada este caracterizat de intense frmantri, de rzboaie, ce au loc in spaiul geografic observat de curcubeu, evenimente descrise parial anterior (evoluia celor patru fiare, a berbecului, a apului etc.). Cel Uns, Cel Vestit denumete nu neaprat pe Dumnezeu. Poate desemna chiar un inger S.D., un comandant de oti al S.D. sau pan i un pmantean cu C.S. A.D.N.M.N. compatibil cu ingerii S.D. Ne aducem aminte c i regii poporului evreu erau uni regi. In cazul de fa, vei vedea i din alte informaii ce nu pot fi puse simultan in pagin, c Cel

Uns, Cel Vestit ar putea fi un inger S.D. sau un comandant al acestora. 26. Iar dup cele aizeci i dou de sptmni, Cel Uns va pieri fr s se gseasc vreo vin n El. iar poporul unui domn va veni i va drma cetatea i templul. i sfritul cetii va veni prin potopul mniei lui Dumnezeu i pn la capt va fi rzboi - prpdul cel hotrt. 27. i El va ncheia un legmnt cu muli ntr-o sptmn , iar la mijlocul sptmnii va nceta jertfa i prinosul i n templu va fi urciunea pustiirii. Evenimentele descrise de cele dou versete de mai sus incheie istoria celor 70 de sptmani de ani i au loc in ultima sptman de ani, ultima secven a P.T., a civilizaiei noastre. El - Cel Uns, Cel Vestit, va incheia un legmant cu muli, adic va conduce cercetarea A.D.N.M.N. a poporului evreu revenit in Ierusalim. In aceast operaiune vom afla din Apocalipsa c Cel Uns - Cel Vestit va marca cu markerul S.D. 144.000 de alei. La mijlocul sptmanii El va fi ucis de ingerii L.I. intr-un rzboi spaial deasupra Ierusalimului. Ingerii S.D. nu vor mai avea acces la cercetare genetic, adic jertfa va inceta i va incepe uraciunea pustiirii. Accesul la cercetarea A.D.N.M.N. va fi strict pentru ingerii L.I. "Pan la capt va fi rzboi". Perioada sfarete printr-un atac masiv al S.D. "prpdul cel hotrat", care va pune capt civilizaiei noastre. "Pedeapsa nimicirii cea hotrat se va vrsa peste locul pustiirii". Pentru acest interval, pentru ultima jumtate de sptman avem o echivalare, chiar mai multe, cu timpul terestru, in capitolul 8 versetele 13 i 14. Din momentul uciderii Celui Uns, din momentul inceputului uraciunii pustiirii i pan cand templul ii reia funcia sunt 2300 de zile, adic 6 ani i 110 zile. Asta inseamn c ultima sptman dureaz 2300 de zile x 2 adic aproape 13 ani teretri? Nu cred! Vom beneficia in continuare de alte echivalri mai exacte. Cele 2300 de zile reprezint, dup prerea mea, timpul scurs intre uciderea Celui Uns, pan la atacul nuclear final, la care se adaug timpul necesar captrii , trierii C.S. A.D.N.M.N. marcate, compatibile, timpul necesar prelucrrii genetice a C.S. alese, timpul de depozitare pan la intrarea in circuitul C.D.M. - R.V. - P.V. Numai acel moment - reintrarea in circuitul energetic poate insemna reluarea funciei templului pentru C.S. alese. Sptmana este sub 4600 de zile, dar oricum este o sptman de ani ! Interesant, nu?! Daniel ii incheie profeiile in capitolul 12 numit: "Vedenie despre invierea morilor i despre Anticrist". 1. i n vremea aceea se va scula Mihail, marele voievod care ocrotete pe fiii poporului tu, i va fi vreme de strmtoare cum nu a mai fost de cnd sunt popoarele i pn n vremea de acum. Dar n vremea aceea poporul tu va fi mntuit, i anume oricine va fi gsit scris n carte. Venirea lui Mihail - ingerul ef de program Terra va fi dezastruoas pentru pmanteni. Perceperea genetic A.D.N.M.N. va face posibil culegerea, "mantuirea" celor A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii S.D. Apoi Daniel surprinde "discuia" a doi ingeri: 6... "Pe cnd se vor sfri aceste fapte minunate?" Rspunsul vine: 7. "Va mai ine o vreme, vremuri i jumtate de vreme, iar cnd se va

isprvi de sfrmat puterea poporului celui sfnt, atunci vor lua sfrit toate acestea". 11. i din vremea cnd va nceta jertfa cea de-a pururi i va ncepe urciunea pustiirii vor fi o mie dou sute nouzeci de zile. 12. Fericit c va fi cel ce va atepta i va ajunge la o mie trei sute treizeci i cinci de zile. S ne aducem aminte ceva important: 27. El va ncheia legmnt cu muli ntr-o sptmn, iar la mijlocul sptmnii va nceta jertfa i prinosul i n templu va fi urciunea pustiirii pn cnd pedeapsa nimicirii cea hotrt se va vrsa peste locul pustiirii. (Daniel 9-27) Totul este clar acum: de la mijlocul ultimei sptmani de ani, atunci cand inceteaz jertfa cea de-a pururi i incepe uraciunea pustiirii i pan la atacul nuclear final al S.D. sunt 1290 de zile. Aceasta echivaleaz cu aproximativ 42 de luni. Vei vedea c este important s exprimm acest interval i in luni. Probabil c cei marcai de S.D., cei A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii S.D. sunt triai i prelucrai inc 45 de zile, timp dup care se hotrte soarta lor - admis sau respins - la examenul numit "judecata de apoi". Mi se pare cam lung aceast judecat, dar asta este! Ultima sptman de ani are deci, 42 x 2 = 84 de luni = 7 ani; sau 1290 zile x 2 = 2580 zile = 7 ani i 25 de zile fr a ine cont de anii biseci. P.T. mai dureaz dup atacul nuclear asupra Ierusalimului o perioad de "o vreme i vremuri i jumtate de vreme", adic trei intervale temporale, aa cum am discutat, fiecare interval avand unitatea sa de echivalare temporal. Pentru S.D., cele trei intervale sunt delimitate de misiunile lor pe Terra, de cuplarea istoriei i timpului nostru. Cele trei intervale au pentru S.D., dup cum am aflat, valori de 6 sptmani, 62 de sptmani i o sptman sau mai exact o jumtate de sptman, ultima sptman fiind fragmentat de un eveniment important: uciderea Celui Uns, Celui Vestit in plin campanie de cercetare genetic i tanare a C.S. compatibile A.D.N.M.N. cu El. Schematic, putem reprezenta astfel: Conform acestei scheme, primul interval (o vreme) incepe cu primul eveniment important luat in seam de S.D. i anume atacul irakian asupra Ierusalimului. Cu aceast ocazie, S.D. trimite primul echipaj spre Terra i cuplarea istoriei S.D. la cea a Pmantului are loc dup 7 sptmani S.D. care pentru noi inseamn ani -< zeci de ani. Din acel moment incepe intervalul "vremuri" sau dac vrei "vremuri de stramtoare" - interval ce permite reconstrucia Ierusalimului distrus. Acesta este intervalul in care istoria i timpul S.D. sunt cuplate cel mai bine la evenimentele de pe Terra. Dup prerea mea, intervalul este caracterizat de cea mai bun coresponden temporal timp S.D. - timp Terra, raportul acestor valori fiind cel mai mare posibil, tinzand spre raportul 1:1 fr a-l atinge vreodat. Totui chiar i aceste 62 de sptmani sunt sptmani de ani. Pentru noi "vremurile de stramtoare" nu dureaz mai mult de cateva zeci de ani - puine zeci de ani, care permit reconstrucia parial a Ierusalimului. Concomitent S.D. va trebui s-i pregteasc in acest

interval temporal materialul genetic necesar demarrii urmtorului P.I.G. Fenomenul fizic de cretere a raportului timp S.D. - timp terestru se datoreaz plasrii S.S. sau a unei baze materiale largi a S.D. in preajma Terrei i unei activiti sporite pe Terra. In momentul in care S.D. pierde militar in faa L.I., in momentul pierderii ingerilor responsabili cu cercetarea genetic a poporului evreu, S.D. se retrage din nou i revine dup un interval de jumtate de vreme care pentru noi inseamn 3,5 ani. Pentru acest interval raportul timp S.D. - timp terestru se micoareaz din nou, semnificand lipsa de activitate a ingerilor S.D. pe Terra. Astfel, perceput din S.S., timpul pe Terra are o curgere in trei viteze: rapid in primul interval de 7 sptmani, lent in intervalul de 62 de sptmani i intermediar in ultimul - cel denumit "jumtate de vreme". Asta cred eu! ... dei a vrea s greesc! Apocalipsa Sfntului Ioan Teologul S vedem dac acest capitol inserat de ingerul Gabriel lui Ioan in anul 96 e.n. (la ase secole dup Daniel) demoleaz raionamentul meu de pan acum sa din contr, il consolideaz cu noi argumente. Stilul in care este scris e uor diferit de cel al restului Bibliei, prin faptul c imaginile primite de Ioan aflat in hipnoz, aparin unor timpuri diferite, cu simboluri din cele mai diferite, bogate in tehnic ce se cere a fi decodat. Consider c tehnica implantului de informaie sub hipnoz aplicat de inger lui Ioan este cea mai performant din toat Biblia. Ioan trebuie s transcrie intocmai informaia primit pentru ca decodarea s fie i ea exact. Deoarece cu acest capitol i-au btut capul muli oameni, voi incerca s-l abordez intr-o modalitate nou, ce nu este tipic lucrrii de fa. Cred c cel mai nimerit este s aruncm impreun o privire mai atent sau mai sumar, de la caz la caz in fiecare dintre capitolele care compun Apocalipsa. Cel mai comod pentru mine ar fi ca alturi de dumneavoastr s fie in acest moment o Biblie, din care s citii in paralel capitolele pe care le parcurgem. Dac nu avei, nu este nici o problem; expunerea sper s fie pe inelesul tuturor. Nu voi incerca inutil cu versete care nu au o importan prea mare in decodare P.T. sau cu imagini pe care le-am discutat deja in alte capitole. Capitolul 1 se numete: "Ioan trimite urri de bine la apte Biserici. In Patmos are cereasc artare. El vede pe Fiul Omului intre apte sfenice, avand in mana dreapt apte stele". Ca de obicei, acest titlu este o sintez a celor descrise in capitol. Mesajul primit trebuie trimis mai departe spre cele apte Biserici importante din Asia Mic, pentru a nu se pierde i de asemenea, trebuie s incheie culegerea de texte ce alctuiesc Biblia. Descrierea ingerului asemntor Fiului Omului este magistral i a fost deja discutat. Capitolul 2 se numete: "Porunc dat lui Ioan de Domnul, ca s scrie ingerilor, episcopilor Bisericilor din Efes, Smirna, Pergam, Tiatira. Poruncile Domnului, lipsurile Bisericilor". Capitolul aduce doar cateva versete real importante in inelegerea altor segmente ale sfaritului de program, pe care le voi analiza la timpul potrivit. Nici capitolul al treilea nu aduce nimic referitor la istoria ultimilor ani ai Pmantului, ci indic numai prin cateva versete funcionarea altor segmente ale P.T.

Capitolul 4 se numete "Privelitea cereasc. Tronul lui Dumnezeu cu douzeci i patru de btrani i cu patru heruvimi". El este analizat pe larg in capitolul dedicat S.D. Capitolul 5, o continuare cronologic a capitolului 4, este de asemenea analizat tot in seciunea dedicat S.D., a lucrrii de fa. El se numete: "Cartea cu cele apte pecei este dat Mielului. Mielul este ludat cu cantri cereti". Dup cum v amintii, capitolul acesta m-a ajutat mult in definirea rolului Mielului in S.D., in definirea de fapt a C.D.M. Cartea cu apte pecei este decodat de ctre Miel, analizat i redat pe un monitor ca o "mare de sticl". Imaginile primite de Ioan nu sunt cele culese direct de curcubeu, ci sunt rezultate din procesare, din analiza i sinteza efectuat de ctre Miel. Nici una dintre aceste imagini nu conin detalii exacte, ci sunt rodul unei analize ce imbin sinteza sfaritului de program propus, cu sinteza sfaritului de program realizat, un amestec intre deziderat i implinire. Puinele detalii disparate arat c imaginile au totui un suport in realitatea viitoare. Capitolul 6 este primul dintre capitolele Apocalipsei care ne ofer imagini procesate de Miel - decodorul i analizorul informaiei culese de curcubeu. Aceste imagini reprezint o sintez global a finalului P.T. Sinteza este sugerat chiar de titlul capitolului: "Desfacerea celor ase pecei. Impraii i domnii lumii se ascund in peteri i in crpturile stancilor". S vedem acum dac au un motiv intemeiat s se ascund: 1. i am vzut cnd Mielul a deschis pe cea dinti din cele apte pecei, i am auzit am auzit pe una din cele patru fiine zicnd cu glas ca de tunet: Vino i vezi: 2. i m-am uitat i iat un cal alb i cel care edea pe el avea un arc; i i s-a dat lui cunun i a pornit ca un biruitor ca s biruiasc. Cel care vine pe un cal alb este Fiul Omului sosit pentru perceperea A.D.N.M.N. a populaiei Terrei, compatibilizabile inc cu ngerii S.D. tiu asta din alte formulri inclusiv din Apocalips, care anun sosirea Fiului Omului pe un cal alb sau pe nori etc. Cat despre "biruire-biruin" se refer in mod clar la cei A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii S.D., marcai i culei in momentul apocaliptic. Iat i un exemplu in acest sens: "Cel ce biruiete nu va fi vtmat de moartea cea de-a doua." ) Apocalipsa 2-11) Cel compatibil A.D.N.M.N. va fi racordat la o som de inger - va reui, va birui drumul anevoios spre "viaa venic", hibrizii merg spre iezerul de foc - moarte cea de-a doua. La deschiderea celei de-a doua pecei apare imaginea calului rou i a clreului cruia " i s-a dat s ia pacea de pe pmant, ca oamenii s se injunghie intre ei; i o sabie mare i s-a dat." (4) Stpanul calului rou ar putea fi L.I., care este in spatele momentelor politice, militare, de pe Terra. Pacea va fi luat. Va urma o perioad dominat de rzboaie ale cror detalii nu sunt date in acest capitol. A treia pecete aduce imaginea calului negru i a stpanului su care "care avea un cantar in mana lui."(5) Cele patru fiine conectate la C.D.M. ordon intr-un singur glas: "Msura de grau un dinar, i trei msuri de orz un dinar. Darde untdelemn i de vin s nu te atingi."(6) Calul negru i stpanul su cred c aparin de asemenea L.I. Ei vor intocmi de asemenea o precercetare A.D.N.M.N. a celor posibili

compatibili genetic cu ingerii lor. Ei nu trebuie s se ating de "untdelemn". V aducei aminte de "grsimea mslinului" de la metaforizarea P.I.G. Aa cum uleiul, fiind uor, se poate separa de ap, tot aa i A.D.N.-ul uor, homizigot, poate fi separat de structurile A.D.N. mai grele, mai complexe: Untdelemnul, grsimea mslinului, reprezint sectorul populaional cu compatibilitate genetic A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. Deschiderea celei de-a patra pecei vizualizeaz "un cal galben-vant i numele celui ce edea pe el: Moartea; iadul se inea dup el; i li s-a dat lor putere peste a patra parte a pmantului, ca s ucid cu sabie i cu foamete, i cu moarte i cu fiarele de pe pmant"(8). Moartea este adus de ingerii S.D., care imediat trec la cercetarea A.D.N.M.N. i la culegerea celor compatibili genetic. Pecetea a cincia aduce imaginea " sufletelor celor injunghiai pentru cuvantul lui Dumnezeu i pentru mrturia pe care au luat-o."(9) Deja incepe culesul! "Mrturia este markerul montat in urma cercetrii genetice. Sufletele "... strigau glas mare i ziceau: Pan cand Stpane Sfinte i adevrate, nu vei judeca i nu vei rzbuna sangele nostru, fa de cei ce locuiesc pe pmant?"(10) Acum este clar c Moartea vine din partea "Stpanului Sfant", adic din partea S.D. 11. i fiecruia dintre ei (suflete compatibile a celor ucii n.a.) i s-a dat cte un vemnt alb i li s-a spus s stea n tihn, nc puin vreme, pn cnd vor mplini numrul i cei mpreun slujitori cu ei i fraii lor, cei ce aveau s fie omori ca i ei. S aib deci, un pic de rbdare pan ce va fi intreaga recolt propus a fi realizat. Apoi, moartea poate s vin pentru toi locuitorii Pmantului. Drept urmare, Mielul deschide a asea pecete i pe "marea de sticl" apare imaginea atacului nuclear final: " ...s-a fcut cutremur mare, soarele s-a fcut negru ca un sac de pr i luna intreag s-a fcut ca sangele."(12) 13. i stelele cerului au czut pe pmnt, precum smochinul i leapd smochinele sale verzi, cnd este zguduit de vijelie. 14. Iar cerul s-a dat n lturi, ca o carte de piele pe care o faci sul i toi munii i toate insulele s-au micat din locurile lor. 15. i mpraii pmntului i domni i cpeteniile otilor i bogaii i cei puternici i toi robii i toi slobozii s-au ascuns n peteri i n stncile munilor. 16. Strignd munilor i stncilor: Cdei peste noi i ne ascundei pe noi de faa Celui ce ade pe tron i de mnia Mielului; 17. C a venit ziua cea mare a mniei lor, i cine are putere ca s stea pe loc? (Apocalipsa -6) Se pare, dup cum observai, c oamenii vor avea motive bine intemeiate ca s se ascund in crpturile munilor. Pecetea a asea conine sinteza de imagine a atacului nuclear final, care se pare c se produce in mai multe reprize. Exploziile sunt urmate de cutremure, scderea in luminozitate a soarelui datorit pulberilor aruncate in atmosfer. Oamenii se protejeaz ca in unui atac nuclear i se ascund in muni, peteri, etc. iar cei bogai in adposturi antiatomice. Prevd o industrie profitabil in acest domeniu ... Luna se face ca sangele. S insemne oare ceva aceast meniune? S insemne un atac asupra Lunii? tii bine c eu consider Luna proprietatea L.I. Acest bastion in faa atacului S.D. este distrus inainte ca S.D.s dea lovitura de graie Pmantului. Din punct de vedere

militar mi se pare normal. Poate c nu m-a fi gandit la acest atac asupra Lunii, dac nu a fi citit Coranul: 1. S-a apropiat ora i s-a despicat Luna. 4. i a venit la ei o veste nspimnttoare. 6....n ziua n care va chema chemtorul la un lucru urcios. 7. Cu privirea plecat vor iei ei din morminte, ca i lcustele mprtiate, 8. grbind spre chemtor. Cei necredincioi vor zice: "Aceasta este o zi grea!" (LIV Sura Lunei 1-8) Observai cum, in cateva semne ce sintetizeaz momentul apocaliptic, captarea, triajul C.S., este inserat i informaia privitoare la Lun: satelitul L.I. va fi despicat, va fi distrus in preajma atacului final al S.D., atunci cand "ora este aproape". Revenind la capitolul 6 al Apocalipsei ce conine imaginile celor 6 pecei putem observa acum destul de clar sinteza evenimentelor: 1 - S.D. este sensibilizat in sfarit P.T. Ingerii sosesc pentru precercetarea genetic; 2 - au loc diverse conflicte pe Terra - posibil al treilea rzboi mondial; 3 - urmeaz precercetarea genetic a A.D.N.M.N. practicat de ingerii L.I.; 4 - conflictele dintre L.I. i S.D. incep s fie resimite pe Terra; 5 - are loc atacul final al S.D., desfurat in mai multe etape la intervale scurte. Capitolele urmtoare privesc aceleai evenimente, dar mai detaliat. Capitolul 7 descrie precercetarea genetic A.D.N.M.N. practicat de ingerii S.D. El se numete: "Pecetluirea a o sut patruzeci i patru din seminia lui Israel". Este clar, nu? Pecetluirea inseamn marcarea, insemnarea celor 144.000 din seminia lui Israel. Ei, dar, ca s-i examinezi A.D.N.M.N., trebuie s-i gseti. 2. i am vzut un alt nger care se ridica de la Rsritul Soarelui i avea pecetea Viului Dumnezeu. ngerul a strigat cu glas puternic ctre cei patru ngeri, crora li s-a dat s vatme pmntul i marea. 3. Zicnd: Nu vtmai pmntul, nici marea, nici copacii, pn ce nu vom pecetlui, pe frunile lor, pe robii Dumnezeului nostru. Observai c ingerul se ridic de la Rsritul Soarelui. Care soare? in mod normal, in Biblie soarele nu este scris cu majuscul, tocmai pentru a-l diferenia de soarele care metaforizeaz S.S. "Pecetea Viului Dumnezeu" nu este decat marca A.D.N.M.N. a fiinei supreme. Foarte probabil aceast marc este folosit la tanarea C.S. compatibile. Fiind asemntoare cu marca A.D.N.M.N. a C.S. alese, aceast pecete, marker, tan, nu este rejectat. Ea va face ca cei alei s fie rapid captai prin mijloace specifice de recunoatere a pecetei i de migrare a acesteia ctre captator. Ordinea este deci: 1 - Marcare; 2 - Atac nuclear; 3 Recoltare; 4. i am auzit numrul celor pecetluii: o sut patruzeci i patru de mii de pecetluii din toate seminiile fiilor lui Israel: 5. Din seminia lui Iuda dousprezece mii de pecetluii, din seminia lui Ruben dousprezece mii, din seminia lui Gad dousprezece mii .a.m.d.

cate 12.000 din fiecare seminie, in total 144.000. Aceasta va fi cea mai proast recolt a S.D. atat calitativ, seminii indoielnice, incruciate, hibridate, cat i numeric. Restul versetelor acestui capitol se refer la triaj, despre care voi scrie separat. Mielul ne-a rmas dator cu imaginile inscrise in a aptea pecete. Dup prerea mea, evenimentele descrise pan la a asea pecete intr in intervalul temporal "vremuri" al lui Daniel, cel ce msoar pentru S.D. 62 se sptmani, din care, pentru noi reprezint 62 de sptmani de ani, veritabile "vremuri de stramtoare". Pecetluirea, marcarea celor 144.000 de evrei are loc in ultima "sptman", alturi de alte evenimente ce urmeaz a fi descrise. Daniel ne spunea de legmantul fcut intre S.D. i "muli" in aceast ultim sptman, mai exact, pan la mijlocul ei. Evenimentele descrise de a aptea pecete au loc la mijlocul ultimei sptmani de ani, adic in ultimii 3,5 ani ai Terrei. S urmrim capitolul 8 : "A aptea pecete. apte ingeri cu apte trambie". In plin campanie de cercetare genetic i de insemnare a celor alei, Terra este zguduit de atacuri dure ale S.D. Cele apte trambie, numite mai tarziu "cele apte cupe pline ale maniei", reprezint atacuri nimicitoare cu arme sofisticate declanate de ingerii S.D. Primul atac este edificator: "a trambiat intaiul inger i s-a pornit grindin de foc amestecat cu sange i au czut pe pmant; i a ars din pmant a treia parte, iar iarba verde a ars de tot". Cumplit; ce sens mai aveau celelalte trambie? Nu e suficient? Pentru S.D. se pare c nu este. Al doilea inger ii trimite proiectilul "ca un munte mare arzand in flcri" in mare "i a treia parte din mare s-a prefcut in sange"(8). Urmtoarea rachet nuclear "a czut din cer (ca) o stea uria, arzand ca o fclie i a czut peste a treia parte din rauri i peste izvoarele apelor"(10). Al patrulea inger aduce Pmantului noaptea nuclear: "a fost lovit a treia parte din soare i a treia parte din lun i a treia parte din stele, ca s fie intunecat a treia parte a lor i ziua s-i piard din lumin a treia parte i noaptea tot aa"(12) In atmosfer se ridic o cantitate impresionant de pulberi ce determin ecranarea luminii primite de la soare. Inc nu este sfaritul ... Urmeaz capitolul 9 intitulat "Trambia a cincea i a asea. Cele ce se intampl dup ce au sunat. Cei patru ingeri de la Eufrat". 1. i a trmbiat al cincilea nger, i am vzut o stea czut din cer pe pmnt i i s-a dat cheia fntnii adncului. Curcubeul sau un alt satelit vizualizeaz racheta nuclear ce lovete una din porile adancului, o intrare spre L.I. Bine programat, racheta ii atinge inta: 2. i a deschis fntna adncului i fum s-a ridicat din fntn, ca fumul unui cuptor mare, i soarele i vzduhul s-au ntunecat de fumul fntnii. Lovit din plin, L.I. are totui for s revin in regie: 3. i din fum au ieit lcuste pe pmnt i li s-a dat lor putere precum au putere scorpiile pmntului. 4. i li s-a poruncit s nu vatme iarba pmntului i nici o verdea i nici un copac, fr numai pe oamenii care nu au pecetea lui Dumnezeu pe frunile lor.

Lcustele L.I. trebuie s protejeze ecologia Pmantului, dar misiunea lor principal const in "vtmarea" oamenilor care au scpat de marcarea A.D.N.M.N. practicat de ingerii S.D. Probabil c acetia sunt compatibili strict cu S.D. sau nu suport dou marcri succesive. De aceea cei rmai fr marker sunt insemnai i recoltai de L.I., evident dup o precercetare A.D.N.M.N. ce vizeaz compatibilitatea cu EI. 5. i nu li s-a dat ca s-i omoare, ci ca s fie chinuii cinci luni i chinul lor este la fel cu chinul scorpiei cnd l-a nepat pe om. 6. i n zilele acelea vor cuta oamenii moartea i nu o vor afla i vor dori s moar; moartea ns va fugi de ei. Probabil c cei marcai cu "pecetea" A.D.N.M.N. a L.I. sunt supui unei mori lente datorat radioactivitii degajate prin exploziile primelor cinci trambie, fie unui implant somatic radioactiv ce are drept scop modificarea hrii A.D.N. a celor marcai. Oricum ar fi dup aceste atacuri teribile, baza tehnic material a omenirii este distrus. Nimeni nu poate ajuta pe nimeni. Cei scpai in atacul nuclear direct sufer boala de iradiere. Intr-un peisaj ... apocaliptic, probabil c doar moartea i-o mai doreti. Foametea, lipsa medicamentelor, frigul, disperarea contribuie alturi de boala de iradiere la un sfarit mai rapid sau mai lent de la caz la caz. De cei marcai, moartea va fugi. Este vorba de moartea cea de-a doua. Ei vor fi recoltai fie de S.D., fie de L.I. i vor supravieui, iar mai tarziu vor deveni ingeri. Satelitul apropie imaginea. Obiectivul fixeaz din nou lcustele pe care acum "le vede" in detaliu: "infiarea lcustelor era asemenea unor cai pregtii de rzboi... aveau platoe ca platoele de fier, iar vuietul aripilor era la fel cu vuietul unei mulimi de care i de cai, care alearg la lupt... aveau cozi i bolduri asemntoare scorpiilor i puterea lor e in cozile lor, ca s vatme pe oameni cinci luni" (7;9;10). Lcustele "...au ca imprat al lor pe ingerul adancului"(11) Este clar, nu? Lcustele, veritabile maini de lupt, asemntoare leviatanului, aparin L.I. 12. ntiul "vai" a trecut; iat vine nc un "vai" i nc unul, dup acesta. Observm c atacul general asupra Pmantului nu este continuu, ci n etape. Dup primele patru trambie, care par a fi atacuri succesive ce au loc intr-o singur etap, urmeaz conform versetului 12 cele trei trambie soldate cu trei "vai". Intre trambia a cincia i cea de-a asea este un interval temporal de cinci luni terestre. 13. i a trmbiat al aselea nger... 15. i au fost dezlegai cei patru ngeri, care erau gtii spre ceasul i ziua i luna i anul acela, ca s omoare a treia parte din oameni. 18. De aceste trei plgi: de focul i de fumul i de pucioas, care, ieea din gurile lor, a fost ucis a treia parte din oameni. Aceste trei plgi sunt de fapt una singur: atacul nuclear ce produce foc (explozie i emisie de lumin), fum (ciuperca nuclear - pulberi ridicate in atmosfer) i "pucioas" - radiaie nuclear (pucioas ca la Sodoma i Gomora). Atacul general este fragmentat din nou dup trambia a asea. Urmeaz capitolul 10: "Un inger se arat, inand in man o carte deschis. Porunc lui Ioan s inghit aceast carte". Capitolul se refer la tehnica implantului de informaie i a fost deja tratat.

Urmeaz atat ca succesiune a informaiilor cat i ca temporalitate, cronologie a evenimentelor capitolul 11 intitulat: "Msurarea templului. Doi martori ucii de fiar inviaz i se inal la cer. Trambia a aptea. Cantarea Templului lui Dumnezeu in cer". Acest capitol incepe i se termin cu imaginea templului lui Dumnezeu. Este important! V solicit atenie maxim: 2. Iar curtea cea din afara templului scoate-o din socoteal i n-o msura c a fost dat neamurilor care vor clca n picioare cetatea sfnt patruzeci i dou de luni. Care cetate sfant? Ingerul a trecut deja pe tram pmantesc in cetatea Ierusalimului din Israel. Avem o unitate temporal 42 de luni. Adic 3,5 ani sau 1290 de zile. V aducei aminte de profeia lui Daniel? 3. i voi da putere celor doi martori ai mei i vor prooroci mbrcai n sac, o mie dou sute aizeci de zile. 4. Acetia sunt cei doi mslini i cele dou sfenice care stau naintea Domnului pmntului. Cei doi martori, ingeri S.D., sunt trimii pentru 41 de luni, 1260 de zile s prooroceasc sau cum spune Daniel, s lege legmant, s insemneze pe "muli". Probabil camuflai, "imbrcai in sac", ingerii sunt superdotai pentru misiunea lor: "...dac dorete cineva s-i vatme, foc iese din gura lor i mistuiete pe vrmaii lor; i dac ar voi cineva s-i vatme, acela trebuie s fie ucis... au putere s inchid cerul ca ploaia s nu plou in zilele proorocirii lor i putere au peste ape s le schimbe in sange i s bat pmantul cu orice fel de urgie ori de cate ori vor voi."(5;6) Se pare, totui, c nu este chiar aa. Drept dovad, 7. Iar cnd vor isprvi cu mrturia lor, fiara care se ridic din adnc va face rzboi cu ei i-i va birui i-i va omor. Singurii capabili s-i descopere i s-i inving pe cei doi ingeri S.D. sunt ingerii L.I. care vor ucide in plin campanie de marcare a celor alei: "...trupurile lor vor zcea pe uliele cetii celei mari..." (8) S fie oare Ierusalimul? Oamenii "... vor privi la trupurile lor i vor fi in veselie i ii vor trimite daruri unul altuia pentru aceti doi prooroci au chinuit pe locuitorii de pe pmant." (10) Cele trei zile i jumtate sunt alte 42 de luni care completeaz sptmana, ultima sptman a P.T., care pentru noi inseamn 7 ani, conform celor desprinse din "Daniel". Trei ani i jumtate, va dura bucuria pmantenilor: "...dup cele trei zile i jumtate, duh de via de la Dumnezeu a intrat in ei i s-au ridicat pe picioarele lor i fric mare a czut peste cei ce se uitau la ei." (11) Intr-un moment in care se cred scpai de dezastre, vine atacul surpriz. Urmeaz a aptea trambi i ultima. Viaa pmantului este complet distrus. 15. i a trmbiat al aptelea nger... 18....a venit mnia Ta i vremea celor mori, ca s fie judecai i s rsplteti pe robii Ti, pe prooroci i pe sfini i pe cei ce se tem de numele Tu, pe cei mici i pe cei mari, i s pierzi pe cei ce prpdesc pmntul. 19. i s-a deschis templul lui Dumnezeu, cel din cer i s-a vzut n templul Lui, chivotul legmntului Su , i au fost fulgere i vuiete i tunete i cutremur i grindin mare. i cu asta, gata cu istoria civilizaiei noastre! Dup cum vedei, se pare c

chivotul legmantului a fost recuperat. Ce observm? V atenionam la inceputul capitolului c imaginea sfarete tot in templul lui Dumnezeu. Capitolul este oarecum echivalent cu descrierea evenimentelor ultimei sptmani de ani din capitolul 9 - Daniel. La jumtatea sptmanii in care are loc marcarea a muli evrei (incheierea legmantului), funcia templului din Ierusalimul pmantean inceteaz i se instaleaz "uraciunea pustiirii" pentru 3,5 "zile" adic timp de 1290 zile. Tot Daniel ne spune c este "fericit" cel ce ateapt pan la 1335 de zile, apoi Templul ii reia funcia dup 2300 de zile de la instalarea "uraciunii pustiirii". In capitolul Apocalipsa 11 sunt descrise atat atacul nuclear final (19) cat i judecata de apoi - triajul (18), "rsplata" - introducerea in P.V. a C.S. compatibile i "deschiderea" - reluarea activitii templului lui Dumnezeu cel din cer". Acest ultim fapt are loc dup 2300 de zile de la mijlocul ultimei sptmani de ani. Oare mai are vreo importan? Urmeaz capitolul 12, abordat in intregime in capitolele anterioare. Acest capitol, acronologic, aduce informaii suplimentare despre motivul conflictului iniial intre Dumnezeu i Satana. Nu are importan pentru acest capitol al lucrrii mele. Capitolul 13 se numete: "Fiara care se ridic din mare, defimeaz pe Dumnezeu i d rzboi sfinilor. O alt fiar, proorocul mincinos se ridic din pmant. Numele celei dintai: 666". 1. i am vzut ridicndu-se din mare o fiar, care avea zece coarne i apte capete i pe coarnele ei zece cununi mprteti i pe capetele ei: nume de hul. 2. i fiara pe care am vzut-o era asemenea leopardului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ei ca o gur de leu. i balaurul i-a dat ei puterea lui i scaunul lui i stpnire mare. Din cele scrise pan in prezent este clar c balaurul este Satana, arpele cel de demult, Lucifer, Azazel, ingerul adancului, Apollion etc. Apare din nou imaginea celor patru fiine mitice din viziunile lui Daniel, de data aceasta, ca o imagine sintez, asemenea Sfinxului. In spatele acesteia este posibil s fie o alian de fore politico-militare pmantene care servesc interese ale balaurului i ofer putere fiarei. 3. i unul din capetele fiarei era njunghiat de moarte, dar rana ei cea de moarte fu vindecat i tot pmntul s-a minunat mergnd dup fiar. Prerea mea este c evenimentele in de o istorie viitoare pe care o putem prognoza mai puin in momentul de fa. Aliatul pmantean al L.I., purttorul politicii acestei lumi ascunse, va reveni dup o infrangere iniial in faa unei fore nedescrise - probabil islamul. 4. i s-au nchinat balaurului, fiindc i-a dat fiarei stpnirea; i s-a nchinat fiarei, zicnd: Cine este asemenea fiarei i cine poate s se lupte cu ea? 5. i i s-a dat ei gur s griasc semeii i hule i i s-a dat putere s lucreze timp de patruzeci i dou de luni. Istoria S.D. este cuplat la istoria noastr timp de 1290 de zile, fapt despre care vorbete i Daniel. In timp ce ingerii S.D., cei doi "mslini ai lui Dumnezeu" execut cercetarea A.D.N.M.N. preapocaliptic timp de 42 de luni, L.I. i forele armate pmantene lupt pentru indeprtarea S.D.

din zona Terrei. 7. Ei (fiarei n.a.) i s-a dat s fac rzboi cu sfinii i s-i biruiasc i i s-a dat ei stpnire peste toat seminia i poporul i limba i neamul. 8. i i se vor nchina ei toi cei ce locuiesc pe pmnt, ale cror nume nu sunt scrise, de la ntemeierea lumii, n cartea vieii Mielului celui njunghiat. Dup 42 de luni "sfinii", "mslinii", ingerii S.D. vor fi biruii i cu asta se incheie evenimentele din prima parte a ultimei sptmani de ani descris de Daniel. Urmeaz partea a doua a acestei perioade de 7 ani teretri: 11. i am vzut o alt fiar, ridicndu-se din pmnt i avea dou coarne asemenea mielului, dar gria ca un balaur. 12. i toat stpnirea celei dinti apune n lucrare, n faa ei. i face pmntul i pe locuitorii de pe el s se nchine fiarei celei dinti, a crei ran de moarte fusese vindecat. Dup biruirea sfinilor S.D., L.I. devine singura putere nepmantean de domin un timp P.T. In realizarea scopurilor politice, militare, strategice, religioase se folosete de o putere pmantean, ca de obicei. 13. i face semne mari, nct i foc face s se pogoare din cer, pe pmnt, naintea oamenilor. 14. i amgete pe cei ce locuiesc pe pmnt prin semnele ce i s-au dat s fac naintea fiarei, zicnd celor ce locuiesc pe pmnt s fac un chip fiarei care a fost rnit cu sabia i a rmas n via. 15. i i s-a dat ei s insufle duh chipului fiarei, ca chipul fiarei s i griasc i s omoare pe toi ci nu se vor nchina chipului fiarei. In scurt timp, L.I. ajunge s domine complet Terra, obiectiv realizat prin fora unor aliai pmanteni care-i vor indeplini ordinele. In aceast perioad cheie are loc cercetarea genetic a celor compatibili genetic cu ingerii L.I. i insemnarea lor in scopul captrii postapocaliptice. 16. i ea i silete pe toi, pe cei mici i pe cei mari, i pe cei bogai i pe cei sraci i pe cei slobozi i pe cei robi, ca s-i pun semn pe mna lor cea dreapt sau pe frunte, 17. nct nimeni s nu poat cumpra sau vinde, dect numai cel ce are semnul, adic, numele fiarei sau numrul numelui fiarei . 18. Aici este nelepciunea. Cine are pricepere s socoteasc numrul fiarei; cci este numr de om. i numrul ei este ase sute aizeci i ase. Am ajuns i la asta! S vedem dac avem priceperea necesar!... Pi, cu ce se ocup P.T.? Ce rost are el? Totul este creat, tot P.I.G. a fost conceput pentru ca perpetuarea i perfecionarea genetic a speciilor extra/intraterestre s fie posibil. Toat Biblia conine la urma urmei genetic, mult genetic. Astfel, dup ce S.D. i-a incheiat cercetarea genetic preapocaliptic prin "pecetluirea", insemnarea "pe frunte" a celor 144.000 de compatibili genetic cu ei, cu pecetea Viului Dumnezeu", acum este randul L.I. s-i continue cercetarea genetic. "Pecetea Viului Dumnezeu" m-a dus cu gandul la o marcare a C.S. compatibile. Dumnezeu este fiin in materie negativ structurat, aa cum mai scriam, dup modelul holografic, conform cruia fiecare unitate de structur reprezint imaginea intregului. Dac pentru S.D., actualul ciclu al P.T. s-a desfurat in 12 serii genetice distincte, el, Dumnezeu,

conine acum 12 serii, 12 tipuri distincte de C.S. compatibile genetic intre ele. Practic exist 12 tipuri de "pecei ale Viului Dumnezeu" cu care cei 144.000, cate 12.000 din fiecare serie genetic sunt insemnai. Pecetluirea, inelegei, este posibil tocmai datorit compatibilitii genetice intre cei alei i ingerii S.D., altfel fenomenul de reject genetic ar avea loc intre pecete i C.S., iar marcarea nu ar mai fi posibil. Adugarea marker-ului pe C.S. face posibil captarea lui postapocaliptic. Aciunea ingerilor L.I. este similar din punct de vedere al cercetrii genetice i al "pecetluirii" C.S. compatibile. Versetele 16, 17 i 18 vorbesc despre aceast operaiune delicat , pe care o sufer o bun partea populaiei, bineineles, indiferent de rang, bogii, etc. Cercetarea genetic duce la insemnarea celor compatibili, cu semnul fiarei, semnul pecetea L.I., care poate fi tradus in numele fiarei sau in numrul fiarei. Aceasta este tot o pecete genetic, este marca A.D.N. comun L.I. i unei bune pri a populaiei Terrei. Marca A.D.N. a L.I. este posibil s conin o varietate mai larg de structuri A.D.N., inand cont c L.I. fac parte dintr-o uniune de 70 de rase umanoide conform celor relatate de Betty Andreasson. Oricum, aceste structuri A.D.N. au o baz comun, o structur unic ce poate fi codificat numeric in numrul 666. Foarte probabil, structura aceasta, marca A.D.N. sintetizat in numrul de cod 666 este diferit de marca A.D.N. a ingerilor S.D., pentru care numrul de cod este diferit (de exemplu 665?). Acest fapt permite captarea sigur i unic a C.S. insemnate cu structura 666, dup momentul apocaliptic. Cu alte cuvinte, fiecare parte ii ia prada sa dup momentul apocaliptic. Cu alte cuvinte, fiecare parte ii ia prada sa dup momentul apocaliptic. In privina expresiei "nimeni nu poate s vand sau s cumpere, decat numai cel ce are semnul" ea se refer in mod sigur la a-i vinde C.S. unei some de inger sau a cumpra pentru C.S. o som de inger. Pe scurt, se refer la capacitatea de racord C.S. - som de inger, pentru cel ce are semnul. Numai acela va putea fi racordat. Este logic. Expresiile privind vanzarea, cumprarea, cu balana, cu recolta de grau, de secar etc. se regsesc in pilde asupra crora nu mai insist. Expresia in cauz nu are nici o legtur cu codurile bancare, cu activitatea lumii moderne sau cu un eventual crah al capitalurilor, dei evenimentele s-ar putea intampla. Pista regsirii codului numeric 666 in anumite persoane - oameni, este de asemenea greit. Codul 666 este "numr de om", oricare ar fi el, ins, compatibil genetic cu ingerii L.I. Reprezint o structur genetic cunoscut de mii de ani de S.D., din momentul scindrii evoluiei genetice a S.D. i a L.I., din momentul conflictului dintre Dumnezeu i Satana pe motivul conducerii destinelor P.I.G. Nu uitai, curcubeul nu tie politic, nici economie, nici finane, nici nu identific fapte ale unor oameni, ci, este programat s observe derularea segmentelor mai importante ale P.T., exprimate in evenimente globale, grosiere. Curcubeul nu este interesat de detaliile istoriei noastre din nici un punct de vedere. Secvena urmtoare a Apocalipsei, capitolul 14, se numete: "Mielul i cei rscumprai slluesc in Sion. Trei ingeri vestesc judecile lui Dumnezeu. Seceriul i culesul viei". Dup cum anun i titlul,

segmentele vizate sunt: moment apocaliptic, captare, triaj, segmente despre care voi scrie ulterior. Nu este nimic complicat de ineles. Urmeaz capitolele 15 i 16 care reiau imaginea celor 7 ingeri cu cele 7 trambie, ingeri ai S.D. care distrug Terra in etape. De data aceasta ins, trambiele sunt denumite "cupe ale maniei". Aciunea lor este cronologic identic cu cea a trambielor. Ele nu aduc nimic nou fa de capitolele 6, 8 i 9 care, practic, conin aceeai informaie. Capitolul 17 se numete: "Desfranata cea mare, numit Babilonul, umbl beat de sange ca o fiar cu apte capete i cu zece coarne". Extrem de interesant, pentru a fi ineles, acest capitol are nevoie de date suplimentare, ce in de o istorie viitoare. Ioan primete imaginea judecii "... desfranatei celei mari, care ade pe multe ape, ...cu care s-au desfranat impraii pmantului..."(1;2) "Desfranata" care st pe "multe ape" este mulimea populaiilor relativ hibride - "stricate" carte conin structura A.D.N. codat prin numrul 666, compatibil genetic cu ingerii L.I. Ea st pe "multe ape" i vom vedea c apele reprezint "gloate, neamuri". Apoi, Ioan vede "...o femeie stand pe o fiar roie, plin de nume de hul, avand apte capete i zece coarne"(3) Satana tim c are apte capete, apte tipuri de C.S. compatibile intre ele, caracterizate prin numrul de cod genetic 666, care caracterizeaz de asemenea apte grupuri populaionale distincte genetic, ce constituie recolta L.I. Aceste apte grupuri de "neamuri, gloate" alctuiesc "femeia". Versetul urmtor precizeaz numele femeii: "...Babilonul cel mare, mama desfranatelor i a uraciunilor pmantului"(5). "Femeia" - grupul populaional din arealul Babilon se pare c mai conine inc "pietre scumpe" - oameni ce poart un C.S. compatibil genetic cu ingerii S.D. Ei provin din micrile de populaii in zona Canaan - Mesopotamia, ca de exemplu, deportarea evreilor in Babilon de acum 2500 de ani. Global ins, femeia este "desfranat", "plin de uraciuni", hibrid. Pe de alt parte, v reamintesc, Babilonul va ataca nuclear Ierusalimul - cetatea "mucenicilor lui Iisus". 7. i ngerul mi-a zis: De ce te miri? Eu i voi spune taina femeii i a fiarei care o poart i care arecele apte capete i cele zece coarne. 8. Fiara pe care ai vzut-o era i nu este i va s se ridice din adnc i s mearg spre pieire. i se vor mira cei ce locuiesc pe pmnt ale cror nume nu sunt scrise de la ntemeierea lumii n cartea vieii, vznd pe fiar c era i nu este, dar se va arta. Am mai comentat acest verset; este vorba de L.I. care incet-incet se deconspir i ne uimete pe toi prin tot ceea ce astzi caracterizeaz fenomenul O.Z.N. 9. Aici trebuie minte care are nelepciune. Cele apte capete sunt apte muni deasupra crora ade femeia. Cele apte capete ale lui Satana presupun apte varieti A.D.N.M.N. cu acelai cod numeric de baz, crora le corespund apte muni - apte grupuri populaionale distincte, compatibile genetic cu cele apte varieti de C.S.. 10. Dar sunt i apte mprai: cinci au czut, unul mai este, cellalt nc nu a venit, iar cnd va veni are de stat puin vreme. 11. i fiara care era i nu mai este, este al optulea mprat, i este dintre cei apte i merge spre pieire.

Este greu... s-ar putea s avem date insuficiente. Oricum calea este urmtoarea: in Biblie, mpraii nu sunt pmnteni, ci conductori intra/extrateretri precum Dumnezeu - "Impratul imprailor" i Satana - Lucifer etc. Reluand, aflm c cinci imprai au czut!? adic cinci imprai au condus pan acum destinele programelor asemntoare trecute? Posibil! Un imprat "mai este" - probabil Satana, "cellalt inc nu a venit, iar cand va veni are da stat puin vreme" - probabil Dumnezeu, iar ultimul fiara este cel de-al optulea, dar aa cum am enumerat face parte i din cei apte trecui - respectiv al aselea. Aceti imprai, chiar dac ar fi numai doi, de fapt, pot fi numrai de mai multe ori in diverse etape ale P.T., deoarece ei se afl in evoluie genetic, intr-un proces continuu de transformare - regenerare, fiind practic alii, cldii pe o structur A.D.N.M.N. mai veche. 12. i cele zece coarne pe care le-ai vzut sunt zece mprai, care nc n-au luat mpria, dar care vor lua stpnire de mprati, un ceas, mpreun cu fiara. 13. Acetia au un singur cuget i puterea i stpnirea lor o dau fiarei. 14. Ei vor porni rzboi mpotriva Mielului, dar Mielul i va birui pentru c este Domnul Domnilor i mpratul mprailor i vor birui i pe cei mpreun cu El - chemai i alei i credincioi. Cei zece imprai sunt de data aceasta pmanteni; ei au numai stpanire de imprai, nu sunt veritabili. Vor stpani impreun cu fiara creia ii ofer puterea lor. Altfel spus, cei zece imprai ai Pmantului ii ofer puterea politic i militar lumii intraterestre in scopul organizrii aprrii. Asta se intampl timp de un ceas, pan in momentul impotrivirii Mielului. Cat s insemne un ceas? Ce coresponden temporal trebuie aplicat? S fie oare valabil cea exprimat in II Petru 3-8 creia o zi pentru Dumnezeu reprezint 1000 de ani pe Terra ? S fie atunci un ceas egal cu aproximativ 42 de ani? Nu tiu! Nu cred c este corect s consider aa, deoarece, dup cum ai vzut exist mai multe corespondene temporale ce se pot aplica. 15. i mi-a zis: Apele pe care le-ai vzut i deasupra crora ade desfrnata, sunt popoare i gloate de neamuri. 16. i cele zece coarne pe care le-ai vzut i fiara vor ur pe desfrnat i o vor face pustie i goal i carnea ei o vor mnca i pe ea o vor arde n foc. "Desfranata" constituie tiina cercetrii genetice practicate de L.I. Cei alei, cei apte muni de C.S. compatibile cu I.T., ce poart codul genetic numeric 666 vor fi insemnai, captai, triai din grupul populaional al "apelor" pe care ade desfranata. Capitolul 18, numit "Vestea cderii Babilonului. Poporul Domnului s ias din cetate! Cei care se intristeaz i cei care se bucur de cderea ei", nu ne ofer date suplimentare. Apoi, in capitolul 19 aflm c Hristos biruiete fiara. 20. i fiara a fost rpus i cu ea proorocul mincinos, cel care fcea naintea ei semne cu care amgea pe cei ce au purtat semnul fiarei i pe cei ce s-au nchinat chipului ei. Amndoi au fost aruncai n iezerul de

foc unde arde pucioas. Capitolul 20, asupra cruia voi reveni, descrie evenimente ce au loc nu la sfaritul veacurilor aa cum suntem obinuii de Biblie, ci la sfaritul miilor de ani. V avertizez c in unele Biblii, de obicei cele occidentale, titlul acestui capitol este "Impria de o mie de ani". Muli dintre cei ce s-au strduit s dezlege tainele Bibliei s-au legat cu optimism de acest lucru. Unii au vzut in el o perioad de relansare a omenirii situat dup Apocalipsa. Mie de ani in discuie este varsta biologic maxim a unui inger obinut din recolta celor 144.000. Aceast mie de ani le aparine numai lor, iar textul explic foarte clar acest lucru. Jocul D.T. face ca mia de ani a acestor ingeri s reprezinte pentru observatorul timpului linear terestru, mii de ani. Istoria acestei perioade a Terrei este descris in acest capitol, care, in Biblia decodrilor mele se numete "Balaurul este legat. Sfinii se scoal la impria de mii de ani. Gog i Magog. Diavolul este prbuit. Judecata de apoi." Observai cat de bine subliniaz acest titlu cele mai sus discutate. Ce D.T. a realizat S.D.? S descrie oare alt ciclu viitor al P.T.? Se pare c dup actualul ciclu Satana se va salva in lumea sa subpmantean. Dup mii de ani ins, va fi invins i va ajunge in iezerul de foc. Astfel, Biblia ncadreaz actualul ciclu al P.T. intre dou evenimente importante: potopul i apocalipsa; Biblia descrie deci, pe lang istoria omenirii in curs i o parte a istoriei omenirii vecine pe axa timpului. Conform discutatei teorii a pilonilor temporali fici, pilonii de baz ai Bibliei devin potopul i apocalipsa - piloni ancorai intr-o temporalitate relativ. Capitolele 21 i 22 incheie Apocalipsa i aduc informaii despre S.S. Au fost deja discutate. i cu asta, gata cu apocalipsa. Concluzii: Putem s tragem cateva concluzii mai coerente dup analiza celor trei capitole dezbtute: Iezechiel, Daniel i Apocalipsa. Evenimentele istoriei viitoare sunt privite, dup prerea mea, pri prisma informaiilor oferite de ancorarea unor piloni temporali fici diferii ancorai de ctre S.D. din aproape in aproape, in conformitate cu interesul imediat pentru dezlegarea evenimentelor viitoare. Concret, primul pilon temporal fix este relaie cu un eveniment major al istoriei viitoare: ATACUL NUCLEAR IRAKIAN ASUPRA IERUSALIMULUI. Distrugerea potenialei "recolte" atrage mania i totodat interesul S.D. pentru incheierea programului actual. Dac Iezechiel este lipsit de alte informaii aceasta se intampl pentru simplu motiv c S.D. nu cunoate mai mult in momentul Iezechiel. De aceea, in scurt timp ancoreaz pilonul temporal numrul 2 i extrage informaii suplimentare pe care le implanteaz lui Daniel. Acest profet este primul pe axa timpului care vine cu o bogie de informaii privind istoria noastr viitoare. Destul de confuz prezentate, incalceala datelor se datoreaz lipsei posibilitii de judecat din punct de vedere politico - militar a curcubeului. - Totui Daniel descrie o agresiune a lumii islamice spre spaiul mediteraneean i Europa cu punct de plecare din Iran (Susa). - Foarte probabil, captul acestei agresiuni este marcat de atacul nuclear irakian, din Babilonul Ierusalimului. - Rspunsul Europei este rapid, "apul" impunge "berbecul" i aparent,

istoria se linitete. - Fora Europei ajuns la apogeu se rsfrange in patru? i se pierde ... spre ceruri. - Din umbr, apare L.I. care sprijin fora politic i militar a zece imprai expansioneaz spre spaiul evreu. Interesul ei este determinat de necesitatea marcrii C.S.- in urma cercetrii genetice practicate in spaiul evreu. - L.I. manevreaz fore militare accidentale care expansioneaz spre Orientul Mijlociu i asigur securitatea zonei ce inconjoar statul Israel. Cercetarea genetic trebuie s se desfoare nestingherit. Acest deziderat se realizeaz in ani - zeci de ani cu preul unor rzboaie devastatoare in care sunt implicate Islamul, lumea occidental i statul Israel. - Cu aceeai calitate indoielnic a imaginii i cu aceeai nesiguran a interpretrii diverselor aciuni Daniel "vede" in continuare filmul ocupaiei L.I. in statul evreu. - Evenimentele incadrate pan in acest moment aparin primelore 69 de sptmani de ani care reprezint zeci de ani, timp in care Ierusalimul este reconstruit parial i in care S.D. ii pregtete materialul genetic pentru urmtorul program. - Daniel vede i mai departe misiunea ingerilor S.D., lupta lor cu ingerii L.I., cercetarea genetic practicat de ingerii S.D., uciderea acestora de ctre ingerii lui Satana i in final atacul nuclear final identificabil cu momentul apocaliptic. Daniel ne ofer o relaie temporal a ultimei sptmani de ani cu timpul terestru, respectiv o sptman = 7 ani. - S.D. a simit nevoia disecrii evenimentelor din ultima sptman de ani i de aceea a ancorat un ultim pilon temporal, probabil situat in preajma momentului apocaliptic. Informaiile rezultate i-au fost inserate lui Ioan Teologul. - Ioan descrie evenimentele acestei sptmani, apreciat ca avand o durat de 7 ani. - Evenimentul principal const in uciderea ingerilor S.D. responsabili cu marcarea C.S. compatibile cu S.D. de ctre ingerii L.I. la jumtatea ultimei sptmani de ani. - Urmeaz dup o perioad liber atacul nuclear ce are loc in etape desprite uneori de luni de zile aa cum este cazul segmentului temporal dintre trambia a 5-a i a 6-a. - A 7-a trambi reprezint pentru noi sfaritul civilizaiei aa cum percepem astzi aceast noiune. Dup cum vedei am un optimism limitat in ceea ce privete istoria viitoare privit prin prisma datelor biblice. S sperm c interpretarea mea este greit, c evenimentele in cauz ar putea fi situate intr-un viitor extrem de indeprtat sau c S.D. ne vinde gogoi. Alte izvoare profetice privind istoria viitoare Biblia nu este singura lucrare ce ine s ne informeze despre istoria viitoare. Supercivilizaiile implicate in P.T. ne-au inzestrat i cu alte documente interesante care descriu evenimentele viitorului. Pentru mine, cea mai interesant codificare a istoriei trecute i viitoare este reprezentat de piramida lui Keops. Din pcate, nu pot

exprima mai nimic prin judecat proprie referitor la codurile inscrise in marea piramid. Peter Lemesurier a studiat ani de zile galeriile marii piramide i in acord cu ali cercettori, consider c lungimea galeriilor marii piramide este in relaie direct cu diferite segmente temporale marcate de cele mai importante evenimente ale istoriei trecute i viitoare. Scurgerea unui an este echivalat cu lungimea unui inch primitiv = 2,54268 cm. Astfel. intrarea in piramid marcheaz anul construciei ei 2623 i.e.n. Din acest punct galeria ce strbate piramida are un traseu rectiliniu descendent pan in anul 1453 i.e.n. loc in care se bifurc intr-un traseu in continuare descendent i intr-un pasaj ascendent. Anul 1453 i.e.n. este identificat cu anul in care evreii au prsit Egiptul. Ai observat c dup datele mele acest an a fost situat intre 1448 i 1438, dei limitele ar putea fi mai largi. Ce mai conteaz caiva ani?! Pasajul ascendent se bifurc la randul lui in dreptul anului 33 e.n., care corespunde anului rstignirii lui Iisus, intr-un pasaj ascendent i intr-unul orizontal. Cel ascendent ltgit se numete Marea Galerie i are marcate anul 1848 i anul 1999. Codarea istoriei viitoare continu la captul acestei galerii. Peter Lemesurier nu ne comunic criteriile ce au stat la baza incadrrii temporale a unor evenimente mult indeprtate dup anul 1999. Scenariul ce i se descoper lui Peter Lemesurier prin studiul marii piramide este superoptimist prin comparaie cu cel oferit de mine i pe scurt, conine urmtoarele evenimente: - 2007 - Colapsul epocii civilizaiei materialiste; - 2011 - Incepe o perioad de decdere spiritual; - 2034 - Octombrie - Se ateapt sosirea lui Mesia; - 2051 - Dup distrugeri importante incepe o perioad de refacere rapid; - 2072 - Incepe o perioad de mare prosperitate material; - 2116 - Moare prima figur "semi - mesianic" sosit pe Terra; - 2134 - 2238 A doua mare figur mesianic viziteaz Terra; - 2264 - 2368 A treia mare figur mesianic viziteaz Terra; - 2422 - Are loc reforma pentru iluminarea spiritual a omenirii; - 2500 - Are loc saltul omenirii spre o contiin superioar; - 2989 - Incepe Epoca de Aur a unei umaniti perfect iluminate i reintegrate spiritual; - 3989 - Sfaritul Epocii de Aur i trecerea umanitii in dimensiuni superioare de contiin. Nu ne rmane decat s sperm c Peter Lemesurier nu se ineal. Cat privete piramida, ea este in mod sigur bine construit. Nu a putea s trec peste un astfel de capitol fr s-l introduc in scen i pe Michel de Nostradam - medic i ocultist care a trit in Frana la St. Remy - de - Provence in secolul XVI. Fiind printre ultimele apariii in scen, cred c implantul su aparine L.I. Ei ar fi fost interesai prioritar de imaginea exact a viitorului. Atunci ca i acum inc, S.D. lipsete din peisajul terestru. Celebrele profeii versificate, un amalgam de istorii confuze exprimate intr-o francez arhaic parazitat de cuvinte i expresii latine i greceti,sunt foarte greu de decodat. Uneori cei ce-l studiaz se intreab probabil dac Nostradamus insui a tiut ce vrea scodifice. Traducerea lui este extrem de complicat, nefiind una mot-a mot. Dei

anii abund, se pare c cel mai greu este de incadrat temporal evenimentele descrise. In acest sens, estimrile diverilor autori cum ar fi E. Ruir i Max de Fontbrune au euat. In 1984 revista Paris Match prezenta decodarea lui Nostradamus realizat de un ziarist francez. Conform acesteia Al Treilea Rzboi Mondial ar fi trebuit s inceap in 1989 cu agresiunea Islamului declanat din Afganistan. Rzboiul ar fi trebuit s se termine in 1997 - 1998. Anii au trecut i Nostradamus ateapt ali decodori. Peter Lemesurier a considerat c profetul s-a folosit de trei sisteme de referin temporal integrate. Metoda cercettorului de a corela i alte izvoare profetice informaiilor oferite de ctre Nostradamus mi se pare adecvat. Asta nu inseamn c este corect, dei ar putea fi. Rman la prerea ca intre aceste profeii este mult mai uor s identifici un eveniment real trecut decat s estimezi incadrarea temporal pentru un eveniment viitor profeit. Iat pe scurt istoria viitoare "vzut" de Peter Lemesurier prin canalul Nostradamus. Deoarece 1997 a trecut voi incepe cu 1998: - 1998 iunie - Incoronarea noului rege in Marea Britanie. - 1998 august - Forele musulmane din Asia Central invadeaz Orientul Mijlociu. Recunoatei "berbecul" din Suza! - 1998 august - Aciuni anti-franceze au loc in Africa de Nord. - 1999 februarie - Agresiunea islamic amenin Italia i Frana. - 1999 iulie - Au loc ostiliti armate in Orientul Mijlociu. Incepe domnia Anticristului, identificat cu un prin arab. Uniunea European se afl in culmea gloriei, inainte de colapsul ei total. - 2000 decembrie - Moare Papa lang Lyon. - 2001 ianuarie - Este ales un nou Pap care va trda Biserica. - 2002 mai - Forele islamice sunt victorioase in Grecia i Italia. Este atacat Roma. - 2004 decembrie - Colapsul economic cuprinde Italia de Nord i intreaga Uniune European. - 2005 martie - Forele islamice se regrupeaz in centru Italiei. - 2007 mai - Fora naval occidental abandoneaz Mediterana. - 2007 septembrie - Este atacat Frana. - 2009 - Violenele musulmanilor ating apogeul in Frana. Dup un rzboi devastator in aceast ar cu victorii de o parte i dealta, in 2017 Islamul traverseaz Pirineii folosindu-se de arme chimice. - 2021 - Islamul ajunge la Luxemburg. - 2022 - islamul se instaleaz oficial la Aachen. - 2022 - februarie - Imperiul Islamic ajunge in limitele sale maxime de la Marea Manecii - Belgia - Frana - Europa Centralk la sud de Dunre - bazinul mediteranean - Africa de Nord - Orientul Mijlociu. - 2022 februarie - 2/3 din populaia Franei moare in urma unei grave epidemii. - 2025 - China invadeaz Rusia i Scandinavia pan la grania cu Frana i Germania. - Marea Britanie i Germania elibereaz frana. - 2028 - Aliaii preiau controlul total in Frana i Italia.

Contraofensiva continu. - 2037 - Incepe o perioad de 57 de ani de pace i prosperitate. - 2041-2044 - Reprezint ultima dat posibil pentru infrangerea definitiv a Imperiului Asiatic. - 2062 - Imperiul Asiatic se prbuete total in ESte. - 2100 - Se incheie perioada de prosperitate. - 2828 - Se sfarete epoca prezent. Incepe perioada desvaririi spirituale a omenirii. - 3797 - Se sfarete Impria cerurilor pe Pmant. In mare, evenimentele politico - militare descrise de Nostradamus pot fi identificate parial in Biblie. Asupra incadrrii temporale nu m pot pronuna. Dup cum vedei, din regie lipsete un mare actor - S.U.A. Izvoare profetice numeroase: Edgar Cayce, Jeane Dixon, Mario de Sabato i alii rezerv o istorie nefericit marii puteri. Lipsa interveniei militare a S.U.A. se datoreaz cataclismelor geologice masive cu care se va confrunta aceast superputere militar. Scufundarea Californiei, apoi distrugerea oraului New York de un cutremur devastator, inundaiile Marilor Lacuri, care vor curge spre Golful Mexic, vor fi rspunztoare de scoaterea din curs a S.U.A. Japonia va avea o soart asemntoare, o bun parte fiind acoperit de ape, in cursul marilor cataclisme prevzute de toi aceti profei pentru anul ... 1998. Anul a trecut, iar evenimentele intarzie. Cu toate acestea, ele sunt in mod sigur "aglomerate" undeva in zona temporal pe care o trim. Incadrrile temporale ale lui Nostradamus sunt extrem de dificil de interpretat, iar pe de alt parte, este posibil ca profetul s fi greit pe ici, pe colo, cu caiva ani. spre exemplu, Revoluia Francez din 1789 este "vzut" de Nostradamus in 1792. Dup prerea mea, evenimentul descris de profet pentru luna iulie 1999 se refer la atacul nuclear irakian asupra Ierusalimului. S translatm oare numai 3 ani pentru acest eveniment? Nu tiu. Oricum, cu fiecare nou "pilon temporal" aprut, vom reui s incadrm mai bine evenimentele istoriei viitoare. In 1997 atenia opiniei publice occidentale a fost atras de o carte intitulat "Cracking The Bible Code", scris de dr. Jeffrey Satinover. Nu citisem aceast carte inainte de a-mi publica prima ediie a lucrrii (noiembrie 1998) i imi exprimam scepticismul cu privire la posibilitatea incriptrii in Biblie a unor evenimente corect incadrate temporal, in timpul nostru. In 1999, cartea a fost tradus la Editura Elit. Astzi o consider o lucrare de excepie, rezultat in urma unui volum de munc colectiv impresionant, desfurat de-a lungul mai multor decenii ... sau mai bine spus, secole, pentru care am tot respectul. Cred c merit s v aduc in prim plan cateva ideii de sintez pe care le-am desprins din aceast lucrare. Cei care au incercat de-a lungul timpului decriptarea Bibliei, in special a Torei (primele cinci cri ale Bibliei), au pornit de la imperativul biblic de a se pstra intacte cuvintele Torei. Tradiia oral susine c textul Torei a fost dictat de Dumnezeu lui Moise, cuvant cu cuvant sau chiar mai mult decat atat: liter cu liter, fr spaii ntre ele. Eu ii zic implant de informaie, dar asta nu are importan acum. Avertismentul transmis scribilor spune c adugarea sau omiterea unei singure litere din Tora

duce la distrugerea Universului! Drept urmare, toi scribii care au copiat Tora, din antichitate i pan in prezent, au urmat un program special de instruire, cu reguli severe. Primii rabini care au avertizat lumea asupra existenei unor coduri in Tora au fost rabinul Moses ben Maimon Maimonides care a trit la curtea Egiptului in secolul al XII-lea, Rabenul Bachya (secolul al XII-lea), Elijah Solomon, rabin lituanian care a trit in secolul al XVIII-lea supranumit, "Ineleptul din Vilna" i rabinul Moses ben Nachman, care a trit in ceeai perioad. "Ineleptul din Vilna" a afirmat c "Tot ce a fost, este i va fi pan la sfaritul timpului se afl in Tora - primele cinci cri ale Bibliei". Aceti rabini "au tiut" ce caut. Legendele nscute de ei demonstreaz c aveau tehnica i exerciiul decriptrii bine implantate in memorie. Ei sunt primii care au demonstrat empiric, c aezand literele Torei intr-o matrice cu randuri i coloane i citind literele pe srite la un anumit numr de litere vertical sau orizontal, se pot obine cuvinte repetate grupat sau grupuri de cuvinte ce pot s fie in legtur cu un eveniment. Sunt primii care au semnalat semnificaia statistic a acestei observaii. La inceputul secolului XX rabinul sloven Michael Ber Weissmandl a preluat munca predecesorilor lui i a aezat pentru prima dat toatze cele 304.805 litere ale Torei echidistant, intr-o matrice de 10x10 in care a inceput primele decriptri. In perioada celui de - Al Doilea Rzboi Mondial trei domenii importante cu origini in tehnicile de decriptare ale rabinilor: criptologia, statistica i matematica aveau s faciliteze dezvoltarea primelor computere. In zilele noastre, cele mai serioase cercetri au fost intreprinse de Eliahu Rips, Doron Witztum, matematicieni de talie internaional. Folosind decriptarea prin metoda literelor egal spaiate, ei au reuit s pun in eviden multe dintre evenimentele importante, ce au avut loc mai ales in trecut. i-au dat seama c metoda are aspecte complexe, spaierea literelor fiind uneori la mare distan. S-au nscut programele de computer necesare acestei munci dificile ... pentru computer. Sigur c a intrat intotdeauna in discuie dac literele Torei au fost copiate corect sau nu. Atunci s-a elaborat o analiz a degradrii controlate a textului. Rezultatul a constatat c modificrile minime ale Torei nu modific semnificativ codul biblic, cu condiia ca el s fie intr-adevr acolo. Dup mai multe teste, matematicianul Harold Gans de la Agenia Naional de Securitate a S.U.A. (N.S.A.) a dovedit c rata de eroare ce anuleaz semnificaia statistic a codului const, spre exemplu, in tergerea unei litere dintr-o mie, pentru aceeai liter. Pentru prima liter a textului, semnificaia codului se pstra pan la tergerea a 77 de litere. inand cont c intre toate textele Torei copiate pe meridianele globului exist numai 130 diferene, se consider c toate codurile descoperite au o limit de siguran bun. Evenimentele par abordate in cateva cuvinte cheie, care sunt grupate in aceeai zon. O dat ce apare alturi de cuvinte grupate, citite intr-un cod, ce par s descrie un eveniment ar putea s reprezinte data exact a evenimentului respectiv. DE exemplu, in capitolul "Ieirea" se afl cuvintele cheie ce codific asasinarea preedintelui Anwar Sadat. Gruparea conine cuvintele: "un prin va fi asasinat", "o prad", "1981",

"asasinat", "Sadat", "a opta zi Tishri", "conspiraie", "Chaled" i "Islambooli". Puinele cuvinte identificate descriu evenimentul: preedintele egiptean Anwar Sadat a fost asasinat in cursul unei parade militare, la data de 6 octombrie 1981 (a opta zi de Tishri - 5742, dup calendarul evreiesc). Numele asasinului este Chaled Islambooli. Rabinii susin c n Tora este codificat destinul fiecrui om. Dei pare incredibil, se pare c testele de pan acum confirm acest lucru. Cu atat mai mult, in acest caz, istoria global a evreilor ar trebui s fie codificat in text. Cum a reuit S.D. aceast performan? Dei cred c rspunsul la aceast intrebare este mai complex. precizez de pe acum c la sfaritul programului S.D. va recolta 144.000 de C.S. ce provin de pe intreaga ax a timpului linear, de la Iisus, pan in momentul apocaliptic. Fiecare C.S. deine inregistrat in memorie istoria timpului su, decodificabil de computerele performante ale S.D. Aceste C.S. au oferit (vor oferi) ngerilor datele necesare elaborrii Bibliei. Ar fi posibil ca zecile de ani pe care ingerii S.D. le vor tri in viitorul nostru in scopul principal de pregtire a materialului genetic uman necesar urmtorului P.I.G., s le ofere acestora i datele istorice necesare incriptrii Bibliei. Culegerea lor nu va fi o problem. Vor putea programa chiar i un om pentru aceast munc. EI se vor ocupa doar de prelucrri i incriptri. Practic, culegerea datelor necesare redactrii Bibliei, va lua sfrit n viitorul nostru. La pagina 317, remarcam faptul c istoria V.T. conine dou perioade distincte, desprite de formarea poporului evreu: prima este bogat in evenimente ce in de P.I.G., iar a doua este mai bogat in evenimente istorice, ca i cum memoria poporului, posibilitatea de inscriere a informaiei, timpul mai apropiat ar fi fcut posibil acest lucru. Culmea este c evenimentele timpului istoric contemporan sunt incriptate tocmai in prima perioad a V.T., cea lipsit aparent de evenimente istorice amnunite. Ea conine evenimente istorice codate, remarcabil incadrate temporal in timpul nostru. In prezent, cele mai performante computere din agenii mai mult sau mai puin secrete lucreaz la aceste tipuri de coduri. Aa se face c Mossad-ul, averizat de existena codurilor biblice, deinea n timpul conflictului din Golf, din 1991, trei date probabile pentru atacul irakian cu rachete Scud. Ulterior, s-a dovedit c data de 18 ianuarie, cea mai apropiat in text de gruparea de cuvinte care descriu Rzboiul din Golf , era data corect. Michael Drosnin, autorul unei alte lucrri dedicate codurilor Bibliei, intitulat: "The Bible Code", a prevzut cu exactitate asasinarea lui Yitzhak Rabin in noiembrie 1995. Tot el l-a avertizat pe primul ministru israelian Benjamin Netanyahu asupra unei viitoare explozii nucleare n Orientul Apropiat. Am convingerea c, dac pentru atacul cu rachete Scud, s-a putut decoda data exact, pentru un eveniment cum este atacul nuclear asupra Ierusalimului, data trebuie s fie mai uor "disponibil". Cred c anumite cercuri, care in in dizgraie astfel de studii, tiu cu exactitate data. Cartea mai sus amintit, aprut pe piaa romaneasc in 1999, la Editura Nemira, insist mult asupra corelrii anilor 5760 (anul 2000) i 5766 (anul 2006) cu cuvintele codate "holocaust atomic" i "rzboi mondial". Atenie, anii biblici se termin n luna septembrie!

i Michael Drosnin consider, conform decriptrilor, c data se refer la un atac nuclear aspra Ierusalimului. Din punct de vedere statistic, mai probabil se pare c este anul 5766 (2006 n calendarul modern), dar mie, din punct de vedere tehnic i istoric, mi se pare mai probabil anul 5760, adic, mai exact, perioada februarie septembrie 2000! Sper s greesc!!! ngerii S.D. vor apare teoretic, la zeci de ani (55 ani?) dup acest eveniment i vor avea nevoie de alte zeci de ani (58 de ani, conform Ct-ii lui Enoh - analizat n capitolele urmtoare) pentru pregtirea materialului genetic uman necesar urmtorului P.I.G. n privina anului n care se ncheie distrugerea civilizaiei noastre, Michael Drosnin precizeaz c anul 2113 este codat n Deuteronomul, de la 29-24 la 33-14, tot acolo unde, textul ascuns relev cuvintele: "gol, depopulat, pustiit" i "pentru toat lumea marea teroare: foc, cutremur de pmnt". Autorii marilor descoperiri in materie de coduri biblice s-au lovit de "ziduri" impenetrabile atunci cand au vrut s le fac publice in marile reviste. Rspunsul a fost de tipul: "Da, este interesant, calculul este remarcabil, corect, dar ... nu ne intereseaz!" Am cunoscut i eu astfel de refuzuri atunci cand am incercat publicarea lucrrii de fa in strintate. Dincolo de cenzur exist teama inducerii panicii in randul populaiei. Acesta a fost motivul subineles sau invocat de anumite instituii i reviste din Romania, cum ar fi "Radio Romania Cultural" i revista "Formula As", in anularea unor dezbateri pe tema crii, dup ce invitaia fusese deja lansat. Cred c Tora nu este singura parte codat a Bibliei. Biblia nu este o oper colectiv, aa cum nc mai consider unii. Atat timp cat este o carte unitar, scris in urma unor implanturi de informaie, de acelai tip cu cel primit de ctre Moise, toat trebuie s conin coduri. Ar fi posibil ca numai Tora s dein acurateea transcrierii textului original, necesar pstrrii semnificaiei codurilor. S-ar putea ins ca Biblia s ne mai ofere multe alte surprize. Tradiia oral vorbete de apte modaliti de descifrare a mesajului biblic. Poate c una dintre ele este genetica: poate c alta este calea de mai sus sau poate c aceasta din urm nu e decat inceputul unui drum lung. Metoda de incriptare bazat pe literele egal spaiate este cred, cea mai simpl. Pare de domeniul fantasticului faptul c un numr finit de litere, ce dein deja cel puin un mesaj codat, in cel puin o form, deine n mesaje incriptate, in x variante, pe care urmeaz s le descoperim. Deocamdat nu cunoatem regulile de codificare, iar clasele de informaii le putem doar bnui. Bietele noastre computere sunt depite de situaie. Singurul computer care poate face cat de cat o analiz complex a codurilor inserate in Biblie este creierul uman. Modul de gandire care opereaz simultan cu mai multe sisteme a fcut pe muli specialiti s-l compare cu un model de operare cuantic. Ideea oamenilor de tiin nscut din studiul calculului cuantic raportat la modelul de operare al creierului, a dus la imaginarea computerelor cuantice. Vom avea oare timpul necesar producerii adevratei inteligene artificiale? Dup cum observai istoria se precipit. Cu toii cutm, incercm s relaionm evenimentele trecute i pe cele profeite. Viitorul incepe s se

prefigureze din ce in ce mai exact. Nu in ultimul rand sunt sigur, c alte informaii vor sosi pe o cale profetic actualizat. Ingerii S.D., L.I. se vor ocupa de asta negreit, aa cum au promis. Istoria sfaritului de program este important. Dac pan acum S.D. a ancorat diveri piloni temporali fici i ulterior a incadrat evenimentele dintre ei, cred c ultimele 70 de sptmani de ani vor fi disecate permanent. Fiecare misiune viitoare a S.D. va ancora un nou pilon temporal intre ali piloni mai vechi i astfel, istoria viitoare va fi din ce in ce mai amnunit cunoscut. De ce trebuie s tim i noi totul? Deocamdat nu pot s formulez un rspuns complet. APOCALIPSA Motto : 1. Cnd cerul se sfie 6. Omule, tu te sileti spre Domnul tu, i-l vei ntmpina 16. i eu jur pe amurg 18. i pe lun cnd se mple 19. Vei fi mutai de la o stare la alta. ((LXXXIV Sura sfierii) Cuvantul "apocalips" la originea sa, nu denumete nimic catastrofic, ci are sensul de relevare, descoperire, transformare. Acesta este motivul pentru care i eu voi trata "Apocalipsa" dintr-un punct de vedere particular, acel punct de vedere, care, cred eu, a aparinut celor ce au imprimat profeilor Biblia. Faptul c transformarea desemnat de cuvantul "apocalips" coincide ca moment cu sfaritul civilizaiei noastre, duce ea insi la distrugerea vieii pe Terra, a fcut ca noiunea s capete un sens in plus i anume, acela de distrugere total, de catastrof cumplit, complex, inimaginabil. Poate c v-am surprins, pe parcursul lucrrii, vorbind mai tot timpul despre "momentul apocaliptic" i nu despre apocalips, nici mcar despre perioada apocaliptic - noiune care, probabil, ar fi cea mai nimerit. De ce am preferat "momentul apocaliptic"? Eu cred c aceast din urm formulare este mai bine racordat la informaia biblic. Apocalipsa transformarea - marea transformare, punctul culminant al programului, are loc pentru fiecare in parte intr-un moment bine determinat: atacul nuclear final, "trambia cea de apoi", trimis de ingerii S.D. spre Terra. Apocalipsa are loc sub aciunea "trambiei celei de apoi", aa cum aflm din "Intaia epistol ctre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel" cap.15. 51. Iat, tain v spun vou: Nu toi vom muri, dar toi ne vom schimba, 52. Deodat, ntr-o clipeal de ochi la trmbia cea de apoi. Cci trmbia va suna i morii vor nvia nestriccioi, iar noi ne vom schimba. 54. Iar cnd acest striccios se va mbrca n nestricciune i acest muritor se va mbrca n nemurire, atunci va fi cuvntul care este scris: "Moartea a fost nghiit" (I Corinteni - 15) Cat densitate de informaie! Totul este important. Versetul (51) ne spune c dei toi vom fi transformai, schimbai, sub aciunea apocaliptic a "trambiei celei de apoi", nu toi vom muri. Ne aducem aminte de cele dou tipuri de moarte descrise de Biblie. Dup marea transformare urmeaz "judecata de apoi" - triajul, care va selecta pe cei A.D.N.M.N. compatibili pentru "viaa venic". Deci, nu toi vom muri. De ce ne

lovete "trambia cea de apoi" sau conform unei alte denumiri, "ultima cup a maniei Domnului"? Pentru ca "acest trup striccios s se imbrace in nestricciune i acest muritor s se imbrace in nemurire" - (53). Trupul striccios A.D.N.M.P., oricum incompatibil, poart conform celor discutate, un C.S. A.D.N.M.N. compatibil cu cel al ingerilor S.D. Sub aciunea trambiei, trupul striccios (A.D.N.M.P.) se imbrac intr-un C.S. nestriccios, adic A.D.N.M.N. identic sau aproape identic cu cel al ingerilor S.D. Trupul A.D.N.M.P. oricum nu conteaz, dei el sufer o transformare pe msur. Important este transformarea tuturor corpurilor spirituale dintre care vor fi culese conform preseleciei, cele A.D.N.M.N. identice cu cele ale ingerilor S.D. De aceea, se poate spune c "moartea a fost inghiit de biruin" - (54). Apocalipsa const n transformarea, modificarea geneticii tuturor corpurilor spirituale sub aciunea trmbiei celei de apoi (radiaiei nucleare). S.D. este interesat in special in obinerea de C.S. identice A.D.N.M.N. sau aproape identice cu cele ale ingerilor ei, din C.S. preselectate i marcate cu markerul S.D. Coranul descrie i el acest punct important al programului in "Sura sfaierii". Intr-o inlnuire de semne ce sintetizeaz evenimentele sfaritului de program, informaii preioase despre cercetarea genetic A.D.N.M.N. preapocaliptic, despre marcare, triaj i transformarea schimbarea - modificarea hrii A.D.N.M.N., subliniat in motto-ul ales pentru acest capitol. Ultimul semn, "vei fi mutai de la o stare la alta" este remarcabil, descrie magistral transformarea, schimbarea, apocalipsa. Mai mult decat atat, Coranul ne informeaz i asupra sensului "mutrii", in ce anume se vor transforma C.S. atunci cand va suna trambia, iar Pmantul va deveni neted: vor fi puri inainte Domnului tu in rand i El va zice: "Ai venit la Noi precum v-am fcut Noi pe voi nti;" ... (XVIII Sura peterii 46) Enoh subliniaz i el acest moment atunci cand ne spune c dup cataclismul ce distruge programul in curs, unii vor invia i vor fi la fel cu sfinii. Acest lucru este subliniat in pildele sale: "Intaia pild: cand se va ivi lumina in cei drepi, cand tainele celor drepi se vor dezvlui i nelegiuirile se vor terge de pe pmant, regii i puternicii pieri-vor i vor intra in mainile drepilor. Pilda a doua: in zilele acelea, fiii aleilor i ai celor sfini se vor pogor din nlimile cereti i neamul lor va fi acelai ca al oamenilor. A treia pild: in zilele acelea ei se vor pogori intr-un loc ascuns. i oamenii inelepi vor vedea adevrul i fiii pmantului vor pricepe toate vorbele crii pe care am scris-o ...(acestea se vor petrece) in zilele cumplitei neliniti. " [77] Am ineles, vom fi transformai, dar cum? Ce fenomen fizic st la baza apocalipsei? In ce const "trambia de apoi"? Rspunsul se afl in Biblie i in Coran i apare cu o densitate remarcabil. Aproape in fiecare capitol al celor dou cri ne este sugerat ideea c Terra va fi distrus de un atac nuclear lansat de S.D. De cat timp tie S.D. acest lucru? Greu de spus. Mayaii susin c a cincea omenire va fi distrus printr-o metod complex ce conine toate mecanismele ce au dus la dispariia celorlalte patru omeniri: potop, foc (atac nuclear), cutremur, etc. Enoh menioneaz momentul apocaliptic (transformarea) i are multe descrieri ale acestui

moment, ce ne duc cu gandul la un atac nuclear, urmat de schimbarea axei de rotaie a Pmantului: 4....Ploaia va rmne n aer i Cerul va fi de bronz... roadele pmntului vor fi ntrziate; ele nu vor nflori la timpul lor i pomii i vor opri fructele. 6. Luna i va schimba drumul su, ea nu va mai apare la timpul su; Cerul va dogor i nici un nor nu se va vedea i uscciunea se va ntinde pe faa pmntului. Stele cztoare vor brzda Cerul; cci multe se vor ntoarce din drumul lor obinuit, rtcind prin genuni. 8. Locuitorii Pmntului vor fi buimaci n gndurile lor; ei i vor strica toate cile lor. 9. Ei vor clca poruncile Domnului i se vor crede zei; n acest timp rul se va tot nmuli n snul lor. 10. Dar pedeapsa Cerului nu se va lsa ateptat; ei vor pieri cu toii. (Cartea lui Enoh - LXXXIX). Profeii Isaia, Iezechiel, Ieremia, Osea, Miheia, Daniel i alii descriu sfaritul lumii printr-un atac al Domnului asupra Terrei, care, dup detalii, pare s fie atac nuclear. Iisus vine i el cu cateva precizri importante: "dup necazul acela, soarele se va intuneca i luna nu-i va mai da lumina ei."(Marcu 13-24) i compar atacul S.D. cu cel de la Sodoma: "in ziua in care a ieit Lot din Sodoma a plouat din cer foc i pucioas i i-a nimicit pe toi. La fel va fi in ziua in care se va arta Fiul Omului" (Luca 1729;30). Astfel, intr-o profeie fals, de program, Iisus precizeaz natura atacului S.D.: ATAC NUCLEAR ! Am discutat pe larg despre distrugerea Sodomei i Gomorei. Descrierea amnunit a atacului nuclear in care cad nu dou, ci cinci ceti, se face in mod special, spre a-i identifica detaliile, natura. Reiau cateva dintre descrierile profeilor, imagini care sunt de altfel false profeii cu privire la un atac nuclear masiv al S.D., la sfaritul veacurilor. Versetele subliniaz c acest atac nuclear incheie un ciclu de via, un program. Nu in ultimul rand comparaia atacului nuclear cu fulgerul a crui urmare este noaptea nuclear, intrete mult ideea atacului nuclear. 4. Ascultai acest zgomot surd n muni, vuiet al unui neam, fr numr; auzii aceast zarv de mprai, de neamuri adunate; Domnul Savaot cerceteaz otirea gata de lupt. 5. Ele vin dintr-un inut deprtat, de la captul cerului; vine Domnul i uneltele mniei Lui, ca s nimiceasc tot pmntul. 6. Strigai, c aproape este ziua Domnului, ea vine ca o pustiire, de la Cel Atotputernic. 10. Luceferii de pe cer i grmezile de stele nu-i vor mai da lumina lor; soarele se va ntuneca n rsritul lui u luna nu va mai strluci. 13. Pentru aceasta voi prbui cerurile i pmntul se va cltina din locul lui din pricina mniei Domnului Savaot, n ziua iuimii mniei Lui. 19. Atunci Babilonul, podoaba mprailor, cununa mndriei Caldeilor, fi-va ca Sodoma i Gomora pe care Dumnezeu le-a nimicit. (Isaia -13) 1. Iat, Domnul pustiete pmntul i l preface n deert, rstoarn faa lui i mprtie pe locuitori. 4. ...ei au clcat legea, au nfrnt ornduiala i legmntul stricatu-lau

pe veci. 19. Pmntul se sfrm, sare n buci, se clatin pmntul. 23. Luna va fi roie, iar soarele va pierde din lumina lui,..! (Isaia - 24) 27. Iat numele Domnului Care vine de departe, mnie nfocat i nor greu; buzele Sale sunt pline de urgie i limba Lui e for mistuitor ! (Isaia 30) 2. O zi de ntuneric i de bezn, o zi cu nori i cu negur deas. Precum zorile se revars pe deasupra munilor tot aa d nval un popor numeros i puternic, cum n-a mai fost niciodat i cum nu va mai fi dup el pn n anii vremurilor celor mai ndeprtate. 3. naintea lui merge mistuind focul, iar dup el arde vpaia. Pmntul este naintea lui ca grdina raiului, iar dup trecerea lui, pustiu nfricotor, cci nimic nu scap din faa lui. 10. nainte lui tremur pmntul, cerul se cutremur, soarele i luna se ntunec i stelele i pierd strlucirea lor. (Ioil -2) A putea continua cu o mulime de exemple, care nu ar face decat s v plictiseasc. Toate aceste false profeii nu fac decat s sugereze un atac nuclear programat caracterizat prin amploarea neobinuit, distrugerea aproape total a vieii pe Terra. Atacul, asemntor celui ce a distrus Sodoma i Gomora are secvenialitatea: explozie nuclear -> emisie de lumin -> und de oc -> pulberi care intunec cerul -> noaptea nuclear -> radioactivitate crescut -> distrugerea omenirii actuale. Alturi de falsele profeii avem prezente i descrierile lui Daniel i Ioan care, aa cum am mai spus, se pare c au o baz real, o D.T. Ioan descrie atacurile S.D. asupra Terrei in etape, numind incrcturile distructive fie trambie, fie cupe ale maniei. De exemplu in capitolul 16 este descris succint secvenialitatea "vrsrii cupelor". Dup ce primul inger ii vars cupa pe Pmant, "o bub rea ucigtoare s-a ivit pe oamenii care aveau semnul fiarei i care se inchinau chipului fiarei"(2). Apoi, "al doilea inger a vrsat cupa lui in mare i marea s-a prefcut in sange ca de mort i orice suflare de via din cele ce sunt in mare" (3). A treia cup preface raurile i izvoarele in sange. A patra cup este vrsat in soare "i i s-a dat s dogoreasc pe oameni cu focul lui" (8), iar a cincea "pe scaunul fiarei i in impria ei s-a fcut intuneric i oamenii ii mucau limbile de durere" (10). Urmtoarea int este Orientul Apropiat i Mijlociu. Dup aceast distrugere sistematic, probabil tot cu incrcturi nucleare, ce are loc, se pare, in mai multe etape, "calea imprailor de la Rsritul Soarelui este gtit" (12), cea de-a aptea trambi poate s vin, atacul final este pregtit. 17. i al aptelea nger a vrsat cupa lui n vzduh i glas mare a ieit din templul cerului, de la tron, strignd: S-a fcut! 18. i s-au pornit fulgere i vuiete i tunete i s-a fcut cutremur mare aa cum nu a fost de cnd este omul pe pmnt, un cutremur att de puternic. 19. ... i cetile neamurilor s-au prbuit... 20. i toate insulele pier i munii nu se mai aflar. 21. i grindin mare ct talantul se prvli din cer peste oameni. i oamenii hulir pe Dumnezeu, din pricina pedepse cu grindin, cci urgia

ei era mare foarte. (Apocalipsa - 16) A aptea cup este infiortoare i complex. Const in primul rand intr-o explozie - probabil nuclear, in atmosfer. Radiaia degajat este imens, emisia de lumin, unda de oc sunt i ele devastatoare. Tabloul este completat cu grindin cat talantul - proiectile care ajusteaz distrugerea conform dorinelor Domnului. De ce recurge S.D. la un atac nuclear? Cum are loc transformarea A.D.N.M.N. compatibil in A.D.N.M.N. identic cu cel al ingerilor S.D.? Ce tim astzi despre radiaia nuclear? Cred c tim destul de mult, incat s putem inelege talcul scrierilor vechi. O incrctur nuclear degaj o cantitate imens de energie, mai ales sub form de raze X, care sunt absorbite de mediul inconjurtor. In cazul unei explozii in atmosfer, aerul devine purttorul principal al radiaiei. In acelai timp, aerul din zona epicentrului se constituie intr-o adevrat bul incandescent cu diametrul de la cateva sute de metri, pan la kilometri in cazul bombelor termonucleare. Bula de foc expansioneaz rapid, fiind urmat de unda de oc, responsabil de distrugeri mecanice. Radiaia termic emis de sfera incandescent arde totul in jur. Jean Pierre Petit estimeaz c in cazul unei arme cu plasm, bula de foc poate atinge o temperatur de 100.000 de grade Celsius, are un diametru de cateva sute de kilometri, expansioneaz rapid putand inconjura Terra de mai multe ori, transformand solul in sticl. Ce tipuri de incrcturi va folosi S.D.? Nu tim inc i cred c nici nu vom afla. Cert este c atacul va fi nuclear, masiv, global. Ce efecte are un atac nuclear asupra fiinei umane? Dac nu se afl in zona epicentrului, dac a scpat de aciunea emisiei de lumin, cldur i a undei de oc, omul are "ansa" s constate efecte tardive - boala de iradiere rezultat prin contaminarea radioactiv extrem - expunere la radiaia crescut a mediului i/sau intern: prin ingerarea de alimente contaminate, inhalare de aer cu pulberi radioactive etc. Radiai nuclear const, de fapt din mai multe tipuri de radiaie, dintre care noi cunoatem parial, astzi: radiaia - slab penetrant; radiaia - mai penetrant; radiai y - foarte penetrant; sursa de neutroni. Dozele de radiaie absorbit sunt msurate in Gray (Gy) i se consider c doza letal este de 6 Gy. Efectele radiarii depinde de muli factori, dintre care amintesc: - timpul de expunere al organismului la radiaie; - tipul de radiaie emis de surs; - distana fa de surs; - ecranarea sursei cu diverse obstacole naturale (muni) sau artificiale (buncr); - poziia corpului fa de surs - suprafaa de iradiere; - activitatea sursei - numr de dezintegrri/secund Asupra organismelor vii efectele iradierii sunt complexe i constau in boala de iradiere. Clinica bolii de iradierea fost sintetizat in trei perioade: 1 - Faza iniial (1-24 ore) const in funcie de doza absorbit in stare de oc, semne neurologice, com la expuneri maxime. La expuneri sub 4 Gy semnele sunt mai atenuate, apare eritem cutanat, grea, vrsturi. La

doze sub 1 Gy acuzele stau in astenie fizic, grea, vrsturi. 2 - In perioada a doua, de laten, cel contaminat poate s nu prezinte semne clinice, evident in funcie de doza absorbit. Perioada mut clinic poate dura 5-15 zile. 3 - Faza critic se caracterizeaz printr-o inrutire a tabloului clinic caracterizat prin grea, vrsturi, febr, hemoragii, astenie fizic extrem, scderea imunitii, com, deces. In aceast faz se pune in eviden aplazia medular - mduva nu produce globule albe i roii. Aprecierea gravitii iradierii se poate face dup panta scderii numrului de limfocite - celule albe cu rol in imunitate. Un alt indicator de gravitate este reprezentat de apariia anomaliilor cromozomiale. Aici am vrut s ajung! Studiul cariotipului, in esen al hrii A.D.N. a celulelor somatice, poate indica gravitatea iradierii. Iradierile mai puin importante duc la o evoluie tardiv a bolii de iradiere ce se poate concretiza in manifestri patologice diverse, cum ar fi limfoamele maligne sau alte tipuri de cancere. Iradierile masive duc rapid la alterarea hrii cromozomiale a celulelor somatice, urmat de moarte. Ce se intampl in acest caz? Ce cred eu, c se intampl? Revin la reprezentarea schematic a fiinei energetice om. Sgeile din cele dou scheme indic relaia strans intre C.S. i corpul somatic via corp energetic. Altfel spus, am subliniat "efortul" corpului energetic de a modula, a corela, a pune in acord informaia A.D.N.M.N. cu cea A.D.N.M.P. Moartea cea dintai inseamn pentru mine o imposibilitate a corpului energetic de a asigura corelarea informaiei A.D.N.M.N. cu informaia A.D.N.M.P., adic, o imposibilitate de a pstra o informaie A.D.N. unitar pentru intreaga fiin energetic numit OM. S-a constatat prin studii ale materialului genetic, c radiaia nuclear modific informaia genetic somatic (A.D.N.M.P.) Eu cred c o transformare mai important este suferit de C.S. Informaia A.D.N.M.N. este profund alterat. Modificarea cariotipului (A.D.N.M.P.) certificat prin tehnicile noastre de analiz a hrii genetice nu este decat urmarea unui efort energetic imens pentru a menine in acord informaia A.D.N.M.P. cu cea A.D.N.M.N. mult mai profund modificat. Materia subtil, eteric, negativ este probabil mult mai supl, mai uor alterabil fa de cea pozitiv. Imposibilitatea celulelor somatice de a copia o informaie A.D.N.M.N. modificat, care dicteaz o alt morfologie i fiziologie, in esen imposibilitatea corpului somatic de a se adapta ad-hoc la noua informaie A.D.N.M.N., duce inevitabil, la moarte. Fiina energetic total nu mai poate funciona unitar. i astfel, vorbim de "moartea cea dintai" biblic, o moarte ce pune in valoare C.S. transformat are inclus "pecetea viului Dumnezeu", are ansa s intre in P.V. i in circuitul vital al S.D. Acest moment al transformrii C.S. compatibil, totui striccios, in C.S. identic sau aproape identic cu cel al ingerilor S.D. sub efectul radiaiei este numit momentul apocaliptic. V dai seama c momentul transformrii este o art ce ine de tipul de radiaie imprimat C.S., de timpul de expunere, doz etc. Pentru noi, pmantenii supui radiaiei, "arta S.D." se transform in chin cumplit. Culmea este c ingerii nu au uitat s noteze in Biblie i acest aspect. Capitolul 4 din "Plangeri" se numete "Ultimele nenorociri ale cetii".

4. Din pricina setei lipitu-s-a limba sugaciului de cerul gurii lui; copiii cer pine, dar nimeni nu le-o ntinde. 5. Cei care mncau odinioar mncruri alese cad de foame pe ulie; cei care au fost crescui n purpur stau trntii n gunoi. 6. Vina poporului meu a fost mai mare dect a Sodomei, prbuit ntr-o clipit nu de mn omeneasc. 8. Chipul (cpeteniilor n.a.) a ajuns mai negru dect funinginea , pe ulie nu-i poi cunoate; piele lor s-a zbrcit pe oase, s-a uscat ca o achie de lemn. 9. Mai fericii au fost cei care au czut de sabie, dect cei mori de foame, care se prpdesc ncet, dobori de lipsa roadelor de pe cmp. 10. Femeile, dei miloase, au fiert cu minile lor copiii i i-au mncat n vremea cderii fiicei poporului meu. 11. Sfrit-a Domnul mnia, vrsat-a pe deplin urgia aproapelui Lui. i n Sion a aprins un foc care l-a mistuit. 17. i ochii notri se sting de suprare, ateptnd zadarnic un ajutor! Din turnul nostru ne-am uitat departe spre un popor al crui ajutor nu vine. 18. i pndeau paii notri ca s nu umblm prin pieele noastre. Sfritul nostru se apropia, sosise! (Plngeri - 4) Dezolant! Nu mai are nevoie de comentariu. Apocalipsa mai adaug: "in zilele acelea vor cuta oamenii moartea i nu o vor afla i vor dori s moar; moartea ins va fugi de ei." (Apocalipsa 9-6) Se pare c cei ce supravieuiesc ultimului act al atacului S.D. au parte de o moarte lent sub aciunea radiaiei nucleare care produce transformarea dorit. Baza material este distrus; nimeni nu poate ajuta pe cineva. Sfaritul este aproape pentru umanitatea actual. Urmeaz oare i tergerea urmelor civilizaiei noastre? Ce mai conteaz? Astfel, S.D. incheie astfel un nou volum al istoriei sale presrate la fiecare pas cu "opere de art". Observai pe parcursul Bibliei i al Coranului cat de mult abund figurile de stil, in special metafora. S fie oare pictogramele din lanurile de grau, care astzi uimesc lumea, o metaforizare a momentului apocaliptic? Posibil. Biblia compar sectorul compatibil cu o cultur de vi de vie, grau, secar etc. Momentul apocaliptic este comparat cu seceriul. Pe de alt parte, astzi este demonstrat c graul, adus de zei pentru prima dat in Sumer, a fost obinut ca i omul, prin tehnici de inginerie genetic. Pictogramele din lanurile de grau sunt realizate prin prbuirea controlat, in anumite sensuri, a spicelor; in esen este tot un seceri. Dar, mai important decat acest fapt este transformarea genetic a celulelor somatice de grau sub aciunea radiaiei detectate in lanurile respective. Aceste lucruri, puse in eviden in ultimii ani, imi sugereaz puternic APOCALIPSA ! Apariia cu o frecven crescand (in prezent - una pe zi) a acestor pictograme sugereaz paii cu care momentul apocaliptic se apropie... T R I A J U L - "J U D E C A T A D E A P O I " Motto: Atunci l-am ntrebat despre judecata de apoi i i-am spus: De ce sunt unii desprii de ceilali? El mi-a rspuns: Sunt trei clase diferite pentru spiritele morilor, trei clase diferite pentru spiritele drepilor. (Cartea lui

Enoh - XXII - 9) Cei care slujesc zeilor merg la zei; cei care slujesc strbunilor merg la strbuni; la demoni merg cei care sacrific demonilor; dar cei ce-mi sacrific, la mine vin. (Bhagavad-gita IX - 25) Ce este cu "judecata de apoi"? tii cu toii, deja. Eu trebuie s mai punctez pe ici, pe colo. Cel mai bine este s-l lsm pe Iisus s ne vorbeasc despre acest segment de program. Cele patru evanghelii, inclusiv cea a lui Marcu in cap. 13, prezint o pild a lui Iisus, in care cultura uman este comparat astfel: "Asemenea este impria cerurilor, omului care a semnat sman bun in arina sa" (24) Inelegem c P.I.G. a fost iniiat in serii genetice cu puritate mare, conform cerinelor inginerului genetician ef. Domnul nu a avut ins linite pentru c: "a venit vrmaul lui, a semnat neghin printre grau i s-a dus"(25). Satana saboteaz P.I.G. iniiat de S.D. Pe de alt parte ii consolideaz propriile programe, propriile programe, propriile serii genetice adaptate cerinelor genetice ale L.I. "arina" a inceput s produc, dar "atunci s-a artat i neghina" (26). Programele S.D. i L.I. s-au dezvoltat i au fost sabotate reciproc, concomitent. Inginerul genetician ef ordon subalternilor s nu distrug neghina, "ca nu cumva, plivind neghina, s smulgei odat cu ea i graul" (29). Programul S.D. era sabotat de lumea lui Satana, care, in momentul scindrii, ii promisese lui Dumnezeu c nu va avea "recolte mulumitoare" nici cantitativ i nici calitativ. Totui, S.D. nu renun total la programul su. Se mulumete cu mai puin i decide: 30. Lsai s creasc mpreun i grul i neghina, pn la seceri i la vremea seceriului voi zice secertorilor: Plivii nti neghina i legai-o n snopi ca s-o ardem, iar grul adunai-l n jitnia mea. S.D. hotrte un sfrit comun pentru toate programele i ii propune un triaj , o sortare a "graului" de "neghin", a roadelor sale de restul roadelor ce nu-i aparin i care nu-i folosesc la nimic. Apoi Iisus explic mai bine: 38. arina este lumea; smna cea bun sunt fiii mpriei, iar neghina fiii celui ru. 39. Dumanul care a semnat-o este diavolul; seceriul este sfritul lumii, iar secertorii sunt ngerii. Este foarte clar, nu? Triajul este explicat i mai bine: 41. Trimite-va Fiul Omului pe ngerii Si, vor culege din mpria Lui toate smintelile i pe cei ce fac frdelegea, 42. i-i va arunca pe ei n cuptorul cu foc; acolo va fi plngerea i scrnirea dinilor. 43. Atunci cei drepi vor strluci ca soarele n mpria Tatlui lor... Din punctul de vedere al S.D., recolta se imparte in dou: "cei drepi" sunt alei pentru impria "Tatlui", iar cei "care fac frdelegea", ajung in "cuptorul de foc". Iisus are o mare capacitate de a metaforiza triajul. Intr-o alt pild din acelai capitol, compar recolta primar "cu un nvod aruncat in mare i care adun tot felul de peti" (47). Urmeaz sortarea "petilor": "vor iei ingerii i vor despri pe cei ri din mijlocul celor drepi" (49) Mai departe, cunoatei destinele celor dou categorii.

Exemplele abund in Biblie, dar m opresc aici. Dac, totui vi se pare ca o poveste, nu prea reuit, s vedem ce ne spune Coranul despre "judecata de apoi": 9. Da, i totui tgduii judecata. 10. Dar asupra voastr sunt pzitori 11. cinstii, care scriu, 12. care tiu ce facei. 13. Cei drepi! n plcere vor fi, 14. i nelegiuiii n iad. 15. Ei vor arde n ziua judecii. (LXXXII Sura despicrii) S.D. nu a mai beneficiat de o "recolt" de mai bine de dou mii de ani. La sfaritul veacurilor vor inregistra in urma momentului apocaliptic, numai o mic recolt relativ neinsemnat atat cantitativ, cat i calitativ. Mai important decat recolta este distrugerea programului. Cu pierderi minime, S.D. sper intr-o "arj" de 144.000 de suflete compatibile genetic cu ingerii si. Recolta postapocaliptic era estimat ca fiind slab, neinsemnat, inc de acum 2500 de ani! Chiar dac poporul tu, Israele, ar fi ca nisipul mrii, numai o rmi se va ntoarce. Nimicirea este hotrt de dreptatea cea nemsurat. (Isaia 10-22) 11. n ziua aceea, Domnul va ridica din nou mna Sa ca s rscumpere rmia poporului Su dintre robii din Asiria i din Egipt, din Patros, din Etiopia, din Elam, din Babilon, din Hamat i din insulele mrii. 12. El va ridica steag pentru neamuri i va aduna pe cei risipii ai lui Israel i va strnge la un loc pe cei mprtiai ai lui Iuda din cele patru coluri ale pmntului. 16. Atunci se va croi drum pentru rmia din poporul Su.... (Isaia 11) Cum "vor croi" ingerii S.D. drumul pentru rmia lui Israel? Foarte simplu, teoretic! Vor face un marcaj, o insemnare tuturor C.S. compatibile cu ingerii S.D. i apoi le vor capta preferenial, diferit, pe un drum special, destinat migrrii strict a celor compatibili. Pentru realizarea acestui obiectiv, este necesar o cercetare genetic larg. Munca ingerilor S.D., a fost ins uurat de ... ingerii L.I. nu dinspirit de infrire i respect reciproc, ci datorit intereselor comune. ngerii L.I. trebuie s beneficieze de partea lor, de recolta lor, in urma momentului apocaliptic. De aceea, L.I. a fost in spatele deciziei politice a crerii statului Israel in arealul geografic al vechiului Canaan. Evreii fiind adunai, cercetarea genetic este mult uurat. Astfel, dup momentul apocaliptic corpurile spirituale umane vor avea trei direcii de migrare, vor face parte din trei grupe distincte, cu destinaie diferit: - grupa I - "premianii", in numr de 144.000, vor constitui recolta S.D.; - grupa a II-a - va fi recolta L.I.; - grupa a III-a - va arde in "miezul de foc", in "iad" - vor fi distrui, datorit incompatibilitii genetice cu ingerii S.D. sau cei ai L.I. Coranul descrie i el cele trei grupe distincte:

4. Cnd se va cutremura pmntul ntru cutremur 5. i se vor frma munii ntru frme 7. vei fi voi trei feluri: 8. tovarii dreptei - ce sunt tovarii dreptei? 9. i tovarii stngii - ce sunt tovarii stngii? 10. i cei ce merg nainte - merg nainte! (LVI - Sura celei ce se ntmpl) Imprire C.S. in trei grupe este important, dei Mohamed vede in tovarii dreptei C.S. din care S.D. va "fabrica" soii pentru "cei ce merg inainte", viitorii ingeri ai S.D. Biblia descrie clar marcarea C.S., practicat de ingerii L.I., dar imparte C.S. doar in dou categorii: compatibile genetic cu ingerii S.D. i restul. Foarte probabil, c dac ingerii L.I. ne-ar trimite o "Biblie", ar vedea problema la fel , adic ar considera dou grupe: cei compatibil genetic cu ingerii L.I. i ....restul. Bhagavad-gita descrie de asemenea trei direcii de migrare ale C.S. in funcie de structura lor, de credin: 2. Credina celor ntrupai este de trei feluri, nscut din firea fiecruia; ea ine de sattva, rajas i tamas. 4. Cei ce in de sattva sacrific zeilor; cei ce in de rajas sacrific demonilor Yaka i Rakas, iar cei ce in de tamas sacrific celor plecai (preta) i stafiilor (bhuta). (Bhagavad-gita XVII) S analizm acum cele trei grupe de C.S., considerate de min Grupa nti - recolta S. D. In Matei 25, Iisus ne vorbete despre triaj intr-o alt metafor: 31. Cnd va veni Fiul Omului ntru slava Sa, ... 32. i se vor aduna naintea Lui toate neamurile i-i va despri pe unii de alii, precum desparte pstorul oile de capre. 33. i va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stnga. Iisus explic apoi c cei "de-a dreapta vor moteni impria", iar "cei dea stanga" vor ajunge "in focul cel venic care este pregtit diavolului i ingerilor lui". (Matei 25-34;35) Versetul 32 are pentru mine o mare importan. La inceputul cutrilor mele, acest verset ce-i sare in ochi, mi-a intrit supoziia asupra informaiei genetice purtate de C.S. Asemenea pstorului care desparte oile de capre, cei ce triaz C.S., le sorteaz dup informaia genetic purtat. Dei asemntoare in informaie genetic, C.S. pot fi deosebite dup o analiz A.D.N.M.N. amnunit. Care ar trebui s fie criteriile genetice A.D.N.M.N. dup care un C.S. ar fi considerat "drept", compatibil cu genetica ingerilor S.D.? Rspunsul este coninut parial in Biblie, Coran, alte scrieri vechi, iar parial se gsete in cunotinele noastre genetice. In primul rand, sectorul populaional compatibil este regsit in arealul vechilor programe de inginerie genetic, ultimele programe exploatate avand ansa cea mai mare de a mai conine indivizi compatibili. In aceast categorie se inscrie poporul evreu. Cu cat hibridarea intre popoare, respectiv intre evrei i popoarele cu care au convieuit este mai mare, cu atat compatibilitatea genetic cu ingerii S.D. este mai mic. Mai mult decat atat, cred c este important chiar i hibridarea intre cele 12 seminii ale lui Israel. Nerespectarea L.N.H. face ca ingerii S.D. s nu mai gseasc decat

144.000 de drepi, cate 12.000 din fiecare seminie. Eu cred c nici acetia nu sunt "curai", ci au un grad de hibridare. S-au fcut studii genetice pe celulele somatice prelevate de la extrateretri. Surpriza a consta printre altele, intr-un material genetic uor, cu greutate molecular mic. Clonarea permite realizarea de serii pure genetic, copii perfecte, in care nu se regsete o genetic complex a descendenei. Genetica noastr, a hibrizilor, poart in ea imaginea ascendenei. A.D.N. din noi conine caracterele somatice ale strmoilor, bunicilor, prinilor. Un caracter genetic precum culoarea prului, a ochilor, se transmite conform unor legi clare ale segregrii caracterelor genetice. De aceea , cu cat materialul genetic din noi este mai hibrid, cu atat materialul genetic - A.D.N.M.P. - este mai greu, are greutate molecular mai mare. A.D.N.M.P. intens hibridat are o imagine "in oglind" in A.D.N.M.N. al C.S. Un A.D.N.M.N. mai bogat structurat, mai complex, este inlturat la triajul numit "judecata de apoi". Metaforele lui Iisus, cred c se refer la acest lucru: "Adevrat zic vou c un bogat cu greu va intra n mpria cerurilor"; sau: mai lesne este s treac cmila prin urechile acului, decat s intre un bogat in impria lui Dumnezeu". (Matei 1923;24) Evident, consider c bogia despre care vorbete Iisus se refer la complexitatea A.D.N., la gradul lui de hibridare. Coranul ne spune c judecata celor nelegiuii - cei care nu au respectat L.N.H., se face "dup spetele lor"; adic analiza A.D.N.M.N. ofer imaginea intregii ascendene genetice, oglindete gradul de hibridare. Fa de toate aceste informaii aflate in acord exist i una in Coran, aflat in contradicie: "al cror disc (C.S. - n.a.) va fi greu, aceia vor fi fericii; ...al cror disc va fi uor, aceia vor pierde sufletul lor pentru c au fost nelegiuii fa de semnele Noastre". (VII Sura zidurilor 7;8) Prerea mea este c Mohamed a incurcat din nou oalele; a reprodus din nou dup ureche, aa cum ar dori el s se intample. Inadvertena este in acord cu altele din Coran, in care profetul vede tinere virgine cu sani rotunzi etc., care ateapt in rai pe cei alei. Am stabilit pan acum un criteriu de compatibilitate: hibridare minim, A.D.N.M.N. cat mai uor, cat mai simplu structurat i evident, cu structur asemntoare celei a ingerilor S.D. Pe de alt parte discutam la capitolul "Fiina uman" despre structurarea memoriei, personalitii noastre, a gandurilor, a imaginilor reale sau virtuale pe C.S. Cu cat un om are cunotine mai vaste i imaginaie mai bogat, cu atat structura C.S. in compartimentul memorie - personalitatea este mai bogat. S.D. nu are nevoie de nimic de la noi...din pcate. Deseori Biblia insist asupra acestui aspect: 14. Iov, ia aminte la aceste lucruri, stai locului i te uit la minunile lui Dumnezeu! 16. nelegi tu plutirea norilor, minuni ale Acelui a Crui tiin este desvrit? 19. Spune-mi i mie ce vom putea s grim cu El? Ce vorbvom ncepe noi cu El, astfel ntunecai la minte precum suntem? 23. Pe Cel Atotputernic nu putem s-l ajungem cu priceperea noastr. El este atotnalt n putere i bogat n judecat...(Iov - 37)

22. Dumnezeu este nespus de mare prin puterea Lui. Cine poate s nvee ca el? 26. Ct de mare este Dumnezeu! Dar noi nu putem s-l nelegem i numrul anilor Si nu se poate socoti. (Iov - 36) Poate omul s fie de vreun folos lui Dumnezeu? Nu, pentru c neleptul i este de folos lui nsui. (Iov 22-2) Ce tim noi i nu tie el? Ideea este c nu are nevoie de tiina noastr pentru c tiina lui cuprinde mai mult decat ne-am putea inchipui noi. De aceea, C.S. colectate de S.D. trebuie s fie uoare i sub aspectul informaiei tehnice, experienei de via etc. Aa se face c in impria cerurilor nu vor intra inteligenele Terrei i nici cei cu experien de via, indiferent de numrul faptelor bune inchinate Domnului. C.S. sortate trebuie s poarte pe cat posibil numai informaie A.D.N.M.N. compatibil, numai structura matrice de C.S. compatibil, nu i informaia structurat ulterior in cursul vieii. Aceste C.S. aparin copiilor: "...Cine nu va primi mpria lui Dumnezeu ca un copil nu va intra n ea." (Marcu 10-15) sau" ... De nu v vei intoarce i nu vei fi precum pruncii, nu vei intra in impria cerurilor". (Matei 18-3) Cu cat aceti copii sunt mai tineri, cu atat matricea de C.S.-A.D.N.M.N. compatibil genetic cu ingerii S.D. este mai simpl, mai srac. Putei s revenii acum la capitolul "Fiina uman" pentru a revedea aspectul nchis al chakrei nou-nscutului. Integrarea lui in mediu este minim. Structurile adiacente rezultate prin invare sunt srace sau lipsite cu desvarire. Acum putei inelege versetul: "Fericii cei sraci cu duhul c a lor este mpria cerurilor". (Matei 5-3) V-am spus doar, c Biblia este scris pe leau! Bun! Am hotrat c cei mai sraci cu duhul sunt copiii. S.D. nu are ins nevoie de toi copiii compatibili genetic cu S.D., ci doar de bieei. Corpul lor spiritual este apt s fie racordat la o som de inger. Dac un C.S. compatibil aparine unui copil mai mrior, condiia de a fi intre cei drepi ine de amintirea femeii. Imaginea femeii nu trebuie s ajung in rai sau in orice caz, nu imaginea de femeie ca sex opus brbatului, ca partener de via i ...sex. 1. i m-am uitat i iat Mielul sttea pe muntele Sion i cu El o sut patruzeci i patru de mii care aveau numele Lui i numele Tatlui Lui scris pe frunile lor. 4. Acetia sunt care nu s-au ntinat cu femei, cci sunt feciorelnici. Acetia sunt care merg dup Miel oriunde se va duce. Acetia au fost rscumprai dintre oameni, prg lui Dumnezeu i Mielului. (Apocalipsa - 14) Cei rscumprai sunt insemnai cu numele Mielului i al Tatlui, adic, cu "pecetea viului Dumnezeu" care, dup prerea mea const intr-o unitate de structur A.D.N.M.N. ce aparine S.D., Mielului i lui Dumnezeu deopotriv, pentru c toi au aceeai structur genetic, toi sunt fcui dup aceeai "carte", au aceeai secvenialitate a nucleotidelor in A.D.N.M.P. i aceeai proiecie A.D.N.M.N. De aceea, ultimul triaj la care sunt supui cei captai este realizat de ctre Miel, care compar propria "carte" - "cartea vieii Mielului" cu "cartea" celui captat, adic cu structura A.D.N.M.N. Numai o structur identic sau asemntoare ii permite intrarea in circuitul energetic C.D.M. <=> R.V. <=> P.V. pentru

c " n cetate nu va intra nimic pngrit i nimeni care a dedat cu spurcciunea i cu minciuna, ci numai cei nscrii n Cartea vieii Mielului." (Apocalipsa 21-27) 18. Da! Cartea drepilor este n Illiiun. 19. i ce te nva ce este Illiiun? 20. O carte scris! (O structur A.D.N.M.N. desfurat. - n.a.) 22. Cei drepi vor fi ntru plcere, 25. vor fi adpai cu vin pecetluit Vor fi scldai in R.V., in "vinul pecetluit" cu aceeai "carte a vieii", marcat cu aceeai structur A.D.N.M.N. 27. Amestecarea lui este din Tasnn, 28. Un izvor din care beau cei aproape de Dumnezeu. (LXXXIII Sura celor ce scurteaz msura) Marcarea, pecetluirea celor 144.000 este posibil tocmai datorit compatibilitii genetice A.D.N.M.N. intre ei i ingeri. Fr aceast compatibilitate, s-ar produce rejectul genetic al marker-ului. Despre asta am mai scris in capitolul "Istoria sfaritului de program". O imagine mult simplificat a operaiunii de cercetare genetic i de insemnare a celor 144.000 ne este oferit de Iezechiel in capitolul 9: "Pierderea nelegiuiilor i cruarea celor insemnai". 2. i iat dinspre poarta de sus, care d spre miaznoapte, veneau ase brbai, avnd fiecare n mn unealta sa ucigtoare; i ntre ei se afla unul, mbrcat cu haina de in, care avea la bru unelte de scris ... 4. i i-a zis Domnul: "Treci prin mijlocul cetii, prin Ierusalim i nsemneaz cu semnul crucii pe frunte, pe oamenii care gem i care plng din cauza multor ticloii care se svresc n mijlocul lui". 5. Iar celorlali i-a zis n auzul meu: Mergei dup el prin cetate i lovii! S nu avei nici o mil i ochiul vostru s fie necrutor! 6. Ucidei i nimicii pe btrni, tineri, fecioare, copii, femei, dar s nu v atingei de nici un om care are pe frunte semnul crucii. i s ncepei cu locul cel sfnt". i au nceput ei cu btrnii care erau naintea templului. 7.Apoi le-a zis: "ntinai templul, umplei curile cu ucii i ieii!" i au ieit i au nceput s ucid prin cetate. 11. i iat, omul cel mbrcat n hain de in, care avea la bru unelte de scris, a dat rspund i a zis: "Am fcut cum mi-ai poruncit". (Iezechiel - 9) In cadrul unei cercetri genetice largi, ingerul imbrcat in hain de in ii "insemneaz" cu "unealta de scris" pe cei compatibili genetic cu S.D., adic le implanteaz unitatea de structur genetic A.D.N.M.N., ce aparine S.D.. Momentul pecetluirii, important in structura P.T., este descris pa larg in Apocalipsa: 3... Nu vtmai pmntul, nici marea, nici copacii pn ce nu vom pecetlui pe frunile lor, pe robii Dumnezeului nostru 4. i am auzit numrul celor pecetluii: o sut patruzeci i patru de mii de pecetluii, din toate seminiile lui Israel. (Apocalipsa -7) Cine sunt cei pecetluii? Credei oare c toi aceti 144.000 marcai in ultima "sptman de ani" descris de Daniel vor fi oameni in via (somatic) in acel moment? Nu! Cred c nu! Cred c ingerii S.D. au

capacitatea de a cerceta "tramul morii". Nu sunt pregtit s discut despre locuina morilor, des amintit in Biblie, in "cartea tibetan a morilor" , in "Cartea egiptean a morilor" i alte scrieri vechi. Conform unor informaii mediumice, asupra crora nu-mi plec de obicei urechea , ar fi posibil ca "morii" - C.S. - s "graviteze" in apropierea zonelor geografice din care provin. In capitolul "Reincarnarea" subliniam c tibetanii nu-i caut niciodat sanctitatea in Romania i nici in Australia, ci strict in Tibet . In alt ordine de idei, pan la instaurarea noii legi, a N.T., adus de Iisus, evreii au respectat cu strictee L.N.H. Ei ar fi continuat s-i conduc mariajul conform L.N.H. dac nu ar fi fost imprtiai in lume dup anul 70 e.n., subtilitatea noii legi fiind greu de observat in acel moment. Totui, evreii, dei au renunat la seminii datorit condiiilor istorico-geografice, nu au renunat la a se cstori intre ei. Vreau s subliniez c, strbtand axa timpului inapoi, cu cat ne apropiem de anul zero, cu atat compatibilitatea genetic a evreilor cu ingerii S.D. crete. In istoria programului, ingerii S.D. au recoltat pan la momentul Iisus tot ce era compatibil genetic cu ei. Dup acel moment, nici un reprezentant al S.D. nu a mai pecetluit vreun evreu. Logic ar fi ca in cercetarea genetic preapocaliptic, de atenia cea mai mare "s se bucure" evreii C.S. ce au trit in perioada imediat plecrii lui Iisus. De aceea, cercetarea trebuie s inceap in "tramul morilor" i s sfareasc in cel al viilor. Plutonul celor 144.000 va fi incheiat de puinii evrei compatibil genetic cu S.D., care astzi se afl in via pe meridianele lumii, in special in Israel i S.U.A. Iisus ne spune practic, acelai lucru: "vor fi cei din urm intai i cei dintai pe urm c muli sunt chemai, dar puini alei." (Matei 20-16) sau : "...sunt unii de pe urm care vor fi nti i sunt alii nti care vor fi pe urm." (Luca 13-14) Obinem o informaie identic, dar mai clar de la Pavel care ne spune c ordinea captrii C.S. este bine stabilit. Mai intai vor fi captate C.S. adormite, din "tramul morilor". Ele vor fi triate, iar cei compatibili - "mori intru Hristos" vor invia intai. Urmeaz trambia care ucide pe "cei vii, care vom fi rmas" i captarea C.S. proaspt eliberate. Acestea intr intr-un triaj ulterior, asemntor celui aplicat primului grup. Probabil, cercetarea genetic preapocaliptic stabilete grupul celor 144.000 atat din randul "adormiilor" cat i din cel al viilor. 15... noi cei vii, care vom fi rmas pn la venirea Domnului, nu vom lua nainte celor adormii. 16. Pentru c ...cei mori ntru Hristos vor nvia nti. 17. Dup aceea, noi, cei vii, care vom fi rmas, vom fi rpii, mpreun cu ei n nori. ca s ntmpinm pe Domnul n vzduh... (Tesalonicieni - 4) A mai putea discuta un aspect. Atunci cand am enunat legile reincarnrii subliniam c cea mai important este legea compatibilitii genetice intre C.S.- A.D.N.M.N. i noua fiin A.D.N.M.N.-A.D.N.M.P. Practic, intregul P.T. se bazeaz pe aceast lege ce constituie suportul tiinific al modalitii de reproducere a ingerilor. Mecanismul reincarnrii ar fi putut funciona bine, in trecut, in perioada de exploatare a P.T., atunci cand seriile genetice create aveau o puritate genetic crescut. Astzi, acest fenomen. cred eu, este rar datorit hibridrii raselor

umane i in particular a evreilor. Iisus nu cunotea ins, in acel moment, gradul exact de hibridare al evreilor de peste dou mii de ani. El spera, totui, intr-o respectare a L.N.H., inserat ancestral evreilor. Respectarea legii ar fi fcut posibil mecanismul reincarnrii. De aceea, Iisus le explic ucenicilor: "De nu v vei ntoarce i nu vei precum pruncii, nu vei intra n mpria cerurilor." (Matei 18-3) Observai dou condiii pe care trebuie s le indeplineasc ucenicii, interlocutorii lui Iisus pentru a ajunge in S.S.: 1 - s se reincarneze - "s se intoarc"; 2 - s fie precum pruncii - C.S. trebuie s conin strict matricea A.D.N.M.N., fr alt informaie structural. Versetul este enunat pentru ca noi s ne batem capul cu legile triajului. Real, bnuiesc c un reincarnat are mult informaie structurat decat un prunc, fiin nou in totalitate. ansa ucenicilor de a ajunge in S.S. crete in cazul unei hibridri excesive a evreilor de astzi. Scriam in capitolul "Reincarnarea" despre degradarea structurii C.S. in timp, atat la nivel de informaie structurat in memorii, cat i la nivel de structur matrice A.D.N.M.N. Pe de alt parte, consideram c fenomenul reincarnrii stabilizeaz, reorganizeaz matricea A.D.N.M.N. a C.S. Judecata de apoi este dificil uneori pentru Miel, care trebuie s aleag intre un C.S. proaspt, viguros, stabil, cu structur bine exprimat, dar hibridat pe alocuri i un C.S. palid, o matrice tears, invechit, dar cu structur A.D.N.M.N. perfect, identic cu cea a ingerilor S.D. Inelegei c intre cele dou variante mai exist milioane, sute de milioane, fiecare C.S. are "amprenta " lui, ce oglindete o structur A.D.N.M.N., care poate fi de la palid la extrem de clar i o informaie adiacent structurat, ce variaz de la amintirea vieii intrauterine, la bogia spiritual a celui mai reincarnat evreu colit, aventurier, invat ce triete azi pe Terra. Grea judecat pentru bietul Miel, care in final trebuie s aleag doar 144.000! Noroc c "judecata" are criterii clare, iar el este un supercomputer. Atunci, nimic nu este greu. Asemenea candidailor la un examen de admitere cu mai multe probe la care se face o medie a notelor obinute, Mielul tie s-i desemneze aleii. Un examen greu, cu puine locuri numai 144.000. De aceea, despre toi cei admii, se poate spune c sunt premiani. n concluzie, judecata de apoi const intr-o operaiune complex de triere a C.S. potenial compatibile cu marea A.D.N.M.N. a S.D. Destul de lung ca durat, sortarea C.S. incepe cu cercetarea genetic preapocaliptic atat in tramul morilor cat i in cel al viilor, continu cu insemnarea C.S. compatibile, captarea C.S. transformate genetic sub efectul radiaiei nucleare pe dou canale diferite, unul pentru cele insemnate i altul pentru C.S. indiferente i se incheie cu avizul Mielului, care in urma unei comparri a hrii A.D.N.M.N. a C.S. cu propria-i structur, hotrte admiterea fiinei in P.V.. Criteriile de triaj au in vedere: - sexul masculin; - varsta fraged; - structur identic genetic A.D.N.M.N. sau foarte apropiat - informaie adiacent structurat pe C.S. cat mai srac.

V doresc succes celor ce v dorii o cltorie in P.V.! Bun! Corpurile spirituale au fost insemnate, dup o operaiune de cercetare genetic larg a tramului morilor i a viilor, a urmat momentul apocaliptic, C.S. au fost transformate "intr-o clipeal, la trambia cea de apoi". Ce urmeaz? Captarea C.S. Motto: 41. El (Marduk) fcu o plas s prind pe Tiamat. 42. Cele patru vnturi le post ca nimic s nu-i scape, 43. Vntul de sud, vntul de nord, vntul de est i vntul de vest. 44. Strns de o parte inea plasa, darul tatlui su Anu. (Enuma Eli - Epopeea creaiei lumii - Tblia a IV.a) Cum de nu credei n Dumnezeu? Doar ai fost mori i El v-a nviat ; apoi v va omor, apoi c va nvia, apoi la El v vei ntoarce. (II Sura vacii -26) O, voi, cei ce credei, rspundei lui Dumnezeu i trimisului Su, dac v cheam la ceea ce v nviaz i s tii c Dumnezeu merge ntre om i inima sa i c v vei aduna la El. (VIII Sura przilor -24) Cum se vor intoarce la Dumnezeu "cei ce cred"? Cum reuete s mearg Dumnezeu intre om - corp somatic i inima sa - C.S. i s adune apoi "inimile", C.S.? Culmea este c aflm chiar i acest amnunt din Biblie: 19. i ngerul a aruncat pe pmnt cuitaul lui i a cules via pmntului i strugurii (C.S. - n.a.) i-a aruncat n teascul cel mare al mniei lui Dumnezeu. 20. i teascul a fost clcat afar din cetate i a ieit snge din teasc, pn la zbalele cailor pe o ntindere de o mie ase sute de stadii. (Apocalipsa - 14). Ce ne spun aceste versete? Dup momentul apocaliptic (culegerea viei pmantului) urmeaz scoaterea afar din cetate a teascului - conintorul roadelor. Traseul urmat de teasc este cunoscut deja i estimat ca avand o lungime de 1.600 de stadii adic aproximativ 296 km, dac considerm un stadiu biblic egal cu 185 de metri. La captul acestei distane se afl "zbalele cailor". Iar zbalele sunt bineineles aproape de gurile cailor, adic de gurile - intrrile navelor S.D. Versetul ne spune, de fapt, c navele S.D. implicate in captarea C.S., se afl dup momentul apocaliptic, pe orbita geostaionar a Pmantului, la aproximativ 300 de km de scoara terestr. Este logic! Se mai nasc i alte intrebri. Exist oare dou canale separate de captare, unul pentru cei pretriai (poarta stramt), cei insemnai, i unul pentru restul celor captai ("poarta larg") sau exist o singur linie de captare, care ulterior, in S.S. se ramific? Existena a dou ci: "poarta stramt" i "poarta larg" mi se pare mai eficient, mai logic. In primul rand, in aceast situaie toi cei insemnai ajung la destinaie. Existena celor dou ci uureaz munca. Probabil c in primul rand vor fi reexaminai cei 144.000 de insemnai, pentru a constata modificrile genetice induse de radiaie i pentru o ultim verificare inainte de a fi introdui in P.V., iar apoi urmeaz o examinare atent, de durat a restului recoltei care ar putea conine alte C.S. compatibile, puine, dar importante. Astfel, drumul celor compatibili genetic cu ingerii

S.D. este in trepte de triaj i destul de lung ca durat. Daniel ne spune: 11. i din vremea cnd va nceta jertfa cea de-a pururi i va ncepe urciunea pustiirii vor fi o mie dou sute nouzeci de zile. 12.Fericit va fi cel ce va atepta i va ajunge la o mie trei sute treizeci i cinci de zile. (Daniel - 12) S fie diferena de 45 de zile necesar iradierii celui ales, desprinderii C.S. de corpul somatic, captrii, trierii, retrierii, currii i in final introducerii in P.V.? Nu tiu, dar este posibil. O alt intrebare pe care ne-o putem pune se refer la numrul C.S. captate de S.D. Trebuie s v atrag atenia c S.D. nu reuete s capteze toate C.S. umane. In primul rand, L.I. are aceleai interese i-i va monta propriile captatoare, chiar dac se pare c va iei mai ifonat decat S.D. din rzboiul spaial i terestru. Se pare c S.D. nu va capta mai mult de 50% din C.S. existente pe Terra, cifr care trebuie s fie oricum impresionant, deoarece, v amintii, miturile amerindiene spun c dup momentul apocaliptic se vor intalni C.S. ce aparin celor cinci lumi - toate trecute! Lsand la o parte tramul morilor asupra cruia mi-e greu s fac aprecieri, Iisus ne spune clar despre procentajul C.S. culese de la cei aflai in via inainte de momentul apocaliptic: 34... n noaptea aceea vor fi doi ntr-un pat; unul va fi luat, iar cellalt va fi lsat. 35. Dou vor mcina mpreun; una va fi luat i alta va fi lsat. 36. Doi vor fi n ogor; unul se va lua i altul se va lsa. (Luca - 17) Astfel, Iisus anun un procentaj de captare de 50% superior unei alte estimri de numai 10% ce apare in Biblie anterior, pe axa timpului. Nu m mai incarc cu descrierea ei. Procentajul mai mare se datoreaz probabil distrugerilor mai mari la care va fi supus Pmantul, fa de cele estimate iniial, prin false profeii. S.D. nu va putea capta o cifr superioar in primul rand datorit faptului c moartea ce ne-o ofer este prin iradiere. S.D. nu-i va permite s blocheze pentru mult timp navele captatoare pe orbita Pmantului. Astfel, in zona Terra va rmane o a patra grup de C.S. ce nu este supus triajului S.D. ... deocamdat: "Iar ceilali mori nu inviaz pan ce nu se vor sfari miile de ani..." (Apocalipsa 205) Reamintesc, apocalipsa are loc la sfaritul veacurilor, sfaritul miilor de ani fiind o dat extrem de indeprtat. Pe lang C.S. umane S.D. sper in captarea a cat mai multor C.S. de ingeri L.I., pe care ar dori s le distrug in "iezerul de foc". Faptul c acestea sunt sortite distrugerii subliniaz marca genetic, structura A.D.N.M.N. diferit a ingerilor S.D. i a celor L.I. Grupa a doua - recolta L.I. L.I. "s-a hrnit" mii de ani din rezervorul de C.S. al Pmantului. "Muzeul timpului", descris de Betty Andreasson i de ali subieci rpii care au vizitat L.I., este relevant in acest sens. Pe de alt parte, logica P.T. i declaraiile I.T., care astzi monteaz implanturi cerebrale pmantenilor, susin cu trie faptul c planeta noastr a oferit din plin C.S. pentru fabricarea de ingeri I.T. sau de "veriori" ai lor situai astzi in alte puncte mai apropiate sau mai deprtate ale Galaxiei. Ar fi interesant de aflat date amnunite ale programului lui Satana. Din pcate, datele oferite de ingerii I.T. pmantenilor pe calea

implanturilor de informaie sunt confiscate sistematic de organizaiile secrete, care incearc s fereasc deocamdat lumea de astfel de informaii. Sistemul de control al datelor este deocamdat eficient. El nu aparine nici C.I.A., nici N.S.A., nici Mossad-ului, nici S.U.A., ci organizaiilor secrete supranaionale constituite in sistem piramidal i conduse spre varful piramidei de ctre evreii bogai - cei mai bogai oameni ai Pmantului - M.F.E. Dosarele privind L.I. ar putea fi probabil inchegate intr-un fel de Biblie, ins mult mai tehnic, adus la zi. Din datele ei s-ar putea extrage probabil informaii privind numrul de C.S. folosite de L.I. de-a lungul timpului, asupra mrcii A.D.N.M.N. a L.I. care teoretic trebuie s fie foarte asemntoare cu cea a S.D., dar diferit. S.D. dezvluie in Biblie codul numeric aflat in relaie cu structura A.D.N.M.N a L.I. Acesta este 666 i probabil este numrul de cod al structurii vechi A.D.N.M.N. al S.D., ce a aparinut i S.D. in cursul programului dinaintea potopului. Aici este nelepciunea. Cine are pricepere s socoteasc numrul fiarei; cci este numr de om i numrul ei este ase sute aizeci i ase. (Apocalipsa 13-18) Unitatea de structur A.D.N.M.N. cu numr de cod 666 este inserat celor ce pot s o poarte, adic celor compatibili A.D.N.M.N. cu ingerii L.I. Compatibilitatea oamenilor de astzi cu ingerii L.I., cred c este mai bun decat cu cea a ingerilor S.D. Nu am elemente solide s susin aceast afirmaie. Este dac vrei - simul meu modelat de informaia acestei cri. L.I. face parte dintr-o uniune de 70 de specii conform celor inserate lui Betty Andreasson. Diversitatea lor genetic este in acord cu diversitatea noastr genetic probabil. Preteniile de racord sunt mai mici, puritatea genetic cerut celor rpii este mai puin strict. L.I. a fost de mii de ani aici. Probabil c tehnicile de racord C.S. - som au fost adaptate i pentru hibrizi. Pe de alt parte tim din mitologie i chiar din Biblie c S.D. a pierdut precoce P.I.G. desfurate in continentul american, in sud-estul Asiei i chiar in Europa continental. Aceste P.I.G. au fost preluate de L.I. De aceea, posibilitile de cercetare genetic ale L.I. sunt cu mult mai largi, cuprind teritorii i rase umane extinse, spre deosebire de ingerii S.D. obligai de condiiile genetice, s se limiteze la evrei. Cand incepe cercetarea genetic preapocaliptic? Eu cred c deja a inceput. Am discutat in capitolul dedicat fenomenului O.Z.N. despre rpirile de persoane practicate de I.T. in acest scop (presupus de mine). Numrul acestor rpiri este impresionant i in cretere continu. De ce? Pentru c momentul apocaliptic este destul de aproape, Dei Biblia insist pe ideea insemnrii in mas practicat de I.T....(fiara) "ii silete pe toi, pe cei mici i pe cei mari i pe cei bogai i pe cei sraci i pe cei slobozi i pe cei robi ca s-i pun semn pe mana lor dreapt sau pe frunte" (Apocalipsa 13-16), eu cred c este necesar o compatibilitate genetic intre A.D.N.M.N. al celui insemnat i structura A.D.N.M.N. cu numr de cod 666. Pe de alt parte cred c marcarea practicat de I.T. face imposibil o alt marcare. Dac exist procedeul genetic ca implant I.T. s duc la imposibilitatea de reimplantare cu implant S.D. s determine rejecia genetic a unui presupus implant ulterior; atunci cred c L.I. are

tot interesul s marcheze in special sectorul genetic care-i intereseaz pe ingerii S.D. S-ar putea ca versetul 17 din acelai capitol (13) al Apocalipsei s ne spun chiar acest lucru. Fiara ii silete pe toi...s-i pun semn.... nct nimeni s nu poat cumpra sau vinde, dect numai cel ce are semnul adic numele fiarei sau numrul numelui fiarei. (Apocalipsa 1317) Pe scurt, cred intr-o concuren a celor dou supercivilizaii in marcarea C.S. Pe lang avantajul teritorial L.I. mai are inc unul enorm: TIMPUL. Marcarea se face sistematic, in relativ linite, concomitent cu pregtirile pentru marea rfuial. Cercetarea genetic este o operaiune obinuit in practica civilizaiilor extraterestre prezente pe Terra, care precede o recoltare de indivizi cu "cri" A.D.N.M.N. diferite. Este descris chiar in "Cartea egiptean a morilor". Oh! i ce vd? Demoni, care, nemicai m urmresc cu ochii... Aceti dumani ai zeului Shu se pregtesc, Capul s mi-l reteze, i fruntea s-mi cresteze, Ca, din porunca Stpnului lor, S m batjocoreasc cum vor... (Capitolul XC) Postapocaliptic, cred intr-o posibilitate de captare a C.S. marcate de L.I. asemntoare celei practicate de S.D., dei se pare c L.I. va fi invins. Nu este exclus ins, o "remiz". Eu cred mai degrab intr-un tratat nou intre L.I. i S.D. Dotat cu un iezer de foc pe msur, L.I. sper probabil in captarea i distrugerea C.S. ce aparin ingerilor S.D. ucii in conflictul armat. Sintetic, interesele L.I. i posibilitile tehnologice de care dispune sunt comparabile cu cele ale S.D. Ingerii L.I. execut o "judecat de apoi" mult asemntoare celei practicate de S.D., operaiune ce servete aceluiai scop - perpetuarea speciei. "Cartea egiptean a morilor" este o culegere de versuri adunate acum peste 3500 de ani. Proveniena lor este aceeai ca a celorlalte scrieri vechi, dar ancorarea in timp este ceva mai adanc, cred eu. In vremea in care scribii alei inirau pe papirus versurile, S.D. i L.I: erau un singur imperiu. In carte gsim adesea referiri la "Cele Dou inuturi", "Cele Dou Lumi" care ne las s inelegem c Osiris ii are sediul in "inutul Ceresc", intr-o zon galactic vast ce conine Ursa Mare, Sirius, Orion .a.m.d. Ingerul cru al C.S. recoltate este Ra. Judecata de apoi este realizat tehnic pe Terra, aa cum ni s-ar prea i nou normal. Dei in "inutul Ceresc" exist toat tennica necesar triajului, tot complexul Osiris - Thot - R.V. - P.V., un complex similar este amenajat pe Pmant in "lumea inferioar" - baza tehnic a "inutului Ceresc". "Cartea egiptean a morilor" descrie modul in care are loc triajul in "Lumea inferioar". Operaiunea const in cantrirea sufletului mortului, a "inimii" sale. Pe unul dintre talerele balanei se afl o pan, iar pe cealalt "inima" celui mort. Dac sufletul este in echilibru cu pana, atunci intr in impria lui Osiris. Dac este mai greu (A.D.N. bogat), va fi devorat de monstrul infernului. Cartea descrie drumul parcurs de un C.S. compatibil - identic A.D.N.M.N. cu structura lui Osiris, din momentul ajungerii in "Tramul

Morilor" pan in momentul contopirii cu Osiris. Nu intampltor acest C.S. aparine scribului Osiris Ani, care v dai seama, este denumit aa deoarece trebuie s-i scrie pe "Tbli" - structura A.D.N.M.N., semnele - genele, mai intai pentru a fi adus in faa lui Osiris; este scribul lui Thot i deopotriv scribul lui Osiris; este scribul Osiris - Ani. S urmrim versetele capitolului XCIV, intitulat: "Pentru a avea, dincolo, o Climar i o Tbli". O, Tu, Spirit mare, despre care vorbete Sfnta Carte a lui Thot i care, n tcere, l contempli pe Tatl tu divin, Iat c, devenit Spirit sfnt, n faa te vin! Sufletul meu viu, avnd puteri nepmntene, Crile sacre ale lui Thot le umplu cu semne... n minile mele aceste cri eu le in; Pentru a trece printre Seth i Aker, cnd am fost adus, Climara i Tblia, fiind cu mine le-am pus n minile lui Thot, scribul divin. Devenind, astfel, scribul lui Thot Luai aminte aceasta este o Tain mare de tot... Aduc i praf din trupul lui Osiris, resturile lui putrezite, Cu care scriu semnele sfinte... V-a plcut? Este magistral! Minunat exprimare ce provine din culegeri de texte reproduse, sunt sigur, cu exactitate dup textele originale, acum mai bine de 3500 de ani! Tblia este structura A.D.N.M.N. de baz pe care sunt scrise semnele - caracterele genetice, inscrise in "Sfanta Carte a lui Thot" echivalent cu "cartea vieii Mielului". Aceast carte vorbete despre marele Spirit, despre Osiris, pe care de fapt il reprezint ca structur. Astfel Thot - echivalentul Mielului este scribul lui Osiris echivalentul lui Dumnezeu. El ii verific permanent structura A.D.N.M.N. i mai ales verific structura A.D.N.M.N. a C.S. care urmeaz s vin in contact cu fiina suprem. Sufletul nou cules umple cu semne (gene) cartea lui Thot in cursul operaiunii de triaj - "pentru a trece prin Seth i Aker". Aa cum Thot "rescrie" permanent cartea vieii pentru Osiris, C.S. cules scrie, incearc s scrie - s completeze cartea vieii lui Thot cu semnele aduse in mainile sale, dup viaa pmantean. "Semnele sfinte" pe care le aduce i cu care ii scrie cartea in faa lui Thot, devenind astfel scribul lui Thot. nu sunt complete, sunt doar "praf din trupul lui Osiris, resturile lui putrezite". Dup remodelare, vindecare, care vom vedea cum se face, cele dou cri vor fi identice. i aa, "luai aminte", aceast "Tain mare de tot" este acum dezlegat... Tehnic triajul decurge astfel: mai intai are loc recunoaterea grosier a structurii A.D.N.M.N , apoi cantrirea sufletului i purificarea vindecarea - tmduirea in "Dubla Sal a lui Moat" acolo unde C.S. cules trebuie s treac printre Seth i Aker. Capitolul CXXV: Cuvinte de rostit la Intrarea in Dubla Sal a lui Moat. Un imn de slav scribului Osiris - Ani s-i nlai Ajuns pe Trmul Morilor, Spune Osiris - Ani triumftor: O, Moat! Iat c n faa ta eu sosesc; Las-m, frumuseea ta strlucitoare s o slvesc.

Sosesc n locuri n care salcmul nu poate ncoli, n care ierburile Pmntului nu pot nverzi, Spre locuri ascunse ale Misterelor m ndrept i vorbesc cu stpnul acestor locuri, cu Seth... Osiris, scribul Ani, cu Seth a intrat n templu i pe ndelete... A vzut lucruri ascunse i secrete... Iat c Seth, n felul lui, mi vorbete... i rspund "Aa e, Cntarul tu n inima mea se gsete, ns trebuie s l caui, de poi !" Mria-sa Anubis, a zis: "Cunoti numele acestei Pori n aa fel nct s poi spune acum?" Eu i rspund: "Zeul-Shu- distrugtorul, iat numele acestei Pori!" Mria-sa Anubis, a zis: "Cunoti Numele Balamalei de sus a acestei Pori, Precum i Numele Balamalei de jos?" i rspund: "Doamna-Adevr-Dreptate-pe-picioarele sale" Este Numele Balamalei de sus. "Domnul-ndoitei puteri-mblnzitor-de-Fiare" este Numele Balamalei de jos. Atunci, Mria-sa, Anubis, zice: "Treci, fiindc tu cunoti aceste nume magice!" Acestea sunt primele operaiuni ale triajului: C.S. "crestat pe frunte" este cantrit i trebuie s aib aceeai greutate cu a lui Seth. Apoi este verificat structura A.D.N.M.N. a C.S.; intr-o modalitate grosier: trebuie s recunoasc doar cateva elemente de structur care odat identificate ii permit trecerea la etapa urmtoare a triajului. C.S. intr printre Seth i Aker in Dubla Sal a Adevrului - Dreptate, sala lui Moat unde va pronua "Confesiunea Negativ I" i "Confesiunea Negativ II". In cursul acestei operaiuni are loc curarea pcatelor lui Osiris Ani i tergerea amintirilor legate de viaa pmantean. De-abia acum, Osiris Ani este pregtit pentru ultima etap, ultima verificare a structurii A.D.N.M.N. n faa Zeilor Lumii Inferioare Acesta este titlul subcapitolului. Observai, chiar i ultimele ajustri ale structurii genetice a C.S. aveau loc in laboratoarele de pe Terra, in "Lumea Inferioar". O, voi, diviniti care edei n marea Sal de Adevr - Dreptate, Eu v salut! ntr-adevr, eu v cunosc i Numele voastre le cunosc pe toate! Osiris Ani anun ca un C.S. identic cu cel al structurii standard a Lumii Inferioare. El explic zeilor c deja a parcurs cu succes primele etape ale triajului i este pregtit pentru examinarea urmtoare. Pieptul meu e pur, fiindc l-am splat, Iar dosul i mruntaiele mi le-am purificat n Lacul lui Moat. n ntreaga mea fiin, n-ai s gseti nici o parte Care s nu fie din Moat - Adevr i Dreptate... "Poi s te apropii!" Cine eti tu? Care este Numele Tu?...

"Floare de Mslin" este Numele meu... O voce se aude din spaii i-mi rspunde cineva, nevzut: "Treci!"... Poi trece prin ua Slii Moat, Cci tu cunoti faa dubl a lui Adevr - Dreptate. Cat de frumos este sugerat comparaia cu dou structuri identice! ns Zvorul Uii mi spune: - Nu te las s treci dincolo de mine, Dac Numele meu ascuns nu mi-l vei spune. - "Centrul - de - greutate - al - Balanei - pentru - Adevr Dreptate", iat Numele tu. - S treci mai departe, nu te voi lsa mi spune Tocul uii din dreapta, Pn nu-mi vei spune Numele meu ascuns, - "Talerul - Balanei - pe care - se - afl - Adevr - Dreptate ", iat Numele tu. - Pe aci nu vei putea s treci, nc, mi spune Tocul uii din partea stng. Pn nu-mi vei fi spus Numele mea ascuns. - "Ofrand - de - vin", acesta este Numele tu. Pragul uii mi spune: - Nu te voi lsa s treci peste mine Pn nu-mi vei fi spus Numele meu ascuns. In mod similar, "Clana uii", "Manerul de la Clan", "paznicul Foilor de Ui", "Podeaua Slii Moat", "Paznicul Uii de la Sala lui Adevr Dreptate" ii cer codurile lor, elemente de structur A.D.N.M.N., pe care Osiris Ani trebuie s le recunoasc. "Tblia" lui Osiris Ani trebuie s aib inscrise aceleai "semne sfinte" cu cele ce aparin Zeilor Lumii Inferioare. Ca intr-o reacie antigen-anticorp, anticorpul - C.S. trebuie s recunoasc antigenul - poarta i reuete s-l cupleze numai dac structurile sunt complementare. Evident, situaia este diferit, in cazul nostru se compar de fapt dou structuri, care trebuie s fie identice ("faa dubl a lui Adevr - Dreptate"). Ultima intrebare care-i este adresat lui Osiris Ani este: Care este zeul care guverneaz acum, n acest ceas? Care este Numele su? - "Cel - care - apr - cele - Dou - Pmnturi", iat Numele su - Bine, dar cine este acest zeu Care apr cele Dou Pmnturi? - Thot este acest zeu. - Treci atunci pragul i apropie-te, dup ce l-ai trecut, Spune vocea lui Thot, el nsui rmnnd nevzut. - Pentru ce ai venit aici? Spuneimediat! - Am venit aici pentru a fi anunat. - Ce fel de om eti tu? Care-i sunt motivele? - Sunt curat de toate pcatele, Imperfeciunile oamenilor mi sunt strine, Dintre aceti oameni, eu nu mai fac parte. - Am s te anun la divinitate,

Dac-mi vei rspunde, pe loc: Care este numele acestei diviniti Care este aprat de un Car de Foc,... Ce ai de zis? - Acesta este Osiris! - Treci pragul! ntr-adevr, te voi anuna! Observai c ultimul contro al structurii A.D.N.M.N. a lui osiris Ani purificat deja, este efectuat de Thot - Mielul - ultima barier inainte de Osiris. Osiris Ani devine scribul lui Thot - cel ce este scribul lui Osiris. De oarece scrierile lor sunt identice acum, Osiris Ani se contopete i se confund cu Osiris. Adevrat este, acum, eu cu Osiris, o singur Fiin formez! Privii! Fiina mea la fel de perfect devine Ca a lui Osiris, cel mai perfect dintre divinitile btrne: Lui Osiris i voi vorbi n limba oamenilor, Iar el mi va rspunde n cea a zeilor! Iat c, spiritul sfnt devenit, ... Cci eu, scribul Osiris Ani, sunt un spirit afinit, Strlucitor n strlucirea Spiritelor sfinte. (Cap. CXXIV - Pentru a deveni Supus al lui Osiris) "Splarea", regenerarea, innoirea lui Osiris este ultima etap parcurs de C.S. compatibil -> identic, inainte de a intra in procesul de fabricaie a ingerilor. Sper c ai remarcat asemnrile cu celelalte scrieri vechi. Guvernatorul celor "Dou Pmanturi" este Thot, echivalentul Mielului biblic, iar pmanturile sunt Terra - locul Zeilor Lumii Inferioare i staia spaial a zeilor Egiptului - locul lui Osiris. Practic, "Zeii Lumii Inferioare" deineau in acea vreme o copie a intregului complex viu Osiris-Thot - R.V. - P.V., necesar trierii comppetente a culturilor C.S. La randul ei, Cartea tibetan a morilor descrie secvenele triajului intr-un mod asemntor. In capitolul numit "Judecata" ni se explic c aceast operaiune are loc dup cercetarea structurii A.D.N.M.N. a C.S., care in funcie de incrcarea cu lanuri hibride dezvluie o karm bun sau rea. "...C suferi astfel, vine din propria ta karm... Geniul Bun... va veni la tine i-i va socoti faptele bune pietre albe i Geniul Ru va veni i-i va socoti faptele rele pietre negre. Asta te va inspimanta foarte mult, te va intimida i ingrozi, vei tremura i vei incerca s simi spunand: "N-am fcut nici o fapt rea". i atunci spune Zeul Morii: "Voi ntreba oglinda karmei!" (adic voi face studiul A.D.N.M.N. - n.a.). Spunand aceasta, se uit in oglind, in care orice fapt bun i rea se reflect cu claritate. Minciuna este nefolositoare." (Cartea morilor tibetan - extras din cap. Judecata) Despre asta voi scrie in capitolul urmtor. Zeii Indiei ne comunic in Bhagavad-gita criterii de triaj mult asemntoare celor enunate in Biblie. Astfel, cei care in de sattva, adic cei care sacrific zeilor se supun ascezei intreite, care const in asceza truoului, asceza cuvantului i a minii. Dintre toate cea mai important este asceza trupului care ine curat fapta, karma, "...lepdand inlnuirea precum i fructul ei, aceast lepdare este socotit c ine de sattva". (Bhagavad-gita XVIII-9). In al doilea rand, indeprtand orice gand cu excepia celui

unirii cu Brahman, "lepdandu-se de egoism, violen, mandrie, dorin i ur, de bunuri lumeti... poate s ajung una cu Brahman (Bhagavad-gita XVIII-53). In esen matricea corpului spiritual lipsit de personalitatea vieii pmantene de eul celui care a purtat-o, curat de "fapte", "ramuri", avand memoria structurii A.D.N. primordiale devine compatibil cu zeii: Cunoaterea prin care vezi n toate fiinele o singur existen neclintit, nemprit n cele ce-s mprite - s tii c ine de sattva. (Bhagavad-gita XVIII -20) Grupa a treia - C.S. distruse n "iezerul de foc" Motto: Faptei care din cauza tulburrii minii nu ine seama de urmri, pierderi, vtmarea i de ce-i cu putin - i se spune c ine de tamas. (Bhagavad-gita XVIII - 25) Hibridarea excesiv a caracterelor genetice, rezultat al traiului in afara Legii generaii de-a randul, duce la punerea in eviden a #faptei ce nu ine seama de urmri", Purttorul unei astfel de fapte bogate in lanuri, in ramuri, au o singur destinaie pan la momentul apocaliptic: tramul umbrelor i stafiilor. Apoi, dup ce fapta este citit destinaia este invariabil spre iezerul de foc. Coranul formuleaz intr-o manier asemntoare explicaia cu privire la destinul hibrizilor: 7. Da, cartea nelegiuiilor este Sigjgjn. 9. O carte scris! 5...ei (nelegiuiii) n ziua aceea vor fi oprii de Domnul lor, 16. Apoi vor arde n iad; (LXXXIII Sura celor ce scurteaz msura) 21. Iadul este o curs, 22. pentru pctoi o locuin, 24. Ei nu gust acolo rcoare i butur, 25. ci numai ap clocotit i puroi, (LXXVIII Sura vetii) ... temei-v de focul care arde oameni i pietre i este pregtit pentru cei necredincioi. (Sura vacii - 22) 14. i moartea i iadul au fost aruncate n rul de foc. Aceasta este moartea cea de a doua: iezerul de foc. 15. Iar cine n-a fost aflat scris n cartea vieii, a fost aruncat n iezerul de foc. (Apocalipsa - 20) Sigjgjan este o carte scris - cartea nelegiuiilor - o altfel de carte fa de cartea vieii Mielului despre care am aflat c reprezint marca A.D.N.M.N. a S.D. Destinaia celor ce au alt carte, a celor ce nu s-au gsit inscrii in cartea vieii, pe lista "premianilor", este iezerul de foc. Acest foc, care "arde oameni i pietre", locul unde miroase a pucioas, poate distruge structura A.D.N.M.N. sau s o modifice. El echivaleaz practic cu o a doua moarte, care este moartea C.S. Revedei capitolul "Tehnica S.D.". Am presupus inc de la inceput c iezerul de foc constituie sursa de energie a S.S. bazat fie pe fuziune nuclear (arde pitre, miroase a pucioas), fie mai puin probabil, pe reacia materieantimaterie. Distrugerea pe care o sufer C.S. este apreciabil i ireversibil, astfel incat, nu va mai putea fi folosit niciodat. Intr-un verset, Enoh ne vorbete chiar despre proporia distrugerii structurii C.S.: Eu m voi lepda de ei cum se leapd paiele n foc, cum se separ

plumbul de ap. Ei vor arde n faa celor drepi, se vor neca sub ochii sfinilor i nu va fi gsit nici mcar a zecea parte din ei. (Cartea lui Enoh - XLVIII - 9) Cat de mult sufer fiina ce ajunge in cuptorul de foc? Unele versete spun c "acolo este plangerea i scranirea dinilor" sau c cei pctoi "vor petrece acolo veacuri". Cartea egiptean a morilor menioneaz: n Dublul Lac de Foc, Aici unde bucuria nu se cunoate decloc, Cci acest loc este un loc de suferin hain... (Cap. CIX Pentru a cunoate Sufletele Apusului) Ce dureri va trebui s indurm cei mai muli dintre noi? Fiziologia durerii despre care avem in prezent cunotin nu ne spune cat este durere somatic i cat este durere energetic pur, a M.N. din noi. Se poate face o delimitare net a celor dou feluri de durere? Cred c nu. tim c stimularea punctelor de acupunctur, veritabile pori energetice, provoac o durere insuportabil, vie, penetrant, electric. Stimularea continu a unui singur punct poate fi o adevrat tortur. Mai tim c moarte prin iradiere duce la suferine ingrozitoare, c moartea cea dintai este cumplit. Ce chin trebuie s indure C.S. dac iradierea continu? Vom muri i vom vedea! PERPETUAREARASELOR EXTRATERESTRE Motto: Nimeni nu poate s vin la Mine, dac nu-l trage Tatl, Care M-a trimis i Eu l voi nvia n ziua cea de apoi. (Ioan 6-44) Dup captarea C.S. urmeaz triajul i invierea. Despre aceast inviere a auzit aproape tot cretinul, chiar dac nu tie mare lucru despre ea. Ar fi interesant un sondaj de opinie pe aceast tem... Oricum, S.D., Biblia, subliniaz adesea c acesta este captul de program pentru cei ce-l pot parcurge in intregime. De ce? Pentru c tot P.T. exist, este conceput pentru realizarea acestui obiectiv. Voi aborda in acest capitol diversele descrieri ale procesului de fabricare a ingerilor, prezente in textele sacre ale omenirii. Dei, probabil, cunotinele tehnice in general, de inginerie genetic in particular, difer de la o civilizaie la alta, vom observa o unitate a acestei descrieri. Aceasta ne demonstreaz c obinerea de semeni este realizat cm prin acelai procedeu. Pentru S.D. ca i pentru alte supercivilizaii, nu au nici o importan durerile, chinurile pe care le suport cei "recoltai". Conteaz doar atingerea obiectivului: fabricarea ingerilor. Operaiunea este comparat cu chinurile pe care trebuie s le indure femeia atunci cand aduce pe lume o fiin nou: 20...Voi v vei ntrista, dar ntristarea voastr se va preface n bucurie. 21. Femeia, cnd e s nasc, se ntristeaz,...dar dup ce a nscut copilul, nu-i mai aduce aminte de durere, pentru bucuria c s-a nscut un om n lume. (Ioan 16) 17. Ca femeia nsrcinat, i gata s nasc prunc, care se zvrcolete i strig n durerea ei, aa am fost noi, Doamne, cu toii n faa Ta!

18. Zmislit-am, dureri de facere am avut i am nscut vnt ! Mntuire rii noi am dat i n lume s-au nscut locuitorii ei! 19. Morii Ti vor tri i trupurile lor vor nvia! Deteptai-v, cntai de bucurie, voi ce slluii n pulbere! Cci rana Ta este rou de lumin i din snul pmntului, umbrele vor nvia. 20. Du-te, poporul meu, intr n cmrile tale i nchide ua dup tine; ascunde-te puine clipe pn cnd mnia va fi trecut! (Isaia - 26) Dei am zmislit, in urma momentului apocaliptic natem vant - C.S. incapabile s aduc lumii locuitorii ei. Dar... "vantul" morii, "umbrele", cei ce "slluiesc in pulbere" vor invia in cele din urm. Mai intai ins, C.S. recoltate i triate trebuie s intre in "cmrile sale". Unde? Biblia ne indic in multe dintre capitolele sale c cei triai intr in P.V. sau mai exact, in circuitul energetic C.D.M. <=> R.V. <=> P.V. i chiar se termin cu un verset sugestiv in acest sens:..."de va scoate cineva din cuvintele acestei proorociri, Dumnezeu va scoate partea lui (C.S. - n.a.) din pomul vieii..." (Apocalipsa 22-19) Dac ar scrie cineva o carte despre originea blestemului ar trebui s includ i acest verset! Cred c v mai aducei aminte despre P.V.: "La rau, pe amandou laturile lui vor crete tot felul de arbori care dau hran... fructele din ei nu se vor mai isprvi. In fiecare lun se vor coace fructe noi, pentru c apa pentru ele vine din locul cel sfant;... fructele se vor intrebuina ca hran..." (Iezechiel 7-12) Fructele, C.S. triate, vor intra dup triaj in P.V.; de fapt, in cei 12 pomi ai vieii, fiecare "fel de fruct" intrand in pomul su, in "cmara" sa. Care este scopul intrrii in circuitul: C.D.M. <=> R.V. <=> P.V.? Iat ce mai aflm: "Rmia Sionului i cei ce vor fi scpat cu via din Ierusalim se vor chema sfini i oricine va fi inscris s triasc in Ierusalim" (cel ceresc n.a.) Dar, inainte s se cheme sfini,... "Domnul va fi splat necurenia fiicelor Sionului i va fi ters frdelegile din mijlocul lui prin duhul dreptii i al nimicirii." (Isaia 4-3;4) Acesta este scopul principal al introducerii C.S. in circuitul energetic: splarea, curarea C.S. de memorii nedorite. Majoritatea "fructelor" culese nu au o structur A.D.N.M.N. perfect, identic cu a felului de rod standard, datorit gradului mai mic sau mai mare de hibridare A.D.N.M.N. cu caractere hibride. In plus, fiecare C.S. are o memorie adiacent ce ine de evenimentele trite de posesorul C.S. de cultura sa, de gradul de pregtire, memorie ce este structurat pe "fructul" cules. Aceste structuri ce reflect hibridarea i memoria vieii (vieilor) anterioare trebuie terse, curate, splate. Operaiunea este foarte delicat, dar Mielul tie s fac acest lucru. Dup triaj, C.S. intr in P.V., in "cmara sa", apoi va fi eliberat in R.V., spre C,D.M. Primul contact este cu Mielul care compar "cartea sa" cu "cartea" C.S., adic compar structura standard A.D.N.M.N. a tipului de rod cruia C.S. ii aparine prioritar "... tiu faptele tale, c ai nume, c trieti, dar eti mort. (Apocalipsa 3-1) Simultan, Mielul cur, indeprteaz memoriile nedorite, "tmduiete" C.S. i il aduce printr-o operaiune de chirurgie energetic la structura standard, a matricei libere A.D.N.M.N. a C.S. Apoi, C.S. eliberat de Miel spal fiina suprem, pe Dumnezeu. Fiind o structur proaspt viguroas (aparine unui copil), cu o fiziologie perfect. in acord cu structura A.D.N.M.N. a S.d. i a lui Dumnezeu, in

particular, C.S. poate s regenereze fiina suprem, poate s o innoiasc, "... prin baia naterii celei de-a doua i prin innoirea Duhului Sfant". (Tit 3). Schimbul energetic este reciproc, C.S. este de asemenea stabilizat structural, revigorat energetic, prin contactul cu Dumnezeu, dup care este eliberat in R.V. -> P.V. unde continu s-i exercite rolul energetic pozitiv in cadrul structurilor cu care vine in contact. In acelai timp are loc corectarea structurilor imperfecte: "... i ei se vor intoarce la Domnul i El se va indupleca i ii va tmdui. "(Isaia 19-22) Dac in circuitul energetic "scap" structuri A.D.N.M.N. totui hibride, imposibil de corectat, atunci "fructul" i se pare lui Dumnezeu "crud la gust i de nimic bun". In final, un astfel de rod va fi indeprtat de ctre Miel: "... Cci nam gsit faptele tale depline inaintea Dumnezeului Meu." (Apocalipsa 33) Cam aa vd eu fiziologia acestor structuri energetice vii. Nu avem nici o informaie cu privire la durata staionrii unui C.S. in circuitul energetic viu. Probabil c durata medie este de o lun, deoarece in fiecare lun P.V. este alimentat cu noi C.S. Ar fi posibil ca timpul necesar curirii C.S. de memoriile nedorite s fie variabil, in funcie de amploarea coreciilor necesare. Abia dup "tmduire", "curare", dup ce C.S. are o matrice A.D.N.M.N. viguroas i identic cu cea a S.D., se poate trece la etapa urmtoare, a indeplinirii obiectivului P.T.: conceperea, fabricarea ingerilor. Manuscrisele de la Marea Moart amintesc i ele "purificarea" la care sunt supui cei alei: ...la Dumnezeu se afl ndreptirea, i de la El vine desvrirea crrii. ... prin Harul Lui El m va mntui. Prin justiia Lui cea adevrat m-a ndreptit, i n nesfrita Lui mil m va ierta de toate nedreptile, icu nedreptatea lui m va purifica de necuria omului i de pcatul fiilor omului: pentru a mrturisi naintea Domnului dreptatea Sa i Prea-Mritului slava Sa. (Manuscrisele de la Marea Moart - Ibid., XI, 11-13-15) Observai c purificarea este fcut la standardul de "nedreptate", de imperfeciune genetic al lui Dumnezeu. Este singurul text venit de la S.D. care menioneaz o structur genetic a "fiinei supreme" departe de cea ideal. inta genetic a evoluiei genetice artificiale rmane acel Sine Suprem, practic, imposibil de atins. Unul dintre miturile care simbolizeaz reinvierea este cel al psrii Phoenix, ce renate din propria-i cenu. El este reamintit de ctre Iov. 19. Rdcina mea (C.S. - n.a.) se va rsfira pe lng ap (R.V. n.a.) i roua se va lsa noaptea peste ramurile mele. 20. Slava mea va ntineri nencetat i arcul meu se va nnoi n mna mea. 18. ...ca i pasrea Phoenix voi nmuli zilele mele. (Iov - 29) Cred c nu mai avei nevoie de comentariu. Facei analogie cu mitul reprezentat etap cu etap tehnic, scenic in faa lui Betty Andreasson. Vulturul imens arde (atac nuclear - emisie de cldur i lumin - radiaie); se transform iniial intr-un pumn de cenu (moment apocaliptic), apoi ia forma unei larve - precursor al unei noi fiine. Toat povestea simbolizeaz reinvierea i este prezent in variante asemntoare pe toate meridianele globului.

Biblia nu ne las s avem indoieli asupra etapelor importante ale programului. De aceea s-a considerat c un simplu simbol sau deduciile logice nu sunt indeajuns. Iat de ce, Iezechiel ne prezint o imagine detailat asupra racordului corp somatic - C.S. Capitolul 37 se numete: "Vedenia oaselor uscate. Alctuirea din nou a trupului i invierea morilor". Se anun interesant, nu? Sub hipnoz, lui Iezechiel i se induce imaginea "unui camp plin de oase omeneti" (1). 2....iat oasele acestea erau foarte multe pe faa pmntului i uscate de tot. 5. Aa griete Domnul Dumnezeu oaselor acestora... 6. Voi pune pe voi vine i carne va crete pe voi; v voi acoperi cu piele, voi face s intre n voi duh i vei nvia i vei ti c Eu sunt Domnul" 7. Proorocit-am deci ... i cnd am proorocit, iat s-a fcut un vuiet i o micare i oasele au nceput s se apropie, fiecare os la ncheietura sa. 8. i am privit i eu i iat erau pe ele vine i crescuser carne i pielea le acoperea pe deasupra, iar duh nu era n ele. Ce observm? Asemenea lui Adam, al crui corp somatic a fost construit din rn, avem imaginea fabricrii unui corp somatic, de data aceasta din "piesele" componente: oase muchi, vase piele etc. Aceast imagine indus sub hipnoz lui Iezechiel, este pe inelesul su. Avea vreun rost ca Domnul s-i induc imaginea clonrii A.D.N.M.P. intr-un laborator modern de inginerie genetic din S.S.? Avea sens s ne prezinte imagineaprimelor diviziuni celulare, a organogenezei, a creterii artificiale a somei? Nu. Nu este necesar. Noi tim deja cum este scris Biblia i inelegem mesajele ei chiar i atunci cand sunt acoperite de metafore sau imagini analoge. Asemenea lui Adam, cel construit din ran, care nu era inc viu pan ce Dumnezeu nu a suflat duh de via peste el, aceste corpuri somatice "vzute" de Iezechiel nu erau vii, deoarece nu erau racordate la C.S. 9. Atunci mi-a zis Domnul: "Fiul omului, proorocete duhului: Duhule, vino din cele patru vnturi i sufl peste morii acetia i vor nvia!" 10. Deci am proorocit eu, cum mi se poruncise i a intrat n ei duhul i au nviat i mulime mult foarte de oameni s-au ridicat pe picioarele lo. Astfel, Iezechiel are imaginea fabricrii de ingeri din C.S. culese - roade ale P.T. i din some de ingeri clonate in laborator. Ca s fim siguri c nu am greit in interpretare, Domnul mai vine cu precizri suplimentare: 11...."Fiul omului, oasele acestea sunt toat casa lui Israel. Iat eu zic: S-au uscat oasele noastre i ndejdea noastr a pierit; suntem smuli din rdcin". Adic, suntem in stare de C.S. liber, rupt de corpul somatic, ars in atacul nuclear. 12. De aceea proorocete i le spune: Aa griete Domnul Dumnezeu: Iat, Eu voi deschide mormintele voastre i v voi scoate pe voi, poporul Meu, din mormintele voastre i v voi duce n ara lui Israel. (Israelul ceresc, n.a.) 14. i voi pune n voi Duhul Meu i vei nvia i v voi aeza n ara voastr i vei ti c Eu, Domnul am zis aceasta i am fcut". zice

Domnul. 27. Fi-va locaul Meu la ei i voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu. (Iezechiel - 37) Una dintre scrierile vechi ce incearc s ne lmureasc asupra procesului tehnic de producere a ingerilor este Cartea morilor Tibetan. Corecia genetic a C.S. prin inlturarea memoriilor karmice - structurilor genetice nedorite, este bine descris. Pietre negre - karma cea rea - sunt definite de caracterele genetice ale diverselor organe pe care le reprezint, astfel incat, asimilarea noiunii de karm cu structura genetic A.D.N.M.N. este indubitabil. Continum lectura din capitolul "Judecata": "...una dintre furiile clu ale Zeului Morii infoar o funie in jurul gatului tu i te tarte; ea ii taie capul, ii scoate inima, ii smulge intestinele, ii linge creierul, ii bea sangele, carnea i-o mnanc i ii roade oasele; tu ns eti incapabil s mori. Chiar dac trupul ii este tiat in buci, ii revine. Tierea repetat ii pricinuiete o ingrozitoare durere i tortur...Corpul tu fiind un Spirit - Corp, nu poate muri, chiar dac este decapitat i fcut buci. Corpul tu este in realitate de natura vidului; aa c nu trebuie s ai nici o team...Corpul tu de dorin este un corp din nclinaii i vid. Vidul nu poate face ru vidului; lipsa de nsuiri nu poate face ru lipsei de nsuiri." (Cartea morilor tibetan - extras din cap. Judecata) Astfel C.S. sufer o veritabil chirurgie energetic, in M.N., devine lipsit de insuiri nedorite, dar adaptat viitorului corp somatic de inger, caracterizat printr-un A.D.N. simplu, lipsit de insuiri, adic de prea multe caractere genetice. Legea genetic a viitoarei fiine este: o gen corespunde unui caracter, genotipul este practic identic cu fenotipul. Prin contrast, legea noastr genetic, a fiinelor nscute "in Natur, din Tendine" se caracterizeaz prin segregarea caracterelor, prin exprimarea unui singur caracter fenotipic in dauna mulimii caracterelor genetice inscrise in A.D.N. pentru o insuire structur a fiinei (de exemplu: culoarea ochilor, a pielii, forma nasului, predispoziia genetic la anumite boli, grup sanguin etc.). Intr-un stil mult asemntor cu Cartea egiptean a morilor, replica tibetan descrie actul chirurgical energetic suferit de C.S. ca avand loc in etape succesive, in cursul crora C.S. ii pierde unele pri, dar este concomitent recunoscut drept compatibil cu elementele "Bardo" - noiune ce definete dup prerea mea caracterele genetice ale sistemului viu tip C.D.M. - R.V. P.V. Analiza A.D.N.M.N. a C.S. i modelarea lui au loc intr-un tunel pasaj ce se ingusteaz progresiv i care odat strbtut confer compatibilitate genetic cu Bardo. De-a lungul tunelului structura C.S. este comparat cu elemente de structur genetic din Bardo precum "Cetele Mamelor Dakinis". Asemnarea celor dou structuri permite avansarea C.S. in pasaj spre urmtoarea etap de analiz C.S. solicit diverse "cluze" care-i uureaz tranzitul dureros. Redau numai ultima etap a pasajului: 9... De-a lungul strlucitei ci de lumin a nelepciunii... S ne conduc eroicii Deintori ai Cunoaterii, Cetele Mamelor Dakinis, s fie aprarea noastr, S fim salvai din ngrozitorul pasaj ngust din Bardo, S fim transpui n starea desvritei buddheiti.

10... Elementele eterice s nu se ridice ca dumani... Fie s vedem toate mpriile lui Buddha. Fie s ajungem ca toate sunetele s le recunoatem ca propriile noastre sunete; Fie s ajungem ca toate radiaiile s le recunoatem ca propriile noastre radiaii; Fie s ajungem ca s obinem Tri-Kaya n Bardo. (Cartea morilor tibetan - II Calea bunelor urri pantru salvarea din periculosul pasaj ngust din Bardo - 9,10) C.S. transformat in ingrozitorul pasaj ingust din Bardo devine o structur genetic identic cu divinitatea. Nu mai urmeaz decat "naterea matricial supranormal - naterea Bardo". Zeii tibetani ne iinformau mai devreme c un C.S. recoltat, intens compatibil cu ingerii, poate beneficia de o "natere matricial supranormal" prin cuplajul cu corpul Bardo (som de inger). C.S. recoltat sufer mai intai analiza i chirurgia energetic practicat de ctre Zeul Morii, despre care am vorbit. Ajuns la simplitate A.D.N.M.N., C.S. se numete in acest stadiu corp - dorin structur genetic compatibil cu ingerii ce poate primi in acest stadiu un corp somatic de inger. Iat descrierea corpului - dorin rezultat al transformrii suferite de C.S.: "Cu un corp prnd de carne ce se aseamn celui precedent i aceluia care trebuie produs, dotat cu toate facultile de simire i ale puterii de micare nempiedicat, posednd minunate puteri karmice vizibil purilor ochi cereti ai fiinelor din Bardo, de aceeai natur". Observai compatibilitatea corpului - dorin obinut prin prelucrare C.S. atat cu corpul somatic precedent cat mai ales cu acelui viitor ce urmeaz a fi produs. Explicaia este i mai larg, in acelai sens: "Acel corp iradiant (corpul - dorin), despre care se vorbete ca (fiind) asemntor celui precedent i celui ce va fi produs, (asta nseamn c vei avea un corp ntocmai ca i corpul din carne i snge, corpul uman de mai nainte, corpul nclinaiilor) - este dotat i cu anumite semne i frumusei ale perfeciunii, aa cum le posed fiinele cu destin nalt" (Cartea morilor Tibetan - partea a doua - corpul Bardo: naterea i facultile lui supranormale). Textul de mai sus subliniaz negru pe alb c C.S. modific prin chirurgie energetic, lipsit de lanuri hibride i de structuri genetice fr corespondent in structura genetic a "corpului ce va fi produs" este dotat suplimentar cu alte structuri genetice ce ii vor gsi corespondentul material in structura genetic a "fiinelor cu destin inalt". Deci, corpul - dorin este dotat cu "semnele i frumuseile perfeciunii". Numai dup aceast operaiune racordul corp somatic - corp spiritual devine perfect. Cartea morilor Tibetan conine in ultimul capitol "Calea bunelor urri care apr de fric in Bardo" - imn ce ghideaz C.S. compatibil spre ultimul act al transformrii in inger. Reproduc: 6. Cnd voi primi o renatere supranormal n Sidpa Bardo, Cnd voi ajunge acolo unde doresc mereu, 9. Cnd voi vedea viitorii prini n unire, Fie s-i privesc ca pe o pereche divin, nvingtorii, Blnzii i Mnioii

Tat i Mam. Fie s obin corpul desvrit, distins cu semne i podoabe. 10. Cnd voi obine corpul unei fiine masculine... Fie ca reaua karm s nu m poat urmri, i meritele pe care le am s m urmeze i s se nmuleasc 13. Voi nvingtori, Blnzi i Mnioi, Ca eu i alii, imagini ale corpurilor voastre, (numere ale) adepilor votri, durat a timpului vieii voastre, granie ale bogiei voastre i imagine a bunstrii numelui vostru divin, S egalm adevrul vostru Sine n toate acestea Sinteza imnului de mai sus reprezint incununarea P.I.G. - reuita fabricrii ingerilor prin tehnici avansate de inginerie genetic. Ingerii, avand inscrise in structura lor genetic numrul de cod genetic al supercuvilizaiei respective, fiind purttorii creatorilor lor, devenii Mam i Tat intr-o modalitate extrem de original, se nasc cu dorina etern a bunstrii supercivilizaiei lor a extinderii granielor imaginii lor genetice i a egalrii perfeciunii "prinilor lor" prin nateri repetate. Zeii sumerienilor nu ne ascund nici ei modalitatea in care ii fabric ingerii. Uneori fac acest lucru intr-o manier simplificat. Intr-un poem datat cu o mie de ani inainte de scrierea Crii lui Iov, gsit la Nippur, un credincios implor zeii asemenea lui Iov s-l vindece, s-i druiasc nemurirea. Urmarea este o descriere succint a transformrilor pe care trebuie s le sufere credinciosul pentru a deveni nemuritor: Omul - zeul a plecat urechea la ale sale lacrimi amare i la plnsul lui;. Rul care l-a lovit (pe om)...,el (zeul) l-a nlturat; Ursita rea care fusese pentru el hotrt, din vrerea sa, a ndeprtato. A preschimbat n bucurie suferinele omului, (i-a modificat harta genetic n.a.) A pus lng el genii binefctoare A dat... ngeri cu nfiare plcut. (Tbliele de lut sumeriene) [75] Intr-un vechi poem asiro-babilonian, intitulat "Povestea unui amrt", zeii Mesopotamiei descriu amnunit tot procesul de transformare al omului in inger. Poemul conine patru tblie de lut parial distruse, dar cu informaie netirbit. In prima tbli aflm c "amratul", care toat viaa l-a ludat pe "deintorul inelepciunii", a murit i a fost luat de zei din ograda sa. 1. Am ajuns, am trecut dincolo de al vieii prag. 2. Privesc n jurul meu; ru peste ru! (structur diferit de cea a zeilor n.a.) 3. Necazul meu sporete, nu-mi gsesc dreptate. 4. Am implorat zeul, dar nu i-a ntors faa. 10. De unde vin toate aceste necazuri? 11. M-am uitat napoi: vai ce persecuie! 12. Ca a unuia care nu a adus jertf de butur zeului (etc.) 15. Care a devenit neglijent i a nesocotit nfiarea zeilor; (Tblia a doua). Acest "amrat" ne explic in continuare c a respectat toate legile impuse

de zei. Drept urmare zeii, revin asupra lui i fac o analiz atent a fiecrei componente a structurii C.S. corespunztoare corpului somatic. 53. Un duh ru a venit din abis. 54. Demonul a cobort din muntele infernului. 3. Corpul cel vrtos (somatic - n.a.) ei l-au distrus ca pe un zid, 4. Demonul bolii alu s-a mbrcat n corpul meu (C.S. n-a.) ca i ci o hain. 5. Ca o plas m-a cuprins somnul. 6. Ochii mei clipesc, dar nu vd. 10. Urechile mele sunt deschise, dar fr vedere...)etc.) 15. Moartea m-a urmrit i mi-a cuprins ntreg corpil. 16. Dac cineva ntreab de mine i m strig eu nu rspund. 19. n gura mea un clu s-a aezat, 20. Eu in pe loc cuvntul gurii mele... 26. Nemaipomenit de mult a durat necazul meu. ( percepie temporal dificil) 30. Patul mi-e o nchisoare, mi s-a oprit ieirea. 31. Temnia, aceasta a devenit casa mea. (P.V. - n.a.) 32. Minile mele au fost aruncate n lanurile corpului. (secven A.D.N. n.a.) 33. n legturile mele proprii au fost zvrlite picioarele mele. 34. Umflturile mele sunt dureroase, rnile adnci. 35. Biciul ce m izbete este plin de groaz. 36. M-au gurit cu un arac, neptura a fost sfietoare. 37. Prigonitorul m persecut ziua ntreag. 38. Toat noaptea nu m las s respir mcar o cli 39. ncheieturile mi sunt slbite din cauza smuciturilor, 40. Membrele mi sunt sfrmate, trntite de o parte. 45. Vraciul n-a pus diagnosticul suferinei mele, 46. Iar timpul bolii mele, ghicitorul nu l-a fixat. (percepie temporal dificil - n.a.) (Tblia a doua) Dup decuparea structurilor energetice necorespunztoare necesitilor viitoarei fiine, urmeaz "purificarea" C.S. i supraadugarea noilor elemente. 1. Un om oarecare, uria de statur,... 10. Cu membre gigante, mbrcat n straie noi... 13... veni la mine. 25. "Tab-utul-Enlil, locuitorul din Nippur, 26. M-a trimis s te purific pe tine. 27. Scond ap el o vrs peste mine. 28. Ritul vieii el rosti, m unse cu... (tbli defect -n.a.) 40. Un om puternic, purtnd o coroan; un vraci scriind o tbli (noua structur A.D.N. -n.a.) 41. "Maruk m-a trimis" 48. El repede termin boala mea, rupt fu... 49. Dup ce inima stpnului meu se liniti, 50. Spiritul lui Marduk, milostivul, s-a potolit. 60. Pcatele mele le-au lsat s le ia vntul. (Tblia a treia) Urmeaz in sfarit, racordul acestei structuri energetice cu noul corp

somatic. Incet, incet, "amratul" se trezete din nou la via, ins, cu o nou infiare. 16. Negura ochilor mei, peste care era ntins acopermntul nopii, 17. El o sufl cu un vnt puternic i lumin vederea lor. 18. Urechile mele nfundate i-ncuiate ca ale unui surd, 19. El le desfcu nfundarea, deschise auzul meu....a.m.d. 24. Gura mea era astupat i vorbea cu greutate, 25. El a curit-o i ca pe aram a fcut-o s luceasc. 26. Dinii mei, ce erau ncletai, 27. El a lrgit spaiul dintre ei i rdcinile loe el... (tbli defect) 28. Limba ce era legat i nu putea vorbi, 29. El ndeprt muenia ei i vorbirea-i deveni clar... 33. Plmnii ce erau prini i opreau rsuflarea, 34. A lor...a fost ndreptat, el a deschis nchiztura lor. 51. Stomacul, ce de foame se golise tot i era nchis ca un co, 52. Primete hran, acum ia butur. 55. Ca a unuia ce are toat vigoarea, deveni puterea mea....etc. 60. El terse rugina trupului, l fcu curat, lucios. 61, nfiarea tears deveni strlucitoare. 62. Pe malul rului sfnt (R.V.), unde are loc judecata de apoi a lumii. 63. Fruntea mea a fost bine tears, semnul sclaviei mele splat,..etc 66. De la suferin, prin izbvire, eu vin acum. ..etc. (Tblia a treia) 3. ...el m lu 5. ...el mi drui viaa. 6. Din necaz el m scoase. 7. Din rul Hubur (R.V. -n.a.) el m nl. In final "amratul", deveni intre timp inger, ii reia filmul metamorfozrii, folosind de data aceasta imaginea "porilor" prin care a trecut in drumul devenirii sale. Descrierea este asemntoare celei din "Cartea egiptean a morilor". Astfel, el a strbtut pe rand "Poarta Abundenei", "Poarta Marelui Lamassu", "Poarta Mulumirii", "Poarta Vieii", "Poarta Rsritului Soarelui", "Poarta Iertrii Pcatelor", "Poarta Anchetrii Gurii", "Poarta Dezlegrii Suspinelor", "Poarta Apelor de Purificare", Poarta Mulumirii" - in care se intalnete cu Marduk i "Poarta Belugului Deplin". In sfarit, beneficiem de o ultim descriere a transformrilor suferite de C.S., intr-un vechi poem fenician, intitulat "Poemul Hadad". Inceputul este parial distrus. Capitolul se numete "Un oarecare se plnge naintea zeului El". Titlul ne duce cu gandul la "Povestea unui amrat". 9. Ei (zeii - din context) ne distrug pe noi, o , El, printele nostru; 10. Ei ne ard mruntaiele noastre ca un foc, 11. Ei ne rod piepturile ca nite viermi. (coloana I) La fel de sugestiv, capitolul urmtor are titlul bine ales: "Zeul EI poruncete lui Talis i lui Dimgay s mearg in campie s dea natere unor rumegtori". 12. Zeul El rse n inima sa i zise:

16. O, Damgay, slujnica lui Athirat, 17. Ia-i repede scaunul tu de natere, letica ta 18. i ale tale scutece i du-te, 19. Du-te la pomul cel mare (P.V. - n.a.) 23. Presar-i corpul, minile i picioarele, 24. Cu rn ncolcete-te i nate. 25. Ortnii roztoare te vor face s te ncovoiezi 26. i s dai natere la jivine atotroztoare 27. Al cror nume numai zeul El 27. l va vesti la vreme Formulrile sunt bine alese. C.S. ce urmeaz a fi prelucrat este supus fiinelor "roztoare" care cur structurile genetice inadecvate viitoarei fiine. C.S. purificat este racordat apoi la "rna ncolcit" A.D.N.M.P. i astfel se "nate" un inger. Urmeaz lupta lui Baal cu "roztoarele". Aa cum era de ateptat, Baal iese invingtor. Poemul se termin cu "Invocarea lui Baal". 60. O, prinule, eu te-am aezat ca tu s fii tare; 61. S-a fcut din tine un rege puternic, 62. S-a fcut din tine ceea ce se scoate la izvor, 63. S-a fcut din tine puul casei lui El 64. i fntna casei lui. (Poemul Hadad) Bine ineles, Baal este deintorul informaiei genetice standard, deci, "produsul finit" "ce se scoate la izvor" este la fel ca el, se poate spune c este fcut din el. Ei, cam aa decurge procesul de asamblare a ingerilor. Discuii de ordin tehnic, ar fi multe. S-ar putea ca racordul C.S. - corp somatic s aib loc ceva mai devreme, poate imediat dup primele diviziuni celulare. Poate c matricea A.D.N.M.N. are rol determinant in conducerea creteriisomei dintr-o celul vie prelevat, din celula somatic ce conine informaia de baz A.D.N.M.P. Se racordeaz oare C.S. chiar la celula iniial prelevat i se ofer noii fiine condiii artificiale optime de cretere? Oare racordul se face exact aa cum este descris, intre C.S. prelucrat i o som matur de inger, produs in laborator? Poate c geneticienii tiu s rspund. Ce amintire vor pstra ingerii locurilor de origine, Pmantului din care provin? Nici una. Memoria C.S. a fost tears, aa cum tergi o band de videocaset. 17... Nimeni nu-i va mai aduce aminte de vremurile trecute i nimnui nu-i vor mai veni n minte, 19. i M voi bucura de Ierusalim i M voi veseli de poporul Meu i nu se va mai auzi nici un plns, nici un ipt. 20. S nu mai fie acolo copii care mor n floarea vrstei i nici btrni care nu ajung la captul vieii lor! Aa c cine va muri la o sut de ani va fi tnr i cine nu va ajunge va fi blestemat. 24. i nainte de a M chema pe Mine, Eu le voi rspunde i grind ei nc, Eu i voi fi ascultat. (Isaia - 65)

sta, da, serviciu de informaii! i uite aa, P.T. se incheie. Amintirea sa, amintirea noastr, a planetei, a civilizaiei noastre in evoluie s-arputea s rman stocat in "dosarele" Mielului. S-ar putea totui s nu fie aa? Ce folos i-ar aduce lui sau lui Dumnezeu sau S.D.? S.D. nu privete spretrecut, doar dac este avantajos, eficient s se intoarc intr-un anume segment temporal care, pentru noi ar putea insemna trecut. Deocamdat ins, noi suntem TRECUT pentru EI. NOI SUNTEM NIMENI. PENTRU ACESTE CIVILIZAII EXTRATERESTRE, NOI NU MAI EXISTM ! CE VA MAI FI PE TERRA ? Motto: i nu este cetate pe care s nu o pierdem naintea zilei nvierii sau s nu o pedepsim cu pedeaps grea. Aceasta este scris n carte. (XVII Sura drumului nopii - 60) S sperm c ingerul Gabriel exagereaz. Distrugerile vor fi intr-adevr imense. Toate miturile avertizeaz c vor fi cele mai mari cataclisme pe care le-a cunoscut Pmantul, comparativ cu toate cele patru distrugeri ce au pus capt programelor trecute. Un alt motiv pentru care distrugerile sunt mai mari decat cele prevzute iniial const in progresul tehnic uman, cred eu, ceva mai inaintat comparativ cu varful tehnologic al civilizaiilor trecute. Astzi omul, organizaiile secrete supranaionale, in care rolul central il are M.F.E., cred c incearc o aprare de undeva, de pe orbita planetei sub indrumarea tehnic a L.I.. S.U.A., in special, face un efort disperat de cercetare contra-cronometru in scopul realizrii "cortinei antirachet nuclear" - program cunoscut sub numele de "rzboiul stelelor", in scopul perfectrii rachetelor sol -> orbit sau orbit -> spaiu cosmic. Vor incerca probabil construcia de navete spaiale dotate cu armament pe msur, concomitent cu construirea de baze subterane in care sper s inmagazineze tehnic, tiin, material tehnic i ... uman performant. Vor reui? Cred c nu! Nu pan la capt. Tot ceea ce inseamn tehnic nu va depi limitele istorice ale acestui program. Cu cat tehnica de care dispunem este mai sofisticat, cu atat distrugerile vor fi mai mari. De aceea, singura cale inteligent spre supravieuire este nonaciunea. i totui, cineva reuete s supravieuiasc atacului S.D. Este vorba de Satana i lumea lui intraterestr. Biblia ne las s inelegem c istoria se termin cu un pact intre invingtor - S.D. i invins - L.I. 1. i am vzut un nger pogorndu-se din cer, avnd cheia adncului i un lan mare n mna lui. 2. i a prins pe balaur, arpele cel vechi, care este diavolul i satana i l-a legat pe mii de ani. 3. i l-a aruncat n adnc i l-a nchis i a pecetluit deasupra lui, ca s nu mai amgeasc neamurile, pnce vor sfri miile de ani. Dup aceea trebuie s fie dezlegat ctva vreme. 5. Iar ceilali mori nu nviaz pn ce nu vor sfri miile de ani. Aceasta este nvierea cea dinti. 7. i ctre sfritul miilor de ani satana va fi dezlegat din nchisoarea lui.

8. i va iei s amgeasc neamurile, care sunt n cele patru unghiuri ale pmntului, pe Gog i Magog i s le adune la rzboi; iar numrul lor este ca nisipul mrii. 9. i s-a suit pe faa pmntului i au nconjurat tabra sfinilor i cetatea cea iubit. Dar s-a pogort foc din cer i i-a mistuit. 10. i diavolul care-i amgise a fost aruncat n iezerul de foc i de pucioas unde este i fiara i proorocul mincinos i vor fi chinuii acolo zi i noapte, n vecii vecilor. (Apocalipsa - 20) Ce observm? Dup ce Satana este inchis in adancul pmantului, urmeaz practic un alt program, o alt civilizaie care se dezvolt pe Terra. Sun parc ceva mai optimist, nu? S.D. este capabil s fac o D.T. indeprtat, pan la "sfaritul miilor de ani", care pentru noi pot s insemne zeci de mii de ani. Dup cum vedei, istoria se va repeta oarecum identic. Diferena const in faptul c Satana va fi nu numai invins, ci i aruncat iniezerul de foc. Nu avem alt soluie; din lipsa unei alte poveti contradictorii,trebuie s-o credem pe aceasta. Pan la programul in curs, conflictul S.D.-L.I. nu era unul major, se pare. Rfuiala viitoare a celor dou supercivilizaii va afecta grav ecologia planetei. Acest fapt nu cred c a fost programat chiar de la inceput, dei se tia c P.I.G. actual va fi distrus prin atac nuclear. Acum aproximativ 2.600 de ani S.D. estima Ieremia: ... Blestemul mistuie pmntul i locuitorii ndur pedeapsa lor; drept aceea, cei ce locuiesc pe pmnt sunt mistuii iar oamenii rmai sunt puini la numr! (Isaia 24-6) C aa a zis Domnul: "Toat ara va fi pustiit, dar nu o voi nimici de tot . (Ieremia 4-27) Isaia, in urm cu mai bine de 2.800 de ani profeete o distrugere parial a vieii pe Terra. 11. Pelicanul i ariciul vor fi stpnii lui, bufnia i corbul, locuitorii lui. i pe deasupra, Domnul va ntinde peste el frnghia nimicirii i cumpna pustiirii. i oameni cu chip de ap vor locui i de vi bun socotii vor fi. 12. Nu se va pomeni acolo de nici un regat i toi prinii lui vor fi nimicii. 13. n palatele lui vor crete spini iar n turnurile drmate mrcini i urgie. Acolo va fi slaul acalilor i adpostul struilor. 14. Cini i pisici slbatice se vor pripi pe acolo i fpturi omeneti cu chip de ap se vor strnge... 15. Acolo i va face arpele cuib i va depune ou n el, va cloci i va scoate pui. Acolo se vor strnge vulturii de prad i n acele locuri se vor gsi cu toii. (Isaia - 34) Teoretic, Isaia descrie un sfarit al civilizaiei noastre i nu al omului ca fiin terestr. Dup un atac nuclear asupra zonelor intens populate ale planetei, radiaia nuclear restant ucide selectiv fiinele. Omul este mai sensibil la radiaie fa de unele animale sau chiar foarte sensibil fa de unele insecte ce suport doze de 1.000 de ori mai mari (scorpionul). In unele zone, mai puin afectate, zonele slab populate astzi, s-ar putea ca radiaia s nu fie intens. Omul, protejat iniial prin mijloace artificiale, ar

putea tri ulterior in afara zonelor intens contaminate radioactiv. Distrugerea bazei materiale, rarefierea populaiei, dispariia specialitilor concentrai de obicei in marile centre urbane, duc la decderea tehnic i socio-cultural a rasei umane. Locul omului modern ar putea fi luat de un om degenerat atat ca nivel de cunotine cat i biologic, posibil prin modificarea geneticii sale sub efectul radiaiei crescute. Omul cu chip de ap ce va popula planeta imi sugereaz un om cu barb, adus in stadiul unei epoci preistorice. Dup cum observm, putem s aflm in mare cate ceva din istoria viitorului folosind drept baz de studiu scrierile vechi. O alt cale de investigare a viitorului omenirii in ansamblu, s-a dezvoltat relativ recent. Este vorba despre hipnoza progresiv, tehnic perfectat in principal de dr. Helen Wambach, din San Francisco. Dac timp de 39 de ani, cercettoarea a elaborat o anchet asupra vieilor anterioare, folosind hipnoza regresiv practicat de mii de oameni, ultimii ani de studiu au fost dedicai hipnozei progresive. Descoperind c prin hipnoz ii poate progresa subiecii pan in vieile viitoare, a elaborat un studiu pe scar larg, in S.U.A. i in Frana, pe 2500 de persoane. Dr. Helen Wambach a incetat din via inainte de-a incheia studiul inceput. Unul dintre colaboratori, psihologul Chet Snow, a preluat tafeta i a prezentat concluziile studiului intr-o carte recent, intitulat "Mass Dreams of The Future" (Cum vism in mas viitorul). In primul rand, toi cei investigai descriu o diminuare spectaculoas a populaiei Terrei in viitor, printr-o catastrof insoit de schimbarea axei de rotaie a Pmantului. Drept urmare, o bun parte dintre cei investigai (nu cunosc procentajul) nu vor gsi in viitor un corp fizic in care s se reincarneze. Cei care descriu viitorul, situat probabil pe axa linear a timpului dincolo de momentul catastrofei, se impart in patru grupuri distincte. Primul grup descrie o lume steril, lipsit de bucurie, in care majoritatea oamenilor triesc in staii spaiale, hrnindu-se cu alimente de sintez, purtand costume metalizate. Al doilea grup, botezat "New Age", descrie in viitor viei fericite, mai aproape de natur, semeni trind in armonie unii cu alii, dedicandu-i timpul dezvoltrii spirituale.(?) Al treilea grup a fost botezat "High Tech City" (oraul de inalt tehnologie). Membrii lui descriu o via anost, un viitor trist, robotizat, in mari orae subterane, unele protejate prin cupole de atmosfera poluat din exterior. Ultimul grup se identific in supravieuitorii catastrofei probabil nucleare, care va afecta planeta. Ei vor tri in locuri dintre cele mai diverse: orae in ruin, ferme izolate, peteri. Imbrcai in haine confecionate din piei de animale ii vor asigura hrana strict din vanat. Chiar autorii acestei anchete au avut dificulti in interpretarea rezultatelor. Chet Snow, in spiritul modelului holografic, sugereaz existena unor tipuri poteniale de viitor ale omenirii in ansamblu, in cadrul Universului holografic. El subliniaz c omenirea este pe cale s-i creeze oricare, dar numai unul dintre aceste tipuri de viitor. Eu cred c studiul de mai sus este magistral i cu rezultate absolut "normale". Explicaia lor nu trebuie cutat in modele sofisticate. Nu tiu dac v-am convins de-a lungul crii, dar eu consider c viitorul este "btut in cuie", la fel ca i trecutul. Discuiile pe margine acestui subiect

nu sunt decat simple teorii. D.T. practicat de S.D. au drept scop investigarea viitorului P.T., a acelui viitor sigur, real, singurul posibil. Explorand informaia profeiilor prezente pe axa linear a cronologiei evenimentelor biblice, am constatat pan acum respectarea acestui principiu, ce pentru mine, devine o teorem. Vei vedea in capitolul urmtor, cum intrete "Cartea lui Enoh" aceast afirmaie. Rezultatele studiului iniiat de dr. Helen Wambach i incheiat de Chet Snow, sunt in deplin concordan cu destinul oamenilor derivat din legile triajului. Reiau in discuie cele patru grupuri. Primul grup, ce descrie traiul in staii spaiale, cred c este reprezentat de cei marcai cu "semnul Domnului" i cu "semnul fiarei", adic de cei compatibili genetic cu ingerii supercivilizaiilor S.D.-L.I., care au fost (vor fi) reconvertii somatic, transformai in ingeri. Aici s-ar putea imagina un subiect de discuie. Biblia ne informeaz c viitorii ngeri vor fi "curai" de orice amintire a vieii de pe Terra. Tehnologia de "fabricare" a ingerilor descris de "Cartea Tibetan a Morilor" confirm i ea acest fapt. Conform studiului de progresie hipnotic, se pare c reciproca nu este adevrat. Adic, dei amintirile din viitor spre trecut nu mai sunt posibile in acest caz particular, "amintirile" din prezent referitoare la acel viitor in cauz, nu sunt blocate. Este logic? Cred c da! Fiina uman se comport ca un computer. Intreaga informaie catigat in cursul vieii este inmagazinat in "bilele de memorie", pe un "hard disc" structurat in M.N. In cursul procesului de "fabricaie", informaia de pe "hard disc" este tears, iar structurile in M.N. corespunztoare "procesorului" (creierului), vor fi modificate, in vederea racordului cu soma de inger. Evident, toate aceste modificri se fac in limitele compatibilitii de program...genetic. Putem, deci, s accesm prin hipnoz progresiv informaii ce aparin viitoarei fiine extraterestre datorit compatibilitii genetice a "procesorului" ei, in schimb, din poziia ei temporal nu se pot accesa informaii ce au aparinut fiinei pmantene originale, deoarece "hard-ul" a fost ters. Nu tiu s dau o explicaie mulumitoare celui de-al doilea grup. Ar fi oare posibil ca impresiile de via ale acestui grup s provin dintr-un viitor foarte indeprtat pe axa linear a timpului? Poate... In privina celui de-al treilea grup aspectele mi se par cu mult mai clare. Biblia incadreaz actualul program din care facem parte cu inc dou: unul trecut, anterior potopului i altul postapocaliptic. Dac actualul program a fost constituit pe germenii genetici provenii din cel anterior, civilizaia viitoare va avea la baz structura A.D.N.M.N. modificat de afectul radiaiei nucleare postapocaliptice. Modificrile nu vor fi mari, probabil. Ele vor fi ins, in acord cu evoluia genetic a speciei ingerilor S.D. Am constatat c celelalte culturi, celelalte P.I.G. sau carpit de la un program la altul. Rmiele unui P.I.G. exploatat i distrus au constituit baza genetic pentru urmtorul P.I.G.. Extrem de importani pentru demararea urmtorului P.I.G., nu au fost oameni salvai la intamplare, de ans, ci acei indivizi valoroi din punct de vedere genetic, selectai i protejai de "zei". Ei au fost Noe, Utnapitim, Fuxi, Niuwa i muli alii. Dac actualul program este la final, nu credei c a sosit timpul pentru pregtirea urmtorului? Ce ai face dac ai fi in locul

zeilor? Probabil c exact ceea ce fac zeii in zilele noastre, mai exact, acel complex de supercivilizaii ce dein baze pe Terra, numit de mine L.I.. Aa cum mai scriam, evreii mai sunt inc cea mai homozigot ras dezvoltat economic de pe Terra. Dei alte rase ce triesc in comuniti restranse, inchise, cum ar fi spre exemplu populaia insulelor polineziene sau a satelor izolate din Laos, Indonezia, Bolivia etc, ar putea fi cu mult mai pure genetic decat evreii, acetia din urm sunt cei mai interesani pentru L.I. Reamintesc faptul c L.I. s-a scindat de S.D. deoarece standardul de puritate genetic impus de S.D. a fost prea ridicat. In cursul actualului program L.I. a "recoltat" populaia ce a constituit baza genetic, patul A.D.N. al programului evreu, situat relativ in acelai areal (Mesopotamia, Media, Suza, iar mai tarziu, posibil Dacia, Grecia). Cu trecerea timpului. L.N.H. nu a mai fost respectat cu exactitate, iar controlul genetic practicat alt dat de chivot, a fost desfiinat. Drept urmare, evreii, dei nu mai respect standardul genetic impus de S.D., cred c se incadreaz destul de bine in standardul genetic al L.I.. De aceea, nu a fost intampltoare recoltarea evreilor in cursul Holocaustului. De aceea, nu a fost intampltor conducerea destinului planetei, prin tehnici deja discutate, spre o situaie in care evreii dein puterea economic, financiar i politic pe Terra. M.F.E. decide dac anul acesta avem rzboi sau dac ne confruntm cu instabilitatea monedei naionale sau dac datoria statului ctre ei crete. Evreii, mai precis M.F.E. nu sunt ajutai necondiionat de L.I., ci mai exact se conformeaz unor planuri ce au drept scop final salvarea unui eantion de populaie a planetei in calea atacului nuclear al S.D. Prerea mea este c M.F.E. construiete in colaborare cu L.I. mari orae subterane, dotate cu tehnologii hibride , adevrate "High Tech City", capabile s reziste cel puin caiva ani atacului nuclear i radiaiei nucleare restante. Pentru noi, muritorii de rand, este destul de greu de imaginat un astfel de ora. Spre exemplu, aprovizionarea cu oxigen a acestor orae nu cred c se va face din containere cu oxigen lichid, dei o astfel de rezerv a considera-o absolut necesar. Discovery Channel a prezentat in aprilie 1999 proiectele "Biosfera 1 i 2", desfurate in Arizona, cu finanarea "unui miliardar texan", declarate a fi destinate studiului preliminar in vederea construirii unor orae spaiale. Este vorba de construirea unor staii de dimensiuni relativ mari, izolate complet sub cupole de aspect futuristic, independente atat energetic, cat i din punct de vedere al altor resurse de mediul exterior. Oxigenarea atmosferei este asigurat de plante selectate in acest scop. Cu toat tehnica inghiit, cu tot sprijinul tehnologiilor moderne, "Biosfera 2" a supravieuit numai doi ani, timp in care specialitii au trit permanent in condiii de izolare total. Mintea mea refuz s cread c "un miliardar texan", care locuiete atat de aproape de Arizona, Nevada, Colorado, New Mexico i alte zone "interesante", pline de secrete, ferite de ochii muritorului de rand, dar bantuite de O.Z.N.-uri, de elicoptere negre nemarcate i de alte fenomene stranii nu au auzit de sfaritul lumii i de proiectele M.F.E.. Eu cred c aceste orae aflate in studiu au destinaie subteran. Cred c deja se lucreaz real la astfel de orae. Cap de serie al acestor edificii de excepie este baza Mount Cheyenne a Pentagonului, ce face parte din N.O.R.A.D. (North American Air

Defence Command). Construcia, protejat antiseismic i antinuclear, a demarat in 1963 i a fost conceput ca centru de comand i supraveghere a operaiunilor militare, in special de pe orbit, prin intermediul sateliilor militari. Spat la baza muntelui de granit, accesul in interiorul complexului se face printr-un tunel lung de sute de metri, printr-o u de 25 de tone ale crei dimensiuni permit trecerea unui camion. Complexul, construit pe o surs natural de ap, este modular, suspendat pe 1300 de arcuri de oel, ce-i asigur antiseismicitatea , fiecare arc putand susine aproape 30 de tone. Este asigurat independena total, inclusiv energetic pentru mai multe luni. In complex lucreaz in ture 1400 de militari americani i canadieni. La nevoie, poate adposti preedintele i guvernul S.U.A.. Centrul a fost operaional in cursul rzboiului din Golf i al celui din Kosovo. Proiectat la nivelul tehnologic al anilor 60, prezentat de Discovery Channel, descris pe pagini de Internet, complexul Mount Cheyenne nu are atat de multe surprize pentru noi. Ar fi interesant s aflm cate ceva despre alte construcii asemntoare proiectate i construite la nivelul anilor 90 cu tehnologie hibrid (M.F.E. - L.I.) Se pare ins, c M.F.E. ii pstreaz bine secretele. Cred c astfel de construcii subterane, se afl sau se construiesc in zona central - vestic a S.U.A., zon in care se deruleaz colaborarea pmantean cu L.I. Inginerii acestor proiecte ce pun multiple probleme s-ar putea inspira din arhitectura oraelor subterane de la Derinhuyu i Kayamakali (Turcia), construite in urm cu nu tiu cate mii de ani, pe 13 nivele subterane, avand o infrastructur bine studiat. Arheologii turci apreciaz c numrul acestor orae este de 14 i au demonstrat c intre ele exist legturi subterane. In total puteau adposti aproximativ 1,2 milioane de oameni. Ce anume i-a determinat pe antici s fac un asemenea efort? Teoretic, ameninarea nu putea veni decat de sus. Dup cum am mai scris, tradiia vechilor amerindieni ne spune c primele dou civilizaii dezvoltate sub semnul Soarelui au fost distruse prin atacuri din cer, iar a treia a fost trecut prin foc din cer de la zeul Tlequiaquilo. Convingerea mea este c, la randul lor, anticii i-au cunoscut viitorul din cri echivalente Bibliei, toate aceste programe - civilizaii avand o evoluie standard. Oraele subterane din Turcia au fost construite la finalul oricruia dintre primele trei P.I.G. dezvoltate de zei pe Terra. Prin importan i obiective ele echivaleaz cu navele maritime salvatoare in calea potopului, al cror simbol este arca lui Noe. In prezent, cred c avem suficiente argumente ca s susinem construcia de orae subterane. Amplasarea lor trebuie aleas cat mai departe de zonele intens populate, de zonele industriale, care conform surelor Coranului i mai ales a logicii, vor fi atacate prioritar. Privii continentele fotografiate pe timp de noapte din satelit i vei vedea cum dezvoltarea economic, prosperitatea i demografia fac din oraele luminate inte sigure. ansele de supravieuire exist doar in zonele intens nepopulate, fr industrie, zone de munte din roc dur, cu obstacole naturale in cale efectelor atacului nuclear. In astfel de zone este ins extrem de greu de construit. Puine state ii pot permite acest lucru i bineineles, nu pentru intreaga populaie. Este de preferat s se construiasc mai multe orae de mici dimensiuni, diseminate pe o arie extins; ansele de supravieuire cresc in acest mod. ri ca Australia,

Noua Zeeland, Africa de Sud, au potenialul economic i dispunerea geografic necesar adpostirii unei bune pri a populaiei, dac s-ar pune serios la lucru chiar de acum. Dar cine ar face-o? Pare o nebunie nu? Alte ri cum ar fi S.U.A., Rusia, China, Mongolia; rile lanului Munilor Anzi, ar putea adposti populaie selectat. Este ingrozitor ce scriu, nu-i aa? Estimez anse minime de supravieuire in Europa i in Japonia. anse maxime ar avea oraele subterane amplasate in zonele depopulate, protejate natural, cum ar fi intre lanurile Anzilor, pe malul lacului Titicaca sau in munii Drakensberg (Leshoto - Africa de Sud). ansele de supravieuire postapocaliptic ale unei zone sunt invers proporionale cu nivelul ei de dezvoltare tehnologic. Teoretic, ansele maxime le are Africa i o bun parte din Asia Central. Africa subsaharian nici mcar nu ar trebui atins. Fr un contact cu o civilizaie superioar tehnologic, se intoarce singur in comunitate tribal. Fostele colonii "eliberate" ii urmeaz cursul firesc spre ... neolitic. Asta nu este o poveste a nu tiu cui. ci un fapt pe care l-am observat la faa locului. Lucrarea "Operaiunea Aldebaran" a lui Jan van Helsing, menioneaz o rpire tipic, in cursul creaia pmanteanului i se ordon reinerea detaliilor unei hri. Reprodus, harta pare s reprezinte viitoarea configuraie a continentelor dup momentul apocaliptic. Citit invers datorit probabil viitoarei inversri cle celor doi poli, harta pstreaz cat de cat imaginea unui singur continent: Africa. S ne intoarcem acum de la ceea ce ar trebui s facem, la ceea ce eu cred c se intampl real. Cred c M.F.E. - L.I. au demarat construcia acestor orae, in S.U.A. i poate chiar i in alte zone ale planetei. Cine i cand va locui in aceste orae subterane? L.I. este capabil s aproximeze data momentului apocaliptic. Poate aprecia cand este momentul optim de demarare a efortului necesar acestor adposturi. El este situat la limit, in ascensiunea maxim tehnologic i financiar a M.F.E. Prerea mea este c primul criteriu de admisie in aceste adposturi este selecia genetic practicat de ingerii L.I. Al doilea criteriu este specializarea superioar i apartenena genetic relativ la grupul etnic in cauz. Ultimul criteriu este probabil argumentul financiar. Oricum, "impraii i bogaii lumii", despre care "Apocalipsa" spune c se vor ascunde in "peterile i crpturile pmantului", vor avea banii necesari unor construcii proprii, adevrate vile subterane, cu confort sporit in comparaie cu cei ce vor locui la "bloc". Dac timpul necesar locuirii in subteran ar fi estimat la ani - generaii, atunci L.I. ar fi interesat in mod sigur de omogenitatea genetic a locuitorilor oraului. Mai mult decat atat, ar fi posibil ca unekle adposturi salvate iniial dup atacul S.D., s fie ulterior distruse de ingeri L.I. datorit neomogenitii genetice, rasiale a locuitorilor. Un factor de decizie in abordarea ingineriei construciilor subterane este factorul timp. Oare cat timp va fi necesar izolarea in subteran? Luni, ani, zeci de ani, generaii? Va ajunge Terra asemenea planetei Marte dup acest atac nuclear? Oare Marea Finan Marian de peste mii de ani ii va trimite sondele spaiale spre complexul piramidal de la Gizeh sau va prefera s ascund marienilor de rand adevrul despre viaa extramarian, despre posibilul trecut viu al planetei noastre? S nu trec ins, cu totul in imaginar. Apeland la datele problemei noastre, aflm atat

din Biblie, cat i din studiul de hipnoz progresiv despre grupul de oameni adui in epoc preistoric. Acest grup nu poate fi prea indeprtat pe axa linear a timpului deoarece Biblia afirm c viaa Pmantului nu va fi distrus complet. Atacul final descris de Biblie nu este un atac unic masiv, ci unul ce se desfoar in etape, precum bombardamentele asupra Iugoslaviei. Cele "apte din urm cupe ale maniei" vor distruge civilizaia noastr in a doua jumtate a ultimei "sptmani de ani", a crei durat este de apte ani lineari. Distrugerile i efectele radiaiei vor fi cuatificate dup fiecare "cup". Doar primele patru "cupe" sunt vrsate aparent intr-o singur etap. Apoi, spre exemplu, intre "cupa" a cincia i a asea este un interval temporal de cinci luni. Teoretic, cei care au de gand s se protejeze ar trebui s o fac inainte sau imediat dup prima "cup". Prerea mea este c cel puin M.F.E. va fi intiinat la timp de iminena acestor atacuri. Pe de alt parte, aa cum Biblia afirm, la "sfaritul veacurilor" vom beneficia de multe alte date implantate, ce vor oferi informaii suplimentare despre program. Cenzura i manipularea vor fi ins mai active decat pan acum. Deci, teoretic protecia antiradiaie ar trebui practicat cu cel puin un an inainte de ultima "cup". La aceast perioad se adaug protecia postapocaliptic, a crei durat este discutabil. Se estimeaz c numai praful din atmosfer ridicat in urma impactului cu un meteorit gigant sau in urma unei conflagraii nucleare ar avea o remanen de ase pan la dousprezece luni. In privina radioactivitii restante nu pot face aprecieri. Ea este dependent in mare msur de elementele chimice de dezintegrare folosite. Cu cat acestea au timpi de injumtire mai lungi cu atat durata necesar proteciei crete. In atacul de la Marea Moart (Sodoma i Gomora) au folosit Cessiu - element cu timp lung de dezintegrare. S sperm c au epuizat stocul i au trecu la elemente cu timpi mai scuri de injumtire. Oricum interesul LOR fa de Terra, estimarea viitorului prin D.T. i alte elemente vor dicta alegerea armelor. Eu cred ins , c proiectele de construcii subterane ale M.F.E. se bazeaz pe informaii clare obinute in urma colaborrii cu L.I.. Cred c ei tiu cam cat trimp va fi necesar durata proteciei. Ceea ce tiu mai puin bine sunt datele privind rezistena omului pe termen lung in condiii de radiaie crescut i mai ales despre efectul radiaiei asupra descendenilor. Efectele asupra geneticii descendenilor sunt de interes maxim pentru L.I.. Acest interes este concretizat intr-o colaborare cu diverse structuri ale M.F.E. (servicii secrete, specialiti in fizic, medici, biologi, etc.) ce fac obiectul unuia dintre cele mai interesante i oribile aspecte ale fenomenului O.Z.N. - mutilrile de animale. Prima pagin a dosarului mutilrilor de animale in ziua de 9 septembrie 1967, cand un manz de trei ani a fost gsit mort in statul Colorado, lang Alabama, In zona San Luis Valley. Craniul animalului fusese curat de carne i alte esuturi cu o precizie uimitoare, iar creierul, organele interne i coloana vertebral dispruser. Decuparea acestor organe nu lsase urme de sange, iar in preajma animalului nu s-au gsit urme de main. In schimb, la aproximativ 12 metri distan de animal au fost remarcate 8 guri in sol, dispuse intr-un cerc cu diametrul de un metru, suprafaa avand radioactivitate crescut. Animalul a fost examinat

de dr. John Altshuler - profesor de hematologie i anatomie patologic de la Universitatea Centrului de tiine Medicale Colorado din Denver. Profund impresionat de aspectul cadavrului, uimit de lipsa oricrei sangerri, profesorul a constatat c inciziile fuseser fcute extrem de rapid cu o surs de temperatur foarte inalt, de tip LASER. Una dintre probleme este aceea c in 1967 nu se folosea LASER in medicin i oricum, chiar cu un LASER modern, operaiunea in cauz ar pune dificulti imposibil de depit. De la acest prim caz prezentat opiniei publice au fost raportate mii de cazuri similare de mutilri. In aproximativ 90 la sut dintre ele sunt implicate vite. Urmeaz in ordine cai, oi, capre i alte mamifere. Interesante sunt alte caracteristici ale acestui fenomen. Aria de desfurare cuprinde o zon relativ depopulat, ce se intinde prioritar in statele Nevada, New Mexico, Colorado. In aceste teritorii exist o radioactivitate crescut, urmare a primelor explozii atomice de suprafa de la Los Alamos (New Mexico) i a exploziilor atomice in poligonul subteran din Nevada. Zona ofer spaii largi, ferite de privirile curioilor, situate in Podiul Colorado i in Podiul Marelui Bazin, la o altitudine medie de peste 2000 de metri, in lanul Munilor Stancoi i lanul Sierra Nevada, cu varfuri de 4000 - 4400 de metri. In lipsa radiaiei, zona ar fi ideal pentru construcia oraelor subterane. Aceast arie este probabil zona de pe Terra in care fenomenul O.Z.N. se manifest cel mai intens, in toate laturile sale. Chiar dac nu am lua in seam imposibilitatea omului de a practica acest tip particular de "chirurgie", exist sute de mrturii directe asupra implicrii navelor tip O.Z.N. in mutilrile de animale. Ele fac obiectul mai multor monografii despre fenomenul O.Z.N.; de aceea nu insist decat asupra unor consideraii ce ajut in explicarea fenomenului. Timothy Good il citeaz in "EI SUNT AICI" pe astrofozicianul francez dr. Pierre Guerin, care consider c mutilrile de animale sunt o form de manifestare a activitii extraterestre. Domnia sa condamn vehement raportul oficial al F.B.I. "Animal Mutilation Project" etichetat drept o dovad a inteniei deliberate a autoritilor americane de a inela opinia public in privina fenomenului O.Z.N. Un alt aspect important de menionat este implicarea in mutilrile de animale a unor autoriti pmantene ce par s in de serviciile secrete americane. Prezena in zon, uneori chiar in aceeai formaie de zbor a celebrelor elicoptere negre, ultraperformante, rapide, probaabil de tehnologie hibrid, neinscripionate, prezena unor formaiuni inarmate cepar s aparin armatei, supravegherea continu a zonei, indic clar implicarea unei fore pmantene. In Nevada este instalat baza cunoscut sub numele de Aria 51, centru de cercetare i producie de nave compatibile O.Z.N.. Cred c aceast zon a S.U.A. este nucleul unui fel de stat in stat, un stat fr legi scrise, fr granie declarate, ce-i intinde tentaculele in orice zon de interes a lumii. Aici are loc cea mai febril colaborare tiinific i tehnologic intre M.F.E. i L.I. Mutilrile de animale au dup prerea mea, o determinare precis i logic. Sunt prelevate prin operaii supertehnicizate organe sexule (testicul i ovar), pri ale sistemului limfatic, organe interne, segmente

ale aparatului digestiv, etc. Se pare c, de obicei, operaiunea chirurgical are loc in nave tip O.Z.N., dup care animalul este aruncat din zbor, uneori iradiat. Aproximativ 90 la sut dintre animale sunt vaci tinere de pan la un an, vaci gestante sau turai de 4 - 5 ani. Savantul Howard Burgess a demonstrat in cursul unui experiment c animalele mutilate sunt premarcate pe spate sau pe cap (posibil din zbor) cu o substan fluorescent ce poate fi pus in eviden in spectrul ultraviolet. Animalele marcate sunt viitoare inte sigure. O alt observaie const in faptul c niciodat nu au fost mutilate animale aduse din afara acestui areal, ci numai celor ce aparin de generaii teritoriului in cauz. Practic, din 1967, pn n prezent, au fost examinate esuturi prelevate de la un ntreg arbore genealogic bovin, nscut i dezvoltat n condiii de radioactivitate crescut. Pe de alt parte, aceste esuturi, mai sus amintite sunt cele ce ofer cele mai multe informaii asupra efectelor teratogene ale radiaiei pe termen lung, asupra generaiilor succesive, indeprtate. Dac de la primele experiene nucleare s-au succedat doar trei generaii umane, generaiile de bovine ar putea fi in numr de 15-20, materialul genetic cercetat fiind in mare msur asemntor celui uman. Indienii apache din zon ar putea constitui un material genetic valoros pentru studiu. Oare "zeii" nu s-au gandit la asta? Se pare c logica de program este mai presus de orice considerente umanitare. Andreas von Retyi, in cartea "Imperiul Extraterestru", Editura Lucman, 1998, semnaleaz prima mutilare asupra unui om in anul 1956, in persoana lui Jonathan P. Lovette. Tot el il citeaz pe Paul Bennewitz i pe John Lear care declar c in Nevada i in New Mexico se afl mai multe baze extraterestre subterane, construite cu aprobarea i ajutorul guvernului american, in care lucreaz mii de extrateretri i de pmanteni. Una dintre acestea, construit pe mai multe nivele subterane, se afl lang localitatea Dulce (New Mexico). Cu acordul guvernului american, extrateretri studiaz material genetic recoltat de la oameni i animale, S.U.A. (M.F.E.). primind in schimb tehnologie extraterestr. Studiile ar fi de fapt mai ample, extrateretri practicand tot felul de experimente, cum ar fi: crearea de indivizi hibrizi, cu material genetic uman i extraterestru implantat unor mame pmantene (n-ar fi prima dat, nu?) i studii pe fei umani recoltai. Alturi de micuii cenuii lucreaz cot la cot i cercettori pmanteni. Un ofier al serviciilor secrete afirm c "materialul de studiu" supus mutilrilor, experimentelor, hibridrilor, implanturilor, este format din sute, poate mii de oameni rpii i reinui cu fora. Ofierul descrie un conflict armat izbucnit in 1967 intre guvernul american i extrateretri, in urma unei revolte a "materialului de studiu" i a cercettorilor pmanteni. Apoi amintete de un alt conflict, ce a avut loc la baza Dulce in 1978, intre armata american i extrateretri, soldat cu moartea a 66 de militari. Thomas C. cel care a relatat acest conflict a vizitat baza de la Dulce. Afirm c in spaiile subterane ale bazei se afl circa 18.000 de fiine extraterestre! Experienele pe material genetic uman continu. Povestea m duce cu gandul la suferinele inimaginabile pentru noi, trite de evrei in deert, in perioada celor 40 de ani de "recoltri" i ajustare genetic. Ca i atunci, voina zeilor s-a impus, pan la urm. Personal, acord credibilitate acestor informaii. Dincolo de logica lor de prim vedere, am

putea gsi alte lucruri i mai groteti, ce se inscriu in dictonul "scopul scuz mijloacele". n concluzie, consider c mutilrile de animale i oameni, studiile genetice pe material uman sunt practicate n scopul cercetrii efectelor radiaiilor nucleare crescute asupra generaiilor succesive de mamifere terestre. Studiile servesc adaptrii construciei oraelor subterane la necesitile de aprovizionare i protecie, n funcie de tipul, intensitatea i durata viitoarelor radiaii nucleare crescute. Nu toi oamenii programai s supravieuiasc teribilei catastrofe vor fi adpostii strict in baze subterane sau cel puin nu de la inceput. Protecia sigur a materialului genetic uman necesar demarrii P.I.G. VI, va avea loc in navele extraterestre sau in baze situate relativ aproape de Terra. Afirmaia de mai sus nu este numai logic. Baza ei se afl in relatri sub hipnoz ale persoanelor deja rpite in nave O.Z.N. "Operaiunea Aldebaran" a lui van Helsing, este cert interesant, cu mai mult sau mai puin real. Intre multe informaii ce par de domeniul S.F., cartea reproduce edine sub hipnoz regresiv ale unor personaje rpite de-a lungul timpului de ctre extrateretri. La un moment dat, hipnoza este adancit i personajul "se vede" copil, dus de man de un extraterestru arian, prin laboratoarele navei. Acolo ii cunoate viitoarea ... soie, pus deocamdat "la borcan", intr-un proces de cretere artificial. Nu mi se pare o bazaconie. Astzi se scriu cri despre rpiri de persoane al cror scop este fie de insmanare artificial a femeilor, fie de recoltare de material genetic uman, in special de factori ereditari: sperm i ovule. Sunt relatate cazuri de sarcini rezultate in urma rpirilor care, ulterior au fost furate, in cursul unor rpiri ulterioare. Cel mai probabil acestea conin material genetic hibrid. Feii sunt dezvoltai ulterior in condiii artificiale. Cazul de mai sus, relatat de van Helsing, duce la ideea unui mariaj controlat pe o mas restrans de oameni, provenii din experiment extraterestru, prin tehnica implantului uterin. Aceti oameni au tot destinul condus de ctre EI. Gandii-v din nou la Betty Andreaso, rpit din fraged pruncie, posibil rezultat al unui implant uterin, cum ajunge s se cstoreasc cu Bob Luca, posesorul unui alt implant. Astfel de "Betty Andreason" sunt diseminate in toate fostele P.I.G., inclusiv in Romania. Dup editarea primei variante a crii de fa, am cunoscut cel puin dou femei purttoare de implant. Una dintre ele chiar o "eclipseaz" pe Betty. Nu am mandat s disec intr-o carte acest caz. Menionez doar c intre imaginile obsedante ce-i revin in "vise" sunt unele ce apar in nave spaiale, in care se afl impreun cu fiul ei, provenit dup prerea mea, in urma unui implant uterin. Departe, prin hubloul navei, apare imaginea Terrei supus atacului nuclear. Luate separat, aceste persoane par nebune. Privite n comun, cred c ele construiesc realitatea. Dar, ce conteaz ce credem noi? Zeii ii vd in mod constant de ale lor... Am ajuns, in sfarit, la al patrulea grup descris de Chet Snow, vantorii imbrcai in piei de animale, ajuni practic in epoca de piatr sau in cel mai bun caz a bronzului. Teoretic, in cazul fericit, ei pot proveni din grupuri salvate prin hazard, in zone geografice ce ofer condiii naturale de protecie, in cazul unei radioactiviti de intensitate mai slab i de durat mai scurt. In cel

mai ru caz pentru ecologia planetei, acest grup apare pe axa linear a timpului ceva mai tarziu, fiind constituit din urmaii celor salvai in oraele subterane ce i-au pierdut autonomia. Cred c in ciuda tehnologiilor avansate ale acestor orae, tiina se va pierde deoarece baza material i tehnologic ce a stat la baza lor este pierdut cu desvarire. Nu va fi prima dat... Evident, zeii nu vor mica nici un deget in ajutorul oamenilor, singurul lor obiectiv in preajma acestor evenimente, fiind s-i treac parleazul spre urmtorul program de inginerie genetic, respectiv, spre urmtorul ciclu de dezvoltare uman pe Terra. ENOH - UN OBSERVATOR GENERAL AL PROGRAMULUI TERRA Motto: 20... Cine va putea privi lucrarea prin care a fost creat Cerul i s neleag aceste minuni? 22. Cine dintre copii oamenilor va putea cerceta lungimea i limea Pmntului? 23. Cui i-au fost oare dezvluite dimensiunile tuturor lucrurilor? Exist oare mcar un singur om care s poat prin inteligena sa s cuprind Cerul, s cerceteze adncimea lui, s coboare pn la temeliile sale? 24. Cine tie oare numrul stelelor i cunoate locul de odihn al tuturor astrelor? (Cartea lui Enoh - Cap. XCII) Cartea mea se apropie de final, ca i actualul ciclu de evoluie uman al "Programului Terra". Nu tiu dac suntei lmurit sau nu in ceea ce privete evenimentele trecute i cele viitoare. Nu tiu dac v-am convins sau nu asupra diverselor particulariti ale programului, asupra menirii existenei noastre efemere in acest col prpdit de Galaxie. Nu tiu dac ai ineles sau nu c viitorul nostru este "btut in cuie". Asupra acestui din urm aspect v mai aduc un ultim argument. In anul 1905 Albert Einstein dezvolta in cadrul teoriei relativitii ideea celei de a patra dimensiuni: acel continuu spaiu-timp. De atunci in coace, am inceput s ne imaginm mai complex i mai aproape de realitate incadrarea evenimentelor universale in aceast dimensiune. Mai aproape de teorie reletivitii generalizate, amerindienii impreau timpul in "Acum" i in "Toate Celelalte Timpuri", iar aborigenii australieni considerau dou referiri temporale: "Timpul Trecut" i "Marele Timp". "Zeii numere" ai populaiilor din America Central sunt inlnuii in marele timp universal. Ai observat c in textele ce privesc increngtura genetic a supercivilizaiilor este greu chiar i pentru zei s stabileasc timpii galactici ai fiecrei ramuri a marelui arbore genealogic artificial. Relaia timp linear terestru - T.A. extraterestru imbrac multiple aspecte. Am scis de mai multe ori in aceast lucrare despre modul in care zeii ii verific permanent viitorul cu ajutorul D.T. Biblia, Coranul i alte scrieri neprezint diverse scale de timp. Am remarcat pan acum posibilitatea supercivilizaiilor extraterestre de a practica D.T. i de a "vedea" viitorul indeprtat. De departe, cea mai performant "privire" asupra evenimentelor programului Terra, nirate pe circa 10.000 de ani lineari aparine nvturii lui Enoh. Afirmam in capitolele anterioare c Enoh este probabil singurul dintre profei care a cltorit

real cu nave extraterestre in spaiul cosmic. poate chiar in S.S. Nu m refer aici la ultima cltorie spaial a profetului spre alte planete, in programele zeilor, ci la cltorii ce au avut loc in perioada celor 365 de ani cat a trit pe Terra. Cartea ce ii poar numele precizeaz c Enoh se afla inc pe Terra in momentul naterii "strnepotului" su - Noe. Enoh este cel care il sftuiete pe Lameh s pstreze acel copil ciudat numit Noe, care semna mai degrab cu ingerii din cer, tiind bine c Noe urma s treac pragul dintre cele dou P.I.G. Ne aflm totui in faa unei imposibiliti. Iat versetele: 21. Enoh a trit o sut aizeci i cinci de ani i atunci i s-a nscut Matusalem. 22. i a umblat Enoh naintea lui Dumnezeu, dup naterea lui Matusalem, dou sute de ani i i s-au nscut fii i fiice. 23. Iar de toate zilele lui Enoh au fost trei sute aizeci i cinci de ani. 24. i a plcut Enoh lui Dumnezeu i apoi nu s-a mai aflat, pentru c l-a mutat Dumnezeu. 25. Matusalem a trit o sut opt zeci i apte de ani i atunci i s-a nscut Lameh 28. Lameh a trit o sut optzeci i opt de ani i atunci i s-a nscut un fiu (Noe - n.a.) (Facerea - 6) Un calcul simplu ne spune c Enoh ar fi trebuit s aib in anul naterii lui Noe 540 de ani. Dar tim c Enoh a trit pe Terra numai 365 de ani. Care este adevrul? Evident, cel menionat de Biblie! Aparenta anomalie se datoreaz D.T. induse de zborurile spaiale pe care le-a fcut Enoh impreun cu ingerii "inaintea lui Dumnezeu". Intre scopurile acestor voiaje spaiale se numr implantarea de informaii precise in memoria profetului. Intre acestea, se inscrie o "privire de ansamblu" asupra P.T., pe care Enoh "o vizualizeaz" inainte de anul 600 i.e.n. - anul naterii lui Noe. Profetul ia poziia unui observator extern, de pe orbita Terrei, de unde descrie o istorie a umanitii, care pentru el (i pentru noi deopotriv) inseamn trecut i viitor. S-l ascultm pe Enoh: 1. ... i Enoh se ridic i spuse fiului su Matusala (Matusalem): Las-m s-i povestesc, o, fiul meu. Ascult vorba din gura mea i pleac-i urechea la viziunea i visul tatlui tu. ... 2. Iat un taur ieind din pmnt. 3. i acest taur era alb. (Adam I - n.a.) 4. Dup aceea iei o junc i cu ea doi viei tineri dintre care unul era negru i unul rou. (Eva I + Cain + Abel - n.a.) 5. Cel negru l lovea pe cel rou i l urmrea pe tot Pmntul. 6. Din acel moment nu-l mai observai pe cel rou. Cain il ucide pe Abel, "vielul negru", il ucide pe cel rou. 7. Dup aceea vzui mai muli tauri nscui de acesta, care le semnau i care i urmreau. Urmeaz seria genetic descendent din Cain: Enoh, Irad, Maleleil, Matusal, Lameh, Iubal. i prima junc se ndeprt din apropierea primului taur (programul Adam I este prsit - n.a.) i ea caut vielul rou, dar nu-l gsi.

9. i ea scotea gemete jalnice cutndu-l. Pierderea lui Abel de ctre Eva, este motivul biblic invocat pentru apariia lui Set. 10. i ea continu ipetele sale pn cnd taurul se apropie de ea; din acel moment ea ncet s plng i s geam ...(Adam II + Eva II ) 11. i apoi ea aduse pe lume un taur alb. (Set - n.a.) 12. i dup aceasta, muli tauri i alte junci. (Enos, Cainan, Maleleil, Iared, Enoh, Matusalem, Lameh, Noe - n.a.) (Cap. LXXXIV) 1. mi ridicai privirea i vzui Cerul deasupra capului meu. 2. i iat c o stea czu din Cer. (Satana - unitate de control genetic a C.S. recoltate n.a.) 3. i ea se nl n mijlocul acestor tauri i pru c pate mpreun cu ei. 4. Dup aceea vzui ali tauri mari i negri; i iat c ei schimb fr ncetare punile i staulele, n timp ce tinerii lor viei ncep s se jeleasc mpreun cu ei; i uitndu-m nc o dat la Cer, vziu mai multe astre care coborau i se ndreptau ctre aceast stea unic. (ngerii rebeli, scindai din S.D.) 5. n mijlocul vieilor tineri, tauri erau cu ei i pteau cu ei. (ngerii rebeli se ncrucieaz cu populaia arealului de P.I.G. - n.a.) 6. Privii i admirai aceste lucruri i iat c taurii au nceput s intre n clduri i s se suie peste juninci; acestea primind smna lor au adus pe lume elefani, cmile i mgari. P.I.G. este sabotat din punct de vedere genetic: apar uriaii - elefanii i cele apte serii genetica pure se amestec - dau natere la hibrizi "cmile" i "mgari". 7. i taurii era nspimntai de aceast generaie monstruoas, i imediat i-au mucat i i-au lovit cu coarnele lor. 8. I elefanii i-au devorat pe tauri i iat c toi copii Pmntului s-au cutremurat de cele ce au vzut i au rmas ngrozii. (Uriaii compromit "lucrarea Domnului".) (Cap. LXXXV) 1. Privii n continuare i i vzui cum se loveau unii pe alii, se mncau ntre ei i auzii Pmntul care gemea. Atunci ntorsei a doua oar privirile mele ctre Cer i ntr-o a doua viziune, vzui ieind oameni asemntori cu oamenii albi. Erau unul i ali trei care-l nsoeau. (Sunt ngerii cu care Enoh a cltorit n spaiul cosmic - n.a.) 2. Aceti oameni care au ieit la urm, m-au luat de mn i ridicndu-m deasupra Pmntului i a locuitorilor si, m-au condus ntr-un loc deosebit. In acest punct Enoh ajunge cu istoria in timpul su prezent, se observ pe sine ca fcand parte din program. 3. i de acolo m-au urcat pe un turn nalt nconjurat de coline mai joase (probabil, n S.S. - n.a.) i ei mi-au spus: Rmi aici, pn cnd tu vei vedea ce se va ntmpla cu aceti elefani, aceste cmile i aceti mgari, aceste stele i toate aceste vite. (Cap. LXXXVI) 1. Atunci observai pe acela dintre cei patru oameni albi care ieise primul. 2. i el apuc prima stea care czuse din Cer. (Satana - n.a.) 3. i el i leg picioarele i minile i o arunc ntr-o vale, o vale

ngust, adnc, dezgusttoare i ntunecat. (bazele L.I. n.a.) 4. Atunci unul dintre cei patru trase o sabie i o ntinse elefanilor, cmilelor i mgarilor, care au nceput s se loveasc cu ea unii pe alii; i tot Pmntul se cutremur. Incepe distrugerea sistematic, cu mijloace moderne, a vechilor populaii ale P.I.G. IV. 5. i n viziunea mea, iat: vzui pe unul din cei patru oameni cobori din Cer cum apuc i adun toate stelele mari, ale cror pri sexuale erau asemntoare cu prile sexuale ale cailor, (ngerii L.I. - n.a.) i le arunc pe toate, cu picioarele i minile legate, n peterile Pmntului. (Cap. LXXXVII) S.D. se scindeaz genetic evolutiv i social de rasele extraterestre uor diferite, obligate s triasc in bazele intraterestre. 1. Atunci unul dintre cei patru oameni se apropie de ceilali tauri i le art anumite mistere la care ei s-au cutremurat. i se nscu un om care construi o mare corabie. (Noe - n.a.) El locui n aceast corabie, i cu el trei tauri (fiii si - Sem, Ham i Iafet - n.a.) i s-a fcut nvelitoare pe deasupra lor. (Arca lui Noe - n.a.) 2. mi ridicai din nou privirea ctre Cer i observai o mare boltire; i avea deasupra apte cascade care vrsau torente de ploaie peste un sat. Cele apte serii genetice ale vechiului P.I.G. sunt distruse. 3. Privii iari i iat c izvoarele Pmntului se rspndir peste pmnt n acest sat. (adic n acrealul vechiului P.I.G. - n.a.) 4. i apa ncepu s se nvolbureze i s creasc peste pmnt n aa fel nct nu mai putu zri acel sat, pentru c era tot acoperit de ap. 7. i toi taurii care erau adunai fur necai i pierir n ape. 8. Dar nava plutea peste suprafaa acestor ape. n acest timp toi taurii, elefanii, cmilele i mgarii i cirezile pierir n aceast inundaie imens; ei disprur nghiii i nu i-am mai putut vedea adncurile din care au mai putut s scape. 9. Mai privii nc i iat cascadele ncetar s mai cad din nalt, izvoarele Pmntului s mai curg, iar adncurile se redeschiser. 11. i corabia se aez pe Pmnt, ntunericul se mprtie i apruu lumina. 12. Atunci, boul alb (Noe - n.a.), care s-a fcut om, iei din arc i cu el trei tauri. (fiii si - Sem, Ham i Iafet - n.a.) 13. i unul din cei trei tauri era alb (Sem - n.a.) i semna cu acest bou; un altul era rou ca sngele, i al treilea era negru; i taurul alb se retrase dintre ceilali. Acesta este singurul verset dintre toate textele vechi pe carele-am citit, care afirm c cei trei copii ai lui Noe, obinui la randul lor prin implanturi uterine, deineau material genetic diferit. Axul genealogic central din care aveau s se dezvolte mai tarziu evreii a fost derivat din Sem. Ceilali "frai" ai lui Sem au dezvoltat linii genetice necesare patului A.D.N. al poporului evreu. 14. i animalele cmpului i psrile ncepur s senmuleasc. 17. i printre ei se nscu un bou alb. (Avraam - n.a.) 18. i ei ncepur s se mute unii pe ceilali; i boul alb, care a fost nscut ntre ei, va zmisli un catr (Ismael - n.a.) i un bou alb (Isaac -

n.a.) i dup aceea mai muli catri. i boul alb care a fost zmislit din el, nscu la rndul su un mistre negru (Isav - n.a.) i o oaie alb (Iacov - supranumit Israel - n.a.) 19. Mistreul zmisli mai muli mistrei. 20. i oaia zmisli alte dousprezece oi. (capetele de serii genetice ale poporului evreu - n.a.) 21. Cnd aceste dousprezece oi s-au fcut mari ele vndur una dintre ele mgarilor. (vinderea lui Iosif, de ctre "fraii" si, la ismaelii -n.a.) 22. i mgarii vndur oaia lupilor. (ismaeliii l vndur pe Iosif egiptenilor - n.a.) 23. i ea crescu printre ei. (Iosif crete printre egipteni - n.a.) 24. Atunci Domnul aduse celelalte oi pentru a locui cu prima i s pasc cu ea n mijlocul lupilor. (Exodul familiei lui Iosif n Egipt - n.a.) 25. i ele se nmulir i punile lor erau din abunden. 34. Dup aceea vzui lupii npstuind tot mei mult turmele de oi. i oile strigar iari ctre Domnul i Domnul cobor n mijlocul lor. 35. i el ncepu s omoare lupii care urlau; dar oile au pstrat linitea i n-au strigat. (Patele - atacul cu arma bacteriologic - n.a.) 36. i vzui cum ele ieir din ara lupilor. Ochii acestor lupi au orbit i ei au ieit i au urmrit oile cu toate forele lor. Dar Domnul oilor mergea cu ele i le conducea. 38. Faa sa era nfricotoare, nfiarea sa era strlucitoare i mrea. n acest timp lupii au nceput s urmreasc oile pn cnd au ajuns la marginea unei mri ntinse. (Trecerea prin Marea Roie - n.a.) 39. Atunci marea a fost mprit i apele se traser n pri ca un zid. 43. Dar atunci apele s-au reunit dup legile fireti i ele i-ai nghiit pe lupi. i eu vzui pe toi aceia care au urmrit oile necndu-se n valuri. 44. Ct pentru oi, ele trecur marea i au mers n acel pustiu (Deertul Sinai i Paran - n.a.) care nu avea nici un copac, nici ap nici verdea. i ele vor ncepe s deschid ochii i s vad. 45. i-l vzui pe Domnul acestor oi trind mpreun cu ele i dndule lor apa necesar. (ajustarea genetic n deert - n.a.) 46. Cu oaia care le conducea pe celelalte. (Moise - n.a.) 47. i aceast oaie se sui pe culmea unei stnci nalte i Domnul oilor a trimis-o ctre celelalte. (Moise primete legile de la Domnul n.a.) 48. i-l vzui pe Domnul acestor oi n mijlocul lor i faa sa era aspr i nfricotoare. 49. i cnd l-au observat, oile s-au nspimntat. 52. i celelalte oi au nceput s fie orbite i s se ndeprteze de la drumul pe care le-a artat oaia. Dar acesta nu tia nimic. L.N.H. era chiar la inceput. Unii dintre evrei continuau s-o incalce, dand natere la copii cu caractere hibride, care nu erau observabile cu ochiul liber - "Dar acesta nu tia nimic." 53. i Domnul s-a mniat contra lor i cnd oaia a neles ce se ntmpl la poalele muntelui,

54. Ea cobor n grab i cnd se apropie de ele, ea gsi multe, 55. Care erau oarbe, 56. i care i-au prsit drumul. i cnd celelalte oi, au vzut-o, ele strigar i tremurar n prezena sa. 58. i aceast oaie, conducnd pe celelalte oi cu ea, s-a apropiat de cele care erau rtcite. 59. i ea a nceput s le loveasc; i ele erau nspimntate de prezena ei. Atunci ea a adus napoi la stn pe cele care erau rtcite. (ajustarea genetic a poporului evreu - n.a.) 60. i mai vzui ntr-o viziune, c aceast oaie se fcu om i el construi pentru Domnul, o stn i el a adus oile n ea. Moise construiete chivotul i cortul adunrii, in care instaleaz chivotul faimosul aparat sofisticat. 61. Vzui nc cum a czut o oaie care era venit n faa celui are era conductorul celorlalte. Vzui n sfrit un mare numr din celelalte oi, micuii lor crescnd n locul lor, intrnd ntr-o nou pune i venind la malul unui fluviu. Cu ajutorul Domnului, poporul evreu cucerete vechiul Canaan i ajunge pa malul Iordanului. 62. i oaia care le-a condus i care a devenit om, se despri de ele i muri. (moartea lui Moise - n.a.) 63. i toate oile au cutat-o i au strigat cu ipete jalnice. 64. Vzui c ele se oprir din plns i trecur peste apele unui fluviu. (trecerea poporului prin Iordan n.a.) 65. Acolo crescur alte oi, pentru a le nlocui pe cele care muriser i care le-au condus mai nainte. Acesta este momentul in care aflm din Biblie c in deert a fost recoltat i inlocuit practic, intreaga populaie masculin a poporului evreu. 66. n sfrit, le vzui intrnd n acest loc norocos pe un pmnt al binefacerii i bucuriei. (Se ncheie cucerirea Canaanului - n.a.) 67. Ele i-au potolit foamea; i stnele lor se ridicar pe acest pmnt prea fericit i ochii lor erau cnd deschii cnd orbii, pn cnd una dintre oi s-a ridicat din mijlocul lor i le-a condus n aa fel nct lea readus pe toate i le-a deschis ochii. (Sub Iosua, seminiile lui Israel i ocup fiecare teritoriul promis, fiecare are propria "stn". - n.a.) 68. Dar cinii, vulpile i mistreii (popoarele din jurul poporului evreu, conduse de zeii L.I. n..a.) au nceput s le mnnce, pn cnd o alt oaie a ajuns ruina turmei i berbecul care le condusese. Acest berbec ncepu de fapt s loveasc cu coarnele sale cinii, i mistreii i i omor pe toi. (Este vorba despre primul rege evreu - Saul - n.a.) 69. Dar cnd prima oaie deschise ochii a vzut faa berbecului plind i stingndu-se. 70. Cci el ncepuse s loveasc i oile, s le npstuiasc i s-i uite toat onoarea. 71. Atunci Domnul trimise aceast prim oaie la o alt oaie pentru a o face berbec i conductor al turmei n locul celui care i-a mnjit gloria sa. (Domnul l numete pe David rege n locul lui Saul. - n.a.) 72. Ea a mers i a vorbit i a aezat-o ca berbec i cinii nu ncetau s le supere pe oi.

73. i primul berbec l-a npstuit pe al doilea. (Saul l prigonete pe David - n.a.) 74. Atunci acesta se scul i fugi din faa primului berbec. Vzui cinii care l-au chinuit pe acest prim berbec. (Saul i fii si mor ucii de Filisteni. - n.a.) 75. Dar al doilea se ridic i conduse tinerele oi. (David - n.a.) David a fost primul rege cu adevrat important pentru evrei. Sub David i mai ales sub Solomon regatul evreilor inflorete, devine puternic. 76. i el zmisli mai multe oi dar n cele din urm muri. 77. i el a pus ca urma un berbec tnr care deveni comandantul i conductorul turmei. (Solomon n.a.) 78. i sub el oile crescur i se nmulir. 79. i toi cinii i vulpile i mistreii se temeau i fugeau din faa lui. 80. Cci acest berbec lovea i inea la distan toate fiarele slbatice, n aa fel c lor le era peste putin s mai prigoneasc oile sau s rpeasc mcar una singur. (Regatul lui Solomon este cel mai puternic din ntreaga zon.) 81. i stna deveni mare i minunat i se ridic un turn nalt cu ajutorul acestor oi. 82. Stna era puin ridicat, dar turnul era foarte nalt. Dup ce seriile genetice au devenit riguroase i cu puritate genetic mare, a inceput exploatarea economic a programului. V aducei aminte de noiunile de "teasc", "stalp" i "turn" cu care a fost dotat programul evreu i multe alte programe asemntoare. "Turnul foarte inalt" se pare c asigura transferul C.S. spre S.S. Distana era parcurs de ingerul cru cu duhul, "intr-o zi a crei msur era de 50.000 de ani "pmanteti, conform "surii treptelor" din Coran. Am mai discutat, este vorba de un transfer prin teleportare. 83. i Domnul oilor se aez n acest turn i voi s i se ridice o mas mrea. La captul "turnului", se afl Dumnezeu i tot sistemul viu de compatibilizare a C.S. 84. Dar vzui curnd c oile au nceput s greeasc din nou, s urmeze drumuri diferite i s prseasc stna lor. (Sistemul L.N.H. chivot funciona tocmai datorit micilor hibridri controlate, ce aveau loc n absena ngerilor.) 90. n sfrit l vzu pe Domnul nsui rzbunndu-se, cci fcu un mare masacru; dar ele strigar mpotriva lui; atunci abandon templul su i l ls n puterile leilor, tigrilor, lupilor, vulpilor i tuturor soiurilor de animale. Au loc recolte succesive, descrise in capitolele regilor, din Biblie. Distana temporal dintre cele dou recolte este aproximativ egal cu un dus - intors intre Terra i S.S. Atacurile celorlali zei asupra programului S.D. se inteesc. Ingerii veghetori nu mai pot s fac fat. 91. i aceste animale vor ncepe s le sfie. 92. Vzui de asemenea c Domnul pe care ele l abandonaser, le prsi prad leilor ri i cruzi i la toate soiurile de fiare slbatice. 93. Atunci ipai din toate puterile mele i l implorai pe Dumnezeu pentru aceste oi care erau sfiate de toate soiurile de animale slbatice. 94. Dar el n-a rspuns deloc, i privea cu un ochi mulumit aceste oi

care erau sfiate i nimicite. n sfrit el chem aptezeci de pstori i ddu lor n grij s vegheze asupra turmei. Intririle trimise pe Terra revigoreaz pentru un timp recoltele i ajustarea genetic a seminiilor. Dei fiecare dintre ingerii trimii are doctorat in management-ul culturii umane, la sosirea pe Terra, ingerii primesc sarcini precise de la Domnul. 95. i el le-a spus lor: Fiecare dintre voi s vegheze asupra oilor i s fac ceea ce eu i voi porunci; eu v voi da fiecruia un anumit numr s le conducei. 96. i acelea pe care v voi spune s le omori, voi le vei omor; i el le ddu lor. 97. Apoi el chem un altul i i spuse: Privete i fii atent la tot ce pstorii vor face cu aceste oi; pentru c ei vor face s piar mult mai multe oi dect le voi arta eu. Se pare c Domnul nu prea avea incredere in propriul produs; ingerii erau spionai in indeplinirea indatoririlor de serviciu. Pe de alt parte, se observ grija conductorului de program pentru pstrarea unei proporii optime intre numrul evreilor rmai in via i numrul celor recoltai, astfel incat programul s fie viabil cat mai mult timp. 98. i orice nclcare a ordinelor mele, toate omorurile pe care pstorii le vor face, vor fi notate; adic vor fi nsemnate cele pe care ei le vor omor din ordinele mele i cele care vor pieri din propria lor autoritate. 100. dar ei s nu tie ce i-am poruncit, nu le deschide lor ctui de puin ochii, nu le da nici un avertisment; ci socotete cu grij toate omorurile pe care le vor face i d-mi mie o socoteal bun a lor. i vzui cum aceti pstori conduser turma fiecare la timpul su. i ei au nceput s omoare mai multe oi dect trebuiau ei s fac s piar. 101. i ei au abandonat oile n puterea leilor, astfel nct multe dintre ele au fost mncate de lei i de tigri; i mistreii s-au aruncat asupra lor, i au dat foc turnului nchinat Domnului i su distrus stna. 102. i am fost mult ntristat de arderea acestui turn i de distrugerea stnei. 103. Cci dup aceea nu am mai putut-o vedea. Evreii sunt deportai in Babilon, templul lui Dumnezeu este distrus, iar Ierusalimul ars. Seriile genetice - seminiile sunt in mare parte deteriorate, amestecate. Zeii popoarelor vecine evreilor se pere c au o aciune concertat spre distrugerea P.I.G. evreu, de limitare a recoltelor S.D. "Pstorii" S.D. nu au fost susinui la timp de bazele lor spaiale. Sunt convins c au fcut tot ce au putut ca s menin programul. Probabil c in disperare de cauz au recoltat mai mult decat au fost autorizai. Era singurul mod de a salva cate ceva din cultur. In faa unui inamic superior, au distrus parial programul. 107 i vzui n viziunea mea cum cel care scria, nota zi de zi omorurile comise de pstori; cum el urca i prezenta Domnului oilor i i ddea lui cartea n care era socoteala exact a tot ce fuseser pstorii, ca toi aceia pe care acetia i-au fcut s dispar. In sfarit, dup trecerea timpului necesar teleportrii ajutoarelor solicitate, ingerii S.D. revin in teritoriul curcubeului.

110. Dup aceea vzui cum pstorii au cptat autoritate timp de dousprezece ore. 111. i iat c trei dintre aceste oi (din Babilon - n.a.) s-au rentors i au intrat n locul stnei i au nceput s ridice tot ce a fost distrus. Dup aptezeci de ani, S.D. revine in for i ii recldete programul. Importana momentului este subliniat de cuplarea parial a timpului aberant al S.D. la timpul nostru linear. Dup o gril de calcul temporal ce ine de viteza de deplasare a S.S., ingerii restabilizeaz programul intr-un timp terestru echivalent cu 12 ore trite in S.S. Evreii sun adui din robie, probabil in urma unui armistiiu cu L.I., iar Ezdra aplic cu duritate legea (L.N.H.) i reface seriile genetice. Ezdra i Neemia rescriu condicile poporului evreu in care arborele genealogic al fiecrei seminii este clar evideniat. Zorobabel se ocup de reconstrucia templului. Ingerii trimii de Domnul au sarcina reabilitrii programului. Sarcina lor nu a fost chiar uoar, fiind presai permanent de adversar. 112. Dar mistreii i mpiedicau, ns eforturile lor erau zadarnice. 113. i oile au continuat s cldeasc, ntocmai ca mai nainte i ridicar un turn care se numea turnul nalt. 114. i ei au nceput s aeze o mas n faa turnului dar pinea pe care ei o puneau pe ea era murdar i stricat. 115. n plus, toate oile erau orbite, ele nu puteau vedea mai mult dect pstorii. Sub presiune, refacerea corect a programului a fost extrem de dificil. Seminiile nu au mai avut puritatea genetic de dinainte - "painea era murdar i stricat". Aceast perioad situat intre momentul revenirii din robie i momentul Iisus. Practic, cu 600 de ani i.e.n., S.D. se gandete la abandonarea programului. 116. Pstorii le-au dat de asemenea pentru a fi omorte n numr mare. 117. Dar Domnul oilor a tcut i toate oile s-au lsat trte. Pstorii i oile, toi s-au amestecat i nimeni nu le-a mai aprat de atacul animalelor slbatice. 118. Atunci cel care scria cartea, urc i i-o ddu Domnului oilor. Dar n acelai timp se rug pentru ele, ducnd mrturie n potriva pstorilor care l-au fcut s piar. i dup ce el depuse cartea el plec. (Cap. LXXXVIII) Intre dou recolte, programul este uor revigorat. 1. i observai cum treizeci i apte de pstori au renceput s aib grij de ciread pn cnd fiecare dispru la rndul su, ca i primii. Atunci oile au fost lsate n grija celorlali pstori carele-au pzit fiecare cte un timp anume. 2. Apoi observai n viziunea mea toate oile din Cer care era fugrite de vulturi, ulii i corbi. i vulturii i conduceau pe toi ceilali. 6. i vzui oi sfiate de cini, de vulturi i de corbi. Carnea lor, pielea lor, muchii lor, totul a fost mncat; nu le-au mai rmas dect oasele care au czut pe pmnt i numrul oilor a sczut mult. Laul se strange tot mai tare in jurul programului S.D. Urmeaz momentul Iisus i sabotarea programelor celorlali zei prin propagarea legii adus de el. Practic, S.D. ii abandoneaz programul; recoltarea

evreilor de ctre S.D. inceteaz. Urmtoarele versete cred c aparin descrierii sfaritului de program. 7. i vzui dup aceea douzeci i trei de pstori aezai n capul turmelor. i al cror timp adunat fcea cincizeci i opt de ani . Momentul este din nou extrem de important. S.D. revine pe Terra dup o absen de aproximativ 2.000 de ani i ii cupleaz timpul la timpul nostru linear. Ce ar putea s reprezinte cei 58 de ani menionai de Enoh? Cred c reprezint de fapt, ultimii ani ai civilizaiei noastre. Cand va incepe sau cand a inceput aceast perioad? Scriam mai devreme c sfaritul este marcat de atacul nuclear irakian asupra Ierusalimului i inclin s rman la aceast idee. Teoretic, revenirea ingerilor S.D. are loc la cateva zeci de ani dup acest eveniment. Textul nu menioneaz dac "timpul adunat" al ingerilor este intreptruns, suprapus sau nu. Totui, conform unitii de expresie a textelor vechi, cred c S.D. se refer la timpul linear al unei prezene continue pe Terra. Pentru S.D., istoria politic a Terrei nu are nici o importan. De aceea, in versetele urmtoare avem descrise activitile S.D. legate de incheierea actualului ciclu de evoluie uman i de demararea urmtorului P.I.G. 8. Atunci mieii au fost adui pe lume de ctre oile albe i ei au nceput s deschid ochii i s vad i s-i cheme mamele. 9. Dar oile nu i-au primit, nu au ascultat deloc plnsetul lor; cci ele erau surde. oarbe i mpietrite. Versetele sunt excepional formulate! Evreicele care au uitat intre timp de L.N.H. - sunt "surde, oarbe, impietrite", incep s nasc copii compatibili cu ingerii - "mieii deschid ochii i vd". Este cat se poate de evident c aceti copii sunt obinui prin implant uterin, cu meterial genetic prelucrat. Dovada stranietii acestor copii este faptul c "oile nu-i primesc". La fel ca i ceilali zei, S.D. este preocupat de pregtirea materialului genetic necesar programului urmtor. Avand in vedere schimbarea mrcii genetice postapocaliptic, cred c pentru prelucrarea genetic a indivizilor de tip Noe este nevoie de cateva generaii 2 - 3 - 4 . S sperm c sunt cat mai multe. Tehnicile de prelucrare sunt aceleai: selectarea femeilor apte s poarte sarcini prelucrate genetic, obinerea de copii de ambele sexe, mariaj controlat, trepte ulterioare de prelucrare similar; protejarea acestor indivizi in perioada Apocalipsei. Tocmai despre aceste trepte vorbesc i versetele urmtoare. Recunosc c nici pentru mine, deja familiarizat cu exprimrile de tip biblic, nu a fost prea uor s le identific. 10. i am vzut n viziunea mea cum corbii se aruncau asupra acestor miei. 11. Care le nhau. i mncau oile dup ce le sfiau. Zeii se strduiesc s limiteze populaia "oilor", mai ales a acelora cu caliti genetice necesare S.D. Aceste "oi" reuesc totui s dea natere unei noi generaii de "miei", diferii de mieii de pan atunci, cu caractere genetice noi, apropiate de marca genetic a urmtorului P.I.G. Desigur i aceast nou generaie este inta atacurilor zeilor L.I.. 12. i vzui de asemenea corniele acestor miei crescnd, dar corbii ncercau s le smulg. Generaia mieilor cu cornie crescande d natere la apogeu capului

(capetelor) de serie al viitorului P.I.G. postapocaliptic - oaie (oile) cu corn mare. 13. Iat c, n sfrit, un corn mare a crescut pe capul unei dintre aceste oi i ochii tuturor celorlalte s-au deschis. 14. i prima le privi i ochii lor au fost deschii i ele l-au chemat. 15. Boii prezictori se grbir ctre ea. Formulrile de mai sus nu las nici o indoial asupra corectitudinii decodrii. Oaia cu corn mare este venerat de toate celelalte; "vede", este inconjurat de "boii prezictori". Acel "n sfrit" din versetul 13, subliniaz faptul c oaia cu corn mare a fost inta prelucrrilor genetice alr S.D. In paralel cu aceste evenimente ce in de programul S.D., zeii implicai in "Programul Terra" limiteaz sistematic populaia planetei. Suntem in plin perioad apocaliptic. Conflictele se desfoar in stilul "fiecare pentru el i impotriva tuturor". Zeii continu lupta de limitare numeric a materialului genetic pregtit de adversari. 16. n acest timp, acvilele, ulii, corbii i vulturii continuau s npstuiasc oile, zburnd peste ele i mncndu-le. i oile au tcut, dar boii se jeleau i gemeau. 17. Atunci corbii s-au luptat cu ea. 18. Cutnd s-i zdrobeasc cornul, dar eforturile lor au fost zadarnice. 19. i privii pn cnd venir pstorii, acvilele, ulii i vulturii. 20. Care puser corbii s rup cornul acestei vite i ale cror care se luptau cu ea. Dar ea suport atacul i ceru ajutoare. Observm c oaia cu corn mare s-a metamorfozat intr-o vit cu corn deosebit. Similitudinea este cu "taurul alb" - Adam, captul de serie al P.I.G. IV i cu "boul alb" - Noe, captul de serie al P.I.G. V. Ingerii S.D. sosesc in numr mare pentru a proteja "vita cu corn". 21. Atunci vzui venind omul care avea nscris numele pstorilor i care era ridicat n prezena Domnului oilor. 22. El veni s aduc ajutoare vitei i i anun pe toi c el este venit pentru a aduce ajutoare vite. 23. i iat c Domnul oilor cobor nflcrat de mnie i toi cei care l-au zrit au rupt-o la fug. Ceilali s-au nchinat n tabernacol, iar acvilele, ulii, corbii i vulturii s-au unit i au adus cu ei toate oile de pe cmp. 24. Se unir cu toii ncercnd s rup cornul vitei. Are loc un rzboi intre S.D. i L.I. Incep merile distrugeri pe Terra. Incepe colectarea i triajul C.S. Aciunile descrise mai jos sunt lesne de ineles; nu mai insist asupra lor. 25. Atunci vzui omul care a scris la ordinele Domnului, lund cartea distrugerilor mplinit cu ultimii doisprezece pstori i adus dovad c ei au fcut s piar mai mult lume dect de ctre cei care au fost naintea lor. 26. Vzui nc venind la ei pe Domnul oilor innd n mn sceptrul mniei sale, lovi pmntul care se ntredeschise i animalul i psrile cerului ncetar s mai npstuiasc pe oi i czur n prpstiile cscate n pmnt, care s-au nchis apoi deasupra lor. 27. Mai vzui apoi dndu-se o sabie mare oilor, cu care acestea au

urmrit la rndul lor pe fiarele slbatice i le-au ucis. 28. Ci toate animalele i toate psrile cerului s-au retras din faa lor. 29. i vzui un tron ridicat ntr-o regiune norocoas. (tronul lui Dumnezeu) 30. Pe care sttea Domnul spiritelor care primi toate crile, 31. i le deschise. 32. Atunci Domnul chem primii apte oameni albi (cei apte ngeri ai Apocalipsei cu cele din urm apte cupe ale mniei - n.a.) i le ordon s aduc prima stea, (pe Satana n.a.) cea care a fost naintea tuturor celorlalte, ale crei pri sexuale erau asemntoare cu prile sexuale ale cailor, care n sfrit a czut prima i l-au adus cu toii n faa lui. 33. i el zise omului care scria n prezena sa i care era unul dintre cei apte oameni albi: Aducei aceti aptezeci de pstori, crora le-am ncredinat oile i care au fcut s piar mult mai multe dect le-am dat ordin. i iat: i vzui nlnuii n picioare n faa lui. i se ncepu prin a se judeca astrele i ele au fost gsite vinovate i au fost duse la locul de judecat; i le-au aruncat ntr-un adnc plin de flcri. Dup aceea au fost judecai i cei aptezeci de pstori i au fost gsii vinovai; ei au fost, la fel, aruncai ntr-o prpastie n flcri. 34. n acelai timp, vzui n mijlocul pmntului o genune plin cu foc. 35. Acesta era locul n care au fost duse oile orbite care au fost judecate ca vinovate. Toate au fost aruncate n prpastia de foc (iezerul de foc - n.a.) 36. i prpastia era aezat la dreapta acestei stne. 37. i vzui oile arznd i oasele lor mistuite de foc. 38. i am socotit n sinea mea c aceast strveche stn era distrus; dar mai nainte au fost luate coloanele, fildeul i toate bogiile pe care le coninea i acestea au fost ngrmdite ntr-un loc aflat la rsrit. (triaj- n.a.) 39. Vzui de asemenea i pe Domnul oilor ridicnd o cas mai mare i mai nalt ca prima i cldite n acelai loc unde fusese prima. Toate aceste coloane erau noi, fildeul era nou i era mai mult ca mai nainte. (Se pregtete schimbarea mrcii A.D.N. a viitorului P.I.G. -n.a.) 40. i Domnul oilor locuia n interior. i toate fiarele slbatice, toate psrile cerului s-au nchinat n faa oilor care rmseser i le adorau, le adresau rugciuni supunndu-se lor n toate lucrurile. 41. Atunci cei trei oameni care erau mbrcai n alb i care m-au prins de mn fcndu-m s urc, m ridicar din nou, i m aezar n mijlocul oilor, nainte de nceputul judecii. 42. Oile erau toate albe, lna lung i curat de toate petele i toate celelalte care au pierit sau care au fost omorte, toate fiarele slbatice, toate psrile cerului s-au adunat n aceast cas i Domnul oilor tresrea de bucurie de a vedea oile intrnd n stn. C.S. recoltate au fost prelucrate in vederea racordului cu o som de inger. 43. i vzui c ele aezar jos sabia care l-a fost dat, pe care ele au adus-o la stn i au pecetluit-o n prezena Domnului.

44. Oile erau nchise n casa care se strduia s le nchid pe toate i ochi lor erau deschii i ele l priveau pe Cel Bun i nu era nici una printre ele care s nu-l vad. (C.S. recoltate au fost compatibilizate. n.a.) 45. i vzui c aceast cas era mare i ncptoare i plin de lume. i iat c se nscu un viel alb ale crui coarne erau mari i toate animalele slbatice, toate psrile Cerului l adorau i l implorau fr ncetare. 46. Atunci vzui cum se preschimbau cu toii i ei deveneau vaci albe. 47. i prima dintre ele a fost fcut Cuvntul i Cuvntul deveni un animal mare i el purta pa capil su coarne mari negre. 48. i Domnul oilor se bucur s vad toate aceste vaci. Si astfel, ciclul se reia cu o nou marc genetic, prelucrat intens in S.S. 49. i eu care m-am prosternat, m-am trezit, dar am pstrat n minte tot ceea ce am vzut. Acesta este viziunea care mi-a aprut n timpul somnului meu... 50. Dup aceea, am vzut multe lacrimi i ele curgeau fr ntrerupere amintindu-mi de cele ce am vzut. Cci toate aceste lucruri se vor mplini i toate lucrrile celor fericii se vor vdi la timpul lor. (Cap. LXXXIX) Observaii: Din pcate, povestea versetelor de mai sus sun destul de plauzibil. Afirmaia aceasta, a fost i este valabil in fiecare punct al axei timpului nostru. Dac omul ar fi decodat versetele de mai sus in aceast manier, in orice moment al axei lineare a timpului, ar fi constatat cu stupoare, de fiecare dat, corectitudinea afirmaiilor lui Enoh. Ordinea principalelor evenimente a fost cunoscut inc din cursul programului trecut. Ce inseamn acest lucru? Cand a fost elaborat Biblia, de fapt? V aducei aminte de afirmaia lui Pavel: " ... n parte cunoatem i parte proorocim." (I Corinteni 13-9). Cunoaterea lui Enoh este parial, oferit de cateva D.T. bine intite, care contureaz in mare istoria viitorului. Segmentele istoriei programului erau conturate, fr a conine ins amnuntele. Informaia Bibliei era s fie detailat mai tarziu, etap cu etap, dup fiecare segment parcurs in parte, conform metodei pilonului temporal fix, despre care am discutat. Aceti piloni temporali corespund in mare parte evenimentelor ce segmenteaz descrierea lui Enoh, chiar dac Iisus i atacul nuclear irakian asupra Ierusalimului lipsesc cu desvarire. Ultimul pilon temporal este prezentat de perioada celor 58 de ani de misiune continu pe Terra, ce se desfoar teoretic, la zeci de ani dup atacul irakian asupra Ierusalimului. In aceast perioad S.D. obine informaii complete despre ultimii 2000 de ani ai istoriei noastre, ancorai in timpul nostru linear. Accesul deplin la informaia oferit de fiecare pilon cred c a fost posibil dinainte de naterea lui Noe. Faptul c Tora (primele cinci cri ale Bibliei) deine codificate multe dintre evenimentele contemporane i altele situate in viitorul nostru, m face s consider c Biblia a fost elaborat in totalitate inainte de potop sau cel mai tarziu, cu puin timp inainte de momentul ieirii din Egipt. Implantarea ei avea s se fac pe parcursul istoriei

programului, intre perioada lui Moise i cea a lui Ioan. Afirmaiile de mai sus m indreptesc s consider c programele viitoare ale S.D. sunt explorate in totalitate. Teoretic, perioada viitoare a celor 58 de ani ar trebui s fie presrat cu profeii privind viitorul P.I.G. Rostul acestei operaiuni este mai greu de ineles. S.D. nu practic acest artificiu pentru a-i uura existena, ci pur i simplu pentru c poate s o fac. Viitorul este "btut in cuie" chiar i pentru EI. Ai observat, sper, greelile i neajunsurile programului in care ne aflm (ingeri sacrificai, pericolul iminent de pierdere total a programului i chiar pierderea lui in final). Credei c S.D. nu-i regret eecurile? Supercivilizaiile se afl in competiie cu adversari pe msur. Reuita uneia inseamn deseori eecul celeilalte. Senzaia de ajustare a msurilor suplimentare in faa unui eec anunat este numai aparent. i pentru ei se intampl ceea ce deja s-a intamplat. Ai observat c Enoh descrie evenimentele destul de amnunit. Dac unele dintre ele ar putea fi catalogate drept profeii false, de program, conflictul dintre Saul i David sau distrugerea Ierusalimului de ctre babilonieni sunt in mod sigur profeii adevrate. Nimeni nu-i propune periclitarea propriului program i nici distrugerea lui. Observai pe de alt parte numrul redus de ingeri veghetori. Toat munca necesar poate fi asigurat de maximum 50 de ingeri. Numai conflictele armate i hruirea permanent au fcut ca S.D. s fie obligat s trimit permanent intriri. Suplimentul de ingeri trimii dup momentul Solomon este de 130 de ingeri. Asta inseamn c programul este cu mult mai eficient dect am estimat iniial. S revenim la dimensiunea timp! Cuplarea T.A. al S.D. la timpul nostru linear face timpul LOR s ni se par ciudat, cu o curgere in mai multe viteze. Dei am mai scris despre acest lucru, mi se pare interesant s insist . Cartea lui Enoh ne ofer chiar o raportare a curgerii timpului linear terestru, pe toat perioada celor aproximativ 10.000 de ani ai celor dou P.I.G. descrise. 4. Atunci Enoh ncepu s vorbeasc dup o carte i zise: sunt nscut n a aptea zi din prima sptmn n timp ce judecata i dreptatea ateptau cu rbdare. 5. Dar dup mine, n a doua sptmn, se va arta o mare nedreptate i neltoria se nmuli rapid pe Pmnt. (distrugerea genetic a P.I.G. IV, hibridarea seriilor, apariia uriailor - n.a.) 6. i atunci va fi un prim sfrit i un singur om va fi salvat. (Noe n.a.) A doua sptman are loc intre Enoh i potop - aproximativ o mie de ani. 7, Dar de cnd prima sptmn va fi terminat, nedreptatea va spori i Domnul va pune s se mplineasc cele ce a hotrt mpotriva pctoilor. 8. Dup aceea, n timpul sptmnii a treia, un om va fi ales pentru a fi tulpina unui popor puternic i drept i dup el planta dreptii va crete pentru totdeauna. (Avraam - n.a.) A treia sptman corespunde intervalului Avraam - ieirea din Egipt. 9.Dup aceea, n timpul celei de a patra sptmni, sfinii i drepii vor avea viziuni; ordinea generaiilor va fi stabilit i se va construi

pentru ele o locuin; n a cincia sptmn se va ridica pentru ele o cas glorioas i puternic. (recolte n.a.) Este cea mai bun perioad a programului; se realizeaz cele mai bune recolte. Concomitent, "sfinii i drepii" primesc implanturi de informaie i scriu Biblia. Cele dou sptmani corespund cu aproximaie intervalului situat intre ieirea din Egipt i perioada profeilor Daniel, Iezechiel, etc. 10. Apoi, n timpul celei de a asea sptmni, toi cei care vor exista vor fi nvluii de ntuneric; i inimile lor vor uita nelepciunea i un om va fi ridicat din mijlocul lor. (Iisus - n.a.) A asea sptman debuteaz cu perioada in care programul S.D. este periclitat, aproape pierdut. Evreii sunt dui in robie in Babilon; dup revenire, programul nu mai poate fi reluat la vechiul standard de puritate genetic. 11. Chiar n timpul acestei perioade, casa puternic i mrea va fi prada flcrilor (programul evreu este pierdut, i ncheie activitatea n.a.) i rasa celor alei va fi risipit pe tot Pmntul. (emigrarea poporului evreu - n.a.) Observm c sptmana a asea aS.D. corespunde unui timp linear terestru de peste 2000 de ani, poate chiar 2600 de ani, situat intre perioada pierderii militare i calitative a programului evreu i perioada istoriei actuale. Lipsa interesului i prezena S.D. pe Terra in aceast sptman face ca D.T. s fie la cote maxime. 12. Dup aceea n timpul celei de a aptea sptmni se va ridica o ras corupt (L.I.- n.a.) ale crei numeroase lucrri vor fi lucrri ale nedreptii. Atunci drepii i aleii vor fi rspltii i li se va da o cunoatere de apte ori mai mare asupra tuturor prilor creaiei. A aptea sptman ii are corespondent in perioada actual i in zecile de ani ce urmeaz. Fenomenul O.Z.N., rpirile de persoane, studiile L.I. pe material genetic animal i uman, domin aceast perioad. S.D. sosit i ea in peisajul planetei noastre, dup atacul nuclear irakian, practic i ea marea cercetare genetic preapocaliptic. Concomitent, dezvoltarea tiinelor duce la decodarea complet a scrierilor vechi care, conform tradiiei orientale dein apte chei, apte ci de decodificare. Timpul S.D. este mai bine cuplat la timpul nostru, aceast sptman insemnand pentru noi zeci de ani. 13. Va veni, dup aceea o alt sptmn, sptmna dreptii (a opta - n.a.) care va avea sabia judecii i a dreptii, pentru a lovi pe toi cei ce asupresc. 14. Atunci pctoii vor fi dai n minile celor drepi, care, n timpul acestei sptmni, vor bine merita o locuin pentru dreptatea lor i vor cldi un palat pentru marele Rege. Dup aceast sptmn va veni a noua n timpul creia va veni judecata universal. 15. Lucrrile necredincioilor se vor terge de pe faa Pmntului. Lumea va fi condamnat la distrugere i toi oamenii vor merge pe calea dreptii. Sptmanile a opta, a noua i primele ase zile din sptmana a zecea sunt cel mai bine cuplate cu timpul nostru. Are loc distrugerea in etape a civilizaiei noastre, culegerea C.S. marcate, triajul, prelucrarea genetic a

C.S. compatibile i distrugerea celor incompatibile cu marca genetic a S.D. Timpul linear al Terrei raporta la aceast perioad este de caiva ani. 16. Apoi, n a aptea parte a sptmnii a zecea va fi judecata de veci care va fi aplicat contra veghetorilor i tot Cerul va renate n mijlocul ngerilor. Ingerii sunt "judecai" la randul lor, se schimb marca genetic a S.D., fapt subliniat i de versetul urmtor. Crete "strlucirea Cerului", crete gradul de puritate genetic, de homozigotare al rasei extraterestre a S.D. 17. Primul Cer va fi nlturat i va disprea, va aprea cel de al doilea i toate puterile cereti vor strluci ntr-o splendoare de apte ori mai mare. Apoi vor veni multe alte sptmni, al cror numr este de nesocotit, care se vor petrece n sfinenie i dreptate. Aceste "multe sptmani" reprezint un alt program, nestudiat inc pe axa timpului S.D. Explorarea lui va avea loc probabil spre sfaritul acestei sptmani (a aptea). 18. Atunci nu vor mai exista pcate. (Cap. XCII) Observai curgerea diferit a timpului S.D. Raportat la timpul nostru, timpul LOR curge cu mai multe viteze, ce depind de gradul i de perioada de cuplare la timpul nostru. Versetele de mai sus prezint doar unraport orientativ de timp; reprezint raportarea a aproximativ 10.000 de ani de istorie terestr la timpul S.D., considerat a fi de zece sptmani. La fel de bine se putea face raportarea la durata unei ore sau a unei zile. Amintiiv numai faptul c Daniel raporteaz aproximativ 2600 de ani la aptezeci de sptmani ... de ani. In mod similar, "creaia lumii" este concentrat in apte zile. Vreau s inelegei c istoria S.D. raportat la cei 10.000 de ani nu dureaz zece sptmani, ci un timp cu mult mai lung, dar greu de definit cu exactitate, datorit relativitii sale. Oricum, conform celor considerate in aceast carte, in perioada celor 10.000 de ani teretri, S.D. consum timpul biologic a dou generaii de ingeri care insumeaz aproape 2000 de ani teretri. Viaa lor biologic este raportat de asemenea la o mulime de evenimente galactice care nu au nici o legtur cu Terra. Din punct de vedere practic, pentru noi are mare importan cuplajul temporal de 58 de ani, n care S.D. i pregtete n generaii succesive materialul genetic pentru urmtorul P.I.G. Informaia credc este unicat ntre toate textele vechi. Dac stm bine s ne gandim, nici nu sunt atat de vechi! Evenimentele induse de inteligenele galactice sunt structurate in timpul galactic, universal. Raportarea temporal unele fa de altele este extrem de dificil chiar i pentru aceste fiine. Poate c singura raportare temporal valabil este cea fa de Big Bang, de momentul zero al Galaxiei. Pionieri in tiine moderne, astzi suntem inc departe de a estima corect varsta Universului. Dup montarea pe orbit a telescopului Hubble, am mai adugat dou miliarde de ani varstei estimate anterior. Vorba lor: Cui i-au fost oare dezvluite dimensiunile tuturor lucrurilor? Exist oare mcar un singur om care s poat prin inteligena sa s cuprind Cerul, s cerceteze adncimea lui, s coboare pn la temeliile sale? (Cartea lui Enoh - Cap. XCII - 23) Cred c i EI sunt departe de a le ti pe toate. Ne aflm, pan la urm, in

faa unor zei ludroi, plini de zel, limitai tehnologic i sentimental, Aflai in cutarea metodei de producere a C.S., scop pentru care se folosesc de artificii groteti. Halal zei! Raportarea la timpul galactic i ea destul de dificil, cred c este mai practic pentru EI. Este greu de raportat cu exactitate o perioad de 5.000 de ani teretri la un timp galactic de 13.000.000.000 de ani. De aceea, zeii prefer s afirme c sunt inlnuii in timp. Cred c au posibilitatea s dezvolte un program intr-un timp situat in trecut fa de timpul galactic etalon. Este aproape imposibil s-i defineasc cu claritate i pe inelesul nostru increngtura genetic. Varsta Universului nu este concordant cu varstele supercivilizaiilor. Ar fi posibil ca in copilria Universului s existe supercivilizaii performante, fr ascenden in timpul linear universal. Ar fi posibil ca zeii s ne fi implantat undeva in trecutul timpului etalon galactic; sau poate c zeii zeilor notri ne-au fcut de fapt figura asta i nou i zeilor notri. Totul este relativ. i totui, dincolo de teorie, ne ateapt un viitor palpabil, bine "btut in cuie"EPILOG Motto: O idee nou este mai nti condamnat ca fiind ridicol, apoi se renun la ea deoarece este trivial, pn ce, n cele din urm, devine ceea ce tie toat lumea. (William James) Atunci cand am hotrat s-mi atern pe hartie teoria, a trebuit s decid i asupra formei prezentrii, a cronologiei informaiei. Am inceput s sistematizez materialul astfel incat imaginea s fie unitar, cursiv. Lucrarea incheiat iniial in decembrie 1997 nu a putut fi publicat din diverse motive. Iniial ceva mai ampl, supraargumentat i mai greu de digerat, cartea a suferit o restructurare. Lunile ce au temporizat apariia crii au permis completarea ei cu cateva date la zi. Planul iniial de redactare a suferit unele mici modificri determinate de relevarea subit a unor aspecte camuflate, ce in de P.T., greu de depistat la o parcurgere mai sumar a volumului de informaie. Un aspect ce prea s aib o anumit culoare la inceputul lucrrii a cptat pe parcursul ei nuane diferite, iar tabloul final are o imagine uor diferit de cea estimat la inceput. In sfarit, ediia a doua, pe care o vedei in fa, incheiat in ianuarie 2000, aduce noi argumente teoriei mele, culese de pe axa timpului, din texte vechi i din ultimele informaii al timpului pe care obinuiam s-l denumim "prezent". Surpriza mea i bucuriile amare ale descoperirilor mele cred c vi s-au transmis i dumneavoastr... Am incercat s nu repet la nesfarit aceeai informaie, aa cum o fac toate scrierile vechi. Obiectivul este dificil de realizat i cine cunoate mcar Biblia, ii d seama cu uurin de dificultatea unei sistematizri. Oricum, nu a fi reuit niciodat s pun simultan in pagin tot programul aa cum o face Biblia, prin caracterul ei holografic. Reluarea unor versete, uneori privirea aceluiai verset din unghiuri diferite, cred c a facilitat fixarea informaiei. Decodarea textelor vechi nu se poate face decat prin metoda sintezei de informaie asupra diverselor segmente de program. De aceea, lucrarea mea este o culegere de sinteze care incearc s v prezinte o imagine de ansamblu asupra datelor P.T. Cred c acum, la capt de drum, este necesar o

sintez a sintezelor, o expunere succint a principalelor idei ce contureaz P.T. Supercivilizaii ce coexist in acest col al Cii Lactee au renunat de mult timp la o perpetuare natural, sexuat a speciei. Modalitatea de reproducere const in racordarea unei some obinut in laborator la un C.S. compatibil genetic, obinut in urma unor P.I.G. standardizate, desfurate pe diverse planete. Terra este, se pare, proprietatea comun a mai multor supercivilizaii, care dezvolt cicluri economice de producie de C.S. ce asigur perpetuarea i evoluia genetic a propriilor specii. Amplasarea primului om pe Terra la sfaritul zilei a 6-a a Genezei, respectiv acum aproximativ 650 milioane de ani, duce la ideea unei prezene aproape continue a LOR pe Terra. Acest "aproape" subliniaz de fapt o activitate in salturi pe Terra, cel puin in ce privete S.D. In acord cu metaforele biblice imi permit o comparaie intre prezena S.D. pe Terra i durerea din ulcer duodenal. Aceasta din urm - durerea - este caracterizat prin mic periodicitate, circadian (durerea apare la anumite ore din timpul zilei, intotdeauna aceleai) i de mare periodicitate, anual (apare mai ales primvara i toamna, in aceleai luni, de obicei). Bolnavul (Terra) poate uita de durerea provocat de ulcer (prezena S.D.) atat in timpul zilei, cat mai ales in perioadele lungi de linite situate intre cele dou anotimpuri mai sus menionate. Ulcerul (S.D.) ins, dac ar raiona, ar fi contient c stpanete continuu acest bolnav care s-a nscut ulceros prin predispoziia genetic i va muri tot ulceros. Pentru ulcer, perioadele de linite practic nu exist; el este tot timpul activ. In perioadele de linite resimite de bolnav, nu face decat s pregteasc terenul pentru urmtorul puseu acut ulceros. Jocul D.T. inteligent practicat de S.D. face ca din punctul LOR de vedere prezena pe Terra s fie continu sau aproape continu. In schimb, diversele omeniri pasagere in acest joc surprind numai o mic parte a unui singur ciclu dureros (puseu acut al ulcerului). In rest, e linite, nimic nu se intampl, chiar regretm c suntem atat de singuri in Univers. Mica periodicitate in acest joc al D.T. const in cicluri succesive de producie de C.S., de dezvoltare a unor umaniti derivate una din cealalt, ce servesc evoluiei genetice a speciei ingerilor S.D. pe o anumit perioad. Aceste cicluri pot fi intrerupte fie de un atac disproporionat al S.D. asupra Terrei ce pune capt P.T. pe o perioad mai lung de timp, fie de cataclisme geologice naturale care fac imposibil reluarea "produciei", fie de alte motive ce in de istoria S.D., motive ce oblig supercivilizaia la salturi mari temporale de milioane - sute de milioane de ani. In aceast perioad de linite planeta se reface, apoi ofer condiii optime de dezvoltare uman. Cred c intr-o astfel de mare perioad se afl Marte, planet ce are probabil interiorul amenajat asemenea Terrei. Despre sateliii si, Deimos i Phobos, bnuim astzi c sunt artificiali; tim c acum milioane de ani, Marte era o planet albastr i putem presupune, conform datelor P.T. , c Sfinxul marian i piramidele sale stau mrturie programelor trecute de inginerie genetic. Cat despre sora ei, Terra, s fi fost aceast planet intr-o mare perioad de linite dup dispariia dinozaurilor? S fi fost S.D.sau alte supercivilizaii cauza cataclismelor ce au dus la dispariia dinozaurilor i a umanitilor care au desenat pietrele din Deertul Ica? In cursul ciclurilor din actualul

"puseu acut de ulcer", Ei au (re)amenajat interiorul Terrei. Planeta "noastr" funcioneaz ca o fabric de produse finite. Era normal ca triajul C.S. compatibile genetic cu ingerii s se efectueze nu in S.S., acolo unde este C.D.M., ci la locul produciei, in apropierea locului cultivat. S.D. a construit pe Terra o copie fidel a complexului viu C.D.M. - R.V. P.V. menit s asigure trierea i stocarea C.S. compatibile pan in momentul transferului in staia central - S.S. Cum planetele tip Terra se pare c sunt pietre preioase rare in acest col de galaxie, alte rase umanoide, unele chiar derivate genetic din S.D. i-au cerut dreptul legitim la supravieuire i evoluie genetic. Sub presiunea unei confederaii galactice de rase umane superdesvoltate, "fabrica Terra" a stopat in cursul programului trecut satisfacerea cursului evolutiv al unei singure supercivilizaii (a S.D.) i s-a transformat intr-o zon de interes pentru mai multe rase. Copia C.D.M. - R.V. - P.V. instalat pe Terra a devenit unitate independent, deservit de ingeri independeni, fideli noii fiine supreme modificat genetic, adaptat la genetica raselor deservite i numit Satana de ctre S.D. Cum toate popoarele lumii dein mituri legate de prezena zeilor, consider c segregarea raselor umane se datoreaz aproape in exclusivitate zeilor, care au orientat genetica raselor in funcie de propriile necesiti, modelandu-le "dup chipul i asemnarea lor". Astfel, in ecuaia Terrei intr mai multe supercivilizaii cu interese de evoluie genetic uor diferit, concretizate in programe de inginerie genetic uor diferite i.... in conflicte armate pe care noi nu le putem influena. Programul actual a inceput acum mai bine de 5700 de ani, odat cu naterea lui Noe (simbol genetic), capul genetic de serie al omenirii actuale. De fapt, programul mondial de inginerie genetic, dac se poate vorbi despre aa ceva, a demarat sub semnul mai multor supercivilizaii, programele diverse fiind bine imprite geografic, in zone strict delimitate. Programul evreu este programul S.D., probabil cel mai bine dezvoltat dintre ele i in mod sigur ultimul exploatat de S.D. pe Terra. Dup obinerea unor serii cu puritate genetic crescut, meninute prin aciunea L.N.H., desprins din legile lui Moise care au guvernat perioada Vechiului Testament, programul evreu a fost exploatat economic timp de aproximativ 500 de ani, intre momentul ieirii evreilor din Egipt i sosirea lui Iisus. Intru-un moment disperat pentru S.D., in faa atacurilor permanente ale altor zei asupra programului evreu, Iisus aduce legea cea nou, care omite special L.N.H. i astfel, prin libera hibridare a seriilor cu puritate genetic crescut este activat distrugerea programului actual. Mai mult decat atat, S.D. incearc distrugerea programelor zeilor rivali, prin "exportarea" legii noi "la toate neamurile". Incheierea unui ciclu de producie i chiar de dezvoltare uman pe Terra este asigurat de mecanismul tandem Biblie - curcubeu. Acest satelit plasat pe orbita Terrei de ctre S.D. a fost descoperit deopotriv de S.U.A. i de fosta U.R.S.S. Misiunea sa este de a observa gradul de dezvoltare tehnic a umanitii i ... de inelegere a Bibliei. Decodarea acesteia este posibil numai prin cunoaterea geneticii, a A.D.N., a fizicii atomice i a altor tiine moderne. Panica nscut in urma decodrii este sesizat de curcubeu, care anun supercivilizaiei momentul necesitii inlocuirii unui ciclu cu un altul. Desfurarea programelor a fost supravegheat de-a lungul axei

timpului prin distorsiuni temporale, care uneori au luat forma profeiilor. Nu toate profeiile sunt reale. Unele sunt false profeii care se bazeaz numai pe o estimare corect a secvenialitii evenimentelor programului, de tipul: maine voi merge la serviciu. Alte profeii sunt reale, au la baz culegerea de date dintr-o distorsiune temporal realizat tehnic, in scopul detectrii unor evenimente ce au loc la o distan de sute-mii de ani lineari. Probabil fiecare dintre programele trecute au avut particularitile lor. In programul actual una dintre particulariti const in conflictul deschis de interese, inclusiv pe plan militar intre dou supercivilizaii: cea a lui Dumnezeu i cea a lui Satana. O alt particularitate este aceea c in prejma incheierii actualului program, atenia curcubeului nu este atras de schimbarea de efect a omenirii fat de Dumnezeu, ci de un alt eveniment important pentru EI: ... ATACUL NUCLEAR IRAKIAN ASUPRA IERUSALIMULUI ! Acest moment a fost evideniat de S.D. prin distorsiune temporal inc de acum mai bine de 2500 de ani lineari, respectiv in anul 592 i.e.n. Informaia i-a fost implantat lui Iezechiel. Dup vizualizarea acestui eveniment, supercivilizaia lui Dumnezeu a realizat in perioada imediat urmtoare inc o distorsiune temporal cu scopul de a cerceta mai atent evenimentele sfaritului de program, respectiv ale istoriei noastre viitoare. Informaiile culese au fost implantate lui Daniel care va descrie cele "70 de sptmani de ani" ce incheie istoria civilizaiei noastre. Pentru S.D. sunt numai 70 de sptmani; pentru noi, acestea reprezint conform jocului distorsiunilor temporale zeci de ani, timp in care Ierusalimul va fi parial reconstruit " in vremuri de stramtoare". Intervalul de 70 de sptmani de ani este imprit in alte trei intervale de apte, aizeci i dou i respectiv o sptman prin misiunile specifice ale ingerilor. Pentru fiecare dintre aceste intervale temporale se aplica corecii temporale diferite. Ultima sptman de ani este disecat intr-o distorsiune temporal special a crei informaie a fost codat i implantat lui Ioan Teologul in Insula Patmos in anul 96 e.n. Acesta este singurul interval cruia putem s-i intuim valoarea corespondenei temporale lineare respectiv apte ani (ultima sptman de ani = apte ani). Despre celelalte dou intervale nu putem afla coreciile temporale concrete, ci putem face doar unele deducii. S.D. nu a corelat pe deplin temporalitatea evenimentelor culese prin distorsiune temporal cu timpul linear al Terrei. Totui, ne comunic un fapt extrem de important, prin Enoh. Inainte de distrugerea civilizaiei noastre, S.D. i cupleaz timpul su la timpul Terrei pentru o perioad de 58 de ani, in care ii pregtete materialul genetic pentru urmtorul P.I.G. Teoretic, aceast perioad are loc la zeci de ani dup atacul nuclear irakian asupra Ierusalimului, acest interval temporal fiind necesar ingerilor S.D. pentru a ajunge pe Terra. Putem considera c cele "aptezeci de sptmani de ani" sunt egale cu zeci de ani + 58 de ani. Sun parc ceva mai optimist, nu? Oricum, toat perioada celor "aptezeci de sptmani de ani" este extrem de zbuciumat. Dincolo de jocul de interese i de aciunile concrete ale celor dou supercivilizaii care-i incheie un program pe Terra, atenia ne este atras in aceast perioad de "berbecul din Suza" (Iran) care-i trimite coarnele spre

bazinul mediteranean. Are loc Al Treilea Rzboi Mondial, devastator in Europa. Desfurarea lui o cunoatem in bun parte, graie Bibliei i lui Nostradamus. Dac este s-l credem pe acesta din urm, islamul va fi stpan in Europa timp de 27 de ani, iar intinderea lui va cuprinde Grecia, Iugoslavia, Frana, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Olanda, ajungand in perioada de maxim expansiune pan la Aachen (Germania). Unele evenimente apar concret profeite. Spre exemplu Budapesta va fi divizat, numai partea vestic fiind ocupat de Islam. Dei se pare c grania nordic a imperiului islamic va fi Dunrea, nu am nici o siguran asupra poziiei Romaniei in viitorul conflict. Situaia Romaniei in viitorul rzboi va fi determinat probabil de poziia ei actual fa de Islam, in principal, fa de Irak, ar cu care am avut permanent relaii bune economice i diplomatice. Nu intampltor, Frana i Italia - rile cele mai devastate in viitorul rzboi - au cerut cu insisten intrarea Romaniei in flancul sudic al N.A.T.O. INTRAREA ROMINIEI IN N.A.T.O., CA I ANGAJAREA EI INTR-O VIITOARE COALIIE ANTIIRAKIAN NU SERVESC INTERESELOR ROMANIEI. Am fost pavz suficient timp la porile Europei fr s avem mcar compensaii morale. In principiu, nici S.D. i nimeni nu tie exact momentul atacului nuclear irakian asupra Ierusalimului. Incercrile disperate ale celor ce fabric istoria astzi de a impinge acest eveniment cat mai departe de axa timpului, sunt iluzorii. Toat floarea cea vestit a fizicienilor apusului nu m-ar putea convinge asupra contrariului acestei afirmaii. Marile guverne ale lumii care au decodat la randul lor scrierile biblice tiu de asemenea despre evenimentul profeit de Iezechiel. Acest eveniment este cauza actualei crize irakiene, care pare de departe o nebunie pentru orice analist politic. Intr-un discurs inut la sediul Pentagon-ului la data de 17.02.1998, Bill Clinton incerca s explice poziia S.U.A. fa de Irak spunand textual: "...Hai s ne imaginm viitorul... ce se ntmpl dac Saddam Hussein ignor angajamentele... va putea continua producerea de arme de nimicire n mas ... ntr-o zi, v garantez, el va folosi acest arsenal... vreau ca toi cei care v aflai aici s credei acest lucru ...aciunea S.U.A. va lsa (Irak-ului) o capacitate mult mai mic de a ataca vecinii ...vom monitoriza foarte atent Irak-ul pn se va conforma rezoluiilor O.N.U." Este de prisos s v mai spun c S.U.A. nu sunt interesate de "drepturile omului" irakian, kurd, i aa mai departe, dup cum nu sunt interesate nici de cele ale triburilor sudaneze. Pe de alt parte Bill Clinton ne vorbete despre capacitatea Irakului de a ataca vecinii i de sigurana c acest stat va folosi arme de nimicire in mas mai devreme sau mai tarziu. S.U.A. nu pot estima cu exactitate momentul. Este posibil ca L.I. s fi realizat in ultimul timp alte D.T. ca rod al colaborrii cu M.F.E. i s fi incadrat temporal mai bine atacul irakian asupra Ierusalimului fr a putea meniona o dat exact. Imagine mea asupra datelor oferite de D.T. este aceea a unei incadrri temporale din aproape in aproape mai bun. Ca s inelegei, observai modalitatea in care S.D. i-a estimat aciunile in istoria noastr viitoare. Dup ce a evideniat un eveniment (atacul nuclear irakian) fr a-i putea determina temporalitatea, dup momentul Iezechiel realizeaz o alt D.T. larg in care "vede" evenimentele principale, fr detalii (Daniel). Apoi, disec aceast D.T. in alte trei

intervale, probabil rod a alte trei D.T. care localizeaz evenimentele in cele trei segmente temporale ale celor aptezeci de sptmani de ani. In sfarit, pentru a obine detaliile ultimei sptmani de ani, S.D. recurge la o ultim D.T. a crei informaie este inserat lui Ioan Teologul. Probabil c "lrgirea" unei zile sau a unei ore din aceast sptman este posibil prin alte D.T. special orientate spre investigarea i identificarea mai exact a temporalitii unui eveniment important observat iniial fr detalii. Aceasta cred c este modalitatea estimrii temporale a unui eveniment deja profeit. S aib oare S.U.A., M.F.E. informaii cares estimeze mai exact limitele temporale ale atacului nuclear asupra Ierusalimului? Eu cred c da! i mai cred c trupele "coaliiei O.N.U." nu vor prsi zona Golfului Persic pan in momentul atacului profeit. Oricum ar fi, acest moment nu poate fi nici indeprtat de "coaliia O.N.U." i nici apropiat de aceast carte, oricat de mediatizat ar fi. Acest moment are un loc fix, bine stabilit, dar nedetectat exact pe axa timpului. Decodarea numeric, matematic, a Bibliei, prin metoda literelor spaiate, ar putea identifica acest moment istoric crucial. S-ar putea chiar ca institutele specializate ale Guvernului Mondial s fi identificat evenimentul in Tora sau s dein cateva date probabile, la fel ca in timpul rzboiului din Golf, cand fuseser estimate trei date probabile pentru atacul irakian cu rachete Scud. Oricum, vom face ceea ce am fcut deja. i vom face o grmad de greeli. Una dintre ele este intervenia in Irak. Aceast ar nu cred s aib in acest moment "sabia fulgertoare". Vecinul ei ins, "berbecul din Suza" o va avea in mai puin de un an. Deocamdat, Iranul deine rachete cu raz medie de aciune ce pot fi inzestrate cu focoase nucleare i evident, pot lovi statul evreu. Atacul dur american va duce la creterea sentimentelor antiamericane ale lumii islamice i astfel in locul urii dintre Iran i Irak se va aterne o colaborare ce va avea drept urmare transferul "sabiei" spre Babilon. Este un scenariu posibil. S-ar putea ca momentul s fie foarte aproape sau ceva mai tarziu. Deocamdat statul Israel a devenit putere spaial peste noapte i in disperare lanseaz satelit dup satelit in sperana c va putea anihila "sabia regelui Babilonului". Satelitul Ofek-3 lansat anul trecut avertizeaz Israelul asupra rachetelor lansate de Bagdad dup dou minute de la lansare. Acest interval minim permite o aprare antirachet, vom vedea cat de eficient... Satelitul Ofek-4 lansat anul trecut a euat. La inceputul lunii decembrie 1999, Israelul a lansat un nou satelit militar, cu ajutorul unei rachete ruseti. Ateptm viitorul mai mult sau mai puin pregtii. In octombrie 1998, imi incheiam prima ediie a acestei cri cu urmtoarele ideii: "apul ispitor" al istoriei viitoare s-ar putea numi...Iugoslavia, Kosovo. i asta, nu pentru c S.U.A. sau N.A T O. sau M.F.E. i-ar iubi pe albanezi, ci pentru c AL TREILEA RZBOI MONDIAL trebuie declanat de undeva, ca i celelalte dou. Calculele sunt probabil elaborate n detalii. Despre ct de profitabile sunt rzboaiele pentru M.F.E., pentru cei ce conduc destinele lumii, s-a mai scris. Nevoia enorm de bani pentru finanarea programelor considerate de ei cu adevrat importante pentru planet, face ca mijlocul de obinere s nu mai aib nici o importan, mai ales n condiiile n care, cu privire la

criza din Iugoslavia, Europa se las att de uor manipulat. Pe de alt parte, atenia lumii trebuie deviat de la esena elementelor P.T. care, n momentul de fa ar putea fi decodate i imprimate la scar larg omenirii. Acest fapt le-ar putea ncurca puin socotelile. De aceea, "beneficiem" de aceast mare manipulare organizat minuios n trepte. Romnia, pclit sau voit pclit, face un joc periculos pentru sine, n dezacord cu istoria i simirea poporului romn. Dar, vom face aa cum am fcut deja. Atacul nuclear irakian asupra Ierusalimului ar putea fi doar un moment al celui de-al treilea rzboi mondial, cu punct de plecare, posibil din Iugoslavia. [pag. 377] Intre timp agresiunea N.A.T.O. asupra Iugoslaviei a avut deja loc. Ziua de 24 martie 1999 va rmane venic neagr in istoria Europei i a lumii. Cuvintele Noului Testament Diabolic: "...Dac un stat nu se supune, vom instiga vecinii la lupt armat..." , s-au fcut simite. Doctrina de mai bine de 200 de ani a fost totui inclcat. Fabricanii istoriei sunt acum mai puternici ca niciodat. De aceast dat, chiar ei au dat lovitura de graie. Vecinii au facilitat crima, blocand victima i ltrand de la granie. Guvernele aservite ale vecinilor, construite de agresor, cu trud, in ultimii ani, au devenit cele mai tinere brae ale caracatiei, inelandu-i propriile popoare crora le-au jurat credin. Cu bun tiin, ceii demagogi au trdat interesul naional i legile internaionale, tiind bine c urmtoarea victim a caracatiei este chiar propriul popor. Cum sa ajuns aici? La data de 5 decembrie 1989 George Bush i Mihail Gorbaciov parafau planul Noii Ordini Mondiale. Faa lumii trebuia schimbat conform noului raport de fore. Intregul sistem comunist era demolat din interior i din afara lui. Negocierea greilor lumii trasa de fapt o nou grani a cortinei de fier, elaborat de francmasonerie. Mass-media acelor ani a publicat de mai multe ori viitoarea hart a Europei, rod al doctrinei Williams- Huntington, elaborat in anii 80. Doctrina impune noi granie statale, destrmarea unor state, apariia altora dup principiul "apartenenei mentale a popoarelor la valorile culturii i democraiei occidentale". elul urma s fie realizat pas cu pas, intr-o perioad de 1520 de ani, in care nu conteaz preul uman i material. Concret, doctrina enun ceva de genul: Ce conteaz ruina in care ii vom aduce pe sarbi, atat timp cat croaii i slovenii vor migra ctre o societate "democratic" impus de noi? Ce conteaz c o parte a Romaniei va trece in sfera de influen ruseasc sau a nimnui, atat timp cat Transilvania accede la valorile culturii occidentale? De fapt, care cultur? Statele aa-zise democratice, in special S.U.A. sunt cldite cu munc mult, dar cu mai puin cultur. M refer aici la lipsa general de informaie a celui ce triete in Occident. Bineineles c se poate instrui, dac dorete. coala pe care o parcurge ins, elevul silitor american, francez, englez sau german, nu-i ofer o viziune prea larg i nici nu intr adanc in nici un domeniu. Acesta este motivul pentru care romanii i ali estici ii spulber sistematic in fiecare an la olimpiadele colare. Nici mai tarziu, viaa cultural a occidentalului nu este prea roz. Cartea este prea scump chiar i pentru el, dac se hotrte s urmeze o universitate reuete s parcurg cu greu o materie limitat, spraspecializat. Am subliniat "cu

greu", pentru c i in aceast etap universitar experiena arat c romanul sau hai s-i spunem esticul il depete net pe mandrul occidental, care-l intreab sfiit: "Dar, tu unde ai invat asta? ... In Romania? ... Dar ce este Romania? ... Unde? ... In Europa?" In final, reuete s ajung un specialist bun, intr-un domeniu foarte restrans. Mai ales, noi, romanii, am avut deseori ocazia s constat aceste lucruri. Imi aduc aminte de afirmaia colegului meu anestezist la sosirea din Marea Britanie: "Nu m dau pe nici unul dintre ei!" Aa i este. In diverse ocazii, in care am cunoscut colegi occidentali, mi-am pus intrebarea cum au putut s ajung buni specialiti avand o baz de cunotine generale de-a dreptul ridicol! Sistemul lor este diferit, dar nu ntmpltor. Vederile inguste ale ceteanului occidental nu sunt numai profesionale ci i sociale, rasiale, politice, etc. Mass-media occidental in general nu educ. Dincolo de obiectivul comercial, promoveaz desvrirea ceteanului lipsit de opinie ce ia drept certitudine tirea prezentat. Lipsit de suficiente cunotine generale, indoctrinat cu simbolul naional i cu increderea in instituiile statului, ceteanul occidental este uor de manipulat. Faptul se poate dovedi probabil, in viaa de fiecare zi. Cele mai bune probe ale informaiilor de mai sus rman perceperea rzboiului din Golf i a celui din fosta Iugoslavie, de ctre popoarele occidentale. Prezentarea total eronat a realitilor iugoslave nu a avut efectul de dezacord al populaiei fa de politica guvernelor rilor N.A.T.O. Oricum, ceteanul occidental, in special american, nu tie ce sau unde este Iugoslavia. In general, ceteanul occidental ii este suficient siei. Atat timp cat politica guvernului nu-l afecteaz direct, ii d uor girul pentru orice tampenie, inclusiv pentru bombardarea unui stat suveran cruia nu i-a declarat rzboi. Pare paradoxal faptul c zambetul macabru al lui Tony Blair afiat dup "pierderile colaterale" iugoslave cifrate la mii de mori civili nu a fost sancionat de britanici. In schimb, cota de popularitate a premierului britanic a crescut cu ase procente dup ce presa a aunat c soia ii este insrcinat pentru a patra oar. Dup mintea britanicilor, cota de cretere s-ar putea dubla dac premierul ar anuna c va avea gemeni sau s-ar putea prbui dac s-ar dovedi c soia l-a inelat. Cam pe aici se invart problemele britanicului de rand. Pentru americani, problemele similare sunt i mai hazlii. Afacerea Bill Clinton - Monica Lewinscki intens comentat pe mapamond nu demonstreaz decat bolnviciunea sistemului "democratic" american i a planetei in general. America incepe s culeag roadele propriei politici promovate fa de ceteanul american devenit un bun muncitor, incult, fr opinie politic, supus permanent violenei promovate de mass-media. Principalul inamic al Americii nu este nici musulmanul radical, nici sarbul ruinat, nici romanul inelat, nici europeanul pclit, etc., ci propriul putregai crescut cu sarg la sanul propriului popor. Din pcate pentru noi i pentru alte popoare europene, "putregaiul american" ne bombardeaz zilnic prin impunere in mass-media i prin deteriorarea grav i ireversibil a invmantului. Apariia "manualelor europene alternative", condamnarea folosirii simbolurilor naionale, fac parte din politica greilor fa de rile mici i mijlocii condamnate la pieire. Foarte curand vom ajunge i noi la fel de tampii, fr opinie, fr discernmant i cel mai grav, fr

sentiment naional. Dar, s nu m deprtez prea mult de la esena temei de fond. Revin la doctrina Williams- Huntington. Elaborarea unor obiective ce ne par atat de indeprtate, m fac s m gandesc la cldirea istoriei viitoare cu ajutorul D.T. Se pare c fabricanii istoriei merg la sigur. Am asistat neputincioi la indeplinirea unui deziderat. Fosta Iugoslavie a fost decupat dup hri elaborate in anii 80, negociate cu sange rece la Malta. Nu doresc s reiau istoria tragic a Iugoslaviei ultimilor 10 ani. Despre asta s-a scris mult, dei marea manipulare face ca prerile s fie imprite. Oricum, dincolo de naionalismul sarb, croat sau sloven, (musulmanii nu au drept istoric n fosta Iugoslavie), fr implicarea direct a Germaniei, Vaticanului, S.U.A., Franei, Ungariei etc. i fr marea trdare a Rusiei, Iugoslavia ar fi fost i astzi un stat federal infloritor, prosper, de invidiat in aceast zon a Europei. De ce este atat de important rzboiul din Kosovo pentru istoria sfaritului de program? Acest rzboi este un moment de cotitur al relaiilor internaionale. S-ar putea ca istoria viitorilor ani s fie divizat n perioada pre-Kosovo i post-Kosovo . Tragicul eveniment ne-a dezvluit adevrata fa a politicii planetare, imaginea raportului de fore militare i politice, de propaganda mincinoas n sprijinul celui puternic, a sfrtecrii prin orice mijloace a libertilor i nzuinelor unui popor. Dei a fost desfurat intr-un teritoriu de aproximativ 100.000 de km ptrai, de o parte i de alta a conflictului au fost implicate ri de pe aproape toate continentele, muli oameni de rand ateptand cu sufletul la gur declanarea unui rzboi mondial. N-a fost s fie ... acum. Reiau pe scurt irul evenimentelor. Guvernul Mondial a pregtit minuios, din umbr ascensiunea militar a U.C.K. (Armata de Eliberare din Kosovo). Mafia kosovar controleaz inc de la sfaritul anilor 80 cea mai mare parte a traficului de droguri, albanezii kosovari reprezentand in prezent 14% din totalul persoanelor arestate de Interpol. Primii lupttori ai U.C.K. s-au experimentat in rzboiul iugoslav din 1991-1992 cand au luptat alturi de croai. In anii care au urmat, serviciile secrete militare germane (Kommando Spezialkrafte) au instruit i echipat combatani U.C.K. cu arme, aparatur de transmisiuni i uniforme ale fostei poliii secrete est-germane Stasi. "Revolta" albanez din 1997 avea s mai transfere inc un milion de arme in provincia sarb Kosovo. Traseele armelor, proveniena banilor necesari rzboiului sunt in mare parte cunoscute astzi. Spre exemplu, 220.000 de etnici albanezi rezideni in Elveia sunt obligai la o cotizaie lunar de 2.000 de mrci germane, destinai U.C.K. Ajutorul material i logistic occidental nu a fost suficient pentru ca aceast armat de criminali s cucereasc prin lupt Kosovo. Occidentul s-a intrecut cu minciuna punand pentru nu tiu a cata oar la zid poporul sarb. Sub pretextul mincinos al aprrii etnicilor albanezi supui genocidului i altor forme de epurare etnic dictate de Belgrad, Occidentul a decis tergerea poporului sarb din istorie. "Lupta pentru civilizaie" trambiat de Lionel Jospin i de ali demagogi de aceeai talie, s-a concretizat in bombardarea slbatic a Iugoslaviei decis de rile N.A.T.O., fr mandat din partea Consiliului

de Securitate al O.N.U. i fr acordul parlamentelor rilor agresoare. Preedintele american Bill Clinton a fost dat in judecat de 17 membri ai Congresului pentru declanarea ofensivei militare fr declararea strii de rzboi, fr mandat din partea Congresului, aa cum stipuleaz articolul I, paragraful 8, clauza 11, din Constituia S.U.A. Mai mult decat atat, decizia Congresului nu a autorizat aciunea armat. N.A.T.O., a marginalizat i a discreditat instituia O.N.U. i parlamentele rilor membre. N.A.T.O. a ieit dintr-un anume anonimat i a demonstrat c este braul armat al acelui Guvern Mondial care hotrte destinul popoarelor, care scrie istoria lumii. efii de state i de guverne, masoni la randul lor, nu sunt decat marionetele guvernului din umbr. Odat cu bombardarea Iugoslaviei au czut relaiile principiale stabilite intre state prin dreptul internaional stipulat prin Carta Naiunilor Unite. N.A.T.O. a inclcat grav Convenia de la Geneva, integritatea teritorial a R.F. Iugoslavia, principiul neamestecului in treburile interne, principiul nerecurgerii la for, principiul dreptului de autodeterminare i de decizie asupra propriei dezvoltri etc. i mai presus de toate principiul bunului sim i al moralitii in relaiile interstatale. Au aprut noi principii cum ar fi dreptul la ingerin in treburile interne ale altor state i principiul drepturilor omului, care , prin modul de aplicare, devine cea mai cumplit crim ideologic a timpurilor moderne. Acestea sunt principiile nescrise, dar de temut, ale Noii Ordini Mondiale. Alte principii vor fi instituite cat de curand. Dar, cel mai grav au fost inclcate legile rzboiului. Declarat ca aciune militar menit s limiteze fora militar a Belgradului i s protejeze populaia albanez, aciunea militar a N.A.T.O. a fost departe de aceste obiective. In primul rand s-a dovedit dup rzboi c cel mai puin a avut de suferit capacitatea militar a Iugoslaviei, protejat abil de armata sarb, atat de incercat. In privina protejrii etnicilor albanezi, este cunoscut faptul c marele exod al acestora a avut loc din cauza bombardamentelor N.A.T.O., care nu au ales intre intele sarbe i cele albaneze. Bravii piloi americani au spulberat tot ce le-a ieit in cale: satul Korisa (87 de mori i zeci de schilodii prin explozia bombelor cu fragmentaie - 17 mai), deinuii separatiti albanezi din inchisoarea Istok - Kosovo (19 mori - 22 mai), poziiile U.C.K. (7 mori, 15 rnii - 22 mai), coloanele de refugiai albanezi (peste 100 de mori), etc. Bombardarea Iugoslaviei a creat cea mai grav criz umanitar din Europa postbelic. Greul il duce poporul sarb, supus adevratului genocid. Aliana "impotriva tiraniei", a subestimat fora moral i capacitatea de sacrificiu a poporului sarb. La randul lor, sarbii au subestimat bestialitatea, barbaria atacurilor N.A.T.O. Uimit de intrzneala de-a rezista dictatului, Guvernul Mondial a decis ruinarea poporului sarb. Ce alt explicaie s existe pentru distrugerea aproape complet a economiei iugoslave? Inclcand sistematic legile rzboiului, peste 1.000 de avioane N.A.T.O. au distrus podurile peste Dunre, aeroporturile, nodurile rutiere, feroviale, podurile de cale ferat, rafinrii, fabrica de autoturisme Zastava, centrale electrice, centrale termice, conductele de ap potabil i staiile de epurare a apei, combinatul Petrochemija din Pancevo, platformele industriale ale marilor orae. La o populaie de

unsprezece milioane de locuitori au fost distruse peste un milion de locuri de munc. Pierderile materiale au depit cu mult 100 de miliarde de dolari. i asta nu e tot. Dincolo de aceste pierderi, mai importante sunt pierderile umane i degradarea grav a mediului. Pan la data de 20 mai, erau inregistrai peste 1.000 de mori i peste 6.000 de rnii. Nu au scpat de botezul bombelor nici spitalele, nici colile (peste 200), nici taberele de copii i nici ... convoaiele umanitare. A fost devastator, cumplit. Imaginile ocante ale barbariei nu ne vor disprea din minte. Nu voi uita solidaritatea i demnitatea poporului sarb in faa agresorului. Nu voi uita nici concertele rock de incurajare inute in centrul Belgradului, nu voi uita femeile i tinerii cu inte desenate, prinse la piept, aprand cu propriul trup podurile peste Dunre. Curajul i eroismul lor a fost zadarnic. Eludand conveniile internaionale S.U.A. a folosit teribilele bombe cu fragmente i bombe cu uraniu neimbogit, responsabile de dezvoltarea cancerelor, in special la copii. Bombardarea rafinriilor, a combinatelor chimice i farmaceutice au alterat grav mediul inconjurtor pentru zeci de ani, pe o raz ce cuprinde i zone din Romania i Bulgaria. Detonarea a zeci de mii de tone de explozibil in cele peste 10.000 de raiduri aeriene a afectat stratul de ozon in intreaga zon geografic. Probabil c America nu a mai adunat atata ur de la cucerirea vestului slbatic. Intr-un moment de incontien sau de cinism greu de egalat, S.U.A. a folosit rachetele Tomahawk i elicopterele Apache, denumiri, ce ne amintesc de cumplita exterminare sub care au czut peste ase milioane (6.000.000) de amerindieni. Pe aceast epurare etnic criminal, egalat numericete doar de Holocaustul evreilor, s-a cldit democraia de tip american. Ah, ...de-ar exista un Dumnezeu veritabil, care s judece astfel de fapte! Spectacolul macabru a fost interzis lumii. Rzboiul informaional a fost pe msura celui armat. Cel puin in prima faz, sarbii au catigat detaat rzboiul de imagine. Au exploatat greelile inamicului sau afirmaiile cretine de genul celei a asasinrii lui Rugova de ctre sarbi. A doua zi Ibrahim Rugova cerea de la Televiziunea Iugoslav incetarea bombardamentelor N.A.T.O. Umilii de pierderea rzboiului informaional N.A.T.O. avea s rad de pe suprafaa pmantului posturile de televiziune i de radoi, centralele electrice, lsand un popor in bezn. Mai mult decat atat, S.U.A. au cerut insistent scoaterea Iugoslaviei de pe INTERNET, deoarece radioamatorii interceptau convorbirile alianei i detectau urmtoarea int. Cenzura informaiei de rzboi a fost impresionant, mai abil cldit decat in timpul rzboiului din Golf. In general, popoarele lumii au aflat cam ceea ce au dorit EI s afle. S-a dovedit c exist un control general al informaiei, puine mijloace massmedia avand curajul s descrie realitatea din teren. Curajoii au fost rapid sancionai. In Romania curajosul se numete Ion Cristoiu (destituit ulterior din postul de director al "Cotidianului"). Revista "Lumea Magazin" i postul de televiziune "Antena 1" au oferit, de asemenea, informaii corecte. Pe plan extern, ca i la noi, curajoii sunt puini. De cealalt parte, campionii marii manipulri s-au intrecut in minciuni, intrun concurs la fel de absurd ca i cauza in slujba creia au luptat. Intre campionii surpriz ai marii manipulri se numr Discovery Channel,

care in documentarul (pentru proti) "Yugoslovia - Death of a Nation" ii prezint pe bravii soldai americani - eroii din Kosovo, eliberatorii albanezilor in faa tiraniei sarbe! Este de-a dreptul ridicol! Manipularea a luat uneori forme hazlii. In timp ce sarbii ii primeau poria de bombe, Europa se desfta cu concursul de frumusee din Jounieh (Liban). Unde credei c se ascundea frumoasa Europei? Tocmai intr-o tabr de refugiai din Albania, sosit dup un cros sntos, cu o ceat de violatori sarbi pe urme. Tanra kosovar Venera Mustafa - Miss Europa 1999, este original din Pritina, capitala provinciei tot mai puin sarbe Kosovo. Rzboiul s-a incheiat ... deocamdat. Epurarea etnic barbar, practicat de albanezi, curge zilnic sub ochii trupelor de ocupaie K.F.O.R. Kosovo pare definitiv pierdut pentru sarbi ...sau ...poate c armatei srbe i s-au prezervat capacitile ofensive n mod special. Eu cred c sarbii vor reveni cat de curand in Kosovo. Cine tie ce scenariu ne mai rezerv fabricanii istoriei. Iugoslavia este o ruin, dar sarbii inc mai rezist. Dei C.I.A. a alocat numai iniial o sut de milioane de dolari pentru susinerea opoziiei sarbe i alungarea preedintelui Miloevici de la putere, sarbii refuz s acorde credit unei opoziii vandute. La sarbi scenariul tip "Piaa Universitii" nu a inut, dei cred c sunt in mare derut. Privind in urm, vestul incepe s se intrebe unde sunt urmele teribilelor masacre comise de armata iugoslav. Mai mult decat atat, condamnarea preedintelui Slobodan Miloevici pentru crime impotriva umanitii, nu mai st in picioare. Ce este de fcut? La inchiderea ediiei acestei cri, serviciile secrete iugoslave aresteaz filiera serviciilor secrete franceze i germane implicate in tentative i scenarii de asasinat a preedintelui iugoslav. Altfel spus, teroritii apeleaz in continuare la mijloace teroriste, pan la victoria final. De parte lor se afl aproape totul: Finanr, mijloace armate, massmedia. Iugoslavia este doar inceputul unui drum. Sarbii, mai demni, mai darzi, au preferat rzboiul. Romanii au ales poziia pro...mosonic i au ajuns ca dup rzboi. Scenariul iugoslav face parte dintr-un scenariu cu mult mai larg. Doctrina Williams-Huntington ii urmeaz cursul. Conform celor negociate la Malta, Rusia trebuie s fac jonciunea cu popoarele slave ortodoxe: bulgarii i sarbii. Ghici pe unde trece drumul? Bineineles c in toate aceste conflicte religia nu este un scop, ci un mijloc de realizare a dezideratului. In procesul de globalizare i de redesenare a htilor statelor Europei Centrale i de Est vor avea cel mai mult de suferit. Istoria se precipit, legile internaionale sunt in schimbare. Pentru aceeai situaie, fabricanii istoriei aplic msuri deferite in funcie de interesul lor direct. Rzboiul din Kosovo este exemplul dat celor ce nu se supun, constituie verificarea c noile concepte ale Noii Ordini Mondiale sunt funcionale, sunt aplicabile. Orice ar are un Kosovo. Chiar i rile occidentale au cel puin cate un Kosovo. In aceast ordine de ideii, devin un simpatizant al micrii de eliberare din Irlanda de Nord i din Scoia, un lupttor pentru independena rii Bascilor, a Piemontului i a Corsicii. Cred chiar c ar fi frumos din partea Franei s cedeze Marsilia arabilor maghrebieni. Ar fi i ei mai aproape de cas i au oricum o pondere mare in acest ora. Dincolo de glume sinistre, atat timp cat S.U.A. i Marea Britanie nu

uit s bombardeze aproape zilnic Irakul, nici noi nu trebuie s uitm de atacul nuclear irakian asupra Ierusalimului i nici de Al Treilea Rzboi Mondial. Islamul va stpani militar Europa. Pare absurd, dar se va intampla cu siguran. Aruncai o privire asupra Europei. Fiecare mare ora este un cap de pod al islamului, un nod al unei plase intinse. Trebuie doar ca cineva s zgalaie plasa. Occidentul tie destul de bine acest lucru. Guvernul Mondial o tie i mai bine. De aceea, el nu pierde niciodat. Privite din alte unghiuri, par diferite. La randul lor, aceste scenarii largi sunt incadrabile in ceva cu mult mai larg. De la un anumit nivel, de problemele omenirii se ocup zeii. Istoria viitorului va fi din ce in ce mai mult sub bagheta zeilor care trebuie s-i incheie un program. Dincolo de mizeriile din jurul nostru, incercai s vedei problemele zeilor. Nu cred c sunt mai fericii ca noi. Trecand pe acest nivel de observare a istoriei i a elementelor P.T., v vei intreba ce rost au toate acestea. Au, probabil. Dup citirea crii de fa, v vei intoarce la problemele zilnice, importante pentru fiecare. Vei uita curand de Programul Terra. i totui, cu fiecare clip, cu fiecare nou eveniment important, vei realiza din cand in cand c programul ii urmeaz cursul, indiferent de voina noastr. Nimic de fapt, nu poate bloca viitorul profeit. In concluzie: "Profeiile nu le dispreuii" (I Tesalonicieni 5 - 20) POSTFA Motto: Toate anunurile i legile tiinifice au totui o trstur comun: ele sunt "adevrate sau false". Enunurile tiinifice referitoare la fapte i relaii nu pot s produc directive etice. Minciuna distruge ncrederea n enunurile altor oameni. Fr o asemenea ncredere, cooperarea social devine imposibil sau cel puin dificil. O atare cooperare ns este esenial pentru a face viaa uman posibil i tolerabil. (Albert Einstein) Ce ar mai fi de spus? Multe i nimic! Nu tiu dac toate piesele jocului de puzzle sunt la locul lor, dar imaginea de ansamblu a tabloului cam asta este. Poate c unele detalii nu sunt destul de clare, mai ales in planul indeprtat i nici nu pot fi imbuntite deoarece culorile sunt vechi i panza putred. De abia acum ii dau dreptate pictorului care avertiza iubitorul de art s nu incerce s vad detaliile pentru c: "...unde este mult inelepciune este i mult amrciune i cel ce ii inmulete tiina ii sporete suferina". (Ecclesiastul 1-18) Este greu! Sunt ca un medic in faa pacientului dup o anamnez indelungat i o baterie sofisticat de teste de laborator. Bucuria reuitei diagnosticului este anulat de severitatea lui. Pacientul meu cu totul special are cancer i "va muri negreit". Cum trebuie s procedez oare? Dei ali prieteni ai pacientului meu au pus mai devreme acelai diagnostic, contrar obiceiurilor occidentale adevrul i-a fost ascuns. Este bine tiut c trieti mai uor, mai mult i mai confortabil cu cancerul decat cu diagnosticul de cancer. i totui. acest pacient special, asemenea altor bolnavi de cancer, trebuie s afle c este condamnat. Trebuie s hotrasc asupra tuturor aspectelor vieii in care este implicat, trebuie si ordoneze gandurile i viaa ce i-a mai rmas. Sub aspectul timpului

rmas, pacientul meu special se afl intr-o situaie special; lucrurile sunt bine stabilite; factorul timp nu mai are nici o importan pentru c viaa se va sfari atunci cand s-a sfarit. Cand? Nu tiu inc, dar "timpul", "ora" este aproape i are locul ei bine determinat pe axa timpului. Ce sens are editarea acestei lucrri? Cum stau in balan binele i rul generate de apariia ei? Greu de spus! In primul rand cine o va citi? La inceput mai puini, apoi mai muli, din ce in ce mai muli... Efectul? Va consta in primul rand in panic, fric, dezndejde, nelinite, sentimentul c Dumnezeu ne-a inelat, a profitat de naivitatea i lipsa noastr in informaie tiinific. Vor urma apoi neincrederea in instituiile fundamentale ale statului planetar, in Biseric i in toi cei implicai in muamalizarea adevrului. Sigur, toate aceste sentimente vor fi indreptite; dar care este diferena intre canibali i o supercivilizaie care ii ucide propriul copil in mod planificat, premeditat, chiar fcand din crim o art? Aproape nici una; i unii i alii sunt impini de nevoile fiziologice spre un act criminal ce li se pare firesc. Comparaia din scrierile vechi pentru acest act criminal cu seceriul graului practicat de pmanteni mi se pare inadecvat deoarece tot aceste scrieri demonstreaz cu varf i indesat c dincolo de compatibilitate genetic intre noi, pmantenii i aceste supercivilizaii, exist o compatibilitate fireasc in simire i a putea spune, chiar in cultur. Crima rmane crim! Cat bine poate s aduc lucrarea de fa? La prima vedere, aproape deloc. i totui, muli dintre dumneavoastr avei o nevoie imperioas de adevr, muli cutai rspunsuri la intrebri fundamentale, muli vrei s tii cat mai exact care ne este locul in configuraia Universului, mcar acum, in ultimele clipe ale civilizaiei noastre. Muli avei nevoie de o istorie mai apropiat de adevr i preferai un adevr dureros in locul minciunii. Poate c cel mai mare catig va fi realizat in anii care vin. O parte dintre cititori ii vor invinge frica i vor fi mai bine pregtii pentru evenimentele viitoare care, ca i aceast carte, par de domeniul S.F. Un om pregtit se apr altfel, rspunde mai adaptat, mai coerent, la agresiune. Unii, mai abili, vor ti s-i urmeze un curs al vieii favorabil ocolirii iureului evenimentelor. Acesta este cel mai mare catig, pentru c zone geografice destul de largi vor oferi un trai mai linitit zeci de ani, pan la momentul apocaliptic. i apoi, sunt eu sigur c aceast carte va apare pe pia ? V dai seama cate fore sunt implicate in blocarea acestor informaii? Nu le mai enumr; le putei deduce singuri. Acele fore trebuie s afle c nu exist modaliti de intrerupere a cursului istoriei descrise de profei. Totul se va intampla negreit. Imaginile provenite din perspectiva diferiilor "piloni temporali fici" sunt aceleai tocmai ca s ne conving asupra corectitudinii lor. Aceast carte, alturi de altele care se scriu poate chiar in momentul de fa, va face posibil cunoaterea unei bune pri a adevrului despre noi. L.I., S.D. i probabil chiar i cei ce scriu astzi istoria oficial vor aduga curand alte informaii preioase. i totui, dac aceast carte va apare, nu v pierdei cu firea. Incercai intotdeauna s privii frumosul din spatele grotescului. Totul este dual. Vei gsi cu siguran ceea ce cutai. Dac nu ai ineles ceva, nu m intrebai! Recitii cartea i vei gsi

singuri rspunsul! Dac vei fi nelmurii in continuare, citii Biblia! Sau mai bine...NU CITII ! Rmanei fericii i trii clipa! Bucurai-v, fii demni, svarii fapte bune in acord cu morala i cu normele de conduit social conforme timpului pe care-l trim ! S auzim de bine ! NOTE [1] CONSTANTIN DANIEL - Scripta Aramaica - Ed.tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1980 - pag. 271-272 [2] DROUOT, PATRIK K. - Vindecare spiritual i nemurire - Ed. Sagittarius, Iai, 1994 -pag. 184-185 [3] BIZEMONT, DOROTHEE KOECHLIN de - Universul lui Edgar Cayce - Ed. Sagittaius, Iai, 1994 - vol.1 pag. 75 [4] SORGE,MARTIN - Reincarnarea dintr-o perspectiv - idem, pag.200 [5] SORGE, MARTIN - Reincarnarea dintr-o nou perspectiv - Ed. Vestala, Bucureti, 1994- pag.203 [6] COARER-KALONDAN, E i GWEZENN, DANA - Celii i extrateretri - Ed. Athena,Bucureti,1995 [7] NEGUREANU, CRISTIAN - Civilizaiile extraterestre i a treia conflagraie mondial - Ed. Miracol, Bucureti, 1994 - pag.17 [8] DANIKEN, ERICH von - Ipoteza extraterestr - idem, pag.137 [9] SITCHIN, ZECHARIA - A dousprezecea planet - Ed. Aldo Press S.R.L., 1996, pag.406 [10] KRAMER S.N. - Istoria incepe la Sumer - Ed. t., Bucureti, 1962, pag. 288 [11] SITCHIN, ZECHARIA - A dousprezecea planet - Ed. Aldo Press S.R.L., 1996, pag.110 [12] KERNBACH, VICTOR - Enigmele miturilor astrale - Ed. Saeculum i Ed. Vestala, Bucureti, 1996- pag.191 [13] DANIKEN, ERICH von - Ipoteza extraterestr - Ed. Domino, Targovite, 1996 - pag.153 [14] CONSTANTIN,DANIEL - Gandirea egiptean in texte -Ed. t., 1974, pag.311 [15] SANDERS, WILLIAM - Accidentul O.Z.N. - Ed. Karat - Cartimex, Bucureti, 1996 - pag.222-223 [16] PINOTTI, ROBERTO - O.Z.N. - Supersecret de stat? - Ed. Agni, Bucureti, 1995 pag.208 [17] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1996 vol.I pag.31 [18] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag.84 [19] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem,pag.157 [20] PINOTTI, , ROBERTO - O.Z.N.- Supersecret de stat? - Ed. Agni, Bucureti, 1995 pag.206 [21] SITCHIN, ZECHARIA - A dousprezecea planet - Ed. Aldo Press S.R.L., 1996, pag.170 [22] CONSTANTIN, DANIEL - Gandire hittit in texte - Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986 pag.282 [23] SITCHIN, ZECHARIA - A dousprezecea planet - Ed. Aldo Press

S.R.L., 1996, pag.190 [24] KRAMER S.N. - Istoria incepe la Sumer - Ed. t., Bucureti, 1962, pag.169 [25] KRAMER S.N.- Istoria incepe la Sumer-Ed.t.Bucureti,1962.pag 228 [26] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962,pag.153 [27] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962,pag.102 [28] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962,pag.288 [29] SITCHIN, ZECHARIA - A dousprezecea planet - Ed. Aldo Press S.R.L., 1996, pag. 151. [30] SITCHIN, ZECHARIA - A dousprezecea planet Ed. Aldo Press S.R.L., 1996, pag. 316 [31] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962,pag.182 [32] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962.pag.232 [33] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962,pag.238 [34] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962,pag.288 [35] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962,pag.170 [36] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962,pag.179 [37] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962,pag.269 [38] KRAMER S.N.- Istoria incepe la SumerEd.t.Bucureti,1962,pag.179 [39] POPESCU, FLORENTIN -Babilon, oraul blestemat- Ed. Saeculum I.O. i Ed. Vestala, Bucureti, 1998, pag.27 [40] FRAY, BERNARDINO DE SAHAGUN - Istoria general a lucrurilor in Noua Spanie - Ed. Meridiane, Bucureti, 1989, pag. 212-213 [41] KERNBACH, VICTOR -Enigmele miturilor astrale- idem, pag.82 [42] KERNBACH, VICTOR -Enigmele miturilor astrale- idem, pag.82 [43] KERNBACH, VICTOR - Enigmele miturilor astrale- idem, pag.82 [44] CONSTANTIN, DANIEL -Scripta Aramaica - Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1980 - pag. 276-277 [45] PETRATU,CORNELIA i ROIDINGER,BERNARD- Pietrele din deertul Ica -Ed.Saeculum i Ed.Vestala Bucureti,1996,pag.153 [46] Revista Misterelor, nr. 11/1996 -pag.23 [47] VAN HELSIG, JAN -Organizaiile secrete i puterea lor in sec.XXEd. Alma, Bucureti, 1996 -pag.23 [48] ALBERT, SPEER - In umbra lui Hitler - Memorii- Ed. Nemira, Bucureti, 1997, vol. II, pag. 72-73 [49] Ziarul "Naional", 16 iulie 1997

[50] VALLEE, JACQUES - Contacte cu extrateretrii - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1995 pag. 341 [51] SANDERS, WILLIAM P. - Accidentul O.Z.N. - Ed. Karat -Cartimex, Bucureti, 1996 - pag. 222-223 [52] OINOTTI, ROBERTO - O.Z.N. - Supersecret de stat? - Ed. Agni, Bucureti, 1995 pag. 156 [53] GOOD, TIMOTHY - EI sunt aici -Ed.Aldo Press, Bucureti, 1995 pag. 219 [54] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1996 vol. I pag. 267-268 [55] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson -idem, pag.157 [56] GOOD, TIMOTHY - O.Z.N. - Top Secret - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1995 - pag. 503 [57] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1996 vol.II pag.145 [58] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1996 vol.I pag.30 [59] FOWLER, RAYMOND - Cazul Anreasson - Ed.Aldo Press, Bucureti, 1996 vol. II pag.145 [60] FOLWER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag.145-146 [61] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag. 193 [62] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - Ed. Aldo Press, vol. I pag. 64 [63] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag.63 [64] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag. 89 [65] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag. 89 [66] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag. 93 [67] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag. 94 [68] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1996 vol. II pag. 121 [69] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1996 vol. I pag. 159 [70] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag.58 [71] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem,vol.II pag.270 [72] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag. 267 [73] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag. 206 [74] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag. 207 [75] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag.269 [76] FOWLER, RAYMOND - Cazul Andreasson - idem, pag. 267-268 [77] KERNBACH,VICTOR -Enigmele miturilor astrale -idem-pag.251 [78] KRAMER S.N. Istoria incepe la Sumer - Ed. t., Bucureti, 1962,pag.288 [79] MOLDOVAN, TONI VICTOR - Programul TERRA - De ce este Biblia neagr? Ed. Conexiuni, Sibiu, 1998, pag. 377 [80] GHEORGHI, FLORIN - Lumi invizibile - Ed. Polirom, Iai, 1986, foto 16-17.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV [1] APOSTOL, DAN - Deocamdat ...enigme - Ed. Sport - Turism, Bucureti, 1986. [2] Bhagavad- Gita - Ed. Societatea Informaia S.R.L., Bucureti, 1994 traducere din limba sanskrit de Sergiu Al-George. [3] Biblia sau Sfanta Scriptur - Ed. Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1992, tiprit sub indrumarea Prea Fericitului Printe Iustin; Cuprinsul reproduce pentru Vechiul Testament textul ediiei din 1975, iar pentru Noul Testament, textul ediiei din 1979. [4] BIZEMONT, DOROTHEE KOCHLIN de - Universul lui Edgar Cayce - Ed. Sagittarius, Iai, 1994. [5] BRENNAN, BARBARA ANN - Maini tmduitoare - Ed. Hungalibri, Oradea, 1997 [6] BURSUC, CONSTANTIN - Construii-v cu mijloace proprii un O.Z.N. - Ed. Miracol, Bucureti, 1999. [7] BUTTLER, BRENDA; RANDLES, JENNY & DOT STREET - Sky Crash - Ed. Grafton Books, London, 1984. [8] Cartea egiptean a morilor - Ed. Sophia, Arad, 1993, traducere de MARIA GENESCU [9] Cartea lui Enoh - Apocrif - Traducere GEORGETA CONSTANTIN, comentarii DAN FARCA [10] Cartea morilor Tibetan - Ed. Moldova, Iai, 1992, traducere de NICOLAE IONEL. [11] Cele mai vechi Upaniade ( Brhadaranyaka- Upaniad; ChandogyaUpaniad) - Ed. tiinific,Bucureti, 1993, in traducere din limba sanskrit de Radu Bercea [12] COARER-KALONDAN, E. i GWEZENN, DANA - Celii i extrateretrii - Ed. Athena, Bucureti, 1995. [13] Coranul - Ed. Eta, Cluj, 1995, traducere de dr. Silvestru Octavian Isopescu, Cernui, 1912. [14] DAICOVICIU,HADRIAN -Dacii -Ed.pentru literatur Bucureti 1968 [15] DANIEL,CONSTANTIN -Civ. Sumerian - Ed.Sport -Turism,1983. [16] DANIEL, CONSTANTIN - Cultura spiritual a Egiptului antic Ed. Cartea Romaneasc, 1985 [17] DANIEL, CONSTANTIN - Gandirea egiptean antic in texte Editura tiinific, 1984 [18] DANIEL, CONSTANTIN - Gandirea hittit in texte - Editura tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1986. [19] DANIEL, CONSTANTIN - Scripta Aramaica - Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1980 [20] DANIEL, CONSTANTIN; ACSAN, ION - Tbliele de argil Scrieri din Orientul antic - Ed. Minerva, Bucureti, 1981. [21] DANIKEN, ERICH von - Faa ascuns a miracolelor, Ed. Domino, Bucureti, 1996 [22] DANIKEN, ERICH von - Ipoteza extraterestr - Ed. Domino, Targovite, 1996.

[23] DAVIDOVICI, DORU- Lumi galactice - Ed. Rum - Irina, Bucureti, 1992. [24] DAWKINS, RICHARD - Un rau pornit din Eden - Editura Humanitas, Bucureti, 1995 [25] Der Neue Brockhaus - Atlas - Leipzig, 1939. [26] DOWLEI,TIM - Atlasul Studentului Bibliei - Romanian Aid Fundation, 1993 [27] DROUOT, PATRICK K. - Vindecare spiritual i nemurire Ed. Sagittarius, Iai, 1994 [28] EINSTEIN, ALBERT - Cum vd eu lumea -Teoria relativitii pe inelesul tuturor -Ed. Humanitas, Bucureti, 1996 [29] FOWLER, RAYMOND -Cazul Andreasson - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1996. [30] FOWLER,RAYMOND -O.Z.N. Allagash - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1997. [31] GHEORGHI, FLORIN - Intrebrile tiinei, Ed. Albatros, Bucureti, 1988 [32] GOOD, TIMOTHY - EI sunt aici -Ed.Aldo Press, Bucureti, 1995 [33] GOOD, TIMOTHY - O.Z.N. - Top Secret - Ed. Aldo Press, Bucureti, 1995 [34] GOOD, TIMOTHY -Raport O.Z.N. 1992 - Ed. Savas Press, Bucureti, 1993 [35] HELSING, JAN van -Operaiunea Aldebaran - Ed.Samizdat, 1999 [36] HELSING, JAN van - Organizaiile secrete i puterea lor in secolul XX - Ed. Antet Bucureti,1996. [37] IONESCU-TARGOVITE, C. -Teoria i practica acupuncturii moderne - Ed. Academiei Romane, Bucureti, 1993 [38] Isa Upaniad, Kena Upaniad, Katha Upaniad, Prasna Upaniad Traducere, note i comentarii de SWAMI LOKESWARANANDA - Ed. Ritam, Bucureti, 1998 [39] KE, YUAN - Miturile Chinei antice - Ed. tiinific i enciclopedic Bucureti, 1997. [40] KELLER, WERNER - Arheologia Vechiului i Noului TestamentEd. Psychomarsmedia, Bucureti, 1995 [41] KERNBACH, VICTOR - Enigmele miturilor astrale - Ed. Saeculum i Ed. Vestala, Bucureti, 1996 [42] KRAMER S.N. -Istoria incepe la Sumer -Ed. tiinific, Bucureti, 1962. [43] LANGHAMMER, JOACHIM - Ce se va intampla cu lumea aceasta Misiunea evanghelic Bad Salznflen, 1995 [44] LAROUSSE - Mic enciclopedie de geografie, Editura Leader, Bucureti, 1997 [45] LEAKEY, RICHARD - Originea omului - Ed. Humanitas, Bucureti, 1995 [46] LEMESURIER, PETER - Nostradamus - ultimele revelaii - Ed. Tempus, 1996 [47] MOLDOVAN, TONI VICTOR - Programul TERRA - De ce este Biblia neagr? - Ed. Conexiuni, Sibiu, 1998

[48] MORRETTA, ANGELO - Miturile vechilor civilizaii mexicane Ed. Tehnic, Bucureti, 1998 [49] NEGOI, ATHANASE - Gandirea asiro-babilonian in texte Studiu introductiv - C.Daniel -Ed.tiinific, Bucureti, 1975 [50] NEGOI, ATHANASE - Gandirea fenician in texte - Studiu introductiv -C.Daniel -Ed. tiinific, Bucureti.1975 [51] NEGUREANU, CRISTIAN - Civilizaiile extraterestre i atreia conflagraie mondial - Ed.Miracol, Bucureti, 1994 [52] Newsweek - martie 1997. [53] PAYNE,RONALD -Mossad -Istoria secret - Ed. Coloseum, Bucureti, 1997 [54] PTRU, ADRIAN - Fenomenele de la pdurea Hoia - Baciu Ed. Divia, Cluj Napoca, 1995 [55] PETIT, JEAN-PIERRE - Enquet sur les extraterrestres qui sont deja parmi nous - Ed. Albin Michel, Paris, 1991. [56] PETRATU, CORNELIA i ROIDINGER, BERNARD - Pietrele din deertul Ica -Ed. Saeculum i Ed. Vestala, Bucureti, 1996 [57] PINOTTI, ROBERTO - O.Z.N. - Supersecret de stat? - Ed. Agni, Bucureti, 1995 [58] POPESCU, FLORENTIN - Babilon, oraul blestemat - Ed.Saeculum I.O. i Ed. Vestala, Bucureti, 1998 [59] RAICU, PETRE; DUMA, DOINA; STUGREN, BOGDAN; COMAN, NICOLAE; MRSCU, FLORICA - Biologie clasa XII - Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1996. [60] RETYI, ANDREAS van - Imperiul Extraterestru - Ed. Lucman, Bucureti, 1998 [61] SANDERS, WILLIAM P. - Accidentul O.Z.N. - Ed. Karat Cartimex Bucureti, 1996 [62] SATINOVER, JEFFREY - Descoperirea Codului Bibliei - Ed. Elit, Ploieti, 1997. [63] SINELNIKOV - Atlas anatomii celoveka - Ed. Izdatelistvo "Mediina" Moscova, 1974 [64] SITCHIN, ZECHARIA - A dousprezecea planet - Ed. Aldo Press S.R.L., 1996. [65] SORGE; MARTIN - Reincarnarea dintr-o nou perspectiv - Ed. Vestala, Bucureti, 1994. [66] ELARU, MIHAI - Hipnoza - Ed. Moldova, Iai, 1996. [67] Time - 25 decembrie 1995. [68] TURCU, CLIN - O.Z.N. - istorie stranie i adevrat - Ed. Elit Comentator, 1992. [69] VALLEE, JAQUES - O.Z.N. -confruntri -Ed. Valdo,Bucureti 1994. [70] VALMIKI - Ramayana - Ed. pentru literatur, 1968. Supercivilizaii ce coexist n acest col al Cii Lactee, au renunat de mult timp la o perpetuare natural, sexuat a speciei. Modalitatea LOR de reproducere const n racordarea unui corp somatic (fizic) produs n laborator, cu un corp spiritual compatibil genetic, obinut n urma unor

programe de inginerie genetic standardizate, desfurate pe diverse planete, inclusiv pe Terra. Ciclurile de dezvoltare uman, situate temporal ntre dou evenimente catastrofale de tipul Potopului sau Apocalipsei, sunt n relaie cu ciclurile economice de producie a corpurilor spirituale, care asigur perpetuarea i evoluia genetic a raselor umanoide extraterestre. n luna noiembrie 1998, v-am oferit lucrarea "Programul Terra - De ce este Biblia neagr?", prima decodare tehnic integrat, bazat pe genetic i alte tiine moderne, a principalelor texte vechi (Biblia, Coranul, Bhagavad-gita, Cartea egiptean a morilor, Cartea tibetan a morilor, upaniadele indiene i altele). n ediia a doua a acestei lucrri, v ofer multe alte informaii interesante, care completeaz tabloul general al Programului Terra, extrase din date tehnice la zi i mai ales din alte scrieri vechi asirobabiloniene, feniciene, hittite, egiptene, indiene. Cartea lui Enoh, miturile popoarelor Americii Centrale, ale dacilor; aduc, de asemenea, noi elemente solide n sprijinul teoriei mele. Lucrarea mea, alturi de altele care se scriu poate chiar n momentul de fa, va face posibil cunoaterea unei bune pri a adevrului despre noi. Parcurgei drumul deschis de aceast carte numai dup citirea AVERTISMENTULUI. ncercai ntotdeauna s privii frumosul din spatele grotescului. Totul este dual. Vei gsi cu siguran ceea ce cutai. AUTORUL NONFICTION