Sunteți pe pagina 1din 519

TONI VICTOR MOLDOVAN PROGRAMUL TERRA UN ATENTAT EXTRATERESTRU ASUPRA OMENIRII Dedicaie : Celor sacrificai pe altarul adevrului, celor

or pentru care elul elucidrii fenomenului OZN, a istoriei noastre vechi i a marilor secrete ale lumii contemporane a fost mai presus de existena fizic. Motto : Nimeni s nu se amgeasc. Dac i se pare cuiva, ntre voi, c este nelept n veacul acesta, s se fac nebun, ca s fie nelept. ( Corinteni 3 18 ) AVERTISMENT ! Dac sentimentul religios, credina in Dumnezeu inseamn foarte mult pentru dumneavoastr, v aduce bucurie, siguran in aciune, protecie psihic, raiunea de a fi, NU CITII ACEAST CARTE ! Definirea mai clar, posibila demitizare a credinei dumneavoastr este posibil s v angoaseze sau chiar s v fac nefericii. NU CITII ACEAST CARTE ! Dac nu v-ai pus niciodat intrebrile: cine suntem?, de unde venim?, incotro ne indreptm?, NU CITII ACEAST CARTE ! Rmanei fericii i trii clipa! Aceast carte se citete pagin cu pagin! Are o anumit cronologie a informaiei. Fr ABC-ul capitolului I, nu vei inelege nimic! Cartea mea nu deine adevrul, este doar o conectare logic de informaii. Dar, care este relaia intre adevr i logic? CUVNTUL AUTORULUI N FAA EDIIEI A DOUA A trecut un an de la apariia primei ediii a Programul Terra. tiam inc din momentul naterii ei c nu este un produs finit. tiam c ceea ce aveam de spus este greu de sistematizat, greu de prezentat dintr-o dat unui alt om, mai mult sau mai puin pregtit in faa acestui tip de informaie. Poate c fiecare autor este nemulumit de lucrarea sa. Mi-am reproat uneori c nu am fcut suficient pentru a facilita asimilarea informaiei. tiam de la inceput c nu toi cei ce vor dori s parcurg cartea vor reui s o i termine. Faptul s-a adeverit. Dei este scris pentru nivelul tuturor celor ce au terminat cu bine liceul, muli s-au poticnit dup primele pagini. Alii nu au avut suficient motivaie pentru a o termina sau au fost mai motivai in a stopa cititul. Cea mai mare parte ins, au considerat aceast carte un catig real in modul de abordare a vieii, in special a aa-zisei viei spirituale. In cele din urm, majoritatea celor ce au crezut c-i vor pierde sistemul de valori, construit de generaii, i-au dat seama c, de fapt, nu au avut de pierdut, ci de catigat. In orice caz, nu tiu ca cineva s se fi aruncat de la etaj din cauza acestei cri. Intr-o

ar intoars din cursul dezvoltrii economico-sociale cu 180 de grade, am constatat c sunt muli oameni de toate categoriile sociale, care au fcut chiar un hobby din cartea mea. Temerile mele cu privire la atacurile unor persoane, instituii, la adresa mea, s-au adeverit in mic parte. Dei aceast carte este un brevet romnesc de decodare a Bibliei i a altor texte vechi ce au la baz genetica i alte tiine moderne, tiam de la inceput c nu trebuie s m atept la critici favorabile in massmedia. Puini in aceast ar ar avea curajul s fac aprecieri publice pe tema dezbtut in carte. Faptul s-a adeverit atunci cand domnii Radu Grozea i Mihai Bdescu, realizatori TVR ai emisiunii Universul Cunoaterii, au gsit cu greu persoanele apte pentru o discuie in faa micului ecran. Cutia Pandorei a domnului Aristide Buhoiu de la televiziunea Tele 7abc a gsit de asemenea un colior i pentru problematica crii mele. Pe de alt parte, am avut surpriza anulrii unei invitaii de prezentare detailat a crii la Radio Romania Cultural i a unor interviuri in cateva reviste importante de pe piaa romaneasc. Nimeni nu dorete s aib necazuri i este de ineles in timpurile pe care le trim. Probabil c un scaun sigur i emiterea informaiilor care par s gadile urechea i sufletul, sunt mai importante pentru unii. S-a intamplat s fiu aspru judecat in pres de indivizi care in mod sigur nu au citit cartea, dar care ... tiau ei c este vorba despre o erezie. Timpul prea c s-ar fi dat in urm cu sute de ani. i dac m gandesc mai bine, asta este de fapt situaia real. Dincolo de toate acestea, cartea mi-a adus i multe satisfacii. Cutia potal este din ce in ce mai plin cu cereri de carte, scrisori de admiraie i invitaii la dezbateri, pe care, din pcate, nu le pot onora. Cartea ii are propriul drum, cu sau fr mass-media. Epuizarea primului tiraj in condiiile de astzi, cand romanul nu-i mai poate permite s intre in librrii, a fcut posibil apariia ediiei a doua. Ce v aduce nou? In primul rand, informaia general a crii este adus la zi. O bun parte din carte este restructurat, asimilarea informaiei este mai facil. Noua ediie rspunde unor intrebri pentru care nu gseam un rspuns coerent. De exemplu, v aduce argumentele de ordin genetic pentru care evreii erau monoteiti, in timp ce vecinii lor aveau o increngtur bogat de zei i zeie. De asemenea, sunt dezbtute separat programele de inginerie genetic sumerian, asiro-babilonian, fenician, egiptean, dac, indian i din America Central. Vei gsi noi informaii despre modul in care zeii se pregtesc pentru incheierea actualului ciclu de dezvoltare uman pe Terra. Oricum, scriam in prima ediie c cei mai muli vor inelege bine cartea dup a doua citire. In aceast ordine de idei, fac invitaia cititorilor mei de a trece din nou testul de perspicacitate, alturi de mine. V doresc lectur plcut! PREFA In multe puncte geografice ale globului, exist oameni care au aceeai pasiune ca i mine, oameni care caut un rspuns intrebrilor fundamentale ale existenei umane, derivat din cunoaterea posibil astzi, 1998. Este posibil ca aceti oameni, nemulumii de afirmaiile istoriei oficiale, s fi gsit aceleai rspunsuri nonconformiste

intrebrilor-cheie. Poate fi adevrul cunoscut? Este adevrul cunoscut? Deine cineva tot adevrul? A integrat cineva oare, informaiile privind istoria noastr mai veche, mai puin cunoscut? Ne este ascuns acest adevr? Cu ce risc, generaiile viitoare, dac vor exista, vor avea acces la adevrul despre noi? Este, oare, prea devreme s contientizm cine suntem mai exact, ce suntem? Cred c trim o secven a istoriei, caracterizat de intrebri i inevitabil, de o trezire a omenirii. Cred c rspunsurile la intrebrile incomode bat cu putere la ua istoriei. Cred c omul nu mai poate accepta ocolirea contient a adevrurilor incomode, cred c a venit timpul conectrii informaiilor, chiar dac aceast conectare risc s spulbere civilizaia noastr. Developarea filmului istoriei trecute nu mai poate fi oprit, iar istoria viitoare ii va urma calea nestingherit, chiar dac aceast cale nu ne convine. Nu vom putea ocoli viitorul. Poate c sunt prea misterios acum, la inceput de drum. Nu aceasta este intenia mea. Dimpotriv, incerc s inltur mistere, s fac un pic de lumin prin prezentarea unor informaii interdisciplinare, legate de evoluia trecut i viitoare a omului, de influenele externe pe care le-a suferit. Ca intr-un joc de puzzle, incerc s v ofer imaginea lumii noastre in dinamic, vizualizat prin prisma miturilor vechi ale omenirii, a scrierilor sacre, a fenomenului O.Z N., a profeiilor i a ipotezelor ce fac posibil conectarea informaiilor prezente in capitolele de mai jos. Am acordat credibilitate oamenilor trecui i celor contemporani, am gsit o logic, o coeren intre diversele date ce aparin tuturor timpurilor umanitii actuale. Dac miturile nu au suport real, dac scrierile ce stau la baza principalelor religii sunt pure acte de creaie artistic ale unor oameni inteligeni, care au trit in antichitate, dac milioane de oameni relateaz astzi experiene uimitoare, trite in preajma fiinelor extra / intraterestre sau a navelor lor, ei bine, dac toate acestea nu au nimic de-a face cu realitatea, rmane in sarcina dumneavoastr s apreciai. Cred c exist mai multe modaliti, mai multe ci principale de investigare a problemelor fundamentale ale omenirii, care duc spre aflarea adevrului. Acestea sunt mai ales : - studiul fenomenului O.Z.N., in complexitatea sa; - studiul mitologiilor i textelor sacre; - studiul organizaiilor secrete, ptrunderea secretelor deinute de acestea. Calea cea mai bun de investigare const in a corela toate informaiile oferite de cele trei direcii. Dei alte texte vechi, ca de exemplu tbliele sumeriene de lut conin descris aproape tot programul din care facem parte, am ales ca ax principal al demonstraiei Biblia, care, aa cum susine, cuprinde tot, are cap i coad. Pe parcursul lucrrii voi face apel la suratele Bibliei care v vor oferi, pe lang imaginea unitii de expresie a textelor vechi, mult informaie ce poate fi sintetizat in ceea ce eu am denumit Programul Terra. Metoda aleas de mine integreaz i celelalte dou ci cu ajutorul informaiilor tehnice la zi. Consider c o astfel de lucrare trebuie scris in echip, deoarece are la baz informaii multidisciplinare. Din aceast cauz, este posibil ca muli specialiti in diverse domenii - fizic, matematic, genetic,

antropologie, istorie etc. s observe unele greeli de limbaj tehnic, chiar de interpretare uneori, dar acetia vor trebui s fie indulgeni i s priveasc fondul prezentrii. Copil fiind, am fost fascinat de fenomenul O.Z.N. i de tot ce este legat de el. Intotdeauna a existat i in mintea celor ce au scris in acest domeniu, o legtur intre istoria veche a pmantului, mai ales acea parte presrat cu relicvele i misterele paleoastronauticii i fenomenul O.Z.N. in evoluie. Am indrgit aceste cri dar, in acelai timp, am simit lipsa unei viziuni unitare, atotcuprinztoare. Imediat dup citirea unei astfel de lucrri, in mintea mea curgeau intrebrile. Mi-am format un rspuns la problemele de fond ale omenirii, dar prezentarea lui a intarziat deoarece pe de-o parte a suferit o continu modelare, iar pe de alt parte, acest rspuns nu era unitar. RSPUNSUL trebuie s mulumeasc ansamblul problemelor. Ar trebui s menionez in bibliografie cam tot ce s-a scris i s-a tradus in Romania in domeniul O.Z.N. i al istoriei vechi a pmantului, deoarece fiecare carte in parte a contribuit la formarea mea in acest domeniu. Nu fac acest lucru, dar mulumesc autorilor care i-au dedicat timpul investigrii acestui domeniu: Victor Kernbach, Erich von Danicken, Doru Davidovici, Allen Hyneck, Timothy Good, Ioan Hobana, Florin Gheorghi, Jacques Vallee, Charles Berlitz, Dan Apostol i muli altii. Mulumesc tuturor celor ce s-au implicat in traducerea textelor vechi, in special semitologilor romani Constantin Daniel i Athanase Negoi care, cu pasiune i competen profesional au tradus in romanete multe dintre textele spaiului geografic semit. Mulumesc, de asemenea, invmantului romanesc performant, practicat in anii prerevoluionari, ce mi-au format o instrucie intelectual plin de informaie multilateral, ferit de fali prieteni ai cunoaterii, de concepii primitive, care nu au nimic de-a face cu lumea modern in care trim. Pe de alt parte, mulumesc revoluiei romane, ce a permis editarea unei literaturi bogate in domeniul ezoteric, paranormal, la limita cunoaterii, literatur, alt dat, pentru noi, imposibil de cunoscut. Autori precum Patrik Drout, Jeanine Fontaine, Martin Sorge i alii mi-au deschis alte pori ale cunoaterii. Nu pot s trec peste acest punct, fr a constata, cu amrciune, c o parte dintre cuceririle anilor de comunism, exact cele ce privesc instruirea tinerilor, informaia dobandit in coal, ca i informaia oferit populaiei, sufer astzi. Aceast informaie este parazitat de o religie primitiv, rezultat din interpretarea dogmatic, netiinific, a textelor vechi, desctuat, agresiv, expansiv, impins deseori la absurd, folosit uneori drept arm politic eficient. Dac in anii trecui studiul religiei a fost declarat facultativ (de fapt obligatoriu) pentru copii claselor I-IV, astzi, in 1999 toi elevii trebuie s asimileze obligatoriu dogmele Bisericii. Ce diferen credei c exist intre practica Ministerului Invmantului din Romania i introducerea Legii Islamice in Pakistan? Dup mintea mea, situaia este comparabil. Srcia, lipsa de informaie, accesul limitat la cultur modern i la educaie atrag dup sine singura alternativ cultural: cea mai veche, care mulumete masele,

- cultura ce are la baz religia dogmatic. Guvernanii, incapabili de o conducere economic i social coerent, tiu s se ascund abil in spatele...dorinei Domnului. In aceast ordine de idei, cartea de fa ar putea fi o alternativ la studiul obligatoriu al religiei, dei cred c ar fi prea dur pentru un psihic de copil. In sfarit, aceast lucrare nu ar fi fost posibil in forma de astzi, dac destinul nu m-ar fi impins spre cursurile de acupunctur, care m-au ajutat in cristalizarea unui anume mod de a gandi. Specialitatea medical in care lucrez, anestezie terapie intensiv, fiind mai aproape de pragul dintre via i moarte, a contribuit, poate, la abordarea mai larg a problemelor existeniale. Mulumesc tuturor celor care m-au incurajat i m-au ajutat s-mi menin tenacitatea in a cuta i a conecta informaia biblic, astfel incat, s v pot prezenta, astzi, sintezele de fa. Mulumesc in mod special familiei ing. Radu i Mariana Roianu care, dezinteresat, cu tenacitate i competen profesional, au redactat computerizat intreaga lucrare. Pentru cei mai muli dintre dumneavoastr, cartea de fa aduce in prim plan o cantitate mare de informaie, din diverse domenii. Am avut dificulti in a gsi calea cea mai simpl de sistematizare a materialului. De multe ori, o demonstraie este realizat in trepte, fr s v avertizez c aspectul pe care-l imbrac la un moment dat rezolvarea unei probleme, nu este cel final. Adugarea informaiilor pe parcursul lucrrii, definitiveaz in cele din urm rspunsul la problema in cauz. Tabloul general al Programului Terra este mai larg decat pare la prima vedere ; de aceea este imposibil de cuprins toate detaliile dintr-o singur privire. Cu toate astea, sper c prezentarea mea va fi uor de urmrit pentru cititorul care o va aborda pagin cu pagin. Celor ce-mi reproeaz aceast carte, le fac cunoscut de la inceput c, dintr-un anume punct de vedere (pe care s-ar putea s vi-l insuii la finele lecturii), dac aceast lucrare este scris i apare pe pia, aceasta se intampl pentru c deja s-a intamplat, aa dup cum programul din care facem parte este deja un program incheiat, deoarece finalul su a putut fi vizualizat deja, de cineva! Cu alte cuvinte, folosind termeni biblici, de data aceasta, lucrarea de fa este scris pentru ca totul s se intample, pentru c, dintr-un anume punct de vedere, totul s-a intamplat, pentru ca Sfanta Scriptur (vom vedea cat este de sfant) s semplineasc. Oricum, mai devreme sau mai tarziu, o lucrare ce viza subiectul de fa ar fi fost scris aici sau in alt parte, mai bine sau mai puin bine decat o fac eu. Sunt convins c in alte zone geografice, dac pan in momentul de fa nu au aprut astfel de lucrri, atunci urmeaz s apar cat de curand. De ce? Pentru c a venit vremea, a sosit ora, s-a terminat timpul. Istoria incepe s se precipite. Programul este in ultimele sale secvene. Cartea se adreseaz, in primul rand, celor pasionai de decodri ale principalelor religii, celor dornici de a dezlega enigme, celor ce cunosc textele vechi, sacre ale omenirii. Totui, sper ca modalitatea de prezentare s fac lucrarea pe inelesul tuturor. Lectur plcut! Autorul noiembrie, 1998 noiembrie, 1999

LISTADEABREVIERI -A.D.N.M.P. Acid dezoxiribonucleic in materie pozitiv -A.D.N.M.N. Acid dezoxiribonucleic in materie negativ -C.S. Corp spiritual -C.D.M. Complexul Dumnezeu Miel -D.T. Distorsiune temporal -E.T. Extraterestru() -I.T. Intraterestru() -L.I. Lumea intraterestr -L.N.H. Legea nonhibridrii -M.F.E. Marea finan evreiasc -M.N. Materie negativ -M.P. Materie pozitiv -O.Z.N. Obiect zburtor neidentificat -P.I.G. Program de inginerie genetic -P.T. Programul Terra -P.V. Pomul vieii -R.E.G. Rzboaie de epurare genetic -R.V. Raul vieii -S.D. Supercivilizaia lui Dumnezeu -S.S. Staia supercivilizaiei lui Dumnezeu Noul cer, noul pmant, raiul, noul Ierusalim -T.A. Timp aberant -N.T. Noul Testament FIINA UMAN Acest capitol este absolut necesar pentru buna inelegere a lucrrii. Acum vom crea vocabularul necesar investigaiilor noastre, vom trata fiina uman prin prisma altor tiine ce in cont, de data aceasta, de materie i energie, de materie i spirit, de trup i duh sau aa cum vom stabili impreun, de materie pozitiv i materie negativ. Diagrama Tiller. Fiina energetic OM Dr. Gerard Feinberg a formulat in 1967 teoria fizico-matematic a particulelor ce depesc viteza luminii. Aceste particule, tahionii, lipsite de mas, nonfizice, exist teoretic numai la viteze ce depesc viteza luminii 3x10 m/s. Ne aducem aminte din fizic, faptul c fotonul se situeaz la limita existenei materiale, fiind und i corpuscul in acelai timp. Am fcut cunotin cu cartea lui Patrick Drouot, Vindecare spiritual i nemurire, in vara anului 1994. Este o lucrare interdisciplinar, in care autorul face o prezentare modern a fiinei energetice om. Patrick Drouot face parte dintre puinii autori care integreaz filozofiile orientale cu datele moderne de laborator i mai ales cu percepia propriei fiine, in starea de contien lrgit. Precum o diagram a profesorului William Tiller, fizician la Universitatea Stanford California, Pattrick Drouot descrie evoluia materiei pozitive materia Universului nostru clasic, in care sunt valabile legile fizicii cunoscute i a materiei negative materie nonfizic, denumit de alii, materie subtil, eteric etc. Aceast materie exist teoretic, doar la viteze superioare

vitezei luminii. Curba exponenial din cadrul (1) descrie evoluia materiei pozitive (MP),in funcie de vitez. Energia particulei crete spre infinit, atunci caan viteza se apropie de viteza luminii, existena fizic a particulei nefiind posibil dincolo de bariera impus de viteza luminii. Curba exponenial din cadrul (2) descrie evoluia particulelor tahionice, nonfizice a materiei negative (MN), a crei existen incepe la viteze superioare vitezei luminii i a crei energie crete odat cu viteza. Conform teoriei profesorului Tiller, aceste particule tahionice constituie substratul radiaiei magnetoelectronice, ce caracterizeaz materia negativ, care evolueaz in spaiul-timp negativ din cadranul (2). Unificand cele dou spaii, putem considera Universul nostru ca fiind caracterizat de particule cu mas pozitiv, ce evolueaz cu viteze pan in preajma vitezei luminii i care, la depirea acestei viteze, trec inevitabil in universul spaiu-timp negativ. Ideea este aceea a unitii celor dou spaii: pozitiv i negativ a continuitii si coexistenei simultane. Urmeaz s descoperim legile ce guverneaz cadranul (2), legi care in parte sunt bnuite, in parte sunt descoperite prin elaborarea de modele adaptate. Astfel, timpul, ce are in cadranul (1) o curgere uniform, linear, este supus altor legi in cadranul (2), curgerea lui fizic (nu percepia) fiind neuniform. Fiina uman i viul, in general, este de asemenea, un continuum de materie pozitiv i negativ, de materie i energie. Fiziologia ei este destul de greu de sistematizat i mai ales de cunoscut, in stadiul actual al tiinelor. Zeci de ani, cunoaterea derivat din tiinele exacte: biologie, fizic, matematic, chimie, biofizic, genetic au ignorat scrierile vechi orientale, cu privire la fiina energetic om. Astzi asistm cu uimire la redefinirea viului in laboratoare ultramoderne, ce folosesc acele discipline exacte, mai sus amintite, in descoperirea a ceea ce anticii defineau cu precizie, cu mult timp in urm i anume celelalte corpuri, corpurile eterice nonfizice. Astfel, fiina energetic om este redefinit ca un camp energetic, in care materia pozitiv de natur electric, ce conine particole care evolueaz pan in viteza luminii, se imbin cu materia nonfizic, eteric, negativ, de natur magnetic, alctuit din particule nonfizice, ce evolueaz cu viteze superioare vitezei luminii. Una dintre diferenele dintre corpul somatic i corpurile nonfizice const in diferena de frecven, corpurile alctuite din materie negativ avand o vibraie superioar. tiinele orientale vechi ne inva c fiina energetic uman este alctuit din apte corpuri, care se intreptrund, corpuri ce au densiti i frecvene diferite, conform reprezentrii: corp somatic frecven mic - densitate mare corp eteric corp astral corp mental corp cauzal corp budic corp atmic frecven mare densitate mic

Specialitii din avangarda tiinelor sugereaz, astzi, la fel ca i invturile orientale, c natura solid a materiei nu este decat o iluzie a simurilor noastre. Nu mai despic firul in patru ca s v demonstrez cat de gol este un atom. Viziunea dual und-particul asupra materiei duce la realizarea unui nou model al fiinei umane, alctuit dintr-un lan de sisteme energetice deschise, dinamice, inteligente, inlnuite, aflate in permanent relaie de interdependen, de fiziologie complex, ce-i determin homeostazia energetic general. Informaii abundente, dar nu complete, avem doar despre corpul somatic. Ceva mai puine informaii deinem despre corpul energetic (eteric), iar de aici mai departe, spre periferia fiinei energetice totale, datele noastre se reduc drastic. Voi trata, pe rand, corpurile componente ale fiinei umane i voi considera, pentru simplificare, trei corpuri, deoarece didactic, dar i informaional, este mai uor de ineles. Cele trei corpuri sunt: - corpul somatic - corpul energetic eteric - C.S. (sufletul, duhul). Vom vedea c cele trei corpuri au destine diferite, dup moartea cea dintai sau moartea clasic, despre care vorbim in mod curent. V ofer o reprezentare schematic, logic a fiinei energetice totale. Totui , o prefer pe urmtoarea, care mi se pare mai didactic i mai frumoas, in acelai timp : Sgeile indic relaia strans de fiziologie intre cele trei corpuri, rolul privilegiat al corpului energetic de a modula informaia de fiziologie intre C.S. i cel somatic. Corpul somatic; noiuni de genetic Este alctuit din materie pozitiv, ce se supune legitilor cadranului (1) al diagramei Tiller. Unitatea structural a corpului somatic este celula. Modelul holografic, ce poate fi astzi atribuit microuniversului, macrouniversului, inclusiv sistemelor informaionale vii, este perfect valabil i pentru corpul somatic, deoarece fiecare celul poate defini ntregul, prin informaia deinut de A.D.N., situat n nucleul celular. Acidul dezoxiribonucleic (A.D.N.) reprezint materialul genetic ce poart informaia de structur i funcie, adic de morfologie i fiziologie a corpului somatic. Pentru inelegerea lucrrii, cred c este necesar o abordare mai larg a A.D.N. Deoarece este alctuit din materie pozitiv, il voi denumi A.D.N.M.P. (acid dezoxiribonucleic in materie pozitiv), pentru al diferenia, vom vedea, de presupusa lui imagine negativ. Macromolecula de A.D.N. este format din dou lanuri polinucleotidice, infurate helicoidal antiparalel, in jurul unui ax comun, astfel incat formeaz un dublu helix. Unitatea de structur de baz a A.D.N. este nucleotida, care, la randul ei, este alctuit dintr-o baz azotat, un zahar i un radical fosforic. Bazele azotate sunt de dou feluri: purinice i pirimidinice. Bazele purinice prezente in A.D.N. uman sunt adenina (A) i guanina (G). Acestea au un nucleu purina alctuit dintrun heterociclu cu cinci atomi de carbon i patru atomi de azot. Bazele pirimidinice au o structur asemntoare benzenului, la care doi atomi de

carbon sunt inlocuii cu doi atomi de azot. Deci, vor conine patru atomi de carbon i doi atomi de azot. In A.D.N. uman, exist dou tipuri de baze pirimidinice: citozina (C) i timina (T). Am disecat A.D.N. pan la stadiul de atomi numai pentru ca cititorul s ineleag c, in momentul de fa, M.P. practic, nu mai are taine pentru noi. Forma general a A.D.N. uman este urmtoarea: A.D.N. conine programul sintezei de proteine, adic informaia genetic ce determin ordinea de succesiune a aminoacizilor care structureaz proteinele. Gena reprezint un segment din macromolecula de A.D.N., care conine informaia genetic necesar sintezei unei catene polipeptidice sau unei alte macromolecule. Este alctuit dintr-o secven de codoni, care codific succesiunea aminoacizilor intr-o caten polipeptidic, care, la randul ei structureaz proteinele. Unele proteine necesit ca baz informaional dou sau mai multe gene, in funcie de catenele polipeptidice ce le alctuiesc. Codul genetic reprezint relaia dintre secvena nucleotidelor din A.D.N. i secvena aminoacizilor din molecula proteic. Codul genetic este universal la organismele vii, in sensul c aceiai codoni codific acelai aminoacid. Aceast observaie duce la ideea potrivit creia codul genetic are o origine filogenetic foarte veche, constituind, de fapt, baza material a apariiei vieii pe Terra. Dar, despre acest lucru vom vorbi separat, ceva mai incolo... A.D.N. este coninut, in cea mai mare parte, in nucleul celulelor (A.D.N. nuclear), fiind stocat in cromozomi sub form de secvene unice de nucleotide, in care sunt incluse genele (A.D.N. informaional) i sub form de secvene repetitive (A.D.N. noninformaional), cele dou tipuri fiind intercalate. O mic parte a A.D.N. este situat extranuclear, in mitocondrii organite celulare cu rol energetic, situate in citoplasm. Acest A.D.N. se replic independent de materialul genetic din nucleu i se transmite ereditar, exclusiv pe linie matern. De aceea, teoretic, A.D.N. mitocondrial are cea mai veche structur filogenetic, iar studiul su a fost la baza teoriei Evei mitocondriale. Harta cromozomial (cariotipul) a speciei Homo sapiens conine 46 de cromozomi, dispui in 22 de perechi de autozomi i o pereche de heterozomi (cromozomi ce determin sexul - xy la brbat, xx la femeie). aceste 23 de perechi de cromozomi conin cele aproximativ 100.000 de gene, ce dau toate caracterele de morfologie i fiziologie ale corpului somatic. O informaie care v ajut la inelegerea lucrrii este aceea c genele pot suferi mutaii, adic modificri de structur, sub aciunea unor ageni mutageni naturali sau artificiali. Mutaii se pot produce, astzi, prin diverse metode descrise de genetic. Se apreciaz c frecvena medie a mutaiilor naturale per/gen i per/generaie este de 1/100.000. Acest proces st la baza evoluiei. Mutaiile artificiale pot apare sub influena diverilor ageni mutageni: chimici, biologici, fizici, cum ar fi, spre exemplu, radiaia nuclear. Mutaiile genice pot produce modificri ale intregii gene sau numai modificri ale unor secvene de nucleotide, din gen. Dup tipul celulei in care apar mutaiile, acestea pot fi gametice

(vor afecta numai materialul genetic ereditar i se vor manifesta numai la descendeni) i somatice. Mutaiile somatice afecteaz materialul genetic al celulelor corpului somatic i se produc sub aciunea unui agent mutagen puternic, cum este radiaia nuclear. Aceasta din urm, in anumite doze, despre care vom vorbi la momentul oportun, poate produce modificri ale hrii cromozomiale, determinand moartea organismului. Reinei aceast informaie ca un punct important al lucrrii. In cadrul noiunilor de genetic, alte informaii necesare inelegerii lucrrii sunt cele legate de reproducere. Fiina uman se reproduce sexuat, iar gameii (factorii ereditari) spermatozoidul i ovulul dein jumtate din numrul de cromozomi, adic 22+X pentru ovul i 22+X sau 22+Y pentru spermatozoid. Zigotul rezultat prin fecundarea ovulului de ctre spermatozoid deine intreaga zestre genetic a speciei, 44+XX (la femeie) sau 44+XY (la brbat). Ca o parantez, fecundarea are loc, in marea majoritate a sarcinilor, in mod natural. In ultimii ani, s-au descris diverse metode de fecundare artificiale, in eprubet, urmate de implantarea zigotului in uterul viitoarei mame. Aceast metod s-a aplicat in diverse situaii de sterilitate de cuplu i a fericit muli prini cu copii sntoi. Cea mai inaintat varst, la care s-a practicat un implant uterin de zigot rezultat al fecundrii artificiale, era, pan in 1997, varsta de 62 ani ! Evenimentul a avut loc in Italia, in 1994. In prezent, acest record al timpurilor moderne este deinut de o americanc. In 1997 a nscut o sarcin implantat artificial, la varsta de 63 ani. Revenind la noiunile de genetic, amintesc c hibridarea este fenomenul prin care doi indivizi, ce se deosebesc printr-unul sau mai multe caractere, se ncrucieaz. Produsul de concepie va fi hibrid, adic va avea un mixaj al caracterelor genetice aduse de cei doi gamei. Fenomenul de recombinare genetic, de mixaj al caracterelor genetice aduse de cei doi gamei, ofer poliformism genetic i face din fiecare un unicat genetic. Individul din cadrul unei populaii nu motenete, de fapt, un mixaj al programului genetic al prinilor, ci o combinaie particular a programelor genetice ale ascendenei. Aceast recombinare se face dup reguli precise ale segregrii caracterelor, legi ale geneticii, in care nu e necesar s intrm. Deci, din punct de vedere genetic, teoretic (pan la o prob contrarie) nu exist populaii pure i nici rase pure, deoarece acestea ar trebui s fie pure pentru toate genele, adic ar trebui s fie homozigote. O observaie care ne ajut in inelegerea lucrrii este aceea c se pot obine populaii mai pure, din punct de vedere genetic, cu mai multe caractere homozigote, prin incruciri intre membri ai aceleiai familii, prin consangvinizare. Prin aceast metod, indivizii descendeni vor avea mai multe dintre caracterele genetice ale ascendenei indeprtate, adic vor avea ceea ce, biblic, se numete rdcin adanc. Reinei acest termen! Prin homozigotare, exist riscul ca unele boli ereditare latente s devin manifeste, adic s se transmit dominant. Prin terapie genic (genetic), care, astzi poate imbrca multe aspecte tehnice, se urmrete

inlocuirea genei mutante (care produce maladia ereditar), cu o gen sntoas. Tehnicile de inginerie genetic ne sunt astzi parial accesibile iar, intr-un viitor indeprtat, ar putea reprezenta baza eradicrii bolilor genetice. Cam ce tehnici de inginerie genetic am acumulat pan in prezent? Nu sunt in msur s prezint un dosar complet, dar enun i eu cateva. Spre exemplu, am invat s transferm gene de pe o structur A.D.N., pe o alta sau pe una A.R.N., folosind ca vectori pentru transfer virusuri sau plasmide. Tehnica se numete tehnologia A.D.N. recombinat i se practic din 1975! Tehnica A.D.N. recombinat a permis sinteza interferonului, a leucotrienelor, a multor alte substane ce se gsesc in stare natural, in noi. Tehnici mai noi pentru transferul de gene sunt electroforarea i bombardarea celulelor cu microproiectile de aur i tungsten invelite in ADN, in scopul obinerii de plante i animale transgenice, de importan economic sporit. Revista Science et vie din luna iulie 1997 anuna o premier mondial, istoric: sintetizarea primului cromozom uman artificial de ctre o echip de geneticieni a Universitii din Cleveland (S.U.A.). Capul de afi al realizrilor ingineriei genetice prntru anul 1997 il constituie clonarea oiei Dolly. Revista Newsweek din 10 martie 1997 acorda un amplu comentariu acestui eveniment deschiztor de drumuri spre terapiile genetice i spre... visare. Procedeul tehnic imaginat de geneticienii scoieni a constat in prelevarea de celule mamare de la o oaie gravid in varst de 6 ani. Celulele mamare (nu numai ele) conin copii ale fiecrei gene necesare obinerii unei noi fiine, adic a materialului A.D.N.M.P. complet. Fiecare celul deine ins i informaie genetic ce ine de specializarea ei. Pasul mare fcut de geneticieni in urm cu doi ani a constat in punerea in eviden a materialului genetic primar dintr-o celul specializat, respectiv din celula mamar. Acest deziderat a fost obinut prin srcirea mediului nutritiv in care celulele mamare prelevate erau crescute. Atunci cand poria de hran a fost redus la a 20-a parte din necesarul de cretere, celulele au fost aduse intr-un stadiu linitit ce permite reprogramarea expresiei genetice. Aceste celule ce dein material genetic primar, pot lua din acest stadiu orice specializare viitoare conform programului genetic general al speciei pe care o reprezint. Pe de alt parte, s-au recoltat de la alte oi ovule care au fost meninute in via, in condiii de laborator. Din aceste ovule s-a extras nucleul, care tim c include informaia A.D.N.. Celulele mamare aduse in stadiul linitit propice reprogramrii genetice au fost combinate cu ovulele lipsite de nucleu. Din 277 de celule mamare combinate cu astfel de ovule s-au dezvoltat 13 embrioni implantai alterior in uterele unor oi mame. Dintre aceste 13 sarcini doar Dolly s-a nscut vie. Tot in anul 1997 s-a obinut mielul Polly, care se caracterizeaz prin deinerea prin A.D.N. a unor gene umane. Acesta este drumul ctre primele terapii genetice adevrate. Experimentul Dolly reprezint o clonare adevrat? In opinia mea, nu! Acest experiment a presupus existena unui ovul prelucrat i creterea unei sarcini, totui, in condiii naturale. Pe de alt parte, celulele mamare prelevate i cultivate artificial sufer influene datorate mediului nutritiv. Probabil c tehnicile de ingineria genetic vor

permite intr-un viitor nu prea indeprtat clonri pornind de la celula adus in stadiul linitit ce va fi crescut intr-un mediu artificial obinandu-se fiine cu material genetic identic. Credei c este posibil? Eu cred c nu! Lipsete ceva, acel ceva despre care voi vorbi in capitolul urmtor. Oaia Dolly obinut cu greu, a avut ceva provenit atat de la ovul cat i de la celula reprogramat genetic. Evident, lista tehnologiilor genetice poate continua, dar nu are nici un sens. Important este momentul tehnic, istoric, in care omul a ajuns: joaca cu genele. Odat intrat in acest joc teribil, omului i-a incolit ideea de-a reproduce semeni prin clonarea A.D.N.. Este posibil acest lucru? Este posibil s facem ceea ce Dumnezeul biblic a realizat i anume : ...s facem oameni dup chipul i asemnarea noastr. (Facerea 1-26) Nu! Nu numai prin clonarea A.D.N. Am obine doar corpuri somatice, ci nu fiine vii. i vom vedea de ce. Rspunsul vine.... Surprinztor, dar am terminat de vorbit despre corpul somatic. Asta, pentru c A.D.N.M.P., despre care am discutat pan acum, tie totul despre corpul somatic, il reprezint cu demnitate, deine codificat intreaga informaie de morfologie i fiziologie. Corpul energetic (eteric) Pentru mine, corpul energetic reprezint o structur aparte a materiei negative, ce face parte din fiina energetic om, datorit situaiei diferit in care se afl dup moartea cea dintai (moartea somatic), in raport cu restul materiei negative din noi. In realitate nu putem face o reprezentare net a acestui corp, deoarece el se intreptrunde atat cu corpul fizic, somatic, chiar dac acesta este constituit in materie pozitiv, cat i cu C.S.. Racordul realizat de corpul energetic cu celelalte dou corpuri este un racord complex, care astzi poate fi parial ineles. Subiecii care au percepii extrasenzoriale i pot vedea aurele corpurilor, percep acest corp ca pe un esut luminos, in diverse culori, ce variaz in funcie i de explorator, dar mai ales de starea de sntate a celui investigat i de starea sa de afect. Culorile variaz: gri, verde, bleu, violet, iar strlucirea este mai mult sau mai puin intens. Corpul energetic, asemenea unui scut protector, imbrac corpul somatic pan la o distan de 15-20 cm. Structura sa, bine imbinat cu cea a corpului somatic, realizeaz la suprafaa somei un camp protector ale crui linii de for sunt perpendiculare pe som. Campul poate fi pus in eviden electronografic, prin fenomenul Kirlian. Tehnica const in descrcarea unui curent electric, intr-un sistem viu i inregistrarea grafic a campului energetic, pe o plac fotografic. Tehnica a fost perfecionat de mai muli autori. In Romania, dr. ing. Ioan Mmula are o contribuie esenial in dezvoltarea tehnicii i in interpretarea datelor oferite de electronografie. Metoda se folosete cu succes, in diagnosticul diverselor afeciuni, la Centrul de Acupunctur Bucureti. Am constata mai devreme c informaia A.D.N. este deosebit de complex, inregistrand secvenialitatea nucleotidelor celor peste 100.000 gene rspunztoare de morfologia i fiziologia corpului somatic. Ar putea, oare, corpul energetic s fie alctuit mai simplu? NU! Organizarea viului in materie negativ a fost pe msur i asta nu intampltor! Dup prerea mea, corpul energetic ce racordeaz corpul somatic reuete acest

racord pentru fiecare funcie, organ, celul ce corespunde corpului somatic. De ce? Cum este posibil? Simplu! El, CORPUL ENERGETIC,MODULEAZ PERMANENT ACEEAI INFORMAIE : INFORMAIA A.D.N.! ACEASTA ESTE, DUP PREREA MEA, FUNCIA CORPULUI ENERGETIC. Aceast supoziie are un caracter de noutate in abordarea viului in general, a fiinei umane in particular, dar nu ar avea nicio valoare, dac nu ar putea fi dovedit! S incerc s v conving Anatomia corpului energetic Dac privim mai atent, mai detailat, racordul corpului energetic cu corpul somatic, respectiv dac disecm corpul energetic, observm c anatomia sa este deosebit de complex, pe msura informaiei A.D.N. Ea conine: - 7 chakre energetice primare veritabili centri energetici primari de control al fiziologiei corpului somatic; - 21 de chakre secundare; - 361 de centri teriari de control, ce corespund punctelor de acupunctur adevrate pori somatoenergetice, despre care vom discuta pe larg. Conform invturii yoghine, acest sistem energetic este completat de o reea de canale energetice - cele 72.000 (aptezeci i dou de mii) de nadisuri, canale energetice inlnuite inteligent, fiziologic, ce realizeaz un adevrat scut energetic al somei (corpului somatic). Chakrele energetice ii datoreaz denumirea aspectului lor de vartejuri energetice, vartejuri de M.N. In hindus, termenul de chakr inseamn roat. Cei ce posed capacitatea de percepie extrasenzorial vizualizeaz chakrele ca depresiuni circulare la suprafaa corpului energetic. Deoarece in fiecare chakr energia vibreaz cu o frecven diferit, fiecare va fi vizualizat in alt culoare. Cu cat o fiin uman atinge un grad de deschidere spiritual mai mare, se pare c vartejurile cresc viteza de rotaie, aceasta insemnand c sunt deschise (Patrrick Drouot). Sensul de rotaie este sensul acelor de ceasornic. La nivelul chakrelor, frecvenele energiilor primite de la nivelul energetic superior (C.S.) sunt decodate i recodate in semnale stimul pentru sistemul neuroendocrin (somatic), la nivelul cruia se obine un rspuns biologic adecvat, tradus in eliberarea de neurohormoni i alte substane biologic active. Cunoatem din medicina clasic, occidental, importana capital a sistemului neuroendocrin in homeostazia organismului i mai tim c endocrinologia, neurofiziologia, imunologia sunt cateva dintre tiinele medicale in care volumul de informaie crete spectaculos, pe msur ce se adancete cunoaterea in biologie molecular, genetic, informatic, biofizic. Domeniile acestea sunt extrem de importante, deoarece hormonii, mediatorii chimici umorali reprezint, de fapt, baza sistemului de control al fiziologiei corpului somatic. Despre acest lucru se poate scrie la infinit i nu este cazul in aceast lucrare. Important este c astzi, cei ce incearc s dea o concepie unitar, logic, fiinei energetice om, consider c chakrele

energetice moduleaz, de fapt, deactivitatea glandelor endocrine principale. Fiecare chakr este n relaie direct cu o gland endocrin din punct de vedere anatomic, energetic i fiziologic.. Cele 21 de chakre secundare sunt asociate anatomic i fiziologic cu alte organe i structuri anatomice. Centri teriari energetici descrii de vechii hindui corespund punctelor de acupunctur descrise de chinezi, puncte pe care eu le-am denumit pori somato-energetice. Dedic un spaiu mai larg discutrii acestor centri deoarece in acest domeniu am un cuvant de adugat, rezultat din propria-mi experien. In mare, organizarea sistemului energetic legat de aceti centri teriari energetici cuprinde 12 meridiane i dou vase mediane, ce conin cele 361 de puncte de acupunctur descrise. Dintre aceste puncte 309, care aparin celor 12 meridiane principale sunt duble (pereche), deci in total vor fi 309x2=618 puncte. Cele dou vase mediane dein 52 de puncte. In afara acestora mai sunt descrise inc 36 de puncte situate extrameridian. In total vor fi deci, 618+52+35=706 puncte. Cele 12 meridiane principale i cele dou vase mediane reprezint scheletul energetic de baz al corpului energetic. Acest lucru este sugerat cu putere de denumirea lor in chinez: Jing Zheng (Zheng = cel mai important, care guverneaz, principalul). Fiecare meridian principal are traiect longitudinal i cate dou segmente : - unul superficial, de suprafa, periferic, pe care sunt inirate punctele. - un segment intern sau profund, prin care fiecare meridian vine in contact cu un organ parenchimatos (Zang) sau cu un viscer cavitar (Fu) In acest fel realizm mai bine c racordul M.P.-M.N. este extrem de intim, c M.P. i M.N. se ntreeptrund n fiina energetic om. In afara scheletului energetic de baz mai sus descris, echipamentul energetic este completat de meridianele secundare, ce realizeaz derivaii, conexiuni intre meridianele principale i organele interne, esuturi etc. Aceste meridiane secundare sunt: - meridianele tendinomusculare (centripete); - meridianele distincte (divergente); - meridianele Lo longitudinale; - meridianele Lo transversale; - cele 8 meridiane extraordinare, care imprumut puncte ale meridianelor principale, realizand o estur intre ele. Intre cele 12 meridiane principale se pot face consideraii de polaritate yin-yin; yang-yang sau yang-yin; care duc la constituirea celor 6 loji energetice i celor ase axe energetice. Pentru lucrarea de fa nu are nici o importan descrierea meridianelor, ci complexitatea sistemului energetic al fiinei umane. De unde tim c exist cu adevrat? Scepticii de astzi nu se mai pot numi aa, ci mai degrab ignorani, deoarece astzi, tehnica modern reuete s pun in eviden aceste meridiane. Cel mai spectaculos moment al acestor cutri consider c este tehnica de punere in eviden

a meridianelor principale de acupunctur cu radionuclizi - Techneiu radioactiv. Prin injectarea marker-ului in punctele distale Jing, s-au pus in eviden in anii trecui 11 dintre cele 12 meridiane. Dei tehnica a fost imaginat i pus in practic pentru prima dat in Romania, de ctre dr. Bagu Virgiliu de la Galai, premiera a fost semnat de o echip deautori francezi. Substana marker nu a migrat dup traseele anatomice (somatice), ci a urmat traseele energetice descrise de anticii chinezi. Cine ignor existena meridianelor principale dup aceast informaie, este rupt de realitatea inconjurtoare In privina stabilirii proprietilor fizico-chimice ale punctelor de acupunctur, sarcina a fost mai uoar, deoarece la investigarea materiei pozitive ne pricepem ceva mai bine, legile fizicii cunoscute fiind valabile in bun parte pentru aceste puncte. Am subliniat cuvintele de mai sus pentru a subinelege c ceea ce se intampl in poarta somatoenergetic este mai greu de surprins cu tehnicile actuale. Vorbim despre caracteristici electrice, magnetice, msurabile; tim de asemenea c la nivelul porii are loc o traducere a frecvenelor unui camp magnetoelectric in semnale electrice ce vor determina stimuli in a elibera sau in a opri producia de ceva: hormoni, enzime, prostaglandine, leucotriene, in general, substane biologic active. Cred, ins, cu putere, c in prezent nu avem inc posibilitatea tehnic de a surprinde evenimentul cel mai important i de a-l msura. Evenimentele surprinse de noi in poarta somato-energetic sunt dup prerea mea perifenomene. Totui evidenierea i msurarea lor a fost important prin faptul c ne-au permis reidentificarea punctelor i inelegerea la nivelul tehnicii actuale a ceea ce se intampl in punct. In principal, porile somato-energetice se difereniaz de punctele indiferente ale pielii prin: - poteniale electrice crescute pan la 300mV; - valori mari ale capacitii electrice - pan la 1 uF; - rezisten electric sczut - 20-250 m - respiraie cutanat crescut evideniabil prin emisie crescut de bioxid de carbon; - temperatur local mai mare; - emisie fotonic crescut de 1,5 ori fa de punctele indiferente (tim c anticii au vzut energia bltind in punctele de acupunctur); - emisie de semnale sonice cu frecvena de 2-15 Hz. Punctul are 1-2 mm suprafa, iar aspectul pe seciune este de trunchi de con, cu baza mare situat in profunzime la 1-3 cm subcutanat. In profunzime, punctul se caracterizeaz prin: - prag sczut de electropercepie; - poate stoca o cantitate mare de sarcini electrice; - are electrorezonan cu alte puncte (senzaie de meridian); - are electrorezonan cu energiile din mediu; - conductibilitate electric crescut; - migrare crescut a radionuclizilor. Chinezi au denumit aceste puncte: Qi Xue, adic orificii ale energiei sau mai sugestiv: Kong Xue guri de transport. Sistemul energetic este

in continu activitate, iar nivelul acesteia este in funcie de integrarea in mediu, de starea de sntate. Boala modific fiziologia i morfologia punctului care sufer variaii de dimensiune (se deschide sau se inchide) i caracteristicile fizice enunate mai sus. Cu aceste date, sper c v-am convins c nu vorbesc despre cai verzi pe perei, ci despre ceva msurabil prin tehnici de care dispunem in prezent. Corpul energetic este msurabil i cu propriile simuri. Fiind alctuit din M.N. cea mai dens i antrenand sarcini electrice (ce in de M.N. a corpului somatic), corpul energetic poate fi palpat la o distan de pan la 15-20 cm de corpul somatic. Percepia tactil a corpului energetic este mai facil de-a lungul meridianelor de acupunctur. Dac vrei s incercai, avei puin rbdare. Insistai mai multe minute in ir cu palma dreapt, degetele rsfirate deasupra aceleiai zone, fcand micri fine de rotaie in sensul acelor de ceasornic! Pentru inceput, incercai percepia tactil intre cele dou palme sau cu palma dreapt situat deasupra unei chakre energetice. Dup cateva micri, percepia tactil va fi tradus in senzaie de cldur i parestezii (furnicturi). Incercai i vei reui. Toi avem cam acelai echipament energetic. Toi trebuie s reuii! Pentru cei ce practic zilnic acest lucru, palparea meridianelor de acupunctur le poate aduce informaii privitoare la starea corpului energetic. Pentru cei ce practicai acupunctura, vei observa cum acele amplific mult percepia tactil. Dac tot m-am pus pe scris, a vrea s v prezint o parte din experiena proprie in acupunctur, acea parte a activitii care mi-a permis concluzionarea unor idei...nu tiu cat de noi. Observaiile mele nu fac altceva dect s v ajute mai mult la nelegerea funcionrii fiinei energetice globale OM. Am observat la pacienii aflai in com profund, cu reflexe abolite, c pot obine anumite micri ale membrelor prin stimularea unor puncte de acupunctur. Spre exemplu, am montat ace in punctul R1 (rinichi 1), situat bilateral in aria plantar (talp), relativ central, in dreptul articulaiei metatarsofalangiene II-III. Acest punct este folosit deseori in reanimare, indicaia lui precizat de antici fiind: com, oc, stop cardiorespirator, convulsii. Acest punct stimulat la pacienii in com, cu reflexe abolite, determin flexia piciorului i uneori chiar a gambei pe coaps. Au fost situaii in care retracia membrului inferior a fost complet. Am denumit manevra: reflex de ac. Situaia este mai interesant la cei hemiplegici in urma unui accident vascular cerebral. Ineparea i stimularea punctului R1 de partea bolnav, cu reflexe abolite, duce la evidenierea reflexului de ac mai ales in primele zile de la accident. In zilele, sptmanile urmtoare, reflexul se diminueaz, hemiplegia devine veche, pacientul prezint atrofie de nervi i muchi, ins inregistreaz stimularea produs de ac ca pe o senzaie de neplcere, durere. Cum se explic acest lucru inand cont c acionez pe un membru inferior deconectat central atat din punct de vedere motor cat senzitiv? Cred c este vorba de un reflex prin feedback negativ energosomatoenergetic. Acest tip de reflex m-a inspirat in a denumi punctele de acupunctur pori somato-energetice. Corpul energetic rmane activ pe un segment somatic deconectat central motor i senzitiv. Stimularea energetic este posibil prin canale specifice energetice, care asigur un

rspuns somatic. Aceste canale rman accesibile. Pentru a adanci observaiile anterioare am fcut un studiu pe un lot semnificativ, omogen. Am practicat rahianestezie la celai nivel, la 30 de pacieni i am incercat combaterea efectelor secundare, adic a bradicardiei i a hipotensiunii arteriale, folosind strict acupunctura i numai punctele din interiorul supus rahianesteziei (denervrii preganglionare). La cei mai muli dintre pacieni am reuit corectarea efectelor secundare, chiar dac nu la fel de eficient comparativ cu terapia clasic. Concluzia celor dou experiene este urmtoarea: ntr-un teritoriu (segment somatic) denervat de la orice nivel (central sau periferic) corpul energetic rmne activ. Urmtorul pas al studiului meu a fost determinat de intrebarea: cat timp dup moartea corpului somatic se pstreaz reflexele de ac? Invturile orientale ne informeaz c aa-zisul corp energetic colabeaz progresiv dup moartea somei in aproximativ 40 de zile. Cretini au i ei la 6 sptmani un parastas, despre care eu cred c semnific acelai lucru. Colabarea corpului energetic cred c are loc in timp dup o curb exponenial, prbuirea avand loc brusc in primele ore, apoi lent.De fapt fiecare esut, organ va avea propria curb de colabare energetic,in relaie direct cu rezistena la lipsa acut de oxigen. Anoxia (lipsa oxigenului) ucide celulele difereniat in timp in funcie de esutul din care face parte (celula nervoas moare 5 minute, miocardul in 20 minute, esutul renal in 120 minute .a.m.d.) Curiozitatea m-a impins spre cel mai spectaculos eveniment al carierei mele modeste, de altfel, in acupunctur. Este cazul unei femei tinere 40 de ani, care a suferit un accident vascular cerebral masiv prin ruptur de anevrism. Coma profund s-a instalat rapid, iar moartea cerebral a putut fi definit prin criteriile clinice ale medicinei occidentale in primele ore de com. Totui, aceast pacient a rmas protezat respirator aproximativ 60 de ore. Dup momentul deconectrii de la plmanul artificial, cordul, anterior sntos, a continuat s bat timp de aproape 20 de minute (fusese hiperventilat anterior cu oxigen 100% pentru testul de apnee).Dup 20 de minute s-a instalat linia izoelectric continu pe monitorul EKS. Dup alte 20 de minute, stimularea punctului R1 a dus la reapariia complexelor QRS largi. Asta se intampla pe un corp somatic cu moarte cerebral de mai bine de dou zile, cu tot ce implic acest fapt: tendin la hipotermie, la hipotensiune, devitalizare progresiv a esuturilor! La inceput, fiecare stimulare era urmat de apariia complexelor QRS largi, rare. Dup aproximativ 10 minute nu am mai obinut complexe, ci numai activitate electric rudimentar. Atunci am montat ace in punctele Cord 7, indicate in aritmii. Stimuland toate cele patru puncte Rinichi 1 i Cord 7 am obinut pentru 30-40 de secunde ritm ventricular. La 40 de minute de la instalarea liniei izoelectrice am sistat stimulareaIn uimirea general, nici eu i nici nimeni altcineva nu a verificat dac activitatea electric cardiac a avut i un rspuns mecanic. Personal, cred c a fost o disociaie electro-mecanic, dar asta nu mai este important. Un alt fapt devine ins extrem de important: s respectm ceea ce chinezii vechi tiau de milenii. Ei spuneau: nu este medic cel ce cunoate numai medicamentele, dup cum nu este medic cel ce cunoate numai acupunctura, ci doar cel ce le practic pe amandou. Cu alte cuvinte, intotdeauna terapia somatic

trebuie insoit de cea energetic. Pe de alt parte, o bun terapie energetic poate fi profilactic i astfel boala, nu afecteaz soma. Aa inelegem de ce acupunctorii antici chinezi erau pltii de comunitate atat timp cat toi membrii ei erau sntoi... In cazul de fa rezult dou idei: 1. Corpul energetic este activ imediat dup moartea somei, rspunsul somatic la stimularea energetic fiind condiionat de viabilitatea esuturilor, determinat de tolerana fiecruia la lipsa acut de oxigen. 2. Resuscitarea cardio-pulmonar trebuie s cuprind intotdeauna pe lang respiraia artificial, masajul cardiac extern, defibrilare, droguri (terapie somatic) i terapia energetic practicat simultan. Aceasta va oferi suportul energetic necesar obinerii unui rezultat superior. Sunt sigur ins, c va mai trece mult timp, pan la introducerea terapiei energetice in algoritmul de resuscitare cardio-pulmonar i in protocoalele medicinei de urgen in general, deoarece lumea medical nu este receptiv la informaii ce se afl dincolo de baza informaional a medicinei occidentale. Am constatat cu stupoare c nici acupunctura romaneasc prin unii reprezentani ai ei, nu a putut ingurgita observaiile mele deoarece, lucrrile ce vizau aceste aspecte nu s-au putut prezenta la Congresul naional de acupunctur Arad 1995. Dar toate acestea au trecut i eu cred c trebuie s privim spre victorii ale lumii medicale. Cel mai semnificativ fapt in acest sens consider a fi confruntarea hrii A.D.N.M.P. cu harta A.D.N.M.N.! Sunt multe studii astzi, care stabilesc relaii clare intre activitatea diverselor enzime i modularea energiei in poarta somatoenergetic corespunztoare. Cu mandrie trebuie s subliniez c coala romaneasc de acupunctur are un rol important in, cred eu, realizarea hrii A.D.N.M.N. Colectivul dr, Florin Brtil - dr. Corneliu Moldovan - Centrul de Acupunctur Bucureti, are lucrri foarte importante in acest nou domeniu. Modularea energiei in punct produce variaii msurabile ale activitii enzimatice urmrite, modific nivelul elementelor figurate ale sangelui, scade temperatura cutanat sau determin eliberri de hormoni. De exemplu, eliberarea de peptide opioide endogene prin stimularea anumitor puncte, st astzi la baza tehnicilor de anestezie acupunctural. Acestea ocup un procent de 80% din totalul anesteziilor practicate in China! De ce v spun toate acestea? Ca s realizai c astzi tindem s decodm o hart A.D.N. a corpului energetic, mai exact o modalitate de a modula relaia de fiziologie a corpului somatic ce este meninut tim bine i in A.D.N.M.P., folosind ins echipamentul corpului energetic. Rolul acestui corp este de a menine in homeostazie standard informaia A.D.N. a fiinei energetice totale. Ca o alt idee referitoare la corpul energetic, am sperana c intr-un viitor ce ne va aparine, progresul tehnic va face posibil vizualizarea corpului energetic, scanarea, tomografierea lui; diagnosticul energetic va fi unul tehnic, computerizat, avand la baz o scanare cu inregistrare grafic, vizual. Sper c, in mare, racordul corpului energetic cu cel somatic a fost

ineles, dar pentru ca fiina s fie vie, nu este suficient doar atat. Corpul energetic exist pentru a racorda i C.S., pentru a fi de fapt liantul intre corpul somatic i cel spiritual. Inelegei mai bine acum c, de fapt, corpul energetic nu deine informaie A.D.N. proprie, ci moduleaz, mediaz racordul intre cele dou corpuri somatic i spiritual, ce dein aceeai informaie complex, exprimat ins in forme fizico-energetice diferite. In esen este doar o diferen de frecven vibratorie! Corpul spiritual (C.S.) Este alctuit din materie negativ, ce se supune legitilor cadranului 2 al diagramei Tiller. Reprezint campul energetic cu frecvena cea mai inalt, realizat din M.N. de cea mai sczut densitate. Conform tradiiilor orientale, scrierilor vechi i mai ales Bibliei, C.S. se detaeaz dup moartea cea dintai (moartea somatic). Avand o destinaie distinct, cred c merit s fie discutat separat. Un alt motiv pentru care abordez acest subiect atat cat ne permite cunoaterea astzi, este faptul c el, C.S., numit in Biblie duh, suflet, este eroul principal al Crii Crilor, viitorul mr al discordiei intre Supercivilizaia lui Dumnezeu i Lumea Intraterestr. Informaiile despre structura C.S. sunt relativ srace. Sursele provin din scrierile vechi orientale, din datele oferite de persoanele cu capacitate de percepie extrasenzorial i din date biblice care, interpretate i corelate cu alte informaii, ne ofer o imagine, nu tiu cat de real, asupra structurii i fiziologiei C.S. Oricum, de existena sa, eu nu m indoiesc. Revin la ghidul meu in acest domeniu mai puin palpabil, la Patrick Drouot i v prezint o sintez adaptat a informaiilor oferite de domnia sa. Prerea mea este c Patrick Drouot reuete foarte bine s integreze datele scrierilor vechi cu invtura colilor orientale spre deschidere spiritual existente astzi, cu percepia proprie catigat i cultivat, dar mai ales cu informaia tehnic, modern de laborator ce ofer astzi un suport tiinific bazei de date referitoare la C.S.. In concepia filozofiilor orientale, C.S., ce are o fiziologie proprie i fora de a exista fr suport material pozitiv, include mai multe corpuri. Acestea sunt: - corpul astral - corpul mental - corpul cauzal - corpul budic - corpul atmic Corpul astral Este alctuit din materie negativ, ce vibreaz cu o frecven mai inalt decat cea a corpului energetic. Aceste frecvene depesc cu mult percepia uman normal. Totui, persoanele care posed percepii extrasenzoriale, pot vizualiza acest corp, ce pstreaz inc o form umanoid pan la 50-80 cm. de corpul somatic. In campul astral exist de asemenea 7 chacre, ce realizeaz racordul pe de o parte cu corpul energetic, iar pe de alt parte cu corpul

mental, astfel incat, aceste chakre devin relee energetice, transformatoare de vibraii ce dein informaie inteligent codificat. Energia captat din universul energetic este transformat, modelat i folosit inteligentde fiina energetic om. Probabil c racordul cu corpurile inconjurtoare este mai complex decat ne-am pute inchipui. Chakrele astrale fac parte din sistemul energetic general al fiinei. Centri energetici astrali sunt receptori transformatori emitori de energie astral ctre chakrele corpului energetic. corpul astral in totalitate realizeaz un racord intim cu corpul energetic, in toate structurile lor corespondente. Structura acestor chakre este studiat astzi in centre medicale moderne precum cel de la U.C.L.A. Patrick Drouot vizualizeaz chakrele ca vartejuri energetice in care energia este dispersat de la centru spre periferia petalelor. Dei sunt mai strlucitoare decat chakrele corespunztoare corpului energetic, sunt mai greu de perceput. Viteza de rotaie in vartejul energetic depinde de asemenea de starea de sntate a fiinei globale. Invturile orientale ne sugereaz c astralul este substratul emoiilor, gndurilor, al memoriei vieii n curs i a vieilor anterioare. Memoriile diverse se organizeaz in M.N. structurat in corpul astral ca nite bile colorate, culoarea fiind dat de frecvena in care vibreaz structura respectiv. Materia negativ a corpului astral apare clarvztorilor ca fiind fluid, colorat, in culori ce variaz cu starea sufleteasc a individului de la albastru auriu in cursul meditaiei, roz la bucurie pan la negru-cenuiu la manie i suprare. Corpul astral fiind legat de emoii, diversele stri emoionale modific fiziologia chakrelor astrale respective, ce vor determina omodulare corespunztoare chakrele energetice, Acestea vor determina la randul lor rspunsul somatic tradus in eliberare de hormoni - plans, ras, etc. Aceste evenimente incep s fie cunoscute din ce in ce mai bine. Corpul mental. Vibreaz la o frecven mai inalt fa de cea a corpului astral cu care se racordeaz dup modelul racordului precedent astral-energetic. Este structurat in materie negativ mai puin dens ce deine codificate aspectele personalitii, caracterului moral, idealurile, aptitudinile mentale active sau latente. La acest nivel sunt structurate de asemenea chakrele corpului mental. Aici se deruleaz aceeai cascad recepie energetic de la nivelul superior decodare recodare transmitere mesaj energetic ctre chakra astral corespunztoare i mai departe ctre cea energetic ce va determina un eveniment somatic. Astfel, perturbrile ce apar pe corpul mental se vor rsfrange in final pe corpul somatic. Relaiile armonioase de via se traduc in fluxuri energetice ritmice de pe un nivel superior de materie subtil ctre unul mai dens. Stress-ul cotidian supune aceste fluxuri ritmice la perturbaii energetice ce se rsfrang in final pe starea de sntate a corpului somatic. Cei ce percep corpul mental il descriu ovoid, mai mare i mai puin dens decat cel astral. Corpul cauzal Este structurat bineineles intr-o M.N. mai puin dens decat cea a corpului mental i va vibra cu o frecven mai inalt.

Contiena cauzal este legat de capacitatea de analiz, de prelucrare a informaiilor. In aceast materie sunt codificate cauzele reale, eseniale ale lucrurilor, ideile abstracte, cunoaterea, aici se elaboreaz gandurile, contiina de sine, definirea eu-lui. Corpul cauzal este perceput in culori irizate, ovoid, mai mare decat dublul corpului fizic. Ultimele dou corpuri budic i atmic sunt structurate in M.N. de densitate mai sczut i de frecven vibratorie mai inalt. Conectarea cu corpurile subjacente se realizeaz dup modelul M.N.-M.N. (exemplu corp astral corp mental), iar in aceste conexiuni chakrele cred c joac de asemenea un rol important in recepionarea decodarea recodarea emisia informaiei spre corpul subjacent i in final spre corpul somatic. Ele integreaz fiina in energiile universale i o conecteaz la informaia universal, contopete practic omul cu Universul. Sistemele energetice vii sunt sisteme deschise care interacioneaz cu alte sisteme vii i cu mediul inconjurtor intr-un continuum energetic care inseamn materie structurat in toate densitile posibile. Nu trebuie s vedem aceste subcorpuri ale C.S. cu bariere fixe, ci dimpotriv, ca structuri ce se imbin unitar, armonios. Eu vd organizarea M.N. din noi ca un continuum ce inconjoar corpul somatic ptrunzandu-l in acelai timp, cu densitatea sczut la periferie i crescut spre corpul somatic, cu care se conecteaz intr-o manier complex, aa cum am descris-o. Chakrele le consider, de asemenea, un continuum de M.N. sub forme unor palnii in care M.N. se densific de la periferie (marginea palniei) spre centru (varf) acolo unde densitatea este maxim i devine practic de natur material, somatic. Cu cat canalul de form conic (palnia) se apropie de seciunea lui minim (varf) cu atat informaiile sunt prelucrate in scopul traducerii lor exacte in efecte neuro-endocrine (aciune somatic). Fiziologia fiinei energetice om descris n texte antice Intre upaniade, Prasna Upaniad se detaeaz ca un veritabil manual de fiziologie complex a fiinei energetice totale numit OM. In filozofia Hindu, la fel ca in alte filozofi asiatice, Universul este alctuit din cinci elemente de baz: pmantul, apa, focul, aerul i spaiul. Fiecare din aceste elemente exist ins, in dou forme: grosier i subtil sau aa cum am convenit in aceast lucrare: materie pozitiv i materie negativ. Totul este dual. Aceeai teorie ne spune c proporia celor dou forme de existen a materiei este diferit. Textul reprodus mai jos subliniaz in prima parte dualitatea celor cinci elemente. In a doua parte, aceast dualitate este aplicat fiinei umane. Coninutul bilelor de memorie i apartenena lor la structurile energetice i materiale ale viului sunt explicate intr-un mod simplu i direct: Pmntul si elementul subtil al pmntului; apa i elementul subtil al apei; focul i elementul subtil al focului; aerul i elementul subtil al aerului; spaiul i elementul subtil al spaiului; ochiul (organul vederii) i obiectul vederii; urechea i obiectul auzului; mirosul i obiectul mirosului; gustul i obiectul gustului; atingerea i obiectul atingerii; vorbirea i obiectul vorbirii; cele dou mini i obiectul apucrii; organele plcerii (sexului) i obiectul satisfaciei; organul

excreiei i ceea ce este excretat; cele dou picioare i ceea ce este clcat; mintea i ceea ce este gndit; intelectul i ceea ce este cunoscut; ego-ul i obiectul ego-ului; Citta (organul intern de contiin) i obiectul de care trebuie s fie contient; lumina (cunoaterea) i ceea ce este iluminat (cunoscut); Prana i ceea ce sprijin Prana; - toate acestea se unesc cu Sinele Suprem (Atman) (Prasna Upaniad ntrebarea a patra 8) Textul ne spune clar, c nu putem s separm M.P. din noi, respectiv organele de sim, de M.N., adic, amintirea a ceea ce este simit. Totodat, ne semnaleaz un fapt important: toate elementele fiinei umane mai sus descrise se unesc cu Sinele Suprem. Ce reprezint oare acest Sine? Filogenetic, nu se poate s discutm despre viu, in particular, despre fiina uman, fr s lmurim cat de cat aceast intrebare. Despre Sinele Suprem voi scrie pe larg in capitolul dedicat programului de inginerie genetic (P.I.G.) indian. El semnific cea mai simpl structur energetic standard comun tuturor fiinelor umanoide galactice, lipsit atat de alte elemente ce ofer apartenena la o anumit ras, cat i de elementele catigate in cursul vieii, prin invare. Este ceea ce voi denumi intr-un alt capitol A.D.N. primordial, cel mai simplu A.D.N.M.N. uman viu, inclus in orice structur A.D.N. umanoid din Galaxie. Bineineles c lumea tiinific actual contest existena acestei structuri. Nu ar fi prima. 21. n trecut, pn i zeii s-au ndoit de acest Sine, deoarece natura acestuia, foarte subtil, nu este lesne de neles. 18. Spiritul Suprem nu este nscut i nu moare. Acesta nu a aprut de niciunde i nici nu a aprut din el. Este nenscut, etern, permanent, vechi. Nu este omort prin moartea corpului. (Katha Upaniad partea nti capitolul nti) . In cele din urm , Sinele Suprem este o structur genetic simpl, dar imposibil de izolat chiar i pentru zeii care sztpanesc cel mai bine tehnicile de inginerie genetic. Se pare c nimeni nu tie unde anume se situeaz limita de simplitate a acestei structuri. Vei vedea in capitolele urmtoare, c fiinele extraterestre care folosesc in reproducere tehnici de inginerie genetic, tind spre formule (mrci) A.D.N. din ce in ce mai simple. Sinele Suprem este un ideal de marc A.D.N. spre care tind i zeii. Oricat de mult se subiaz formula A.D.N., Sinele Suprem, dei este coninut in oricare A.D.N., rmane un ideal. 4. Acel Unul (Sinele Suprem),fiind nemicat este mai iute dect mintea. Zeii nu-l pot ajunge din urm. Stnd, i depete pe alii care alearg. (Isa Upaniad) Ideal fiind, Sinele Suprem nu foate fi atins. Prin Sinele Suprem, coninut in toate formulele A.D.N. umane, specia este unitar. Celelalte gene care se supraadaug Sinelui Suprem dau aspectul general al fiinei umane, dau diversitatea in cadrul speciei. Fiecare individ ins, este o hologram. Unitatea de structur conine intregul. Deci, fiecare celul M.P. i fiecare unitate de structur M.N. va deine informaia A.D.N. primordial.

29. Fiind fr de nceput i lipsit de Tendine. Sinele Suprem este neclintit; dei sluiete n corp, o fiu al lui Kunti, el nu fptuiete i nu este ntinat. 32. Precum eternul omniprezent nu este ntinat din cauza subtilitii sale, aa i Sinele care sluiete pretutindeni n trup nu este ntinat. (Bhagavad-gita cap. XIII Yoga discriminrii ntre natur i spirit) Aa este! De fapt, se poate spune c fiecare celul a corpului deine in ea structura Sinelui Suprem. Spre exemplu, experimentul clonrii oii Doly a pornit de la reducerea hranei celulelor specializate de uger de oaie pan la o limit, cand nucleul celular nu a mai conservat decat informaia primordial a A.D.N., cea a primelor celule nespecializate. Acestea dein de fapt tot programul, toat informaia A.D.N. a fiinei respective. Evident, c i acest A.D.N. de baz, al oricrei fiine, deine informaie A.D.N. a Sinelui Suprem. Fiinele sunt complexe. Organele i celulele lor sunt specializate. Ce anume le determin specializarea, transformarea in celul de organ cu funcii specifice? Ce determin diversificarea morfologiei i fiziologiei unitii de structur cu conservarea concomitent a informaiei primordiale? Astzi vorbim despre program genetic, dar cred c suntem deocamdat in imposibilitatea detectrii mecanizmului subtil ce st la baza derulrii programului. Zeii spun c rspunztor pentru acest mecanizm este Prana, energia vital intrisec Sinelui suprem. 3. Acest Prana vine din Sine. Aa cum umbra este legat de om, Prana este legat de sine. Prana vine n acest corp prin aciunile minii. 4. Aa cum mpratul desemneaz funcionarii spunnd: Guverneaz peste aceste i aceste sate, astfel Prana stabilete funcii, sarcini distincte celorlalte pranasuri (organe). 5. Apana se afl n organele excreiei i reproducerii; n ochi, urechi, n gur i n cele dou nri st Prana nsui; n mijloc este desigur Samana, care distribuie hrana sacrificat prin ardere (adic mancat) i de aici sunt cele apte flcri (chakrele). i totui, aceast energie vital ii pstreaz un centru al su, un centru de coordonare, a crui funcie deriv, evident, tot din Sinele Suprem. Fiziologia viului in M.N. este complex. Canale energetice principale, aparent independente de structurile M.P. pe care le cunoatem, asigur legturile de comand i de feed-back intre centru morfo-fiziologic, se poate spune c este adevratul Sine Suprem al fiinei respective. De aici pornesc alte cabluri care invluie practic toat fiina. 6. Sinele (Atma) se afl n inim. Aici sunt o sut unu canale (nadis, nervi), care se divid n o sut de (subcanale), fiecare avnd aptezeci i dou de mii de ramuri. n acestea se mic Vyana. (Prasna Upaniad-A asea ntrebare). 16. Arterele inimii sunt o sut i una. Dintre ele, una nete spre cretetul capului. Sinele nlndu-se spre ea, ajunge la starea de nemurire; prin oricare alta, ei revin n moarte.

Versetul de mai sus afirm ca in anumite condiii, in momentul morii, acest centru vital numit Sine Suprem poate s prseasc trupul mort printr-un canal energetic central, care se termin in chakra superioar. In acest caz, fiina devine nemuritoare. De fapt, vei vedea, acest lucru inseamn c fiina are o puritate genetic ridicat, fapt ce permite folosirea ei in programele zeilor. Centrul vital numit Sine Suprem deine, pe lang informaia genetic intrisec Sinelui Suprem, intreaga informaie genetic a fiinei respective. Oameni sunt mai mult sau mai puin hibrizi. Dein informaia genetic ascendent (a prinilor, bunicilor, strbunicilor, .a.m.d.). Cu cat aceast informaie este mai diversificat, cu atat A.D.N. este mai complex, mai greu. Centrul vital numit sine suprem deine in acest caz toat incrctura informaional genetic a individului respectiv. Aceasta este de fapt regula; pentru zei Sinele Suprem reprezint o structur ideal. Atunci, pentru a diferenia centru vital ideal de centrul vital al omului, acesta din urm a fost denumit Purua. 17. Purua, de mrimea degetului mare, sinele luntric, este ntotdeauna situat n inima oamenilor. Pentru aceasta ar trebui smulg din propriul corp precum smulgi trestia din iarba munja. Pe el rebuie s-l cunoasc ca pur i nemuritor. (Katha Upaniad- partea doua- al treilea capitol) 12. Purua, ne mrimea degetului mare, stpnul trecutului i al viitorului, st n mijlocul capului.... 13. Purusa, stpna trecutului i al viitorului, de mrimea degetului mare, este asemenea luminii fr fum. El este astzi i de asemenea, el este mine (Katha Upaniad- partea a doua- primul capitol) 2. ...O. Somya, acel Purua este n interiorul corpului, n spaiul din lotusul inimii; n acesta i au originea cele aisprezece pri. (Prasna Upaniad- A asea ntrebare) Structura energetic numit Purua este definitorie pentru un individ, este amprenta sa genetic n M.N. Amprenta genetic a zeilor este extrem de omogen i relativ simpl, particulariti cu atat mai accentuate, cu cat tehnicile de inginerie genetic ale supercivilizaiei sunt mai avansate. i totui,...cum arat Purua? Beneficiem in textele vechi de mai multe descrieri, dar apelez la cea mai sugestv, inscris in Zohar, ce vine din partea supercivilizaiei Dumnezeului biblic. Ea descrie intr-o pild, atat centrul vital Purua, ct i inveliurile energetice ale fiinei umane. Cnd regele Solomon a cobort n gradina cu nuci, a luat o coaj de nuc i a fcut o asemuire ntre nveliurile unei nuci i cele duhuri care insufl dorini ptimae n fiinele omeneti, dup cum este scris plcerile fiilor oamenilor se trag din demoni femeieti i brbteti. ... Sfntul binecuvntat fie El, - a gsit c este de trebuin s zideasc toate lucrurile n lumea aceasta spre a asigura acesteia

continuitate ei; astfel ca s fie s spunem aa un creier nconjurat de multe cmue. Lumea ntreag este construit dup principiul acesta, lumea de sus i lumea de jos, de la cel dinti punct tainic pn la cea mai ndeprtat dintre etape. Exist tot felul de nveliuri, unul pe deasupra celuilalt, i un duh n alt duh, astfel c fiecare lucru este coaja de nuc a altuia. Punctul primordial este o lumin luntric, aa de strvezie, aa de fin i aa de curat, nct este mai presus de orice nchipuire. ntinderea acestui punct ajunge s fie un palat care alctuiete un nveli al punctului acestuia, cu care d natere la raze ce nu se pot cunoate de noi nc din priiicin c sunt strvezii . Palatul, care este nveliul acestu punct de necunoscut pentru noi, posed o iradiere de neneles i de nevzut, totui mai puin subtil i mai puin strvezie dect punctul tainic de la nceput. Acest palat este ntins n lung i n lat n lumina cea de la nceput care este un nveli pentru el. ncepnd de la acest punct aflm nveliuri peste nveliuri i ntinderi peste ntinderi, fiecare cutnd un nveli pentru cel urmtor, aa cum este cmua creierului i creierul unul fa de cellalt. n felul acesta, fiecare lucru mai nti este un nveli i devine creier n etapa urmtoare. Acelai proces se petrece n jos, astfel c n lumea aceasta, dup un astfel de model, omul combin creierul cu pielia ce-l nvelete, duhul cu trupul, totul ca s fie ordinea cea mai desvrit a lumii. (Zohar- simbolul nucii 1, 19 b) [1] Practic, in textul de mai sus, fiinele extraterestre recunosc c tehnica inc nu le permite o analiz foarte exact a A.D.N.M.N., ci doar una grosier. Nici vorb de posibilitatea LOR de a produce n serie C.S. Acesta este un obiectiv relativ indeprtat. Pan atunci, aa cum omul a ajuns s fac analiza A.D.N. material, s manipuleze i chiar s produc gene umane, tot aa zeii fac analiza grosier a A.D.N.M.N., pot s manipuleze i poate chiar s produc anumite structuri genetice in M.N. Despre aceste lucruri ins, voi discuta pe larg, la timpul potrivit. Concluzii: Revin la reprezentarea schematic de la inceputul de capitol i reiau ideea c cea mai corect reprezentare este aceea care imagineaz fiina energetic om, cu niveluri energetice mai largi de materie subtilnegativ, ce conin nivele subjacente de materie mai dens i frecven a vibraiei mai sczut, avand in centru corpul fizic, ca maximum de densificare a fiinei energetice totale. Aceast reprezentare arat echilibru dinamic, interdependena fiziologic a celor trei corpuri i mai ales faptul c centrul fiinei reprezentate corpul energetic are rolul de a media relaia fiziologic intre C.S. i corpul somatic. Scriam cu convingere la corpul energetic, faptul c el moduleaz informaia A.D.N., motivand complexitatea structurii i mai ales complexitatea de realizare a racordului cu corpul somatic, tocmai prin complexitatea informaiei de modelat informaia A.D.N.M.P. Observm c, de fapt, urmtorul racord corp energetic corp astral este la fel de complex. Eu consider ins, un singur racord in materie negativ, cel intre corpul energetic i C.S. in ansamblu. Acest racord este la fel de complex ca cel intre corpul energetic i

corpul somatic pentru c el se realizeaz codificat pentru toate elementele informaiei A.D.N. De ce? Simplu i logic: C.S. DEINE INFORMAIE A.D.N.M.N.! Nu tiu dac structura A.D.N.M.N. este codificat ca structur unic a C.S. sau dac C.S. deine uniti de structur ce conin informaie A.D.N.M.N. la fel cum corpul somatic are uniti de structur (celula) ce conin A.D.N. Eu cred c varianta a doua este mai logic. Unitatea central a fiinei in M.N., denumit de vechii indieni Purua, deine, se pare, toate elementele structurale corespunztoare unei fiine umane. Aceast unitate rmane vie dup moartea corpului somatic. Ideea c spiritul deine informaie A.D.N. este puternic sugerat de ctre Biblie. In clasa a cincea toi copii inva la matematic despre metoda reducerii la absurd. Aceasta se aplic intr-o situaie alternativ (A i B), atunci cand nu ai suficiente elemente s susii varianta A ce pare logic. Concret, varianta A tii c este adevrat, dar nu o poi demonstra. Atunci presupui c varianta B este cea adevrat. Introducerea datelor false ce susin varianta B, vor dovedi ins c aceasta nu poate fi susinut. Rezult logic, c varianta A este singura soluie corect a problemei. In cazul Bibliei vom asista la un program riguros de inginerie genetic prin care se creeaz cele 12 semiii ale lui Israel. Programul se incheie prin recoltarea unei pri din aceast familie, fiecare individ fiind in stare (form) de spirit. Recunoaterea celor 12 ramuri ale familiei Israel presupune reprezentarea foarte detailat, foarte fin a A.D.N.M.N. pe corpurile spirituale recoltate. Este logic c dac structura A.D.N.M.N. nu ar fi reprezentat pe corpurile spirituale, atunci triajul genetic (judecata de apoi) nu ar mai fi posibil. Faptul c acest triaj exist, dar mai ales modalitatea in care se desfoar sugerez puternic existena A.D.N.M.N. codificat in C.S.. Despre aceste lucruri ins, vom vorbi foarte detailat. i dac am inceput s fac deja referiri la Biblie, trebuie subliniat c in aceast carte apar deseori situaii ce ne sugereaz alctuirea unei fiine vii din complexul corp somatic C.S. Ideea este prezentat in multe feluri, unul dintre acestea fiind chiar conceperea lui Adam : Atunci, lund Domnul Dumnezeu rn din pmnt, a fcut pe om (corpul somatic n.a.). i apoi a suflat n faa lui suflet de via (C.S. n.a.) i s-a fcut omul fiin vie. (Facerea 2-7). Adic a racordat cele dou corpuri. Acelai lucru ne este sugerat de aa zisele invieri prezente in Biblie : 21. i suflnd de trei ori peste copil a strigat ctre Domnul i a zis Doamne Dumnezeul meu, s se ntoarc sufletul acestui copil n el. 22. i a ascultat Domnul glasul lui Ilie i s-a ntors sufletul copilului acestuia n el i a nviat (Regi 17) sau un alt exemplu: 54. Iar El (Iisus), scond pe toi afar i apucnd-o de mn, a strigat zicnd:Copil, scoal-te! 55. i duhul s-a ntors n ea i a nviat ndat; i a poruncit El s i se dea s mnnce. (Luca 8). Dac cei doi subieci au fost in moarte clinic sau nu este mai puin

important acum. Observai, v rog, doar racordul corp somatic C.S.. Acest racord nseamn via. In concluzie: racordul C.S. corp somatic se realizeaz prin efortul continuu al corpului energetic ce menine informaia A.D.N. intr-un echilibru dinamic. Fiina energetic global OM menine in totalitate informaia A.D.N. Intreaga homeostazie biochimic, energetic, material, imaterial, intregul efort energetic VIAA se desfoar pentru a modula in parametri optimi relaia A.D.N.M.P. A.D.N.M.N., pe scurt, pentru a menine informaia A.D.N. Moartea Tradiiile orientale, ca i cele cretine, ne inva c omul moare numai somatic, spiritul avand capacitatea de a tri ca fiin energetic independent organizat in materie subtil, negativ. Atunci ce este de fapt moartea? Definiie: moartea somatic (fizic) reprezint incapacitatea corpului energetic de a corela informaia A.D.N.M.P. cu informaia A.D.N.M.N. Aceast definiie este echivalent cu moartea despre care noi oamenii vorbim in mod curent. Din punct de vedere biblic, este echivalent cu moartea cea dintai. In urma morii somatice C.S. se desprinde de corpul fizic; racordul corpului energetic inceteaz s existe. Acest proces nu are loc intr-o clip, ci este un proces de durat ce se intinde practic inainte i dup momentul in care noi declarm oficial moartea. Nu vei vedea scris ins, in nici o foaie de observaie dintr-un spital c pacientul a murit intre ora 9.30 i 10.15 spre exemplu, ci a murit la ora 9.45. De obicei, excluzand morile traumatice, accidentale, sunt semne care anun c moartea somatic se apropie, traduse in principal prin deprimarea funciilor vitale, pierdere in greutate, deshidratare, hipotensiune, hipotermie, tulburri de senzor i ale strii de contien, respiraie modificat cu deprimare a centrilor respiratorii. Toate aceste procese sunt observabile i msurabile cu instrumentele medicinei occidentale. Atunci cand respiraia inceteaz orientalii spun c prana sau Qi nu mai intr in corp i numai poate hrni fiina energetic total. Ei susin c o parte a energiilor structurate in corpul energetic capt o nou structur fluid care curge spre prima chakr. De aici, energia ascensioneaz spre chakra corespunztoare nivelului de contientizare a lumii la care a ajuns individul. Acesta este momentul oficial al morii din punct de vedere occidental, moment in care fiina eteric, in materie negativ, incepe s perceap realitatea de dincolo, trecerea in lumea materiei negative. Fiina eteric incepe s se desprind de corpul somatic, iar partea de energie negativ ce aparine corpului energetic care prsete corpul somatic va iei din acesta prin chakra mai sus amintit. Acest proces are loc in aproximativ o jumtate de or i este preferabil s se desfoare in linite, demnitate, dac se poate in prezena celor dragi. In acest mod ne desprim de fiina spiritual pe care am iubit-o intr-un mod civilizat, demn i o ajutm s depeasc ea insi acest moment, fr dificultate. In urma acestui proces fiziologic corpul somatic rmane impreun

cu o parte a corpului energetic colabat i intr intr-o degradare progresiv. Corpul energetic va dispare complet dup 40 de zile, aa cum am mai discutat. C.S. cu memoria vieii codificat n bile de memorie incepe voiajul astral. Ce se intampl in lumea materiei negative este mai greu de aflat (dar nu imposibil). Se nate o nou intrebare, pentru mine foarte important, pentru alii fr sens ... Pacienii din terapie intensiv care intr in com profund avand toate criteriile de moarte cerebral indeplinite, cu funciile vitale deprimate, aa-zisele legume, care sunt protezate respirator u nu numai, dar care din lipsa aparatelor mor imediat, MAI AU C.S. RACORDAT SAU NU ? In aceast viziune general asupra fiinei umane, intrebarea devine extrem de important, mai ales pentru noi, medicii de specialitate A.T.I. Prerea mea este c aceti pacieni ii pierd totui in primele ore C.S.. Desprinderea fiinei eterice de som este mai dificil, are loc intr-un mediu neprielnic (agitaie, zgomot), iar noi, cei ce hotram protezarea funciilor vitale facem mai mult ru fiinei in materie negativ OM. De cele mai multe ori un anestezist cu ceva experien poate estima care dintre pacieni se va intoarce la viaa fizic i care nu. Deocamdat ins, nu putem proceda decat conform algoritmilor in vigoare. Aceasta este una dintre intrebrile pe care un anestezist i le poate pune. A fi aproape de pragul dintre via i moarte ii schimb uneori, fr s vrei, modul de a gandi. Credei c este intampltor faptul c o alt anestezist, Jeanine Fontaine, care a lucrat ani de zile intr-un centru de chirurgie cardiovascular, autoarea celebrei Medic de trei corpuri, a apreciat valorile medicinei alternative? Eu cred c nu... S vedem ce se intampl mai departe cu C.S.. Este el venic? Este indestructibil? Nici una, nici alta, dup prerea mea. Venicia... ce este venicia? Totul este de fapt relativ. Dac ne gandim la Adam despre care Dumnezeu spune: ...acum, nu cumva s-i intind mana i s ia roade din pomul vieii, s mnance i s triasc n veci... (Facerea 3-22), vom vedea pe parcursul lucrrii c acest in veci inseamn vreo 900, maximum 1000 de ani pmanteti. Sigur, in comparaie cu sperana noastr la via este foarte mult. Dar ce ar spune o musc despre noi sau o biat eferemid care are un ciclu de via de cateva ore? Pentru ele, noi suntem venici! Parcurgand paginile crii, fr a vrea s anticipez prea mult, vei vedea c decodificarea bilelor memoriei este posibil prin hipnoz regresiv. Faptul c supraamintirea vieilor mult anterioare plete in comparaie cu cea a vieilor mai apropiate pe axa timpului de viaa in curs, este un argument pentru tergerea acestor memorii structurate, sub aciunea factorului timp. Este posibil ca i ali factori pe care nu-i cunoatem, s contribuie la deteriorarea C.S. Cel mai solid argument in favoarea acestei idei const in necesitatea ca Dumnezeu, fiin spiritual, s fie revigorat, innoit, regenerat. Pe de alt parte, faptul c un C.S. se poate reincarna la distant de sute i chiar mii de ani pe axa timpului, sugereaz capacitatea acestuia de a fi viu multe mii de ani. Prerea mea este c viaa somatic constituie o

regenerare din punct de vedere a informaiei A.D.N.M.N. pentru un C.S. Cu cat va avea mai multe reincarnri succesive cu atat memoria lui A.D.N. va fi mai solid. Lipsa reincarnrilor intr-o perioad de mii de ani consecutiv, cred c duce la tergerea progresiv a memoriilor C.S., la o dezorganizare progresiv a arhitecturii generale, inclusiv la tergerea memoriei A.D.N. fcand posibil o alt via somatic. Aceasta este doar o prere proprie. Despre reincarnare vom mai vorbi separat... In Biblie este definit i moartea cea de-a doua, care inseamn moartea sufletului, a C.S. Aceast moarte, distrugere a spiritului este posibil intr-un dispozitiv special numit iezerul de foc noiune despre care vom discuta pe larg. In acest dispozitiv, moartea se datoreaz supunerii C.S. radiaiei nucleare sau unei radiaii de insoire a acesteia: ...moartea i iadul au fost aruncate in raul de foc. Aceasta este moartea cea de-a doua: iezerul de foc. (Apocalipsa 14-21) Nu fac nici un comentariu, deoarece voi explica pe larg la timpul potrivit. Creierul - un analizor de frecvene Cred c v intrebai: dac gandurile, memoria, logica, stocarea informaiei aparin C.S., M.N., atunci ce rost mai are creierul, sistemul nervos central? Putem tri fr creier? Bineineles, nu! O tie i un puti de cinci ani. Atunci care este rostul lui? Probabil, creierul este organul despre care s-a scris cel mai mult. De ce? Pentru c in ciuda acestui fapt , este cel mai puin cunoscut. Cercetrile intreprinse in ultimii ani asupra fiinei umane au pus in eviden natura bioelectromagnetic a energie sale. Astzi se tie c principalul generator de unde bioelectromagnetice este sistemul nervos, in special sistemul nervos central. Se cunoate din ce in ce mai mult despre modalitatea in care sunt generate bioundele, se cunosc destul de bine fenomenele biofizice i biochimice de generare i de transport al sarcinilor electrice in corpul neuronal i interneuronal. Numeroase institute de cercetri studiaz procesele intime care definesc omul ca generator i rezonator de microunde electromagnetice. Dintre acestea amintesc: Institutul Naional de Inventic Iai Romania i Institutul de Fiziologie din Universitatea Kyan Kenhaus Eppendorf Hamburg Germania. Cercetrile au demonstrat c influxul nervos are vitez mare i caracter electric. El dezvolt simultan i biounde electromagnetice. Din punct de vedere biofizic neuronul i intregul sistem nervos constituie biogeneratori de unde electromagnetice care insoesc intreaga activitate uman. Astzi se elaboreaz noi concepte biofizice ale funcionrii celulei, in particular ale neuronului. Observaiile pornesc chiar din nucleul celulei, unde informaia genetic constituit in A.D.N. este structurat pe un ax antiparalel dubluhelicoidal, spiralat cu caracter dielectric, ce determin ci rapide de acces i de transport al electronilor in nucleul celular i mai departe, in celule. Celula nervoas (neuronul) este o celul particular, caracterizat histologic prin existena mai multor terminaii numite dendrite i o terminaie cu lungime mare numit axon. Acesta este acoperit cu o teac intrerupt din loc in loc, la intervale egale formand mici strangulri. Circulaia electronilor de-a lungul axonului, cantitatea de sarcin electric care trece prin axon, este reglat de un

singur nucleu. Trecerea fluxului nervos se insoete de flux magnetic datorit profilului cilindric al axonului, in a crui compoziie intr diverse substane chimice cu dispunere spaial, ce determin efectul de camp magnetic - biocamp. Constantin Bursuc i colaboratorii demonstreaz, in paralel cu ali cercettori diseminai pe mapamond, c inveliurile axonului se comport ca nite oglinzi bioelectromagnetice, in care campul este amplificat, neuronul fiind un adevrat biolaser inclus intr-o succesiune de circuite oscilante. Pe de alt parte, este demonstrat c circulaia de sarcin de-a lungul axonilor transform fiina uman intr-un circuit oscilant de factur biologic, adic intr-o bioanten. Diverse experimente extrem de sofisticate au demonstrat c sistemul nervos central genereaz i operez cu biounde electromagnetice. Astzi s-a experimentat montarea de microprocesoare care valorific superior potena radiobioenergetic a sistemului nervos central. S-a reuit prin intermediul acestora s fie transmise semnala auditive sub form de impulsuri electrice de la distan ctre microprocesor i mai departe ctre analizorul auditiv, care a decodat informaia promit. Se pare c astfel de studii sunt destul de avansate in institutele care practic deja implanturi cerebrale de microprocesoare, care transform omul in robot. Tocmai de aceea, despre astfel de studii vei auzi mai puin. Nu intenionez s i un curs de neurologie, co doar s subliniez c efortul fcut in aceast tiin in ultimii ani a fost orientat spre a gsi modele, soluii de funcionare ale creierului pornind de la unitatea de structur a creierului neuronul, de la modalitatea in care acesta se conecteaz cu ali neuroni realizand structuri mai complicate: centri, staii, etaje de analiz i control. Au fost fcui pai importani in neurofiziologie, capitol fascinant al fiziologiei. Se cunoate in prezent modalitatea de sintez stocare eliberare de diveri mediatori chimici produi de neuron, marea majoritate avand structur proteic. Neurochirurgul american Karl Pribram a cutat timp de 30 de ani sediul memoriei. Sacrificarea oarecilor pe altarul tiinei pentru a afla acest lucru, nu a dus nicieri pentru c oarecii, dei lipsii de diverse pri ale creierului lor, nu puteau fi determinai s uite...Se cunoate mult din neurofiziologie, din modalitatea in care creierul coordoneaz viaa de zi cu zi a fiinei noastre, dar cu toate zecile de mii de pagini scrise, cu toat cunoaterea materiei pozitive numit creier, tonele de cri scrise nu ajut prea mult la dezlegarea enigmei privind modalitatea de a gandi, de a contientiza, de a prezenta mental, de a elabora modele logice, de a stoca amintirea i aa mai departe. In acest domeniu are loc o adevrat revoluie in dou sensuri. In primul rand noutatea modalitii de a aborda funciile creierului reprezint o revoluie, iar in al doilea rand momentul devine revoluionar prin numrul mare de oameni de tiin ce devin adepii noilor concepte. Modelul hologramei este unul dintre aceste concepte ce stau la baza noilor teorii ce privesc funcionarea creierului. Holograma este o realizare tehnic superb, este o imagine tridimensional, spaial, care are o proprietate deosebit: fiecare prticic a ei este in stare s reproduc intreaga imagine sau folosind alte cuvinte, unitatea de structur definete (conine) intregul. Creierul se pare c funcioneaz intr-un fel asemntor.

Vizualizarea unui far de Renault Megane duce la reprezentarea mental instantanee a intregului autoturism sau vederea unei maini reproduce mental imaginea omului. In anul 1947 Dennis Gabor a descoperit modalitatea de a transforma imagini ale obiectelor in game de frecvene inregistrate pe un film holografic i de a transforma aceste frecvene in imaginea obiectului iniial, realizand astfel primele holograme. Inventarea hologramei l-a condus pe Karl Pribram la abandonul cutrii substratului material al memoriei. Computerul numit creier realizeaz analize complexe asupra frecvenelor tuturor datelor pe care le primete prin simuri. Imaginile recepionate nu sunt decat decodri ale gamelor de frecven pe care creierul le percepe. Filmul holografic se proiecteaz permanent mental ca imagine recepionat. Cam acelai lucru se intampl i pentru celelalte simuri receptori analizori de frecvene. Nu numai ochiul, dar i urechea i celelalte simuri sunt analizori de frecven. Teoria ce se impune este: creierul construiete o realitate concret, interpretand frecvenele dintr-o dimensiune care transcende timpul i spaiul (Patrick Drouot). Pentru a sublinia natura dinamic a universului ce se reflect in imaginile recepionate de creier, David Bohm a introdus termenul de holomicare. Profesorul William Tiller de la Universitatea Stanford California, autorul diagramei ce-i poart numele, este adeptul acestui model holografic de creare a reprezentrilor realizate de creier i afirm c toate lucrurile trebuie considerate corpuri de realitate impermanent. Cu alte cuvinte, tot ceea ce percepem nu reprezint decat o iluzie oferit de propriile noastre simuri. Sub acest aspect, se tie bine c diverse fiine ale scrii filogenetice creeaz imaginea aceluiai obiect total diferit; vederea poligonal a albinelor este un exemplu in acest sens. Rmane intrebarea: unde se codific aceste frecvene, unde stocm amintirea, unde este eul, sinele? Se pare c acest superb organ, - creierul permanent obiect de studiu, nu reprezint decat computerul fiinei energetice globale ce se numete om. Creierul are rolul de interfa intre expresia sufletului i viaa fizic (Patrick Drouot), conecteaz realitatea M.N. la cea a M.P. avand rolul de traductor, analizor, sintetizeaz i interpreteaz evenimentele ce au loc la grania material/imaterial. Stocarea informaiei se face ins, in aa-zisele bile de memorie, organizate pe C.S. in M.N. Cum se face accesul la informaie? Nu voi descrie intim acest acces, nici nu m-a pricepe prea bine, dar voi face cateva observaii. Neurofiziologia ne inva c strile funcionale ale creierului sunt in numr de patru: - starea de veghe; - starea de somn lent; - starea de somn paradoxal, in cursul cruia se elaboreaz visele; - starea de hipnoz. Decodarea bilelor memoriei Se face avand in vedere strile funcionale ale creierului, in mai multe modaliti: 1- fiziologic; 2- suprafiziologic; 3- tehnic.

1. Cea mai fiziologic decodare a bilelor memoriei are loc in starea de veghe. Accesul la amintirile noastre este simplu; putem reproduce mental o mulime de evenimente trecute care se inlnuie ordonat i au o situare destul de clar, corect pe axul timpului, mai ales dac acel eveniment nu este prea indeprtat. 2. Exist dou posibiliti suprafiziologice de decodare a informaiilor din bilele memoriei ce au unele asemnri, dar i multe deosebiri. Ele se refer la stri fundamentale diferite ale creierului, in care supraamintirea este posibil. I. Prima modalitate de acces la supraamintire const in aplicarea tehnicilor de meditaie, in scopul contientizrii superioare. Meditaia, expansionarea nivelului de contien reprezint noiuni greu de ordonat, greu de definit, cel puin pentru mine. Ce bine este cand beneficiem de definiii clare, care nu-i las loc de indoieli i mai ales care te lmuresc pe deplin! Nu am nici o pretenie c voi face lumin in acest domeniu. Nici nu a putea, deoarece eu nu am fost niciodat intr-una din situaiile clinice in care se incadreaz noiunile de mai sus. Invturile vechi, nu conteaz din ce col de lume (indiene, chinezeti, amerindiene, africane, africane etc.), au indemnat omul la meditaie! Ce este meditaia i ce ofer ea? Nu am gsit o definiie clar, dar a putea s-o denumesc acea stare de linite cultivat in care fiecare incearc s-i descopere eul, in care accede la un nivel superior de inelegere a lumii inconjurtoare, in scopul gsirii i integrrii propriei dimensiuni in mediu, in scopul gsirii sentimentului de uniune cu Universul i a modalitii de a transcede spaiul i timpul. Acest lucru se poate face avand un invtor, caz in care ansele de reuit sunt mai mari. Pentru unii ins, totul se intampl de la sine. Ne intoarcem acum cu picioarele pe pmant, la cartea de fa ce-i propune o abordare a invturii vechi din unghiul de vedere al tiinelor moderne. Apelez din nou la Patrick Drouot, personajul cheie al acestui capitol. Menionez inc odat metoda prospectiv, tiinific, multilateral. integrat, in care acesta ne informeaz despre aceste aspecte atat de puin palpabile, abstracte pentru unii dintre noi, de neineles pentru muli alii. Vom urmri impreun filmul unui experiment de expansiune a strii de contien descris de Patrick Drouot, experiment ce a avut loc la data de 20 iulie 1989 in S.U.A. la Monroe Institute. In cursul unor experimente anterioare fusese evideniat faptul c starea de expansiune a contiinei pe un nivel superior a fost insoit de inregistrarea electro-encefalografic (E.E.G.) de unde (delta) caracteristice somnului paradoxal i unde cu totul particulare cu frecven ridicat i amplitudine mare ce au fost denumite y (gamma). In mod normal, in cursul strilor meditative se inregistreaz unde (alfa) i (theta). Experimentul, ce-i drept, avea o not cu totul particular i urmrea prospectarea bilelor de memorie ale unui subiect ce nu se afla in imediata apropiere a exploratorului. Alternana de unde (alfa) i (theta) inregistrate E.E.G. au coincis cu inregistrarea unei activiti

sincrone in ambele emisfere cerebrale intr-un ritm coerent i unic, eveniment neurofiziologic ieit din comun ce a putut fi reprezentat grafic i cartografiat (raportat la intreaga activitate cerebral). Cei ce au condus tehnic experimentul au incercat reproducerea lui. Nu numai cu undele y (gamma) au fost din nou inregistrate, dar astzi beneficiem (cred eu) prin acest experiment, de cea mai interesant i mai frumos descris stare de expansiune a contienei. Reproduc: Am trecut prin erupia y, gaura neagr. De cealalt parte, o stare de contien imens, infinit. M-am simit cptnd o dimensiune original, dimensiunea MEA, aceea pe care am avut-o, pe care o am i pe care o voi avea n eternitate. Este ca i cum a fi realizat c ceea ce sunt n form nu este dect o proiecie a acestei contiene i c fiinele umane nu sunt dect proiecii rencarnate a ceva ce le depete... Exist acolo o impresie de putere imanent, de generozitate, cldur, aur. Aceste valori energetice nu sunt nici fluide, nici solide, ci seamn cu nite pulberi energetice. Este foarte mult lumin , dar nu pot s spun strlucire, ci pur i simplu lumin. Este ca i cum s-ar compune dintr-o multitudine de mici pete de aur, nimic altceva dect asta, cu o putere fantastic nchis n ele i cldur, ... Pot s m transform, dar nu pot s dispar... Nu mai am impresia de-a merge n planuri inaccesibile, eu sunt ca i cum a fi ajuns la ceva continuu. Aceast poart este fcut din toate culorile, inimaginabile, care se combin fr s se amestece Totul pare s fie format dintr-o multitudine de pete luminoase. Acesta pare s fie modul real al fiinei ... n acest stadiu nu mai eram Patrick Drouot, fiin ncarnat, care se exprima, ci realmente Universul care vorbea prin Univers, o contiin nelimitat, care vorbea printr-o contiin fr limite. Totui, nu eram separat de baz, nu eram separat de corpul meu , eu cunoteam dimensiunea mea ncarnat acolo jos, foarte jos, ntr-o vibraie complet inferioar. [2] Cuvintele nu ar face decat s pteze trirea inalt descris mai sus. Ce este foarte important pentru noi? Faptul c in cursul experimentului, aparatele, bietele noastre construcii tehnice ce scot la suprafa doar perifenomenele, evenimentele fizice mai puin importante, cred eu, au inregistrat din nou erupia de unde y i activitatea sincron a undelor cerebrale. Este important c aceste stri de expansiune a contienei pot fi evideniabile, msurabile prin ceva. Mai mult decat atat: in urma unor studii riguroase, astzi se pot obine stri asemntoare ale creierului folosind diveri stimuli externi: lumini, campuri electromagnetice, sunete. Astfel se pot induce stri artificiale asemntoare meditaiei profunde, dar se poate obine i euforie sau trirea sentimentului de uniune cu ceilali sau concentrare sporit, creativitate, supraamintire vigil. Acest domeniu este foarte aproape de un altul, extrem de sensibil i anume, de studiile privind armele psihotronice. Dei se cerceteaz mult, vom afla foarte

puine referitor la acest gen de studiu... In concluzie, subliniez faptul c laboratoarele moderne incep s aib acces la studiul tainelor C.S. Acest fapt este important! II. A doua modalitate suprafiziologic de decodare a bilelor de memorie este hipnoza. Nu cred c exist in momentul de fa o definiie a hipnozei legat de mecanismele ei intime. De aceea v voi prezenta o definiie descriptiv ce surprinde o sintez a evenimentelor clinice. Hipnoza este o stare specific neuro-psiho-fiziologic care poate fi provocat de o alt persoan sau poate fi autoprovocat i in care pot apare fenomene disociative neuropsihice particulare, cu instlare spontan sau ca rspuns la stimulii cei mai diferii. Starea hipnotic se caracterizeaz prin modificri neuro-fiziologice i psihice, prin modificri sau alterri ale campului contienei, datorat unei permeabiliti sugestive sau fa de autosugestie i prin apariia unor rspunsuri i conduite care nu caracterizeaz in mod normal subiectul. Acesta, in stare de veghe nu-i mai amintete ce s-a petrecut cu el in somnul hipnotic. (Mihai elaru Hipnoza- 1996). Datele E.E.G. i alte date de fiziologie ca metabolismul bazal, respiraia, rezistena electric a pielii etc., justific incadrarea hipnozei ca stare particular a strii de veghe. Dei este cunoscut de cel puin 6.000 de ani de toate civilizaiile vechi precum sumerienii, egiptenii, care au folosit hipnoza in cele mai diverse scopuri de la magie la anestezie, ritualuri, se consider c bazele moderne au fost puse in secolul trecut. Printele modern al acestei discipline este James Braid (1795-1860), cel care a publicat in 1843 lucrarea Neurohypnology. In funcie de profunzimea hipnozei, aceasta este caracterizat de un bogat polimorfism clinic, de la imposibilitatea efecturii mivrilor voluntare pan la amnezie, anestezie i uneori la recepionarea telepatic de diverse mesaje, de obicei la comanda hipnotizatorului (telerecepie). Pentru ilustrarea poliformismului clinic al strii de hipnoz v prezint una din scalele de hipnotizare. Scala Duorot cu 18 grade A. Hipnoza lejer 1. Paralizie a membrelor; 2. Contractri ale membrelor; 3. Rigiditate; 4. Micri automate; 5. Anestezie localizat; 6. Alterare tactil. B. Hipnoza mijlocie 7. Sugestii posthipnotice; 8. Halucinaii simple; 9. Posibilitatea de a conversa; 10. Amnezie. C. Hipnoza profund 11.Posibilitatea deschiderilor ochilor; 12.Halucinaii vizuale complete; 13. Hipermnezie; posibilitatea de regresie hipnotic;

14.Micri involuntare; 15.Sugestii posthipnotice; 16.Anestezia planurilor profunde; 17.Anestezie total. D. Ultimul stadiu 18.Coma hipnotic sau anestezia generalizat. Dup alte scale in ultimul stadiu se incadreaz amneziile sistematizate sau complete posthipnotice. Prezentarea evenimentelor clinice care au loc in cursul hipnozei este foarte important pentru inelegerea lucrrii mele, deoarece dup prerea mea, toate crile sacre ale omenirii au fost scrise in urma acumulrii, implantrii de informaii sub hipnoz. Vom vedea c Lumea Intraterestr (L.I.) ii prezint astzi cartea de vizit utilizand aceeai metod ancestral. In funcie de gradul de profunzime al hipnozei, de abilitatea, experiena, fora celui ce induce-conduce hipnoza, dar mai ales de calitile subiectului aflat in hipnoz, se poate obine telerecepia. Cel mai interesant fenomen de telerecepie al istoriei noastre cunoscute este legat de personalitatea lui Edgar Cayce (1877-1945). Astzi continu s se studieze atat modalitatea lui Edgar Cayce aflat sub hipnoz a enunat cele 14.246 de lecturi cat i veridicitatea acestora. Cel ce a fost numit profetul adormit nu a avut niciodat un control asupra lecturilor sale i a negat existena unui singur spirit controlor-informator. Edgar Cayce a avut acces sub hipnoz la rezervorul de informaie universal. A fost in stare s contacteze corpuri spirituale (ale viilor i ale morilor) i s gseasc oriunde informaia dorit. Aici ins, se pune problema corectitudinii acestor informaii. Prerea mea este c un C.S. poart mult informaie fals. De exemplu intreaga mea teorie s-ar putea s nu aib corespondent in realitatea prezent i viitoare, dar ea va fi purtat de corpul meu spiritual. Un eventual decodor ar putea s-o ia de bun intr-o zi. Problemele puse de cazul Edgar Cayce sunt multiple, iar lecturile ce privesc istoria timpurilor trecute, contemporane i viitoare, sfaturile medicale, problemele legate de reincarnare, enigmele Terrei .a.m.d. trebuie privite cu mult discernmant. In privina datelor istorice, mai ales asupra celor ale istoriei vechi precum a civilizaiei atlante, nu putem decat s acceptm acele informaii in lipsa posibilitilor de ale corela i verifica. Englezoaica Eileen Garett medium renumit al epocii, ce pretindea c se afl sub controlul unei entiti persane numite Uvani, intr in trans (prefer termenul autohipnoz) i intreab entitatea de unde vine fora mediumic a lui Edgar Cayce. Rspunsul nu intarzie: El folosete resursele propriului spirit pentru a vedea, a auzi i a inelege. Dar o poate face pentru a dobandi in vieile anterioare inelegerea multor lucruri. Informaiile date de acest corp fizic sunt obinute prin puterea spiritului asupra spiritului, adic prin puterile spiritului asupra materiei fizice, datorit sugestiei hipnotice care este dat prii active a subcontientului. Acesta ii ia informaiile din ceea ce a acumulat altdat sau din ceea ce-i dau alte spirite trecute... [3] M vei acuza, poate, c imi plec urechea la informaii mediumice, c alunec pe acel tram al faptelor greu verificabile ce par la marginea arlataniei. Dar, citii singuri

i vei vedea c informia universului lui Edgar Cayce nu poate fi ignorat in totalitate. O bun parte a psihologilor i psihiatrilor consider c hipnoza, transa, meditaia, activitatea mediumic sunt noiuni total diferite. Eu cred ins, fr a fi specialist in acest domeniu, c aceste teme au cel puin un element comun: o penetrabilitate crescut spre bilele memoriei, comparativ cu starea de veghe, ctre acele bile organizate in M.N. ce aparin atat propriului C.S. cat i spre bilele altei persoane care este explorat de cel ce conduce edina de hipnoz sau spiritism. Privind accesibilitatea la informaie, hipnoza se aseamn inclusiv cu strile de expansiune ale contienei. Dac revedei scala Duprot vei vedea inscris in dreptul nr. 13: hipermnezie, posibilitate de regresie hipnotic. Acesta este studiul ce ne intereseaz mai mult, deoarece in acest stadiu este permis o decodare a bilelor memoriei intr-o manier cu totul particular. Unul dintre psihologii care aeaz pe baze incontestabil tiinifice hipnoza regresiv este Martin Sorge. Cu profesionalism, cu o logic greu de combtut, domnia sa construiete i exploreaz lumea multidimensional (pendadimensional cu tei variabile pentru spaiu i dou pentru timp) in care cltorete spiritul dup moartea cea dintai. Abilitatea lui Martin Sorge nu const numai in a conduce o hipnoz regresiv dincolo de segmentul temporal al vieii in curs a celui hipnotizat, ci i in cercetarea tramului, lumii vecine, a M.N. pe care C.S. liber o percepe, o parcurge, o exploreaz. Sunt extrem de interesante concluziile legate de capacitatea de percepie a C.S. aflat intre dou reincarnri. Iat cum construiete Martin Sorge spaiul pentadimensional al lumii vecine in M.N. (nu o denumete paralel, pentru simplu motiv c avem acces la explorarea ei). Observaiile sunt simple i logice i pleac de la ideea c pe axa timpului pe care noi il percepem ca trecut i viitor, prezentul este reprezentat de un punct practic fr dimensiune, deoarece acest punct aparine instantaneu trecutului. Dimensiunea lui este zero. Dac se lrgete timpul lumii de dincolo cu o dimensiune el va deveni o dreapt, de-a lungul creia C.S. poate exista in acelai timp in dou locuri diferite, adic parcurge distana dintre dou puncte instantaneu, cu vitez infinit de mare ce-i permite existena concomitent in dou puncte diferite. Acest eveniment poate fi posibil numai dac C.S. este lipsit de mas. Observm c deja suntem pe calea cea bun a modelului, deoarece acesta se supune legitilor diagramei Tiller. Dac dreapta timp sporete cu inc o dimensiune, va deveni o suprafa, pe care evenimentele devin impisibil de ordonat in secvenialitate, tririle nu se afl ordonate in timp, ci se aeaz indiferent, una lang alta, astfel incat, dintr-o singur privire, putem imbria grupuri intregi de evenimente invecinate pe axa timpului. V rog, reinei aceast idee ca fiind extrem de important. Are mare legtur cu modalitatea in care Biblia a fost imprimat i redactat ulterior. De exemplu, imaginile surprinse de Ioan, cel ce a scris Apocalipsa sunt acronologice. Noi suntem cei care, in mod logic, reuim inlnuirea lor pe axa linear a timpului. Vom vedea de fapt c Ioan surprinde cateva imagini suprapuse in timp, ce sunt filmate din unghiuri diferite. Despre asta vom discuta ins, pe larg.

Construcia plan a timpului din lumea de dincolo corespunde pe de o parte sentimentului de atemporalitate pe care l-au avut cei aflai in moarte clinic i mai ales perspectivei fulgertoare pe care o au acetia asupra evenimentelor intregii viei. Aceste evenimente se succed cu vitez uimitoare, individul chiar retrind pe plan psihic sentimentele trecute. Nu pot s m abin de la o speculaie. Am descris mai devreme modalitatea in care C.S. se desprinde de corpul somatic in cursul procesului numit moarte. In timpul de aproximativ 30 de minute cat are loc desprinderea, creierul are ocazia s revad pentru ultima oar bilele de memorie in ordinea in care acestea ii trec pe sub nas i se despart de corpul fizic. Are loc o decodare rapid, instantanee a evenimentelor codate in inalt frecven, la trecerea bilelor prin faa celui mai indreptit analizator. Martin Sorge a prospectat capacitatea de percepie a spiritului in stare liber, cu mijloacele regresiei hipnotice i consider c aceast capacitate este relativ limitat. Spiritul percepe alte spirite ca sfere de lumin de diverse dimensiuni, cu un nucleu central strlucitor. Fenomenul este posibil dac ne gandim c lumina este und i corpuscul, este un camp electromagnetic ce nu are nevoie de lumin pentru a se propaga. Lumina este perceput in toate culorile posibile, fapt precizat i de Patrick Drouot. Comunicarea ce are loc intre spirite este asemntoare cu cea telepatic; este instantanee i nu are ca suport limbajul, sunt traduceri in modul nostru de comunicare, tot aa cum ne reamintim visele, fr ca acestea s fi avut loc efectiv in plan acustic (Martin Sorge). Lucrurile se complic puin dac ne gandim la morile clinice care au loc de exemplu in cursul anesteziilor generale la pacienii critici. Pacienii povestesc cu lux de amnunte cele intamplate in sala de operaie, ii vd propriul corp pe masa de operaie, vd, aud, percep in general toate evenimentele ce au loc acolo. In aceast situaie particular pacientul rmane legat prin firul de argint de corpul fizic, conform tradiiilor orientale, la fel ca in procesele de expansiune a contienei. Sub acest aspect, tehnic, cele dou fenomene sunt inrudite. Dar ce legtur are asta cu hipnoza? Are! In anumite stadii ale hipnozei pacientul practic este decorporalizat, C.S. expansioneaz i culege informaii din M.N. sau din M.P. la fel ca in strile de expansiune a contienei, la fel ca in moartea clinic. In aceste trei situaii particulare cred c firul de argint ce leag C.S. de corpul fizic face posibil interpretarea informaiei de ctre creier. In aceste situaii este posibil interpretarea evenimentelor ce au loc in M.N. i M.P. concomitent. Ideea este important. Vom vedea c acest aspect de percepie concomitent de decodare a unei largi game de frecvene ce aparin celor dou lumi material i imaterial este prezent in tehnicile de hipnoz la care au fost supui cei care au redactat Biblia. Am vorbit despre decodrile bilelor de memorie ce sunt posibile in diverse stri ale creierului. Cred c nu greesc dac afirm c aceste stri funcionale distincte sunt in numr de cinci.: - stare de veghe; - stare de somn lent; - stare de somn paradoxal;

- stare de hipnoz; - stare de expansiune a contienei 19. Decodare tehnic a bilelor de memorie Aceast modalitate este pur imaginar deocamdat; ine de un stadiu al tehnicii extrem de avansat. Metoda ar consta in scanarea C.S. cu aparate similare computerului tomografic ce realizeaz radiografii in seciune ale corpului somatic sau cu aparatele de rezonan magnetic nuclear care realizeaz cam acelai lucru. Aparatul imaginar ar lua in M.N. Decodarea evenimentelor prezente in bilele de memorie s-ar face prin recodarea frecvenelor inalte caracteristice M.N. in frecvene joase, adaptate simurilor noastre. In aceast modalitate, bila de memorie decodat ar putea oferi o imagine in micare, pe un ecran de televiziune holografic. Evident, imaginea ar fi insoit de sunet, dar i de miros, senzaia de pipit i tot ce inseamn sim uman tradus in game de frecvene. Ce indeletnicire grozav pentru mileniul al treilea (dac il apucm!). O astfel de decodificare prin scanare ar localiza precis bila respectiv, sediul memoriei unui anumit eveniment i ar da posibilitatea currii C.S. de memoriile nedorite, in scop terapeutic (adevrat terapie spiritual) sau... in alte scopuri... Recunosc c ideea mi-a venit citind Biblia, deoarece cam aceasta este modalitatea in care ingerii Supercivilizaiei lui Dumnezeu (S.D.) ii cur, ii lmuresc pe cei culei. Rencarnarea Motto: Aa cum o persoan i leapd hainele uzate i se mbrac cu altele noi, tot aa sufletul ncarnat i leapd corpurile uzate i la momentul potrivit, se acoper cu altele noi continundu-i existena n una din cele trei lumi (Bhagavad-gita II, 22). Acoperiul lumii Tibetul. Intr-o zon uitat de lume, un popor de 4 milioane de locuitori ce ocup i o mic arie in nordul Indiei, unde se afl un guvern in exil, ii continu tradiiile de mii de ani, tradiii ce au la baz o invtur riguroas. Credina in reincarnare, element de baz al filozofiei tibetane este mai mult decat o credin, este un mod de trai, este o constatare! Sanctitatea Sa Ling Rimpoche, astzi in varst de 11 ani, este reincarnarea Sanctitii Sale Ling Rimpoche mort in decembrie 1985. Cum se tie acest lucru? Tehnicile de astrologie tibetan permit descoperirea momentului reincarnrii unui anumit C.S., conform profilului su astrologic, cunoscut de maetrii spirituali ai comunitii. Urmeaz cutarea i recunoaterea copilului, eveniment asupra cruia nu insist. Interesant este certitudinea pe care o au tibetanii cu privire la identitatea unui C.S. reincarnat. In cazul Sanctitii Sale, succesiunea reincarnrilor a putut fi stabilit cu exactitate incepand cu secolul XII! Este reincarnarea un concept imprumutat din filozofiile asiatice? NU! Dac privim atent in dosarele antichitii, observm c ideea apare la toate civilizaiile vechi: egipteni, druizi, daci, greci, amerindieni din nord i sud civilizaia preinca Moche i chiar la evrei. Textele vechi au stat la baza Bibliei originale se pare c au coninut numeroase referiri la reincarnare. Aceste texte au fost epurate de cel puin

dou ori. Prima revizuire nu tiu ce a vizat, ins este amintit de Coran: Spune: ...Cine a trimis cartea pe care a adus-o Moise cu lumin i ocarmuire pentru oameni, pe care ai pus-o pe pergament, ai dat-o pe fa, ins ai ascuns mult din ea i ai invat ceea ce n-ai tiut voi i prinii votri? ... (Sura vitelor VI 91) O alt epurare a Bibliei a avut loc in secolul al VI-lea. Imprteasa Teodora, care-i dorea divinizarea dup moarte a dispus condamnarea invturilor lui Origene marele specialist cretin al reincarnrii. Soul ei, impratul Justinian a convocat in anul 553 consiliul Ecumenic al Constantinopolului la Niceea i a ordonat scoaterea din Biblie a tuturor referirilor la reincarnare. Cartea a fost drastic epurat...Datorit modului particular in care este conceput Cartea crilor, o epurare a unor informaii este extrem de greu de realizat. In Biblie, o informaie important este repetat, reluat in zeci de modaliti, in zeci de formulri, metaforizri, imbinri de versete i uneori, chiar mai multe informaii apar in acelai verset! De aceea, oricat s-ar scoate din aceast carte, restul face in general posibil inelegerea programului. Privind reincarnarea, prerea mea este c in Biblie au rmas suficiente versete care sugereaz acest concept. Voi da i eu cateva exemple: 35. Dar va zice cineva: Cum nviaz morii i cu cetrup au s vin? 36. Nebun ce eti! Tu ce semeni nu d via dac nu va fi murit. 37. i ceea ce semeni nu este trupul ce va s fie (corpul somatic n.a.) ci gruntele gol (C.S. n.a.) poate da gru sau altceva din celelalte. (Corinteni 15) Clar, negru pe alb, nu are nevoie practic de nici un comentariu! Iat un alt exemplu: 16. De aceea noi nu mai tim de-acum pe nimeni dup trup; chiar dac am cunoscut pe Hristos dup trup, acum nu-l mai cunoatem. 17. Deci, dac este cineva n Hristos, este fptur nou; cele vechi au trecut toate s-au fcut noi. (II Corinteni 5) Unele femei i-au luat pe morii lor nviai. Iar alii au fost chinuii, neprimind izbvirea ca s dobndeasc mai mult nviere. (Evrei 11-35). Exemple vei mai gsi pe parcursul crii de fa, nu mai insist acum, dar fac precizarea c, de fapt, conceptul reincarnrii st la baza intregului progrm biblic, reprezint piatra de temelie a intregului program tehnic din care Biblia face parte! Fr descoperirea, de ctre S.D., a legilor ce guverneaz reincarnarea, programul actual, Biblia i Dumnezeul biblic, i cartea pe care o citii acum nu ar fi existat! V vei convinge singuri, parcurgand lectura pagin cu pagin. Scrierile vechi orientale exceleaz in disecarea conceptului reincarnrii, de obicei intr-un limbaj direct: precum cel intrupat in acest trup trece prin copilrie, tineree i btranee, tot aa trece dup moarte i in alt trup... (Bhagavad-gita II 13). Coranul la randul lui aloc suficient spaiu vieii de apoi, fie in exprimri directe, fie mai subtil ca in exemplul urmtor: Nu v cstorii cu muierile cu care s-au cstorit prinii votri doar dac s-a intamplat

inainte... IV-Sura muierilor-26) Ca un scurt istoric al acestui concept , menionez c noiunea a fost introdus in literatura ezoteric de ctre Allan Kardec (1804-1869). Noiunea de reincarnare a fost apoi preluat de Helena Blavotsky (18311891) in cadrul colii teozofice. Apoi Rudolf Steiner, iniial discipol al teozofilor, creeaz o nou coal antropozofia, opera sa fiind de mare importan in spiritualitatea mondial. Edgar Cayce va avea mai tarziu multe lecturi dedicate reincarnrii. Dac colile europene amintite mai sus imbrcau conceptul intr-un stufos ornament oriental, spiritele informatoare ale lui Edgar Cayce il intoxic, zic eu, cu mult informaie fals. Inaite de a ne ocupa de legile ce guverneaz reincarnarea, a vrea s v prezint pe scurt un caz deosebit, cules i prezentat in urma unei anchete foarte riguroase, iniiate de profesorul Ian Stevenson de la Universitatea Virginia (S.U.A.). Pe scurt, povestea aparine unui copil hindus pe nume Jasbir Jat, in varst de trei ani i jumtate, din satul Rasulpur, la nord de Delhi, care suferind de varicel, este declarat apoi mort, de ctre medic. Mama sa, constat la cateva ore c micuul incepe s mite, apoi starea acestuia se imbuntete progresiv, se insntoete i ... incep problemele... Copilul inviat din mori are memoria unui alt individ (ce se va dovedi c de-abia fusese ucis), se declar ca fiind un altul i demonstreaz cunotine care nu se potrivesc unui copil de trei ani! Cazul lui Jazbir Jat starnete senzaie in India i adun o serie de savani, printre care i pe profesorul Ian Stevenson, cel ce va face cunoscut cazul lumii lumii occidentale. Ancheta dovedete c toate afirmaiile micuului sunt conforme cu realitatea, identitatea lui fiind aceeai cu a persoanei lui Sabba Ram, adult brahman dintr-un sat vecin care fusese ucis cam in acelai timp in care Jasbir Jat murea. Investigaiile continu, ucigaul ii recunoate crima (datora celui ucis 600 de rupii), iar familia celui ucis il recunoate pe Jasbir Jat ca fiind Sabha Ram i il repune in toate drepturile! Cazul analizat i intens mediatizat, constituie unul dintre cele mai autentice probe ale reincarnrii. De ce este a de important pentru lucrarea mea? Eu cred c dovedetefaptul c personalitatea, memoria, gndirea, aparin nu creierului, ci C.S., creierul avnd doar rolul de a conecta informaia M.N. la viaa fizic, fiind cel ce conecteaz fiina superioar la realitatea lumii materiale, In al doilea rand este un caz veritabil de reincarnare. Conceptul este cel mai justificat in acest caz. C.S. voiajor, se implanteaz nu pe un corp somatic care ii incepe dezvoltarea intrauterin, ci pe unul matur ce a beneficiat de serviciile altui C.S. Care este sensul reincarnrii? S credem intr-o motivaie karmic? Dar, ce este karma? Voi vorbi i despre memoriile karmice...S credem intr-o necesitate de evoluie, de desvarire spiritual, de acumulri cantitative de informaie, de incrcare cu bile de memorie sau de evoluie calitativ ce urmrete drumul filogenetic, evoluia speciei Homo sapiens? Nu tiu! Oricare ar fi necesitatea de reincarnare, tiu c acest lucru nu se poate face oricand i oricum, pentru c sunt necesare cel puin dou chei ce vor deschide poarta spre lumea material. Prima cheie este cheia energiilor astrale care dau pofilul astrologic

al fiinei spirituale. Tibetanii determin reincarnrii Sanctitii Sale dup micarea astrelor. Aceast observaie este fcut i de Edgar Cayce in cursul lecturilor i de muli alii, ins este meritul lui J. Martin Sorge de a vedea aspectele logice i de a da o not tiinific acestei observaii. Profilul astrologic marcheaz fiina spiritual pentru totdeauna; eventualele reincarnri vor avea loc aproximativ in acelai moment energetic astral. J.Martin Sorge demonstreaz c lumea pentadimensional pstreaz micrile principiilor stelare relative unele fa de altele... o fiin oarecare corespunde intr-o form cifrat unei anumite constelaii globale de principii planetare... in situaiile energetice in continu micare ale sistemului cosmic apare la un moment dat o structur aproximativ concordant cu aceea a fiinei in caz. In acest moment forma cifrat intr in broasc, poarta se deschide i d drumul fiine s intre intr-o nou via pe pmant...[4] Structura psihic i spiritual a omului aduce, deci, cu sine din lumea pentadimensional o imagine energetic ce corespunde poziiei corpurilor astrale la natere. [5] Interesant este cum anticii tiau i ei la fel de bine, poate chiar mai bine ceea ce noi descoperim astzi. i totui, in incercarea de a pstra nota tiinific a lucrrii, menionez c nu acord deplin credibilitate existenei cheii astrale a reincarnrii. De curand, doi astronomi francezi, Francois Biraud i Philippe Zarka, de la Observatorul Paris-Meudon, au piblicat in Revista astronomilor francezi un studiu preluat de Science et Vie, in numrul 981 din iunie 1999, care incearc s demonstreze c astrologia nu are nici o baz tiinific. Cei doi demonstreaz c atat gravitaia cat i lumina emise de planetele sistemului nostru solar nu pot avea o influen determinant asupra fiinei umane. Spre exemplu, fora gravitaional exercitat de planeta Jupiter asupra unui nou-nscut, este inferioar celei exercitate de un munte cu mas medie, situat la distan de doi kilometri. Cei doi iau in calcul i alte aspecte ce in de astrologie. De exemplu, astrologii nu in cont de variaia zodiilor in funcie de micarea Soarelui fa de constelaii. Ei demonstreaz c zodia berbecului pstrat de astrologi in mod constant in martie-aprilie, ar fi putut fi a berbecului numai acum circa 2000 de ani. In prezent, acest interval aparine, de fapt, zodiei petilor, conform poziiei Soarelui, care in aprilie se afl mai aproape de Constelaia Petilor. Dac ar fi s credem in principiile astrologiei, influenele exercitate de astre ar trebui s fie cu mult mai complexe. In realitate, forele exercitate de alte astre, cu excepia Soarelui i a Lunii, sunt ridicole in comparaie cu forele telurice. Practic, in acest stadiu al dezvoltrii tiinelor, nu exist nici o for fizic cunoscut dezvoltat de un astru, care s interacioneze cu comportamentul uman. Faptul c exist un profil al psihicului uman, al temperamentului, care variaz cu naterea sau concepia intr-o anume perioad a anului, cred c are mai puin legtur cu astrologia i prin urmare cu cheia astral. Totui, ca s nu v supr prea mult, s considerm i aceast cheie. Ei bine, momentul astral este favorabil. Haide s ne reincarnm! Unde? Oriunde? Intr-un crab, intr-un trandafir, intr-un om negru, galben sau alb? Putem rspunde? Da! Oare ce am invat pan acum? Una dintre cele mai importante informaii ale acestei lucrri este aceea c spiritul deine

informaie A.D.N.M.N. Atunci este logic ca racordul A.D.N.M.N.A.D.N.M.P. s se realizeze cat mai intim cu putin urmrind cat se poate de mult detaliile. Compatibilitatea genetic A.D.N.M.-A.D.N.M.P. va fi mai mare, mai fidel, pentru membrii aceluiai grup populaional i va fi mai greu de realizat cu cat ne deprtm de arealul familiei extinse. Deci o alt cheie a rencarnrii const n compatibilitatea A.D.N.M.N.A.D.N.M.P. Nici eu nu am descoperit un lucru chiar nou, ci doar l-am definit tehnic, cu un vocabular mai adaptat acestui sfarit de secol. Tibetanii tiu la fel de bine acest lucru i de aceea ii caut mereu Sanctitatea reincarnat in Tibet i nu in Romania. Bun! Am mai trecut o etap in a deveni. Am realizat un racord solid, sntos intre A.D.N.M.N i A.D.N.M.P., intre C.S. i corpul somatic in devenire, dar... oare acest corp somatic in devenire nu are el propriul lui C.S.? Ba da! Eu, Toni Victor Moldovan cred cu toat fiina mea c factorii ereditari spermatozoidul i ovulul vin cu zestrea genetic M.N. necesar formrii unei fiine complete. Materia negativ este o proprietate a materiei vii i nevii. Toat materia pozitiv se inconjoar i este ptruns de M.N., se insoete cu o aur proprie. Tot ceea ce este viu se insoete de M.N. ce-i va da aspectul de fiin energetic global. Gameii spermatozoidul i ovulul dein cate o jumtate din numrul total de cromozomi. Ei dein de asemenea i cate o jumtate din M.N. necesar viitoarei fiine, M.N. ce are imprimate caracterele A.D.N.M. Procesul fecundaiei are loc atat pentru M.P., rezultand zigotul cu numrul total de cromozomi caracteristic speciei (44+XX sau 44+XY la om), cat i pentru M.N. Rezult zigotul in M.N. ce va deine A.D.N.M.N. complet (matricea A.D.N.M.N.) al viitoarei fiine energetice globale. In acest moment, dup fecundaie, cred c un alt C.S. compatibil A.D.N.M.N. i A.D.N.M.P. cu noua fiin se poate grefa pe aceasta. Grefa de C.S. din situaia descris de mine contribuie la dezvoltarea corpului somatic. Prin racordul intim A.D.N.M.N.A.D.N.M.P. cred c se selecteaz i anumite caractere genetice ce vor deveni dominante sau recesiva i nu vor respecta o segregare normal a caracterului respectiv. In acelai timp, fiina spiritual iniial, zigotul in M.N., va fi inhibat in dezvoltare, va fi de fapt, cred, inclus in noul C.S. adoptat. Filozofiile orientale ne intoxic cu conceptul reincarnrii necesare desvaririi spirituale a individului. Cum ar fi asta? In logica celor scrise in aceast lucrare, desvarirea spiritual const tocmai in modificarea hrii A.D.N. intr-un curs favorabil dorinei zeilor. Dispariia elementelor genetice hibride ar fi rezultatul reincarnrilor succesive ale unui spirit pe structuri somato-energetice noi, ce dein o informaie A.D.N. mult asemntoare i mai apropiat de standardul impus de zei. Iat cum formuleaz acest lucru Bhagavad-gita: Yogghinul ... ii redobandete concentrarea minii din intruparea anterioar i se strduiete i mai mult pentru desvarirea spiritual (43) 44. Exerciiile repetate din trecut (reincarnrile n.a.) l duc mai departe, chiar fr vrerea lui; cine dorete s cunoasc yoga trece dincolo de Brahman-Cuvntul. 45. Yoghinul care prin struin a ajuns stpn pe sine, curat de pcate, desvrit prin numeroase nateri, ajunge la condiia

suprem. In acest mod, noiunea de desvarire spiritual o putem asimila cu cea de evoluie genetic, curs evolutiv spre dezideratul genetic al zeilor. La captul acestor reincarnri succesive ce privesc produii de concepie ai prinilor care respect o anumit lege a castei, a nonhibridrii, harta genetic a individului se transform progresiv intr-un A.D.N. intens compatibil cu cel al Sineului Suprem, al zeilor Dac in acest exemplu de mai sus Bhagavat ne explic cum ar putea s contribuie mecanismul reincarnrii la desvarirea spiritual, la modificarea hrii A.D.N.M.N. in sensul dorit de zei, Iisus ne spune o pild extrem de interesant in care arat cum acelai mecanism poate s altereze harta A.D.N.M.N. a spiritului unui produs de concepie rezultat din prini care nu au respectat legea nonhibridrii. Inelegerea dumneavoastr ar fi complet dac aceast lege ar fi discutat aici. Din motive de cronologie a P.T. i de o anumit ordonare a informaiilor, vei beneficia de explicaii complete ceva mai tarziu. Cu toate acestea v prezint pilda lui Iisus acum cu rugmintea de a reveni mai tarziu asupra ei. 24. Cnd duhul cel necurat iese din om, umbl prin locuri fr ap, cutnd odihn i negsind zice: M voi ntoarce la casa mea de unde am ieit Duhul necurat - cu caractere A.D.N.M.N. hibride, necurate, nedrepte, necredincioase .a.m.d. este eliberat dup moartea unui individ cu caractere genetice hibride. Dup un timp, C.S. cu A.D.N.M.N. hibrid se intoarce la casa din care a ieit, acolo unde locuiete familia sa. 25. i venind o afl mturat i mpodobit. Adic, gsete casa curat din punct de vedere genetic, mturat toi ceilali hibrizi au fost deprtai. 26.Atunci merge i ia cu el alte apte duhuri mai rele dect el i intrnd, locuiete acolo i se fac cele de pe urm ale omului aceluia mai rele dect cele dinti. Deci, va merge in locuina curat genetic i se va reincarna intr-un produs de concepie ce ar trebui teoretic s fie curat nehibridat (prinii sunt A.D.N.M.N. i A.D.N.M.P. relativ puri din puncte de vedere genetic casa este curat i mturat). Racordul duhului necurat peste acest produs de concepie se va dovedi un dezastru pentru zestre genetic A.D.N.M.N., deoarece, cele de pe urm (C.S. eliberat dup moartea acestui produs de concepie) vor avea caractere genetice i mai deprtate de cele ce vizeaz compatibilitatea cu rasa pur. Practic aceste dou exemple ne avertizeaz asupra interveniei A.D.N.M.N. reincarnat in evoluia speciei Homo sapiens. Teoretic, un racord imperfect A.D.N.M.N.-A.D.N.M.P. poate duce la un efortal corpului energetic in perioada de organogenez, efort ce se concretizeaz in mutaii naturale care, de fapt, stau la baza evoluiei materiei vii. In mare, cam acesta cred c este mecanismul reincarnrii despre care se vorbete in mod curent. inand cont c fiina nou, care este conceput, ar avea teoretic tot ce este nevoie pentru o dezvoltare normal, poate c noiunea de reincarnare nu este tocmai nimerit. Acum inelegei

mai bine de ce consideram cazul Jat Jasbir un caz veritabil ca noiune de reincarnare. Cartea morilor Tibetan pune punctul pe i explicand limitele acestui fenomen. De-a lungul lucrrii mele, vei observa c toate scrierile vechi descriu programe de inginerie genetic ce au drept scop obinerea de fiine umane purttoare a unui C.S. compatibil genetic cu ingerii. Cartea morilor Tibetan descrie cazul ideal de reincarnare a C.S. intr-o som de ingeri numit natere matricial supranormal ca o finalitate fericit, dorit a programului de inginerie genetic, subiect pe care il voi aborda mult mai tarziu, alturi de o natere matricial normal, adic o reincarnare in trup uman. Iat explicaia extras din capitolul Naterea matricial: Intoarcerea in lumea oamenilor din cartea mai sus amintit: Dac totui o asemenea natere supranormal nu este posibil i daac te bucur s intri intr-o matrice, exist o invtur pentru alegerea porii matricei a impurei Sangara... Dac naterea trebuie s se fac pe o mulime de impuriti (A.D.N. hibrid, linie genetic intens heterozigot, n.a.), o senzaie de miros plcut te atrage spre acea mas impur i prin aceasta vei obine naterea. Oricum ii par a fi (matricele), nu le privi aa cum sunt i nelsandu-te nici atras nici respins, ii vei alege o matrice bun. i aici dirijeaz-i dorina fiindc este important s-o dirijezi, astfel: Ah, trebuie s m nasc ca un imprat universal sau ca un Brahman, ca un mare arbore sal sau ca fiu al unui adept cu puteri siddihice sau intr-o linie ierarhic fr pat sau in casta unui brbat care este plin de credin: i astfel nscut, dotat cu mari merite, trebuie s fiu capabil s slujesc toate fiinele vii. Ce ne spun aceste fraze? Traducerea mea ar fi cam aa: dac C.S. nu are suficient compatibilitate genetic cu creatorii programului arhitectura lui genetic ar putea fi ameliorat prin nateri repetate pe matrice (fiin nou) cu grad crescut de compatibilitate genetic cu ingerii. Se pare c acest fenomen al reincarnrii (posedrii) are loc oricum din motive pe care nu le cunosc i nu le discut. Conform textului de mai sus se pare c un C.S. dispune de suficient dorin i capacitate de-a hotri sau nu un cuplaj cu o nou fiin. In mod normal fiziologic cuplajul este posibil numai cu o compatibilitate genetic remarcabil (masa impur atrage dup sine o natere ce trebuie s se fac de o mulime de impuriti). Textul indrum C.S. s-i aleag dintre multiplele posibiliti o matrice cat mai compatibil cu linia genetic crest de ingeri (dintr-o linie ierarhic fr pat). Dei compatibilitatea genetic intre cele dou structuri cuplate nu este ideal in acest caz, sperana este aceea de a modela i ameliora caracterele genetice ale C.S. reincarnat. Bagajul genetic pur sau impur al C.S. tradus in scrierile vechi orientale prin karm poate fi in acest fel ameliorat sau agravat ca un exemplu dat de Iisus. Testele de hipnoz regresiv aplicat in mas nu descoper la toate personale viei anterioare. Prerea mea este c acest fenomen este inconstant cu o frecven pe care nu o pot aprecia. Urmeaz ca anii de vin s fac mai mult lumin in jurul acestei noiuni. Atunci cand M.N. va fi mai bine cunoscut se vor descoperi cu siguran i alte chei ce guverneaz reincarnarea. Nu cred in miliarde de suflete de origine divin eliberate (eventual de Dumnezeu) in scopul desvaririi lor evolutive pe Terra. Vei

vedea citind cartea c Dumnezeul biblic cunoate foarte bine legile economiei de pia i nu i-ar putea permite acest lucru. Nu cred in reincarnri succesive ale sufletelor pe diverse planete in cursul unor cicluri evolutive ce in de legi astrale imbarligate sau cel puin consider aceste poveti foarte puin probabile. Dac am zgandri acest domeniu, cred c ar fi bine s duc ideea pan la capt. Care capt? Acela indeprtat ce privete originea vieii i originea speciilor. Emit i eu o ipotez: M.N. este unul dintre motoarele evoluiei speciilor! M.N., cred eu, intervine in evoluie, in selecia mutaiilor, prin racorduri imperfecte intre A.D.N.M.N. i A.D.N.M.P. in cursul procesului de reincarnare i chiar in cursul procesului normal de concepie, cand intr in ecuaia noului produs patru componente: gametul brbtesc A.D.N.M.P.-A.D.N.M.N. i gametul femeiesc A.D.N.M.P.-A.D.N.M.N. Cei ce susin cu ardoare imposibilitatea apariiei vieii in oceanul primordial tiu c acizii aminai, A.D.N., enzimele, primele molecule proteice nu puteau da natere vieii, deoarece nu conineau via. i teoria mea spune acelai lucru. Mai mult decat atat, zeii Indiei Antice, vorbesc despre acel Sine Suprem, obiect al Cunoaterii, identificat de mine cu A.D.N. primordial: ...este supremul Brahman, fr de inceput, despre care se spune c nu este nici Fiin, nici Nefiin. (Bhagavad-gita XIII 12) Am i observat pan acum in versete i in practic, faptul c nimic biologic nu poate fi viu fr un cuplaj cu M.N. vie corespunztoare. Unii s-au hazardat in calcule probabilistice, pentru a demonstra imposibilitatea ca viaa s apar printr-un simplu joc, prin inlocuirea atomilor i inlnuirea lor inteligent ce adus la formarea primelor molecule organice. Eu cred c dac viaa pe Terra nu a fost insmanat artificial (teoria panspermiei), fiind bombardat cu germenii vieii, atunci, materia negativ a avut un rol important in declanarea acestui proces. Zeii Indiei ne indic unde am putea gsi Sinele Suprem A.D.N. primordial. 13. El are pretutindeni mini i picioare; pretutindeni ochi, capete i fee, pretutindeni are urechi; se afl n lume, nvluind totul. 14. Prnd a avea nsuirile tuturor simurilor, el este lipsit totui de toate simurile; este desprins i susine totul; lipsit de Tendine, are totui parte de Tendine. 16. nuntrul i n afara fiinelor, mictor i nemictor este necunoscut din cauza subtilitii sale; cnd este aproape este departe. (Bhagavad-gita XIII) Formularea de mai sus este magistral A.D.N.M.N. primordial, Sinele Suprem, descris mai sus se supune in primul rand legitilor diagramei Tiller (cand este aproape este departe), are parte de tendine, de evoluie natural sau condus dup legi impuse de zei. Dei are inscrise in memorie insuirile tuturor simurilor, este lipsit de toate simurile. Conform principiului holografic de organizare a fiinelor vii acest Sine Suprem A.D.N. primordial se afl in fiecare unitate de structur a viului, dar i in afara acestuia, invluind totul. O veritabil panspermie a M.N. vii are loc in Univers, in Galaxie. C.S. de toate morfologiile posibile plutesc in spaiul cosmic. Fragmente ale acestor corpuri sau poate cele mai simple corpuri spirituale, cele mai simple organizri de

materie negativ vie pot influena organizarea i chiar evoluia M.P., pot determina apariia viului, a materiei organice din elementele constitutive nevii. Materia este inteligent; M.N. modeleaz, poate chiar recreeaz M.P. Materia negativ vie ar putea fi unul dintre motoarele evoluiei i chiar unul dintre factorii determinani ai apariiei vieii pe Terra. Vei intreba: De unde provine aceast materie vie? Nu tiu! Un lucru pentru mine este ins sigur: nu de la Dumnezeu! Poate pentru alte zone ale Universului calculul probabilistic amintit mi sus a fost bun! Oricum cred c nu cade in sarcina generaiei noastre un astfel de rspuns. Noi trebuie doar s pregtim terenul minuios, solid, pe care rspunsurile viitorului s stea in siguran. Mai mult decat atat, zeii ne spun negru pe alb c nici ei nu cunosc originea A.D.N. primordial. Vei citi in capitolul intitulat lecia de genetic despre evoluia ... creaiei i despre acest A.D.N. primordial, denumit in Bhagavad-gita Sinele Suprem. Iat ce declar ...supremul Brahman, Spiritul cel venic, cel ceresc, obaria zeilor, cel nenscut... (Bhagavad-gita X-12): Nici mulimea zeilor, nici marii Ri nu cunosc naterea mea, cci eu sunt singura obrie a zeilor i a marilor Ri. Bhagavad-gita X-2) Concluzie: Trgand linie sub toate informaiile, ipotezele, teoriile inlnuite pan in acest punct referitoare la fiina uman, constatm c ele respect un model unitar, integrat, logic zic eu, observm c legile ce guverneaz corpul fizic nu contravin legilor ce se aplic C.S., ci chiar le completeaz i se imbin intr-un tot ce respect principiile de baz enunate la inceputul capitolului, cele ce definesc M.N. i M.P. Suntem la sfaritul unui capitol mai dificil al crii. Ai obosit? Luai o pauz i bei un ceai! Dac avei lucruri nelmurite, revenii acum asupra lor! Dac nu, luai-v ceaiul i citii mai departe. BIBLIA I CORANUL - CRI DE VIZIT ALE SUPERCIVILIZAIEI LUI DUMNEZEU Motto: Toat Scriptura este insuflat de Dumnezeu i de folos spre nvtur, spre mustrare spre ndreptare, spre nelepirea cea ntru dreptate. (II Timotei 3-16) i Coranul acesta nu putu fi nscocit fr de Dumnezeu, ci este o adeverire a celor premergtoare i o tlcuire a Scripturii: nu este ndoial n el; din partea Domnului Veacurilor. Sura lui Iona X 38) Biblia, Coranul, Cartea lui Enoh i alte texte vechi sunt veritabile cri de vizit ale S.D. Nu incape nici o indoial faptul c aceste cri au fost trimise omenirii de ctre creatorii programului. Formulrile de mai sus, cred c sunt gritoare in acest sens. In Biblie vom gsi mai puine versete care s precizeze clar c intreaga Scriptur este trimis de S.D. Modalitatea in care este scris face din ea o oper a S.D. fr doar i poate. Vei inelege mai bine acest lucru peste cateva pagini. Coranul, ale crui capitole se numesc sure, abund in semne ce insist asupra provenienei comune a celor dou cri sau uneori, a uneia dintre ele. Pentru a v convinge am s aleg i eu cateva semne: Mrire lui Dumnezeu care a trimis asupra servului Su Scriptura

i n-a fcut-o strmb. (XVII Sura drumului nopii) S cer eu afar de Dumnezeu alt judector? El este doar acela care v-a trimis vou cartea arat toate rsvedit; iar aceia crora leam dat noi Scriptura, asemenea tiu c aceasta s-a trimis n adevr de Domnul tu; deci, s nu fii ntre cei ce se ndoiesc. (VI Sura vitelor 114) Aceast carte pe care am trimis-o Noi este binecuvntat. (VI Sura vitelor 92) Noi v-am trimis vou carte n care este ndemnarea voastr: Nu vei pricepe? (XXI Sura profeilor 10) i noi i-am dat lui Moise Scriptura deci nu te ndoi cu privire la ntlnirea cu El i Noi am pus-o drept ocrmuire pentru fiii lui Israel. (XXXII Sura nchinrii- 23) 156. i aceast Scriptur (Coranul n.a.) pe care am descoperit-o este binecuvntat; urmai-i i temei-v de Dumnezeu, ca s fii prtai la ndurare. 158... Doar de la Domnul vostru a venit de la Noi nvtura rsvedit i ocrmuirea i ndurarea...(VI Sura vitelor) Exemplele ar putea continua, dar consider c este suficient. Oficial, Biblia, o carte care respect destul de bine cronologia evenimentelor, a fost elaborat intre 1230 i.e.n. 96 e.n., fiind trimis ca i Coranul rand pe rand. Fiecare om care a scris cuvintele pe tblie sau pe hartie, incepand de la Moise i terminand cu Ioan cel ce va scrie in insula Patmos, acum 1901 ani Apocalipsa, a primit informaia biblic de la ingeri. Nu toate scrierile ce urmau s ajung in Biblie sunt astzi prezente la locul lor, din diverse motive. In primul rand, cartea a suferit cel puin dou epurri: una intr-o perioad precoranic i o alta in anul 553, cand s-a vizat scoaterea versetelor referitoare la reincarnare. Am mai vorbit de acest lucru deja. Alte manuscrise cum sunt cele de la Marea Moart, gsite tarziu, de mare importan, au ajuns in muzee, in colecii particulare, unele sunt studiate i pstrate in secret... In vremuri antice, alturi de Scriptur se studia i Cartea lui Enoh, extrem de interesant, din care voi insera deseori fragmente. Mai erau prezente acolo, Apocrifele lui Baruh, la care voi face referiri in capitolul Distorsiunile temporale profeiile. Cu toat aceast bogie de informaie, S.D. trimite Coranul lui Mohamed (570-632 e.n.) care, incepand cu anul 610, pan aproape de sfaritul vieii, primete mesajele de la ingerul Gabriel. De ce? Aflaser ingerii de epurrile la care fusese supus Biblia? Aflaser c o bun parte dintre manuscrisele trimise nu ajunseser la destinaie? Informaia programului trebuia completat i vei vedea c ultima carte trimis de S.D., - Coranul- este, intr-adevr, complementar Bibliei. Toate zonele geografice ale lumii au dezvoltat in aceeai perioad mituri mult asemntoare, scrise sau nescrise. Textele egiptene, asiriene,

sumeriene, babiloniene, hitite, feniciene, indiene, tibetane, etc. sunt surse importante care ne ajut in reconstituirea unei alte istorii a Terrei, poate, mai apropiat de adevr. Multe similitudini am gsit in miturile chinezilor adunate de ctre Yuan Ke. Interesante sunt i miturile druizilor, cercetate i puricate la sange de ctre E.Coarer Kalondan i Gwzenn Dana. Dar, nici un efort, de oriunde zic eu, nu l-a egalat pe cel exercitat de S.D. in Orientul Apropiat. Acest fapt nu este deloc intampltor, raiunea o vei inelege curand. Toate informaiile mitice adunate din culturile lumii dau o coeren, o unitate acestui tot ce se numete Programul Terra (P.T.). Pentru inelegerea lui nu este necesar s parcurgem impreun amnunit toate aceste mituri. Nici nu ar fi posibil in cadrul unei singure lucrri ce se vrea a fi modest. Scheletul raionamentului meu va fi cldit pe Cartea Crilor, dei, deseori coi face referiri. mai ales la Coran, Bhagavad-gita i la alte multe texte. Nu mi-am inchipuit niciodat c voi citi Biblia pentru c nu am dat doi bani pe dogme, pe ritualuri bisericeti, pe care le-am considerat inainte, ca i acum, primitive. Intamplarea a fcut ca in toamna anului 1994 s citesc primele pagini ale Bibliei i...am vzut imediat programul de inginerie genetic logic, coerent, in toat splendoarea lui. Am rsfoit cartea i am gsit anestezia pivot agent anestezic inhalator la Iisus, alturi de mult alt tehnic. Avand instrucia fenomenului O.Z.N., a paleoastronauticii, a miturilor diverselor civilizaii, am luat Biblia in serios i in trei luni a fost decodat... M-am cutremurat! Scuzai-mi devierea de la subiect. Nu v ateptai s o parcurgem impreun verset cu verset, capitol cu capitol. In aceast modalitate nu vei inelege nimic. Tocmai aici este secretul! Modalitatea particular in care este scris Biblia, dar i Coranul, face ca aceste cri s fie aparent greu de citit. Cei mai muli renun dup cateva pagini. Deoarece comparaiile, metaforele, sunt deseori folosite in aceste lucrri, imi permit i eu una: aceste scrieri sunt precum jazz-ul, adic prezint variaiuni pe aceleai teme. Creatorii Bibliei, mai ales, se intrec pe ei inii in a ne prezenta acelai segment al programului in multiple variante. De multe ori, fiecare dintre variante adaug informaii unice segmentului vizat, ce nu-i gsesc imaginea in oglind intr-o alt formulare. De aceea, atat Biblia cat i Coranul sunt mult mai uor de digerat sintetic. Numai sintezele, ce reunesc intreaga cantitate de informaie referitoare la un anumit punct, segment al programului, pot s v ofere o imagine clar asupra lui. Acest lucru s nu v inchipuii c este chiar uor de fcut, corelarea i conectarea, ordonarea informaiilor, versetelor, fiind cel puin la inceput, mai dificil. Descoperind ins cheia, sensul programului, totul devine mai uor. Am incercat s alctuiesc sintezele de care vorbeam mai sus alegand cele mai sugestive versete, de obicei pe acelea care au o informaie direct, mai uor de asimilat. Au rmas ins foarte multe versete, sinonime in informaie, care nu i-au gsit locul in lucrarea de fa. Informaia coranic i biblic a fost trimis exact in forma prezentat. Teoretic, ea ar fi putut fi inserat in orice form, chiar intr-o prezentare ce ar depi nivelul nostru de inelegere. Modalitatea arhaic de prezentare nu se datoreaz distorsionrii acelei informaii trimise de

ctre pmantean, adic nu se datoreaz unui acord intre nivelul tehnic al lui Iezechiel spre exemplu, cu nivelul tehnic al prezentrii versetelor. Alegerea unei variante arhaice, talcuite, in pilde, a prezentrii, are o raiune ce ine de funcionarea unui subprogram despre care vom vorbi la timpul potrivit. Prerea mea este c dac nici una dintre crile sfinte nu ar fi reuit s supravieuiasc secolelor, o alt carte ar fi fost trimis de ingeri, pentru a activa subprogramul legat de aceste cri i posibil, programul general ar fi fost ceva mai lung decat a fost pan acum. Atat Biblia cat i Coranul ne spun direct c informaia lor a fost mult timp codat, de neptruns inelegerii noastre: Atunci mi-am dat seama, privind lucrarea lui Dumnezeu, c omul nu poate s neleag toate cte se fac sub soare, dar se ostenete cutndu-le, fr s le dea rost; iar dac neleptul crede c le cunoate, el nu poate s le ptrund. (Ecclesiastul 8-17) Acest verset nu mai este valabil astzi, vremea decodrii a venit, iar aceast lucrare, cam asta incearc s fac. 10. Domnul a turnat peste voi un duh de toropeal. El a nchis ochii votri, profeilor i capetelor voastre vztorilor, le-a acoperit cu vl. 11.Drept aceea orice descoperire este pentru voi ca graiurile dintr-o carte pecetluit. Dac le dai cuiva care tie carte i-i zici: Citete! el i va rspunde: Nu pot, cci ea este pecetluit! 12. i dac o dai cuiva care nu tie carte i-i zici: Citete! el i va rspunde: Nu tiu carte. (Isaia 29) Deci, nu numai analfabeii, ci i cei relativ instruii, datorit lipsei de informaie tehnic, erau in imposibilitatea inelegerii celor trimise de ctre ingeri. Iat cum prezint Coranul acelai lucru: Spune: Dac s-ar aduna oamenii i duhurile, s fac un Coran ca acesta, ei nu l-ar putea face asemenea, chiar de i-ar ajuta ntreolalt (XVII Sura drumului nopii 90) Adic toi oamenii ce au trit pan la un anume moment istoric, nu ar putea realiza impreun aa ceva, deoarece nu au nivelul tiinific necesar. Acel moment, v asigur, a trecut! Sau: Astfel tlcuim Noi semnele Noastre, chiar dac ei zic: Tu tlmceti ncurcat, noi vom tlcui rsvedit oamenilor pricepui. (VI Sura vitelor 105) Cele dou cri avertizeaz pe tot parcursul, in fiecare capitol, c tot ceea ce este legat de S.D. trebuie luat in serios, atenioneaz omenirea asupra seriozitii problemei generate de S.D. Dei in Biblie vom gsi multe ameninri i formulri agresive ce in de pedepsele pentru nerespectarea legilor impuse, campion absolut al acestor ameninri este Coranul, care le transform chiar in raiunea lui de a fi trimis oamenilor. i aa l-am trimis Noi drept Coran arabic i am amestecat n el ameninri, ca s fie ei cu frica lui Dumnezeu i ca el s le nnoiasc

amintirea. (XX Sura TH 112) Cum au reuit ingerii s trimit oamenilor Biblia, Coranul i alte scrieri sacre? Rspuns: prin tehnica implantului de informaie. Implantul de informaie se aplic direct pe C.S., constituit in bile de memorie. Acest tip de implant este de fapt dublu. Un alt implant va fi la nivelul creierului i va media traducerea exact a informaiilor codate in M.N. Dac implantul cerebral (in joas densitate M.N. sau in densitate inalt M.P.) are i funcia de emitor-detector sau dac un al treilea implant este practicat in acest scop, asta este mai puin important. Cert este c aceti oameni folosii la imprimarea datelor biblice puteau fi detectai oricand i oriunde. Intalnirile lor cu ingerii pentru inmagazinarea de informaie au fost multiple. Astzi ne este uor s inelegem toate aceste lucruri deoarece Lumea Intraterestr (L.I.), deinand o tehnologie asemntoare, practic acelai tip de implant pentru a prezenta omenirii cartea sa de vizit. Dei nu vreau s deconspir in avans, menionez doar c datele contemporane privind aceste tipuri de implanturi, arat faptul c acestea au loc in prezent in interiorul navelor tip O.Z.N. sau in afara lor, sub hipnoz, calea aleas pentru implantul cerebral nazal sau retro-ocular. Persoanele care au suferit un implant, au de obicei, diverse tulburri, la o simpl cefalee pan la scderea capacitii de concentrare, de munc i pan la tulburri psihice. Hipnoza regresiv aplicat acestor indivizi demonstreaz c prima rpire are loc la varst foarte mic, pentru ca mai apoi s continue astfel de rpiri toat viaa. Despre toate acestea vom vorbi pe larg in capitolul referitor la L.I. Sumarul de idei v ajut s inelegei mai bine faptul c S.D. i-a recrutat profeii cam in aceeai manier. Iat ce aflm de la Ieremia, unul dintre profeii biblici: 20.(Ieremia) Ctre care a fost cuvntul Domnului, n zilele lui Iosia, fiul lui Avram, regele lui Iuda, n anul al treisprezecelea al domniei acestuia, 21.Precum i n zilele lui Ioachim, fiul lui Iosia, pn n luna a 22.cincea din anul al unsprezecelea al lui Sedechia, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, adic pn la robirea Ierusalimului Aflm c intalnirile ingerului (Domnului) cu Ieremia s-au desfurat desfurat de-a lungul unei lungi perioade ce a cuprins practic trei domnii in Iuda. In continuare: 23.Fost-a cuvntul Domnului ctre mine i mi-a zis: 5. nainte de a te fi zmislit n pntece, te-am cunoscut i nainte de a iei din pntece te-am sfinit i te-am rnduit prooroc peste popoare. Informaia este extraordinar. Nu numai c aflm despre Ieremia c s-a nscut in urma aplicrii tehnicii implantului uterin (lucru vei vedea banal, de altfel, in aceast carte), fiind un rezultat al fecundaiei artificiale in eprubet, dar Domnul ne spune c Ieremia a fost sfinit (a beneficiat de implant) chiar inainte de a fi ieit din pantece, asta insemnand fie inainte de practicarea implantului uterin, fie in viaa intrauterin! Astfel, Ieremia a fost randuit prooroc peste popoare i celelalte intalniri despre care

aflm in versetele 2 i 3 au fost posibile. In continuare, Ieremia ctre Domnul: 6.. O, Doamne Dumnezeule, eu nu tiu s vorbesc, pentru c sunt tnr. 9. i Domnul mi-a ntins mna, mi-a atins gura i mi-a zis. Iat am pus cuvintele mele n gura ta. (ieremia 1) Dac credei c versetul 9 nu vorbete despre un implant de informaie, lucrurile se vor clarifica in curand. S vedem cum decurgea o intalnire a unui prooroc cu ingerul. Putem lua o grmad de descrieri de la Iezechiel, Zaharia, Daniel, Isaia, Ilie i alii, dar prefer o singur descriere mai complet a unui astfel de tablou. Il prefer pe Daniel: 4. Dar n ziua a douzeci i patra a lunii nti, eu, Daniel, m aflam pe malul fluviului celui mare, adic Tigrul, 5. i mi-am ridicat ochii mei i iat un om mbrcat n veminte de in, iar coapsele lui nchise cu aur curat i de pre; 6. Trupul lui ca i crisolitul i faa lui ca fulgerul, iar ochii lui ca flcrile de foc, braele i picioarele lui strluceau ca arama lustruit i sunetul cuvintelor lui ca sunetul unei mulimi. Formularea mi-am ridicat ochii mei des folosit in astfel de intalniri, imi sugereaz c ingerul a crui prezentare standard beneficiai in versetele 5 i 6 a venit intit spre Daniel cu o nav de tip O.Z.N. luminoas, incandescent, ce l-a obligat pe Daniel s-i plece privirea. In continuare: 7. i am vzut numai eu, Daniel, o vedenie, iar oamenii care erau cu mine nu au vzut vedenia; ci o mare spaim a czut peste ei i au fugit s se ascund. Avem acum certitudinea c din toat acea mulime doar Daniel era interesant pentru inger. Intalnirea nu ar fi fost posibil dac Daniel nu ar fi avut un implant emitor. 8. Atunci eu am rmas singur i am vzut aceast mare vedenie, i n-a rmas n mine putere, faa mea i-a schimbat nfiarea, stricndu-se i nu mai aveam vlag. 9. i am auzit glasul cuvintelor lui i, la glasul cuvintelor lui, eu am czut nmrmurit cu faa la pmnt. 11... i pe cnd mi gria cuvintele acestea,m-am sculat tremurnd 12. i a zis ctre mine: Nu te teme Daniele, etc. 14. i am venit s-i fac cunoscut ce se va ntmpla poporului tu la sfritul zilelor; c mai este o vedenie pentru zilele cele din urm. Daniel este informat c ingerul a venit pentru inc un implant de informaie. 15. i pe cnd gria cu mine astfel de cuvinte...amrmas ca un mut. 16. Acela care avea nfiarea Fiului Omului s-a atins de buzele mele; atunci am deschis gura mea i am grit i am zis ctre cel ce sta naintea mea: O, stpnul meu! Din pricina acestei vedenii

m-au cuprins zvrcolirile de durere i am rmas fr putere 17... i de spaim mi piere toat puterea i suflarea mi se oprete Asemenea situaiei prezentate de Ieremia, ingerul atinge buzele lui Daniel i implantul este montat. V-am prezentat toate aceste versete deoarece putei compara ceea ce eu am subliniat, cu fazele clinice ale aprofundrii hipnozei prezentate de scala Diprot. In mod cert Daniel se afla in hipnpz. Posthipnotic, Daniel ne relateaz intamplarea atat cat permite reglajul implantului, atat cat se dorete, dar in aa fel incat noi s putem s inelegem astzi. Din pricina acelei vedenii (citii din cauza implantului) m-au cuprins zvarcoliri de durere i am rmas fr putere. Din pcate actul implantrii cerebrale a fost dureros pentru Daniel. Dac Daniel ar mai tri am putea afla prin hipnoz regresiv multe detalii despre implantul suferit. Putem face analogii ins, cu modalitatea in care aceste implanturi au loc astzi. Spre exemplu, in unele cazuri intreaga anestezie este realizat strict prin hipnoz. In cazul lui Daniel, se pare c faptele decurg similar din moment ce vocea ingerului calmeaz imediat durerea lui Daniel. 18. Atunci s-a atins iari de mine acela care avea nfiarea Fiului Omului i mi-a dat trie. 19. i mi-a zis: Nu te teme, om plcut lui Dumnezeu! Pace ie! i curajos! i pe cnd gria cu mine, m-am simit ntrit i am zis: Spune, stpne, c Tu m-ai ntrit! Bietul Daniel, cate a mai pit! Dar nu este singurul. Biblia descrie la fel de interesant i alte implante in M.N. Descrierile sufer de asemenea. Ne este prezentat numai atat cat s inelegem in mare ce se intampl. S-l urmrim pe Iezechiel: 1. n anul al treizecilea, n ziua a cincea, luna a patra, cnd m aflam ntre robi, la rul Chebar, mi s-au deschis cerurile i am vzut vedenii dumnezeieti... 3... Acolo a fost peste mine mna Domnului. Urmeaz descrierea navei tip O.Z.N., una dintre cele mai interesante din Biblie. Scopul in care ingerul il viziteaz pe Iezechiel este imediat precizat: 1. Atunci am auzit glasul Unuia care mi-a zis: Fiul omului, scoal n picioare, c am s-i vorbesc! 2. i cum mi-a zis Acela vorbele acestea, a intrat Duhul n mine i m-am ridicat n picioare i am ascultat pe cel ce-mi vorbea. Expresia a intrat Duhul in mine sugereaz iniierea hipnozei. Pentru cei ce au citit despre rpirile de persoane practicate astzi de navele O.Z.N. este uor de fcut o comparaie ci iniierea hipnozei la care sunt supui contemporanii notri. Cred c pregtirea acestui moment are loc chiar de la contactul vizual intre om (Iezechiel) i nav, care astzi tim c sunt calde i diferite: galben portocaliu verde albastru rou, iniiaz activitatea sincron a celor doi lobi temporali, deschid porile gama, cu inducerea concomitent a sentimentului de linite, siguran, securitate. Altfel, Iezechiel i alii ca el sau noi astzi, am lua-o la fug, la vederea

unei astfel de apariii in preajma noastr. Revin la povestea lui Iezechiel. Hipnoza a fost iniiat i odat cu ea accesul la bilele de memorie era liber: 3. Acela mi-a zis: Fiul omului, am s te trimit la fiii lui Israel... (cu mesajul) 8. Tu, ns, fiul omului,....Deschide-i gura i mnnc ce am s-i dau! 9. i primind eu, am vzut o mn ntins i n ea o hrtie strns sul. 10. i a desfurat-o naintea mea, i am vzut c era scris pe o parte i pe alta: plngere, tnguire i jale era scris n ea. (Iezechiel cap 2) Continum cu Iezechiel cap.3. Fiind in somn hipnotic, lui Iezechiel ii era sugerat c mesajul (implantul de informaie) ar conine imagini de gravitatea sugerat. 1. Apoi mi-a zis: Fiul omului, mnnc ceea ce ai dinainte, mnnc aceast hrtie i mergi de griete casei lui Israel! Adic, fiul omului, fii conintorul acestui implant i mergi i decodific informaia pentru casa lui Israel. 2. Atunci eu mi-am deschis gura i Acela mi-a dat s mnnc cartea aceea. Operaiunea de implant a inceput. 3. i mi-a zis: Fiul omului, hrnete-i pntecele i satur-i luntrul tu cu aceast carte pe care i-o dau Eu! i eu am mncat-o i era n gura mea dulce ca mierea. Citii: Omule, fii conintorul acestei informaii! Acesta este momentul implantului. Iezechiel coninea acum implantul; mesajul acestuia putea fi decodat de ctre el insui. 4...Fiul omului, scoal i mergi la casa lui Israel i le spune cuvintele Mele Adic, mergi i decodific informaia pentru casa lui Israel. 5. Cci nu eti trimis la un popor cu grai necunoscut i cu limba neneleas, ci la casa lui Israel. 10.Nici la multe popoare cu grai necunoscut i cu limba neneleas ale cror cuvinte nu le-ai pricepe...chiar la unele de acelea de te-a trimite ele tot te-ar asculta. Ideea este aceea c mesajul nu era scris intr-o limb anume, ci coninea filmul mesajului codificat in frecvene inalte tipice bilelor de memorie ale C.S. Decodarea lor se face simplu de ctre creier, care are acces la acest tip de informaie i va recoda frecvenele inalte, in frecvene joase tipice lumii materiale. In acest mod, amintirea lui Iezechiel, cunotinele lui, sunt mult imbogite. El constat dintr-o dat c tie. In felul acesta, va putea de exemplu s ne comunice complicatele date ale construciei templului lui Dumnezeu din Ierusalimul ceresc. Un muritor de rand poate s citeasc cele cateva pagini de date cifrice exacte de 100 de ori, fr a reine toate detaliile. Facei o incercare i v vei convinge singuri de

acest lucru! Iezechiel ins, tia, pentru c acum, informaia face parte din el. Implantull de informaie pe care l-a suferit Iezechiel este un model standard. Tocmai pentru a sublinia acest lucru, Biblia ne descrie un caz similar. Este vorba de Ioan, cel ce va scrie Apocalipsa. El va primi filmul sfaritului de program intr-o manier asemntoare: 1. i am vzut alt nger puternic, pogorndu-se din cer, nvluit ntr-un nor... 2. i n mna lui avea o carte mic deschis. i a pus piciorul lui cel drept pe mare, iar pe cel stng pe pmnt. 8. Iar glasul din cer pe care-l auzisem, iari a vorbit cu mine, zicnd: Mergi de ia cartea cea deschis din mna ngerului, care st pe mare i pe pmnt. 9. i m-am dus la nger i i-am zis s-mi dea cartea. i mi-a rspuns: Ia-o i mnnc-o i va amr pntecele tu, iar gura ta va fi dulce ca mierea. 10. Atunci am luat cartea din mna ingerului i am mncat-o: i era gura mea dulce ca mierea, iar dup ce am mncat-o, pntecele meu s-a amrt. 11. i apoi mi-a zis: Tu trebuie s prooroceti, nc odat, la popoare i la neamuri i la limbi i la mprai. Sper c v este clar aceast operaiune legat de cartea mancat in scopul devenirii prooroc i al cunoaterii in general a unor aspecte ale programului, constituie de fapt un implant de informaie. Dac nu este de ajuns, v prezint aceeai operaiune in miturile druizilor, pentru a v convinge c metoda a fost in acel moment, ca i cum de fapt, universal. Taliesin, personaj celt, hibrid compatibil A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. (vei inelege pe parcurs ce inseamn asta), a trit intr-o perioad, cred eu, contemporan cu cea in care poporul evreu era condus de ctre Judectori, deoarece aceeai perioad preregal este consemnat in miturile celte (druide). Taliesin este chiar Judectorul, iar formularea poemului aprut in modalitatea pe care acum o tii, adic dup prerea mea, chiar faptul c Taliesin a fost ca i Ieremia sau ca muli dintre Judectorii evrei, un produs al fecundaiei artificiale in eprubet i al implantului uterin: Mai nti am fost modelat sub forma unui om, n holul lui , Karidween, pentru a fi purificat. Cu toate c aveam o comportare rezervat i modest eram o personalitate n sanctuarul celor nali. Pe cnd eram prizonier, o dulce inspiraie m mplini, legile fiindu-mi date ntr-o limb fr grai.[6] Insist asupra primei pri subliniate ce sugereaz fecundaia artificial i implantul uterin i asupra prii celei de-a doua, care sugereaz implantul de informaie (dulce inspiraie = gur dulce ca mierea; legi intr-o limb fr grai = implant de cunotine). V ofer un ultim exemplu, dei cronologic, este primul situat pe axa timpului. Se pare c singurul profet care a fcut cltorii reale cu navele ingerilor a fost Enoh. Desele intalniri cu fiinele extraterestre s-au concretizat intr-un implant de informaie consistent. Enoh a avut ordinul s scrie informaia codificat,

inainte de a prsi planeta pentru totdeauna. 1. i el (ngerul Uriel) mi-a zis: O, Enoh, privete aceast carte care este cobort din Ceruri; citete ce este n ea i ncearc s nelegi tot ce cuprinde ea 2. Atunci am vzut tot ce a venit din Cer i am neles tot ce era scris n carte. Citindu-le, am cunoscut toate lucrrile oamenilor. 11. Atunci cei trei sfini m-au apucat i m-au dus pe Pmnt, lsndu-m n faa uii casei mele. 9. Timp de un an ntreg, noi te vom lsa cu copii ti, pentru ca si gseti puterile dinti i ca tu s poi s-i nvei familia, s scrii toate lucrurile pe care le-ai vzut i s le deslueti copiilor ti. Dar, n mijlocul anului viitor, te vom ridica din mijlocul alor tt i inima ta se va ntoarce la puterea sa dinti... A vrea s subliniez c aflm din scrierile vechi cu privire la anumite aspecte, atat cat au dorit El s aflm. Aceste implanturi permit dou tipuri de reglaje: unul se refer la fidelitatea decodrii informaiilor de ctre receptorul de implant, iar cellalt se refer la momentul in care accesul la anumite nivele de informaie este posibil. Faptul acesta se cunoate astzi din edinele de hipnoz regresiv aplicate celor rpii in nave de tip O.Z.N. In al doilea rand, eu cred c majoritatea acestor informaii inscrise in crile sacre este corect, adic fidel, a fost transmis exact cum au dorit El (ingerii). Un caz particular in acest sens este cel al lui Mohamed. Dac Biblia este o culegere de scrieri trimise rand pe rand unui numr mare dprofei i iniiai. Mohamed este singurul om care a primit Coranul in intregime. Expresia rand pe rand ce semnific multiplele intalniri ale lui Mohamed cu ingerul Gabriel, am preluat-o dintr-un semn: ... Coranul l-am trimis Noi, ca s-l citeti asupra oamenilor in rstimpuri i l-am trimis rand pe rand. (XVII Sura drumul nopii 107) Este extrem de sugestiv. De cnd a inceput oare Mohamed s recepioneze Coranul? Eu cred c acumulrile au inceput in copilrie. S nu v inchipuii c ingerul Gabriel a ales un copil bolnav pentru implant. tim bine c Mohamed prezenta de mic copil crize epileptice, halucinaii, iar doica sa, crezand c este indrcit, nu l-a mai acceptat. Boala lui Mohamed inea, cred eu, de tehnica deficitar a implantului. Gabriel i-a fcut lamentabil meseria! Nu numai c Mohamed a prezentat diverse tulburri, dar i reglajul decodrii a fost deficitar. Mohamed nu a citit niciodat Biblia sau alte texte vechi ce au inut de ea. Chiar dac lumea arab avusese o contiin religioas ce inea de S.D. cu mult timp in urm, (arabii fiind constitueni ai patului A.D.N. pe care s-a cldit poporul evreu), aceast religie nu mai era reprezentat in anul 600 decat de urme fine, nimic coerent, logic, concret, uniform, ordonat. Aceti doi factori: 1. incoerena unei religii preexistente; 2. boala generat de implant, au contribuit la deformarea multor semne trimise de S.D., mai mult sau mai puin voit. Aceste semne sunt astzi tiute, intuite de cunosctorii Coranului. Eu consider c pentru cei ce cunosc mai ales Biblia, dar i alte texte ajuttoare, este foarte uor de indeprtat informaia fals, uor de

identificat, mai ales acolo unde dou informaii se bat cap in cap! Biblia ne ajut mult in a hotri care dintre cele dou informaii este corect. De exemplu, vom afla din Biblie c in rai nu exist femei. Este i logic, urmarea fiind Programul Terra. Dei Coranul precizeaz i el acest lucru in mai multe moduri foarte exact, are ins i informaii contradictorii. Spre exemplu, despre grdinile raiului afirm; 70. n ele sunt copile bune i frumoase 72. Oachee, nchise n corturi, 74. Pe care nu le-a atins nici un om, nici duh. (LIV Sura Lunei) Este informaie fals ce ine numai de inchipuirile i dorinele lui Mohamed. Norocul c modalitatea in care este scris Coranul, aceea de a repeta aceleai idei i imagini prezentate ins uor diferit, nu las loc de dubii in a hotri corectitudinea unei astfel de informaii. In general, vei observa c faptele sunt prezentate in Biblie destul de direct i chiar pe ineles tehnic. Interpretarea este minim i ine doar de un vocabular mai adus la zi cu tehnica. Coranul chiar surprinde plcut prin folosirea unor termeni adaptai tehnicii noastre de astzi. Consider c pentru multe dintre informaiile tiinifice prezentate de Coran, termenii tehnici au fost extrem de bine i de avansat alei. In alt ordine de idei, construcia particular a Bibliei i a Coranului face greoaie nu atat alctuirea unor sinteze de informaie, cat mai ales modalitatea de prezentare a lor, deoarece acestea la randul lor sunt intreptrunse in coninut. Eu am incercat, cat am putut, o sistematizare logic a elementelor programului, cu cat mai puine trimiteri la alte capitole. Uneori ins, acest lucru nu mi-a reuit atat de bine... Dac Biblia este necesar s-o citeti de mai multe ori i s reiei apoi fragmente din ea ca s o poi inelege, sper ca lucrarea mea s fie bine neleas de la prima citire complet, pagin cu pagin. Dac va fi necesar o a doua citire, (pentru muli va fi) aceasta va fi pe nelesul tuturor. Incepand cu capitolul urmtor intrm practic in dezbaterea Programului Terra Cum evenimentele legate de program consider c trebuie tratate intr-o ordine cronologic, m voi ocupa intai de S.D.. SUPERCIVILIZAIA LUI DUMNEZEU (S.D.) Dac examinm un anuar statistic de tip Statele lumii, constatm c fiecare stat este descris prin anumii parametri i informaii standard ce privesc: localizarea statului; suprafa; capital; condiii naturale de relief; clim, vegetaie, faun; eful statului; structura populaiei; culte; partide politice; economia; agricultur, industrie, comer; nivel de dezvoltare tehnic; invmant; sntate; mass-media; relaii cu alte state. Credei c este posibil s aflm toate aceste lucruri despre S.D.? Sincer, la o lectur sumar a Bibliei, nici eu nu am crezut c este posibil. Acum ins, Cartea Crilor mi-a oferit o imagine S.D. aproape complet, demn de introdus in Statele lumii ca un adaus preios, uor diferit de ceea ce cunoatem despre alte state. Israel II 1. Localizare : un col al Galaxiei Calea Lactee, despre care tim c deine aproximativ o sut de miliarde de stele. Unde? Undeva aproape de noi. Stelele cerului nostru par a fi grupate. Oamenii au asociat poziia lor cu forme de animale, obiecte etc. i le-au

botezat. Oare ei a fcut acest lucru sau denumirile i astrologia a fost un dar de la zei asemenea altor daruri? Profitand de avansul tehnologic, zeii chiar se ludau in faa omului neinstruit, necunosctor, cu fora lor de a produce... constelaii. S-i ascultm pe zei: Cutai pe Cel care a fcut Orionul i Pleiadele,...Domnul este numele Lui! (Amos 5-8) El a zidit Carul Mare, Ralia, Pleiadele i cmrile stelelor de miazzi. (Iov 9-9) 31. Poi tu s legi cataramele Pleiadelor sau s deznozi lanurile Orionului? 32. Poi s scoi la vreme cununa Zodiacului i vei fi tu crmaci Carului Mare i stelelor lui? )Iov - 38) ... El este Domnul lui Sirius. (LIII Sura stelei 50) La randul lor, esenienii, autorii Manuscriselor de la Marea Moart, msurau timpul in perioade de cate 50 de ani, numite jubilee. Un an jubiliar se repeta la 50 de ani, timp in care Sirius B executa o rotaie complet in jurul lui Sirius A. Babilonienii, asirienii, fenicienii i grecii venerau i ei steaua Sirius, aflat la 8,5 ani-lumin de Terra. Dac privim harta cerului, observm c toate stelele situate relativ aproape de noi, observabile cu ochiul liber sunt descrise ca aparinand zeilor, adic S.D.: Ursa Mare, Ursa Mic, Ralia, Pleiadele, Cassiopeea, Orion, Sirius i probabil alte constelaii cu nume la fel de vechi, botezate de zei. Se pare c originea indeprtat a S.D. este Sirius, dar in prezent, dac se poate vorbi de prezent, S.D. nu mai este reprezentanta lui Sirius i nici a unei alte stele. Dei S.D. are un vast teritoriu galactic, ce este posibil s fie dimensionat asemenea unei sfere de mai muli ani-lumin, localizarea nucleului acestei civilizaii este imposibil pentru noi, deoarece are o poziie variabil. Nu este vorba de o planet locuit, ci de o mare staie ce cltorete cu viteze impresionante in spaiul controlat. Dei in teritoriul galactic S.D. dispune de multe alte staii, unele poate chiar de dimensiunea nucleului, dotate cu mijloace energetice care permit cltorii astrale sau nu, S.D. ii are sediul central intr-o singur staie supratehnicizat. TeritoriulS.D. interfer in unele zone cu teritoriul altor civilizaii. S.D. prefer s ascund limitele teritoriului galactic controlat, cred eu, nu prea extins. De aceea, se autodefinete ca fiind locuitoarea staiei centrale. Pentru cei ce au vizionat cu pasiune serialul Star Trek Generaia urmtoare precizez c S.D. este asemenea civilizaiei Borg sub anumite aspecte. Se pare c Gene Roddenberry, creatorul faimosului serial era un bun cunosctor al Bibliei... Descrierea staiei centrale Noul Cer, Noul Pmnt, Noul Ierusalim, Raiul - prescurtat Staia Supercivilizaiei (S.S.) Beneficiem de o prezentare succint, sintetic, dar foarte precis a S.S. in Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul capitolul 21. Dup cum am precizat in capitolul anterior, Ioan se afla in somn hipnotic in timp ce avea loc implantul de informaie. Datele prezentate de Ioan sunt exacte, in forma in care ingerul a dorit transmiterea lor. Ioan primete mai intai filmul momentului apocaliptic in care viaa pe Terra este distrus. Apoi

ia in cadru imaginea S.S.: 1. i am vzut cer nou i pmnt nou. Cci cerul cel dinti i pmntul cel dinti au trecut i marea nu mai este. 2. i am vzut cetatea sfnt, noul Ierusalim, pogorndu-se din cer de la Dumnezeu, gtit ca o mireas, mpodobit pentru mirele ei. 3. i am auzit din tron un glas puternic care zicea: Iat, cortul lui Dumnezeu este cu oamenii i el va sllui cu ei i ei vor fi poporul Lui i nsui Dumnezeu va fi cu ei. Dup ce citim de sute de ori in Biblie c Dumnezeu este in cer, ingerii vin din cer, dintr-o alt lume, de foarte departe, ei bine, observm c ceva ca o cetate gtit ca o mireas pentru mirele ei, coboar de la Dumnezeu, impreun cu Dumnezeu pe orbita Terrei. Unul dintre cei apte ingeri i se adreseaz lui Ioan: Vino s-i art pe mireasa, femeia Mielului (9). Ca s nu avem dubii, ingerul precizeaz clar c intre metaforele Bibliei, Mielul este mirele, iar mireasa este S.S. Ceva mai tarziu vom identifica nuntaii, Impratul, pe fiul su i alte personaje. 10.i m-a dus pe mine n duh, ntr-un munte nalt i mi-a artat cetatea cea sfnt, Ierusalimul pogorndu-se din cer de la Dumnezeu. Este clar c S.S. vine din spaiul cosmic, Ioan este in somn hipnotic. S nu v inchipuii c a fcut cine tie ce excursie cosmic. S.S. este extrem de luminoas, este inconjurat de lumin clar: Lumina ei era asemntoare cu a pietrei de mare pre, ca piatra de iaspis, limpede cum era cristalul (11). Cetatea, cu zid mare i inalt... avea dousprezece pori, doisprezece ingeri i nume scrise deasupra, care sunt numele celor dousprezece seminii ale lui Israel (12). Spre fiecare punct cardinal (relativ) sunt plasate cate trei pori. (13) Versetul urmtor aduce o informaie important: zidul cetii avea dousprezece pietre de temelie i in ele dousprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului (14). Acum vom beneficia de detalii ce intregesc imaginea. Ingerul avea pentru msurat o trestie de aur, ca s msoare cetatea i porile ei i zidul ei (15). Cel ce conducea edina de hipnoz ii sugereaz dimensiunile staiei. Putem asemna trestia de aur cu o raz LASER. 16. i cetatea este n patru coluri i lungimea ei este tot att ct i limea. i a msurat cetatea cu trestia: dousprezece mii de stadii lungimea i lrgimea i nlimea sunt deopotriv. Interesant! Primele date exacte spun c staia are form cubic (L=1=h). Un stadiu = 185m. Latura cubului = 185m x 12000 = 2.220.000m = 2.220 km! Suprafaa bazei cubului = 4.928.400 km . Aceast suprafa este aproximativ jumtate din suprafaa Europei in graniele sale geografice pan la Munii Urali, Munii Caucaz, Marea Caspic. Inlimea ofer clar senzaia de cer. Ca o comparaie, atmosfera Terrei este de aproximativ 100 km! Oare nu au un cer prea inalt? Vom vedea... Volumul staiei este egal cu 10.941.048.000 km Apoi, ingerul ne comunic chiar i grosimea zidului cetii: o sut patruzeci i patru de coi, dup msura omeneasc, care este i msura ngerului (17). Intotdeauna datele prezentate cifric sunt acordate ci sistemul de msur al oamenilor (1 cot =

0,48 m). Grosimea zidului staiei = 144 x 0,48 = 69,12 m (70 m). Este plauzibil! La dimensiunea staiei nici nu pare mult, dar probabil materialul component are o rezisten i alte proprieti necesare extrem de performante. Despre aceste materiale aflm: zidria zidului este iaspis, iar cetatea este de aur curat ca sticla cea curat. Cetatea este strlucitoare. Ioan nu are nici un termen de comparaie pentru imaginea prezentat de inger i cred c nici noi astzi nu am fi departe de Ioan... 19. Temeliile zidului cetii sunt mpodobite cu tot felul de pietre scumpe: ntia piatr de temelie este de Iaspis, a doua de safir, a treia de halcedon, a patra de smarald. 20. A cincea de sardonix, a asea de sardiu, a aptea de hrisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de hrisopras, a unsprezecea de iachint, a dousprezecea de ametist. i cu asta imaginea ambalajului exterior al S.S. este aproape complet: dousprezece straturi de culoare cu strlucire diferit. Aceste dousprezece straturi de culoare corespund unor nivele distincte in staie. In acest mod, inlimea fiecrui strat este de 2.220 km : 12 = 185 km. Comparand cu atmosfera de (100 km a Terrei, inlimea unui strat de 185 km pare extrem de logic. Senzaia de cer rmane valabil pentru fiecare strat in parte i in al doilea rand suprafaa staiei devine de fapt 4.928.400 km x 12 = 59.140.800 km . Aceast suprafa, uor superioar Eurasiei, (55.000.000 km ) este intr-adevr considerabil. Spaiul interior al staiei este folosit cu eficien maxim. Inginerii specialiti in tehnic spaial ar putea calcula cu o aproximaie bun gravitaia fiecrui nivel. Prerea mea din ochi este c cei 185 de km inlime pentru fiecare nivel permit pe lang grosimea dat de structura solid (structur de rezisten + relief, ape, construcii etc.) nu numai crearea unei atmosfere eficiente, in orice caz sub 100 km, dar i o independen relativ gravitaional a unui strat fa de cellalt. In acest mod staia, care plutete in spaiul cosmic este extrem de echilibrat i are condiii de via mult asemntoare unei planete, iar in interiorul ei fiecare nivel plutete deasupra celuilalt. Dei nici o alt descriere a S.S. prezent in Biblie nu sugereaz stratificarea pe nivele a staiei, presupun c la fiecare nivel vom gsi cam acelai grad de dezvoltare, aceeai dotare de subzisten necesar fiecrui nivel: culturi, ape, atmosfer, orae, centrale energetice, mijloace de comunicaie etc. Accesul de pe un nivel pe altul este posibil in interior prin pori in sisteme canaliculare. Spre exterior fiecare nivel are o singur poart: ... cele dousprezece pori sunt dousprezece mrgritare, fiecare din pori este dintr-un mrgritar. i piaa cetii este din aur curat i strvezie ca sticla(21). Lumina ce rzbate din staie spre exterior prin pori sau poate un sistem de localizare, face ca aceste pori s fie vizibile de la distan. Aspectul lor de departe este strlucitor ca un mrgritar. Lipsa termenului de comparaie este evident, dar descrierea mi se pare foarte sugestiv i frumoas in acelai timp. S.S. este construit dup principiul modular sau dac vrei, dup principiul vapoarelor ce au structur compartimentat. In acest mod, o eventual avarie poate fi izolat imediat, probabil atat in plan vertical, cat i orizontal. La nevoie (agresiune, avarie etc.) cred c este posibil chiar o descompunere in feliile componente. Modelul arat ca un sandwich.

Principiul modular explic necesitatea dotrii cu mijloace de subzisten pentru fiecare felie in parte. Cartea lui Enoh descrie aceast superb staie intr-un mod asemntor. La randul lui, Enoh nu cltorete in S.S., ci are o viziune in capitolul XIV: 9. Iat: M-am vzut nconjurat de nori i de cea deas; priveam cu ngrijorare micarea astrelor i a fulgerelor n timp ce vnturi prielnice mi ridicau aripile i grbeau drumul meu. 10.Am fost nlat astfel pn n Cer i am ajuns curnd la un zid din pietre de cletar. Flcri mictoare i nvluiau marginile... 11. Cu toate acestea, m-am vrt n mijlocul acestor flcri. 12. i am ptruns ntr-o vast locuin care era pavat cu pietre de cristal. Pereii i podeaua, erau de asemenea din cristal i la fel i temeliile. Tavanul era format din stele rtcitoare i fulgere de lumin i n mijloc se vedeau micndu-se heruvimi de foc ntr-un Cer agitat. Flcrile tremurau mprejurul zidurilor i poarta era de foc. Cnd a fost s intru n aceast locuin, ea era n acelai timp arztoare ca focul i rece ca gheaa;... Enoh descrie i cele 12 pori ale cetii, fie mai detailat, ca in capitolele XXXIII, XXXIV i XXXV, fie mai succint, ca in capitolul LXXV: 1....am vzut dousprezece pori pentru toate vnturile, care ies din timp n timp pentru a se rspndi pe Pmnt. 4. Trei dintre aceste pori se deschid n partea opus a Cerului , celelalte trei la apus, trei spre dreapta i trei spre stnga. Primele trei privesc spre rsrit, ultimele trei spre miaznoapte. Cele care sunt aezate la dreapta i la stnga privesc spre miazzi i spre apus. (Cartea lui Enoh). Cea mai frumoas descriere este ins, cea din capitolul LXXIV : 11.Uriel mi-a artat dousprezece pori care se deschid pentru carul Soarelui, de unde izvorsc raze fr numr. 12.Am vzut dousprezece pori n Cer la marginile Pmntului, prin care ies Soarele i Luna i stelele i toate lucrrile Cerului la rsrit a la apus. 13. i alte ferestre se deschid nc la dreapta i la stnga. 14. Una dintre aceste ferestre mrete cldura verii, ca i porile prin care pleac i unde se rentorc fr ncetare aceste stele fr sfrit. 15. i am vzut n Cer carul pe care se afl aceste stele rotindu-se deasupra lumii fr a obosi niciodat...(nave spaiale tip O.Z.N. n.a.) Observm c dei Enoh este situat pe axa linear a timpului cu aproximativ 4000 de ani inainte de Ioan, descrierea staiei este aproape identic. Cetatea are drept conductor absolut complexul Dumnezeu Miel.

Ritualuri legate de alte zeiti nu exist pentru c Domnul Dumnezeul Atotiitorul i Mielul este templul ei (22). 23. i cetatea nu are trebuin de soare, nici de lun ca s o lumineze, cci slava lui Dumnezeu a luminat-o i fclia ei este Mielul. Cat se poate de concis: staia e luminat spiritual de Dumnezeu, iar fizic fclia lumina energia vine prin tiina Mielului. Fiind de fapt o staie, porile cetii nu se vor mai inchide ziua, cci noaptea nu va mai fi acolo(25). Cetatea nu face parte din nici un sistem solar i ciclul noapte-zi nu se realizeaz; este luminat tot timpul, ritmurile biologice fiind probabil modificate genetic. In cetate vor aduce in ea slava i cinstea oamenilor(26), iar impraii pmantului vor aduce la ea mrirea lor(24). Adic, C.S. recoltate vor fi duse acolo, in cetate, in S.S. Fiecare nivel al staiei primete probabil un tip diferit de rod, potrivit numelui seminiei inscrise in dreptul fiecreia dintre cele 12 pori, respectiv, nivele ale staiei. In staie au acces numai C.S. compatibile A.D.N.M.N. cu S.D., triate conform criteriilor de compatibilitate (cartea vieii deinute de Miel. Cu alte cuvinte, in cetate nu va intra nimic pangrit i nimeni care e dedat cu spurcciunea i cu minciuna, ci numai cei inscrii in cartea vieii Mielului(27). Pentru a intri ideile de mai sus, in Apocalipsa cap.22 sunt reluate aspectele independenei energetice i ale conducerii S.S. de ctre complexul Dumnezeu Miel: ..... noapte nu va mai fi i nu au trebuin de lumina lmpii sau lumina Soarelui; pentru c Domnul Dumnezeu le va fi lor lumin...(4) In final, ingerul precizeaz: Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare i adevrate... (6) Deci nu v indoii nici o clip, informaiile sunt venite de la inger prin tehnica de care am vorbit in capitolul anterior i sunt corecte. Complexul Dumnezeu Miel (C.D.M.) Biblia, Coranul i alte scrieri sacre nu abund in informaie privitoare la Dumnezeu; mai mult induc cititorului mai puin avizat faptul c aceast fiin triete, raioneaz, conduce. S-l privim, deci, deocamdat cu naivitate pe Dumnezeu. In general, desprindem ideea c Dumnezeu este venic, este cel dintai i cel de pe urm, este conductorul absolut al programului. Pentru ca aceast afirmaie s fie valabil, Dumnezeu trebuie s existe sub form de spirit. Deci, este o fiin vie in M.N., este duh, spirit imbogit, in continu perfecionare, dornic de cunoatere. Are toate sentimentele ce pot domina o fiin vie de la iubire la ur, de la admiraie la dispre, de la buntate la rutate, de la mil la cruzime, de la cinste la perfidie. Dumnezeu le are deci pe toate i bune i rele, este o fiin complet care, vom vedea pe parcursul lucrrii, triaz i cur memoriile nedorite ale slujitorilor si, dar nu-i triaz niciodat propria memorie. Numai aa, autoritar fiind, poate s-i conduc in stil dictatorial programele. Dumnezeu are o prere extraordinar de bun despre el insui. Modestia nu o cunoate. Declar c nu tie o alt fiin mai dotat. Fiind perfect, crede c nimeni nu i se poate impotrivi. 12. Cci cine ar putea s-i zic: Ce-ai fcut? Sau cine va sta

mpotriva judecii Tale? Sau cine te va scoate vinovat pentru neamurile cele nimicite, pe care Tu nsui le-ai fcut? Sau cine se va ridica asupra Ta cu judecat pentru oamenii cei nedrepi? 13. C nu este alt Dumnezeu afar de Tine, care s aib grij de toate i cruia s-i dovedeti c judecile tale sunt ntotdeauna drepte. 14. Nu este nici mprat, nici stpnitor ca s poat s ridice ochii n faa Ta i s-i cear socoteal pentru cei pe care I-ai nimicit. (nelepciunea lui Solomon 12) Toi locuitorii pmntului sunt socotii ca o nimica i El va face ce vroiete cu otirea cereasc i locuitorii pmntului i nimeni nu poate s-l mpiedice la lucrul Lui i s-i zic: Ce faci Tu? (Daniel 4-32). S analizm acum modul in care este totui prezentat Dumnezeu: Eu sunt Alfa i Omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era i Cel ce vine, Atotiitorul. (Apocalipsa I-8) Dumnezeu se crede deci, un continuum temporal, martorul evenimentelor universale, capacitate pe care numai o fiin in M.N. o poate avea. 15... fericitul i singurul Stpnitor, mpratul mprailor i Domnul domnilor. 16. Cel ce singur are nemurire i locuiete ntru lumin neapropiat, pe Care nu L-a vzut nimeni dintre oameni i nici nu poate s-l vad; a cruia e cinstea i puterea venic! Amin. (Timotei-6) Avem o grmad de informaii; Dumnezeu este : singurul stpanitor; singur are nemurire; este viu in M.N. i nici nu are nevoie de corp somatic; nimeni nu-l poate vedea deoarece este M.N.; in M.N. este perceput ca fiin de lumin. Ideea c Dumnezeu este spirit, este lumin este intrit deseori: Dumnezeu este lumin i nici un intuneric nu este intru El. (Intaia epistol soborniceasc a Sfantului Apostol Ioan 1-5). Iat o alt formulare: Domnul este Duh i unde este Duhul Domnului, acolo este libertate. (Corinteni 3-18). Exist i alte versete din care putem deduce c Dumnezeu nu este somatic. De exemplu, Iov ne sugereaz ideea c o percepie, un contact cu Dumnezeu nu este posibil decat dup moartea somatic moartea cea dintai, in stare de spirit. Am aflat in capitolul unu despre capacitatea unui spirit de a percepe un altul. 25. Dar eu tiu c Rscumprtorul meu este viu i c El, n ziua cea de pe urm (momentul apocaliptic n.a.), va ridica iar, din pulbere aceast piele a mea ce se destram. 26. i afar din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu. 27. Pe El l voi vedea i ochii mei l vor privi nu ai altuia. (Iov 19) Clar i frumos, nu-i aa? Nu numai Biblia are darul de a ne convinge c Dumnezeu nu exist somatic, ci i Coranul. 1. Spune: El este Dumnezeul cel unic, 2. Dumnezeu cel venic, 3. El nu se nate i nu este nscut, (vei vedea, este...construit, fabricat n.a.)

4. i nimenea nu-i este asemenea. (CXII Sura Curiei) Clar i fr nevoie de comentarii! Dumnezeul vostru este Dumnezeu, afar de care nu este Dumnezeu. El cuprinde toat tiina (XX Sura TH 98) Scurt i cuprinztor! Se subliniaz unicitatea acestui tip de fiin, dar i atotcuprinderea informaiei de ctre Dumnezeu. La fel ca i Biblia, Coranul precizeaz c cei ce vor fi culei (robii) vor putea avea un contact cu Dumnezeu in stare de spirit. 94. Nimenea din ceruri i de pe pmnt nu se poate apropia de cel ndurat dect ca rob. El a socotit i a numrat numrul lor. 95. Fiecare din ei va veni la El n ziua nvierii singur. (XIX Sura Mariei). Coranul are un mare merit in a clarifica o situaie mai puin bine ineleas de evrei i de cretini, mai ales. Punand puntul pe i in privina existenei strict spirituale (M.N.) a lui Dumnezeu, Coranul precizeaz relaia intre Iisus i Dumnezeu. Acest lucru se face foarte insistent, iar pentru mine, intr-un mod chiar amuzant. i zic jidovii Ezdra este fiul lui Dumnezeu! i nazarinenii zic Mesia este fiul lui Dumnezeu! Acesta este cuvnt greu n gurile lor. Ei poart vorbe asemenea ca i cei ce erau necredincioi de-nainte. Bat-i Dumnezeu. Ct sunt de proti! (Sura cinei 30). 69. Ei zic (evreii n.a.): A nscut Dumnezeu un copil! Mrire lui, El este bogat! Ale lui sunt cele din ceruri i de pe pmnt! Avei mputernicire la aceasta sau vorbii ceea ce nu tii? 70. Spune: Celor ce nscocesc minciuni asupra lui Dumnezeu nu le va merge bine! (Sura lui Iona 69-70) 1. i ei zic (evreii n.a.): Cel ndurat a nscut un fiu! Voi zicei un lucru stranic. 92. Aproape c se sfie cerurile de aceasta i se despic pmntul i munii se nruie n frme 93. pentru c ei adaug Celui ndurat un fiu i Lui nu i se cade s nasc un fiu. (XIX Sura Mariei) Nu se cuvine lui Dumnezeu s nasc un fiu. Mrire Lui! Dac hotrte un lucru, i zice: S fii! i este. (XIX Sura Mariei 36) ... Mrire lui Dumnezeu, care n-a nscut fiu i n-are tovari la stpnire, nici n-are scut din slbiciune. i preamrete mrirea Lui. (XVII Sura drumului nopii 111) Acesta este un semn mai bogat in informaie care avertizeaz c Dumnezeu nu are tovari de talia sa, nu poate nate fiind spirit, conduce singur, este puternic. Bun! Am aflat pan acum c Dumnezeu este spirit. Dar unde este locul lui? Este oare Dumnezeu peste tot i in toate aa cum se spune? Nu, este doar o metafor sau un lucru prost ineles. Ambele scrieri vechi precizeaz cu exactitate locul lui Dumnezeu. Sunt mai multe argumente

care-mi sugereaz c aceast fiin complex are un loc bine stabilit i fix, fiziologia i poate chiar securitatea lui putand fi periclitate in afara acestui loc. Din Coran aflm: Cel indurat ade pe tron. (XX Sura TH 4) Acest tron este situat in rai, in S.S. Descrierea amnunit, magistral a lui Dumnezeu sau mai bine zis a C.D.M. ne-o furnizeaz Ioan Teologul, care, fiind in somn hipnotic, viziteaz cu duhul S.S. Capitolul 4 din Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul se numete: Privelite cereasc, Tronul lui Dumnezeu cu douzeci i patru de btrani i patru heruvimi: 2. ndat am fost n duh i iat un tron era n cer i pe tron edea Cineva 3. i Cel ce edea semna la vedere cu piatra de iasp i de sardiu, iar de jur mprejurul tronului era un curcubeu cu nfiarea smaraldului. 4. i douzeci i patru de scaune nconjurau tronul i pe scaune douzeci i patru de btrni, eznd, mbrcai n haine albe i purtnd pe cap cununi de aur (aura n.a.) Ne este sugerat ideea c acel Cineva de pe tron este o fiin de lumin in diferite culori. 5. i din tron ieeau fulgere i glasuri i tunete; fclii de foc ardeau naintea tronului, care sunt cele apte duhuri ale lui Dumnezeu Aflm c Dumnezeu este alctuit din 7 corpuri spirituale, este o superfiin in M.N. 6. i naintea tronului, ca o mare de sticl, asemenea cu cristalul, iar n mijlocul tronului i mprejurul tronului, patru fiine pline de ochi dinainte i dinapoi. Marea de sticl asemenea cristalului imi sugereaz un ecran de monitor. Pe acest ecran Ioan va vizualiza filmul atacului nuclear din spaiu, la care este supus Terra i alte evenimente. S vedem ce este cu cele patru fiine pline de ochi dinainte i dinapoi; sunt oare computere?: 7. i fiina cea dinti era asemenea leului, a doua fiin asemenea vielului, a treia fiin ca de om, iar a patra fiin era asemenea vulturului care zboar. Ne-am lmurit butean! Sunt oare fiine ciudate realizate prin inginerie genetic? 8. i cele patru fiine avnd fiecare din ele cte apte aripi, sunt pline de ochi, de jur mprejur i pe dinuntru i odihn nu au, ziua i noaptea zicnd: Sfnt, Sfnt, Sfnt Domnul Dumnezeul , Atotiitorul, Cel ce era i Cel ce este i Cel ce vine. Faptul c cele patru fiine au ochi peste tot i mai ales pe dinuntru, faptul c nu au odihn ne orienteaz. Fiinele sunt computere. Este posibil ca aceste computere s fie realizate prin tehnici de inginerie genetic, din materiale biologice, adic s fie vii. Ar fi un fel de Data, al lui Gene Roddenberry, ins cu adevrat viu i realizat in forme ciudate. S.D. ne incarc imaginaia... Oricum ar fi continum: 9. i cnd cele patru fiine ddeau slav, cinste i mulumit Celui ce ade pe tron, Celui ce este viu n vecii vecilor.

12.Atunci, cei douzeci i patru de btrni, cznd naintea Celui ce ade pe tron, se nchinau Celui ce este viu n vecii vecilor i aruncau cununile lor naintea tronului zicnd: 11.Vrednic eti, Doamne Dumnezeul nostru s primeti slava i puterea, cci Tu ai zidit toate lucrurile i prin voina Ta ele erau i s-au fcut. Deci, Dumnezeu primete de undeva (de unde?) slava i puterea (informaia). S vedem cine-i furnizeaz slava i puterea: 1. Am vzut apoi n mna dreapt a Celui ce edea pe tron o carte deschis nuntru i pe dos, pecetluit cu apte pecei. (Apocalipsa 5) Cartea deschis, pecetluit inuntru i pe dos i cu apte coduri, ne avertizeaz asupra alctuirii cu totul speciale. 2. Dar nimeni n cer, nici pe pmnt, nici sub pmnt (lumea intraterestr n.a.) nu poate s deschid cartea, nici s se uite n ea. Adic, nimeni nu avea posibilitatea s decodifice informaia crii cu apte coduri deoarece nu deinea nici dispozitivul de decodat i nici codul de acces la informaie. Din acest moment privesc aceast carte special ca pe o dischet de computer cu totul special (are imprimate filme) sau dac v este mai simplu, ca pe o videocaset. 5. i unul dintre btrni mi-a zis: Nu plnge. Iat, (Mielul) a biruit Leul din seminia lui Iuda, rdcina lui David, ca s deschid cartea i cele apte pecei ale ei. Aparent un verset fr valoare, conine mult informaie. Mielul cci, vei vedea, despre el este vorba, are o anumit aciune cronologic , exact ca s deschid cartea cu cele apte pecei care de fapt, conine imagini ale momentului apocaliptic filmate de pe orbita Terrei. Cronologia este: seminia lui Iuda, creat in urma programului de ingineria genetic constituie rdcina lui David cel care apare mai tarziu pe axa timpului. Aceast seminie este biruit (ucis) in timpul momentului apocaliptic in scopul recoltrii C.S., dar cu aceast ocazie sunt surprinse i imaginile din spaiu i acum cartea poate fi decodat (filmul poate fi vzut). Cu alte cuvinte, toat cronologia descris se desfoar pentru ca Mielul s deschid cartea cu cele apte pecei. 12.i am vzut la mijloc, ntre tron i cele patru fiine i n mijlocul btrnilor, stnd un Miel njunghiat i care avea apte coarne i apte ochi care sunt i cele apte duhuri ale lui Dumnezeu trimise n tot pmntul. Deci, apte ochi apte coarne apte duhuri. Dei nu se poate pune un semn al egalitii, inelegem c Mielul i Dumnezeu au elemente comune. Relaia de fiziologie a Mielului cu Dumnezeu este complex, intim i decurge dintr-o morfologie unitar. 13.i a venit (Mielul n.a.) i a luat cartea din dreapta celui ce

edea pe tron. 14.i cnd a luat cartea, cele patru fiine i cei douzeci i patru de btrni au czut naintea Mielului avnd fiecare alut i cupe de aur pline cu tmie, care sunt rugciunile sfinilor. Asta este de-a dreptul uimitor! Observm c Mielul primete din partea asistenei aceleai onoruri ca i Dumnezeu, deci este la fel de important! 15.i cntau o cntare nou zicnd: Vrednic eti s iei cartea i s deschizi peceile ei, fiindc ai fost njunghiat i ai rscumprat lui Dumnezeu cu sngele tu, oameni din toat seminia i limba i poporul i neamul. Este logic! Mielul este vrednic s decodifice informaia crii (filmul atacului nuclear) pentru c, dei rnit in rzboiul cu pmantenii i L.I. (S.D. va avea pierderi serioase!), a ieit victorios i a recoltat pentru Dumnezeu C.S. din toat seminia (adic din cele 12 seminii ale lui Israel). 13.i i-a fcut Dumnezeului nostru mprie i preoi i vor mpri pe pmnt (Noul Pmant n.a.) Este scris negru pe alb: nu Dumnezeu ii face impria, el doar ordon acest lucru, ci Mielul este cel ce traduce ordinele i indeplinete nevoile, programele lui Dumnezeu. 14.i am vzut i am auzit glas de ngeri muli, de jur mprejurul tronului i al fiinelor i al btrnilor i era numrul lor zeci de mii de zeci de mii i mii de mii. 15.Zicnd cu glas mare: Vrednic este Mielul cel njunghiat ca s ia puterea i bogia i nelepciunea i tria i cinstea i slava i binecuvntarea De unde? De la cine? Traducerea este: Vrednic este Mielul rnit in rzboiul apocaliptic s trieze informaia corpurilor spirituale recoltate, s o analizeze i s-o ofere (s-o adauge) fiinei spirituale Dumnezeu. 13. i toat fptura care este n cer i pe pmnt i sub pmnt i n i n mare i toate cte sunt le-am auzi zicnd: Celui ce ade pe tron i Mielului s fie binecuvntarea i cinstea i puterea n vecii vecilor. Observm cu stupoare c Mielul, cel care execut, ii infptuiete impria lui Dumnezeu conform versetului 10, este ridicat la acelai rang cu Dumnezeu. De ce? Pentru c, conform versetului 13 subliniat este vorba de o unitate, un complex Dumnezeu Miel, care st la baza intregului program, un complex care deine binecuvantarea i cinstea i slava i puterea adic informaia, aceeai informaie care este recoltat i triat de Miel, iar apoi oferit de ctre Miel fiinei spirituale Dumnezeu. In continuare Mielul decodific cartea cu cele 7 pecei i Ioan poate vedea filmul momentului apocaliptic. Exemplu: i am vzut cnd Mielul a deschis pe cea dinti dintre cele 7 pecei i am auzit pe una dintre cele patru fiine zicnd cu glas de tunet: Vino i vezi! (Apocalipsa 6-1)

Unde s vezi? Pe marea de sticl din faa tronului. Urmarea decodrii este filmul distrugerii civilizaiei noastre. Mielul era singurul in stare s citeasc cartea cu apte pecei pentru c asemenea unui computer ce citete discheta, i Mielul este intr-un fel un supercomputer. Cele patru fiine pline de ochi pe dinuntru i pe dinafar sunt de asemenea computere cuplate la Miel, sunt adevrate traductoare ale programelor S.D., dotate inclusiv cu sintetizator de voce, idee deductibil din versetul de mai sus. Astfel, unitatea vie Dumnezeu este cuplat la o unitate tehnic ce deine cel puin la nivelul Mielului elemente biologice, respectiv structurile standard A.D.N.M.N. ce compun superfiina. Conform acestor prime date, cred c acest complex Dumnezeu Miel este indivizibil, fiecare element il recreeaz pe cellalt odat cu acumularea din diverse programe. Dumnezeu este fiina vie sofisticat, imbogit, alctuit din apte duhuri, apte C.S. ce cuprind intreaga informaie deinut de Miel, dar care evalueaz pasul urmtor i ordon Mielului aciunile urmtoare. Mielul este probabil cel mai grozav computer deoarece poate lucra atat in M.N., fiind un analizor i transformator de game de frecven, traductorul dorinelor lui Dumnezeu, cel ce-i indeplinete programele, nevoile materiale. Este posibil ca Mielul s fie realizat prin tehnici adaptate de inginerie genetic, s fie asemenea celor patru fiine, un supercomputer biologic. Mielul reprezint pentru Dumnezeu ceea ce creierul reprezint pentru fiina spiritual om; este cel ce il integreaz pe Dumnezeu in mediul inconjurtor, este liantul ce-l conecteaz pe Dumnezeu la lumea material. De aceea C.D.M. are un loc foarte bine stabilit, in deplin siguran i vom vedea, in condiii optime de funcionare, de fiziologie. Acesta este modalitatea in care se pot produce oricai dumnezei. Acum inelegei cu mult mai bine versetele inceputului de capitol in care S.S. este comparat cu o mireas, iar Mielul cu mirele: ...Vino s-i art pe mireasa femeia Mielului... i m-a dus pe mine in duh, intr-un munte mare i inalt i mi-a artat cetatea cea sfant(9;10) In concluzie, mireasa este S.S., iar mirele este Mielul. Prin aceasta este subliniat din nou rolul major al Mielului de executor al prodramelor materiale. Aa cum din Adam (mire) s-a luat o coast (A.D.N.) i cu tiin a fost realizat Eva (mireasa), tot aa, cu tiina extras din Miel a fost realizat tehnic S.S. Nu tiu dac aceast comparaie este chiar fericit... Acum inelegei mai bine de ce aceast cetate, care nu are nevoie de soare ca s-o lumineze, are drept fclie Mielul. Inelegei de asemenea valoarea versetului: ...templu n-am vzut in ea, pentru c Domnul Dumnezeu Atotiitorul i Mielul este templul ei. (22) Deci, C.D.M. este invizibil! Dar unde este situat C.D.M.? Intr-un loc sigur! In centrul staiei, nu pot preciza pe ce nivel. 6? 7? Oricum, se afl in centru, intr-un complex ce cuprinde templul, raul vieii (R.V.) In Apocalipsa, capitolul 22 aflm scurt, dar foarte cuprinztor, in dou versete toat aceast localizare i inlnuire. 1. i mi-a artat, apoi, rul i apa vieii limpede cum e cristalul i care izvorte din tronul lui Dumnezeu i al Mielului (complex indivizibil n.a.) 2. i n mijlocul pieei din cetate, de o parte i de alta a rului,

crete pomul vieii, fcnd dousprezece feluri de rod pe an, n fiecare lun dndu-i rodul; i frunzele pomului sunt spre tmduirea neamurilor. Avertizez c in unele Biblii apare formularea fcand rod de dousprezece ori pe an, in fiecare lun dandu-i rodul. Aceast formulare, traducere, dup prerea mea nu este corect i pe parcursul lucrrii v vei convinge de ce susin asta. Corect este varianta prezentat iniial care, de altfel apare in majoritatea covaritoare a bibliilor. Reinei aceste dou versete pentru a le intregi mai tarziu imaginea! Biblia ar fi suferit mult, inelegerea ce ne este permis ar fi fost tirbit, dac din carte s-ar fi scos capitolul Iezechiel! Acest personaj care a trit la sfaritul secolului VI i inceputul secolului V i.e.n. este contactat de ctre inger in modalitatea descris deja anterior, in scopul implantrii i scrierii apoi a datelor oferite de S.D. Ingerul ii va spune: Iar tu, fiul omului, descrie casei lui Israel acest templu... i s le ari chipul templului i planul lui i forma lui, i toate intocmirile lui i toate legile lui; pune toate acestea in scris inaintea ochilor lor ca ei s vad forma lui, i toate intocmirile lui s le urmeze intocmai". (Iezechiel 43-10;11) Iat acum povestea lui Iezechiel, cel ce ne ofer datele templului incepand cu cap. 40: 1 1...a fost mna Domnului peste mine i m-a dus n ara lui Israel. Dar am fost dus acolo prin vedenii dumnezeieti i am fost aezat pe un munte foarte nalt. Pe acest munte, pe partea lui de miaz zi era un fel de ziduri de cetate. Observaii: 1. Deja, formularea a fost mana Domnului peste mine i am fost dus prin vedenii dumnezeieti ne avertizeaz c Iezechiel se afl in somn hipnotic i are loc implantul de informaie. 2. Iezechiel este dus in ara lui Israel. Care ar? Statul Israel nu exista, iar statul poporului evreu se numea Palestina. Este adevrat c poporul evreu este poporul lui Israel, c arborele genealogic al lui Iacov, cel care mai tarziu se va numi Israel genereaz poporul evreu. Dar schimbarea numelui lui Iacov nu este intampltoare. Poporul ce se va nate din el va fi al lui Israel, dar al celui ceresc! Denumirile geografice din spaiul evreu sunt denumiri imprumutate din S.S. Poporul ingerilor este poporul lui Israel. Capitala S.S. este Ierusalim i vom vedea multe alte copii de denumiri geografice. 2. Muntele cel foarte inalt pe care este situat templul lui Dumnezeu, ne dovedete c afirmaiile de mai sus sunt corecte. Intotdeauna cand vei fi avertizat() c aciunea se desfoar intr-un decor cu un munte foarte inalt, vei ti c este vorba de S.S. De fapt, spaiul evreu nici nu deine un munte inalt; cele mai mari inlimi abia depesc 1.000 de metri. Un alt indiciu c imaginea nu este de pe Terra sunt acele ziduri, mai exact, un fel de ziduri de cetate. Iezechiel descrie foarte sugestiv neavand nici un termen de comparaie pentru ceea ce vede. Ingerul a crui infiare era

ca infiarea aramei strlucitoare(3), a venit cu instrumentele de msur pentru c are de comunicat alte date cifrice importante; el avea in man o sfoar de in i o prjin de msurat i sttea la poart(3). Toat imaginea are loc in somn hipnotic. 3. Omul acela mi-a zis: Fiul omului, privete cu ochii ti, ascult cu urechile tale i ia aminte de la toate cte am s-i art, cci de aceea ai fost adus aici, ca s-i art acestea. S vesteti casei lui Israel tot ce vei vedea. Apoi, este indicat unitatea de msur: 5... un zid nconjura templul pe dinafar de jur mprejur i n urma omului aceluia era o prjin de msurat, lung de ase coi, socotind cotul ct lungimea minii de la cot n jos, cu palm cu tot. Omul acela a msurat zidul i era gros de o prjin, i nalt tot de o prjin. (Iezechiel-40) 1 cot=0,48 m; 1prjin=0,48 m x 6 = 2,88 m In cele ce urmeaz, beneficiem de o descriere extrem de amnunit a templului, de la zidurile exterioare tapetate cu camere de paz sau alte utiliti, fiecare cu dimensiunile ei, pan la detaliile curilor interioare i in final, ale templului. Aceast descriere se preteaz a fi introdus intr-un program de arhitectur asistat de computer. Cine are rbdare, timpul i priceperea necesar poate s incerce. Inginerul contactat de mine in acest scop, m-a privit cu neincredere, a motivat c este credincios i e prea ocat de informaie i... ocat a rmas. Nu este prea greu. Incercai, avei toate datele la dispoziie. De exemplu: Iezechiel cap.41 Randuiala templului: 1. Dup aceea m-a dus n templu, a msurat stlpii i a gsit ase coi n lime de o parte i ase coi de cealalt parte; aceasta era lrgimea cortului adunrii. 2. Lrgimea uii era de zece coi i de amndou prile uii cte cinci coi. A msurat apoi lungimea templului i a gsit-o de patruzeci de coi i limea de douzeci de coi. 5. Apoi a msurat peretele templului i l-a gsit gros de ase coi; limea camerelor de pe laturile templului de jur mprejur a gsit-o de patru coi. 16.n jurul templului sunt trei rnduri de cte treizeci de camere. camer lng camer. Ele intr ntr-un zid care este fcut mprejurul templului anume pentru aceste camere ca ele s fie ntrite, dar de peretele templului nu se ating. 17.Camerele cu ct sunt mai sus, cu att sunt mai ncptoare, subiindu-se peretele. Din camerele de jos, te urci la cele din mijloc i de la cele din mijloc la cele de sus; suiul este nvrtit, cci te sui ca pe o scar n chipul melcului. Ideea este c templul lui Dumnezeu are un tip particular de izolaie. De ce? Cu ce? Nu tiu. Oricum, este interesant, nu? Aceasta este modalitatea de a descrie templul: cifre, multe cifre i detalii, desfurate pe cateva pagini! Este intr-adevr un exerciiu de perspicacitate s aezi toate datele la locul lor i s desenezi templul. Incercai!

Apoi, Iezechiel vede slava lui Dumnezeu (in somn Hipnotic): 5. i m-a ridicat Duhul i m-a dus n curtea cea dinuntru i iat slava Domnului umplea tot templul. 18.i mi-a zis glasul: Fiul omului acesta este locul tronului Meu i locul pe care-Mi pun tlpile picioarelor Mele, unde voi locui venic n mijlocul fiilor lui Israel; (Iezechiel 43) Sper c este clar pentru dumneavoastr c imaginea descinde din staie, acolo unde este Dumnezeu in templul su, acolo unde este poporul lui Israel cel ceresc, acolo unde populaia ingerilor nu intalnete nici o alt populaie cu care ar putea schimba caractere genetice. Tronul lui Dumnezeu se afl in templu, templul pe muntele cel inalt, iar acesta din urm pe unul din nivelele S.S. Din descrierea fcut pan la acest punct al datelor furnizate de Iezechiel este de reinut dimensiunea templului: A msurat in cele patru laturi...Lungimea era de cinci sute de coi i limea de cinci sute de coi.... (Iezechiel 42 20). Aria templului este de 500 coi x 500 coi =240m x 240m = 57600 m = 0,0576 km . In cadrul arealului sfant templul propriu-zis ocup un ptrat cu latura de 100 de coi = 48m (S = 2304 m ) Acest areal mai conine in dreptul celor patru pori dispuse central, cldiri legate de zidul inconjurtor cu rol in paza complexului. Templul are o poziie relativ central. S continum explorarea zonei: cap. 47 Poziia templului i imprejurimile: 1. Apoi m-a dus napoi la ua templului i iat, de sub pragul templului curgea o ap spre rsrit. i apa curgea pe sub partea dreapt a templului, pe partea de miazzi a jertfelnicului. 2. Cnd brbatul acela mergea spre rsrit, inea n mn sfoara i a msurat o mie de coi (480 m n.a.) i m-a dus prin ap i apa era pn la glezne. 3. A mai msurat apoi o mie de coi i m-a dus prin ap i apa era pn la genunchi. i a mai msurat nc o mie de coi i apa era pn la bru. 4. i a mai msurat nc o mie de coi i era un ru pe care nu-l puteam trece, cci apele crescuser; erau ape de trecut notnd, un fluviu care nu se poate trece. Datele prezentate cu privire la acest rau ce curge din templul lui Dumnezeu, de sub tronul C.D.M., imi sugereaz c este un rau artificial, care in aproximativ doi kilometri de la izvor (4 x 1000 coi) se transform intr-un fluviu, despre care aflm c se vars imediat intr-o mare. S vedem ce proprietate nemaipomenit are apa! 19.i cnd am venit napoi, iat, pe malurile rului erau muli arbori pe o parte i pe alta. 8. i mi-a zis acela: Aceast ap curge n partea de rsrit a rii, se va cobor la es i va intra n mare i apele ei se vor face sntoase. 9. Toat vietatea care miun acolo pe unde va trece rul va tri. Petele va fi foarte mult, pentru c va intra acolo apa aceasta i apele din mare se vor face sntoase. Unde va intra rul acesta, toate vor tri acolo. 16.Lng el vor sta pescarii de la En-Gaddi pn la En-Eglaim i vor arunca mrejele. Vor fi peti de tot soiul ca cei din Marea cea Mare (Mediterana) i foarte numeroi.

Este prima comparaie cu spaiul geografic evreu fapt ce avertizeaz c topografia locului este alta decat cea a Israelului pmantesc. i acum, ESENA: 17.La ru, pe amndou laturile, vor crete tot felul de arbori care dau hran (cui? n.a.). Frunzele lor nu se vor veteji i fructele din ei nu se vor mai isprvi. n fiecare lun se vor coace fructe noi pentru c apa pentru ele vine din locul cel sfnt; fructele se vor ntrebuina ca hran, iar frunzele ca leacuri. V-ai dat seama, sper, fr greutate c este vorba despre P.V., iar raul presupus artificial ce-i are izvorul in templul lui Dumnezeu este apa vieii limpede cum e cristalul. Datele trebuie corelate cu cele din Apocalipsa i reiau versetul privind P.V. pentru a fi aproape de ochii notri: i n mijlocul pieei din cetate, de o parte i de alta a rului, crete pomul vieii, fcnd dousprezece feluri de rod pe an, n fiecare lun dndu-i rodul i frunzele pomului sunt spre tmduirea neamurilor. (Apocalipsa 22 2) Mai aflm: Iar de va scoate cineva din cuvintele crii acestei proorociri, Dumnezeu va scoate partea lui (corpul lui spiritual n.a.) din pomul vieii i din cetatea sfnt i de la cele scrise n cartea aceasta.(Apocalipsa 22 19). Cu alte cuvinte, cei recoltai, corpurile spirituale A.D.N.M.N. compatibile cu ingerii S.D. vor intra in P.V. Enoh incearc i el s intregeasc informaia privitoare la P.V.: ...fiecare copac i alctuiete coroana sa de frunze, apoi o pirde, cu excepia a paisprezece copaci privilegiai care rmn totdeauna verzi i care n timpul multor ierni creeaz impresia de primvar. (Cartea lui Enoh cap. IV) Printre aceti arbori, exist unul cu miros mprosptat fr ncetare i att de suav nct nu mai exist altul n grdina Edenului care s rspndeasc un miros att de ncnttor. Frunzele sale, florile sale, lemnul su nu se vetejeau niciodat i fructele sale erau frumoase. (cap. XXIV 3) (P.V.) era asemntor cu un tamarin i fructele sale de o frumusee remarcabil semnau cu ciorchinii de strugure: parfumul lor nmiresma locul de jur-mprejur. Am strigat: Ce arbore frumos! Ce spectacol minunat! (cap. XXXI 4) Ct despre acest arbore cu mirosul su suav, al crui parfum nu are nimic senzual, nimeni nu va putea pune mna pe el pn n ziua judecii. Atunci cnd cei ri vor fi abandonai chinurilor venice, acest arbore va fi dat celor drepi i umili. Fructele sale vor fi pstrate pentru cei alei . Aici viaa va fi resdit ntr-un loc sfnt ctre miaznoapte , ctre locuina Regelui venic.(cap. XXIV-9) Dar ce este pomul vieii? Cred c deja bnuii! De-a lungul secolelor muli cercettori ai Bibliei au incercat s-i explice imaginea P.V. Poate c cel mai aproape de adevr a fost Athanasius Kirscher, care in anul

1569 reconstituie probabil cea mai tehnic imagine a P.V. in lucrarea Ars Magna Sciendi. Desenul ine cont de toate datele oferite de Biblie, asta demonstrand inc odat c pentru decodarea Crii Crilor este nevoie in primul rand de o logic elementar imbinat cu rbdare i pasiune. Lucrarea se gsete la biblioteca Teleki din Targu Mure (romania). Pomul vieii are o dubl semnificaie. In toat Biblia suntem confruntai cu dou tipuri de noiuni: unele ce aparin lumii materiale M.P. i altele lumii imateriale, spirituale M.N. P.V. este de asemenea o noiune dual extrem de plastic. In M.P., P.V. reprezint imaginea A.D.N. cu ax dublu helicoidal antiparalel, constituit din dou lanuri de polinucleotide rsucite in jurul unui ax central. Seamn cu un pom? Eu zic c da! Verificarea const in afirmaia c frunzele pomului (genele) folosesc la tmduirea neamurilor sau in cealalt formulare, folosesc ca leacuri, adic folosesc terapiei genetice. In M.N., P.V. constituie locul unde sunt depozitate C.S. recoltate, compatibile cu ingerii S.D. din punct de vedere A.D.N.M.N. Cum Israel are 12 seminii, vor fi 12 feluri de C.S., A.D.N.M.N. compatibile cu ingerii S.D., deci vor fi de fapt 12 pomi ai vieii, situai aa cum ne spune Iezechiel, de o parte i de alta a raului. Ei vor rodi in fiecare lun petrecut in staie, adic la 30 de zile. Aici trebuie s v facem corelri cu alte versete: El Dumnezeu) ne-a mntuit.... prin baia naterii celei de-a doua i prin noirea Duhului Sfnt. (Tit 3 5) Unul dintre obiectivele programului este regenerarea, inoirea lui Dumnezeu. Chiar unul dintre dezideratele cretinilor este acela de a se contopi cu Dumnezeu. Acest lucru este posibil i vom vedea in ce mod. O alt informaie ne arat c triajul final, calitativ al C.S. recoltate, adic triajul A.D.N.M.N. este fcut inainte de accesul in cetate, dar conform imaginii (structurii) A.D.N.M.N. deinut de Miel, cel ce pstreaz in cartea sa - cartea vieii cele 12 structuri A.D.N.M.N. compatibile cu ingerii S.D: ... in cetate nu va intra nimic pangrit ... ci numai cei scrii in Cartea vieii Mielului (Apocalipsa 21-27) Acesta este motivul pentru care cartea Mielului se numete Cartea Vieii Mielului. Reamintesc c recolta C.S. recoltate - folosete construirii de ingeri ai S.D. i un ultim verset ajuttor: ... rodul lor (al hibrizilor A.D.N.M.N. incompatibili cu S.D. din context) este crud la mncare i de nimic bun... Fiindc pruncii nscui din somnul necurat (hibrizii) sunt martori ai nelegiuirii prinilor cand stai s-i cercetezi (din punct de vedere A.D.N.M.N.) In acest sistem energetic sunt introduse numai C.S. cu structuri standard A.D.N.M.N., controlate riguros, compatibile genetic cu ingerii. Pentru cine este rodul crud la mancare i de nimic bun? Sau cui folosesc fructele pomilor vieii ca hran (in versetul lui Iezechiel 47711)? Singura fiin care are nevoie de regenerare, de innoire, conform versetului Tit 3-5 prin baia naterii celei de-a doua este Dumnezeu conform aceluiai verset. 22. Unele fee n ziua aceea vor luci 23. Privind la Domnul lor 30. Spre Domnul tu va fi mncarea n ziua aceea (LXXV Sura nvierii)

Reamintesc concepia biblic: moartea cea dintai (moartea somatic) ii deschide poarta spre naterea cea de-a doua eliberarea C.S. In aceste C.S. va face baie Dumnezeu. V reamintesc c aa cum corpul somatic deine in fiecare unitate de structur A.D.N.M.P. (informaia de structur i fiziologie a corpului somatic) tot aa, cred eu, C.S. deine informaie A.D.N.M.N. in fiecare unitate de structur. In acest caz, afirmaia lui Dumnezeu cu privire la rodul (C.S.) celor netrebnici (al hibrizilor, A.D.N.M.N. incompatibili) cum ar fi crud la gust i nimic bun, este perfect justificat. Dumnezeu nu se poate innoi, regenera cu astfel de corpuri spirituale incompatibile cu el, datorit rejectului genetic in materie negativ! Tocmai de aceea, Enoh puncteaz foarte precis triajul genetic executat conform criteriilor de compatibilitate inscrise in Cartea Vieii Mielului, triaj ce permite strict celor drepi accesul in P.V.. Obinerea fructelor bune la gust, a celor drepi, justific, vom vedea, rigurozitatea programelor de inginerie genetic. Revenind la arhitectura C.D.M. R.V. P.V. nu pot s nu m abin la o speculaie. tim c fiinele vii degaj un flux energetic vindector, pe care noi astzi il denumim destul de ru bioenergie. Anticii chinezi il denumeau Qi. Ii voi spune i eu la fel. Cred c arhitectura unui pom al vieii trebuie s fie extrem de bine gandit. Fructele C.S. cu aspect de strugure, direcioneaz Qi spre o anumit int. In acest fel, fructele (C.S.) impreun cu reeaua directoare de Qi dau aspectul general de pom. Astfel, comparaia ar fi spre exemplu cu un co de fructe. Qi rezultat dintr-un arbore este direcionat spre Dumnezeu via Miel, unde sufer o amplificare a semnalului energetic i unde are loc un ultim control al structurii A.D.N.M.N., conform informaiei standard deinute de Miel. Qi amplificat spal, regenereaz superfiina spiritual care va emite la randul ei un Qi puternic spre Miel. Aici, semnalul energetic este amplificat a doua oar i se va indrepta ctre C.S. din pomii vieii, conform versetului cci apa pentru ele (fructe C.S. n.a.) vine de la locul cel sfant. Astfel, toate aceste fiine spirituale se regenereaz unele pe altele intr-un flux energetic continuu, ce are loc in dublu sens, flux ce menine fiziologia C.S. i a lui Dumnezeu in maxim homeostazie. Apa vieii limpede cum este cristalul este de fapt un rau energetic. Dac el conine i ap (ceea ce eu nu cred) fluxul energetic va genera i fora vindectoare a apei vii. Mai simplu, mai logic, cred, exprimat, C.S. fiind M.N. extrem de maleabil, de fluid, aceste C.S. fructele migreaz chiar ele in sistemul canalicular descris spland permanent fiina Dumnezeu i generand fluxul energetic amintit. Iat cum reflect Coranul funcionalitatea complexului viu C.D.M. R.V. P.V. Dac Dumnezeu are multe denumiri biblice ca i coranice, atunci i R.V. are mai multe denumiri ca de exemplu: Kafur, Salsabal. 5. Cei drepi (A.D.N.M.N. compatibili n.a.) vor bea dintr-un pahar cu Kafur. 20.Un izvor din care vor bea servii lui Dumnezeu, lsndu-l s curg; 9. Noi v hrnim de dragul lui Dumnezeu,... 10. Noi ne temem de o zi posomort i nenorocit de la Domul nostru (atacul nuclear in momentul apocaliptic n.a.)

11. Deci i pzete Dumnezeu de rul acelei zile ( ii pretriaz i ii capteaz preferenial n.a.) i pune asupra lor strlucire i bucurie (marker n.a.) 12. i le rspltete, pentru c au fost statornici (nu au caractere hibride n.a.), cu o grdin i cu mtase (grdina raiului n.a.). 13. Ei sunt ntini acolo pe tronuri de nunt; nu vd acolo nici soare, nici ger C.S. se afl intr-un sistem inchis, in interiorul S.S., in grdina raiului. 14. i aproape asupra lor sunt umbrele ei (ale grdinii, deci eiC.S. vor fi acolo imbrcate in strlucire n.a.) iar strugurele ei atrn (P.V. n.a.) 15.i vor umbla pe la ei cu pahare de argint i cu ulcioare ca ipurile, 16. ipuri de argint cu msura msurat (C.S. vor fi hrnite din raul energetic dup o tehnologie precis, apa pentru ele vine de la locul cel sfant n.a.) 17. i s fie adpai acolo cu un pahar amestecat cu Ghimber (C.S. vor primi hrana energetic n.a.) 18. Acolo este un izvor numit Salsabl (R.V. n.a.) 19. i umbl pe la el biei nemuritori, cnd i vezi, crezi c sunt mrgritare mprtiate (C.S. n.a.) 21. Asupra lor sunt haine de mtase verde i brocart i sunt mpodobii cu brare de argint i-i adap Domnul cu butur curat (hran energetic din R.V. pornit din C.D.M. va adpa C.S. din P.V. n.a.) 22. Aceasta este rsplata voastr i rvna voastr a primit mumit (cam asta li se intampl celor A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii S.D. n.a.) (Lxxvi Szraomului) Dei Coranul mai are descrieri de acest fel cred c am ales-o pe cea mai complet i sugestiv dintre ele. Insist asupra opiniei mele c R.V. nu conine ap, ci este un flux energetic in care C.S. plutesc, circul intr-un circuit continuu. Acestea sunt comparate cu petii din Marea cea Mare, precum i cu mrgritarele sau strugurii, deoarece in M.N. nucleul lor este perceput ca luminos. Comparaia cu petii va fi repetat in Biblie in pildele lui Iisus cu ocazia hrnirii celor 40.000. Vom vedea mai tarziu, c Dumnezeu conine de fapt structuri A.D.N.M.N. ale tuturor C.S. existente n P.V. i R.V. Toat structura energetic C.D.M. R.V. P.V. conine aceleai informaii A.D.N. pure! Recircularea lor are rol de control i de corecie a structurilor A.D.N.M.N. existente in circuit, structuri ce determin structura A.D.N.M.P. a ingerilor S.D., cat i de regenerarea permanent a superfiinei in M.N. denumit Dumnezeu! In capitolul Perpetuarea speciei ingerilor vei afla mai multe despre modul in care anumite structuri ale C.S. sunt indeprtate i inlocuite cu altele, corespunztoare viitorului inger, produs in laborator. Pan atunci, s-l ascultm pe Enoh, care, in cateva versete ne lmurete asupra rolului R.V.: 1. Apoi ei m-au ridicat ntr-un loc unde exista un foc mistuitor, i unde dup bunul lor plac, ei luau nfiarea unui om. Focul mistuitor are rolul de modelator al infirii structurii

omului. 2. M-au condus pe un loc ridicat, pe un munte al crui vrf se avnta ctre Ceruri. 3.i eu am vzut izvorul tunetelor i fulgerelor la marginile acestui loc, n colul su cel mai adnc. Era acolo un arc de foc i sgei ntr-o tob i sabie de foc i toate felurile de fulgere. 4. Apoi ei m-au dus n apropierea unei ape nitoare i tot mai mult ctre apus, ctre focurile Soarelui ce apune. Am ajuns la marginea unui ru de foc care curgea ca apa i se vrsa n marea cea mare de la apus. 5....n acest loc n care orice carne l prsete...(XVII) ...am zrit izvorul dreptii, care nu seac niciodat i de unde se rspndesc o mulime de rulee, care sunt ruleele nelepciunii. Acesta este locul n care veneau s bea toi cei nsetai i astfel se ncrcau ndat de nelepciune i i fceau casa lor alturi de cei drepi, cei alei i cei sfini. (XLVIII-1) ...aceste ape, dnd via spiritelor ngerilor, vor da moarte trupurilor lor (al oamenilor n.a.) (LXVI - 15) Observai unitatea de expresie intre Iezechiel i Enoh, netirbit de miile de ani lineari ce ii despart. Apa anitoare raul de foc ce se vars in marea cea mare de la apus, loc in care orice carne il prsete pe om, are rolul de a modifica structurile genetice ale C.S.. Cei modificai A.D.N.M.N. conform unui standard precis, adic cei incrcai cu inelepciune, sunt apoi racordai la un corp fizic de inger ii fac casa alturi de cei drepi. Unitatea de structur s superfiinei A.D.N.M.N. conine informaia tuturor celor 12 serii A.D.N.M.P.-A.D.N.M.N. ale actualului program; de aceea, in mod sigur, structura lui Dumnezeu pentru programul in curs conine 12 C.S. Structura cu 7 C.S. aparine unui program mai vechi desfurat in 7 serii genetice. Astfel, nu numai noi, ci i Dumnezeu se conformeaz principiului hologramei conform cruia unitatea de structur reprezint intregul conine informaia intregului descrie intregul. Acest sistem viu este de fapt un artificiu tehnic menit s corecteze structura C.S. recoltate, necesare producerii de fiine extraterestre. Dei m voi referi pe larg, la momentul potrivit, la structura i rolul fiinelor in M.N. de tip Dumnezeu, a dori s v fie clar inc de pe acum un aspect pe care cred c deja il bnuii. Aceste fiine sunt fabricate de fiine extraterestre (ngeri) prin tehnici de inginerie genetic i reprezint standardul genetic al ngerilor unei supercivilizaii, la un moment dat. Ele nu dein nici un fel de decizie n cadrul societii respective. Textele vechi atribuie dorine sau aciuni acestor fiine strict metaforic. Acest artificiu a ajutat civilizaiile extraterestre n supunerea voinei omului i n simplificarea explicaiilor pe care ni le datoreaz. Atat timp cat El apeleaz la acest artificiu, il preiau i eu, din cand in cand, pentru simplificarea exprimrii. Deocamdat m opresc aici cu prezentarea complexului viu C.D.M. R.V. P.V. Biblia conine un capitol intreg, mic ce-i drept, dedicat in intregime unei descrieri metaforice a S.S. Capitolul se numete Cantarea

cantrilor i laud frumuseea mirelui i miresei. Un ochi avizat ii d seama imediat c singurii miri din aceast carte sunt mireasa S.S. i mirele Mielul. Din pcate, descrierea nu este din cele mai grozave i mai orientative, din punct de vedere tehnic. Imaginile oferite ins, ne dau o idee asupra aspectului general al staiei. V invit s citii Cantarea cantrilor numai dup ce parcurgei toat cartea mea, deoarece conine cateva subtiliti legate de programul general. Mai intai s urmrim descrierea unitii vii Dumnezeu Miel: Cap.5 Frumuseea mirelui: 18.Iubitul meu e alb i rumen i ntre zeci de mii este ntiul. 11. Capul lui, aur curat; prul lui, pr ondulat, negru-nchis, pan de corb. 12. Ochii lui sunt porumbei, ce n lapte-i scald trupul, la izvor stnd mulumii. (R.V. n.a.) 13. Trandafir mirositor sunt obrajii lui, strat de ierburi aromate. Iar buzele lui sunt un fel de crini roii, n mir mirositor sunt scldate. 14. Braele-i sunt drugi de aur cu topaze mpodobite; pieptul lui e scut de filde cu safire ferecat. 15. Stlpi de marmur sunt picioarele lui, pe temei de aur aezate (Tronul lui Dumnezeu n.a.). nfiarea lui e ca Libanul i mre ca cedrul. 16. Gura lui e negrit de dulce i totul este n el fermector; iat cum este al meu iubit, fiice din Ierusalim, iat cum este al meu mire. V-ai lmurit cum arat mirele? Cred c nu, dar versetele sugereaz aceeai fiin luminoas perceput in M.N. foarte probabil conform descrierii. S privim acum mireasa: cap.4 Frumuseea miresei: 7. Ct eti de frumoas tu, draga mea i fr nici o pat! 11.Ale tale buze, miere izvorsc, iubito, miere curge, lapte curge, de sub limba ta; mirosul mbrcmintei tale e mireazm de Linan. 12. Eti grdin ncuiat, sora mea, mireasa mea, fntn acoperit i izvor pecetluit. 15. n grdin-i o fntn un izvor cu ap vie (R.V. n.a.) i praie din Liban. 16. Scoal vnt de miaznoapte, vino vnt de miazzi, suflai prin grdina mea i miresmele-i strnii; iar iubitul meu (C.D.M. n.a.) s vin n grdina sa s intre i din roadele ei scumpe (C.S. n.a.) s culeag s mnnce (fiziologia sistemului C.D.M. R.V. P.V. n.a.). Cap.6 iari laud frumuseea miresei: 4. Frumoas eti, iubita mea, frumoas eti ca Tira i ca Ierusalimul drag dar ca oastea n rzboi temut. 19.Cine-i aceasta, care ca zarea strlucete i ca luna-i de frumoas, ca soarele-i de luminoas i ca oastea de rzboi temut? 20.La grdina nucilor m-am dus, ca s vd verdeaa vii, dac a dat via de vie i dac merii au nflorit. 21.i nu tiu cum s-a petrecut, c a mea inim m-a dus la otirea de rzboi, a viteazului meu neam. Aici iubirea fa de C.S. A.D.N.M.N. compatibile cu ingerii S.D.

determin uciderea purttorilor lor, recoltarea i punerea la loc de cinste, in P.V., in schimb gelozia fa de C.S. hibride, A.D.M.N. incompatibile cu S.D., determin distrugerea lor in iezerul de foc (cu flacr). 10. Zid sunt eu acum (S.S. dup recolt n.a.) i snii mei sunt turnuri. Grozav mireas! Mireasa mea a fost total diferit. Dac ar fi fost s vorbesc despre ea, nici o inspiraie nu m-ar fi condus la astfel de comparaii! La randul lor, imnurile vedice indiene i tbliele de lut sumeriene conin aceeai metaforizare a staiei i a Mielului conferind unitate de expresie scrierilor aa-zise sacre. Asupra lor ins, nu mi se pare important s mai insist. Avem acum o imagine plastic asupra S.S., care alturi de cea tehnic, ne intregete viziunea general asupra unei realizri intr-adevr de excepie. Cam aceasta este in mare funcionalitatea C.D.M. R.V. P.V. aa cum o vd eu. Dup prezentarea complexului de importan primar situat in mijlocul cetii, ingerul il poart pe Iezechiel mai departe prin S.S. Afirmam mai devreme c denumirile geografice din spaiul evreu, chiar i vecine acestuia sunt denumiri de imprumut din S.S. Trebuie puin abilitate in a discerne apartenena unei denumiri geografice, Una dintre cele mai interesante prezentri in acest sens are loc in capitolele 47 i 48 ale lui Iezechiel. Ingerul precizeaz c hotarele pmantului pe care-l va moteni Israel, pe Terra se impart in 12 zone intre cele 12 seminii ale lui Israel, prin tragere la sori. Prin contrast, o parte a pmantului sfant din S.S. se va impri celor dousprezece seminii dup un plan foarte riguros, bineineles dup reconversia somatic a celor alei. Voi prezenta mai intai versetele acestor capitole, apoi voi trage concluziile. 13. Aa zice Domnul Dumnezeu: Iat hotarele pmntului pe care l vei mpri ca motenire celor dousprezece seminii ale lui Israel: Iosif va avea dou pri. 15. ... Iat care sunt hotarele rii acesteia: n partea de miaz noapte de la Marea cea Mare, drumul Hetlanului pn la intrarea Hamadului: edad, 16. Berat, Sihraim care e ntre hotarul Damascului, avnd la miaznoapte inutul Hamat. Aceasta este latura de miaznoapte .a.m.d. (Iezechiel-47) Dei o bun parte dintre aceste denumiri geografice sunt de imprumut din Israelul ceresc, impria prezentat mai sus este valabil pentru poporul evreu pe Terra. C este aa, ne-o indic urmtoarele versete: 22. i s-o motenii la sori ca motenire a voastr i a strinilor care vor tri cu voi, care au nscut copii ntre voi; i el trebuie s se socoteasc ntre fiii lui Israel deopotriv cu locuitorii btinai. Cu voi s primeasc i ei la sori motenirea lor ntre seminiile lui Israel. 23. n care seminie va tri strinul, n aceea i se va da motenire! zice Domnul Dumnezeu. Cat mrinimie! Este incredibil! La prima vedere aceste versete nu ar putea fi adevrate. Vei vedea in capitolele urmtoare la programul de inginerie genetic care conine epurri inimaginabile pentru noi astzi, au

avut popoarele strine care au locuit cu evreii. Aceast afirmaie contradictorie din versetele 22 i 23 este prezent pentru a sublinia contrastul cu urmtoarea imprire, cea a teritoriului sfant. Ei bine, tim c in acest teritoriu nu exist strini, fiind o singur populaie cea a ingerilor ce-i drept, cu 12 seminii. Acest teritoriu sfant este distribuit celor 144.000 de recoltai i reconvertii somatic dup criterii foarte exacte, conform cap.48 Iezechiel: Imprirea pmantului celui sfant la cele dousprezece seminii 1. Iat numele seminiilor: de la capul de miaznoapte al rii, pe calea care duce la Hetlon, la Hamat, Haar-Enon la hotarul Damascului, pe hotarul de miaznoapte, care este spre Hamat, pe toat ntinderea aceasta de la rsrit pn la mare este o singur parte. 2. Lng hotarul lui Dan, de la hotarul de rsrit pn la cel de apus, este partea lui Aer. 3. Lng hotarul lui Aer, de la hotarul de rsrit pn la cel de apus este partea lui Neftali. 8. Iar de la hotarul lui Iuda la hotarul de rsrit pn la cel de apus, este partea sfnt, n lime de douzeci i cinci de mii de coi iar n lungime deopotriv cu celelalte pri, de la marginea de rsrit a rii pn la cea de apus. n mijlocul acestei pri va fi templul. 9. Partea pe care o vei osebi Domnului va fi lung de douzeci i cinci de mii de coi, iar limea de zece mii de coi. 22.i aceast parte sfnt trebuie s fie a preoilor; la miaznoapte douzeci i cinci de mii de coi, la apus n lime de zece mii de coi, spre rsrit n lime de zece mii de coi i spre miazzi n lungime de douzeci i cinci de mii de coi iar la mijloc va fi lcaul sfnt al Domnului. 13. Leviii vor primi lng partea preoilor o parte de douzeci i cinci de mii de coi n lungime i zece mii de coi n lime; toat partea douzeci i cinci de mii de coi n lungime i zece mii de coi n lime. 15. Iar urmtoarele cinci mii n lime i douzeci i cinci de mii n lungime se dau pentru cetate, pentru ntrebuinarea obteasc pentru locuine i pentru piee. Cetatea va fi n mijloc. 17. Iat msurile ei: latura de la miaznoapte patru mii cinci sute de coi, latura de miazzi patru mii cinci sute de coi, latura de rsrit patru mii cinci sute de coi i latura de apus patru mii cinci sute de coi. 18. Iar ce rmne din lungime n linie cu poriunea sfnt zece mii spre rsrit i zece mii spre apus va forma un venit pentru hrana muncitorilor din cetate. 19. n cetate pot s lucreze lucrtorii din toate seminiile lui Israel. 20. Toat partea aceasta, un ptrat de douzeci i cinci de mii de coi n lungime i douzeci i cinci de mii n lime va fi

partea sfnt i va cuprinde pmntul cetii. 23. i acum celelalte seminii; alturi de partea leviilor de la hotarul de rsrit al rii pn la cel de apus, este partea lui Veniamin. .a.m.d. 25. Aceasta este ara pe care o vei mpri prin sorii seminiilor lui Israel (cea cu denumiri geografice ce aparin Terrei din cap.47 n.a.) i acestea sunt prile zice Domnul Dumnezeu (cele repartizate exact in S.S., fr tragere la sori n.a.) Acesta este versetul in care ii dai seama c de fapt capitolele 47 i 48 vorbesc de dou repartiii de teritorii total diferite. In continuare, aflm c cetatea, de form ptrat are latura de 4.500 de coi i cate trei pori pe fiecare latur, cate una pentru fiecare seminie. Capitolul 48 se incheie cu o precizare scurt care ne verific raionamentul: De jur imprejurul cetii sunt optsprezece mii de coi; iar din ziua aceea inainte, numele cetii va fi: Domnul este acolo (35). Adic, cu siguran despre S.S. este vorba ; Ziua aceea este probabil ziua reconversiei somatice a celor culei. Observaii: 1. Spre deosebire de modalitatea de tragere la sori prin care sunt improprietrite seminiile poporului evreu adic cum d gena, poporul lui Dumnezeu cele dousprezece seminii ii primesc fiecare un teritoriu bine gandit, msurat, repartizat. 2. Vom afla din capitolul Apocalipsa faptul c S.D. va pstra dup ultimul triaj strict 144.000 de C.S., cate 12.000 de C.S. din fiecare seminie. La reconversia somatic aceti viitori ingeri vor primi motenire un teritoriu cu mult mai mic fa de actualul teritoriu al statului evreu, dar vom vedea, suficient, adaptat numrului locuitorilor. 2. Dei aparent acest teritoriu nu are msurile prezentate, suprafaa se poate calcula uor. Aflm c in cadrul prii sfinte ce are 25.000 x 25.000 de coi, partea leviilor este de 10.000 x 25.000. Versetul 8 ne spune c lungimea prii sfinte este egal cu a celorlalte pri, adic 25.000 de coi. Dac leviii au 10.000 x 25.000 de coi, atunci i celelalte seminii, egale in numr de oameni vor avea tot atat. Deci teritoriul total al celor 144.000 este teritoriul prii sfinte 25.000 x 25.000 de coi la care se adaug teritoriul celorlalte 11 seminii adic 11 x 10.000 x 25.000 de coi (1cot = 0,48m). Acest teritoriu este un dreptunghi cu dimensiunile de 135.000 coi x 25.000 coi =64,8 km = 12 km . Densitatea de populaie in acest teritoriu este de 185 loc/km . Teritoriul, ca o insul, ca o mic ar pe unul din nivelele S.S. deine un singur ora ce conine intreaga populaie a teritoriului cetatea cu piaete, locuine .a.m.d. Acest ora are o suprafa de 25.000 coi x 5.000 coi = 12 km x 2,4 km = 28,8 km . Densitatea in acest ora este de 5.000 de loc/km = 1 loc/ 200 m . 4. De fapt capitolul 47 ne informeaz c o arj de rod, o recolt, o serie de reconvertii somatic de 144,000 de ingeri vor locui intr-un ora de 28,8 km avand o densitate de 5.000 loc/km ceea ce este foarte modern i pentru noi astzi. Aceast arj va ocupa totodat un areal minuios imprit intre cele 12 seminii, ceva mai larg 777,6 km . Toate aceste date mie mi se par foarte plauzibile.

Logica lor m face s cred c implantul lui Iezechiel a funcionat corect . 5. Spre deosebire de teritoriile geografice ale statului Israell pmantean, marcate de muni, de deert, de rauri de mare, de alte forme de relief, teritoriile distribuite in S.S. au form standard, fiind adaptate nevoilor societii i geografiei particulare a staiei. Referitor la aceast geografie, eu cred c cele 12 nivele ale staiei au o geografie standard. Odat gsit soluia ideal, aceasta este repetat. Regula se poate observa in multe dintre aciunile S.D., de exemplu, ritmicitatea recoltelor ce imbogesc P.V., dezvoltarea acelorai forme de programe de inginerie genetic, simetria in organizarea general a S.S. Fiecare nivel, menionam la inceput, teoretic are aceleai nevoi, pentru c necesit independen total la nevoie, cred eu. Descrierile geografice sunt valabile pentru fiecare nivel in parte. In Facerea, cap.2 gsim o astfel de imagine: 8. Apoi Domnul Dumnezeu a sdit o grdin n Eden, spre rsrit, i a pus acolo pe omul pe care-l zidise. 9. i a fcut Domnul Dumnezeu s rsar din pmnt tot soiul de pomi, plcui la vedere i cu roade bune de mncat; iar n mijlocul raiului era pomul vieii i pomul cunotinei binelui i rului. 10. i din Eden ieea un ru care uda raiul, iar de acolo se mprea n patru brae. 11. Numele unuia era Fisan. Acesta nconjoar toat ara Havila n care se afl aur. 12. Aurul din ara aceea este bun; tot acolo se gsete bdeliu! i piatra de onix. 13. Numele rului al doilea este Gihon. Acesta nconjoar toat ara Cu. 14. Numele rului al treilea este Tigru. Acesta curge prin faa Asiriei. Iar rul al patrulea este Eufratul. Observaii: 1. Raul Vieii, izvorat din Eden, din C.D.M., crete spectaculos, dup dou mii de metri devine un adevrat fluviu i aflm c se divide in patru rauri care probabil se scurg conform indicaiilor lui Iezechiel intr-o mare. Ar fi foarte interesant s aflm cum se face circuitul apei in staie: - dac are legtur intre nivele (eu nu cred s aib), - dac se face cu cheltuieli de energie i in caz c da, cu ce tip de energie? - formularea raul X care inconjoar toat ara Y denot un circuit aproape complet al acestui rau, adic se intoarce de unde a plecat, iar pe de alt parte aflm c se vars in mare, iar apele mrii se vor face sntoase. Prerea mea este c aceste rauri ce au legtur intr-un mod pe care nu-l pot preciza cu raul vieii, izvorsc din mare i se intorc tot acolo. Circuitul apei este sugerat foarte plastic de Coran: "Pentru aceia sunt grdinile Edenului, ptrunse cu ruri pe dedesubt; vor strluci acolo cu brare de aur... (XVIII Sura peterii 30) sau: Rsplata lor la

Domnul lor sunt grdinile Edenului, ptrunse de rauri pe dedesubt; acolo vor petrece in veci. (XCVIII Sura dovezii rzvedite 7) Dintr-o mare pleac rauri ce vor uda pe dedesubt grdina raiului, toat zona ce conine muntele inalt, templul C.D.M., raul vieii (ce nu conine ap) i pomul vieii. La aproximativ 2 km de templul C.D.M. raurile devin rauri de suprafa i descriu patru teritorii ce vor da un aspect asemntor unui trifoi cu patru foi, vrsandu-se toate in mare de unde circuitul se reia. Bineineles este o ipotez. Cartea lui Enoh fie ne incurc socotelile, fie ne incearc imaginaia; Enoh descrie traseul a apte fluvii: 21.Am vzut apte fluvii pe pmnt, mai mari dect toate celelalte fluvii; unul curge de la apus spre rsrit i merge s se verse n Marea cea Mare. 7. Celelalte dou curg din miaznoapte spre mare i vin s se verse n Marea Eritreei, ctre rsrit. Ct le privete pe celelalte patru, dou curg din nord ctre Marea Eritreei, ultimele dou venind s se verse n Marea cea Mare, acolo unde se gsete un pustiu foarte mare. 8. Am vzut apte insule mari pe aceast mare, dou n apropierea rmului; cinci n Marea cea Mare. (capitolul LXXVI) Dac raurile, insulele, ar fi in numr de apte, logica lor ar consta in relaionarea la cele apte serii genetice ale fostului program. Teritoriile delimitate de cele patru (apte?) rauri gzduiesc probabil domenii de activitate distincte, ce formeaz infrastructura economiei S.D. Este amintit depozitul de metale din ara Havila, unde se gsesc aur curat, bdeliu!, piatra de onix i altele. Enoh descrie in cartea ce-i poart numele, alte depozite de metale: 9. Acolo ard, noapte i zi, ase muni din pietre preioase, trei n partea de la rsrit, trei n partea de la miazzi. 10. Cei dinspre rsrit erau fcui din pietre de diverse culori; perle i antimoniu; cei dinspre miazzi erau din pietre roii.(capitolul XVIII) Flora i fauna sunt bine reprezentate in S.S. Tehnicile de inginerie genetic au putut dezvolta forme i frumusei de neinchipuit pentru noi. Imaginea prezentat de Isaie 35 este srac i cred nereprezentativ: ...Pmantul cel fr ap se preface in bli (este vorba din context despre Terra dup momentul apocaliptic n.a.) i inutul cel insetat (S.S.n.a.). va fi izvor de ap. Acolo va fi veselia psrilor, iarb, trestie i bli. Acolo nu va fi leu, nici fiare cumplite nu se vor sui pe ea i nici nu se vor afla acolo. (7;9). Iezechiel 47 10 adaug: ...vor fi peti de tot soiul ca cei din Marea cea Mare i foarte numeroi. Cartea lui Enoh are darul de a ne oferi informaii sumare despre fauna S.S.. Condus de ingerul Uriel, Enoh relateaz: acolo am vzut animale mari, cu infiri diferite, psri diferite ca form i infiare i avand glasuri diferite. (cap. XXXII 1) Alte aspecte ale staiei sunt abordate pe larg de ctre Enoh, deoarece aproape intreaga viziune se refer la elementele de baz ale staiei. 1... m-am ndreptat ctre prile de rsrit, ctre un munte care se nal n mijlocul unui deert...

2. El era acoperit de arbori ieii din seminele despre care s-a vorbit i o ap cobora de pe el. 3. Din acest loc, cderea de ap, alctuit din altele nenumrate, se desprindea ctre apus i ctre rsrit. Pe o latur creteau arborii, pe cealalt se vedeau ap i rou. (cap. XXVII) 1.Atunci am naintat ctre o alt parte a deertului, ctre rsritul muntelui, de care m-am apropiat. 2. Acolo am observat arbori de soi, mai ales din cei care se fac arome cu mirosuri suave, tmia, smirna, toi arborii deosebii unii de ceilali. 3. i mai era n acest loc, dominnd toi aceti arbori, o mulime ctre rsrit care nu era departe. (cap. XXVIII) 1.Am mai vzut nc un loc, cu vi prin care se rostogoleau ape care nu secau niciodat. 2.Am vzut un arbore falnic care avea un parfum egalnd pe cel al arborilor de mastic. 3. i pe laturile acestei vi am observat cinamonul, cu un parfum delicat. Am mers apoi ctre rsrit. (cap. XXIX) 1. Atunci am observat un alt munte, plin de arbori, de unde izvora o ap asemntoare cu neketra. Numele era Sarira i Colbanen. i pe acest munte am vzut un altul pe care creteau arbori de aloe. 2. Aceti arbori erau ncrcai ca migdalii i grosi, iar fructele pe care le fceau aveau un parfum care depea orice alt miros cunoscut. (cap.XXX). 1. Dup aceea, m-am ntors la partea de miaznoapte i am vzut intrrile pe sub muni i am observat apte muni acoperii de lavand fin, de arbori parfumai, de scorioar i papirus. 2. Apoi am lsat n urma mea culmile acestor muni i am naintat ctre rsrit, trecnd de Marea Eritreei. i cnd am ajuns dincolo de ea, m-am ndreptat ctre ngerul Zatael i am ajuns n grdina dreptii. Acolo am vzut ntre altele muli arbori nali acoperii de flori. 3. Parfumul lor era minunat, formele lor erau deosebite i gingae. Era, de asemenea acolo pomul nelepciunii, fructele cruia deschideau mintea celui care se hrnea cu ele. (cap. XXXI) Prezena P.V. in descriere nu las indoieli asupra perimetrului supus viziunii lui Enoh. Intrrile pe sub muni i alte detalii tehnice mai greu de ineles pentru mine, completeaz aspectul general al S.S. Nu pierd timpul s m gandesc cum se realizeaz acolo lanurile trofice, dar sunt sigur imaginea mult ludat a S.S. este intr-adevr plcut, verdeaa fiind prezent din plin, spaii largi cu plante asigur o atmosfer oxigenat, sntoas, ecologic. Putem s ne inchipuim orice, dar este bine ca un astfel de scenariu s aparin biologilor integrai in programele spaiale. In mare, acestea sunt informaiile pe care le avem despre S.S. ca descriere general i funcionalitate. Am inclus in aceast descriere sistemul viu C.D.M. R.V. P.V., deoarece el face parte din mijloacele fixe ale staiei. Alte detalii vor fi tratate in continuare la capitolul Tehnic. Dup cum vedei, descrierile tehnice din Biblie i Coran te orienteaz asupra obiectului descris destul de bine. Imaginaia noastr, chiar dac este mai bogat, nu face decat s gseasc soluia care se potrivete cel mai bine descrierii tehnice acoperite de metafore. Incercai i judecai,

imaginai-v aceste lucruri cat mai funcional posibil i completai golurile jocului de puzzle. Cu siguran, poate vei reui. ngerii Dac am intreba un credincios oarecare cum arat un inger, dilema ar fi destul de mare. Majoritatea semenilor notri cred c noiunea de inger definete un spirit bun care st in preajma fiecruia i il ferete de necazuri. Ar fi minunat s fie aa, deoarece i necazurile noastre ar fi mai puine dac ar fi preluate, mcar din cand in cand, de cate un inger. Contactul cu Biblia te face s observi c tot ceea ce ai crezut i in aceast privin este eronat. Inc din primul capitol al Bibliei avem de a face cu ingeri somatici, foarte bine definii, care fac parte dintr-o populaie de asemenea bine definit poporul lui Dumnezeu sau cum spun eu, poporul S.D. Beneficiem de o descriere general a acestui popor (fr a fi singura de acest gen) in Isaia cap. 18 Pustiirea pmantului. 7. n vremea aceea (momentul apocaliptic din context n.a.) se vor aduce daruri (rachete nucleare n.a.) de la neamul de statur nalt, cu pilea lucie, de la poporul de temut, cel de departe, de la poporul celplin de putere i viteaz, a crui ar e strbtut de fluvii ctre locul numelui Domnului Savaot, muntele Sionului. Am ales special aceast descriere succint, dar precis, deoarece localizeaz originea acestui popor in S.S. In capitolul Biblia i Coranul cri de vizit ale S.D. am abordat deja aspectul somatic al ingerilor. Acesta se aseamn cu aspectul nostru somatic, in general i asta nu intampltor, pentru c Dumnezeu a zis: S facem om dup chipul i asemnarea Noastr... (Facerea 1-26) V prezint succint cateva descrieri i apoi tragem concluzii: 2. Atunci (Avram n.a.), ridicndu-i ochii si a privit i iat, trei Oameni stteau naintea lui; i cum I-a vzut, a alergat din pragul cortului su n ntmpinarea Lor... 4. Se va aduce ap s V splai picioarele i s V odihnii sub acest copac. 5. i voi aduce pine i Vei mnca, apoi V vei duce n drumul Vostru! Zis-au aceia: F precum ai zis! (Facerea 18) 1. n toate zilele am fost vzut de voi, dar eu n-am mncat i n-am but ci numai ochilor votri s-a prut aceasta. (Tobit 12-19) 2. i s-a fcut cutremur mare, c ngerii Domnului, cobornd din cer i venind a prvlit piatra i edea deasupra ei. 3. i nfiarea lui era ca fulgerul i mbrcmintea lui alb ca zpada. 4. De frica lui s-au cutremurat cei ce pzeau i s-au fcut ca mori. (Matei 28) Reiau descrierea lui Daniel deoarece este foarte sugestiv: 5. i mi-am ridicat ochii mei i iat un om mbrcat n veminte de in, iar coapsele lui ncinse cu aur curat i de pre. 6. Trupul lui ca i crisolitul i faa lui ca fulgerul, iar ochii lui ca flcrile de foc, braele i picioarele lui strluceau ca arama lustruit i sunetul cuvintelor lui ca vuietul unei mulimi. (Daniel 10) Descrierea fcut de Ioan:

13. i n mijlocul sfenicelor pe Cineva asemenea cu Fiul Omului, mbrcat n vemnt lung pn la picioare i ncins pe sub sn cu bru de aur. 14. Capul Lui i prul Lui erau albe ca luna alb i ca zpada i ochii Lui, ca para focului. 15. Picioarele Lui erau asemenea aramei arse n cuptor, iar glasul Lui ca un vuiet de ape multe. (Apocalipsa-1) 6. A venit la mine un om a lui Dumnezeu, a crui nfiare era ca nfiarea unui nger al lui Dumnezeu, foarte luminos; nici eu nu l-am ntrebat de unde este i nici el nu mi-a spus numele su. 15. Atunci Manoe a zis: ngduie-ne s te oprim pn vom gsi un ied. 16. Iar ngerul a zis ctre Manoe: Dei m vei opri, eu nu voi mnca pinea ta (Judectori 13) Iisus ne informeaz despre statura exact a ingerilor: cine dintre voi ngrijindu-se, poate s adauge staturii sale un cot? (Marcu 6-27; Luca 12-25). Versetul se refer la cei ce vor fi recoltai (C.S.) care, dup reconversia somatic, vor fi mai inali cu un cot. Practic acest verset ne informeaz asupra diferenei de inlime dintre cele dou populaii evrei ingeri. Observaii: 1. Din primul verset prezentat de Isaia aflm c ingerii sunt inali i cu pielea lucie. 2. Infiarea ingerilor le era in acea vreme foarte cunoscut pmantenilor (Judectori 13-6). 3. Inlimea media a unui inger este de 2,25m (1,75m inlimea medie a brbailor evrei + 0,48m 1 cot). Este destul de impresionant, nu? 4. Din celelalte descrieri rezult c au pr blond, auriu, ochii mari, hipnotici, tulburtori, ca para focului roii, de form alungit?! 5. Arat somatic asemntor nou, dar au costume strlucitoare luminoase in diferite culori, iar in picioare poart cizme. Uneori apar imbrcai in costume albe ca zpada sau ca de in curat. 6. Se hrnesc ca i noi, dar tipul de alimentaie difer (Judectori 1316). Foarte probabil hrana lor este obinut prin concentrare de principii alimentare naturale in cea mai mare parte aparinand regnului vegetal. Mana cereasc cu care ingerii au hrnit ani de zile poporul evreu in deert este foarte sugestiv in acest sens. Mana era aruncat noaptea din navele cereti. 14... ceva mrunt, ca nite grune i albicios, ca grindina de pmnt. 15. i vznd fiul lui Israel, au zis unii ctre alii: Ce e asta? C nu tiau ce e. Iar Moise le-a zis: Aceasta este pinea pe care v-o d Dumnezeu s o mncai. 16. Iat ce a poruncit Domnul: Adunai fiecare ct s v ajung de mncat; cte un omer de om etc. 19. Zis-a Moise ctre ei: Nimeni s nu lase din aceasta pe a doua zi. 20. Dar ei n-au ascultat pe Moise, ci unii au lsat din aceasta pe a doua zi; dar a fcut viermi i s-a stricat etc. 21. Fiecare aduna man dimineaa ct i trebuia pentru mncat n ziua

aceea, cci, dac se nfierbnta soarele, ceea ce rmnea se topea. (Ieirea 16) 7. Iar mana era ca smna de coriandru i nfiarea ei era ca nfiarea cristalului. 8. Poporul se ducea i o aduna, o rneau n rnie sau o pisau n piu, o fierbeau n cldri i fceau din ea turte: iar gustul ei era ca gustul turtelor cu untdelemn. 9. Cnd ddea noaptea roua pe tabr, atunci cdea peste ea i mana. Cred c acest concentrat aruncat evreilor constituie hrana ingerilor. Metabolismul trebuie s fie diferit, modificat de-a lungul miilor de ani prin tehnici de inginerie genetic. Atrezia de ci biliare mai frecvent la evrei m face s m gandesc la lipsa cilor biliare la populaia ingerilor. 7. In mod normal Biblia ii prezint pe conductorii poporului evreu conversand cu ingerii. Sunt astzi argumente profetice care susin chiar c limba ivrit seamn cu cea a ingerilor. 8. Ingerii dovedesc caliti telepatice neobinuite i posibiliti de a induce rapid hipnoza oricrui pmantean. Dac inducia hipnozei e facilitat sau nu de tehnica special are mai puin importan. Eu sunt adeptul acestei teorii inducia e facilitat de luminile navei, ultrasunete etc. In hipnoz, mesajul telepatic este recepionat ca un vuiet de multe ape sau ca vuietul unei mulimi. Modalitatea in care are loc hipnoza a fost deja discutat. Dup cum am mai sugerat sau am scris direct despre acest lucru, tehnologia fabricrii ingerilor const in a racorda un corp somatic obinut prin tehnica clonrii, la un C.S. luat din containerul P.V., dup ce acest C.S. i-a petrecut un anumit ciclu corecie genetic in sistemul viu C.D.M. R.V. P.V. Acest ciclu, dei mai greu de ineles pentru noi, are menirea de a-l innoi pe Dumnezeu, de a-l regenera. Cu privire la fabricarea corpului somatic acest capitol ar trebui conceput de ingerii geneticieni care cunosc mai bine ce se poate i ce nu se poate in acest domeniu. Am putea crede c fabricarea este asemntoare fabricrii Evei prin clonarea A.D.N. in clone de celule vii ce dezvolt zigotul morul blastul. Probabil c racordul corp somatic C.S. are loc in stadiul de zigot blastul i ulterior fiina rezultat este supus unei creteri artificiale, intr-un uter artificial. Aa ne-ar fi cel mai simplu s gandim in stadiul actual al tiinelor noastre... dar, expresia biblic: Lam fcut pe om din ran ne poate duce cu gandul la proiectarea ntregului lan A.D.N., conform dorinei inginerului genetician, din elementele chimice constituente. Dac astzi noi putem s analizm lanul A.D.N. i chiar s proiectm gene, cred c saltul spre proiecia intregului lan nu poate fi atat de indeprtat. Acest lan ar fi bineneles neviu. El poate deveni viu numai prin cuplajul materiei negative vii care are o structur corespondent, adic, prin cuplajul cu C.S. compatibil genetic. Aceast idee este in acord cu enunul biblic i cu principiile considerate in primul capitol cu privire la apariia fabricarea viului din neviu. Voi reveni la timpul potrivit pa larg. Oricare ar fi tehnica fabricrii ingerilor, important este c aceasta aparine ingineriei genetice, c nu presupune existena unei bnci de ovule i sperm ca in tehnica implanturilor uterine aplicat in P.I.G.

Ingerii se declar brbai. Personal nu cred in aptitudinile virile ale populaiei S.D. Mai aproape de realitate cred c ar fi asexualitatea lor. Probabil ins, c hormonii predominani ce dau caracterele somatice au rmas hormonii masculini, motiv pentru care nu sunt numii ingerie. Atat de Biblia cat i Coranul, menioneaz intr-o manier categoric faptul c in staie nu exist ingerie sau alte femei. 21. S avei voi fii i El fiice? 22. Aceasta ar fi o mprire nedreapt. 23. Acestea sunt numai denumiri pe care le-ai numit voi i prinii votri... 24. Oare s aib omul ceea ce dorete? 25. Iar lui Dumnezeu este ceea ce este pe urm i ceea ce este nti (C.S.) 26. i ci ngeri sunt n nezeu cui a voit i cui a plcut 28. Cei care nu cred n lumea de apoi numesc pe ngeri cu nume muiereti. 29. Ei ns n-au tiin despre aceasta; ei urmeaz numai unor credine dearte i credina deart nu folosete fa de adevr. (Sura Stelei). Ingerii nu pot avea act sexual dar, pot fabrica la nevoie fiine cu caliti procreative precum Adam i Eva. Iat o alt formulare: Oare v-a ales Domnul vostru ca fii i a primit fiice ntre ngeri? Voi vorbii greu.(XVII Sura drumului nopii 42) Modalitatea amuzant, pentru mine, dar categoric in care Coranul susine lipsa femeilor in S.S. face posibil i detectarea tehnicii fabricrii ingerilor. Semnul 25 subliniat arat c primordial este C.S., care se racordeaz la corpul somatic i care ulterior este recaptat fiind i cel din urm. Aceasta-mi spune c tehnologia nu are la baz procesul fecundaiei intre gamei, ci tehnica const in clonare A.D.N.M.P. Biblia consemneaz in egal msur lipsa femeilor in rai. (Cum poate fi un rai fr femei? n.a.) In Cartea Crilor atat actul sexual, cat uneori, chiar i femeia, sunt privite cu repulsie. Formulrile unor versete indic clar c ingerii au ales alte tehnici pentru reproducere decat banalul act sexual. Cum ar putea un om s fie fr prihan naintea lui Dumnezeu sau cum ar putea s fie curat cel ce se nate din femeie? (Iov 25 4) Ce este omul ca s se cread curat i cel nscut din femeie ca s se cread neprihnit? (Iov 15 14) Dac cel nscut din femeie este necurat, cum s-ar putea nate s nu fie? Nu mai insist, tii. Ceea ce nu tii ins, este cum este vzut femeia in Biblie, statutul ei. Acest statut, prerea biblic in privina femeii, este deplorabil, tocmai ca s se sublinieze imposibilitatea moral a existenei femeii in S.S. Iat imaginea biblic a femeii: ...am gsit femeia mai amar dect moartea, pentru c ea este o curs, inima ei este un la i minile ei sunt ctue. ...Am gsit ns un om la o mie, dar n-am gsit nici o femeie din cte sunt. (Ecclesiastul 7-26;28) 18. Mai bine a locui cu un leu i cu balaur, dect a locui cu femeia cea rea.

19. Rutatea femeii i schimonosete obrazul i-i ntunec faa ca un sac. 21. Orice rutate este mai mic dect rutatea femeii. 22. Cum este suiul nisipos sub picioarele btrnului, aa este femeia limbut pentru brbatul linitit. (nelepciunea lui Isus Sirah 25) Diferena dintre valoarea biblic a sufletelor celor dou sexe o deducem i din preul pentru afierosirea (?) sufletului : 3. Preul pentru un brbat de la douzeci pn la aizeci de ani s fie cincizeci de sicli de argint, dup siclul sfnt. 4. Iar dac este femeie, preul s fie treizeci de sicli. 5. De la cinci pn la douzeci de ani, preul s fie pentru brbat douzeci de sicli i pentru femeie zece sicli. (Leviticul 27) Nu este singurul loc in care este stipulat inegalitatea femeii cu a brbatului. Nici la recensminte, femeile nu sunt numrate, ci numai brbaii de la douzeci de ani in sus. Drept este? Acestea toate ins, numai pentru a sublinia neimportana sufletului femeii pentru program. La sfaritul acestui program Domnul va recolta 144.000 de suflete feciorelnice, neintinate cu femei, adic suflete de copii adolesceni ce nu au o amintire a femeii, aa cum are un brbat. Mai mult decat atat, dac o astfel de amintire exist, ea va fi curat, indeprtat printr-o tehnic de chirurgie a C.S. De aceea, Iisus avertizeaz: C oricine se uit la femeie, poftind-o, a i svarit cu ea adulter in inima lui. (Matei 28) Imaginea chiar creat mental, organizeaz o bil de memorie pe C.S. ca i un fapt petrecut real. La cercetarea sufletelor ingerii nu vor putea deosebi o imagine ce a avut un suport material fa de una creat mental. Pentru ei va fi acelai lucru: imaginea trebuie s dispar. Aa c, amatorilor le sugerez c este pcat ca o astfel de imagine s nu aib i suport material din moment ce realul nu poate fi deosebit de imaginar! Tot Iisus explic: cand vor invia din mori (cand vor fi convertii somatic n.a.), nici nu se mai insoar, nici nu se mai mrit, ci sunt ca ingerii in ceruri. (Marcu 12 25) Aceste informaii sugereaz c sufletul, C.S. este sexuat, fapt care mie mi se pare logic, din moment ce relaia A.D.N.M.N.A.D.N.M.P. este strans! Dac v-am convins c in rai nu exist femei, trecem la un nou punct. Puntea de legtur cu acesta s fie versetul urmtor: Omul nscut din femeie are puine zile de trit, dar se satur de necazuri. (Iov 14-1) Intrebarea este cat triete un inger? Tot lui Iov ingerii ii spun: Printre noi se afl oameni vechi de zile, btrani mai in varst decat tatl tu! (Iov 15 10) Ca s apreciez varsta la care poate ajunge un inger, fac o analogie cu prima serie genetic prezentat de Biblie. Vei vedea c aceast serie nu este o serie veritabil, de fapt. Voi insista la P.I.G., asupra faptului c toi descendenii de la Adam II la Noe au avut acelai material genetic cu Adam II - fiina de laborator care a trit 930 de ani. Dac privim seria, observm c cel mai mult a trit Matusalem 969 de ani i asta in condiiile traiului pe Terra, fiind produs, vom vedea, din gamei tip Adam II i Eva II, foarte probabil fr terapie genetic suplimentar. Vei vedea de asemenea, c am apreciat varsta la care a ajuns Eva II la peste 1.200 de ani! Ea a beneficiat, ca i Adam II, de terapie genetic.

Ingerii, apropiai genetic de Adam II i Eva II, beneficiaz de terapie genetic inc din stadiul de proiectare. Aceast terapie vizeaz atat terapia bolilor, (i frunzele pomului sunt spre tmduirea neamurilor), cat i blocarea genelor imbtranirii. Pe de alt parte, proiecia genetic a ingerilor este adaptat traiului predominant in interiorul S.S. i cltoriilor spaiale. Avand aceste argumente, consider c ingerii ar trebui s aib o speran la via de aproximativ 1.000 de ani pmanteti. Am terminat cu o descriere a aspectului general i a caracteristicilor morfofiziologice ale ingerilor. Ce mai pot spune? Cate ceva despre inzestrarea tehnic a unui inger. Cel mai important mi se pare modul in care se desfoar procesul de invmant. Acesta este dup prerea mea de tipul ad-hoc! La fel cu profeii biblici, ingerii primesc implant de informaie. Este posibil ca, chiar din procesul de fabricaie, un C.S. de viitor inger s fie dotat cu tot ceea ce trebuie el s tie in viaa viitoare. Pe parcursul vieii el va mai putea primi informaie care s-l ajute in munca sa specific. In mod logic informaia aceasta ar trebui s fie mediat de un implant cerebral ce va media traducerea informaiei i mai ales accesul la informaie, supraamintirea. i astfel, ingerii, asemenea lui Iezechiel, constat c tiu; i tiu o mulime de lucruri. Aceste implanturi practic ii robotizeaz, fac din ei supercomputere inteligente, vii, umane. Un astfel de implant este posibil s fie realizat fie in densitate joas, submaterial, fie in densitate material din materiale biologice perfect integrate in masa cerebral, avand probabil chiar i amprenta A.D.N. a individului respectiv. Pe lang funcia de a media accesul la informaie i acurateea acesteia, implantul este posibil s dea un numr de cod, o identitate ingerului i s-l localizeze precis fa de o staie central. Dezolant pentru noi pmantenii este c nu prea tim nimic ce ar putea constitui o noutate pentru ei: Ce tii tu (Iov n.a.) pe care s nu-l tim i noi? Ce pricepi tu i noi nu pricepem? (Iov 15-9). Eu cred ins, c nu este chiar aa; chiar dac in domeniul tehnic suntem deficitari, s-ar putea ca in arte s fim superiori. Cine ar putea aprecia? Numai un arbitraj galactic! Ar fi interesant de tiut, mcar acum, pe ultima sut de metri.... Un inger are posibilitatea de a se dematerializa, de a dispare instantaneu din campul nostru vizual: i sculandu-se ei nu l-au mai vzut. (Tobit 12-21). In dotarea unui inger intr de obicei costumul de protecie colorat, strlucitor, luminos ce are probabil multe caliti, arme paralizante i uneori arme ce emit raze tip LASER comparate foarte sugestiv cu o sabie goal. Dispozitivul pus in funciune emisia razei ctre un obiectiv ii d aspectul de sabie. 13. Aflndu-se ns Iosua aproape de Ierihon, a cutat cu ochii si i iat, sttea naintea lui un om. Acela avea n mn o sabie goal. i apropiindu-se Iosua de dnsul i-a zis: De-ai notri eti sau dintre dumanii notri? 14. Iar acela a rspuns: Eu sunt cpetenia otirii Domnului i am venit acum! Atunci Iosua a czut cu faa la pmnt, s-a nchinat i a zis ctre acela: Stpne, ce porunceti slugii tale (Iosua.5) 16. Ridicndu-i David ochii si, a vzut pe ngerul Domnului stnd ntre cer i pmnt cu sabia goal n mna sa ntins asupra Ierusalimului etc.

30. i nu s-a putut duce David acolo, ca s ntrebe pe Domnul, pentru c era ngrozit de sabia ngerului Domnului. Cert este c i noi am fi la fel de ingrozii s fim in locul lui David... Precizez c pe parcursul Bibliei apar deseori contacte intre conductorii poporului evreu i conductorul ingerilor, care va fi numit invariabil Domnul. Acesta va da indicaii i va conduce intr-un fel destinele poporului evreu. S nu facei o confuzie intre Domnul eful de program local i Dumnezeu care, tim, are un loc sigur, unic i fix. Aceti ingeri circul cu aceleai tipuri de nave, de obicei realizate in tehnologia O.Z.N., nave pe care le cunoatem destul de bine astzi. Emisia de lumin i cldur pe care o degaj la aterizare fac invariabil ca pmantenii s-i plece capul i s se protejeze. De aceea exist tot timpul la aceste intalniri inger-om expresia: X i-a ridicat ochii i iat, un inger... i cu asta, cam atat despre ingerii biblici. Populaia S.D. Ce pot spune despre populaia ingerilor i despre organizarea lor social? Am vzut c ei se prezint ca fiind: poporul cel inalt de statur, cel de departe, cel mult la numr i cam atat. Chiar Iisus amenin: i se pare c nu pot s rog pe Tatl Meu i s-Mi trimit acum mai mult de dousprezece legiuni de ingeri) Avea tatl lui aceast posibilitate? Cred c da, dar nu imediat, in acel moment. Teoretic putem calcula populaia ingerilor cu o aproximaie destul de bun, cred eu. Un inger are sperana la via de aproximativ 1.000 de ani. Este puin probabil c el se va imbolnvi i chiar dac se va intampla acest lucru, nu este o nenorocire, Medicina de varf, cu tripl terapie: spiritual, energetic i somatic, face adevrate minuni. Cei ce nu triesc aproximativ 1.000 de ani au in majoritatea cazurilor mori traumatice. C.S. de inger sunt extrem de valoroase pentru S.D. Aceste C.S. vor avea un racord A.D.N.M.N.A.D.N.M.P. superior comparativ cu C.S. din P.V. De aceea, dup moartea cea dintai a ingerilor, teoretic, aceste C.S. trebuie recaptate pentru a fi refolosite la fabricarea ingerilor. S-ar putea ca populaia ingerilor s aib chiar un cult in a muri in condiii speciale, poate chiar conforme unei legislaii, condiii ce permit recaptarea in condiii de securitate (in laborator) a C.S. Calcule exacte putem face doar in ceea ce privete populaia ce provine din P.V. Aceast populaie suplimenteaz pierderile anuale de C.S. ce nu pot fi recaptate. Teoretic pe un anumit segment de timp, care pentru noi inseamn mii de ani, dar pentru ei, datorit distorsiunilor temporale, numai caiva ani sau poate nici un an, aceast populaie nu are nevoie de un spor atat timp cat ocup acelai teritoriu galactic. Raionamentul este valabil doar pentru segmentul actual al istoriei lor. P.V. primete anual o recolt de 144.000 x 12 = 1.728.000 de C.S. Acelai numr de corpuri spirituale din P.V. vor fi cuplate anual somatic pentru a face loc in P.V. recoltelor noi. Acum intervine prima eroare. Oare cate C.S. pierde anual S.D.? Cat la sut pierde in rzboaiele de la marginea teritoriului su galactic? Civilizaia S.D. se declar deosebit de rzboinic i de temut. Inseamn c are cu cine s lupte. Vom i cunoate unii adversari, in curand. Eu apreciez c anual, S.D. nu reuete recaptarea a aproximativ 25% din C.S. ce aparin numrului total de

ingeri mori (btrani + mori traumatice). Este un procentaj bun de recaptare pentru o supercivilizaie rzboinic, agresiv. Deci, P.V. suplimenteaz pierderea de 25%. Atunci 1.728.000 de ingeri fabricai ce au C.S. din P.V. vor reprezenta 25% din numrul total de ingeri fabricai anual. Numrul total de ingeri produi anual = 1.728.000 x 4 = 6.912.000. Dar un inger triete 1.000 de ani. Dac teritoriul vital al S.D. nu a fost modificat in ultimii 1.000 de ani i un spor nu a fost necesar sau dac un alt Dumnezeu nu a impus reducerea numrului ingerilor S.D., atunci numrul lor total ar trebui s fie aproximativ 6.912.000 x 1.000 = 6.912.000.000 ingeri, considerand c timp de 1.000 de ani nu a murit nici unul. Dar nu toi reuesc s triasc 1.000 de ani. O parte au mori traumatice am zis mai inainte 25%, evident de toate varstele. Deci 25% din cei ce mor inainte de a implini 1.000 de ani nu sunt prezeni la recensmantul meu, iar C.S. ale lor nu pot fi recaptate. Ei vor fi in numr de 1.728.000.000 de ingeri. Sczui din numrul total de 6.912.000.000, rman totui 5.184.000.000. In concluzie, cred c putem s apreciem numrul total al ingerilor la aproximativ 5 miliarde. S vedem dac este plauzibil. Teoretic, cea mai mare parte a acestei populaii va locui in S.S., acolo unde este baza infrastructurii S.D. i centrul civilizaiei lor. O bun parte locuiete la marginea teritoriului galactic ocupat in staii fixe i pe muli satelii artificiali in preajma planetelor pe care se desfoar programe de inginerie genetic. Oricum ar fi, trebuie s aib o bun prezen in aceast zon galactic, care de fapt, este adevrata lor ar. Considerand c 2 miliarde vor fi dislocai in teritoriul galactic propriu, iar 3 miliarde vor locui in S.S., atunci putem continua calculele. Suprafaa desfurat a S.S. este de 59.040.800 km . Considerm aproximativ 60 milioane km . Atunci densitatea ingerilor in staie va fi de 50 ingeri/km . Este plauzibil? Este! Densitatea european se apropie de 100 loc./km . Dar cat balast social i uman exist in Europa? Cai omeri sau aduli care nu au muncit niciodat sau cai handicapai, bolnavi incurabili, talhari liberi sau inchii exist in Europa? Ce populaie de btrani i copii ineficieni economic exist in Europa? Populaia ingerilor realizeaz ceea ce a denumi densitate eficient socio-economic in interiorul staiei. In afara ei, in teritoriul galactic controlat, S.D. are o densitate eficient economico-militar. Am introdus aceste noiuni ce nou ne par aberante, in afara umanului, deoarece trebuie s inelegei c S.D. este o supercivilizaie in primul rand eficient i in al doilea rand uman. Biblia, prin modalitatea prin care este conceput, demonstreaz cu varf i indesat c in rezervorul informaional al S.D. exist toate valorile umane, negative i pozitive, de toate gradele posibile. Sub acest aspect suntem dou civilizaii compatibile. Biblia i Coranul mediaz aceast compatibilitate prin cantitatea valorilor umane incluse in ele. Intotdeauna ins, pentru S.D. primeaz eficiena. Noi nu suntem eficieni i inc nu avem un cult extrem de dezvoltat pentru eficien. Mai important in situaia dat, este faptul c pentru S.D. nu este suficient ca noi, civilizaia Terra, s existm eficient. Dar despre asta, vom vorbi foarte detailat.

Ce observm deocamdat? Observm c aceste calcule ce-i drept aproximative, sunt totui concordante, leag diversele informaii, ofer o imagine ce se potrivete logicii umane. Apropo de compatibilitate intre civilizaii ... aceasta exist cu adevrat. Organizarea social a S.D. Vorbeam mai devreme despre eficien. Ei, bine, eficiena este emblema S.D. Organizarea social a S.D. oglindete eficiena, iar aceasta spune: omul potrivit la locul potrivit. Instrucia ingerilor, dac se realizeaz in modul imaginat de mine, face din acetia superfiine polivalente. Ei vor avea un loc de munc sigur (nu exist omaj), munc pentru care de altfel au fost proiectai. Aceast munc nu e desfurat in scopul obinerii unui salariu, ci pur i simplu pentru desfurarea programelor S.D. Toate mijloacele de subzisten sunt asigurate de ctre stat in mod automat i subineles, i nu ca un schimb la munca prestat. Polivalena face din fiecare inger un lupttor perfect, curajos, tenace, inteligent, agil, manuitor al unei tehnici de varf. De aceea, cred c ierarhia militar este prioritar. Ea va subordona automat ierarhia tiinific in sensul c cel inalt in grad coordoneaz o activitate tiinific, dar este in acelai timp i autorizat ierarhic tiinific. Gradul de pregtire individual trebuie s fie foarte inalt. Biblia vorbete de 24 de btrani care stau in preajma unitii vii Dumnezeu Miel: ...douzeci i patru de scaune inconjurau tronul i pe scaune, douzeci i patru de btrani, ezand, imbrcai in haine albe i purtand pe cap cununi de aur. (Apocalipsa 4-4) Aceti 24 de btrani, cei au locul de munc in preajma C.D.M. tatl i mama tuturor membrilor supercivilizaiei, formeaz Consiliul Suprem al S.D. Programele, ordinele, sunt distribuite treptei inferioare de decizie i apoi probabil ultimei trepte cu atribuii de conducere. Nu exist prea muli efi, directori i directori adjunci i adjunci ai acestora din urm, ca pe la noi. Este doar o societate eficient. Intotdeauna ins, chiar acolo unde sunt doi, ierarhia este respectat, gradul militar primeaz, iar acesta e dat ca i la noi de fapt, de varst. Este o societate care-i respect btranii. Nu-mi inchipui dac aceti btrani au o eficien economic sau nu. Cred c tehnicile de inginerie genetic au putut rezolva dou lucruri prioritare scurtarea copilriei sau chiar dispariia ei total prin creterea somatic in laborator (maternitate) pan la stadiu de adult i pe de alt parte, prelungirea activitii economice pan la o btranee respectabil. Implantul cerebral face posibil detectarea fiecrui individ in orice moment i monitorizarea activitii lui. Dei pare o societate ce funcioneaz perfect, cu o supraveghere total a membrilor ei, paradoxal, mai au loc din cand in cand fisuri sociale i chiar conflicte ce pot degenera in rzboaie civile. Rzboinicii se aprind uor, hormonii masculini numai la asta folosesc. Un astfel de conflict a fcut posibil rzboiul dintre Dumnezeu i Satana cu separarea ulterioar a dou supercivilizaii ce se afl in permanen pe picior de rzboi. Sunt versete in Biblie care sugereaz c nici in prezent nu domnete o incredere total intre membrii S.D.: 15. Dac Dumnezeu nu are ncredere n sfinii Si i dac cerurile nu sunt destul de curate naintea ochilor Si,

16. Cu att mai puin va avea ncredere ntr-o fptur urcioas i stricat cum este omul, cel ce bea nedreptatea ca apa. (Iov-15) Cred c acolo sus, la propriu i la figurat, in jurul tronului cei 24 de sfini btrani, cu cunun pe cap, fac jocurile S.D. Acolo se incheie i se dezleag alianele diverselor fraciuni, acolo se intampl ceea ce e cu adevrat important in acest col de Galaxie, acolo se va hotri cand va expira timpul, cand va sosi ora... De prisos s v mai spun c partide politice nu exist. Ele sunt o mascarad ce se pierde n negura timpurilor. S.D. a ajuns in era eficienei, era cantrilor nesfarite ce preaslvesc C.D.M., era conductorului iubit venic viu, era dictaturii de diamant. Tehnica S.D. Unui muritor de rand, care triete la sfaritul acestui mileniu, ii este greu s aprecieze nivelul tehnic la care a ajuns S.D. Acest nivel ar putea fi estimat cu mare aproximaie de specialitii in fiecare domeniu tiinific, care pot corela ceea ce tiu, cu ceea ce ar vrea s tie i mai ales cu datele prezentate de Biblie. Cred c cel mai bine imaginea tehnicii S.D. ar putea fi oferit de un grup de specialiti pasionai i de S.F., asemenea grupului de consultani tiinifici ai serialului Star Trek. Ei ne-ar putea oferi cea mai fidel imagine a S.D. Greutatea interpretrii diverselor situaii in care este prezent tehnica, se datoreaz decalajului tiinific enorm intre civilizaia noastr i S.D. Din fericire, nu mai suntem nici in situaia profeilor biblici care, dei asist la desfurarea tehnicii de varf, nu sunt in stare nici mcar s o descrie prea bine. Nu in ultimul rand, eu sunt un medic cu o pregtire tehnic medie, care nu va reui o decodare la nivel tiinific superior. M adresez in principal masei oamenilor cu aceeai pregtire tehnic medie. Specialiti in diverse domenii vor putea gsi in versetele selecionate mai mult decat ofer eu. Cu aceste consideraii intrm acum in subiectul nostru: tehnica S.D. . Nu tim exact care sunt tehnicile S.D., dar tim cam ce sunt in stare s realizeze aceste tehnici. Biblia ne prezint pe o pagin unul dintre cele mai interesante capitole ale ei. Aceasta conine lista a principalelor produse ale S.D., list ce include ca subineles multe alte produse tehnice de varf. Pe aceast list de sortimente S.D. ne prezint ca principale produse: preafrumoasa mireas S.S., Luna, Curcubeul i navele tip O.Z.N. Fii ateni la prezentare: Inelepciunea lui Isus Sirah (dat de implant n.a) cap.43 Dumnezeu este ludat pentru zidirea tuturor fpturilor; dar decat toat lauda, El este mai mare. Ia s vedem acum, ce fpturi a zidit Dumnezeu... cu alte cuvinte s vedem ce a infptuit, ce a construit S.D.. Vei rmane uimii de bogia informaiilor acestor versete. Observm c lista ordoneaz produsele principale ale S.D. in ordinea cronologiei produciei, a gradului de tehnicitate (tehnica inclus), a importanei, a dimensiunii. In aceeai ordine le voi trata i eu. Energia Staiei supercivilizaiei (S.S.) Nu intenionez s rediscut descrierea S.S. cap de serie a listei de produse ale S.D., ci numai s punctez anumite informaii ce intregesc imaginea ei. Este primul produs foarte important al S.D., cu cel mai mare grad de tehnicitate, de prim importan, de mare dimensiune aa cum am mai vorbit. Pentru o supercivilizaie tehnic ce a depit cu succes era

cltoriilor spaiale, cea mai economic i eficient soluie de existen este aceea care ofer independen de micare, deplasarea rapid i permanent in Galaxie, in scopul asigurrii teritoriului deinut, dar mai ales, in scopul explorrii axei timpului spre cei doi poli ai si. Cltoria in timp, distorsiunile temporale, fac posibil furtul de informaie din rezervoarele situate de-o parte i de alta a axei timpului. Astfel, distorsiunile temporale sunt motorul progresului tehnic. Pentru asta ins, este nevoie de deplasri cu viteze in preajma vitezei luminii, conform transformrilor lui Lorentz i teoriei relativitii a lui Eintein sau de deplasri cu viteze superioare vitezei luminii. Deplasrile ca i toat activitatea S.D. nu sunt posibile fr ENERGIE. Aici am vrut s ajung. Ce energie dezvolt S.S. Putem ti? Culmea, Isus Sirah tocmai despre asta ne vorbete. 2. Soarele n ivire vestete, cnd se arat, ca un vas minunat fptura Celui Preanalt. Ce soare credei c poate vesti fptura Celui Preainalt i arat ca un vas? Fr indoial este vorba de S.S., care-l conine pe Dumnezeu i care va fi prezent in preajma planetei noastre in momentul apocaliptic. 3. Cnd este la amiaz usuc pmntul i naintea ariei lui cine va sta? Acum este clar c acest soare va fi prezent la amiaz i va fi cauza ariei din momentul apocaliptic. Formularea cine va sta inaintea ariei lui? este tipic pentru descrierea atacului nuclear final. 4. Cuptorul arde pentru lucrurilefuriei, dar de trei ori mai tare este soarele arznd munii. Cuptorul furiei il asimilez cu centrala energetic ce asigur furia, adic intreaga activitate a S.D. desfurat in S.S. Ei bine, soarele nostru, care arde in mod obinuit munii, are o energie de trei ori mai mare decat energia dezvoltat de centralele S.S. S vedem ce mai poate face cuptorul furiei: 5. Suflnd abur de foc i strlucind raz (cuptorul furiei) ntunec ochii. Este imaginea plastic tipic ce descrie atacul nuclear final (abur de foc i raz strlucitoare) trimise de cuptorul furiei ce vor produce moartea planetei i instalarea nopii nucleare care intunec ochii. Pe de alt parte poate sugera la fel de bine i degajarea de lumin i cldur din cursul deplasrii. 6. Mare este Domnul Cel care l-a fcut i cu porunca Lui (cuptorul furiei), grbete mergerea. Cuptorul furiei, ce produce o energie de trei ori mai mic decat a soarelui nostru, la porunca Domnului grbete mergerea, adic-i asigur propulsia. Aceasta este interpretarea mea. Mai mult decat atat, suntem informai i asupra tipului de energie folosit fuziunea nuclear. In Soare au loc reacii termonucleare necontrolate de fuziunea nuclear: doi atomi de hidrogen se contopesc pentru a forma unul de heliu. Reacia dezvolt cantiti uriae de energie. In prezent mai multe state, in cooperare, elaboreaz tehnologia construciei primului reactor nuclear ce va folosi fuziunea nuclear (unirea, contopirea nucleelor unor atomi) i nu fisiunea (dezintegrarea nucleului cu scderea numrului atomic i

formarea unui alt element). Un singur astfel de reactor ar degaja energii impresionante ce ar acoperi deficitul energetic actual al planetei! Cateva astfel de reactoare ar putea asigura energie necesar omenirii. Dar cateva astfel de reactoare pot forma o singur central. Foarte probabil tehnologia i controlul reaciilor pot fi perfecionate. Conform principiului independenei energetice a celor 12 nivele ale S.S., fiecare seciune va avea propria central energetic (cel puin una). Puterea instalat total a acestor centrale a S.S. dezvolt 1/3 din puterea soarelui nostru, estimat la 10 wai. Puterea instalat a centralelor S.S. este de 3.33x10 wai sau dac vrei altfel scris 3,33 x 10 GW (gigawai). Dac vrei o comparaie, trebuie s tii c puterea produs in prezent pe Terra, inclusiv puterea uman este de 10 wai, adic de 333 milioane de ori mai puin decat puterea instalat a S.S. Este impresionant pentru o staie cu un volum egal cu jumtate din volumul Lunii! Este un adevr de necrezut! Ca o concluzie, S.S. dezvolt energie prin fuziune nuclear i nu numai! Ea deine de asemenea energie magnetic, energia apei, energie cosmic i probabil multe alte tipuri de energie ce-i asigur independena i supremaia intr-un vast teritoriu galactic. Probabil c S.D. cunoate i folosete cu succes i energia degajat din reacia materie-antimaterie in centrale ce folosesc drept combustibil antimateria. Se estimeaz c aceast reacie dezvolt energii de 10.000 de ori superioare energiei dezvoltate prin fuziune nuclear. Oricum ar fi, energia dezvoltat a fcut ca S.S. s fie comparat cu Soarele. Oare cu ce vitez se poate deplasa prin Galaxie? Un articol din numrul 33 aei Paranormal preia un articol din Weekly World News, care dezbate cercetrile astronomului dr. Henry Eastcreaven. Domnia sa a cercetat traiectoria asteroidului descoperit in toamna anului 1998, denumit A-5201. Calcule sofisticate au demonstrat c forma asteroidului este de cub perfect, cu latura egal cu cea a staiei descris de Biblie. Mai mult decat atat, analiza spectral a detectat majoritatea componentelor ce intr in compoziia Cetii Sfinte! Se pare c are o traiectorie bine stabilit: Terra! spre care se deplaseaz cu o vitez de 186.000 de mile pe or (299.274 de km pe or; 833 km pe secund) Fr s ofere prea multe detalii, articolul mai precizeaz c, dac ciudatul obiect ii pstreaz cursul, impactul cu Terra va fi la inceputul anului 2.000. Dac articolul nu n cauz nu este o poveste, deocamdat, nu v temei! Contactul cu S.D. nu va fi in anul 2.000, ci ... mai tarziu. Iezerul de foc Fiind un dispozitiv ce folosete drept energie tot energia nuclear, cred c este bine s discutm despre el in acest capitol. Ce este iezerul de foc? Crile sfinte ne spun c in acel loc, asimilat popular cu #cazanul cu smoal, sunt aruncai pctoii, cei necredincioi adic, spun eu, cei A.D.N.M.N. incompatibili cu ingerii S.D. Apocalipsa ne spune: ... moartea i iadul au fost aruncate in lacul de foc. Aceasta este moartea cea de-a doua: iezerul de foc. Am scris i vom mai vorbi pe larg despre capacitatea radiaiei nucleare sau a unei radiaii de insoire a acesteia de a modifica structura, matricea A.D.N.M.N. a C.S. determinandu-i practic moartea. Am

presupus, citind Biblia c iezerul de foc, lacul de foc este dezvoltat de o central nuclear. Citind Coranul, ipoteza a devenit certitudine: ...temeiv de focul care arde oameni i pietre i este pregtit pentru cei necredincioi (II Sura vacii) Semnul acesta ne lovete cu o informaie tehnic de excepie: focul care arde oameni i pietre. Mesajul se adreseaz unei societi tehnice i ne spune c focul ce arde pietre poate distruge C.S.(A.D.N.M.N.) Cei mai muli dintre dumneavoastr tii c energia nuclear, indiferent de tehnic (fuziune sau fisiune) este produs prin arderea unor pietre, adic au drept combustibil material nuclear imbogit ce se prezint sub diverse aspecte: bare, bile, etc. adic pietre. V ofer o descriere plastic a raului de foc numit de aceast dat El-Hotamoh: 3. El crede (necredinciosul n.a.) c averea lui (caracterele A.D.N.M.N. n.a.) poate s-l fac venic. 4. Ba nu, el va fi aruncat n El-Hotamoh. 5. i ce-nva ce este El-Hotamoh? 6. Este focul aprins al lui Dumnezeu. 7. Care vine asupra inimilor. 8. El este asupra lor ca o bolt 9. Pe stlpi nali (!? n.a.). (Sura clevetitorului) O ultim descriere aparine lui Enoh: 4. De aici am mers ntr-un alt loc al groazei. 5. Acolo am vzut lucrnd un foc imens, dogoritor i mistuitor, n mijlocul cruia exista o despictur i coloanele de foc se luptau ntre ele i se nfundau n genuni. Mi-a fost peste putere s apreciez att mrimea ct i nlimea lui; nu am putut cunoate nici originea sa. i am strigat nc o dat n faa a ce am vzut: Ce loc teribil! i ct de dificil este s cercetezi aceste taine. 6. Uriel ... mi-a spus: ... Aici este nchisoarea; i aici vor fi ei nchii pentru totdeauna! (Cartea lui Enoh XXI) Deci, focul-radiaia nuclear este dezvoltat ca o bolt pe stalpi inali i invluie, transform caracterele C.S. Tehnicienii specialiti in reactoare nucleare cred c ineleg mai mult. i cu asta, gata cu iezerul de foc! Luna Urmtorul produs pe lista capitolului 43 a lui Isus Sirah este Luna. Reproduc versetele: 7. i luna, ntotdeauna exact, nsemneaz lunile i mparte timpul. 8. Din lun este semnul srbtorii, lumin care scade pn la sfrit. 9. Lunile anului sunt dup mersul ei, minunate schimbri face crescnd. 10. Cort taberelor ntru nlime, ntru tria cerului strlucind. 11. Frumuseea cerului este mulimea stelelor, podoabe luminnd ntru cele nalte ale Domnului. 12. Dup pravila Celui Sfnt, ele stau n rnduiala lor i nu obosesc n strjile lor. Ce observaii pot s fac? 1. In versetul 7 aflm c luna, mereu exact are menirea de a ne ajuta s imprim timpul i s insemnm lunile. Aa este, calendarul folosit astzi, este un calendar lunar. Dar oare tot timpul a fost aa? Nu!

Populaiile foarte vechi ale Terrei cum ar fi mayaii, populaiile preincae, indienii, foloseau in urm cu mai bine de 12.000 de ani calendarul venusian. Motivul e foarte simplu. Luna nu exista pe atunci in sistemul nostru solar; calendarele urmreau evoluia celui mai luminos corp nocturn al acelor timpuri - planeta Venus. 2. De versetul 8 m voi ocupa mult mai tarziu in aceast lucrare. 3. Versetul 9 reamintete in prima jumtate corespondena lunilor anului cu evoluia cereasc a Lunii, iar in a doua parte vorbete despre minunatele schimbri pe care le face crescand. Nu tiu despre ce schimbri minunate poate s vorbeasc ingerii, dar noi pmantenii, mai ales persoanele labile psihic, femeile, prezint perturbri mai uoare sau mai importante de la caz la caz ale strii psihice. Nu intampltor somnambulii au fost denumii lunatici. Nu intampltor anticii au interzis practicarea acupuncturii in perioadele de lun plin. 4. In sfarit, versetul 10 este de importan capital. El ne spune negru pe alb c Luna este cort taberelor intru inlime i c strlucete dovedind puterea cerului adic a S.D. Cu alte cuvinte, este o veritabil baz de S.D. 5. Versetele 11 i 12 ne explic, inc o dat, c aceste podoabe minunate ale cerului adic Luna i curcubeul stau in randuiala lor, adic au o micare foarte exact conform dorinei lui Dumnezeu i nu obosesc niciodat in strjile lor. Aceste corpuri au fost proiectate special spre a face straj, pentru a observa ceva, au o misiune clar. Credei toate acestea? Numai cu aceste argumente este intr-adevr greu de crezut. Nici eu nu a lua in seam astfel de informaii. Datele problemei puse de Lun sunt ins, cu mult mai complicate. Astzi exist argumente zdrobitoare ce dovedesc c Luna este un corp artificial. Din dosarul incrcat al acestui satelit de imprumut v prezint i eu cateva date. Diveri autori s-au ocupat in modul cel mai serios de astrul nostru nocturn i au demonstrat clar c Luna noastr nu ne aparine, tot aa cum eu incerc in aceast lucrare s v demonstrez c nici mcar Pmantul nu ne aparine. Diferena intre cele dou corpuri cereti este totui mare: Luna este o baz construit probabil de S.D. Exist atata informaie in acest sens, incat trebuie s ai un coeficient minim de inteligen ca s negi acest fapt, dup ce ai citit dosarul Lunii. Dac dorii un dosar complet, il putei sintetiza citind autorii romani in domeniul O.Z.N. Doru Davidovici a avut inspiraia de a denumi pepenele galben sub care-i plimba iubita in nopile de var, cel mai mare O.Z.N. Intradevr, Luna, cldit s fie cort taberelor are un volum de aproximativ 22 miliarde de km , adic de dou ori volumul S.S., cel mai mare corp artificial cu care am fcut cunotin pan in prezent. Argumentele in favoarea teoriei parcrii de ctre cineva in preajma Terrei ar putea fi imprite in dovezi indirecte i dovezi directe. Argumentele indirecte constau in diverse calcule fcute de specialiti, care demonstreaz c Luna se invarte in jurul Pmantului intr-un mod bizar, nu in plan orbital, ci intr-unul eliptic, unghiul intre cele dou planuri avand valoarea de 5 . Astronomul britanic H.P. Wilkins, sprijinit pe o serie de calcule laborioase a estimat c sub adancimea de 30-50 km

Luna prezint multe spaii libere care insumeaz peste 36 milioane de km . Fa de volumul Lunii, nu pare prea mult ( 6%). Argumentele directe au o istorie recent, determinat de progresul tehnic i pot fi imprite in observaii de aproape. Pan la zborurile in spaiul cosmic activitatea de pe Lun a fost observat prin telescop. - Drumul a fost deschis de Societatea Britanic de Astronomie care in anii 1879 i 1881 a raportat peste 2.000 de observaii ciudate pe suprafaa Lunii: linii luminoase, pete de lumin, figuri geometrice. - In 1950 au descris domurile lunare formaiuni emisferice albe cu diametrul de 200 de metri care-i schimb poziia intermitent. Au fost studiate de astronomii Observatorului Harvard. - In 1955 astronomul spaniol Garcia observa trei lumini ce se deplasau deasupra Lunii. - 1956 Astronomul american Robert Curtis fotografiaz in craterul Fra Mauro o imens cruce luminoas. - In 1958 astronomul amator John O Neil a fotografiat in Marea Crizelor o construcie asemntoare podului Sidney, cu o lungime de 18 km! Observaia a fost ulterior confirmat de ali astronomi cum ar fi profesorul P. Moore i H.P. Wilkins. Intre anii 1958 i 1964 astronomul sovietic Nikolai Kozarev observ craterul Aristarh i constat existena unei activiti vulcanice! Dup aceast perioad aveau s fie raportate multe observaii de activitate luminoas in zona craterului amintit. Lista acestor observaii este foarte bogat. Mult asemntoare, rapoartele indic o activitate bogat, luminoas in preajma Lunii. Mai multe informaii aveau s aduc mai tarziu misiunile spaiale cu sau fr echipaj uman la bord. In primul rand, aproape toate aceste misiuni au fost insoite de nave tip O.Z.N. Dan Apostol sintetizeaz intr-un tabel 27 de misiuni spaiale insoite de nave strine. Martorii constau de obicei in echipajul navei pmantene, iar numrul navelor escort variaz de obicei intre 1 i 5. Tabelul conine misiuni ce au avut loc intre 02.02.1962 i 20.08 1977 i cuprind: Mercury 6,7,8,9; Voshod 1,2; Gemeni 1,4,7,10,11,12; Mariner 7,9; Apollo 10,11,12,13; Skylab II,III; sonda Viking1, Voyager 2 i altele Nava Apollo 13 i sondele Viking 1 i Voyager 2 au fost avariate. Dup cum vedei, tabelul nu cuprinde tot. Navele Apollo 8,15,16,17 i multe altele nu sunt prezente. Care a fost rostul acestor insoiri? Supravegherea misiunilor noastre! Aproape fiecare ieire pe orbit a fost atent observat. Drumul spre Lun i misiunile de explorare a satelitului Terrei au fost in mod special interesante pentru EI. Astronautul Roland Evans, membru al echipajului Apollo 17 exclama atunci cand s-a apropiat de Lun: Ce multe sunt (O.Z.N.-urile), roiesc ca albinele in stupi! Frumos spectacol! La data de 20 iulie 1969, modulul Vulturul al misiunii Apollo 11 aseleniza in Marea Linitii. Dei Neil Armstrong ar fi trebuit s spun in momentul pirii pe Lun: Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire!, a spus totui altceva: Drcia dracului! A dori s tiu ce fel de nave sunt acestea care au aselenizat inaintea mea de cealalt parte a craterului?. Ele aveau misiunea s supravegheze expediia Apollo. Deasupra modulului de serviciu staiona o alt nav imens, de 1,5 km

lungime, cilindric, in form de trabuc. A fost fotografiat i filmat in evoluie. Misiunile Apollo au avut probleme cu transmisiile radio atunci cand navele LOR erau pe aproape. Apollo 13 a fost avariat atunci cand nava strin s-a apropiat prea mult. A rmas inregistrat celebra declaraie: Ei au ucis elementul de combustie! Tot EI au reuit s impiedice explozia pe Lun a unei incrcturi nucleare de mic putere ce fcea parte din programul Apollo. Marea manipulare a opiniei publice a fcut ca informaia statornicit in mintea noastr s nu fie clar nici cu privire la satelitul Terrei. La extrema acestor tipuri de informaii se afl scenariul potrivit cruia aselenizarea a avut loc la Hollywood. Argumentele in favoarea acestei teorii sunt sistematizate intr-un dosar consistent, ce analizeaz raportul umbrelor astronauilor, a modulului lunar, poziia steagului american infipt in solul lunar, viteza de cdere i de deplasare a astronauilor pe suprafaa Lunii etc. Un ultim argument la acest dosar este adus de imagini preluate prin intermediul telescopului Hubble in care apar o mulime de stele pe cerul Lunii, stele care lipsesc cu desvarire in imaginile preluate de satelit in 1969. Cert este c pmantenilor le este interzis explorarea Lunii, motiv pentru care programele selenare auincetat. Misiunile Apollo au adus de pe Lun o grmad de roci. Una dintre curioziti const in faptul c solul lunar este cu totul particular, nu se aseamn cu cel terestru. Coninutul in metale este deosebit de ridicat. Au fost izolai izotopi de xenon care demonstreaz c Luna este foarte veche . Cat de veche? Vechimea unor roci a fost estimat la 5-10 miliarde de ani. Cea mai veche roc adus de misiunile Apollo are vechimea de 20 miliarde de ani. Asta pune probleme mari teoriilor care apreciaz varsta Universului. Practic, Luna nu ar aparine Universului nostru! Oricum acest satelit nu aparine in mod natural sistemului nostru solar! Asta este clar! Ce au mai vzut misiunile de explorare a Lunii? Apollo 14 a fotografiat in zona craterului Fra Mauro un cap de om sculptat in stanc, ce privete continuu cerul negru. Gandul ne duce deopotriv la Sfinxul terestru ca i la alte capete spate in stanc in Bucegi, in Marcahuashy cat i la sfinxul marian inconjurat de piramidele sale. Misiunile Apollo au mai verificat un fapt tiut de demult: Luna este goal in interior. Diversele expediii au lsat s cad pe suprafaa satelitului pri componente ale misiunii ca de exemplu: etajul de revenire al modulului lunar (Apollo 12), treapta a treia a rachetei Saturn (Apollo 13, Apollo 24). De fiecare dat seismografele montate au inregistrat vibraiile satelitului produse de impactul cu aceste obiecte. Luna este totui imens; are diametrul de 3.476 km. i totui a vibrat ca un corp gol pe dinuntru, ca o minge, timp de 3 ore i 20 de minute dup impactul cu treapta a treia a rachetei Saturn V, impact echivalent cu explozia a 11 tone T.N.T. Vibraiile s-au transmis bine pan la 40-60 km sub scoar, adancime la care se presupune c se afl inveliul metalic al marelui O.Z.N. Ce se afl sub aceast adancime? Nu tim, inc, dar pe satelitul nostru au loc cutremure cu periodicitate fix cu epicentrul la 650-850 km sub scoar, adic in preajma unirii 2/3 interioare 1/3 externe a razei

Lunii. Inregistrrile seismografelor instalate pe Lun sunt identice i complexe, fapt ce presupune repetarea acelorai operaiuni ce stau la originea lor; vibraiile Lunii sunt controlate i determinate de aciuni similare, conduse inteligent. Misiunile Apollo au mai remarcat c anumite zone de sub scoara Lunii au un magnetism neobinuit, care accelereaz i decelereaz navele noastre in cursul survolrii. De asemenea, din Lun in unele locuri anesc vapori de ap!? sub presiune (Guiness Book). Cred c ajunge. Toate aceste informaii cred c v sunt suficiente ca s v demonstrez c Luna este un satelit artificial al Pmantului. Dac a fost produs in intregime de S.D., fiind o mare baz de circa 3.400 km diametru, camuflat cu 30-40 km de sol lunar sau dac este un corp ceresc natural amenajat drept cort taberelor de ingeri S.D., nu mai are importan prea mare pentru noi. Cert este c Luna aparine cuiva, iar proprietarul ii protejeaz proprietatea, astfel incat nu putem zgandri prea mult Luna. Misiunile Apollo au demonstrat acest lucru i programul Apollo a fost abandonat. Planurile N.A.S.A. privind oraele lunare, staiile viitorului sunt praf in ochi, fac parte din programul general de manipulare a minii umane. Pentru mine, ca i pentru N.A.S.A., este clar c nu putem da buzna in casa altora. Comparaia lui Roland Evans pentru navele tip O.Z.N. din jurul Lunii cu albinele ce intr intr-un stup este magistral. Ea subliniaz inc odat, ca observaie pe viu, c Luna a fost conceput s fie: Cort taberelor intru inlime, intru tria cerului strlucind. (Inelepciunea lui Isus Sirah 43-10). Curcubeul Dac v-am convins c Isus Sirah nu ne vinde gogoi pan acum, haidei s vedem ce este curcubeul i ce vrea el de la noi? Inainte de a analiza versetele lui Isus Sirah este bine s facem cunotin cu acesta intr-o ordine cronologic. Primul care afl de existena lui este Noe, patriarh ce a trit mii de ani inaintea lui Isus Sirah. Astfel, imediat dup potop, Noe se intalnete cu Domnul. Cu aceast ocazie se incheie celebrul legmant al Domnului prezentat pe larg in Facerea cap.9 Legmantul lui Noe. Curcubeul, semnul legmantului. Domnul promite: nu voi mai pierde tot trupul cu apele potopului i nu va mai fi potop ca s pustiasc tot pmantul. (10) Legmantul este de doi bani, deoarece acelai Domn ne explic clar in Isaia 54, cand ii aduce aminte de acest legmant, c intr-adevr, nu apa va fi in viitor spre pustiirea lumii, ci focul! V-am linitit, nu? S continum legmantul: Iat, ca semn al legmantului, pe care-L inchei cu voi din neam in neam i de-a pururi, 13. Pun curcubeul Meu n nori (adic pe orbita Terrei n.a.), ca s fie semn al legmntului dintre Mine i pmnt. 14. Cnd voi aduce nori deasupra pmntului se va arta curcubeul Meu n nori. Situaia este asemntoare versetelor lui Isus Sirah referitoare la S.S., alt obiect ceresc, pe care il compar ba cu un soare, ba cu un cuptor al furiei incat ii trebuie abilitate s discerni cand e vorba de Soare staia i cand e vorba de Soare astru. De aceast dat, cuvantul cheie este cuvantul nori, folosit atat pentru a desemna orbita Terrei ca in (13) cat i pentru a desemna nave tip O.Z.N. care, tim din istoria acestui fenomen,

se pot deghiza sub form de nori. Deci, in (14) aflm c atunci cand S.D. va aduce nave de rzboi deasupra Terrei va observa curcubeul pe orbit (in nori). Deci, acest curcubeu este material, este montat permanent pe orbit i poate fi vzut. 15. i-mi voi aduce aminte de legmntul Meu pe care l-am ncheiat cu voi i cu tot sufletul viu i cu tot trupul i nu va mai fi potop spre pierzarea a toat fptura 16. Va fi deci curcubeul Meu n nori (pe orbit n.a.) i-l voi vedea, imi voi aduce aminte de legmntul venic dintre Mine i pmnt i tot sufletul viu din tot trupul ce este pe pmnt! Dei Domnul mai insist pe aceast tem, curcubeul fiind foarte important pentru program, eu cred c pentru dumneavoastr este suficient. Pi, dac Domnul il poate vedea, oare nu-l putem vedea i noi? Cum s nu! A i fost vzut. In 1991, dup aa zisa revoluie roman, ziarele au fost intoxicate cu tot felul de tiri mai mult sau mai puin verificabile, in scopul captrii pieei. Una dintre aceste tiri, aprut in Tineretul Liber se referea la descoperirea de ctre americani i rui deopotriv a unui satelit artificial situat pe orbita Terrei, neobinuit prin dimensiuni mari i grad avansat de tehnicitate, de forma cristalului de diamant prism in unghi de 52 . Dup un timp de suspiciuni reciproce, cele dou pri au fcut pasul decisiv i au atacat problema intr-o conferin. Astzi se tie bine c acest satelit nu aparine pmantenilor. N.A.S.A. declar c suspectul obiect este indestructibil (?) i poate observa toate aspectele vieii umane. Cum au ajuns americanii la aceast concluzie, nu tiu, dar este descurajant, nu? Poate c acesta a fost momentul decisiv ce a determinat semnarea tratatului de aciune comun a Rusiei i S.U.A. in caz de agresiune din spaiul cosmic! Prezint cateva afirmaii ale oamenilor de tiin privitoare la acest satelit neobinuit de mare i de avansat tehnologic: doctorul George Millard declara: Misteriosul obiect zburtor care graviteaz in jurul Pmantului nu seamn cu nici un fel de tehnologie spaial pe care o cunoatem. Cred c avem de a face cu fel de satelit spion provenit din alt lume. Dac ipoteza mea se va dovedi corect, cred c fiecare om de pe faa Pmantului va trebui s fac fa unui pericol extrem de mare. [9] Doctorul Maksud Chernova afirma in conferina de pres de la Geneva dedicat studiului acestui satelit: misteriosul satelit are o form identic cu cea a unui diamant i se pare c este protejat de un camp de for.[9] Acest obiect misterios descoperit recent este dup prerea mea curcubeul biblic. Curcubeul ii trage denumirea de la modul su de funcionare, care este deosebit de complex, incluzand mai multe aspecte. Aspectul tehnic cel mai evident il voi discuta aici. Las in suspans subtilitile pentru capitolul Biblia ca subprogram al Programului Terra. Dumnezeu ii spune Lumin. El trimite permanent din S.S. semnale curcubeului pe care putem s le numim semnale luminoase. Acest semnal va intreba tot timpul curcubeul: Pot s vin la seceri? adic este momentul s vin pentru declanarea apocalipsei? Curcubeul, ca orice curcubeu va descompune lumina (semnalul) i se va informa. El va diseca intrebarea in multe alte intrebri la care va trebui s rspund singur. Observand i analizand permanent aspectele vieii umane, acest satelit

va judeca i va hotri momentul in care staia lui Dumnezeu trebuie s ajung pe orbita Terrei. Semnalul luminos recombinat, ce rezult in urma informrii, analizei, sintezei informaiilor i formulrii unui rspuns poate fi deci sub dou forme: 1 semnalul care decodat semnific: Mai bei o cafea! 2 semnalul care decodat semnific: Venii de urgen! Ar fi minunat s putem bloca satelitul pe semnalul 1. Din pcate, se pare c nu avem acces in preajma curcubeului. Foarte posibil, sofisticatul satelit este dotat cu mijloace de aprare eficiente. Cu aceste informaii revenim acum la lista produselor S.D. Dup soare i dup Lun lista continu cu celebrul curcubeu. Am aflat deja in versetul 12 c aceste corpuri (Luna i curcubeul, dup pravila Celui Sfant stau in randuiala lor i nu obosesc in strjile lor. Deci, aa cum v spuneam i eu, curcubeul st de straj. Continum: 13. Vezi curcubeul i binecuvnteaz pe Cel cel-a fcut; c foarte frumos este n strlucirea sa. Nu incape indoial. S.D. a construit acest satelit. Faptul c inc strlucete demonstreaz c, dei e de muli ani pe orbit, nu a ruginit funcioneaz perfect. 14. A nconjurat cerul mprejur (orbiteaz n.a.) minile Celui Preanalt l-au atins pe el Este cu certitudine un produs al S.D.. 15. Cu porunca Lui a grbit zpada i grbete fulgerele dup judecata Sa. Funcioneaz exact cum v spuneam: curcubeul hotrte cu judecata sa dac vom avea i anul acesta zpad (varianta semnalului 1) sau dac vom primi fulgere rachete nucleare (varianta semnalului 2). Iat ce se intampl in varianta emiterii semnalului 2. 16. Pentru aceea se deschid visteriile (captatoarele de C.S. n.a.) i norii zboar ca psrile (navele de lupt ale S.D. n.a.) 17. Cu slava sa ntrete norii i sfrm pietrele grindinei. Curcubeul avand multe informaii acumulate despre tehnica militar pmantean i intraterestr, va conduce atacul nuclear, va fi creierul operaiunii militare, un veritabil punct decomand, care intrete norii. Acest satelit poate chiar el s sfarme pietrele grindinei, adic dispune de mijloace de aprare, probabil de tip LASER. Este normal ca el s constituie prima int militar a pmantenilor i intrateretrilor. 18...de privirea Lui se vor cutremura munii (in momentul atacului nuclear n.a.) 19. Cu voia Lui sufl vntul de miazzi; glasul tunetului Lui a fcut s mugeasc pmntul. Este clar c deine un rol important, de comand, la atacul nuclear. 24. Vntul rece va sufla de la miaznoapte i va nghea apa toat, adunarea apei va acoperi i se va mbrca apa ca i cu o plato (iarna nuclear n.a.) 25. Puterea Domnului va mnca munii i va arde pustiul i va stinge verdeaa ca focul. Observm c satelitul, drguul curcubeu este implicat pan-n gat in viitoarea distrugere a vieii pe Terra! Lsand gluma la o parte, avei

dreptate, este inspimanttor! Voi relua mecanismele de funcionare ale curcubeului in capitolul de care am amintit. Navele spaiale tip O.Z.N. ale S.D. Trec acum la ultimul articol prezentat de lista lui Isus Sirah. 28. Cei ce umbl pe mare povestesc primejdiile ei i istoriile lor ne umplu de uimire. 29. i acolo sunt lucruri de necrezut i minunate tot felul de animale i de vieuitoare de mare. Dac aceste versete nu ar face parte din lista lui Isus Sirah i dac nu a fi familiarizat cu fenomenul O.Z.N. bineineles c nu a acorda nici un fel de importan cestor dou versete. Biblia te inva c singurele lucruri minunate sunt cele confecionate, elaborate de Dumnezeu, de S.D. Ce lucruri minunate i de necrezut, primejdioase, comparabile cu vieuitoarele marine pot exista in adancuri? Aceleai tipuri de lucruri minunate care ne uimesc i care ni se par de necrezut astzi: faimoasele, minunatele i atat de necrezut obiecte zburtoare i submersibile neidentificate pe care eu i alii ca mine le identificm cu nave ce aparin altor civilizaii, superioare tehnologic. Cine cunoate fenomenul O.Z.N., recunoate cu uurin nave de acelai tip prezente peste tot in Biblie. Invariabil, Domnul, ingerii, Fiul Omului, toi reprezentanii S.D. cltoresc cu aceleai tipuri de nave sofisticate, ce nu cunosc bariere de mediu (spaiu cosmic atmosfer adancurile mrilor), mai mari sau mai mici, de diverse forme disc, trabuc, roat, luminoase sau nu, colorate, emitoare de raze strlucitoare, majoritatea incandescente, emitoare de lumin i cldur la aterizare, fapt ce-i oblig pe pmanteni s-i plece privirea aa cum am mai scris. Nu intru acum in problematica fenomenului O.Z.N., ci v prezint doar cateva descrieri de nave mai semnificative, uor identificabile cu navele altor civilizaii, ce au strbtut cerurile planetei in toate timpurile istoriei noastre cunoscute, dar mai ales astzi. Din Biblie s-a scos Cartea lui Enoh, celebrul patriarh care a trit numai 365 de ani pe Terra, fiind mutat apoi de ingeri inalt col de Galaxie. El descrie poate, primul zbor spaial al unui reprezentant al Terrei, la fel de frumos ca astronauii de astzi i la fel de uimit ca ali zburtori la cer din vechime. Eu v prezint doar nave. Cel mai complex fenomen aerian descris in Biblie aparine lui Iezechiel. S-l urmrim: 2. Eu priveam i iat, venea dinspre miaznoapte un vnt vijelios, un nor mare i un val de foc, care rspndea n toate prile raze strlucitoare; iar n mijlocul focului strlucea ca un metal n vpaie. 5... n mijloc am vzut ceva ca patru fiare... 6. Fiecare din ele avea patru fee i fiecare din ele avea patru aripi. 13. nfiarea acestor fiare se asemna crbunilor aprini, cu nfiarea unor fclii aprinse; printre fiare curgea foc, iar din foc neau raze i fulgere. 14. Fiarele alergau nainte i napoi iute ca fulgerul. 15. Cnd m uitam eu la fiare, iat, am vzut jos, lng aceste fiare, cte o roat la fiecare din cele patru fee ale lor. 16. Aceste roi, parc erau de crisolit, iar dup fptur, toate aveau aceeai nfiare. i dup alctuirea i fptura lor ele parc erau vrte

una n alta. 17. Ele naintau n toate cele patru pri, i n timpul mersului nu se ntorceau. 18. Obezile lor formau un cerc larg i de o nlime nfricotoare i aceste obezi la toate cele patru erau pline de ochi de jur mprejur. 19. Cnd mergeau fiarele, mergeau i roile de lng ele i cnd se ridicau fiarele de la pmnt se ridicau i roile. 20. Ele mergeau ncotro le da duhul s mearg i roile se ridicau mpreun, cci duh de via era i n roi. 22. Deasupra capetelor fiarelor se vedea un fel de bolt, ntins sus deasupra capetelor care semna cu cristalul cel mai curat. 24. Cnd mergeau fiarele auzeam flfitul aripilor lor ca un vuiet de ape mari (se iniiaz hipnoza n.a.) ca glasul Celui Atotputernic zgomot stranic, ca zgomotul dintr-un lagr ostesc; iar cnd ele se opreau i lsau aripile jos. 26. Pe bolta de deasupra capetelor fiarelor era ceva care semna cu un tron i la nfiare era ca piatra de safir; iar sus pe acest tron era ca un chip de om. 27. i am vzut ceva, ca un metal nroit n foc, ca nite foc, sub care se afla acel chip de om i care lumina mprejur; de la coapsele acelui chip de om n sus i de la coapsele chipului aceluia n jos se vedea un fel de foc, un fel de lumin strlucitoare care-l mpresura de jur mprejur. 28. Cum este curcubeul ce se afl pe cer la vreme de ploaie, aa era nfiarea acelei lumini strlucitoare care-l nconjura. Astfel era chipul slavei Domnului. i cnd am vzut eu aceasta, am czut cu faa la pmnt. Interesant? Ce a vzut Iezechiel? Oameni din ziua de azi ce asist la un asemenea spectacol de lumin i culori au o comparaie destul de frumoas: ca un pom de crciun! Atunci cand nava este mai mare i mai sofisticat, comparaia este cu un ora zburtor. Iezechiel tie foarte bine ce a vzut i ne prezint detalii impresionante pentru nivelul tehnic al secolului VI i.e.n. Iezechiel d via la tot ce mica, de aceea inzestreaz diversele pri tehnice ale vehiculului spaial cu denumiri de pri de animale sau de om. Dar, asta nu este o problem pentru noi... Ce cred eu c a vzut Iezechiel? Cred c a fost spectatorul evoluiei interesante a unei nave a S.D. Iniial, nava camuflat sub form de nor mare se transform apoi intr-un val de foc incandescent ce rspandete lumini strlucitoare. Descrierea integral sugereaz c nava este destul de mare i sofisticat, compus din mai multe elemente: 4 nave mai mici de form predominant discoidal, coninand i elemente de form distinct se vor desprinde de sub bolt din nava mam i vor avea o evoluie spectacol. Cele 4 nave vor merge in toate prile fr s se intoarc inapoi intr-o micare rapid in imposibile, aa cum ne-au obinuit O.Z.N.-urile de astzi. Discurile, destul de mari, au marginile (obezile) pline de ochi de jur imprejur(lumini? hublouri ?) de toate culorile posibile. In cursul evoluiei se pot observa roi ce se invartesc, element comun unor evoluii O.Z.N. Cele 4 nave se reunesc apoi sub bolta iniial, in nava mam, moment in care lumina emis i probabil ali

stimuli pe care nu-i cunoatem, iniiaz inducia hipnozei lui Iezechiel aude falfaitul de aripi ca vuietul de ape mari asemenea glasului Celui Atotputernic. Eu consider c aceasta este cea mai interesant i spectaculoas evoluie a navelor S.D. prezentat de Biblie. In afara acesteia sunt multe alte descrieri de nave luminoase sau camuflate sub form de nor sau numite stalp de nori sau sub form de trabuc sul zburtor sau alte forme ce astzi sunt comparabile cu fenomenul O.Z.N. Intotdeauna observaiile navelor S.D. sunt insoite imediat de apariia ingerului (ingerilor). Aleg i eu cateva exemple: ...am ridicat ochii i am privit i iat un sul de carte se inal in zbor... Ce vezi tu? i am zis: Vd un sul de carte care zboar, lung de douzeci de coi i lat de zece. (Zaharia 5) Aceasta a fost o nav tip trabuc lung de aproximativ 10 m cu diametru de aproximativ 5 m. O alt descriere, da data aceasta luminoas apare in Numerii 9-15: In ziua cand a fost aezat cortul, nor a acoperit cortul adunrii, i de seara pan dimineaa a fost deasupra cortului ca o vedere de foc. Poporul evreu a fost deseori condus in drumurile sale impuse, de navele S.D. 21. Iar Domnul mergea naintea lor: Ziua un stlp de nor, artndu-le calea, iar noaptea un stlp de foc, luminndu-le ca s poat merge i ziua i noaptea. 22. i n-a lipsit stlpul de nor ziua, nici stlpul de foc noaptea dinaintea poporului. (Ieirea 13) Nu mai insist cu exemplele. Lista de produse ale S.D. prezentat de Isus Sirah se termin cu versetul: Am putea spune multe, fr s terminm; intr-un cuvant El este toate (Isus Sirah 43-31). Cu alte cuvinte, lista produselor continu, dar ei le prezint pe cele mai importante. Pan s analizez alte produse furite de S.D. s vedem cam de ce sunt in stare navele S.D., mai ales, ce energii pot s dezvolte. In primul rand aceste nave, asemenea O.Z.N.-urilor de astzi sau vimaanelor indiene din antichitate, au posibilitatea de a se dematerializa (ele i echipajele lor). In Biblie nu sunt prezente astfel de dematerializri cu excepia unei dematerializri de inger: Aadar preaslvii acum pe Dumnezeu cci eu m inal la Cel care m-a trimis i scriei intr-o carte toate cele ce s-au svarit. i sculandu-se ei nu l-au mai vzut: (Tobit 1220;21) Dematerializrile de nave i echipaje, chiar dac nu sunt bine exprimate in versete, sunt presupuse prin analogie cu fenomenul O.Z.N. i mai ales conectand informaia legat de posibilitile energetice de a realizrii distorsiunilor temporale. Acestea din urm presupun viteze superioare vitezei luminii sau pur i simplu o tehnic a dematerializrii cu teleportare concomitent. Imprumut deja termeni din S.F., dar aceti termeni au totui un suport tiinific i chiar substrat istoric. Experimentul Philadelphia a constat intr-o teleportare realizat in mare cu mijloace tehnice pmanteti i asta in 1942! Consultanii tiinifici ai serialului Star Trek Generaia urmtoare ii puneau problema tehnic a teleportrii viului (omului). Dac pentru neviu, teoretic, este mai simplu, la organismele vii problema ine de reconstituirea fidel a aceluiai moment A.D.N.. Materia trece prin noi; noi suntem in permanent schimbare i asta se face cu consum energetic necesar meninerii aceleiai structuri vii. Problemele puse de

materializarea corpului somatic ineau in special de afectarea activitii cerebrale, a gandirii, a personalitii. Eu cred c aceasta este o fals problem. Rematerializarea viului dac tehnica exist nu trebuie s difere de cea a neviului. Gandirea, personalitatea, rezervorul de amintiri, aparin C.S., M.N. din noi. In timpul teleportrii, in cltoria instantanee, M.N. din noi cltorete cuplat la energia corpului somatic transformat. M.N. se afl practic in domeniul ei natural de evoluie i nu cred s sufere vreo transformare in cursul teleportrii. Mai mult decat atat, M.N. conectat la corpul somatic transformat in und este responsabil, dup prerea mea, de reconstituirea aceluiai moment A.D.N. al corpului somatic in cursul rematerializrii, moment conform cu propriul ei moment A.D.N. Acest lucru este posibil deoarece cuplajul A.D.N.M.N.-A.D.N.M.P. triete tot timpul un moment concordant. Este drept c in cursul experimentului Philadelphia au avut loc accidente traduse in tulburri psihice, dispariii de persoane pe axa timpului i multe fenomene incadrate astzi in paranormal. S.D. nu este ins, in stadiul nostru de dezvoltare tehnoco-tiinific. Tehnica teleportrii a ajuns la o generaie inalt. Cu tehnica i posibilitile energetice poi realiza multe. Raportul Cordon apreciaz numai energia luminoas degajat de un banal disc zburtor (O.Z.N.) intre 500-900 MW, adic, aproape un gigawatt (IGW). Ce energie total poate dezvolta atunci o astfel de nav? Savantul R. Forward a estimat energia minim necesar unei nave s ajung din Alfa Centauri cea mai apropiat stea de sistemul nostru solar (4,2 ani-lumin), pan la Terra. Energia minim este de 65 GW.. Astzi asistm neputincioi la rpiri de avioane de lupt sau chiar de bombardiere de ctre nave de tip O.Z.N. Ce energii dezvolt aceste nave? Nu tiu, dar foarte mari! Ceea ce tiu, este c aceste energii dezvoltate de astfel de nave au fost la baza fenomenelor extraordinare la care au asistat anticii, cum ar fi: potopul, crearea unui culoar uscat in Marea Roie, oprirea Pmantului din micarea de rotaie in jurul axei sale in timpul lui Iosua, producerea de mici cutremure de pmant .a.m.d. Potopul In capitolul urmtor vei inelege necesitatea producerii potopului. Nu o discut acum. Iat descrierea potopului: 11. n anul ase sute al vieii lui Noe, n luna a doua n ziua douzeci i apte a lunii acesteia, chiar n acea zi, s-au desfcut toate izvoarele adncului celui mare i s-au deschis jgheaburile cerului. 12. i a plouat pe pmnt patruzeci de zile i patruzeci de nopi. 18. i a crescut apa mereu i s-a nmulit foarte tare pe pmnt i corabia se purta deasupra apei. 20. i a acoperit apa toi munii cei nali ridicndu-se cu cincisprezece coi mai sus de ei. 21. i a murit tot trupul ce mica pe pmnt; psrile, animalele, fiarele, toate vietile ce miunau pe pmnt i toi oamenii. 24. Iar apa a crescut mereu pe pmnt 150 de zile. (Facerea 7) 2. Atunci s-au ncuiat izvoarele adncului i jgheaburile cerului i a ncetat apa de a mai crete. 3. Dup o sut cincizeci de zile a nceput a se scurge apa de pe pmnt

i a se mpuina. (Facerea 8). Dumneavoastr credei c s-a intamplat intocmai? Eu da! Chiar dac adevrul e puin deformat pe alocuri, astzi este cert c potopul a avut loc. Avem suficiente dovezi istorice, arheologice, mitice care s susin acest lucru. Cea mai bine susinut teorie privind existena potopului este cea a miturilor vechi. Corabia, cu zestrea genetic dorit, salvat de inginerul genetician ef, este un simbol pe care-l regsim la multe popoare ale lumii vechi. Cel mai frumos este descris potopul in miturile chineze adunate de ctre Yuan Ke intr-o culegere cronologic, pe alocuri, asemntoare Bibliei. Intr-o poveste de fantasme tipic chinezeti, Fuxi, pesonaj mitologic ce a semnat trigramele ce-i poart numele, regsite astzi in colurile steagului sud-coreean, hibrid cu zestre genetic asemntoare sau echivalent cu Noe, semizeitate care a infiinat acupunctura, este salvat impreun cu sora sa Nuwa din calea furiei apelor i tunetului Leigong. Zeul ii druiete lui Fuxi un bostan special, bine etaneizat, veritabil nav ce avea s-i salveze pe Fuxi i pe sora lui, care dup potop i-a devenit soie. Cei doi a fost capii de serie cu material genetic asemntor lui Adam, care au generat omenirea actual. Descrierea potopului este asemntoare; apar din nou acele ape suspecte izvorate din adancuri, prezente de asemenea in tbliele de lut sumeriene. Acestea din urm, menioneaz numai apte zile de potop de revrsri de ape din cer i din adancuri. Literatura asiro-babilonian conine mai multe mituri referitoare la potop. Epopeea lui Ghilgame i Epopeea lui Atrahasis, scrise in mai multe variante, ne ofer o imagine asupra evenimentelor potopului. Eroul sumerian se numete Utnapitin sau Ziusudra care, asemenea lui Noe, este salvat de ctre zei intr-o corabie special construit. Intr-un alt mit, sumerianul Atrahazis este singurul salvat in faa potopului. Acest mit are o importan colosal, deoarece este singurul mit gsit de mine care menioneaz amploarea distrugerii i mijloacele diverse folosite de zei in scopul limitrii populaiei acelui moment. Zeii trimit pe rand seceta, apoi potopul, apoi diverse plgi (ciuma, frigurile, cldurile, ameelile, durerile), in care recunoatem arme moderne bacteriologice, nucleare, posibil chimice. Aceast diversitate de mijloace de distrugere in mas desvarete distrugerile provocate de potop, lovete zonele in care apele nu au putut s ajung. Textul menioneaz i un alt obiectiv al dezastrului, realizat, probabil, cu ajutorul armei nucleare i anume, limitarea fecunditii, a numrului de sarcini, care in acel moment ar fi purtat material genetic, departe de standardul genetic al zeilor. 51. Pntecele s fie legat, s numai nasc vlstare! 52. S-a tiat smochinul poporului, 53. n pntecele lor, zarzavaturile au fost puine. 60. Peste popor au nvlit frigurile; 61.Pntecele a fost legat i n-a mai nscut vlstare. (Astrahasis fragmentul D coloana a III-a) Urmrile catastrofei sunt semnificative. Textul chiar menioneaz c oamenii rmai sunt puini la numr. Alturi de mituri, arheologia ne ajut s inelegem astzi amploarea

revrsrilor de ape provocate de zei. Descoperirea urmelor potopului o datorm unui grup de arheologi englezi i americani condui de Sir Charles Leonard Woolley. Dup ase ani de spturi, in vara anului 1929, Wooley a descoperit ... potopul in actualul Irak, la Tell al Muqayyar, aproape de ruinele cetii Ur. Spand puuri adanci, arheologii au descoperit ruine ale cetii Ur din secolele III i.e.n. Spand mai departe, sub straturile atribuite ultimelor cinci milenii, s-a descoperit un strat consistent de lut. Cum nivelul puului era deasupra cursului Eufratului, sa considerat c stratul de lut nu poate avea vreo legtur cu nivelul apelor fluviului. Sub stratul de lut au fost descoperite vase i alte urme de activitate uman ce au fost incadrate uor in mileniul IV i.e.n. In acel moment, Wooley a fost sigur c descoperise urmele potopului, incadrat destul de corect temporal, adic, cu aproximativ 6000 de ani in urm. Confirmarea avea s vin in anii urmtori, pe msur ce alte puuri similare au fost spate. A fost realizat o adevrat hart a revrsrilor de ape din timpul potopului. S-a demonstrat c dezastrul a coprins toat aria de nord-vest a Golfului Persic, lunca celor dou mari fluvii inundat pe o lungime de circa 630 km. Teoretic, se poate calcula cu cat a crescut nivelul apelor. Nu am gsit astfel de date, dar in prezent, la circa 600 km in interiorul Campiei Mesopotamiei, altitudinea cursului Eufratului este de circa 60 m, iar cea a Tigrului de aproximativ de 80 m. Asta ar insemna c fa de nivelul actual al oceanului planetar, apele s-au ridicat cu aproximativ 80-100 m. Dac ne gandim c dou treimi din suprafaa planetei sunt acoperite de oceane a cror adancime medie este de 3800 m, artificiul tehnic de ridicare a nivelului cu numai 100 de metri, nu mi se pare o enormitate pentru posibilitile zeilor. Realizarea tehnic a potopului nu cred c a fost o problem pentru S.D. capabil s construiasc staii precum Luna. Inginerii consultani ai serialului Star Trek ar putea avea aici o grmad de idei, iar Enterprise ar rezolva cu succes o astfel de problem. Numai c potopul a avut loc in realitate! Dei nu m pricep deloc la aa ceva, emit i eu o ipotez. Astfel, tim c navele tip O.Z.N. dezvolt energii colosale i mai tim c cel puin o parte dintre aceste nave folosesc energii magnetice ce creeaz campuri magnetice puternice. Dac un disc banal dezvolt energii uriae, atunci ce energii poate dezvolta de exemplu o nav ca cea care l-a insoit pe Neil Amstrong in misiunea sa (de 1,5 km lungime)? De asemenea tim c mareele ce ajung in unele locuri la 20 de metri sunt determinate de fora de atracie exercitat de Lun. O nav plasat ca un satelit orbital ar putea exercita o for de atracie strict pentru densitatea 1 densitatea apei. Acest fapt ar determina deplasarea apelor oceanului planetar spre punctul maxim de atracie exercitat de nav. Nava ar putea insoi pmantul precum un satelit in micarea de rotaie, dar depind cu puin viteza de rotaie a Terrei in jurul axei astfel incat, efectul maxim s fie realizat pentru 75 de zile, cu durata total a efectului de 150 de zile. Efectul maxim este in perpendiculara coborat de la nav pe Terra. In acest mod potopul vine pe rand in diverse zone geografice. Miturile nu consemneaz locuri ale Terrei sectuite de ape in perioada in care a avut loc potopul. Acest lucru are dou explicaii. 1. In primul rand potopul a avut loc in zonele vizate pentru derularea

P.I.G. Aceste zone aparin in special Eurasiei, dei un program mai puin riguros a fost derulat peste tot. In zona opus Eurasiei este Oceanul Pacific rezervor incomensurabil de ap. In Pacific nu prea a avut cine s consemneze eventuala scdere a nivelului oceanului. 2. Nu a avut loc o scdere semnificativ a nivelului oceanului planetar in zona opus potopului deoarece atracia a avut un caracter local, zonal, fr migrri foarte mari ale alei. In alt ordine de idei, crearea ploilor artificiale timp de 40 de zile aproape c nu mai constituie o problem tehnic nici pentru noi. Important este cat de ecologic se realizeaz acest obiectiv. Ca o parantez, menionez c la 7 noiembrie 1995, cu ocazia paradei militare ce aniversa la Moscova Revoluia Bolevic, norii au fost descrcai inainte pentru a nu avea surprize umede in cursul paradei. Ce putem spune despre izvoarele adancului ...Dac inem cont de informaiile privind existena apei dulci i mai calde in preajma polilor, de migrarea animalelor spre aceste zone mai calde, de vantul aductor de polen, de tunelurile intre spaiile intraterestre i suprafaa Pmantului, atunci putem acorda credit acestor izvoare. Cartea spune c in urma potopului munii au fost acoperii cu 15 coi. Care muni? In mod sigur nu Himalaya, ci munii din arealul de experiment genetic, care in spaiul evreu de-abia depesc 1.000 de metri. Oricum, este foarte mult. Trecerea poporului evreu prin Marea Roie Acest eveniment a implicat energii asemntoare celor ce au produs potopul. De data aceasta campul a indeprtat apa, fora acestor energii fiind cu mult inferioar celor ce au determinat potopul. Navele S.D. ce au produs campul necesar au protejat in permanen poporul evreu. Iat descrierea din Ieirea cap. 14 Trecerea prin Marea Roie 19. Atunci s-a ridicat ngerul Domnului, care mergea naintea taberei fiilor lui Israel i s-a mutat n urma lor; i s-a ridicat stlpul cel de nor (nava n.a.) dinaintea lor i a stat n urma lor. 21. Iar Moise a ntins mna sa asupra mrii (degeaba n.a.) i a alungat Domnul marea toat noaptea cu vnt puternic de la rsrit i s-a fcut marea uscat, c s-au desprit apele. 22. i au intrat fii lui Israel prin mijlocul mrii mergnd ca pe uscat, iar apele le erau perete la dreapta i la stnga lor. 24... n straja dimineii a cutat Domnul din stlpul cel de foc i din nor spre tabra Egiptenilor i a umplut tabra Egiptenilor de spaim. Simplu, nu? Mult mai simplu fa de potop! S vedem ins ce urmeaz! Oprirea Pmntului din micarea de rotaie n jurul axei sale Este un fapt de-a dreptul uimitor pentru noi, pentru nivelul de cunoatere de astzi. Evenimentul s-a petrecut pe vremea lui Iosua urmaul lui Moise la conducerea destinelor poporului evreu. Istoricul descoperirii acestei intamplri relatate de Biblie este de asemenea interesant. Cercettorilor biblici le-a fost atras atenia de urmtoarele versete din Iosua; 12. n ziua aceea n care Dumnezeu a dat pe Amorei n minile lui Israel i cnd i-a btut la Ghibeon i au fost zdrobii naintea feei fiilor lui Israel a strigat Iosua ctre Domnul i a zis naintea Israeliilor: Stai

soare, deasupra Ghibeonului, i tu, lun, oprete-te deasupra vii Aialon. 13. i s-a oprit soarele i luna a stat pn ce Dumnezeu a fcut izbnd asupra vrmailor lor. Oare nu de aceea se scrie n Cartea Dreptului: Soarele a stat n mijlocul cerului i nu s-a grbit ctre asfinit aproape toat ziua. 14. i n-a mai fost nici nainte, nici dup aceea, o astfel de zi n care Domnul s asculte aa glasul omului: c Domnul lupta pentru Israel. Unii cercettori au studiat axa timpului i au constatat c ziua luptei lui Iosua a fost intr-o zi de miercuri, dand calendarul inapoi. Invers, deruland timpul de la potop spre Iosua, ziua luptei a fost intr-o zi de mari. Era dovedit c ziua a fost dubl. Pe de alt parte, popoarele contemporane cu Iosua menionau i ele in calendare o zi dubl. Aceste argumente au atras atenia N.A.S.A., deoarece Iosua meniona aproape toat ziua. In 1970 ziarul Evening World din Spencer Indiana S.U.A. anuna c ceasurile atomice de la N.A.S.A. au putut msura exact ziua dubl. Aceast zi intr-adevr nu a fost chiar dubl, ci mai lung cu 23 de ore i 20 de minute. Unde erau cele 40 de minute lips? Cercettorii de la N.A.S.A. au gsit rspunsul tot in Biblie. Completarea unei zile din calendar s-a fcut sute de ani mai tarziu. Iat prezentarea ei din Isaia cap. 38: 7. Iat semnul ce i se va da ie de la Domnul c El i va mplini cuvntul Su. 8. Iat, voi ntoarce umbra cu attea linii pe care soarele le-a strbtut pe ceasornicul lui Alhaz, s zic cu 10 linii. i soarele s-a dat napoi cu 10 linii pe care le strbtuse. Din fericire, ceasul de piatr de la Alhaz s-a pstrat. Msurand 10 linii, specialitii au putut gsi exact cele 40 de minute lips din curgerea timpului. Dac lucrurile stau intocmai, inseamn c astzi N.A.S.A. i alte organisme situate informaional pe acelai nivel inclusiv de secret, nu mai au nici un fel de probleme in privina determinrii temporalitii evenimentelor descrise de Biblie. S fie chiar aa? Cat despre evenimentul de mai sus, specialitii in fizica Pmantului sunt de acord c o oprire a Pmantului din micarea de rotaie practic nu este simit de oameni. Ce sens a avut ins o astfel de oprire? Ce ceasuri galactice trebuiau potrivite? Trebuie s existe un rspuns logic care ne scap deocamdat. In orice caz, evenimentul nu s-a produs pentru ca S.D. s ne dovedeasc inc o dat fora tehnologic. De acest lucru nu mai era nevoie. Simpla construcie a S.S. sau a Lunii sunt exemple suficiente pentru a banaliza un act ca cel descris de Iosua. Totui nimeni, nici o civilizaie inteligent nu consum energie fr un scop bine determinat. Armamentul S.D. S.D. se prezint intotdeauna ca fiind deosebit de rzboinic. Declar c nu are prieteni. Poporul este descris ca fiind viteaz, incercat in lupt (inseamn c are cu cine lupta...), curajos. S.D. ii duce rzboaiele cu armament sofisticat, care-i permite controlul spaiului vital. Interesant este c vitejii ingeri ai lui Dumnezeu nu au, totui, ...spirit cavaleresc. In rzboaiele de epurare genetic ce au avut loc pe Terra, aceti ingeri nu se lupt nici in lupt dreapt precum Ft-Frumos i zmeul cel ru, nici in

sbii, ci pur i simplu folosesc armele de nimicire in mas (A.N.M.), nefiind interesai de aspectul ecologic al rzboiului. Atunci cand nu-i realizeaz obiectivele cu A.N.M. apeleaz totui la modaliti mai ecologice de epurare genetic, dar i mai costisitoare. Potopul este una dintre ele... Biblia ne prezint o gam destul de complet a armamentului S.D. Pentru mine, cea mai interesant descriere este cea a unei nave de lupt. Iov ne face cunotin in cap. 41 cu un alt produs al S.D.: Leviatanul. 13. Cine a ridicat pulpana din fa a vemntului lui i cine poate ptrunde n cptueala armurii lui? 14. Cine a deschis vreodat porile gurii lui? Zimii lui sunt ngrozitori! 15. Spinarea lui este ca un irag de scuturi, pe care le-ai fi ntrit i pecetluit puternic. 16. Ele sunt strnse unul n altul att de tare, c nici vntul nu ptrunde printre ele. 18. Din strnutul lui scapr lumin i ochii lui sunt roii ca pleoapele zorilor. 19. Din gura lui ies parc nite tore aprinse i izbucnesc valuri de scntei. 20. Din nrile lui iese fum ca dintr-o cldare pus la foc i care fierbe. 21. Rsuflarea lui este ca de crbuni aprini i din gura lui nesc flcri. 23. Carnea lui e ndesat; orict ai apsa n ea nu se las. 24. Inima lui e tare ca piatra, tare ca piatra rniei cea de dedesupt. 27. Fierul pentru pielea lui este ca paiul, iar arama ca lemnul putred. 28. Sgeata lui pune pe fug i petrele din pratie cad pe el ca nite pleav. 29. O sgeat pentru el este ca un pai n vnt i i bate joc de vjitul unei lnci ce zboar. 30. Sub pntecele lui sunt nite solzi ascuii; cnd d prin noroi, pare c d cu grapa. 31. Cnd se afund apa fierbe ca ntr-o cldare; el preface marea ntrun cazan de fiert mirodenii. 32. El las n urm o dr luminoas i adncul pare un cap cu plete albe 33. Pe pmnt el nu-i afl perechea i e fcut s nu cunoasc frica. Iov, asemenea lui Iezechiel d via unei nave i-i atribuie diverse pri de animale. Ce putem vedea noi? O superb nav realizat in tehnologia tipic O.Z.N., cu precizarea c Leviatanul este o nav special de lupt. Sintetizez puin informaia. Leviatanul: - este impresionant la vedere i de marii dimensiuni - este alctuit din materiale extrem de rezistente (13,15,23,27-29); - este foarte rapid (29); - dispune de energii impresionante(24); - poate deveni incandescent, emite cldur i lumin (19-21); - strbate toate mediile: aer, apa, noroi; - las dar luminoas la fel ca multe din navele ce in de fenomenul O.Z.N.;

- este un produs al S.D.; este o nav special de lupt care nu are egal se pare. Armamentul convenional al S.D . Const in raze tip LASER precum in filmele S.F., armament ce poate fi in dotarea individual aa cum am vzut (sabia goal a ingerilor) sau in dotarea navelor. Aceste nave sunt dotate chiar i cu proiectile, numite in Biblie grindin: ... Domnul a aruncat din cer asupra lor grindin mare, pn la Azeca i cei ce au murit de grindin au fost mai muli dect cei ucii de fiii lui Israel cu sabia n mn. (Iosua 10-11) Arma nuclear A fost folosit deseori in antichitate de S.D. pentru distrugerea populaiilor nedorite. Foarte probabil, incrcturile nucleare folosite nu au fost de mare putere, ci au fost adaptate spre a distruge strict anumite ceti, orae. S nu v inchipuii c numai populaia veche din spaiul geografic al actualului Israel a beneficiat de asemenea cadouri din partea S.D. In cadrul epurrilor genetice practicate de ali zei in istoria veche a Terrei, arma nuclear a fost destul de des folosit. Vestigii cred c am putea gsi in apropierea tuturor insulelor A.D.N. compatibile create de S.D. O astfel de urm a trecerii S.D. se afl in Turcia. Cetatea Huyul are o istorie veche de cel puin 8.500 de ani. Vestigiile celor mai vechi locuitori ai ei au putut fi datate prin metoda dezintegrrii izotopului Carbon 14. Interesant este c urmele foarte vechi ale acestei ceti coexist cu urme mult mai noi, fr ca intre aceste urme s existe o legtur logic. Istoricii au constatat o discontinuitate in istoria cetii, reluat brusc acum aproape 4.000 de ani (1900 i.e.n.). Au fost iniiate studii serioase ce s-au bazat pe datarea prin metoda Carbon 14, studiul inelelor bucilor vechi de lemn, analiza planului cetii, msurarea campului magnetic al zonei, determinarea de izotopi radioactivi cu timp lung de injumtire, fotografii din satelit. In urma unui dosar riguros, specialitii au stabilit cauza discontinuitii istoriei acestei ceti: o explozie nuclear ce a avut loc in anul 5720 i.e.n., adic acum 7717 ani! Cine i-a atacat nuclear pe bieii pstori de acum aproape 8000 de ani? Cine avea interes s inlocuiasc populaiile vechi cu altele diferite genetic? Rspuns zeii! Astfel de urme ale atacurilor nucleare impotriva cetilor antichitii indeprtate se regsesc i in Deertul Nevada, unde ruinele unui vechi ora sunt presrate cu roc vitrificat, supus aciunii temperaturilor inalte, in Liban, India, China i alte locuri. Biblia a pstrat inscris in paginile sale un alt atac nuclear, probabil cel mai dur din spaiul evreu, atac soldat cu distrugerea a cinci ceti: Sodoma, Gomora, eboim, Adma i oar. Atacul a dus la modificarea local a reliefului apariia Mrii Moarte i mai ales la contaminarea radioactiv a solului. Facerea cap. 19: 24. Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma i Gomora ploaie de pucioas i foc din cer de la Domnul. 25. i a stricat cetile acestea, toate mprejurimile lor, pe toi locuitorii cetilor i toate plantele inutului aceluia. Numai aceste dou versete ar fi suficiente pentru a ne orienta asupra

naturii atacului, dar Biblia mai precizeaz: 26. Femeia lui Lot s-a uitat napoi i s-a prefcut stlp de sare. Femeia lui Lot, despre care vei afla c a fost programat s intarzie, fiind A.D.N. incompatibil cu ingerii S.D., a privit spre emisia de lumin fiind tatuat cu propriile-i veminte, asemenea japonezilor la Hiroima. 27. Iar Avram s-a sculat dis de diminea i s-a dus la locul unde sttuse naintea Domnului. 28. i, cutnd spre Sodoma i Gomora i spre toate mprejurimile lor, a vzut ridicndu-se de la pmnt fumegare, ca fumul dintr-un cuptor Din inelepciunea lui Solomon cap.10 aflm c Lot cel drept a fost sftuit s fug in muni departe de focul coborat peste cele cinci ceti i c: ... acest inut pustiit fumeg i astzi, pomii dau road inainte de vreme i un stalp de sare se inal acolo, spre pomenirea necredinciosului suflet al femeii lui Lot (7). Toate aceste date: sfatul ingerilor ctre Lot s se refugieze in muni; atacul cu ploaie de pucioas i foc din cer de la Domnul; distrugerea concomitent a cinci ceti; distrugerea plantelor in toat zona; contaminarea radioactiv (locul care fumeg i astzi); apariia unei mri intr-adevr moarte, contaminat radioactiv; emisia de lumin i cldur care o ucide pe femeia lui Lot; ciuperca nuclear; radioactivitatea solului mult peste nivelele normale, prezint i astzi ca i nisipul pe alocuri vitrificat sugereaz puternic atacul nuclear. Epopeea lui Ghilgame i Ramayana menioneaz de asemenea folosirea de ctre zei a unor arme pe care le recunoatem astzi ca fiindarme nucleare. Arma beacteriologic Cu efecte mai limitate in timp, mai ecologic, arma biologic este o arm ceva mai uman, este una dintre armele preferate ale S.D.: ...a trimis Domnul asupra lui Israel i au murit aptezeci de mii de israelii. (Paralipomena 21-14) Evenimentul s-a produs pe vremea regelui David, iar semnificaia lui o vom discuta la timpul potrivit. Cum evreii numrau intotdeauna numai brbaii de la douzeci de ani in sus, inseamn c numrul morilor a fost cu mult mai mare sute de mii. Spre deosebire de arma nuclear, care nu iart nimic, arma bacteriologic lovete mai ales organismele tarate, btrani i copii. Un eveniment biblic important, motiv de srbtoare pentru lumea cretin este srbtoarea patelui. In realitate, eu il consider un serios motiv de comemorare. Majoritatea vei rmane contrariai, dar asta e! Vam

avertizat doar, s nu citii aceast carte! Inc mai avei ocazia s renunai! In urm cu aproximativ 3500 de ani poporul evreu, de-abia format, era in sclavie in Egipt. Este scos din acel teritoriu de S.D., care, cu aceast ocazie, ii demonstreaz cunotinele tiinifice, fora tehnologic. Motivul care-l convinge pe faraon s elibereze poporul evreu este un atac al S.D. cu arma bacteriologic, in urma cruia cad victime, cum era de ateptat, oameni i animale. Una dintre victime este chiar fiul cel intai nscut al faraonului, urmaul tronului. S urmrim povestea descris in; Ieirea cap. 12 Mielul pascal i moartea intailor nscui ai Egiptenilor. 1. Apoi a grit Domnul ctre Moise; ... 3...n ziua a zecea a lunii acesteia s-i ia fiecare din capii de familie un miel. 6. S-l inei pn n ziua a paisprezecea a lunii acesteia i atunci toat adunarea obtii fiilor lui Israel s-l njunghie ctre sear. 8. i s mnnce n noaptea aceea carnea lui fript la foc; dar s-o mnnce cu azim i cu ierburi amare. 9. Dar s nu-l mncai nefript de-ajuns sau fiert n ap, ci s mncai totul fript bine pe foc i capul cu picioarele i mruntaiele. 10. S nu lsai din el pe a doua zi i oasele lui s nu le zdrobii. Ceea ce va rmne pe a doua zi s ardei n foc. 11. S-l mncai ns aa: s avei coapsele ncinse, nclminte n picioare i toiegele n minile voastre. i s-l mncai cu grab, cci este Patile Domnului. 12. n noaptea aceea voi trece peste pmntul Egiptului i voi lovi ntiul nscut n pmntul Egiptului al oamenilor i al dobitoacelor, etc. 15. apte zile s mncai azime; din ziua nti s v deprtai din casele voastre dospituri, cci cine va mnca dospit din ziua nti pn n ziua a aptea sufletul aceluia se va strpi din Israel. 16... i n zilele acelea s nu facei nici un fel de lucru dect numai cele ce trebuie fiecruia de mncat, numai acelea s vi le facei. 18. ncepnd din seara zilei a paisprezecea a lunii nti i pn n seara zilei a douzeci i una a aceleiai luni, s nu mncai pine nedospit. 19. apte zile s nu se afle dospitur n casele voastre... 21. Apoi a chemat Moise pe toi btrnii fiilor lui Israel i le-a zis: Mergei i v luai miei dup familiile voastre i njunghiai Patile. 22. Dup aceea... s ungei pragul de sus i amndoi uorii uii cu sngele cel din vas, iar voi s nu ieii nici unul din cas pn dimineaa. 23. Cci are s treac Domnul s loveasc Egiptul; i vznd sngele de pe pragul de sus i de pe cei doi uori, Domnul va trece pe lng u i nu va ngdui pierztorului s ntre n casele voastre ca s loveasc. 29. Iar la miezul nopii a lovit Domnul pe toi nti-nscuii n pmntul Egiptului... 30. i s-a sculat noaptea Faraon nsui... i s-a fcut bocet mare... cci nu era cas unde s nu fie mort. Observaii: 1. Domnul ii supune pe evrei unui regim alimentar strict ce avea drept scop eliminarea gazelor din tubul digestiv. Regimul a constat in trei etape:

- 7 zile hran fr dospitur; - 7 zile fr hran (de aceea li se spune s nu fac absolut nimic; nu vor avea energia necesar) - in ziua a 14-a au mancat miel bine fript cu azime i ierburi amare (din nou nedospit); - apoi inc 7 zile fr dospitur. De ce acest regim? Pentru a obine un tub digestiv foarte bine pregtit, fr gaze, fr bacterii care ne populeaz in mod normal colonul. Postul negru dinaintea zilei a 14-a a indeprtat i mai mult gazele i a srcit populaia bacterian a colonului. O arm bacteriologic ce acioneaz pe un astfel de tub digestiv este un dezastru datorit fenomenului de translocare bacterian pe care-l sufer un intestin gol de aproape orice coninut. De aceea, acest tub digestiv trebuia ocupat chiar inainte de atacul cu bomba bacteriologic. Bacteriile folosite pe care nu le pot identifica oricat a incerca, fac parte din clasa Enterobacteriacee, i/sau dintr-o alt clas cu migrare transcutan. Cred c cocteilul bacteriologic din clasele mai sus amintite administrat egiptenilor coninea bacterii deosebit de gazogene, cu inmulire rapid, consumatoare de zaharuri i amidon cu producie ulterioar de gaze. Trebuie s menionez c toate armele bacteriologice conin germeni modificai prin tehnici de inginerie genetic. Ori, aceste tehnici tim bine, sunt specialitatea numrul unu a S.D. Cocteilul bacteriologic, menit probabil s afecteze strict populaia egiptean, mai coninea germeni cu poart de intrare transcutan, motiv pentru care evreii sunt sftuii s se incale i s-i protejeze membrele inferioare, in mod normal descoperite. Corpul era oricum acoperit. Nu in ultimul rand concentraia germenilor era mai sczut in zonele locuite probabil compact de populaia evreiasc, deoarece pierztorul a tiut s ocoleasc acele zone insemnate conform avertismentului. Domnul insist asupra indicaiei ca mielul s fie bine fript, iar ceea ce rmane (urma s fie contaminat) s se arunce. Tubul digestiv trebuia in urmtoarele apte zile ocupat tot cu hran ce nu coninea bacterii gazogene. Cert este c S.D. a lovit de Pati cu arma bacteriologic poporul egiptean. Cam asta se srbtorete in fiecare an! De prisos s v mai spun c intre Pati i trezirea din anestezie a lui Iisus Hristos nu este decat o simpl coinciden. La fel de bine in ziua aceea ar fi putut face o cltorie in Ierusalimul ceresc. Dar despre asta vom mai vorbi. In prezent, se pare c trecutul i-a inspirat pe evrei. In luna ianuarie 1999 Sunday Times dezvluia c programul militar israelian are in vedere fabricarea unei arme bacteriologice etnice. Geneticienii de la institutul din Ness Ziona (la sud de Tel Aviv), au identificat gene aflate doar in motenirea genetic a anumitor comuniti arabe. Acestea fac posibil producerea unor arme bacteriologice cu germeni modificai genetic, menite s afecteze strict populaia arab. Arma psihotronic Alturi de alte arme pe care vi le putei imagina, dar mai ales pe care nu putei s vi le inchipuii, S.D. folosete cu succes arma psihotronic. Noi pmantenii vorbim despre aceast arm numai de vreo zece ani in mass media i poate cu 20-25 de ani in urm s-au fcut primele studii in

acest domeniu. Ce urmrete o astfel de arm? Simplu catigarea unei btlii fr lupt armat prin subjugarea voinei adversarului, crearea de panic, dezorientarea, dezordine, team sau dac vrei poate chiar inducerea unui sentiment de uniune, de admiraie fa de adversar! Ce am reuit noi pmantenii in acest domeniu? Americanii, britanicii i alii probabil, au creat aa zisa raz a fricii, emisii de ultrasunete i intrasunete cu o anumit frecven (5-7 Hz) care stimuleaz induc frica, panica. Mai tim c in cursul rzboiului din Golful Persic, soldaii teribilei Grzi Republicane irakiene au aruncat armele i s-au predat... ziaritilor prezeni pe campul de lupt. La folosirea armei psihotronice tabloul taberei adversarilor ar trebui s arate cam aa: 15. Atunci s-a fcut nvlmeal n tabra din cmp i n tot poporul; rndurile dinainte ce pustiau ara s-au umplut de fric i nu voiau s se lupte; toat ara s-a cutremurat i i-a cuprins fric mare de la Domnul. 16. Atunci strjile... au vzut c mulimea se mprtie i fuge ncolo i ncoace. 18. A zis Saul ctre Ahia: Adu chivotul lui Dumnezeu... 19. i pe cnd nc vorbea Saul cu preotul, tulburarea din tabra Filistenilor se lea i cretea din ce n ce mai mult... 20. i a strigat Saul i tot poporul care era cu el... i iat acolo sabia fiecruia era ridicat asupra aproapelui su i tulburarea era foarte mare.(I Regi 14) In cazul de fa, arma psihotronic a produs adversarului: fric (chiar groaz); fug dezorganizat; dezorientare, nerecunoaterea adversarului. In Biblie mai exist astfel de situaii, dar cred c exemplul ales este edificator. i cu asta inchei capitolul armament, bineineles fr s-l fi epuizat nici pe departe. Chivotul Este un aparat sofisticat produs de S.D., o adevrat piatr de incercare pentru cei ce doresc s ptrund adanc tainele Bibliei. Incerc s fac o sintez privind funciile acestui aparat complex i sper s nu v plictisesc. Chivotul a fost construit cu tiin extraterestr, pe timpul lui Moise, in perioada de prim ajustare genetic a poporului evreu, perioad trit in deert in mare parte, in cursul creia evreii au fost ridicai la stadiul de popor distinct. Vom vorbi pe larg despre acest lucru. Crile lui Moise ne intoxic cu construcia chivotului i a cortului care-l adpostete. De ce? Pentru c este important. Dei au fost realizate de meteri evrei, tiina construirii chivotului i a cortului adunrii a venit de la inginerul ef de program, care a administrat informaiile i pregtirea necesar meterilor, dup tehnica implantului de informaie. Domnul se adreseaz lui Moise: 2. Iat, Eu am rnduit pe Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui Or din semiia lui Iuda. 3. i i-am umplut de duh dumnezeiesc i de nelepciune, de pricepere, de tiin, de iscusin, de tot lucrul. 6. i iat, i-am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamoc, din seminia lui Dan i am pus nelepciune n mintea fiecruia, om iscusit ca s fac toate cte i-am poruncit: 7. Cortul adunrii, chivotul legii, capacul cel de deasupra i toate

lucrurile lui. (Ieirea 37). Urmeaz apoi enumerarea obiectelor accesorii cortului adunrii i chivotului legii. Cam cum arta chivotul? Avem o descriere destul de exact in cap. Ieirea 37: chivotul (era) din lemn de salcam, lung de doi coi i jumtate ( 1,20m), larg de un cot i jumtate i inalt tot de un cot i jumtate (0,72m)....imbrcat in aur curat i pe dinuntru i pe dinafar... (cu) patru inele de aur, pentru cele patru coluri de jos ale lui; dou inele pe o latur i dou inele pe cealalt latur (1;2;3) Meterul Betaleel a dotat chivotul cu dou parghii de salcam apoi a fcut capacul chivotului din aur curat... (6). Cine dorete detalii suplimentare privind construcia chivotului i are rbdare poate continua lectura singur, cu Biblia in fa. Nu aceste detalii sunt importante pentru chivot, ci important este aparatura montat in interior. Aceasta are grad inalt de tehnicitate. Imediat dup terminarea lucrrilor: a cortului adunrii i a chivotului, Moise raporteaz inginerului ef misiunea indeplinit. Urmeaz apoi momentul instalrii aparaturii extraterestre in chivot, descris in dou capitole distincte ale Bibliei, ca orice eveniment biblic important: 34. Atunci un nor (o nav n.a.) a acoperit cortul adunrii pentru c-l cuprinsese pe acesta norul i slava Domnului umpluse lcaul. 35. i Moise n-a putut s intre n cortul adunrii, pentru c-l cuprinsese pe acesta norul i slava Domnului umpluse lcaul. (Ieirea 40) 15. n ziua cnd a fost aezat cortul, un nor a acoperit cortul adunrii i de sear pn dimineaa a fost deasupra cortului, ca o vedere de foc. 16... ziua l acoperea un nor i noaptea o vpaie de foc. (Numerii 9) Dup datele Bibliei, cortul adunrii avea o suprafa de aproximativ 250 m , iar curtea acestuia 1.152m (100x50 coi). Putem s ne facem o idee asupra dimensiunii norului ce cuprindea cortul adunrii. Dar, asta este mai puin important pentru noi. Trecand la problemele noastre, se pare c ingerii au avut ceva de lucru la montajele aparaturii adiacente chivotului. In paralel cu acest proces, Moise era instruit in folosirea chivotului, a obiectelor sfinte din cortul adunrii. Inginerul ef ii spune lui Moise: ...s pui acest capac deasupra la chivot, iar in chivot s pui legea ce i voi da (22). De aceea se numete chivotul legii.... intre cei doi heruvimi, de deasupra chivotului legii, M voi descoperii ie i ii voi gri de toate cate am a porunci prin tine fiilor lui Israel (23). Acest verset ne anun inc de pe acum c aparatura indeplinea i funcia de comunicare (emisie-recepie) intre ingeri i poporul evreu. Iar pe mas s pui pinile puterii nainte, care se vor afla pururea naintea Mea. (Ieirea 25-30) Masa de lang chivot era confecionat de asemenea dup planurile speciale ale Domnului. Mai aflm c in chivot Moise a pus cele dou table ale legii, table de piatr scrise cu degetul lui Dumnezeu. (Ieirea. 31-18) Beneficiem i de o alt formulare: Tablele acestea eraulucrul lui Dumnezeu i scrierea era scrierea lui Dumnezeu, spat pe table. (Ieirea 322-16) Observaii: Chivotul legii, coninea tablele legii lucrul lui Dumnezeu, scrise cu

degetul lui Dumnezeu. Care lege? Despre ce lege era vorba? Bineineles despre singura lege important i prezent constant de-a lungul intregii Biblii, legea care confer succes Programului Terra LEGEA NONHIBRIDRII. Care ar fi fost semnul includerii enunului ei in chivot? Nici unul! Altceva a fost introdus in chivot i anume ceva ce putea verifica dac legea nonhibridrii este respectat sau nu. Ei bine, acel ceva, introdus in chivot tablele legii scrise cu degetul lui Dumnezeu era reprezentat tocmai de cele structuri A.D.N.M.N. a C.S. compatibile cu ingerii S.D., cu Dumnezeu. Aparate sofisticate introduse in chivot aveau posibilitatea s scaneze A.D.N.M.N.-C.S. al fiecrui membru al societii, de sex masculin, pentru c ordinul Domnului era: De trei ori pe an s se nfieze naintea Domnului Dumnezeului lui Israel toi cei de parte brbteasc ai ti. (Ieirea 34-23) Unde s se infieze, unde se putea lua contact cu Dumnezeu? Conform versetului 23 anterior, intre cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii Domnului. Dar ce mai era acolo? Masa cu cele 12 paini ale facerii, cate una pentru fiecare seminie a lui Israel. Vei vedea in capitolul referitor la metaforizarea P.I.G. ce reprezint o paine biblic. O paine simbolizeaz un C.S. cu matrice A.D.N.M.N. compatibil cu Dumnezeu. tiu c este greu de ineles, dar, deocamdat credei-m pe cuvant! Vei citi capitolul respectiv i cred c-mi vei da dreptate. Continum! Deci, pe mas in faa chivotului erau cele12 feluri de paini, cele 12 tipuri de A.D.N.M.N. compatibile cu S.D. Foarte sugestiv numite painile punerii inainte. Fiecare membru de sex masculin al poporului evreu trebuia s se pun inainte in faa painilor punerii inainte pentru a fi scanat (cercetat) A.D.N.M.N., comparat cu A.D.N.M.N. corespunztor seminiei lui i existent in banca de date a tablelor legii scrise cu degetul lui Dumnezeu. V putei gandi bineineles la sensul figurat degetul lui Dumnezeu, deoarece tii c nu exist somatic i atunci vei vedea in degetul lui Dumnezeu chiar A.D.N.M.N. compatibil cu ce? cu tablele legii! i cu mai ce? Cu painile punerii inainte care se vor afla pururea inaintea Mea. Unde? In P.V. Vedei, acestea sunt legturile i sensurile. Este important s inelegei inc de acum aceste lucruri. Dac este greu, ele oricum vor fi reluate i explicate pe larg pe parcursul lucrrii. In acest mod, chivotul legii Domnului putea face controlul genetic al poporului evreu, putea verifica respectarea legii nonhibridrii (incrucirii cu alte neamuri, pstrrii puritii genetice a celor 12 seminii ale lui Israel). Ce se va intampla dac legea nu era respectat? La un procentaj ce constituia limit de alarm, intervenea epurarea genetic. Dar, acesta este unalt capitol... In acest capitol continum s privim tehnic chivotul. Avem alte versete care ne orienteaz asupra existenei unei aparaturi sofisticate in chivot. Astfel, in cortul adunrii, acolo unde era montat chivotul, aveau acces doar Leviii, instruii special in munca lor: Iat ce trebuie s facei, ca s triasc i s nu moar, cand se vor apropia de sfanta sfintelor...s nu vin s priveasc la cele sfinte, cand le invelesc, ca s nu moar (Numerii 4-19;20) Sfanta sfintelor desemna locul amplasrii chivotului i celorlalte obiecte aparate montate de ingeri in cortul adunrii. Erau oare surse radioactive in jurul chivotului sau pericolul era de alt natur? Greu de spus. Sensibilitatea aparaturii introduse in chivot este sugerat i

de un eveniment ce are loc in timpul domniei lui David, in operaiunea de strmutare a chivotului. Domnul ii ucide cu sabia goal pe Uza care i-a intins mana ca s sprijine chivotul, cci boii erau s-l rstoarne.(Paralipomena. 13-9) Transferul chivotului era important, pretenios din punct de vedere tehnic i are loc in prezena efului de program. Solonon, fiul lui David, avea s construiasc un nou sediu chivotului templul lui Dumnezeu din Ierusalim, construit de asemenea dup planurile exacte ale ingerilor. Lucrarea, pretenioas, sofisticat, s-a desfurat cam in aceleai condiii in care Moise a construit cortul adunrii. Cu ocazia construirii templului aflm c drguul de chivot coninea doar cele dou table ale Legii lsate de Moise. Formularea este: 10. n chivot nu era nimic, fr numai de dou table pe care le pusese Moise n Hareb, cnd ncheiase legmntul cu fii lui Israel, dup ieirea din Egipt. (II Paralipomena-5) Un ochi experimentat ins, in tipicul prezentrii biblice, observ c i de aceast dat, la fel ca in urm cu sute de ani, dup instalarea chivotului are loc montarea aparaturii accesorii de inalt fidelitate. Imediat dup realizarea transferului, ... templul Domnului s-a umplut de norul Slavei Lui... Incat preoii nu puteau sta la slujb din pricina norului, pentru c Slava Domnului umpluse templul Domnului. Nu cred c greesc, afirmand c pe timpul transportului chivotul fusese lipsit de aparatura sofisticat, sensibil, necesar securitii programului: supravegherea genetic a poporului evreu. S investigm acum, celelalte funcii ale chivotului! Biblia ne las s facem aprecieri asupra calitilor chivotului ca staie de emisie-recepie. Staia, tot timpul pe stand-by, era deservit de preoii levii, care aveau acces in cortul adunrii. Poporul evreu a primit in inzestrare chivotul in momentul in care ingerii nu au mai avut o prezen permanent, ci una sporadic. Posibilitatea de a lua legtura prin staie era limitat de distan la fel ca la toate staiile noastre de astzi. In momentul sosirii pe Terra ingerii staionau intr-o baz situat de obicei pe inlimile montane, de unde puteau lua legtura cu cei din preajma chivotului. Evident, in aceste perioade de activitate pe Terra, ingerii erau responsabili de vedeniile i semnele cereti. Iat de unde deducem aceste lucruri: 1. i pruncul Samuel slujea Domnului sub povaa preotului Eli. n zilele acelea cuvntul Domnului era rar i nici vedeniile nu erau dese (ingerii erau in concediu n.a.!) 3. Cnd sfenicul Domnului nu se stinsese nc i Samuel era culcat n cortul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu, 4. A strigat Domnul ctre Samuel: Samuele, Samuele! Iar el a rspuns: Iat-m! 5. i a alergat la Eli i a zis: Iat-m! La ce m-ai chemat? ns acela a rspuns: Nu te-am chemat. Du-te i te culc! i s-a dus Samuel i s-aculcat. 6. Iar Domnul a strigat a doua oar... (i istoria se repet n.a.) 7. Samuel nu cunotea atunci glasul Domnului i cuvntul Domnului nu i se descoperise nc. (I Regi-3) Samuel era copil inc i nu auzise glasul in staie niciodat pan in acel moment, de aceea era contrariat. Ingerii sosiser la baz. Ei tiau deja c

un copil se afl in faa chivotului. Este i normal ca acest aparat sofisticat s fie dotat cu camer de luat vederi minuscul. i noi am proceda la fel in ziua de astzi. Eu consider c funciile de baz ale chivotului legii erau supravegherea genetic a poporului evreu i realizarea unei comunicri cu acesta. Alte funcii putem s le atribuim sau nu chivotului. Acestea au caracter militar i decurg din evenimentele ce au loc in prezena lui. Cred c navele ingerilor sunt mai susceptibile de producerea unor astfel de evenimente decat pivotul. Prezint i eu cateva situaii. In rzboaiele evreilor cu filistenii, chivotul este capturat de acetia din urm i ascuns lang Dagon, dumnezeul cioplit al filistenilor. Intr-una din diminei filistenii il gsesc pe Dagon: ... cu faa la pmnt naintea chivotului Domnului; dar capul lui Dagon i amndou picioarele i minile lui zceau tiate n prag, fiecare deosebi i rmsese numai trunchiul lui. (I Regi 5-4). Apoi, ... a apsat mna Domnului asupra Adodenilor... i i-a lovit i i-a pedepsit cu bube usturtoare pe cei din Sdod i din mprejurimile lui, iar nuntrul rii s-au nmulit oarecii. (I Regi 5-6) Filistenii mut chivotul in Gat, apoi in Ecron i au loc aceleai dezastre. In final, cpeteniile filistenilor hotrsc: Trimitei de aici chivotul Dumnezeului lui Israel; lsai-l s se ntoarc la locul su, ca s nu ne ucid pe noi i pe poporul nostru (Regi 6-11). crezand c intregul necaz se datoreaz prezenei aparatului druit de Domnul evreilor. S fi fost chivotul responsabil de aceste aciuni sau mana Domnului ingerii erau in culisele acestei regii cu tehnic accesorie? Inclin spre a doua variant. Un alt moment in care fore ce pot fi atribuite chivotului ajut poporul evreu in urmarea destinului su este traversarea Iordanului pe vremea lui Iosua. Ingerii poruncesc poporului: 3. Cnd vei vedea chivotul legmntului Domnului Dumnezeului vostru i preoii votri i pe leviii ce-l duc, s pornii i voi de la locul vostru i s mergei dup el. 4. Iar deprtarea ntre voi i el s fie ca de dou mii de coi; s nu v apropiai prea mult de el, ca s putei vedea bine calea pe care avei s mergei, cci nainte n-ai mai umblat pe calea asta niciodat (ce fel de cale?? n.a.). 8. Tu (Iosua) s porunceti preoilor care poart chivotul legmntului i s zici: ndat ce vei intra n mijlocul apelor Iordanului s v oprii n Iordan! 13. i ndat ce tlpile picioarelor preoilor ce duc chivotul Domnului, Stpnului a tot pmntul, vor clca n apa Iordanului, apele Iordanului se vor despri; cele de la vale se vor scurge, iar cele care vin de sus se vor opri ca un perete. 17. Preoii care duceau chivotul legmntului Domnului stteau ca pe uscat n mijlocul Iordanului, cu picioarele neudate; iar fii lui Israel au mers ca pe uscat; pn ce poporul trecut prin Iordan. (Iosua-3) Dac forele fizice care au oprit curgerea Iordanului in matca sa au fost

dezvoltate de chivot sau de navele ingerilor care supravegheau evenimentul este foarte greu de precizat. Cert este c chivotul legii i-a fcut, cel puin aparent i de data aceasta datoria, protejand comunitatea lui Israel. Am lsat spre sfaritul comentariului cel mai spectaculos eveniment in care este implicat chivotul: dramarea zidurilor cetii Ierihon, in timpul lui Iosua, moment descris in cap. Iosua 5. Dup ce ingerii il instruiesc pe Iosua, are loc desfurarea practic a evenimentului: ... cei apte preoi care purtau cele apte trambie sfinte inaintea Domnului au pornit i au inceput a suna tare din trambie i chivotul legmantului Domnului mergea in urma lor(8). La indicaia ingerilor Iosua ordon poporului: S nu strigai! Nimeni s nu aud glasul vostru i nici o vorb s nu ias din gura voastr pan in ziua cand v voi zice eu s strigai; atunci s strigai (10). Urmeaz inconjurarea cetii cu chivotul o singur dat. Operaiunea este repetat zilnic timp de ase zile. Apoi, 15....n ziua a aptea s-au sculat de diminea n revrsatul zorilor i au mers tot aa mprejurul cetii de apte ori; numai n aceast zi au nconjurat cetatea de apte ori. 16. Iar cnd au sunat preoii a aptea oar din trmbie Iosua a zis ctre fiii lui Israel: Strigai c v-a dat Domnul cetatea! 17. Atunci au trmbiat preoii din trmbie. i cum a auzit poporul glasul de trmbi, a strigat tot poporul mpreun cu glas tare i puternic i s-au prbuit toate zidurile mprejurul cetii pn la temelie.(Iosua 5) Cercettorii tiinifici din domeniul militar ar putea fi invidioi pe aceast comunicare ce vine de acum aproape trei mii cinci sute de ani. De catva timp ei lucreaz, deocamdat fr succes, la arme ce funcioneaz dup principiul decodrii frecvenei diverselor materiale. Decodarea frecvenei materialelor din care este fabricat un tanc spre exemplu, permite acestor arme emiterea unui semnal amplificat pe frecvena respectiv, ce ar produce intrarea in rezonan a materialelor i distrugerea dezintegrarea tancului. Se pare c in istorioara de fa avem de a face cu un astfel de dispozitiv chivotul ce realizeaz decodarea frecvenei zidurilor. Trambiele sfinte emit sunete care lovesc zidurile cetii, iar frecvena imprimat de aceste sunete ce la lovete poate fi decodat de chivot atunci cand recepioneaz ecoul. Pentru ca decodarea s fie exact operaiunea trebuia s se desfoare in linite absolut. Inconjurarea cetii realizeaz o adevrat hart a frecvenelor zidurilor cetii. Dramarea zidurilor este produs de semnalul emis de frecvena acestora i amplificat de strigtul evreilor. Zidurile intr in rezonan i... cad! Explicaia mea nu folosete termenii tehnici cei mai adecvai, dar, in mare, cam aa cred c au stat lucrurile. De asemenea, cred c este greu de absolutizat rolul chivotului in aceast operaiune. Ingerii, cei ce-l instruiser pe Iosua, erau acolo i supravegheau aciunea. Este posibil s fi fost implicat i tehnic ce aparine navelor extraterestre. Nu vom ti probabil niciodat cu exactitate... Concluzii: Datele prezentate pan acum cred c v ofer o imagine destul de satisfctoare a S.D. Am observat c tehnica S.D., ce are la baz cunotine avansate, poate produce cam orice. In domeniul industrialspaial

S.D. produce staii independente energetic de dimensiuni impresionante, satelii artificiali pentru diverse planete, satelii de observaie, nave de toate tipurile. Ar putea produce, dar nu produce probabil, rachete de tenis, mingi de fotbal, haine din blnuri scumpe, femei gonflabile, etc. In domeniul agricol tehnicile de inginerie genetic au fcut minuni culturi pe suprafee mici dau roade indestultoare pentru toat populaia. S.D. produce sigur hran concentrat, aproape total absorbabil. Ar putea produce, dar aproape sigur nu vom gsi un restaurant cu sarmale i nici mcar un McDonald. In domeniul sntii S.D. practic medicina erei a III-a, medicina triplei terapii: somatice, energetice i spirituale. S.D. poate produce chiar i corpuri fizice de ingeri prin culturi de clone de celule vii sau prin proiectarea A.D.N.M.P. din elementele chimice constituente (din ran). S.D. cunoate medicina C.S., poate recunoate structura unui C.S., poate face chirurgia C.S., ins S.D. NU POATE PRODUCE CORPURI SPIRITUALE in scopul fabricrii de noi ingeri. De aceea, S.D. are nevoie de PROGRAMUL TERRA. Corpurile spirituale necesare vor fi recolta final a unor culturi umane compatibilizate A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. In capitolul urmtor vei vedea cum decurge un astfel de program de compatibilizare. Israel II- fia tehnic Sub aceast denumire S.D. ar putea figura in statele lumii. Fia tehnic a acestui stat ar putea arta cam aa: Localizare: In interiorul zonei controlate de S.D., un col al Galaxiei Calea Lactee. Localizare exact imposibil. Vecini: teritoriul lui Satana, ali vecini necunoscui. Suprafaa: 59.040.800 km - suprafaa desfurat a S.S. In afara acestui teritoriu S.D. deine i alte staii, satelii artificiali a cror suprafa nu o comunic. Populaie: 5.000.000.000 locuitori populaie total estimat, 3.000.000.000 locuitori populaia estimat a S.S. Densitatea 50 locuitori/km . Spor natural (artificial, de fapt) = 0. Structura populaiei: O singur ras, alb cu pr blond, inalt, unisex se declar brbai i ii spun ingeri. Alte populaii existente in teritoriul S.D. sunt considerate vasale, nu conteaz pentru S.D. Istoria: Necunoscut; se pare c nici populaia nu-i cunoate istoria. Au o existen continu de cateva milioane de ani in timp linear. Din puntul lor de vedere au o istorie de mii de ani. Diferena se datoreaz distorsiunilor temporale. eful statului: C.D.M. Organizarea de stat: Dictatur. Partide politice: Nu exist. Capitala: Ierusalim, situat in centrul staiei principale. Cel mai vechi dintre oraele S.S. construit pe cea mai verde felie a staiei. Strbtut de R.V., Ierusalimul, situat in zona Eden nu are rol economic. Oraul este centrat

de Templul C.D.M. situat pe un munte foarte inalt. Este sediul unic al C.D.M. i al parcului viu C.D.M. -R.V. P.V. Orae principale: Damasc, Sidon, Tir .a.m.d. Condiii geografice Variate in cadrul unui nivel al S.S., cuprinzand muni, campii, dealuri. Rezerve minerale: Foarte variate; deine locul I in Galaxie la extracia de aur pe care-l apreciaz mult. Mai deine bdeliu i alte rezerve de elemente chimice imbogite, rezerve pure. Pietre semi-preioase: smarald, onix, ametist, sardoniu, halcedoniu, turcoaz. Flor i faun: Flor adaptat prin inginerie genetic cu o varietate greu de estimat. Faun variabil transformat prin inginerie genetic, adaptat staiei: psri, peti, animale necunoscute nou, neagresive. Potenial hidrologic: O mare central, patru fluvii i alte rauri ce circul in sistem inchis cu consum de energie. Sistem identic pe cele 12 nivele. Nu sunt amenajate hidrocentrale. Energie: Predominant energie nuclear produs prin fuziune controlat 3,33x10 wai. Deine de asemenea energie magnetic, cosmic etc. Economie, industrie: Poate produce cam orice ne putem inchipui: staii cosmice, satelii artificiali pentru diferite planete, satelii de observaie, nave cosmice, computere, bunuri de larg consum cu repartiie dup nevoi. Agricultur: Bine dezvoltat, transform prin tehnici de inginerie genetic. Se cultiv cereale, porumb, cartofi, tomate .a.m.d. Produs naional brut: Nu se poate estima. Cultur: Artele nu sunt dezvoltate, sim artistic atrofiat. Transporturi: Nave spaiale cu producie i repartiie dup nevoi. Cercetare tiinific: Foarte avansat, facilitat de tehnica furtului din viitor prin distorsiuni temporale. Aprare: Mobilizare instantanee a peste 90% din populaie, inzestrare de excepie, cu tehnic variat avand la baz ultimele descoperiri tiinifice. Servicii speciale: Eficiente, facilitate de implanturi cerebrale montate din stadiul de fabricare, ce permit monitorizarea activitii fiecrui individ. Invmant: Specializri dup nevoi, tehnicieni polivaleni, care au trecut cu succes examenul implantului de informaie. Sntate: Practic eficient medicina celor trei corpuri;

produce corpuri somatice; nu poate produce corpuri spirituale De aceea practic programe tip Programul Terra. Mass media: Televiziune holografic. Toate mediile de informare in mas aloc 50% din spaiul preaslvirii C.D.M. Relaii cu alte state: Incordate, venic pe picior de rzboi. S.D. NU ARE PRIETENI! O R IG I N EA OMU L U I Motto: Omul are nevoie de Dumnezeu; ceea ce e cel mai uluitor e c Dumnezeu are nevoie de om, altfel nu l-ar fi creat. (W. Raymond Drake) Trebuie s menionez inc de la inceputul acestui capitol c nu am pregtirea necesar pentru a face lumin intr-un domeniu atat de controversat. Interesant este c nici cei care au pregtirea de varf in acest sens, nu o fac. i vei inelege de ce se intampl aa ... Eu incerc doar s conectez cateva informaii. Instrumentele care ne ajut in descifrarea atat de discutatei probleme a originii omului actual sunt paleoantropologia i genetica molecular. Pe scurt, teoriile moderne privind evoluia omului ne inva c oamenii, maimuele africane i maimuele asiatice au o origine comun in trunchiul ramapitecilor. In urm cu 15 milioane de ani evoluia maimuelor africane i a oamenilor se scindeaz de cea a maimuelor asiatice. Un alt moment crucial este reprezentat de separarea drumului evolutiv al maimuelor africane de cel al hominidelor in urm cu aproximativ 5 milioane de ani. In acel moment, studiile de genetic molecular elaborate in 1967 demonstreaz c primatele ce stau la originea omului au dezvoltat staiunea biped. Un alt punct important pe axa timpului il constituie apariia genului Homo, cu o cutie cranian de capacitate crescut, in urm cu aproximativ 3-2,5 milioane de ani. In urm cu aproximativ 1,6 milioane de ani, apare pe scara evoluiei Homo erectus, care va dezvolta o cutie cranian de la 900 cm la inceputul existenei sale, pan la 1100 cm la sfaritul prezenei sale, in urm cu 0,5 milioane de ani. In intervalul de timp in care a trit se presupune c Homo erectus a migrat i a populat Asia i apoi Europa, dei nu sunt inc dovezi arheologice directe. Dac Homo erectus constituia, pan nu de mult, o descoperire important a paleontologilor, astzi locul su este luat de Homo ergaster, precursorul lui Homo erectus, care a trit acum aproximativ dou milioane de ani. Se pare c Homo ergaster este adevratul precursor al lui Homo antecessor, din care mai tarziu au evoluat speciile de Homo sapiens. In Spania s-au gsit ase exemplare aparinand lui Homo antecessor, care se pare c a populat nordul Africii i Europa vestic acum aproximativ 800.000 de ani. J. M. Bermudez de Castro consider c acest hominid este precursorul tuturor speciilor de Homo sapiens. Pe de alt parte, astzi este aproape sigur c Homo erectus nu a evoluat spre Homo sapiens.

Privii tabloul cu arborele genealogic al omului i observai toat filiaia ce se dezvolt din trunchiul comun al ramapitecilor. Este extrem de dificil s gsim cheia exact a filiaiei. Tabloul este conform cu ultimele teorii in vigoare. El a suferit multe modificri in ultimii 30 de ani i probabil va suferi la randul lui alte schimbri, cu fiecare fosil ce se va dovedi de lut in seam in schema logic a evoluiei omului. Am ajuns, cu greu, la Homo sapiens. Dup cum vedei, totul este destul de vag! Din pcate, nici in continuare istoria devenirii noastre nu e scutit de mari aproximri i presupuneri. Teoriile aflate astzi in vigoare, ne mai spun c evoluia spre omul modern a avut loc in intervalul situat intre acum 500.000 de ani i acum 35.000 de ani. Cele mai multe fosile din aceast perioad ii aparin lui Homo sapiens de Neanderthal, dezvoltat din Homo antecessor, in intervalul de la 135.000 la 34.000 de ani in urm. Nu mai insist asupra lui, enumerandu-i caracteristicile antropologice. Specialitii consider c omul de Neanderthal a fost foarte bine adaptat mediului. Mi se pare interesant migrarea acestuia dinspre Orientul Mijlociu i Apropiat spre Asia i Europa vestic, eveniment urmat de dispariia sa brusc. Astzi este demonstrat atat din punct de vedere arheologic, dar mai ales pe calea imbatabil a geneticii moleculare, c Homo sapiens de Neanderthal nu are nimic in comun cu omul modern de astzi (secvenialitatea A.D.N. diferit). Exist dovezi arheologice care susin c omul modern a coexistat cu omul de Neanderthal pe toat perioada de timp in care acesta din urm a trit. Mai mult decat atat, metodele moderne de datare prin rezonan electronic de spin i termoluminiscen, care se bazeaz pe studiul dezintegrrii unor izotopi radioactivi, au demonstrat c fosilele omului modern gsite la Skhul i Qafzeh in Orientul Mijlociu sunt mai vechi cu aproximativ 40.000 de ani decat marea majoritate a fosilelor de Neanderthal. Astfel, originea acestui om modern ar fi impins in intervalul de la 200.000 la 150.000 de ani in urm. Teoriile nu se opresc aici. Parc a demonstra c in acest domeniu nu tim aproape nimic, paleontologii pasionai mai sap i mai scot la iveal cate un craniu de om premodern de acum 3,5-4 milioane de ani! Spre exemplu, in articolul intitulat Adio Lucy!, revista Science et Vie din mai 1999, prezint ultima descoperire in domeniu. Cercettorul Ron Clarke a studiat australopitecul de Sterkfontein (Africa de sud), care a trit acum 3,3 milioane de ani (cu 100.000 de ani mai vechi decat Lucy ) i care face legtura intre prehominidele arboricole i cele cu staiune biped. Cu aceast ocazie revista reaeaz in axa timpului hominidele care l-au precedat pe omul modern. Cu privire la locul originii omului modern exist in prezent dou teorii. Una dintre ele, teoria Out of Africa situeaz tendina evolutiv ce a dus la apariia omului modern undeva in Africa Subsaharian, loc de unde, in perioada de timp urmtoare s-ar fi rspandit in restul continentelor. Teoria este susinut de Cristopher Stinger de la Muzeul de istorie Natural din Londra. Cealalt teorie, a evoluiei multiregionale, avand drept susintor principal pe Milford Wolpoff, arat c in timpuri strvechi migraia era minim, iar tendinele evolutive spre omul modern s-au putut dezvolta in mai multe zone din Africa, Asia, Europa.

Las aceste teorii in seama specialitilor i trec la explorarea unui segment de timp mai apropiat de lucrarea de fa. Din fericire, pentru susinerea teorii mele, studiile moderne de genetic molecular realizate in scopul desluirii originii omului modern, exploreaz exact intervalul de timp situat imediat anterior P.I.G. Reamintesc c studiile de genetic molecular reprezint cea mai sigur metod de datare i de descifrare a originii omului. In anii '80 cercettori din dou laboratoare diferite au fcut studii de genetic molecular i au elaborat simultan teoria Evei mitocondriale. Este vorba de Douglas Wallace i colaboratorii si de la Universitatea Emory i Allan Wilson i echipa sa de la Universitatea Berkeley California . Teorie este sugestiv numit a Evei Mitocondriale, deoarece studiul realizat s-a limitat la A.D.N. mitocondrial. Aa cum am amintit la noiunile de genetic, A.D.N. din mitrocondrii (organite celulare cu rol energetic) se motenete exclusiv de la mam, adic, dup procesul fecundrii ovulului de ctre spermatozoid, zigotul va avea mitocondrii numai de la ovul. De aceea, A.D.N. mitocondrial ofer informaii asupra A.D.N. al generaiilor trecute; urmrit in evoluie, teoretic duce in final spre un singur tip de femeie. Ei bine, cele dou laboratoare mai sus amintite, au ajuns la concluzia c acel tip de femeie, care inelegei, nu a fost unic, a trit in Africa Sunsaharian cu circa 150.000 de ani in urm. Teoretic, A.D.N. mitocondrial al fosilelor studiate ar trebui s fie la fel cu cel al omului modern actual. Curiozitate const tocmai in faptul c aceste tipuri de studii au putut dovedi c A.D.N. mitocondrial al omului de astzi este diferit de cel al lui Homo sapiens modern de acum 35.000 de ani. Studii in mas, pe mii de oameni, de pe toate continentele, nu au pus in eviden nici un A.D.N. mitocondrial atat de vechi. Aceste studii demonstreaz deci, ca A.D.N. mitocondrial din noi, in primul rand este foarte asemntor de la un grup populaional la altul demonstrand o origine comun i in al doilea rand are o origine relativ recent. Cum a fost posibil acest lucru? Asta inseamn c alte populaii de Homo sapiens modern (aprute in ce mod?) au inlocuit treptat i complet populaiile de Homo sapiens premodern de acum 35.000-50.000 de ani. Acestea erau pan nu demult, datele de genetic molecular, singurele care ofereau cat de cat o informaie exact cu privire la originea omului modern. Originea Omului Adaptat dup Science et vie, nr.958,959 iulie-august 1997 Evoluia omului, dup Science et Vie, mai 1999 Domnia sa ia in considerare un studiu computerizat elaborat de Ezra Zubrow de la Universitatea de Stat Buffalo din New York. Studiul demonstreaz c interaciunea dintre dou populaii dintre care una este in avantaj de dou procente asupra celeilalte, duce la eliminarea celei de a doua in mai puin de un mileniu. Este doar un model computerizat i atata tot! In practic, in interaciunea a dou populaii diferite intervin foarte muli factori ce trebuie luai in calcul. Chiar eu, in aceast carte, voi da un exemplu de o astfel de situaie, in care rezultatul este pe dos. Prerea mea este c astzi avem suficiente argumente s considerm pe de o parte corecte studiile de pan acum de genetic molecular bazate pe analiza

ADN mitocondrial, iar pe de alt parte, sunt suficiente argumente care susin teoria genocidului, a inlocuirii intr-o modalitate violent a lui Homo sapiens premodern cu omul actual. Aceste din urm argumente chiar abund! Din fericire, studiile de genetic molecular nu s-au oprit aici. S-a analizat minuios A.D.N. nuclear, cu rezultate asemntoare. Cel mai grozav, nucitor de-a dreptul, studiul al A.D.N. nuclear a fost elaborat in anii 1995-1996 de ctre o echip de geneticieni britanici. Informaia prins la radio B.B.C. in august 1996 comunica rezultatele analizei A.D.N. nuclear recoltat de la aproape 1000 de subieci din toate zonele Europei, tiindu-se c Europa este o zon cu populaie hibrid. Acest studiu confirm in primul rand c omul actual nu are nici o legtur de rudenie cu omul de Neanderthal, fapt cunoscut i pan acum. Geneticienii britanici consider c A.D.N. al omului actual provine din cinci grupe populaionale distincte din punct de vedere A.D.N. Patru din aceste grupe s-au dezvoltat intr-o perioad cuprins intre acum 40.000de ani i acum 20.000 de ani i au fost populaii de vantori. Al cincilea grup este de agricultori i apare brusc acum 10.000 de ani. Din mixtura celor cinci grupe A.D.N. distincte a rezultat A.D.N. al omului modern de astzi Homo sapiens sapiens. Studiul nu s-a incheiat. In cursul anului 1997, acelai grup de cercettori i-a propus analiza A.D.N. a unui grup de 1.700 de subieci britanici. Insula britanic are una dintre cele mai hibride populaii din Europa i din lume: vechii celi, apoi romanii, iar celii, saxonii, normanzii, vikingii toi au contribuit la zestrea genetic a britanicilor. Rezultatele trebuiau s apar la sfaritul anului 1997. Dac paleontologia, antropologia, arheologia, ar putea rspunde mai uor la intrebrile: din ce precursori i in ce modalitate s-au dezvoltat cele patru grupe de vantori, cred c cu greu aceste tiine ar putea rspunde de unde vine grupul de agricultori. Intr-un fel, acest fapt este paradoxal, deoarece agricultorii apar ultimii in acest scenariu acum aproximativ 10.000 de ani. Deja nu mai vorbim de milioane, nici de sute de mii, nici de zeci de mii, ci de o singur zece zece mii de ani. Fiind o dat recent, s-ar putea ca cineva s-i aminteasc cate ceva. Cine? Noi, cu toii! Noi, actuala populaie a Terrei! Exist o tiin care poate da cu siguran rspunsul la intrebarea: de unde vin agricultorii? Aceast tiin este mitologia tiina decodificrii vechilor scrieri, a conectrii informaiilor vechilor mituri, a cercetrii amintirilor noastre scrise i nescrise. A venit timpul, se pare, s punem de acod informaia tehnic modern cu informaia pe care o putem extrage din scrierile vechi. A ignora in continuare aceste documente, nu mai este de actualitate. Toate mitologiile informeaz c lumea veche a fost invat de zei s cultive pmantul i atribuie principalelor plante agricole cerealelor i legumelor provenien extraterestr. A crede c cineva a avut un astfel de program de know how pe Terra pentru nite populaii de vantori ce triau primitiv, dar linitit, doar de dragul transferului tehnologic i al plcerii de a vedea aceste populaii mancand cartofi, porumb, paine, otz, etc. este eronat, ridicol, absurd! Legile economice guverneaz probabil tot Universul! Programul de schimbare a obiceiurilor alimentare ale unei populaii nu face parte decat dintr-un alt program mai

larg, mai complex, cu obiective exacte, economice in cele din urm! PROGRAMUL DE INGINERIE GENETIC (P.I.G.) AL SUPERCIVILIZAIEI DUMNEZEULUI BIBLIC Motto: Oare n-au vzut ei cte neamuri am pierdut Noi naintea lor? Pe aceia i ntriserm mai tare pe pmnt de cum v-am ntrit pe voi i am trimis din ceruri ploaie i am dat ruri care curgeau sub ei, ns n urma pcatelor lor i-am pierdut i am fcut dup ei alte neamuri. (VI Sura vitelor 6) Not explicativ asupra denumirii P.I.G. Denumirea aleas pentru aceast etap a Programului Terra nu reflect foarte corect nici obiectivul nici aciunile practice ale diverselor etape. Acestea au fost realizate prin tehnici diverse, din care numai o parte au legtur intr-adevr cu ingineria genetic. Epurarea genetic, distrugerea pan la dispariie a unei populaii cu tehnic militar, au legtur mai puin sau deloc cu ingineria genetic. Deoarece programul urmrete crearea unei rase genetice cu grad ridicat de puritate i compatibilitate genetic cu ingerii S.D., indiferent de tehnica i metodele alese, am preferat noiunea general de P.I.G. Nu in ultimul rand, m-am ataat mental de aceast noiune, mi se pare simpl i cuprinztoare, iar pentru mine reprezint fidel intreaga istorie a segmentului de program in care se desfoar. Etapa zero a P.I.G. Numesc etapa zero a P.I.G. descris de Biblie, etapa lips, etapa nedescris, etapa pregtitoare pentru preprogramul Adam I. Aceast etap a pregtit trenul genetic pentru P.I.G. descris in Biblie. Este posibil ca omul premodern a crui origine este presupus in Africa Subsaharian i Orientul Mijlociu s fi fost selectat, innobilat genetic, modelat, adaptat intr-o perioad cuprins intre acum 40.000 de ani i acum 20.000 de ani. Selectare i modelarea genetic a acestor grupuri, cu metode pe care le vei gsi descrise in etapele urmtoare ale P.I.G. este posibil s fi fost dirijat de ctre S.D. Impingerea i distrugerea sistematic a celorlalte populaii nedorite cum a fost populaia de Neanderthal acum 33.000-34.000 de ani, s-a fcut cu metodele ce le vei gsi, de asemenea, in etapele urmtoare ale P.I.G. Este doar o ipotez, dar care rspunde coerent multor intrebri. Personal, m indoiesc c S.D. a acionat cu mijloacele specifice ingineriei genetice i proteciei genetice de-a lungul intregii evoluii a omului sau dac vrei a primatelor, deoarece perioada este cu mult prea lung, iar programul ar deveni neeconomic. Cel mult, S.D. ar fi susinut tehnic salturile evolutive in punctele cheie cum ar fi: adoptarea staiunii bipede, apariia genului Homo, apariia lui Homo sapiens timpuriu, .a,m,d,, dei, nu cred! Perioada este prea lung pentru un program, in ciuda distorsiunilor temporale aplicate. Nu cred ca cineva s fac programe amorite cu btaie aa de lung, doar dac, intre timp alte programe se consum economic (pe alte planete). S credem intr-o etap lung de sute de mii sau chiar milioane de ani, inseamn c subestimm posibilitile tehnico-tiinifice ale S.D. Vei vedea in etapele urmtoare c ingineria genetic face salturi

spectaculoase intr-un timp relativ scurt. Apreciez c S.D. ar fi putut realiza tot programul de transformare genetic de la ramapitheci la omul de astzi in maximum 100.000 de ani, avand la dispoziie tehnicile descrise in etapele urmtoare de P.I.G. Nici aa ins, se pare c nu este economic pentru S.D. Cred c limita impus de distorsiunile temporale (jocul timp terestru-timp S.S.) i preul de cost (eficiena) al fiecrei etape ale unui astfel de program, fac din ipoteza interveniei lui Dumnezeu in fiecare etap a evoluiei omului, o ipotez de neluat in calcul. Acum, cunoscand posibilitile tehnice ale S.D. eu pot elabora pentru ei programe scurte, eficiente economic, cu etape puine ce asigur la timp indeplinirea dezideratului. Astfel, dei nu sunt autorizat s o fac, atribui etapele lungi de transformare a primatelor inferioare in omul premodern, evoluiei naturale. Din acest stadiu, S.D. a modelat destinul genetic al lui Homo sapiens premodern ctre noi. Astfel, impac i capra i varza, considerand valabile, in parte, atat evoluionismul cat i creaionismul, fiecare fiind bine reprezentate pe axa timpului. Imbinarea, jocul lor, trebuie deduse de specialiti. A nega evoluionismul inseamn a nu avea habar de genetic, de biologie, de tiin in general! A nega creaionismul inseamn a pta amintirea strmoilor notri indeprtai, a refuza contient informaii tehnice din trecut, dar care aparin viitorului. Cu asta, s trecem la punctul urmtor i s vedem ce vrea de fapt S.D. de la noi. Obiectivul P.I.G. Motto: 47. Omul cel dinti este din pmnt pmntesc, omul cel de-al doilea este din cer. 49. i dup cum am purtat chipul (C.S. n.a.) celui pmntesc s purtm i chipul celui ceresc. (II Corinteni cap.15) P.I.G.in urma cruia a rezultat Homo sapiens in variantele sale rasiale, reprezint axul central al Programului Terra. Buna lui inelegere ajut la ptrunderea subtilitilor segmentelor urmtoareale programului. Reamintesc c Biblia este o carte deosebit de exact in informaiile importante ce formeaz scheletul programului general. De aceea, cu siguran, ea ne prezint tot ceea ce este important astfel incat, s inelegem ce s-a intamplat cu fiina uman din punct de vedere genetic in ultimii 10.000 de ani. Menionam in paginile anterioare etapa zero a P.I.G., etapa omis, nedescris de Biblie. In aceast etap cu valoare de program are loc preselecia grupurilor umanoide, de Homo sapiens premodern pentru P.I.G. riguros. Populaiile nedorite, mult diferite A.D.N. de ingeri S.D., cum a fost omul de Neanderthal, sunt decimate, impinse spre zona situat in afara viitoarelor insule de experiment genetic, distruse sistematic pan la dispariie. Ce populaii era pe Terra in urm cu 10.000 de ani? Cred c polimorfismul genetic era destul de mare. Nu tiu ce rspuns ar putea da istoria oficial la aceast intrebare. Nici mcar nu tiu dac are un rspuns format pentru noi, marea mas. Ce tiu, este c S.D. in acea perioad era in plin activitate pe Terra, era deja activ de cateva mii de ani. Dac este

s credem c Luna a fost instalat pe orbita Pmantului acum aproximativ 12.000 de ani, dac credem miturile populaiilor vechi pstrate mai ales oral, de acum 12.000 de ani, observm c zeii erau aici, ca la ei acas. Istoria Sumerului i cea a Americii Centrale sunt mrturii in acest sens. Bazele extraterestre deveniser o realitate permanent. Buldozerul zeilor distrugea in aceast perioad vechi populaii i nivela terenul genetic pentru derularea P.I.G. Acest lucru s-a fcut bineineles riguros tiinific. Analiza A.D.N. a diverselor grupuri de populaii ale Terrei a dus la concluzia c o bun parte dintre populaiile vechi puteau fi compatibilizate A.D.N. cu ingerii. C acesta a fost obiectivul P.I.G., nu incape nici o indoial. El este bine subliniat alturi de multe aspecte ce privesc realizarea acestui scop, in II Corinteni cap.15. Prntru a fi cronologic, coerent, am s schimb ordinea versetelor. In primul rand, iat ce tia S.D. acum mii de ani: 39. Nu toate trupurile sunt acelai trup (sunt genetic diferite, A.D.N: diferite n.a.), ci unul este trupul oamenilor i altul trupul dobitoacelor, i altul este trupul psrilor i altul este trupul petilor. Mai exact, in cazul problemei de fa, 40. Sunt i trupuri cereti (ale ingerilor S.D., de exemplu, n.a.) i trupuri pmnteti (A.D.N.M.P. diferite n.a.) dar alta este slava celor cereti i alta a celor pmnteti. Aceste fiine sunt diferite A.D.N.M.N., C.S. au o structur A.D.N.M.N. diferit. i acum, o informaie nucitoare, care zguduie din temelie atat evoluionismul cat i creaionismul atunci cand aceste teorii incearc s dea o explicaie logic apariiei omului pe Terra: 47. Omul cel dinti este din pmnt pmntesc, omul cel de-al doilea este din cer. Clar, negru pe alb, fr s necesite comentarii. Mai mult, pentru a fi mai explicii ni se subliniaz diferena dintre ei: 48. Cum este cel pmntesc aa sunt i cei pmnteti i cum este cel ceresc aa sunt i cei cereti. Bun! Am ajuns la punctul cunoscut. Suntem in faa a dou tipuri umanoide distincte. Cum s facem s compatibilizm omul pmantesc cu cel ceresc? Simplu! Mai intai, s vedem care este obiectivul, cu exactitate: 49. i dup cum am purtat chipul (C.S. n.a.) celui pmntesc s purtm i chipul celui ceresc. Acest verset de prim importan in Biblie, explic clar obiectivul P.I.G. purtarea unui C.S. asemntor celui de inger, de ctre omul pmantesc. Acest obiectiv odat indeplinit meninerea zeilor in via, conform mottoului, nu mai este o problem. Dac v inchipuii c versetul 49 se refer la o apropiere somatic a celor dou populaii, versetele urmtoare exclud aceast posibilitate. Acestea chiar subliniaz obiectivul de compatibilizare strict a C.S., i nu a corpului somatic, care, va rmane striccios. S.D. cunoate modalitatea de a racorda un C.S. la un corp somatic i mai tie c un cuplaj imperfect A.D.N.M.N.-A.D.N.M.P. duce la mutaii genetice. Dei am amintit aceste versete la capitolul Reincarnarea le pun din nou in pagin deoarece sunt foarte importante:

36... Tu ce semeni nu d via dac nu va fi murit. Moartea cea dintai d posibilitatea C.S. de-a avea o nou via somatic. Astfel, aflm c in modul de inmulire al ingerilor, primordial este C.S., ce rezult in urma unei mori; acesta este semnat, iar S.D. tie s explice magistral acest lucru: 37. i ceea ce semeni nu este trupul ce va s fie (corpul somatic n.a.) ci grunte gol (C.S. n.a.) poate de gru sau de altceva din celelalte. Mai exact, 38. Nu se seamn trupul, ci gruntele gol (C.S.) peste trup, iar Dumnezeu i d un trup gruntelui gol precum a voit i fiecrei semine i d un trup al su. Este subliniat cat se poate de clar c fabricarea unui inger pornete de la un C.S. care deine o anumit memorie A.D.N.M.N. Corpul somatic va fi modelat, adaptat structurii C.S. astfel incat racordul M.N.-M.P. s fie fiziologic. Prin P.I.G. numai C.S. al omului, va fi compatibil cu ingerii S.D., nu i trupul. Cum este oare posibil acest lucru? Dac un C.S. cu memorie A.D.N. poate lega dou corpuri somatice diferite, inseamn c m contrazic singur! Cheia const in transformarea C.S. recoltate sub aciunea radiaiei nucleare in cursul apocalipsei. O radiaie nuclear controlat este la originea transformrii voite intr-o anumit direcie a structurii A.D.N.M.N. a C.S. recoltate. Iat cum sunt formulate aceste lucruri: 42. Aa este i nvierea morilor: se seamn trupul ntru stricciune (A.D.N.M.P.) nviaz ntru nestricciune (C.S.-A.D.N.M.N n.a.) Altfel spus, trupul somatic, diferit de cel al ingerilor, adic striccios, leag un C.S. compatibil nu identic. Iat alt formulare: 43. Se seamn ntru necinste, nviaz ntru slav, se seamn ntru slbiciune, nviaz ntru putere. 44. Se seamn trup firesc (corp somatic pmantean n.a.) nviaz trup duhovnicesc (se elibereaz C.S. compatibil n.a. ) Dac este trup firesc este i trup duhovnicesc. Este subliniat inc o dat c un exemplar de Homo sapiens cu trup firesc poart un C.S. compatibil cu cel al ingerilor. 50. Aceasta v spun frailor: carnea i sngele nu pot s moteneasc mpria lui Dumnezeu, nici stricciunea, nu motenete nestricciunea. 51. Iat tain v spun vou: Nu toi vom muri, dar toi ne vom transforma. 52. Deodat, la trmbia cea de apoi. Cci trmbia va suna i morii vor nvia nestriccioi, iar noi ne vom schimba. In 50 este subliniat clar, pentru ultima oar in acest grupaj de versete, faptul c recolta va fi una de C.S., carnea i sangele neputand s moteneasc impria cerurilor. Nici nu ar avea cum, deoarece tim deja c A.D.N.M.P. uman este striccios, nedrept, slab, necinstit etc. Versetele 51 i 52 sunt de o importan capital deoarece ne informeaz c C.S. recoltate vor suferi mai inainte, ca toate celelalte de altfel, o transformare sub aciunea trambiei de apoi (atacului nuclear). Aceast transformare va face recolta nestriccioas, adic asemntoare celei din P.V. Astfel, C.S. transformate A.D.N.M.N. vor putea racorda la sfaritul

programului some de inger. Voi reveni pe larg asupra acestor aspecte. In continuare, s vedem cum a fost conceput practic P.I.G. Etapa nti a P.I.G. Adam I Adam II - 1500 ani Activitatea S.D. pe Terra in etapa zero a P.I.G. s-a concretizat in corecii, dirijri, modelri ale fiinelor umane, realizate relativ imperfect, inegal, parial controlat, ce au avut rolul de a propulsa omenirea spre momentul prielnic inceperii programului riguros de transformare genetic a omului. Acest moment este situat cu aproximativ 9.000-10.000 de ani in urm. Etapa I a P.I.G. are intr-un fel tot valoare de preprogram. Dac etapa zero era etapa nedescris sau etapa omis de P.I.G., atunci etapa I este o etap greu sesizabil, camuflat. De ce? Pentru c este tot o etap pregtitoare! Dac ai intreba Biserica cai Adami au existat, aceast instituie ar rspunde contrariat c, desigur, unul singur. A existat un singur Adam! Fals! Nu e nevoie de prea mult abilitate, ca s-i dai seama c Biblia vorbete de dou personaje cu numele Adam. Deja fcand acest lucru, putem inelege in Adam un anumit simbol genetic. Este ins nevoie de ceva mai mult subtilitate pentru a-i descoperi pe ceilali Adami care bineineles au purtat alte nume. Voi fi imediat explicit. In primul rand informaia privitoare la cei doi Adam se afl tot in II Corinteni cap.15 vedem cat de important. 45. Precum i este scris: Fcutu-s-a omul cel dinti Adam cu suflet viu; iar Adam cel de pe urm cu duh dttor de via. Acest verset, de prim importan, subliniaz diferena mare intre A.D.N. al omului pmantesc i cel al omului ceresc din acel moment. Compatibilitatea celor dou umaniti nu se putea obine prin simpla hibridare, prin incruciare a membrilor celor dou populaii. Diferena era aa de mare, incat hibridarea celor dou specii nu era posibil genetic; nu se puteau obine hibrizi fertili. Genetica explic foarte bine acest lucru i ne inva c dou specii diferite nu se pot incrucia. Totui, dac evenimentul se produce, hibrizii sunt sterili. Aceasta este raiunea pentru care primul Adam obinut in laboratoarele de inginerie genetic a fost proiectat special pentru a face legtura genetic intre populaia ingerilor i cea a Terrei din acel moment. Astfel, obiectivul crerii primului Adam a fost diferit de cel al crerii celui de-al doilea. Conform versetului, Adam I a fost doar viu, nici mcar el nu avea duh dttor de via, adic de via venic, adic recoltabil, compatibil cu cel al ingerilor. Prin hibridarea dintre descendenii si i ai primei Eve cu fiicele pmantenilor, va rezulta un nou grup populaional, mai apropiat din punct de vedere genetic cu S.D. Aceast populaie nou creat reprezint obiectivul I al P.I.G. i baza de plecare pentru etapa a II-a. Aa cum era scris in primul motto ce aparine Coranului, compatibilizarea s-a fcut in trepte ca lumea de apoi s aib mai mari trepte i mai mari inltori (Sura drumului nopii-22). Iat acum ilustrarea in versete a primei etape a P.I.G. Aflm din Facerea cap.1 c in ziua a asea Dumnezeu a hotrat: S facem om dup chipul i asemnarea Noastr (26), adic dup chipul i asemnarea membrilor civilizaiei lui, a ingerilor; drept urmare, a fcut

Dumnezeu pe om dup chipul Su; dup chipul lui Dumnezeu l-a fcut; brbat i femeie (Facerea 1-27). Despre modalitatea tehnic de realizare a lui Adam aflm: El este acela care v-a fcut din lut, (VI Sura vitelor-2) El (Dumnezeu) v-a fcut dintr-un singur suflet...(VI Sura vitelor-98) Trebuie subliniat c proiecia genetic a lui Adam, adic alegerea, prelucrarea A.D.N. optim pentru aceast fiin de legtur a fost extrem de dificil, deoarece trebuiau luate in calcul foarte multe variabile i anume: -caracterele genetice ale populaiei terestre cu care urmau incrucirile. -numrul de generaii hibride posibile, astfel incat caracterele genetice ale S.D. s nu se dilueze prea mult. -modalitatea de transmitere a genelor (dominant sau recesiv). -fondul general de gene al hibrizilor trebuia s rman in limite compatibile cu fondul de gene A.D.N.M.N. al P.V. Vei spune c alegerea A.D.N. optim a fost fcut pe computer. Evident, ins acesta trebuia s in cont i de istoria urmtorilor 1500 de ani, adic de posibilitatea la distan a practicrii unui P.I.G. riguros intrun anumit areal, insoit de programe adiacente de protecie genetic i epurare genetic ce viza populaiile vecine rmase in afara experimentului. O alt problem legat de proiectarea lui Adam I este legat de racordul corp somatic-C.S. Teoretic acest racord la Adam I a fost mai dificil decat la Adam II i vei inelege imediat de ce consider aa. V aducei aminte de la noiunile de genetic de ipoteza conform creia fiecare gamet aduce pe lang zestrea genetic somatic A.D.N.M.P. i zestrea genetic spiritual A.D.N.M.N. In urma fecundrii, a unirii celor doi gamei (ovulul i spermatozoidul) noua fiin va avea intreaga zestre genetic necesar dezvoltrii (A.D.N.M.N.+A.D.N.M.P.). Dac procesul de recombinare genetic este posibil i pentru A.D.N.M.N., oricum, fiina rezultat are o integrare bun a informaiei A.D.N.M.P. <-> A.D.N.M.N., viaa fiind posibil. Problema de racord corp somatic C.S. practic nu exist mai ales cand fondul general de gene ale gameilor este asemntor. Ce se intampl ins, atunci cand clonm A.D.N. somatic i il prelucrm, inlocuind multe din secvenele de nucleotide cu altele, urmrind distrugerea sau selectarea unor caractere? Cu ce C.S. vom racorda o astfel de creatur rezultat prin clonare? Problema este dificil atata timp cat nu tim, nu reuim s modelm corespunztor i A.D.N.M.N., astfel incat racordul s fie perfect. Se pare c S.D. nu tie s fac acest lucru sau este in stadiul primelor manipulri de informaie genetic in M.N., aa cum noi astzi practicm primele tehnici M.P.. Dac ar fi tiut, ar fi fost la un pas de clonare A.D.N.M.N., adic de inmulirea artificial a A.D.N.M.N. i nu ar fi avut nevoie de programe ca cel de fa, iar eu nu mi-a mai fi pierdut timpul cu cartea asta. Ei bine, S.D. tie doar s recunoasc un A.D.N.M.N., s-l examineze i eventual s aleag A.D.N.M.N. optim pentru racordul cu un anumit corp somatic. Ea va lua acest C.S. din P.V. In cazul lui Adam I foarte probabil acest C.S. nu a fost luat din P.V., ci dintr-o rezerv special de C.S. cu caractere

A.D.N.M.N. hibride, deoarece tim c acest Adam nu a avut duh dttor de via. A vrea s inelegei totui, c acest racord, chiar dac a legat dou elemente cu informaie apropiat, a fost numit imperfect, cele dou elemente trebuind pe lang a fi compatibile intre ele, s indeplineasc in acelai timp foarte multe cerine deja discutate. Fiind astfel realizat, Adam I , era o fiin firav la limita viabilului. Medicina erei a III-a a reuit totui s duc la maturitate aceast fiin. Corpul energetic a fost solicitat la maximum pentru a face fa unui racord imperfect intre dou structuri ce purtau o informaie relativ diferit. Ce era de fcut in acest caz? Exact ce a fcut i Dumnezeu: 21. Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu i dac a adormit, a luat una din coastele lui i a plinit locul ei cu carne. 22. Iar coasta luat din Adam a fcut-o Domnul Dumnezeu femeie i a adus-o la Adam. 23. i a zis Adam: Iat acesta-i os din oasele mele i carne dincarnea mea; ea se va numi femeie pentru c este luat din brbatul su. (Facerea 2). Ce ne spun aceste versete? Dac formula Adam I a fost greu de gsit, pentru Eva nu a mai fost nici o problem. Din Adam adus in somn greu, adic somn anestezic, s-a recoltat A.D.N.M.P. celule vii care, clonate prin tehnica S.D. au putut duce la realizarea Evei. Evident, in harta cromozomial a acestor celule vii rezultate din Adam I,cromozomul sexual Y a fost inlocuit cu unul X . Avand doi cromozomi sexuali XXEva a fost femeie. Soma Evei a fost racordat de asemenea la un C.S. compatibil din rezerva special cu caractere A.D.N.M.N. hibride. Eva, astfel realizat, nu a fost o fiin mai avantajat fiziologic decat Adam. Alt lucru important s-a realizat ins. Zestrea genetic cel puin somatic a celor doi fiind identic, cei doi puteau procrea. Produii de concepie erau de data aceasta viguroi din punct de vedere genetic; ei reprezentau o ras creat, viguroas, erau produi naturali, cu un racord C.S. corp somatic viguros. Realizarea tehnic a lui Adam i a Evei i posibil chiar i a primului produs de concepie a avut loc in S.S., acolo unde exist laboratoarele de inginerie genetic. Adam I i Eva I nu au prsit niciodat staia. Aa imi pare logic. Ei au creat prima banc de gamei cu echipament genetic identic care, prin fecundare artificial au dus la primii embrioni implantai in uterele femeilor de pe Terra alese pentru P.I.G. Aceste femei au dat natere la descendeni tip Adam I i Eva I cu caractere genetice 100% - caracterele prinilor. Acetia, la randul lor, au format bnci de gamei pe de o parte, iar pe de alt parte, brbaii au insmanat un numr mare de femei alese pentru P.I.G. Dar, despre aceste fapte m voi ocupa ceva mai incolo. Odat format banca de gamei cu caractere Adam I Eva I, au putut fi iniiate primele experimente adevrate de innobilare genetic a omului terestru. Astfel de insule A.D.N. innobilate au existat pe toat suprafaa Terrei: Orientul Apropiat i Mijlociu, Grecia, China, N.Britanie, Dacia, America de Sud. In general, au fost preferate pentru experimentul genetic populaiile situate in zone calde, tiut fiind faptul c viaa sexual a femeilor incepe mai devreme in aceste zone, programele avand deci, durat semnificativ mai mic (se catig 3-4 ani la fiecare generaie). Au

fost distruse sistematic populaiile vechi prin metode pe care le vei gsi descrise in etapele urmtoare ale P.I.G. Specialitii de astzi consider c in urm cu 10.000 de ani populaia globului numra aproximativ 10 milioane de oameni. Eu cred c este extrem de greu de fcut astfel de aprecieri deoarece S.D. a fost un adevrat tvlug distrugtor de populaii i asta timp de mai multe mii de ani. In mod cert distrugerea acestor populaii vechi nu a avut loc zilnic! In capitolul urmtor voi aborda alte P.I.G., desfurate deali zei pe Terra. Nu tiu dac in aceast faz eforturile supercivilizaiilor implicate in P.T. a fost comun sau dac Terra fusese deja imprit intre zei, in zone distincte. Cheltuiala in aceast perioad a fost mai mic, programele demarand in acelai timp in zone diferite ale Terrei, lucru tiut din toate mitologiile importante ale lumii. Oricum Biblia nu precizeaz unde are loc acest preprogram legat de Adam I, pentru c el a fost prezent peste tot. Denumirile geografice aprute in Facerea cap.2 aparin evident staiei i le-am discutat deja la descrierea acesteia. Spaiul evreu actual avea s primeasc aceste denumiri mult mai tarziu. S vedem ce ne prezint Biblia ca istorie a acestei perioade. Acest eveniment este bine simbolizat i subliniat de tragedia familiei primordiale descris in Facerea-cap. 4. 1. Dup aceea, a cunoscut Adam pe Eva, femeia sa i ea zmislind a nscut pe Cain i a zis: Am dobndit om de la Dumnezeu 2. Apoi a mai nscut pe Abel, fratele lui Cain. Abel a fost pstor de oi, iar Cain lucrtor de pmnt. Ciudat este c lucrtorul de pmant Cain ii ucide fratele pstorul Abel, fr s fie mustrat de Dumnezeu: Cain ii recunoate vina i spune: 13. Pedeapsa mea este mai mare dect a puteau-o purta. 14. De m izgoneti acum din pmntul acesta m voi ascunde de la faa Ta i voi fi zbuciumat i fugar pe pmnt i orice m va ntlni m va ucide Rspunsul lui Dumnezeu (al inginerului genetician ef) este contrariant, la prima vedere de neineles: 15. Nu aa, ci tot cel ce va ucide pe Cain (i pe descendenii si n.a.) neptit va fi pedepsit. i a pus Domnul Dumnezeu semn lui Cain, ca tot cel care l va ntlni s nu-l omoasre. Cu alte cuvinte Dumnezeu a realizat dou lucruri: 1. protecia lucrtorului de pmant i infptuirea revoluiei agricole; 2. constituirea primelor insule de populaie hibrid aflat sub protecie. Incepe s ne informeze asupra epurrii genetice practicat in jurul arealului de experiment genetic: raport 1: 7 ineptit va fi pedepsit. Iat ce mai aflm despre prima etap a P.I.G. din acelai capitol al Facerii: 17. Dup aceea, a cunoscut Cain pe femeia sa i ea zmislind, a nscut peEnoh. Este prima informaie cronologic din Biblie care ne precizeaz c pe Terra existau, de fapt oameni (femeia sa), deoarece singurele fiine descrise pan acum sunt cele cereti, realizate prin inginerie genetic de S.D. in staie i aduse pe Pmant. In continuare ne este prezentat intr-un singur verset linia descendent din Cain.

18. Iar lui Enoh i s-a nscut Irad; lui Irad i s-a nscut Malaleil; lui Malaleil i s-a nscut Lameh. Iar din istoria acestei serii aflm: 19. Lameh i-a luat dou femei; numele uneia este Ada i numele celeilalte este Sela. 20. Ada a nscut pe Iabal; acesta a fost tatl celor care triesc n corturi la turme. 21. Fratele lui se numea Iubal; acesta este tatl tuturor acelora care cnt din chitar i din cimpoi. 22. Sela a nscut i ea pe Tubalcain, care a fost furar de unelte de aram i fier. i sora lui se numea Noema. 23. i a zis Lameh ctre femeile sale, Ada i Sela, ascultai glasul meu! Femeile lui Lameh, luai aminte la cuvintele mele: Am ucis un om pentru rana mea i un tnr pentru vntaia mea. 24. Dac pentru Cain va fi rzbunat de apte ori, apoi pentru Lameh de aptezeci de ori cte apte. Toate aceste versete ne sugereaz un tablou al vremii. Omul agricultor pstrat, protejat de Dumnezeu, nu numai c lucreaz pmantul, dar este invat s creasc i animalele (20), s aib via social, s se distreze, s cante la chitar i cimpoi (21) i dezvolt sub indrumarea ingerilor o adevrat industrie a metalelor din aram i fier. Evenimentele sunt in acord cu ceea ce invm oficial i cu celelalte mituri ale lumii care plaseaz zeii invtori in aceeai perioad. O alt observaie este aceea c pe lang instaurarea patriarhatului, se instaleaz i poligamia. Un individ valoros genetic va insmana mai multe femei. (23) Nu in ultimul rand, suntem informai asupra dimensiunii epurrii genetice practicate de S.D. in zona arealului ocupat de populaia hibrid. Pe msur ce aceasta se va dezvolta in progresie geometric, fiind protejai de ingeri, distrugerea populaiilor vechi are loc tot in acelai ritm. Etapa intai a P.I.G. sfarete odat cu un eveniment presupus de mine la prima lectur a Genezei i confirmat apoi de cap.15 din Corinteni II: crearea in laboratoarele de inginerie genetic al celui de-al doilea Adam cel cu duh dttor de via. Iat ce aflm despre el reluand firul biblic exact de unde l-am intrerupt: 25. Adam a cunoscut iari pe Eva, femeia sa, i ea zmislind, a nscut fiu i i-a pus numele Set, pentru c i-a zis; Mi-a dat Dumnezeu alt fiu n locul lui Abel pe care l-a ucis Cain. 26. Lui Set de asemenea i s-a nscut un fiu i i-a pus numele Enos. Atunci au nceput oamenii a chema numele lui Dumnezeu. Dup ce vom parcurge urmtoarea etap a P.I.G., vei inelege i mai bine c aceti Adam i Eva de care ne vorbete Biblia nu pot s fie aceiai cu cei primordiali. De ce? Este foarte simplu. Dac reprezentm schematic arborele genealogic descins din primul Adam putem privi cele 7 generaii dintre Adam i Set. Observm c cele 7 generaii dintre Adam i Set, - 7 generaii de descendeni din Adam l-ar face eventual pe Iubal ultimul descendent, contemporan cu Set, ceea ce biologic este total anormal, indiferent

devarsta pe care au trit-o oricare din ei. In aceast serie nu se precizeaz varsta fiecruia dintre patriarhi i nici varsta la care au avut primul fiu. Putem face ins o analogie cu urmtoarea serie genetic, la care aceste date sunt bine precizate. Prin analogie, echivalentul lui Set ca a 8-a generaie din Adam I este Lameh, al 8-lea descendent din Adam II. Ei bine, Lameh se va nate la 1474 de ani de la crearea lui Adam II. Ori despre acest Adam cu duh dttor de viat, aflm c a trit 930 de ani pmanteti, deci nu putea s fie unul i acelai personaj, iar despre Set aflm c s-a nscut in anul 230 al vieii lui Adam. Vei contraargumenta c Set putea fi fiul lui Adam deoarece imprind cei 230 de ani la 8 generaii inseamn peste 28 de ani de fiecare generaie. Dac judecm despre biologia noastr, acest lucru pare normal, dar in realitate, trebuie s inem cont de dou lucruri: 1. Arborii genealogici prezentai de Biblie sunt fali (voi vorbi despre acest lucru) 2. Adam (atat primul cat i al doilea) erau fiine de laborator, cu terapie genetic efectuat inc din stadiul de proiectare, probabil cu gene ale imbtranirii modificate, asemenea ingerilor. Despre Adam II am aflat c a trit 930 de ani; primul a trit probabil tot cam atata. Aceasta explic de ce primul descendent nu a aprut la 28 de ani, ci la 230 de ani. In general fiinele de pe Terra devin mature sexual la o varst egal cu o esime din sperana de via. Cu aceste argumente sper c ai ineles c Biblia vorbete despre dou personaje Adam. Adam II apare deci, la aproximativ 1.500 de ani de la Adam I, apariia sa fiind determinat de succesul primei etape. Iat pe scurt ce a realizat prima etap: - consolidarea numeric a insulelor de orientare A.D.N. spre o compatibilitate crescut cu S.D.; spaiul in care se desfoar aciunea este nedeterminat; este un program simbol care a avut loc peste tot; - ridicarea cu o treapt a compatibilitii genetice intre vechile populaii i ingerii S.D.; programul are ca scop in aceast faz o uniformizare pe cat posibil a populaiilor, o distribuie relativ egal a innobilrilor genetice practicate pe Terra; cu toate acestea poliformismul genetic poate a devenit chiar mai mare decat la inceputul etapei; - consolidarea revoluiei agricole, ridicarea standardului de via al populaiilor create; aceste populaii devin i agricole, incep s lucreze pmantul, invai de zei, cultivand in general plante aduse de zei i adaptate Pmantului. Revoluia agricol a fost impus. Schimbarea obiceiurilor alimentare reprezint un eveniment de insoire a coreciei genetice produse. - indeprtarea i distrugerea populaiilor nedorite, fr ca raportul de populaie s fie favorabil zonelor de experiment genetic; Etapa a doua a P.I.G. Adam II Potop 2262 ani Aceast etap trebuia s valorifice cuceririle genetice ale etapei intai, etap ce a realizat insule A.D.N. compatibilizate cu ingerii S.D. pe o hart geografic A.D.N. extrem de neomogen. De aceea, obiectivul acestei etape va fi : - selectarea grupurilor populaionale apte s pstreze un fond genetic comun cu ingerii S.D., pe tot globul;

- inceperea unor P.I.G. riguroase in ariile geografice alese; - continuarea proteciei genetice a grupurilor populaionale selectate i practicarea exterminrii in mas a populaiilor nedorite. Etapa este deosebit de bogat in evenimente, unele importante chiar i pentru istoria S.D. Am considerat aceast etap incepand odat cu crearea lui Adam II i a Evei II . In mod normal ar trebui inceput cu Set, adic cu rezultatele celei de-a doua creaii . Doar aceste rezultate sunt vizibile in P.I.G. i nu insi creaia. Dar, pentru o bun cronologie considerm etapa de la Adam II la Potop, Adam II i iubita sa Eva II au fost creai in aceeai modalitate tehnic ca i prima pereche conceput in laborator. De data aceasta obiectivul urmrit a fost altul. Teoretic, din punct de vedere tehnic, aceast creaie a fost mult mai simpl deoarece viza realizarea unei legturi intre o populaie compatibilizabil A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. i A.D.N.M.N. al ingerilor S.D. Din punct de vedere somatic, A.D.N. prezent in Adam II a fost mai apropiat de cel al ingerilor. Acest lucru a permis racordul cu un C.S. luat chiar din P.V. i modelat puin, incat s fie reprezentativ pentru toate cele 12 feluri de rod din P.V. Cu alte cuvinte, structura A.D.N.M.N. a C.S. racordat la soma Adam II a fost o mixtur a calitilor de structur a celor 12 tipuri de C.S. din P.V. Scriam mai sus modelat puin aceasta insemnand atat cat a permis tehnica ingerilor de manipulare de informaie genetic in M.N. Aceast tehnic nu este foarte dezvoltat. Adam II in urma racordului devine viu, este dus in somn greu i dup aceeai tehnic se recolteaz celule vii, care vor fi clonate cu cromozomul Y schimbat in X i... rezult soma Evei II. Aceasta va fi racordat la un C.S. luat tot din P.V. i modelat in acelai sens ca cel al lui Adam II. A doua pereche creat putea constitui a doua banc de gamei pentru P.I.G., cu caractere genetice de data aceasta, mai apropiate de ingerii S.D. De unde credei c tiu eu toate aceste lucruri? Le mai scriu i ca sigure...In primul rand sunt logice. In al doilea rand, aceast carte, Biblia, despre care S.D. ne spune s-o citim cu atenie pentru c vom gsi totul in ea, ne informeaz asupra celor scrise mai sus, chiar dac o face in metafore. Cap.12 Femeia care nate i balaurul. Balaurul biruit de Mihail urmrete pe femeie i pe cei din smana ei, din Apocalipsa sfantului Ioan Teologul, ne d informaii preioase despre Eva II . Evenimentele prezentate de acest capitol o identific pe femeia din poveste, cu Eva. Ca s inelegei bine, trebuie s prezint o parte din acest capitol, consider foarte important, al Bibliei. Totodat, introduc in scen un alt actor principal al programului Terra Satana. Din punct de vedere al cronologiei evenimentelor, locul su este in etapa a II-a a P.I.G. Dup multe variante de intercalare a acestei informaii am ales aceast soluie de compromis. Iat despre ce este vorba: 1. i s-a artat din cer un semn mare; o femeie nvemntat cu soarele i luna sub picioarele ei i purta pe cap cunun din dousprezece stele. 2. i era nsrcinat i striga, chinuindu-se i muncindu-se s nasc. Femeia invemantat cu soarele i luna, venit din cer, inzestrat cu un C.S. modelat din 12 stele, adic 12 feluri de A.D.N.M.N. distincte nu este alta decat Eva II. Acest verset mi-a oferit informaia privind modul in

care a fost realizat C.S. al Evei. tim c Eva a fost pedepsit de Dumnezeu s nasc in chinuri, nu mai insist, informaia apare strict ca noi s o recunoatem pe Eva: ...n dureri vei nate copiii... (Facerea 3-16). 3. i un alt semn s-a artat n cer: iat un balaur mare. rou, avnd apte capete i zece coarne i pe capetele lui apte cununi mprteti. 4. Iar coada lui tra a treia parte din stelele cerului i le-a aruncat pe pmnt. i balaurul sttu naintea femeii care era s nasc pentru ca s nghit copilul, cnd ea l va nate. Balaurul este personajul nedescris pan in prezent, este Satana, o superfiin in M.N. conceput asemenea lui Dumnezeu, fiind alctuit din apte C.S. inlnuite (apte cununi imprteti). Despre cele zece coarne voi vorbi mult mai tarziu. Satana era foarte important in ierarhia politico-militar a S.D. Dintr-un motiv pe care nu-l discutm acum Satana a dorit distrugerea lui Set cap de serie al omenirii actuale, primul nscut din materialul genetic tip Adam II-Eva II. 5. i a nscut (Eva II n.a.) copil de parte brbteasc, care avea s pstoreasc toate neamurile cu toiag de fier. i copilul ei fu rpit la Dumnezeu i la tronul lui. 6. Iar femeia a fugit n pustie unde are loc gtit de Dumnezeu ca s o hrneasc pe ea acolo 1.260 de zile. Ingerii fideli lui Dumnezeu reuesc s protejeze copilul Set inainte ca acesta s fie distrus de Satana. Bineineles c acelai risc vital ca i Set il aveau i Eva II i Adam II. Eva a fost evacuat de urgen din S.S. intr-un laborator de inginerie genetic din pustie. Denumirea de pustie desemneaz in Biblie un areal geografic nelocuit de ingeri sau de o populaie compatibil genetic cu ei, in cazul nostru un loc unde P.I.G. deabia fusese iniiat. Cele 1260 de zile nu tiu ce pot reprezenta. Ce fel de zile sunt, pmanteti? Atunci Eva a trit pe Terra numai aproximativ trei ani i jumtate! Nu tiu! Sunt echivalente zilele cu anii? A trit Eva 1260 de ani? E posibil! Din acelai capitol, aflm c superfiina in materie negativ, alctuit asemenea lui Dumnezeu din apte C.S., dispunea de o intreag armat de ingeri fideli, bineineles ingeri la fel ca ingerii lui Dumnezeu. Intre cele dou fraciuni politico-militare a avut loc un rzboi spaial dur, pierdut in cele din urm de Satana, care s-a retras... pe Terra sau mai exact in Terra, in baze subterane ce erau amenajate probabil de mii de ani. Care a fost motivul exact al rzboiului? Dac Biblia ne spune adevrul, acest conflict a fost declanat in momentul gsirii formulei A.D.N. al prinilor lui Set i al concepiei lui Set. Set este un personaj extrem de important, este practic primul patriarh, este cel de la care avea s porneasc adevratul program de ingineri genetic. De ce vroia Satana s-l ucid pe Set? Satana dorea o diversificare a speciilor de ingeri, conform cu unele nevoi? S-a orientat oare S.D. spre un alt curs al evoluiei genetice? Vei avea un rspuns in capitolul dedicat L.I.. Deocamdat incercai, dac putei, s privii indiferent, echidistant, raional, relaia Dumnezeu Satana, asemenea unui arbitru cosmic neutru. Numai aa vei reui s ajungei in preajma adevrului. S revenim acum la problemele etapei a doua a P.I.G. i s aruncm acum o privire asupra patriarhilor acestei perioade:

1. Iat acum cartea neamului lui Adam. Cnd a fcut Dumnezeu pe Adam, l-a fcut dup chipul lui Dumnezeu. 2. Brbat i femeie i-a fcut i i-a binecuvntat i le-a pus numele om, n ziua care i-a fcut. Acel acum subliniat in versetul 1 semnific intrarea in linie dreapt a P.I.G., semnific importana programelor viitoare. Aceti Adam II i Eva II sunt numii om deoarece poart C.S. dttoare de via, adic luate chiar din P.V., sunt la fel cu cele ale ingerilor. De aceea i Set va avea acelai echipament genetic. Iat seria: 3. Adam a trit dou sute treizeci de ani i atunci i s-a nscut un fiu dup asemnarea sa i dup chipul su i i-a pus numele Set. 4. Zilele pe care le-a trit Adam dup naterea lui Set au fost apte sute de ani i i s-au nscut fii i fiice. 5. Iar de toate, zilele lui Adam au fost nou sute treizeci de ani i apoi a murit. 6. Set a trit dou sute cinci ani i i s-a nscut Enos. 7. Dup naterea lui Enos, Set a mai trit apte sute apte ani i i s-au nscut fii i fiice. 8. Iar de toate zilele lui Set au fost nou sute doisprezece ani i apoi a murit. 32. Noe era de cinci sute de ani cnd i s-a nscut trei feciori: Sem, Ham i Iafet. (Facerea 5) 6. Noe ns, cnd a venit asupra pmntului potopul de ap, era de ase sute de ani. (Facerea 7) Date asemntoare avem despre toi patriarhii seriei a II-a, etapei a II-a a P.I.G., care aparent au fost in numr de zece de la Adam i Noe. Schematic seria se poate reprezenta ca in schema de mai jos: Tatl Mama Varsta tatlui in Durata vieii momentul naterii tatlui primului fiu Adam Eva 930 230 Set ? 912 205 Enos ? 905 190 Cainan ? 910 170 Maleleil ? 895 165 Iared ? 962 162 Enoh ? 365 cer 165 Matusalem ? 969 187 Lameh ? 753 188 Noe 950

500 Potop 100 Durata etapei 2262 Observaii: Oare este suficient un singur Adam pentru desfurarea unui astfel de program? Nu! Este i motivul pentru care toi exponenii seriei au avut acelai echipament genetic, toi au trit in jur de 900 de ani, toi au avut primul descendent de sex masculin la aproximativ 175 de ani, toi sunt de fapt Adami . Cum a fost posibil acest lucru? Seria prezentat mai sus este o serie fals. Dac toi aceti descendeni ar fi fost rezultatul incrucirii tatlui numit in textul biblic cu femeile autohtone ale spaiului geografic ales pentru P.I.G., caracterele genetice s-ar fi diluat, descendenii ar fi trit din ce in ce mai puin, fapt care nu se observ. Aceast diluie a caracterelor iniiale imprimate de S.D. se va observa deabia la urmtoarea serie. Deci, aceti descendeni nu sunt de fapt descendeni, ci sunt fiine care au echipamentul genetic al lui Adam. Aceste fiine se puteau obine in dou modaliti: 1. Fiecare exponent al seriei este rezultatul incrucirii tatlui (ex. Set) cu o femeie ce ar fi avut echipamentul genetic al Evei, construit special pentru el. In acest mod, descendenilor li se asigur un echipament genetic asemntor. Dumnezeu, care cunoate bine legile economiei de pia, nu a ales aceast variant deoarece este scump i relativ ineficient. Mult mai logic i mai ieftin pare varianta urmtoare: 2. Adam i Eva odat creai prin tehnica descris l-au zmislit pe Set. Dac Biblia ne informeaz c Set a fost nscut (Apocalipsa 12), haidei s credem acest lucru, dei nu pare logic. Naterea lui Set este un simbol dup prerea mea. Cel mai important lucru dup proiectarea lui Adam i a lui Adam cu cromozomi sexuali XX (Eva), a fost construirea bncii de gamei, de spermatozoizi tip Adam II i ovule tip Eva II. Aceast banc a servit la obinerea zigoilor numii Set, Enos, Cainan, Maleleil, Iared, Rnoh, Matusalem, Lameh i Noe, in eprubet. Metoda o practicm in prezent, cu succes, dar S.D. este cea care a inventat-o: Noi l-am fcut pe om dintr-o pictur amestecat... (LXXVI Sura omului 2) Iat o alt formulare: ...El a fcut perechile, brbtu i femeiuc Dintr-o pictur cnd s-a vrsat. (LIII Sura Stelei-46; 47) Cea mai exact, cea mai reuit formulare este urmtoarea: 6.- (Domnul)... a fcut frumoase toate lucrurile i a scos fptura omului din lut. 7. Apoi a fcut urmaii si din smn, din ap lepdat. 8. Apoi l-a plsmuit i a suflat n el duhul su i v-a dat vou auz i vz i inimi. Puini i suntei mulumitori. (XXXII Sura nchinrii) Sunt perfect de acord cu ultima afirmaie. Cele trei semne de mai sus conin practic sinteza etapelor I i a II-a ale P.I.G., respectiv Adam I este scos din lut, din formul A.D.N. proiectat in laborator; urmeaz prima serie genetic de legtur. Apoi este plsmuit Adam II, cu duh dttor de via i in sfarit urmeaz a doua serie genetic care, de aceast dat,

are impregnate calitile genetice A.D.N.M.N. ale ingerilor S.D. Set, Enos, Cainan, Maleleil,...i ali exponeni ai acestei serii au venit pe lume prin tehnica implantului uterin. Vedei cat de plastic, dar cat de clar, de tehnic in acelai timp este descris de Coran crearea lui Adam i a urmailor si. Fecundaia artificial, in eprubet presupune exact pictura lepdat i amestecat. Deci, produii de concepie Set -> Noe, cu sex cunoscut, obinui in eprubet, au fost implantai in uterul femeilor autohtone. Cred c Adam i Eva nici mcar nu au prsit S.S. sau dac au fost adui pe Terra, locul lor a fost intr-un laborator de inginerie genetic. Este vorba mai ales de Eva. Cateva recoltri de sperm tip Adam II erau suficiente pentru a obine mii de exemplare identice genetic, dar Eva nu putea elibera decat un singur ovul la mijlocul fiecrui ciclu menstrual. Biblia i Coranul nu ne informeaz despre durata ciclului menstrual al Evei (sau cel puin, nu am gsit eu astfel de informaii), dar durata durata vieii fiind tot de sute de ani i perioada de maturitate sexual, de ciclu menstrual, a fost pe msur, adic sute de ani, in care a eliberat mii de ovule. Dac relum versetul ce anun c femeia care nate (Eva) este dus in pustie 1260 de zile, eu cred c aceste zile sunt de fapt ani i c aceasta este varsta Evei exprimat in ani pmanteti. Pare o logic de moment ce a beneficiat de aceeai terapie genetic ca i Adam i din moment ce sperana la via a sexului frumos este mai mare. Totui, varsta Evei rmane o ipotez. Gameii tip Adam II Eva II recoltai, au constituit banca de factori ereditari pentru fecundarea artificial. Este posibil ca 50% dintre ovule s fi fost purttoare de cromozomi XX, adic, au dus la obinerea de noi Eve de tip Eva II. Noile Eve produse au putut prelua munca Evei II de eliberatoare de ovule tip Eva II, recolta de ovule identice genetic putanduse astfel extinde pe toat perioada etapei de 2262 de ani i posibil chiar i in etapa urmtoare a P.I.G. De obicei ins, au fost preferate pentru fecundaia artificial ovulele cu cromozomi sexuali XY, adic cele ce duc la formarea de biei. Este un principiu al geneticii ce ine de aspectul economic, de eficien. Un brbat poate avea in cursul vieii mii de copii, in timp ce o femeie nu poate nate mai mult de cateva zeci. Aspectul este cunoscut i de rani din cele mai vechi timpuri i de aceea ei practic metoda taurului comunal pentru pstrarea zestrei genetice animaliere, a unei anumite rase economic valoroas. Chiar dac nu v place comparaia, toi exponenii acestei serii prezentate de Biblie de la Adam la Noe au rolul genetic de taur comunal. Doctrina impus de inginerul genetician ef a fost ca urmaii lui Adam s aib cat mai muli copii cu fiicele oamenilor, ceea ce se i intampl. Atunci cand Biblia ne prezint varsta la care tatl a avut un fiu (exemplu Adam la 230 de ani l-a avut pe Set) nu ne informeaz asupra ritmicitii practicrii implanturilor, ci mai degrab ne comunic caracteristicile fiinelor de tip Adam II. Varsta la care aceste fiine erau mature sexual era de 150-200 de ani, adic aproximativ o esime din sperana de via. Raportul este valabil i pentru omul de astzi. La aceast varst, fiinele erau capabile fie s aib copii naturali cu femeile hibride ale arealului de program genetic i puteau oferi gamei pentru banca de factori ereditari.

Este important de menionat c, in aceast perioad a P.I.G., se practic poligamia i consangvinizarea, evident sub control genetic, avand drept scop pstrarea unui procentaj cat mai mare din caracterele genetice ale ingerilor S.D. A vrea s ne imaginm impreun cam cum se derula un astfel de program intr-o insul de compatibilizare genetic. Am s iau un exemplu grosier. Un brbat tip Adam II insmaneaz timp de 20 de ani o dat pe an o sut de femei hibride. In aceast perioad rezult dou mii de copii o mie de biei i o mie de fete avand 50% din caracterele ingerilor S.D. Bieii acestei serii vor fi indeprtai i vor ridica uor standardul genetic al populaiilor vecine sau vor fi ucii. Dup douzeci de ani, brbatul tip Adam II va continua s insmaneze atat mamele, primele femei, cat i pe fiicele acestora. In fiecare an vor fi inc 50 de noi candidate la insmanare, care vor da natere la cate 25 de biei i 25 de fete cu caractere genetice segregate conform legilor lui Mendel. Pentru aceast a doua generaie, 50% dintre descendeni vor avea intre 50% i 100% din caracterele genetice ale fiinelor tip Adam II. Dup inc 20 de ani, brbatul de tip Adam II poate insmana i nepoatele, iar strnepoii rezultai vor avea caractere genetice mult apropiate de cele ale ingerilor S.D. Insmanrile bineineles sunt in cea mai mare parte artificiale pentru c S.D. ine la o anume etic... Sperana de via a brbatului tip Adam II permite acestuia s insmaneze chiar i str-str-nepoatele. Prin astfel de calcule simple se pot demonstra c in areal inchis, protejat genetic i militar de ingerii geneticieni, pornind de la un singur brbat tip Adam II i 100 de femei autohtone-rezultat al primei etape a P.I.G. se pot obine in 60 de ani cel puin 20.000 de indivizi cu caractere genetice minim 75% S.D. In 100 de ani se pot obine teoretic sute de mii de indivizi relativ puri din punct de vedere genetic, avand peste 75% din caracterele genetice ale brbatului tip Adam II. C.S. al acestor indivizi vor putea racorda probabil o som de inger. Nu luai aceste cifre drept absolute, ci doar ca un exemplu orientativ al modalitii in care se poate derula un astfel de program. Iat ce aflm din Biblie despre primele hibridri ale etapei: 1. Iar dup ce au nceput a se nmuli oamenii pe pmnt i li s-au nscut fiice, 2. Fiii lui Dumnezeu, vznd c fiicele oamenilor sunt frumoase, i-au ales dintre ele soii, care pe cine a voit. (Facerea 6) Este subliniat crearea unei insule de prelucrare A.D.N. de ctre un fiu al lui Dumnezeu tip Adam II i mai multe femei hibride. Ingerul genetician tia c hibrizii vor combina genele prinilor i c in final nu vor mai reui s triasc 900 de ani: Nu va rmne Duhul meu pururea n oamenii acetia pentru c sunt numai trup. Deci, zilele lor s fie o sut douzeci de ani. (Facerea 6-3). Dei a doua etap a P.I.G. nu menioneaz nici un nume hibrid, in aceast etap se nasc milioane de hibrizi pe Terra i sute de mii de hibrizi in viitorul spaiu geografic evreu, care vor constitui baza genetic a urmtoarelor etape. Dac privim totui foarte atent seria etapei a II-a a P.I.G. observm

c doi dintre exponeni au trit mai puin decat ceilali, adic semnificativ sub 900 de ani. Acetia sunt Enoh (365 de ani) i Lameh (753 de ani). In privina lui Enoh, lucrurile sunt clare: ca intr-un film tiinifico-fantastic Enoh a fost mutat in galaxie servind probabil intr-un alt P.I.G., pe o alt planet. Ne putem inchipui orice, dar iat ce spune Cartea Crilor: a plcut Enoh lui Dumnezeu i apoi nu s-a mai aflat, pentru c l-a mutat Dumnezeu (Facerea 5-24). O alt formulare este: Enoh, bine plcut Domnului fiind, s-a mutat cu trupul... (Inelepciunea lui Isus Sirah 4416) sau mai exact, Prin credin (compatibilitate A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. n.a.), Enoh a fost luat de pe pmant s nu vad moartea, i nu s-a mai aflat, pentru c Dumnezeu il strmutase... (Evrei 11-5) Chiar Enoh , in carte ce-i poart numele, afirm: 1. nainte de a se mplini toate aceste lucruri, Enoh a fost rpit de pa Pmnt; i nimeni nu a tiut locul unde a fost i nici ce a devenit. 2. Toate aceste zile el le-a petrecut cu sfinii i cu ngerii veghetori. (Cartea lui Enoh-XII) Enoh a fost mutat in alt zon galactic din motive pe care numai le bnuim. Nu tiu cat a trit, dar fiind bine-plcut lui Dumnezeu, inseamn c a depit limita celor 900 de ani. Acest Enoh este celebrul autor al crii ce-i poart numele, atat de plin de informaie, inclusiv in descrierile de zboruri spaiale. In privina lui Lameh ins, am toate motivele s cred c nu a fost tocmai curat. El a fost hibrid, ce-i drept da calitate superioar. A trit totui 753 de ani. A fi putut crede c Lameh a avut o moarte traumatic dac nu s-ar fi gsit in anul 1947 pe malul Mrii Moarte celebrele manuscrise. Aceste pergamente datate in secolul al II-lea i.e.n. conin o poveste ce demonstreaz c Lameh nu a bine plcut lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care el nu a avut un fiu natural-Noe, ci acest Noe a fost obinut prin tehnica implantului uterin. Povestea acestor manuscrise este identic cu cea din Cartea lui Enoh. 1. Dup ctva timp, Matusalem, fiul meu, ddu o femeie fiului su Lameh 2. Aceasta rmase gravid, aduse pe lume un copil care avea pielea alb ca zpada i roz ca un trandafir; i un pr alb i lung ca lna i ochii de o mare frumusee. De-abia i-a deschis, c ei au inundat cu lumin toat casa, ca strlucirea Soarelui. Reacia lui Lameh a fost fireasc: 3... Atunci Lameh, tatl su, plin de uimire, alearg s-l gseasc pe Matusalem i l-a anunat c are un fiu care nu se poart ca ceilali copii, Acesta nu este un om, a zis el, acesta este un nger din Cer, fr ndoial, elnu este din neamul nostru. (Cartea lui Enoh-CV) Convins c noul-nscut nu poate s fie copilul su, Lameh cere sfatul tatlui i apoi al bunicului, invatul Enoh, in varst de 352 de ani. Enoh il sftuiete pe Lameh s creasc copilul pentru c acesta este ales s supravieuiasc marii judeci potopul. Acest copil care vi s-a nscut va fi singurul care va supravieui marelui dezastru mpreun cu cei trei fii ai si. Cnd toate fiinele umane vor fi nimicite, el singur va fi salvat. . (Cartea lui Enoh CV 15) Astfel, Lameh, dei hibrid de calitate superioar, nu este lsat s aib fii

naturali motenitori ai titlului de patriarh, ci este inzestrat cu un fiu rezultat al implantului uterin. Noe avea s fie capul de serie genetic al actualului P.I.G. desfurat de zei in Orientul Mijlociu i Apropiat. Ca o verificare c Lameh a fost hibrid, in Petru II aflm: ...(Dumnezeu) n-a cruat lumea veche, ci a pstrat numai pe Noe ca al optulea propovduitor al dreptii, cand a adus potopul peste cei fr credin. (II Petru-5). Dac numrm patriarhii de la Adam la Noe ei sunt 10. Dar aa cum spuneam, Adam, fiin de laborator, nu a prsit staia, ci doar factorii lui ereditari au fost adui pe Terra. Lameh de asemenea nu a putu fi un propovduitor al dreptii,el insui fiind nedrept, adic hibrid. De aceea, Noe a fost intr-adevr al 8-lea. Povestea este interesant i prin faptul c emite posibilitatea ca Noe s fie fiu al cerului. Ca s inelegem prin fiu al cerului- fiu de inger sau de brbat tip Adam II - la fel ca Enoh sau ca Matusalem? Au ingerii caliti virile? Pot procrea? S analizm alte poveti ale vremii i apoi s incercm formarea unui rspuns. Biblia consemneaz in aceast etap apariia uriailor pe pmant: n vremea aceea s-au ivit pe pmnt uriaii, mai cu seam de cnd fiii lui Dumnezeu ncepuser a intra la fiicele oamenilor i acestea ncepuser a le nate fii; acetia sunt vestiii viteji din vechime. (Facerea 6-4) Din Biblie, despre aceti uriai nu aflm foarte multe date, dar mai putem deduce cate ceva. Istoria perioadei etapei a II-a a P.I.G. a fost mult subiat de Biseric, de cei ce-au epurat Cartea Crtilor. In primul rand lipsete cartea lui Enoh, scrib ce a trit in aceast perioad. Voi face ins o referire la aceast carte pentru a mai afla ceva despre uriai. ... i iat c paznicii Marelui Sfnt (ai lui Dumnezeu n.a.) m-au chemat pe mine, scribul Enoh i mi-au spus: Enoh, scribul dreptii, dute i anun paznicilor cerului care au prsit naltul cerului, eternul i sfntul loc de edere, care s-au corupt cu femeile aa cum fac fiii oamenilor... Acetia i-au luat femei, fiecare dintre ei -a ales una i a nceput s se spurce cu ea...! Ele au rmas grele i au adus pe lume gigani de trei sute de coi...[8] Iat acum o posibil explicaie a apariiei giganilor: Vino aici (Enoh, n.a.) i ascult ce-i spun. Te vei duce la paznicii cerului care te-au trimis (la mine n.a.) pentru a interveni n favoarea lor i le vei spune: Voi trebuia s servii drept intermediari pentru oameni, nu oamenii pentru voi. De ce ai prsit nlimile cerului etern, ai dormit cu femei, v-ai spurcat cu fiicele oamenilor...i ai dat natere la fii gigani?[8] Etapa a doua a P.I.G. a fost o operaie de mare anvergur ce a cuprins toate continentele. Nu tiu cate baze a avut S.D. in zon, dar cred c nu au fost prea multe. Controlul exercitat in fiecare program iniiat nu a fost foarte mare i nici continuu. Nici nu era nevoie, pentru c logic este ca ingerii s fi practicat serii de implante (de exemplu, o dat pe an pentru femeile din program). Aveau oare ingerii S.D. aptitudini pentru sex in perioada aceea? Apariia uriailor a fost un accident genetic sau un sabotaj al P.I.G.? Vei avea un rspuns ceva mai tarziu, in capitolul dedicat lumii intraterestre. Atunci formula explicaii mai coerente.

Cat erau de inali? Greu de spus. In orice caz, nu cred c au avut trei sute de coi, adic aproape 150 m aa cum ne spune Enoh. Dimensiunea somatic actual a populaiilor Terrei permite unor populaii s se considere pitice fa de altele. Dac aezm un pigmeu african de 1 m lang un baschetbalist din N.B.A., avem o astfel de situaie. Chiar i biologia pigmeului african cu speran la via de 38-39 de ani i maturitate sexual la 7-8 ani este total diferit de cea a unui scandinav, spre exemplu. i asta putem observa aici , la noi acas. Argumentele biblice nu se rezum numai la versetul amintit deja din Facerea cap.6. In cartea lui Baruh 26;28 aflm c uriaii cei vestii, inali de statur i iscusii in rzboi ... pierit-au pentru c n-au avut nelepciune.... In capitolul dedicat metaforizrii P.I.G. vei gsi inelepciunea asimilat cu compatibilitatea A.D.N.M.N. Cartea lui Baruh, scris in anul 604 i.e.n. a fost epurat; ea coninea i un recensmant al uriailor. Textul original spune: Domnul a adus potopul pe pmant i a nimicit orice fiin, inclusiv cei patru milioane nouzeci de mii de gigani. Apa a depit cu cincisprezece coi cei mai inali muni.[8] Informaia este extraordinar; ea face din populaia uriailor o populaie distinct, compact. Faptul c avea un recensmant ne demonstreaz c i tehnologic era destul de avansat. S fie oare uriaii cei ce au construit edificiile megalitice de acum mii de ani? Populaia uriailor, dei distrus in mare parte datorit potopului a pstrat multe exemplare inc cel puin dou mii de ani dup potop. Dup ieirea poporului evreu din Egipt iscoadele trimise pentru investigarea teritoriului viitorului stat iudaic aduc veti: Acolo am vzut noi i uriai, pe fiii lui Enac, din neamul uriailor; i nou ni se prea c suntem fa de ei ca nite lcuste i tot aa le pream i noi lor. (Numerii13-34) Raportul de dimensiune somatic intre uriai i evrei prezentat de versetele de mai sus ne face s-i dm dreptate lui Enoh care preciza la 300 de coi inlimea acestei populaii. Numai c, circa 400 de ani mai tarziu de evenimentul de mai sus avem o descriere concret a unuia dintre puinii uriai ce mai rmseser la mai bine de 2000 de ani de la potop ... Goliat din Gat ... era la statur de ase coi i o palm- aproximativ 3 m. (Regi 17-4) Echipamentul lui Goliat prezentat amnunit corespunde dimensiunilor din text. Am vzut Micene in Grecia. Aceast cetate din Peloponez este total diferit de cetile greceti ca arhitectur, concepie, vechime. Se apreciaz c Micene a fost construit acum 5.500 de ani de o populaie ce incerca s se apere de atacurile susinute ale uriailor. C aceast populaie practica trepanaia craniului i avea rezultate avansate in tratamentul cancerului, este mai puin important pentru lucrarea de fa. Uriaii sunt prezeni i in legendele Olimpului i in epopeea lui Ghilgame i in toate miturile popoarelor contemporane cu ei. Spturile arheologice din ultimii 50 de ani au scos la iveal alturi de arme i unelte ce puteau aparine unor gigani (Siria, Maroc), chiar i scheletele unor oameni de 3,5-4 m inlime (Java, sudul Chinei, Transvaal, Mexic). Studii elaborate special in problematica giganilor stabilesc tiinific astzi existena lor in perioada in care miturile ii descriu. Doctorul

Burkhalter de la Societatea Francez de Preistorie nu are indoieli in acest sens. Totui se pare c o enigm a enigmelor exist: arheologii au dezgropat in Siria la 6 km de Safita, arme de silex cantrind 3,8 tone = 3800 kg. Dimensiunile acestor arme ne fac s punem din nou in balan descrierile giganilor fcute de Enoh i de primele iscoade ale evreilor in Orientul Apropiat. Astfel de dimensiuni uriae, de 140-150 m inlime, sunt in afara oricrei logici. Dar nu totul trebuie s fie logic. Trebuie gsit un rspuns s stea in picioare. Putem spune c argumentele in favoarea existenei uriailor din vechime sunt istorice, biblice, arheologice i mitice. Ipotez: S fie oare giganii un produs de inginerie genetic al inginerilor lui Satana, scindai din S.D.? S fi avut ei scopul limitrii P.I.G. desfurat de S.D. pe Terra? Oricare ar fi rspunsul, oricare ar fi fost dimensiunile exacte ale acestor gigani, este clar c ei trebuiau distrui. Aruncand o privire asupra Terrei, Dumnezeu i-a privit lucrarea i s-a luat cu mainile de pr : a cutat Domnul Dumnezeu spre pmant i iat, era stricat, cci tot trupul se abtuse de la calea sa pe pmant (Facerea 6-12). Este intr-adevr greu s-i recunoti greelile, mai ales cand eti intr-o funcie... i... enervat de fapt pe propria persoan decide: Sosit-a inaintea feei Mele sfaritul a tot Omul, cci s-a umplut pmantul de nedreptile lor i iat eu ii voi pierde de pe Pmant. (Facerea 6-13) i cu aceasta, dup o etap de 2262 de ani, S.D. ajunge in apropierea punctului de plecare: un singur om cu duh dttor de via, adic cu echipament genetic tip Adam II salvat impreun cu familia sa de la un cataclism indus de S.D., urma s promoveze caracterele genetice ale ingerilor in etapa a III-a a P.I.G. Dimensiunea distrugerii propriei lucrri urma s fie uria. Noul inginer ef al proiectului Terra (vechiul fusese destituit pentru incompeten) decide un cataclism pe pmant potopul. Am discutat despre aceast operaiune tehnic deja in capitolul destinat energiilor navelor S.D. Inainte ca furia apelor s fie declanat, Noe este chemat la ingerul ef cu logistica, care ii ofer planurile pentru corabia salvatoare. 14. Tu ns s-i faci o corabie de lemn de salcm. n corabie s faci desprituri i smolete-o cu smoal pe dinuntru i pe dinafar. 15. Corabia s o faci aa: lungimea corabiei s fie de trei sute de coi (144 m n.a.) limea ei de cincizeci de coi (24 m), iar nlimea ei de treizeci de coi (14,4 m n.a.) 16. S faci corbiei o fereastr la un cot de la acoperi, iar ua corbiei s o faci ntr-o parte a ei... s faci ntr-nsa trei rnduri de cmri: jos, la mijloc i sus. (Facerea 6) Probabil c i dumneavoastr ai citit despre studiile moderne, asistate de computer, elaborate astzi in lume, care dovedesc c nava de salvare a lui Noe avea dimensiunile ideale pentru a rezista furtunilor. Dimensiunile alese confer vasului cea mai bun stabilitate i rezisten la impactul cu furia apei. Dac Noe a avut un ajutor important in proiectare, cred c ajutorul a fost pe msur i in execuie. Dei pare destul de ilogic, ca o poveste de adormit copiii, totui, aceast corabie a existat. Resturile ei au fost descoperite exact acolo unde indic Biblia in munii Ararat. Iar n luna a aptea, n ziua a douzeci i aptea lunii acesteia, s-a

oprit corabia pe munii Ararat. (Facerea 8-4) Mi s-ar fi prut mai simplu ca Noe, familia sa i alte personaje cu zestre genetic valoroas s fi fost protejate la una din bazele ingerilor pe perioada potopului. Nu avem prea multe informaii despre ceea ce tiau s fac hibrizii mei acum aproximativ 5.000 de ani. Cert este c prin transfer tehnologic in areal inchis au reuit s fac multe, chiar i celebra corabie lung de aproape 150 de metri. Noe a luat pe corabie soia, cei trei fii impreun cu soiile lor i cate o pereche din fiecare specie de animal din arealul su pentru a putea reinsmana viaa dup retragerea apelor. Conform Bibliei acest grup de 8 oameni este singurul grup ales, protejat voit de S.D. Restul erau in voia soartei. ...in zilele lui Noe... puine suflete, adic opt, s-au mantuit prin ap. (I Petru 3-20) Este foarte posibil ca i alte populaii din insule compatibile A.D.N. cu ingerii S.D. s fi fost protejate intr-un mod nedescris de Biblie ( de exemplu prin retragerea in zone inalte). De exemplu, miturile chineze descriu salvarea lui Fuxi i a Nuwei fiine cu echipament genetic echivalent celui al lui Noe, care aveau s reinsmaneze viaa dup retragerea apelor. Tbliele de lut sumeriene povestesc cu lux de amnunte evenimentele legate de potop. Eroul Ziusudra (Utnapitim in acadian) este salvat de ctre zeul Enki al Lumii Inferioare, impotriva deciziei votului celorlali zei. La fel ca in povestea biblic, Utnapitim primete indicaii exacte cu privire la construcia corbiei: Corabia ce o vei construi / Msurile ei i le voi da eu. (Tbliele de lut sumeriene) [9] Zecharia Stichin demonstreaz c sofisticata corabie era de fapt un submari. Potopul este prezent in sute de mituri ale tuturor popoarelor cu istorie veche, de pe toate meridianele. Citii miturile! Cum civilizaiile vechi, ca i cele moderne de fapt, s-au dezvoltat pe malul mrilor i oceanului planetar, multe dintre ele au putut fi distruse. Mai puin au avut de suferit populaiile continentale. Acestea aveau s beneficieze de un tratament mult mai puin ecologic in etapa urmtoare a P.G.I. Ce a realizat potopul? Cred c putem sistematiza: -reducerea semnificativ a populaiei Terrei; -distrugerea in mare parte a populaiilor nedorite, diferite din punct de vedere genetic, printre care, evident, giganii; -realizarea unui raport intre populaia insulelor compatibile A.D.N. cu ingerii S.D. i restul populaiei Terrei, in favoarea primului grup; -protecia fiinelor cu echipament genetic tip Adam II i a familiilor lor. Ce a realizat etapa a doua a P.I.G.? Cred c nu a realizat prea mult pentru o etap lung de 2262 de ani. cest lucru se explic in primul rand prinapariia uriailor fie ca o eroare de program S.D. fie aa cum am mai presupus ca o aciune a lui Satana de contrapondere la P.I.G. Oricum, P.I.G. in aceast etap nu a curs in direcia dorit de S.D., motiv pentru care dup 2262 de ani se recurge la tergerea parial a programului i cu pstrarea fiinelor tip Adam II Eva II. Potopul a fost o operaiune tehnic destul de exact, a fost un potop bine monitorizat, ce a urmrit rezultate destul de exacte, de asemenea. Practic, programul trebuia reluat. 39... ei tiu din ce i-am fcut Noi

40. i jur pe Domnul rsritului i al apusului c Noi suntem n stare 41. Ca s schimbm mai buni n locul lor i nimenea nu ne poate opri. (Sura treptelor LXX) Dezarmant, nu? Trebuie s v spun c sura treptelor este valabil pentru oricare din etapele P.I.G., inclusiv pentru cea care ne aflm. Asta este! Trebuie s incercm s nu ne pese! Etapa a treia a P.I.G. Potop Iacov (Israel) 1232 ani Aceast etap incepe imediat dup incetarea potopului i constituie etapa premergtoare, formrii poporului evreu. Apele retrase au distrus in mare parte populaiile nedorite, ins au murit i muli dintre hibrizii valoroi pentru program. Totui, datele problemei sunt altele acum; in unele arii geografice hibrizii mei sunt chiar majoritari. Ei vor constitui baza terenului genetic extins pe care se vor crea noile insule A.D.N. cu compatibilitate crescut cu populaia cereasc. Capitolul 10 al Genezei informeaz scurt i concis c popoarele Orientului Apropiat i Mijlociu s-au format din cei 8 oameni coborai din corabia lui Noe, ce aveau caractere genetice asemntoare. Acest lucru nu s-ar fi putut intampla fr prezena in teritoriile respective a unui bogat sortiment de hibrizi deja compatibili A.D.N. cu cei 8. Copiii lui Noe i urmai acestora au construit toate cetile importante din zona mai sus amintit din Fenicia Sidon , Tir, pan in Mesopotania Ninive de exemplu, pan in Babilonia Babilon, Eveh, pan in Gaza i spre viitoarea mare moart Sodoma, Gomora, Adna, Teboim i altele. Cu toii: filisteni, canaaneni, fenicieni, babilonieni, suntem informai in cap.10 c sunt urmaii lui Noe. Aria de omogenizare genetic este extrem de intins i cuprinde zona geografic in care astzi se afl Liban, Siria, Israel, Iordania, Irak i o parte din alte state. Descendenii lui Noe reuesc s ridice standardul genetic al acestor populaii avand asigurarea logistic cu care ne-am obinuit deja. Cred c nu trebuie s mai insist in calcule ca, pornind de la cei 8, s-i inmulesc pe hartie i s demonstrez c in sute de ani au putut genera fiecare sute de mii de hibrizi de calitate superioar. Innobilarea genetic s-a desfurat prin metodele obinuite: - insmanarea multor femei de ctre un singur individ valoros genetic; - consangvinizare; - mariaj controlat, dirijat; - implanturi uterine in mas, cu material genetic controlat, compatibil cu ingerii. Aceste metode s-au practicat cu intensitate diferit urmrindu-se de fapt dou programe importante: 1. Un program riguros, bine urmrit i consolidat ce a avut drept scop pstrarea unei linii pure, a unui arbore genealogic important ce avea s dea natere ulterior poporului evreu. II. Un program mai puin riguros privind standardizarea A.D.N. a populaiei unei arii geografice extinse. I. Programul ce avea drept scop crearea poporului riguros compatibil A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. a continuat pe linia lui Sem, unul dintre cei trei fii ai lui Noe, despre care tim c este echivalentul genetic al lui Adam II. La arborele genealogic ce urmeaz, vei constata scderea

progresiv a duratei vieii indivizilor i implicit intinerirea varstei de maturitate sexual. S urmrim seria: 10. Iat acum istoria vieii neamului lui Sem: Sem era de o sut de ani, cnd i s-a nscut Arfaxad, la doi ani dup potop. 11. Dup naterea lui Arfaxad, Sem a mai trit cinci sute de ani i a nscut fii i fiice i apoi a murit. 12. Arfaxad a trit o sut treizeci i cinci de ani i atunci i s-a nscut Cainan. Dup naterea lui Cainan, Arfaxad a mai trit trei sute treizeci de ani i a nscut fii i fiice i apoi a murit. 13. Cainan a trit o sut treizeci de ani i atunci i s-a nscut elah. Dup naterea lui elah, Caian a mai trit trei sute treizeci de ani, i a nscut fii i fiice i apoi a murit. 14. elah a trit o sut treizeci de ani i atunci i s-a nscut Eber (.a.m.d.) 26. Terah a trit aptezeci de ani i atunci i s-a nscut Avraam, Nahor i Haran. 27. Iar spia neamului lui Terah este aceasta: lui Terah i s-au nscut Avraam, Nahor i Haran; lui Haran i s-a nscut Lot. Observaii asupra celei de-a treia serii genetice: Opinia mea este c aceasta e prima serie adevrat sau mai apropiat de adevr, tatl i fiul prezentai de Biblie fiind in general, cu unele excepii, naturali. Observm scderea brusc a duratei vieii descendenilor de la cei 950 de ani ai lui Noe, la 600 de ani Sem, pentru ca apoi, spre sfaritul seriei, durata de via a acestor fiine s scad sub 200 de ani. Versetul biblic privind diluia caracterelor iniiale, pan la varsta final medie de 120 de ani, incepe s se implineasc. Trebuie inut cont c Noe avea caracterele genetice ale lui Adam II. El a beneficiat de terapie genetic ce viza i blocarea genelor imbtranirii cu rezultatul spectaculos concretizat intr-o via de peste 900 de ani pmanteti. Noe venea dintr-o etap in care nici nu se poate vorbi de mariaj controlat, ci mai degrab de principiul taurului comunal. In etapa precedent patriarhii nu aveau o femeie sau 5 femei sau 10, ci menirea lor era s insmaneze sute de femei pe parcursul unei perioade cat mai lungi. Ei erau pilonii insulei A.D.N. cu compatibilitate crescut. In etapa a treia acest principiu cade, nu mai este atat de necesar, iar progresul social al insulelor A.D.N. nu mai permite astfel de artificii. De aceea, progresiv, se renun la principiul taurului comunal in favoarea mariajului controlat. Scderea duratei vieii in etapa de fa nu se datoreaz unor caractere genice mult diluate fa de ascenden, ci mai degrab diferenei cu care genele imbtranirii sunt tratate dedata aceasta, lipsei terapiei genetice. Dac in zona mai indeprtat a seriei, cea caracterizat totui de durate mai lungi ale vieii, nu beneficiem de nici un nume de femeie, asta se intampl pentru faptul c trecerea de la principiul etapei precedente la mariajul controlat s-a fcut progresiv. In zona caracterizat de mariaj controlat scderea duratei vieii devine avantajoas pentru program. Numrul mic de femei pe care il poate avea fiecare descendent este compensat prin intinerirea varstei de maturitate sexual a descendenilor i prin propagarea in progresie geometric a caracterelor genice dorite prin aceti descendeni. Asigurarea unei zone genetice corespunztoare descendenilor se face

deseori prin consangvinizare. De multe ori, aceasta ins nu este real ci, in acel nod genetic suntem avertizai de fapt asupra unui implant uterin. Nu este ins o regul. In cadrul seriei fiecrui exponent al arborelui genealogic ii este precizat un singur fiu, dar doctrina de-a avea cat mai muli fii i fiice cu femeile predestinate, valoroase din punct de vedere genetic nu fusese abrogat. Prin predestinare se inelege fie orientarea mariajului fcut chiar de inginerul genetician extraterestru pentru arborele genealogic principal trunchi, fie de preoi iniiai in legile segregrii caracterelor pentru periferie ramurile mai indeprtate ale acestui arbore. Tabloul vremii ne infieaz primele orae stat in care locuiesc comuniti restranse de familii extinse. In cadrul acestor orae controlul genetic, mariajul controlat este mult mai uor de realizat. In acest stadiu este urmrit evoluia unui arbore genealogic ce-i intinde ramurile in teritorii extinse, unde, aceste ramuri se intreptrund cu ali arbori genealogici mai puin riguroi, ce aparin unor programe asemntoare. In mijlocul acestui areal extins, in zona geografic de maxim compatibilitate A.D.N. cu ingerii S.D., urma s fie implantat poporul evreu. Pentru observaii suplimentare la aceast etap, ne intoarcem la trunchiul arborelui genealogic. Constatm c lui Avram i se hrzete o femeie stearp. Este un artificiu tehnic des folosit in Biblie. De fiecare dat cand inginerul genetician dorete revigorarea arborelui genealogic cu echipament genetic superior recurge la tehnica implantului uterin i nu avertizeaz asupra acestui lucru predestinand unui exponent al seriei o femeie stearp. Incapacitatea acestei femei de a nate era bineineles indus. De exemplu una dintre tehnici ar fi putut fi legarea, secionarea, trompelor uterine. Aceste femei, culmea, vor nate foarte tarziu, dup instalarea menopauzei. biei cu caractere genetice i aspect somatic uor modificat, ce aveau s revigoreze arborele genealogic. Aceste implanturi, dei valoroase genic, nu vor da natere unor fiine cu durat a vieii superioar contemporanilor lor, deoarece noile condiii ale sfaritului de etap a IIIa: - relativ omogenitate genic a insulelor A.D.N.; - organizarea social in orae state; - limb distinct; - mariaj controlat cu numr limitat de femei, nu mai fceau necesar terapia de blocare a genelor imbtranirii. S urmrim acum, cum au venit pe lume copiii lui Avraam. Capitolul 17 din Facerea ne lmurete pe deplin. Personaj biblic important, adevrat nod genetic al neamurilor. Avraam, inaintat in varst nu avea copii de la femeia sa Sarai. Cand Avraam ajunge la varsta de 99 de ani, contient c nu i-a indeplinit misiunea de printe al neamului de importan major pentru S.D., merge la inginerul genetician ef de program s intrebe dac mai este de fcut ceva. Domnul ii promite: ...o voi binecuvanta (pe Sarai) numit de acum Sarra i-i voida din ea un fiu...(13) Contrariat Avraam a ras zicand in sine: E cu putin oare s mai aib fiu cel de o sut de ani? i Sarra cea de nouzeci de ani este cu putin s mai nasc? (17) 19. Iar Dumnezeu i-a rspuns lui Avraam: Adevrat, ns i Sarra , femeia ta, i va nate un fiu i-i vei pune numele Isaac i Eu voi ncheia

cu el legmntul Meu. 20... l voi crete i-l voi nmuli foarte, foarte tare; doisprezece voievozi se vor nate din el i voi face din el popor mare. 21. Dar legmntul Meu l voi ncheia cu Isaac, pe care-l va nate Sarra la anul, pe vremea aceasta! (Facerea 17) Am aflat deci, de hotrarea inginerului genetician ef de a implanta Sarrei un ovul fecundat cu sex masculin, evident cu caractere genice superioare, adaptat atat zestrei genetice a mamei pentru ca aceasta s poat purta sarcina, cat i structurii genetice a arealului geografic respectiv. Isaac, conform celor spuse de Domnul, ar fi urmat s fie capul de serie al celor 12 familii ale lui Israel. Inginerul genetician ef ii trimite ingerii, celebrul echipaj spaial despre care am mai scris la capitolul legat de tehnic, echipaj ce formeaz sfanta treime de la stejarul Mamvri. Ei practic implantul uterin. 9. i l-au ntrebat Oamenii aceia: Unde este Sarra, femeia ta? Iar el rspunznd, a zis: Iat, n cort! 10, Zis-a unul: Iat, la anul pe vremea asta am s vin iar la tine i Sarra, femeia ta va avea un fiu. Iar Sarra a auzit de la ua cortului, de la spatele lui. 11. Avraam i Sarra ns, erau btrni, naintai n vrst i Sarra nu era n stare s zmisleasc (era la menopauz n.a.). 12. i a rs Sarra n sine i i-a zis: S mai am eu oare aceast mngiere acum, cnd am mbtrnit i cnd este btrn i stpnul meu? 13. Atunci a zis Domnul ctre Avraam: Pentru ce a rs Sarra n sine i a zis : Oare cu adevrat voi nate btrn cum sunt? 14. Este oare ceva cu neputin la Dumnezeu? La anul pe vremea aceasta am s fiu pe la tine i Sarra va avea un fiu! (Facerea 18) 1. i a cutat Domnul spre Sarra cum i spusese i i-a fcut Domnul Sarrei, cum i fgduise. (i l-a implantat in uter pe Isaac n.a.) 2. i a zmislit Sarra (nici vorb de Avraam n.a.) i a nscut lui Avraam fiu la btrnee, la vremea artat de Dumnezeu.(Facerea 21) Tatl Varsta tatlui Durata vieii Durata la natere a tatlui etapei primului fiu Noe 950 500 Sem Ham Iafet Potop 22 Arfaxad 465 135 135 130 Cainan 460 130 130 134 elah 460 130 130 132 Eber 504 130 134 79 Peleg 339 70

130 100 Ragav 339 60 132 ---Serug 330 1232 130 Iacov Nahor 204 (Israel) 79 Terah 205 70 Avraam Nahor Haram 175 100 Isaac 180 60 Iacov (Israel) 147 Poate c v-am plictisit cu aceast zmislire artificial descris de Biblie, dar este primul implant uterin prezentat explicit i este important. Nu are nevoie de comentariu larg, cel puin pentru mine totul este clar. Remarc doar c Sarra a nscut dup un an; sarcina a depit nou luni, caracterele genetice ale lui Isaac fiind modificate. Rareori au loc descrieri pe larg ale implanturilor uterine. De obicei suntem doar avertizai asupra lor prin precizri asupra sterilitii unor femei biblice (cutare era stearp) sau avertizarea vine de la formularea i a primit fiu de la Domnul... Pentru a fi i mai clar, primim precizri suplimentare in capitolul Romani al Noului Testament, cap.9: 8. ...Nu copii trupului (cei naturali n.a.) sunt copiii lui Dumnezeu, ci fiii fgduinei se socotesc urmai. 9. Cci al fgduinei este cuvntul acesta: La anul pe vremea aceasta: voi veni i Sarra va avea un fiu. Este clar sper, copiii lui Dumnezeu sunt cei rezultai ai implantului uterin. De prisos s mai menionez c ingerii aveau o banc de factori ereditari bine dotat cu gamei recoltai de la hibrizi de la toate generaiile superioare ale primelor hibridri. Din multitudinea de sortimente de gamei ingerul genetician alegea pentru fecundaia in eprubet gameii cei mai adaptai atat intre ei, cat i zestrei genetice a mamei purttoare de implant. Se pare c, fie ceva nu a fost in regul cu zestrea genetic a lui Isaac, fie alte motive legate de ameliorarea patului genetic au prelungit cu inc o generaie momentul apariiei celor 12 voievozi. Aa se face c Isaac va fi doar bunicul celor 12. Avraam i familia locuiau in acele vremuri in ara Canaan i se pare c erau singurii din acea zon cu caractere genetice superioare, mai apropiate de cele ale ingerilor. De aceea, la varsta de 40 de ani, Isaac este sftuit de Sarra, s mearg in Mesopotamia la rude! pentru a-i gsi o soie cu gene pe msur. 3. Jur-mi pe Domnul Dumnezeul cerului i pe Domnul pmntului c fiului meu Isaac nu-i vei lua femeia din fetele Canaanenilor, n mijlocul crora triesc eu. 4. Ci vei merge n ara mea, unde m-am nscut eu, la rudele mele i vei lua de acolo femeie lui Isaac, fiul meu. (Facerea 24)

Aflm de la Avraam c mariajul acestor exponeni ai seriei era controlat: ... Domnul Dumnezeu, naintea Cruia umblu, va trimite cu tine pe ngerul Su, va binecuvnta calea ta i vei lua femeie pentru feciorul meu din rudele mele i din casa tatlui meu. (Facerea 24-40) Isaac, la varsta de 40 de ani, merge in Mesopotamia i ia de soie pe Rebeca, fata lui Batuel, fiul lui Nahor, pe care i l-a nscut Milca. Nahor era fratele lui Avraam. Deci, Isaac se cstorete cu nepoata de bunic al lui Nahor, fratele tatlui su. Culmea culmilor! Ca un fcut, de parc toat seria ar fi fals, ai ghicit i Rebeca era stearp. Ca de obicei ins, aceast problem apare tocmai pentru a fi rezolvat la superlativ de ctre inger: ...s-a rugat Isaac Domnului pentru c, Rebeca, femeia sa era stearp i l-a auzit Domnul i femeia lui, Rebeca a zmislit. (Facerea 25-21) Sarcina Rebeci a fost gemelar bivitelin, ingerul a plantat doi zigoi cu caractere genetice diferite, parc special s ne demonstreze c in acest domeniu este atotcunosctor. Chiar se laud cu reuita implantului: n pntecele tu sunt dou neamuri i dou popoare se vor ridica din pntecele tu; un popor va ajunge mai puternic dect cellalt i cel mai mare va sluji celui mai mic! (Facerea 25-23) Poporul mic, dar puternic este poporul evreu intens compatibil cu ingerii, iar cel mare i slab este patul A.D.N. al celui dintai ... arabii. Biblia subliniaz diferenele dintre cei doi gemeni: 25. i cel dinti care a ieit era rou i peste tot pros ca o pielicic i i-a pus numele Isav 26. Dup aceea a ieit fratele acestuia, inndu-se cu mna de clciul lui Isav; i i s-a pus numele Iacov. Isaac era ns de aizeci de ani cndi s-au nscut acetia din Rebeca. (Facerea 25) Povestea este scris cu talc. Era normal ca mai intai s se nasc Isav tatl arabilor i apoi Isaac elementul intens compatibil, deoarece intotdeauna intr-un astfel de program mai intai se organizeaz patul A.D.N. i apoi se inser elementul genetic de maxim interes. Fr un pat genetic adecvat acest ultim element nu poate supravieui. De aceea Isaac se ine la natere cu mana de clcaiul lui Isav. Acest tip de analogie reprezint deseori sarea i piperul Bibliei. Poate v intrebai de ce a mai fost necesar ca Isaac s fac drumul in Mesopotamia dac soia sa a nscut in urma unui implant uterin? Vd urmtoarele rspunsuri: 1. Arborele genealogic intens compatibil cu ingerii, axul central al P.I.G., era de fapt cu mult mai extins, cuprinzand alturi de Palestina, Fenicia, Libanul i Siria, intreaga Mesopotamie. La o cercetare atent a textelor sumeriene inscrise pe tblie de lut iese la iveal o civilizaie exploziv, nscut parc din nimic, rod al aciunii zeilor. Dup potop, descris remarcabil de vechii sumerieni, asirienii ii venerau pe cei provenii din smana de dinainte de potop [10]. Ei aveau s constituie baza genetic a viitoarelor orae i sate, de fapt, orae genetic inchise, uluitoarele Nippur, Sippar, Larsa, Ur, Laga, Eridu, Ninive, Babilon, Sidon, Tyr i altele. Oraele mai sus numite au constituit axul central al unui alt P.I.G. dezvoltat in paralel cu programul evreu, de ctre ingerii scindai din S.D. Ameliorarea genetic a patului A.D.N. s-a realizat

simultan in tot Orientul Apropiat i Mijlociu. Pasul urmtor a fost naterea celor doi arbori genealogici intens compatibili cu ingerii S.D. in Canaan i in Mesopotamia. Iniial, in aceast etap a P.I.G., cei doi arbori au fcut schimb de gene sau chiar au fost contopii la baz. De aceea fiii lui Terah, -Avraam, Nahor i Haran au locuit diferite segmente temporale atat in Canaan cat i in Mesopotamia, insmanand de-a lungul vieii lor o mulimr de femei, de asemenea valoroase genetic, din cele dou arii geografice. Terah a locuit in Ur, apoi in oraul Haran (oraul Mari). Fiii si au locuit in Mesopotamia, cu excepia lui Avraam care a fcut naveta intre cele dou teritorii, in scopul iniierii unui P.I.G. riguros in Canaan. In aceast ordine de idei, se pare c baza genetic preluat primordial ii are originea in Mesopotamia. Acolo Isaac avea s gseasc femeia ideal ... increngturii genetice. Calitile, echipamentul genetic al Rebeci fcea posibil implantarea unui embrion (unor embrioni) cu echipament genic foarte apropiat de cel al ingerilor S.D. O femeie ca aceasta nu prea era de gsit in Canaan. Un astfel de implant practicat la o femeie genetic indiferent s-ar fi putut solda cu un avort genetic. 2. Membrii familiei nu realizau irealitatea consangvinizrii, de aceea fceau din consangvinizare, un principiu, un mod de a pstra caracterele genetice ale familiei. 3. Povestea este construit special ca noi s observm toate aceste legturi, implanturi, arbori genealogici i s ne batem capul cu ele. Iacov, unul dintre cei doi embrioni implantai in uterul Rebeci avea s fie tatl celor 12 familii ale viitorului popor evreu. Ghilimelele semnific modalitatea de venire pe lume a celor 12 tehnica implantului uterin. Practic, de numele lui Iacov, cel ce va fi numit mai tarziu Israel, este legat formarea poporului evreu, eveniment ce pentru mine echivaleaz cu a patra etap a P.I.G. Despre venirea pe lumea lui Isaac i a lui Iacov semnele Coranului abund. Aleg pe cele mai semnificative: 72. i Noi i-am dat lui (Avraam n.a.) n dar pe Isaac i pe Iacov i pe toi i-am fcut cinstii (compatibili A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. n.a.) 73. i Noi i-am fcut pe ei prototipuri ca s ocrmuiasc dup porunca noastr... i ei ne-au fost servi. (XXI Sura profeilor) Dac cuvantul prototipuri este tradus corect, este cel mai tehnic cuvant din scrierile vechi. Descrie cu exactitate obiectivul S.D. Iat o alt exprimare: ... Noi ii ddurm (lui Avraam) pe Isaac i pe Iacov i ddurm urmailor lui profeia i scriptura; i Noi ii ddurm rsplata lui in lume de acum, iar in lumea de apoi va fi intre drepi (XXIX Sura pianjenului 26) Tehnica implantului uterin, des folosit in aceast perioad este explicat pe larg in cap. Galateni-4, ca modalitate de venire pe lume a lui Isaac: ... Avraam a avut doi fii: unul din femeia roab i altul din femeia liber.(22); ... cel din roab s-a nscut dup trup (copil conceput i nscut natural n.a.), iar cel din cea liber s-a nscut prin fgduin (implant uterin n.a.). (23) Explicaiile continu prin analogii interesante, asupra crora nu insist. Cred c v este destul de clar. II. Biblia ne spune in capitolul 10 al Facerii cum au migrat urmaii

lui Noe, nepoii i strnepoii si pentru a forma popoare, pentru aridica standardul genetic al unei zone intinse, conform dorinelor i planurilor ingerilor. De exemplu: Din Canaan s-au nscut: Sidon intai nscut al su, apoi Het, Iebuseu, Amareu, Ghergheseu, Heveu, Argheu, Sineu, Armadeu, emoreu, Hamateu. Mai pe urm neamurile canaanene s-au rspandit. (Facerea 10-15; 16; 17; 18) Ce observm? Aceste denumiri de fii, nepoi ai lui Noe, sau strnepoi are mai puin importan, deineau un important bagaj genetic asemntor lui Noe. In prima parte a acestei etape, atunci cand inc funciona destul de bine principiul taurului comunal, aceti indivizi valoroi genic au format insule A.D.N. cu femeile populaiilor rmase. Foarte probabil brbaii acelor populaii au fost ucii. Vei vedea in etapele urmtoare c practica epurrii in scopuri nobile a fost folosit des. De aceea, aceti indivizi au dat numele unor orae-state, ceti, unor mici popoare ce ocupau arii foarte restranse. Vom vedea c peste 1500-2000 de ani poporul evreu riguros compatibilizat genetic cu ingerii S.D. aveau s lupte pentru teritorii i mai ales pentru supremaie numeric tocmai cu aceste popoare formate din insulele A.D.N. trecute, iniiate de urmaii lui Noe. De ce? Pentru c zestrea genetic adus de acetia, nu a ridicat suficient standardul genetical acestor populaii, care se vor numi fiecare dup tatl su; privii versetele amintite mai sus Iebusei, Amorei, Gherghesei, Hevei i alte neamuri canaanene (de la Canaan fiul lui Ham i nepotul lui Noe). Biblia ne ofer un tablou al vremii destul de cuprinztor. Depinde numai de noi dac reuim s vedem detaliile sau nu. In programul de standardizare, de omogenizare a A.D.N. al populaiilor Orientului Mijlociu i Apropiat, ingerii au incercat pe cat posibil, evitarea greelilor etapei anterioare. In acest scop au recurs la un artificiu tehnic foarte eficient: amestecarea limbilor Pmantului. Lingvitii sunt astzi de acord c in vremuri strvechi exista o singur limb, probabil cu mai multe dialecte. Asemnri lingvistice se gsesc astzi intre limbi aparinand unor populaii indeprtate geografic. Poate cele mai aparent inexplicabile asemnri sunt intre limbile tibetan i sioux sau chiar intre elemente ale limbii romane i unor triburi amerindiene din Peru, ce triesc in semislbticie (studiu fcut in anii trecui de lingviti romani). i dac tot vorbim despre romani, menionez c dr. Napoleon Sevescu demonstreaz magistral c urmaii dacilor nu au imprumutat o limb latin, ci romanii strlucii urmai ai lui Enea din Troia, au adus cu ei in Dacia o limb tracic mult asemntoare celei vorbite de daci. Acesta este motivul aa-zisei lipse a cuvintelor dacice din limba roman. Iat ce aflm din Biblie despre inceputurile segregrii lingvistice: ... a zis Domnul: Iat, toi sunt de un neam i de o limb... s ne pogoram i s amestecm limbile lor, ca s nu se mai ineleag unul cu altul. Evenimentul a avut loc in Babilon: ...acolo a amestecat Domnul limbile a tot pmantul i de acolo i-a imprtiat Domnul pe toat faa pmantului (Facerea 11-6; 7; 9) i este extrem de important pentru c limba ii d aparena la un grup, la o populaie, la o familie extins, cu anumite caractere inclusiv genetice. Atunci cand dezvoli un P.I.G., limba te ajut extrem de mult in controlul hibridrilor cu populaiile de alt

neam. Este un motiv foarte serios, acela de a da o limb distinct poporului ales, poporului cruia ii construieti in fond genetic aparte. Limba a fost unul din principalele instrumente de control al P.I.G. i astzi tim bine c atat limba cat i scrisul evreilor sunt cu totul aparte, nu pot fi incadrabile in nici un grup lingvistic. Se pare c exist asemnri intre ebraic i limba ingerilor S.D. Argumentele in acest sens sunt ins numai de ordin profetic. Sunt convins c pe lang posibilitatea de a transmite mesaje telepatice intr-un limbaj universal, ingerii S.D. dein i o limb vorbit. Modalitatea tehnic in care s-a fcut imprirea limbilor pmantului este o enigm pentru mine. Poate lingvitii ar putea spune cate ceva in acest sens. Limba a ajutat mult la separarea populaiilor, a grupurilor A.D.N. de diverse grade de compatibilitate cu cei din P.I.G. riguros. Este foarte interesant c trunchiul principal al arborelui genealogic nu este implantat intr-o singur zon geografic, ci pe o arie foarte intins intre Canaan, Mesopotamia i alte zone. Acest fapt se intampl pentru c toi membrii acestui arbore au avut dubl funcie: 1. de a dezvolta trunchiul principal al arborelui genealogic creat, mai departe in timp; 2. de a extinde geografic arborele dand numeroase ramuri hibride de diverse grade. De exemplu aflm despre Avraam c, dup ce Sarra a murit la varsta de 127 de ani (Avraam avea 137 de ani in acel moment), i-a luat o alt femeie cu numele Chetusa, tot din inutul Canaan. Aceasta i-a nscut 6 fii, capi de serie in teritoriul Canaan. In afar de aceast femeie Biblia ne spune c Avraam a mai avut multe "iitoare" cu care a zmislit fii i fiice. Este cel puin dubios pentru un brbat care pan la 137 de ani nu a avut nici un copil natural, s "toarne" brusc dup aceast varst 6 biei. M rog, hai s credem, cci altfel m vei acuza c vd peste tot numai implanturi uterine. Haidem s-i considerm pe toi cei 6 biei (de ce tocmai biei?) copii naturali ai lui Avraam i s-l considerm pe acesta, aa cum o face i Biblia, "tat de popoare". Afirmam c pan la 137 de ani Avraam nu a avut copii. S-ar putea s fi avut cu "iitoarele", in orice caz nu a avut nici cu Sarra i nici mcar cu Agar, slujnica egipteanc. Povestea lui Ismael, nscut din Agar este de asemenea interesant. Neavand copii de la Sarra, soia il indeamn s-o cunoasc pe Agar, slujnica ei. Aceasta rmane insrcinat i este intampinat de inger care-i spune: "...Voi inmuli pe urmaii ti foarte tare, incat nu se vor putea numra din pricina mulimii... i vei nate fiu i-i vei pune numele Ismael pentru c a auzit Domnul de suferina ta" (Faxerea 16-10; 11) Din nou apare copilul al crui sex era cunoscut de inger, nscut prin voia Domnului, mai exact prin practica lui. Despre copil aflm c: "...va fi ca un asin slbatic intre oameni i mainile tuturor vor fi asupra lui, dar el va sta darz in faa tuturor frailor lui". (Facerea 16-12) Dac ingerii tot erau acolo i practicau implanturi uterine in zon, in special celor din arborele genealogic principal, se ocupau din cand in cand i de cate o slujnic din afara arborelui, care putea primi prin implant numai hibrizi cu caractere genice sub 100%, formai din banca de gamei a ingerilor. Implantul primit trebuia s fie la limita rejectului genetic; dac Agar ar fi primit un implant precum Isaac spre exemplu, acesta ar fi fost rejectat (avortat). De

aceea ingerul tiind bine ce a plantat, a avertizat-o pe Agar c Ismael va fi ca un asin slbatic intre oameni. Arabii consider c Ismael este ascendentul lor cel mai indeprtat. Un alt personaj care i-a fcut datoria de nsctor de neamuri este Lot. Povestea lui e destul de trist i are legtur din plin cu epurrile genetice practicate de S.D. Soia lui Lot a fost sodomit, fr importan genic pentru program. Ea i-a nscut lui Lot dou fete care vor fi salvate impreun cu Lot din calea atacului nuclear de la Sodoma i Gomora. Interesant este c fetele lui Lot avand 50% din caracterele genetice ale lui Lot sunt salvate de ctre inger pentru a da natere unor urmai cu caractere hibride. Fiind inc in muni, ferii de urmrile imediate ale dezastrului nuclear, cele dou adolescente rmase doar cu tatl lor ii pun problema imposibilitii asigurrii de urmai. De aceea, ele hotrsc: "...s imbtm pe tatl nostru cu vin i s ne culcm cu el i s ne ridicm urmai dintr-insul". (Facerea 19-32) Asta vor i face: "au rmas amandou fetele lui Lot grele de la tatl lor... a nscut cea mai mare un fiu i i-a pus numele Moab, zicand : "Este din tatl meu". Acesta este tatl Moabiilor care sunt i astzi.... a nscut i cea mic un fiu i i-a pus numele Ben-Ammi. "Acesta-i fiul neamului meu". Acesta este tatl Amoniilor care sunt i astzi." (Facerea 19-36;37;38) Fetele au imbuntit prin consangvinizare zestrea genetic a urmailor lor, oferindu-le fiilor mai mult decat aveau ele din zestrea genetic a lui Lot, conform legii segregrii caracterelor genetice a lui Mendel. Copiii, la fel ca i ali fii importani ai Bibliei au fost tai de neamuri care le-au purtat numele. Probabil de aceea Biblia scrie aceste nume de popoare cu majuscule. Astfel, avem o imagine a unui arbore genealogic extins geografic, ramificat, dar al crui trunchi este diseminat dintr-o zon de asemenea extins a intregului areal. Acest mare arbore se intreptrunde probabil cu alii mai puin viguroi, mai puin lucrai cu tehnicile specifice ingineriei genetice. In capitolul 12 din Macabei aflm: 21. Aflatu-s-a n scrieri vechi despre Spartani i Iudei c sunt frai i sunt din neamul lui Avraam. De asemenea este amintit in Biblie programul lui Zeus Olimpianul - inger cu responsabiliti de inginer genetician ef in spaiul elen, cu baza pe muntele Olimp. Programe asemntoare s-au dezvoltat in Asiria, in insula britanic (miturile druizilor), in Dacia - programul lui Zamolxe i probabil i in alte zone apropiate viitorului spaiu evreu. Turcia este de asemenea o zon interesant din punct de vedere al relicvelor vechilor civilizaii, Anatolia fiind patria Imperiului Hittit, a crui populaie fcea parte din acelai pat A.D.N. Paralel cu acest mare program de ameliorare genetic a teritoriului, de standardizare A.D.N. la cote cat mai inalte posibil, s-a dezvoltat alt program: cel de distrugere a populaiilor care nu au putut intra in P.I.G., in special al populaiilor A.D.N. mult diferite de ceea ce doreau ingerii. In aceast etap am descris un atac nuclear major care avea s tearg de pe faa pmantului cinci ceti care nu au putut intra in P.I.G. Ingerii au preferat "s piard" aceste ceti decat s le integreze, adic au preferat varianta economic, eficient. Pe tot parcursul lucrrii mele vei vedea cat de important este eficiena la S.D. In orice caz, primeaz umanul. Ingerii

care practic implantul uterin lui Sarra sunt aceiai care vor ataca nuclear cele cinci ceti. Ei ii destinuie lui Avraam planul atacului, iar acesta se cutremur i protesteaz: 24. Poate n cetatea aceea s fie cincizeci de drepi (A.D.N. compatibili cu ingerii S.D. n.a.); pierde-vei, oare i nu vei crua tot locul acela pentru cincizeci de drepi de se vor afla n cetate? 25. Nu se poate ca tu s faci una ca asta... Avraam tia c cetile sunt prospere. Cunotea pe muli dintre locuitori, el fiind destul de aproape situat geografic de zona respectiv. In orice caz, nu inelegea de ce trebuie rase de pe suprafaa pmantului aceste ceti i privea suprat decizia Domnului. 26. Zis-a Domnul: De se vor gsi n cetatea Sodomei cincizeci de drepi voi crua pentru ei toat cetatea i tot locul acela" Cincizeci de "drepi" puteau duce un P.I.G. in zona celor cinci ceti. Intrebrile i targuiala dintre Avraam i Domnul de-abia acum incep. Avraam il intreab ce decizie va lua Domnul in privina cetilor dac acolo vor fi numai 45, apoi 30, 20 i in final numai 10 "drepi". Rspunsul este favorabil dorinei lui Avraam de fiecare dat, dar zece era numrul minim de "drepi" care ar fi putut iniia un program de reabilitare genetic in faa Domnului, pentru cele cinci ceti...."Pentru zece drepi nu o voi pierde" (Facerea 18-32), Un numr al "drepilor" sub zece presupunea evacuarea acestora i distrugerea ulterioar a cetilor. Cei doi ingeri fac cercetarea genetic A.D.N.M.N. i ajung la concluzia c singurul drept din acel areal este Lot. Mai tiu la fel de bine c Lot era A.D.N. compatibil cu ingerii S.D., deoarece Lot era fiul lui Haran, fratele lui Avraam. Ingerii il vor evacua pe Lot impreun cu familia restrans, adic fr doi gineri - originari din Sodoma, deci nedrepi. Cu o eficien fr mil, ingerii fac ca i soia lui Lot s intarzie pe drumul spre muni i astfel mai inltur o nedreapt, o necredincioas. Soia era sodomit. Atacul nuclear magistral descris de Biblie este prezentat in capitolul "Tehnica S.D.", iar alte comentarii referitoare la Lot i soia sa vei gsi in capitolul referitor la metaforizarea P.I.G. Coranul istorisete i el la fel aceast poveste trist: 83. Ei ziser: "O, Lot, Noi suntem trimiii Domnului tu. Ei nu vor ajunge la tine. Deci, purcede n noaptea cea mai ntunecoas cu gloata ta i s nu se ntoarc cineva din voi! Numai muierea ta, pe ea o va ajunge ceea ce-i va ajunge pe ei. Ceea ce li s-a ameninat se va mplini mine. Oare nu este dimineaa aproape? 84. i cnd veni porunca Noastr, am fcut ca ceea ce era deasupra ei (aerul n.a.) s fie dedesubtul ei (cetatea a fost aruncat in aer n.a.) i am lsat s plou asupra ei pietre de lut ars (supuse temperaturii inalte n.a.), nsemnate de Domnul tu (radioactive n.a.) i ea (porunca, atacul nuclear n.a.) nu este n deprtare de cei nelegiuii. (XI Sura lui Hud) Apoi, numete alte ceti din alte zone geografice, care au avut o soart asemntoare: Ad, Madian, Thamud. In aceast sur se povestete cum asemenea lui Lot evacuat din Madian, aeib, dup care cetile au fost distruse prin atac nuclear. Se pare c Lot, Hud, Salih, aeib nu i-au putut indeplini cu succes misiunea in aceste ceti. De aceea, a fost mai economic s fie distruse, iar exemplarele valoroase genetic s fie

exploatate cu succes in alte zone, in care P.I.G. avea ans de reuit. A vrea s inelegei c cetile amintite reprezint simbolul unei distrugeri uriae, de fapt. Relicvele atacurilor nucleare din antichitate sunt astzi mrturie a distrugerilor zeilor pe toate continentele planetei. Despre epurrile genetice ale antichitii indeprtate, referirile Coranului bund. Cetile erau distruse numai dup o minuioas cercetare A.D.N.M.N. fcut de ingeri cu tehnic de varf: 59. Iar Domnul tu n-a drmat cetile pn ce nu trimise la maica lor, ca s le citeasc semnele Noastre (cercetarea structurii A.D.N.M.N. n.a.) i noi nu drmarm cetile dect dac poporul era nelegiuit (dac era incompatibil A.D.N.M.N. n.a.) (Sura istoriei XXVIII) Oare nu bag ei de seam cte ceti am nimicit Noi naintea lor n a cror locuin umbl ei? ntru acestea sunt semne pentru oameni cu pricepere. (Sura TH 128) 18. i cte neamuri am nimicit Noi dup Noe, cci Domnul tu de ajuns tie i vede pcatele semenilor si. 22. Privete cum i-am ales Noi pe unii naintea altora ns lumea de apoi s aib mai mari trepte (compatibilitate A.D.N.M.N. sporit n.a.) i mai mari nltori. (XVII Sura drumului nopii) 3. Cte ceti am pierdut Noi i le-a ajuns pedeapsa Noastr noaptea sau cnd se odihneau de amiaz? 4. Iar cnd i-a ajuns pedeapsa Noastr n-a fost strigtul lor altul, dect au zis: "Noi am fost nelegiuii". (VII Sura zidurilor) 39. i pe toi i apucarm ntru pcatele lor, unora dintre ei le trimiserm vnt cu pietre, pe alii i apucar strigtul, pe alii i cufundm n pmnt, pe alii i necarm. i nu Dumnezeu le-a fcut strmbtate. ci ei nii s-au strmbit (s-au hibridat i au devenit incompatibili A.D.N.M.N. cu ingerii S.D.) (XXIX Sura pianjenului) i acele ceti le-am drmat Noi, pentru c au fost nelegiuii i le-am dat o veste despre pieirea lor. (XVIII Sura peterii-58) Dei exist multe alte formulri, nu le mai prezint deoarece nu aduc informaii in plus. Am reprodus o parte dintre acestea pentru a semnala c operaiunea de epurare genetic a fost de anvergur, considerat important i de S.D., care ne trimite aceste informaii in Biblie i in Coran. Alturi de programul de compatibilizare A.D.N.M.N. a populaiilor din aria geografic despre care am discutat, epurrile au creat condiiile favorabile intrrii in linie dreapt in P.I.G. i anume, formrii poporului evreu. Etapa a patra a P.I.G. Iacov (Israel) - Ieirea din deert. Formarea poporului evreu. 520 ani. Am ajuns intr-un punct important al programului. Dac privim retrospectiv axa timpului, observm durata mare a pregtirii terenului genetic pe care urma s se implanteze poporul evreu. De fapt, De fapt, pregtirea acestui teren, dei nu avem informaii in acest sens, a continuat cu siguran pe toat perioada de aproape 600 de ani in care poporul evreu s-a format. Istoria P.I.G. derulat pan la momentul premergtor formrii poporului evreu cuprinde: Etapa O - ? ani Etapa Adam I - Adam II = 1500 ani

Etapa Adam II - Potop - 2262 ani Etapa Potop - Iacov - 1232 ani = 5000 ani Dup 5000 de ani de prelucrri genetice, de relativ omogenizare a structurii genetice a populaiilor Terrei in special a Orientului Apropiat i Mijlociu, S.D. face pasul decisiv al programului, urc treapta cea mai important a P.I.G. - formarea poporului evreu. In aceast etap se disting trei perioade importante: 1. Crearea familiei de baz a viitorului popor evreu; 2. Dezvoltarea numeric a poporului evreu in Egipt; 3. Ajustarea genetic i instruirea poporului evreu in deert. Voi analiza pe rand cele trei perioade in evenimentele care intereseaz P.I.G. Crearea familiei de baz a viitorului popor evreu. Iacov (Israel) Formarea poporului evreu este legat de Iacov - "fiul" lui Isaac i al Rebeci, de fapt, rezultatul unui implant uterin. Cred c membrii familiei nu aveau cunotin exact despre aceste implanturi. Tehnica avea loc sub hipnoz (ca i astzi), in laboratoare situate in nave. Pe plan psihologic ingerii inserau familiei, importana apartenenei la un anume grup, cu caractere genetice uor modificate. Tinerii acceptau cu uurin " consangvinizarea" pentru pstrarea zestrei genetice a familiei. Cred c aceste consangvinizri chiar ne avertizeaz asupra implanturilor uterine. Menionm de asemenea c Isaac a fost iniial proiectat pentru a fi tatl celor 12 familii, dar se pare c acest "prototip" nu a fost prea reuit sau din motive care ne scap (poate de istorie local sau de pat genetic), ingerii au amanat cu 60 de ani apariia "capului" celor 12 familii ale lui Israel. Ca i "tatl" su - Avraam in urm cu ani de zile, Isaac ii cheam "fiul" ajuns la maturitate sexual pentru sfaturi privind mariajul: ... "S nu-i iei femeie din fetele Canaanenilor" . (Facerea 28-1) 2. Ci scoal i mergi n Mesopotamia n casa lui Batuel, tatl mamei tale (!? n.a.) i-i ia femeie de acolo, din fetele lui Laban, fratele mamei tale. 4. i aa Isaac i-a dat drumul lui Iacov, iar acesta s-a dus n Mesopotamia, la Laban, fiul lui Batuel Arameul i fratele Rebeci, mama lui Iacov i a lui Isav. (Facerea 28) Iacov o ia deci pe urmele "tatlui" su i ajunge in Mesopotamia la "unchiul" su Laban, care avea dou fete: Rahila i Lia. Dei o place pe Rahila, cea mai mic dintre surori, printr-un iretlic al lui Laban motivat: "Aici la noi nu se pomenete s se mrite fata cea mic inaintea celei mai mari" (Facerea 29-26), Iacov o va lua intai de soie pe Lia i apoi pe Rahila. i... incep surprizele: 30. A intrat deci Iacov i la Rahila i iubea el pe Rahila mai mult dect pe Lia... 31. Vznd ns Domnul Dumnezeu c Lia era dispreuit, a deschis pntecele ei, iar Rahira fu stearp. Este clar: Domnul a deschis pantecele Liei, cea neiubit. Suntem in faa primului implant uterin. Se menioneaz c Rahira era stearp. 32. A zmislit deci Lia i a nscut lui Iacov un fiu, cruia i-a pus numele Ruben, zicnd: "A cutat Domnul la smerenia mea i mi-a dat

fiu; de acum m va iubi brbatul meu". Ca s nu avem nici un dubiu asupra implantului uterin, Lia ne spune c Domnul, i nu Iacov " a cutat la ea" i i-a dat fiu, motiv ce-i d speran c de acum soul o va iubi - ceea ce inseamn c pan in acel moment n-o iubise (nu avuseser relaii sexuale). 33. Apoi a zmislit Lia iari i a nscut lui Iacov al doilea fiu i a zis: "Auzit-a Domnul c nu sunt iubit i mi-a dat i pe acesta". i i-a pus numele Simeon. Este limpede c i Simeon a venit pe lume prin aceast tehnic. 34. i iari a zmislit ea i a mai nscut un fiu i a zis: "De acum se va lipi de mine brbatul meu, cci i-am nscut trei fii". De aceea i-a pus acestuia numele Levi. Textul este destul de convingtor; pan atunci Iacov "nu se lipise" de Lia. El tot pe Rahira cea stearp o iubea, dar o iubea degeaba, cci nu ntea. Ce contrariat trebuie s fi fost Iacov... 35. i iari a zmislit i a mai nscut un fiu i a zis: "Acum voi luda pe Domnul!" De aceea i-a pus numele Iuda. Apoi a ncetat Lia de a mai nate, (Facerea cap.29) Lia este cea care ne spune c Domnul i nu Iacov i-a fcut datoria cu varf i indesat i i-a druit i cel de-al patrulea "fiu". Iacov rmane in continuare neimpresionat de "efortul disperat" al Liei de a nate. Rahira, necjit de imposibilitatea de a avea copii, ii ofer soului pe roaba sa, Bilda: 5. Iar Bilda, roaba sa, a zmislit i a nscut lui Iacov un fiu. 6. Atunci Rahila a zis: "Dumnezeu mi-a fcut dreptate, a auzit glasul meu i mi-a dat un fiu. De aceea i-a pus numele Dan. Teran * Agar Avraam Sarai Nahor Haran Milea Isea Lot a Ismael a Batuel fiice a Isaac Rebeca Laban Moabii Amonii a Iacov Rahila *Bilda Lia * Zilpa (Israel) ? arabi a Veniamin a Dan a Ruben a Gad a Iosif a Neftali a Simeon a Aer a Levi a Iuda a Isahar a Zabulon a Efraim a Manase Dina XX-femeie stearp *-roab a XY- implant Aa cum era i normal, fiul este druit tot de Dumnezeu. Logic, dac Lia i Rahira care fceau parte din trunchiul arborelui genealogic creat de S.D., nu au dat natere capetelor de serie ale poporului evreu, cum ar fi putut s-o fac atunci tocmai roaba lor? Legic i logic toi cei nscui de

roabe au luat natere in eprubet, prin fecundaie artificial, gameii fiind bine alei din banca de factori ereditari ai S.D. 7. i a mai zmislit iari Bilda, roaba Rahilei i a mai nscut un fiu lui Iacov. 8. Iar Rahila a zis: "Lupt dumnezeiasc ne-am luptat cu sora mea, am biruit i am ajuns deopotriv cu sora mea!". De aceea i-a pus numele Neftali. Lia, vzand cum stau lucrurile ii impinge i ea roaba in patul lui Iacov, unde oricum nu mai are importan ce se intampl. Domnul o va inzestra i pe Zilpa cu doi biei ce se vor numi Gad i Aer, Lia primete i cel de al cincilea implant uterin: 17...a auzit Dumnezeu pe Lia i a zmislit i a nscut lui Iacov al cincilea fiu. 18. Atunci a zis Lia: "Mi-a dat rsplat Dumnezeu pentru c am dat brbatului meu pe roaba mea". i a pus numele copilului Isahar, adic rsplat. 19. Apoi a mai zmislit Lia nc o dat i a nscut lui Iacov al aselea fiu. 20. i a zis Lia: "Dar minunat mi-a druit Dumnezeu n timpul fr acum! De acum brbatul meu va edea la mine, c i-am nscut ase feciori". i a pus copilului numele Zabolon. Sperane dearte avea Lia... Dup cum se vede, Iacov nu a intreinut relaii sexuale cu Lia, toi aceti "fii" aprand in scen intr-un mod identic, datorat exclusiv ingerilor. Acetia ins, obosii fiind de atatea implanturi, scap din greeal in eprubet un ovul XX. Rezultatul: "... Lia a mai nscut o fat i i-a pus numele Dina" (21). Evenimentul ar putea s nu fie un accident, ci demonstreaz c Lia avea potenial procreativ. Aceast feti cred c este un copil natural pentru c tim bine c Domnul nu se ocup cu producia de fetie in eprubet. Oricum, Oricum, Dina nu va fi important pentru cele 12 familii ale lui Israel. In final, Dumnezeu ii aduce aminte i de Rahila. Asta nu inseamn c ii dezobstrueaz trompele uterine, ci ii insmaneaz un zigot de sex masculin: 23. i zmislind, ea a nscut lui Iacov un fiu; i a zis Rahila: "Ridicata Dumnezeu ocara de pe mine!" 24. i a pus copilului numele Iosif zicnd: "Domnul mi va mai da i alt fiu". Astfel este precizat c ambii fii sunt druii de Domnul. Rahila va nate pe drumul de intoarcere spre Canaan inc un fiu, Veniamin i epuizat, moare imediat dup natere. Aceti 12 fii nscui cu toii in eprubet sunt fiii lui Israel. Care Israel? Acela din capitolul 3 al crii mele - S.D. Da, supercivilizaia lui Dumnezeu, poporul lui Israel - cel ceresc avea in acel moment 12 fii pe Terra, cu cea mai bun compatibilitate posibil A.D.N.M.N. cu A.D.N.M.N. al ingerilor. Pe bun dreptate, acetia erau fiii lui Israel. De aceea. Dumnezeu hotrte schimbarea numelui lui Iacov - tatl adoptiv al celor 12 in Israel: 10. ..."De acum nu te vei mai chema Iacov, ci Israel va fi numele tu". i-i puse numele Israel.... 11."Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic! Sporete i te nmulete!

Popoare i mulimi de neamuri se vor nate din tine i regi vor rsri din coapsele tale!... 12. ara, pe care am dat-o lui Avraam i lui Isaac, o voi da ie; iar dup tine, apoi voi da pmntul acesta urmailor ti". (Facerea 30) Biblia ne prezint in continuare istoria amnunit a familiei lui Iacov care se stabilete in Canaan. Iacov va tri 180 de ani, iar cei 12 copii cresc, se cstoresc, au copii la randul lor. In aceast perioad se intampl un eveniment important: Iosif - penultimul dintre frai ca varst i ultimul nscut in Mesopotamia, probabil cu 1-2 ani inainte de plecare, este vandut de fraii si unei caravane de Ismaelii. Iosif avea in acel moment 17 ani. La varsta de treizeci de ani, dup o intreag istorie, Iosif ajunge mana dreapt a Faraonului egiptean. Nou ani mai tarziu, in condiii de foamete in Canaan, Iosif ii aduce familia infometat in Egipt. Iacov cel numit acum Israel primete in somn dispoziiile de la Domnul: "...nu te teme a te duce in Egipt, cci acolo am s te fac neam mare. Am s merg cu tine in Egipt Eu Insumi i tot Eu am s te scot de acolo. iar Iosif ii va inchide ochii cu mana sa". (Facerea 46-2;3) Israel se conformeaz i astfel: 26... sufletele care au intrat cu Iacov n Egipt i care au ieit din coapsele lui, au fost de toate aizeci i ase afar de femeile fiilor lui Iacov. 27. Fiii lui Iosif, nscui n Egipt, erau de toi nou suflete. Deci, de toate sufletele casei lui Iacov, care au venit n Egipt cu el erau aptezeci i cinci. (Facerea - 46) O alt formulare, prezent in acelai capitoleste: 6. LundIacov averile sale i toate vitele cele agonisise npmntul Canaan, el amers n Egipt mpreun cu tot neamul lui. 7. i a adus el mpreun cu sine n Egipt pe fiii i nepoii si, pe fiicele i nepoatele sale i tot neamul su. Biblia enumer toi copiii i nepoii celor 12 capi de familie ai lui Israel, care au intrat in Egipt. Aici este o nepotrivire de date biblice, de aceea insist poate, mai mult. Din datele biblice. Iosif avea 39-40 de ani in momentul strmutrii familiei lui in Egipt. Cum tiu asta? "Iosif era de treizeci de ani cand s-a infiat inaintea lui Faraon..." (Facerea 41-46) Imediat urmeaz 7 ani de belug in Egipt, apoi doi ani de foamete, dup care Iosif ii convinge pe fraii si c este bine s vin cu toii in Egipt. C iat, dup doi ani sunt de cnd foametea bntuie n aceast ar i mai sunt nc cinci ani n care nu va fi nici artur, nici seceri. (Facerea 45-6). Trebuie s menionez c datorit lui Iosif, Egiptul a acumulat hran in perioada celor 7 ani de belug. Dup explicaiile Bibliei, hrana suficient a Egiptului este motivul pentru care Iosif ii cheam familia. Mai tim de asemenea c Iosif i Veniamin au fost nscui de Rahila, Veniamin fiind ultimul nscut in drumul de intoarcere spre Canaan. Intre cei doi diferena de varst este de minimum 1 an, adic varsta unei sarcini. Deci, Veniamin avea cel mult 38 de ani in momentul strmutrii in Egipt. Atunci, v intreb i poate cineva s rspund... Cum este posibil, ca Veniamin s fi venit n Egipt mpreun cu nepoii si? 21. Fiii lui Veniamin (sosii in Egipt n.a.) au fost: Bela, Becher, i

Abel; Fiii lui Bela au fost : Ghena i Maaman, Ehi, Ro, Hupim i Ard. (!) Deci, la 38 de ani Veniamin avea apte nepoi de la intaiul su nscut! A fi curios cum a reuit performana. Dar poate mai curios este faptul c Iosif, cstorit in Egipt numai de maximum nou ani, avea deja nepoi de la cei doi fii ai si Efraim i Manase. O alt dat neconcordant este varsta lui Iacov, care avea 130 de ani in momentul strmutrii. Diferena intre varsta lui i varsta copiilor si este mult prea mare. Toate aceste date ar fi in concordan, dac intre momentul chemrii lansate de Iosif frailor si, de a veni in Egipt i momentul sosirii acestora ar fi trecut cel puin 20 de ani! lucru care nu reiese din Biblie. De ce oare? De ce este necesar toat harababura de date logice care sfideaz exactitatea general a Bibliei? De fapt, este neinchipuit de simplu! Povestea cu foametea in Egipt este pentru adormit copiii. Ea mascheaz adevratele argumente ale strmutrii i acestea sunt de ordin genetic Hran era din belug n Canaan. Da, ai citit bine! In Egipt era in acel moment la fel de mult hran ca i in Canaan. Calculele mele au fost zadarnice. Datele prezentate de Biblie sunt puse special ca s nu se potriveasc, special s ne dm seama c evreii au plecat in Egipt mult dup perioada foametei. Inc o dat se dovedete cat de inteligent este construit Biblia! Trebuie s recunosc c nu a fost chiar uor s descopr camuflajul. Am pierdut cam trei ore din via cu partea asta. Datele prezentate sunt destul de bine ascunse. Verificai singuri dac dorii. Pentru o bun cronologie a evenimentelor, relum acum datele de mai sus pentru a estima cand au venit evreii in Egipt, cu alte cuvinte, cat timp au staionat in Canaan. Vom vedea c acest lucru este important de tiut. Problema devine destul de simpl: vom reprezenta in primul rand arborele genealogic al lui Iosif i vom considera c s-a cstorit la 30 de ani, dup ridicarea la rang inalt de ctre Faraon. Lui Iosif i s-au nscut n ara Egiptului Manase i Efraim pe care i-a nscut Asineta,.... Fiul lui Manase, pe care i l-a nscut iitoarea sa Sira este Machir. Iar lui Machiri s-a nscut Gaalad; iar fiii lui Efraim, fratele lui Manase, au fost: Sutalaam i Taam. Sutalaam a avut fiu pe Edom. (Facerea 46-20) Iosif Asineta 2 ani Manase Sira Efraim soia 25 ani Machir soia Sutalaam soia Taam 25 ani Gaalad Edom Am considerat c Asineta a nscut in primii doi ani de cstorie cei doi copii, i am acordat cate 25 de ani pentru fiecare generaie descendent. Consider de asemenea c evreii au sosit in Egipt imediat dup naterea strnepoilor lui Iosif. Iosif a ajuns de asemenea in Canaan la varsta minim de 2 ani: sarcina Rahilei cu Veniamin la care se adaug perioada restului de drum din Mesopotamia in Canaan. Aceasta inseamn c intre varsta de 2 ani i 30 de ani a lui Iosif, adic 28 de ani, restul familiei a locuit in Canaan. Toat perioada de staionare in Canaan a evreilor a fost

de 28 de ani, pan la cstoria lui Iosif plus 52 de ani dup cstoria lui Iosif - 80 de ani. S verificm: Iacov a mai trit n ara Egiptului aptesprezece ani. Zilele lui Iacov au fost deci, 147 de ani (Facerea cap.47-28) Cu alte cuvinte, aflm c Iacov a ajuns in Egipt la 130 de ani. Ce a fcut Iacov pan atunci? Nu avem date exacte ale deplasrilor lui, dar dup o logic universal la varsta de aproximativ 30 de ani este trimis de Isaac in Mesopotamia la Laban. Aici, in primii 7 ani, conform povtii nu va avea copii. Ii acordm lui Iacov inc 13 ani pentru a primi in dar de la dumnezeu 12 copii nscui de 4 femei (cel mai mult nate Lia - 7 copii - 6 + Dina) . Aceti 13 ani includ i drumurile dus-intors intre Mesopotamia i Canaan . Astfel, Iacov se va intoarce la varsta de 50 de ani cu cei 12 copii in Canaan, unde ii va mri i consolida genetic familia timp de 80 de ani. In acest timp, copiii cresc i ajung s dezvolte fiecare cate un arbore genealogic asemntor cu al lui Iosif, diferenele de varst intre cei 12 fiind foarte mici. Aproape toi au strnepoi la venirea in Egipt. Aa se face c Iacov va avea varsta de 130 de ani la strmutarea in noua ar. Astfel prezentate, aceste date concord. Astfel, totul ar fi fost pe dos. De exemplu, Iacov ar fi trebuit s plece in Mesopotamia s se insoare la 80 de ani! Acestea fiind precizate, s trecem acum la problemele cu adevrat importante pentru program. Dezvoltarea numeric a poporului evreu Iacov, eful familiei, ii aduce la indemnul inginerului genetician ef de program fiii, nepoii i strnepoii in Egipt. Impreun cu Iosif i familia sa erau 75 de oameni de sex brbtesc. Pe lang acetia, evreii (pot s le spun deja evrei) i-au adus i femei poate chiar mai multe pentru un singur brbat i bineineles c au adus i roabe! Nu trebuie s uitm nepoatele i strnepoatele lui Iacov, (necstorite) un numr aproximativ egal cu cel al nepoilor i strnepoilor (necstorii). Dac ne gandim c toi cei 12 nu erau de fapt frai i c in familiile lor prelucrate genetic mai erau de asemenea muli indivizi, rezultai ai implanturilor uterine, ne aflm in faa unei comuniti de aproximativ 200-250, poate chiar 300 de suflete care ajung in Egipt i vor tri in areal inchis o lung perioad. Pentru mine este clar c nu a ajuns oricine in Egipt, ci numai cei A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii S.D. Spre exemplu, iat ce aflm despre intaiul nscut al lui Iuda: "...Ir, intaiul nscut al lui Iuda, a fost ru inaintea Domnului i de aceea l-a omorat Domnul" (Facerea 38-7). Inelegei c Ir a fost A.D.N.M.N. incompatibil cu ingerii S.D. Ce a realizat "Domnul" prin strmutarea evreilor in Egipt? Extraordinar de mult! In primul rand ar fi putut s-i ia in sfarit concediu de odihn pentru vreo 300 de ani pmanteti, lucru pe care l-a refuzat cu contiinciozitate. Lsand gluma la o parte, ideea este intr-adevr excelent. Inginerul ef genetician a avut mai multe motive pentru strmutare. Populaia egiptean autohton i poporul evreu erau din punct de vedere genetic relativ diferite. Din punt de vedere somatic, diferenele erau i mai mari. Aspectul somatic al vechilor egipteni relevat de mozaicuri, fresce, mumii, mti, ne dezvluie o populaie diferit. cu pigment de culoare diferit (spre rou), cu o cultur diferit, care ne

uimete, populaie care astzi din pcate este complet disprut. Relicve genetice ale vechilor egipteni se pare c mai exist astzi in Somalia i Etiopia. Mai important decat diferenele genetice, culturale, sociale, lingvistice, de scriere, etc. ce existau intre cele dou populaii, era modul in care acestea se priveau una pe cealalt: i i s-a dat lui (Iosif - mncare) deosebi i lor (frailor lui Iosif) iari deosebi, i Egiptenilor celor ce mncau cu dnii tot deosebi, cci Egiptenii nu puteau s mnnce la un loc cu Evreii, pentru c acetia sunt spurcai pentru Egipteni. (Facerea 43-32) Iosif ii sftuiete familia: 33. i dac v va chema Faraon i v va zice: "Cu ce v ndeletnicii?" 34. S-i rspundei: "Robii ti, au fost cresctori de vite din tinereile noastre i pn acum i noi i prinii notri", ca s ne aeze n pmntul Goen. Cci pentru Egipteni este spurcat tot pstorul de oi. (Facerea 46) Diferenele in multiple planuri intre cele dou populaii fceau controlul hibridrilor aproape inutil. Pe de alt parte, evreii erau contientizai asupra venirii lor pe pmant i nu ar fi acceptat hibridarea. In aceeai ordine de idei, inginerul genetician, aa cum a promis in Facerea 35-16: "Am s merg cu tine in Egipt, Eu, Insumi!" se ine de cuvant: va conduce mariajul, va practica implante uterine i va supraveghea desfurarea corect a programului propus. Intre aproape cei 300 de membri ai grupului evreu adus in Egipt, nu existau mari legturi de rudenie. Cei 300 erau ins ordonai in 12 grupe distincte, ce reprezentau cele 12 varieti de fruct al P.V. Astfel, fiecare grup - "familie" a pornit probabil de la aproximativ 25 de persoane care au trebuit s dezvolte curand, in sute de ani, poporul evreu. Sper c nu mai trebuie s inmulesc oamenii pe hartie ca pe vremea lui Adam II ca s v demonstrez c inginerul genetician nu dorea imposibilul. Nu in ultimul rand, evreii au primit in Egipt un inut destul de extins, bogat, propice creterii animalelor, nelocuit de egipteni. Aceast zon a constituit, cel puin iniial, areal inchis de P.I.G. Riscul hibridrii a existat doar in perioada de sclavie a poporului evreu, atunci cand nu a mai locuit chiar compact, intr-o arie restrans. Ce s-a intamplat in principal in Egipt? Aflm din Ieirea cap.1-7: ... fiii lui Israel s-au nscut n numr mare i s-au nmulit, au crescut i s-au ntrit foarte, foarte tare i s-a umplut ara de ei. Dezvoltarea numeric, fr risc de hibridare, a fost motivul strmutrii poporuluievreu. Dumnezeu ii scoate poporul din Egipt intr-un mod extrem de "zgomotos". Evenimentul constituie pentru S.D. un bun prilej in a-i demonstra fora tehnologic. "Surprizele" pregtite in acest scop nu vor fi uitate mii de ani de evrei i cred c nici de egipteni. Multe dintre minunile svarite de S.D. in aceea perioad rman o enigm tehnic pentru noi, altele au explicaii adecvate, conforme cu o logic ce are ca suport cunoaterea tiinific. In momentul eliberrii din sclavie, evreii se deplaseaz ctre grania estic a Egiptului sub indrumarea navelor spaiale ale S.D. Marea evadare, demn de un episod Star Trek Next Generation, este descris magistral de Biblie. Evenimentele, in parte descrise la capitolul dedicat tehnicii S.D., sunt ins de importan

secundar pentru aceast lucrare. Ceea ce ne intereseaz este: 37. Fiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucat ca la ase sute de mii de brbai pedetri, afar de copii. 38. i a mai ieit mpreun cu ei mulime de oameni de felurite neamuri i oi i boi turme foarte mari. 40. Timpul ns, ct fiii lui Israel i prinii lor au trit n Egipt i n ara Canaan a fost de 430 de ani. 41.Iar dup trecerea celor 430 de ani a ieit toat otirea Domnului din pmntul Egiptului noaptea. (Ieirea 12) Evreii au stat in Egipt i Canaan 430 de ani. Sczand perioada de aproximativ 80 de ani in care "familia" lui Iacov - Israel s-a consolidat in Canaan, rman pentru staionarea in Egipt aproximativ 350 de ani. In aceast perioad o familie extins de cel mult 300 de membri, ajunge s dezvolte un popor de aproximativ dou milioane i jumtate, poate trei milioane de indivizi. Erau acetia un popor adevrat? Nu! Tocmai de aceea, pentru a deveni un popor, au avut nevoie de istoria ciudat a urmtorilor ani. Ajustarea genetic i instruirea poporului evreu n deert Ajustarea genetic Dup spectaculoasa evadare din Egipt poporul evreu face o escal de 40 de ani in Deertul Sinai. Prima operaiune de importan major const intr-un recensmant ordonat de ctre Domnul. Rezultatele lui ne sunt comunicate in cap. 4 din Numerii - 45-46, care precizeaz c evreii de la 20 de ani in sus au fost 603.550, evident, "dup familiile lor". La acetia se adaug Leviii, familie din care fceau parte preoii, i care aveau alt tip de numrtoare, respectiv... "parte brbteasc de la o lun in sus au fost douzeci i dou de mii". (Numerii 4-39) Tabloul ne arat un lucru important. La un an de la fuga din robie evreii se debaraseaz de populaiile de alt neam ce profitaser de fuga sub protecia O.Z.N. Recensmantul populaiei are loc de-abia dup un an i o lun, timp necesar construirii cortului adunrii i a chivotului. Operaiunea a durat ceva mai mult decat indeprtarea celor de alt neam. Odat aflat structura exact a comunitii evreieti, a inceput ajustarea genetic. Acesta a fost unul dintre motivele staionrii timp de 40 de ani in deert. Aflm de asemenea din (Numerii 4-1) c "Domnul a grit lui Moise in cortul adunrii". Unde mai exact? intre cei doi heruvimi ai chivotului. Dac nu este clar, recitii acum descrierea tehnic i funciile chivotului. Acesta odat instalat, putea descoperi uor in ce familie este incadrabil fiecare membru al comunitii, conform tablelor legii, "scrise cu degetul lui Dumnezeu", adic conform structurii A.D.N.M.N. inut in memoria chivotului, corespunztoare fiecrei varieti de rod al P.V. Astfel, fiecare membru al comunitii a trebuit s vin in faa chivotului pentru scanare. De ce se fcea acest lucru la inceput de drum? Poporul evreu, de-abia scos din sclavie, divizat, intreptruns o lung perioad etnic i geografic in special cu poporul egiptean, dar i cu alte popoare aflate in sclavie, trebuia in primul rand verificat din punct de vedere al puritii A.D.N.M.N. corespunztoare familiilor. S-ar putea s m inel asupra puterii de decizie a preoilor in a dirija mariajul membrilor comunitii evreieti aflate in sclavie. Prerea

mea este c chivotul doar a incadrat membrii comunitii corect dup A.D.N.M.N. al fiecruia. Modul de "judecat" al chivotului a fost de tipul: X deine 10% structur A.D.N.M.N. al familiei lui Iuda, 5% al lui Veniamin, 80% al lui Neftali i 5% de tip egiptean. Rezultatul: - X este incadrat de chivot in familia lui Neftali. Este doar un banal exemplu. Condiiile de trai deosebit de dure au determinat ingerii s practice o prim epurare genetic imediat dup acest recensmant. Aceast epurare nu a vizat numai exemplarele hibridate intre cele 12 familii i cele hibridate intre evrei i cei de alt neam, ci a fost vorba cred de o epurare biologic a celor lipsii de potenial procreativ - btrani, femei la menopauz. Atunci cand ultimele rezerve de hran s-au terminat, poporul evreu a fost hrnit cu alimente concentrate aruncate din navele extraterestre, in cursul nopii - mana cereasc. Epurarea masiv a fost necesar, in primul rand, pentru a pune in valoare cele 12 familii pure A.D.N.M.N. ale poporului evreu, conform structurii A.D.N.M.N. a C.S. din P.V. Vei vedea c am argumente serioase s susin aceast epurare. Ea nu numai c este logic, aa cum totul este logic, eficient i mai puin "uman" la S.D., dar se reflect obiectiv in viitorul recensmant al evreilor, practicat la circa 50 de ani distan de acesta. Ingerii au avut o prezen permanent in preajma poporului evreu, de-a lungul acestor 40 de ani. Ei trebuiau s-i justifice programul i existena. De aceea, neobosit au practicat poate zeci de mii de implanturi uterine realizand astfel ultima mare innobilare genetic a poporului creat. Aceste zeci de mii de sarcini trebuiau s se reflecte semnificativ, la o populaie protejat, in urmtorul recensmant, fapt care nu se intampl; populaia va fi aceeai numeric peste 50 ani, fapt anormal pentru programele S.D. Acest lucru presupune o epurare genetic masiv dup primul recensmant din deert. Dei vom intalni sporadic tehnica implantului uterin i in etapa ulterioar a P.I.G., aceast perioad, cea a vieuirii in deert a fost propice marii corecii genetice a evreilor. Familiile bine stabilite aveau via conjugal total separat, cele 12 feluri de rod fiind bine puse in valoare. Dac Biblia ne spune o poveste de doi bani despre scoaterea apei din stanca lovit de Moise cu toiagul, Coranul apare dup cinci sute de ani i face lumin in inelegerea noastr: 159. i din poporul lui Moise este un neam care crmuiete cu dreptate. 160. i Noi l-am mprit n dousprezece seminii, neamuri i i-am descoperit lui Moise, cnd ceru de la el de but poporul su zicnd: "Lovete cu toiagul tu stnca!" i au curs de acolo dousprezece izvoare, nct fiecare om tia unde s bea. (VII - Sura zidurilor). Intr-adevr, poporul care "carmuiete" cu dreptate, adic A.D.M.M.N. compatibil cu cel al ingerilor S.D., poporul lui Moise, nu putea s ajung "legiuit" dac nu ar fi but fiecare din izvorul lui, pentru c fiecare, aparinand unei familii, avea dreptul de a convieui, de a se cstori, de a avea copii strict in sanul acestei familii, ce-i drept de sute de mii de oameni. Metafora nu ascunde decat separarea in primul rand genetic, a celor 12 seminii ale lui Israel. Probabil c poporul evreu numra la intrarea in deert aproximativ 2,5 milioane de oameni (copii, brbai, femei, btrani). Este posibil ca marea

epurare de dup recensmant s fi vizat aproximativ jumtate din populaie (hibrizi, btrani, bolnavi). Atat anii premergtori evadrii, cat mai ales "ieirea" i staionarea in Egipt abund in tehnic de varf, folosit de S.D. in scopuri diverse. Unul dintre aceste scopuri este asigurarea rolului de conductor divin, supranatural al poporului creat. Perioada de 40 de ani cat a durat ajustarea genetic i instruirea poporului a fost greu suportat de evrei, in chinuri i lipsuri de neimaginat. Actele de nesupunere, de indisciplin, au fost sancionate, imediat, dur, fr mil de Domnul care nu voia s aud "cartirea poporului", Inchipuii-v o tabr de mrimea oraului Bucureti, de dou milioane i jumtate de oameni obligai s triasc in deert. Atunci cand limitele umane au fost depite, cei mai muli s-au rzvrtit chiar in faa ingerilor, a Domnului, care "auzind, se aprinse mania Lui, izbucnind intre ei foc de la Domnul i incepu a mistui marginile taberei" (Numerii 11-1). Dup acest mic avertisment, poporul infometat primete prepelie, aruncate din cer de la Domnul i incepe s le adune cu lcomie. Dar, mai bine s prezint sumar povestea, recunosc, avand un interes ascuns pe care vi-l voi descoperi mai tarziu. Capitolul "Numerii" - 11 ne spune c vantul trimis de Domnul "a adus prepelie dinspre mare i le-a presrat in jurul taberei, in strat gros de doi coi de la pmant". Poporul harnic, a adunat 36 de ore la aceste prepelie, "i cine a adunat puin, tot a adunat 10 couri" (Numerii - 11-32). Domnul ins, in loc s fie mulumit de hrnicia poporului i de bucuria adus acestuia pentru un pranz indestulat, ii lovete pe evrei "cu btaie foarte mare". Numele locului va fi botezat "Chibriot-Hataava, adic mormantul poftei" (Numerii - 11-34). Am argumente s consider povestea credibil sub aspectul severitii pedepsei. In privina prepelielor credei de dorii. Exemplele cu pedepse cu moartea pentru fapte ce ne par astzi mrunte abund in aceast perioad in care disciplina trebuia s fie de fier, iar legile se inrdcinau in contiina poporului evreu. Spre exemplu, Domnul ii poruncete lui Moise s ucid cu pietre un om care a muncit in "ziua odihnei". Urmeaz o alt pedeaps, i anume uciderea a "dou sute cincizeci de brbai care au adus tmaie" (Numerii - 15-35). Poporul se va rzvrti din nou impotriva lui Moise i a lui Aaron care executau orbete poruncile Domnului. Rezultatul avea s fie pe msur: vor muri "paisprezece mii apte sute de oameni, afar de cei ce muriser pentru rzvrtirea lui Core" (Numerii-15-49). Deocamdat a vrea s art cat de greu a fost in deert, timp de patruzeci de ani, obligat s trieti in lipsuri, cu venica teroare deasupra la propriu i la figurat. Nu era uor s faci parte din poporul creat de Dumnezeu. Evreii au pltit cu mult mai mult decat ii pot inchipui. Poate de aceea, astzi legea compensaiei universale acioneaz in consecin... Dar, m rog , cine l-a numit pe Domnul Iubire, Lumin, Mil? Eu nu! Am impresia c i-a spus singur. Cu acestea, , haidei s vedem ce s-a intamplat in deert. Pentru ce au avut nevoie de peregrinare timp de 40 de ani in Deertul Sinai i Paran? Legea nonhibridrii (L.N.H.) Instruirea poporului evreu Inserarea acestei legi intre legile de baz ale evreilor, a constituit cel de-al doilea motiv important al staionrii poporului evreu in deert timp

de 40 de ani. Poporul scos din sclavie, neinstruit, needucat, fr o organizare social proprie de stat, fr armat proprie, fr legi, este adus in aceast perioad la stadiul de popor distinct. Un popor fr elementele mai sus amintite nu ar fi putut supravieui celorlalte popoare din zon, bine organizate din punct de vedere social. Astfel, evreii primesc un pachet de legi destul de consistent din partea S.D., legi ce aveau s-i ordoneze viaa. Intr-o regie cu care ne-am obinuit: glasuri in cer, lumini, nave etc., lui Moise i poporului su ii sunt prezentate "Cele zece porunci" care conin Legea nonhibridrii (L.N.H.); 3. S nu ai ali Dumnezei afar de Mine! 4.S nu-i faci chip cioplit i nici un fel de asemnare a nici unui lucru din cte sunt n cer, sus, i din cte sunt pe pmnt, jos, i din cte sunt n apele de sub pmnt. 5. S nu te nchini lor, nici s nu le slujeti, c Eu, Domnul Dumnezeul tu sunt un Dumnezeu zelos care pedepsesc pe copii pentru vina prinilor ce m ursc pe mine pn la al treilea i al patrulea neam. 6. i m milostivesc pn la al miilea neam ctre cei ce m iubesc i pzesc poruncile mele. 7. S nu iei numele Domnului Dumnezeului tu n deert, c nu va lsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia n deert numele lui 8. Adu-i aminte de ziua odihnei ca s sfineti 9. Lucreaz ase zile i-i f n acelea toate treburile tale 10. Iar a aptea este odihna Domnului Dumnezeului tu; s nu faci n aceea zi nici un lucru; nici tu; nici fiul tu; nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tu, nici asinul tu, nici orice dobitoc al tu, nici strinul care rmne la tine 11. C n ase zile a fcut Dumnezeu cerul i pmntul, marea i toate cele ce sunt ntr-nsele, iar n ziua a aptea S-a odihnit. De aceea a binecuvntat Domnul ziua a aptea i a sfinit-o. 12. Cinstete pe tatl tu i pe mama ta, ca s-i fie bine i s trieti muli ani pe pmntul pe care domnul Dumnezeul tu i-l va da ie. 13. S nu ucizi! 14. S nu fii desfrnat 15. S nu furi! 16. S nu mrturiseti strmb mpotriva poporului tu! 17. S nu doreti ceva aproapelui tu; nici ogorul lui, nici sluga lui, nici animalul lui, mici unul din dobitoacele lui i nici din cte are aproapele tu! (Ieirea-20) Cea mai important lege pe care o primete poporul evreu este Legea nonhibridrii (L.N.H.) Bineineles c, dac citii Biblia, nu vei gsi nici un capitol cu acest titlu. Cu toate acestea, legea este foarte bine explicat in multe capitole ale Bibliei, S.D. folosind termeni simpli, din vorbirea curent de acum mii de ani. Eu ins, nu voi numi aceast legea interzicerii incrucirii cu alte neamuri, nu-i voi spune nici "oprirea prieteniei cu pganii" ci, pentru c trim intr-un sfarit de mileniu tehnic o denumesc LEGEA NONHIBRIDRII (L.N.H.). Importana ei este covaritoare, P.I.G., axul central al Bibliei fiind structurat chiar pe aceast lege. Esena L.N.H. izvorat din versetele 5 i 6 de mai sus, este intrit

cu alte formulri asemntoare, dar la fel de clare, astfel incat s nu existe dubii asupra ei: 7. (Dumnezeu) Care pzete adevrul i arat mil la mii de neamuri; Care iart vina i rzvrtirea i pcatul (oricare pcat n.a.), dar nu las nepedepsit pe cel ce pctuiete (hibrideaz n.a.); Care pentru pcatele prinilor (hibridarea cu alte neamuri n.a.) pedepsete pe copii i pe copiii copiilor pn la al treilea i al patrulea neam. 15. Nu cumva s intri n legtur cu locuitorii rii aceleia; pentru c ei urmnd dup dumnezeii lor i aducnd jertfe dumnezeilor lor, te vor pofti i pe tine s guti din jertfa lor. 16. i vei lua fetele lor de soii pentru fiii ti i fetele tale le vei mrita dup feciorii lor i vor merge fetele tale dup dumnezeii lor i fii ti vor merge dup dumnezeii lor. (Ieirea-34) Pentru mine este foarte clar interdicia de combinare cu alte neamuri; alte formulri ale acestei interdicii pot fi surprinse la Moise, la Iosua i dac deschidei Biblia, le vei gsi in fiecare capitol, conform principiului hologramei, in care este construit. Esena legii const in faptul c Dumnezeu - Domnul va ucide copiii i descendenii de generaie trei i patru din prinii ce greesc - ce hibrideaz, nerespectand L.N.H. V aducei aminte, poate, cum Dumnezeu il ucide pe Ir - copilul lui Iuda fiul lui Israel "pentru c a fost ru inaintea Domnului". Este normal; va pstra toi descendenii celor ce nu hibrideaz, respectand astfel legea. Versetele de mai sus denun foarte clar cel mai grav pcat, singurul care nu se poate ierta, - vina prinilor, pentru care copiii i descendenii acestora trebuie ucii. Care vin?! Evident, vina in urma cruia se nasc aceti copii - incruciarea cu alte neamuri - pcatul hibridrii, singurul pcat biblic de fapt. Prin inclcarea L.N.H. rezult "pcatul" - singurul pcat biblic real - pcatul hibridrii, adic incruciarea cu populaii avand caractere genice uor diferite, cstorii rezultate cu copii hibrizi "pctoi", "nedrepi", "necinstii", "spurcai". Asupra acestui aspect Biblia insist foarte mult, de aceea i eu v voi mai plictisi, pe msur, pentru c este extrem de important ca inelegerea L.N.H. i a urmrilor nefaste aprute in urma nerespectrii ei s fie aprofundat.. Aceasta este esena L.N.H.. Sper s fie clar acest lucru. Particularitatea L.N.H. face ca tot pachetul de legi enunat mai sus s fie privit prin L.N.H. Astfel, atunci cand poporului evreu i se vorbete de lege, el tie foarte clar despre care din legi este vorba singura real important pentru comunitate, singura a crei nerespectare duce la moarte. Aceast lege a cluzit poporul timp de 1.500 de ani. Restul legilor inscrise in cele 10 porunci, spre deosebire de L.N.H., nu conin nimic tehnic, nimic deosebit, sunt legi care vrand - nevrand au fost inserate in toate culturile vechi ale Terrei. Pentru ca astfel de legi s fie instaurate, nu e nevoie ca cineva din afara societii s le impun. Sunt legi ce se adreseaz bunului sim, care regleaz motorul social i moralitatea oricrei culturi dotate cu inteligen, contiin. Alturi de Cele 10 porunci, evreii primesc i alte legi. In general, le putem enumera numai citind capitolele acestui sector din Cartea Crilor: Legi privind conducerea societii; Construirea i nzestrarea armatei;

Legi pentru rzboi; Inserarea srbtorilor n calendar; Pedeapsa pentru furt i alte pcate; Constituirea ritualurilor religioase; Slujba i veniturile preoilor i leviilor; Sfinirea preoilor; Alctuirea vestmintelor sfinte; Jertfele; Elaborarea buctriei evreieti; Noiuni de medicin; diagnostic; tratament; rolul medicului n societate; Legi de construcie familial; oprirea consangvinizrilor; Rnduieli pentru casnici i pentru ucideri; .a.m.d. Dup 40 de ani de ajustare genetic i construcie, poporul evreu, inzestrat cu legi poate iei in lume in scopul indeplinirii ultimului obiectiv: ocuparea spaiului geografic vital. Asistm astfel poate la singura situaie din istorie in care un popor distinct genetic, cultural, religios, este format intr-un spaiu geografic in mod special, pentru a fi implantat intr-un alt spaiu geografic. Privind retrospectiv, etapa aceasta a avut o durat aproximativ de 520 de ani, conform schemei de mai jos: Formarea poporului evreu in Canaan Canaan i Egipt 430 ani 40 ani 50 (80 ani 17 deert Iacov 147 ani 520 ani S vedem acum, cum i-a ingrijit S.D. "copilul" in etapa urmtoare. Etapa a cincea a P.I.G. - Formarea statului modern evreu .Ultimele ajustri genetice. - 1398 ani Dup 40 de ani, poporul evreu iese din deert, epurat, ajustat genetic, avand condici clare in care se menioneaz arborii genealogici i apartenena fiecrui membru la una din cele 12 familii. Inginerul genetician a gandit c este cel mai bine, cel mai sigur, s implanteze poporului creat intr-un spaiu A.D.N. compatibil cu el, intr-un teritoriu in care vlstare ale aceluiai popor derulaser deja un P.I.G. incomplet, de valoare i importan sczut comparativ cu P.I.G. riguros practicat in Egipt i consolidat apoi, in deert. Avand drept instrumente L.N.H., chivotul, limba, religia, obiceiurile, disciplina, poporul evreu urma s-i pstreze caracterele genetice intr-un spaiu inconjurat de o populaie A.D.N. apropiat din punct de vedere genetic. Cu o armat proprie inzestrat, instruit, disciplinat, dar mai ales, cu ajutorul concret, militar al ingerilor, poporul evreu iese la atac i ocup progresiv teritoriul vital, delimitat geografic dup criterii genetice stabilite clar de ingerul genetician ef. Dei dezideratele acestei etape s-au realizat treapt cu treapt prin evenimente care s-au intreptruns in obiective, este mai uor s inelegei esena celor intamplate, dintr-un material sistematizat. De aceea, in aceast etap, a cincea, urmrim, de fapt, dou programe importante. 1. Formarea statului naional evreu; ocuparea teritoriului vital.

2. Pstrarea caracterelor genetice ale poporului evreu; ajustarea genetic a patului A.D.N. al poporului evreu. Formarea statului naional evreu; ocuparea teritoriului vital Rzboaiele ce aveau s aduc poporului evreu spaiul vital sunt rzboaie ce urmresc in general i obiective ale P.I.G. De aceea caracterul lor, vom vedea, este cu totul particular, de departe observandu-se nuana epurrii genetice. Cel mai bine inelegem obiectivele confruntrilor armate ale evreilor cu cei din jur, citind acest lucru din Biblie. Apoi, "legile pentru rzboi" vor intregi imaginea, oferindu-ne modalitatea in care dezideratul a fost indeplinit. Aflm despre aceste rzboaie cu mult inainte ca ele s aib loc efectiv, imediat dup ieirea din Egipt: 1. Apoi a zis Domnul ctre Moise: "Du-te de aici tu i poporul tu, pe care l-ai scos din pmntul Egiptului i suii-v n pmntul pentru care M-am jurat lui Avraam, fiul lui Isaac i al lui Iacov zicnd: Urmailor votri l voi da. 2...voi trimite naintea ta pe ngerul Meu i va izgoni pe Canaaneni, pe Amorei, pe Hevei, pe Faresei, pe Gherghesei, pe Hevei i pe Iebusei. (Ieire - 33) Dac suntei surprini c Dumnezeu ii impinge pe evrei la exterminarea popoarelor mai sus amintite, care tim c reprezint de fapt ramuri ale arborelui genealogic al lui Set, surprinderea este i mai mare citind proorocirea lui Varlaam: 17... o stea va rsri din Iacov; un toiag se va ridica din Israel i va lovi cpeteniile Moabului i pe toi fiii lui Set i va lovi. (Numerii-24) Cu alte cuvinte, aflm c poporul lui Iacov - Israel, rezultat al unui P.I.G. riguros, total compatibil A.D.N.M.N. cu ingerii S.D., va fi implantat pe rezultatele unui P.I.G. relativ, haotic, mai puin riguros, rezultate ce reprezint de fapt ramuri ale aceluiai trunchi genealogic - urmaii lui Set. Cu aceast ocazie, a rzboaielor, Israel (cel ceresc) "ii va arta puterea". In timpul staionrii in deert evreii primesc intre alte legi, ordinul referitor la "oprirea prieteniei cu pganii": 22. Domnul Dumnezeul tu va izgoni naintea ta popoarele acestea; nu poi s le pierzi repede, ca s nu se pustiasc pmntul i s nu se nmuleasc mpotriva ta fiarele cmpului. 23. Ci i le va da Domnul Dumnezeul tu i le va pune n mare tulburare nct vor pieri. (Deuteronomul-7) 3... Domnul Dumnezeul tu merge naintea ta. Acesta este foc mistuitor: pierde-i-va i-i va dobor naintea ta i tu i vei izgoni i-i vei omor cum i-a grit Domnul. 4... s nu zici n inima ta: "Pentru dreptatea mea m-a adus Domnul s stpnesc pe acest pmnt bun", cci pentru necredincioia popoarelor acestora le izgonete Domnul de la faa ta. (Deuteronomul-9) Observaii. Ca la orice inceput de drum, Domnul traseaz directivele i face planul pentru etapa urmtoare. El promite c : - va starpi popoarele "pentru necredincioia lor", adic acele popoare incompatibile A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. sau oricum, cu compatibilitate sczut (4); - va izgoni i va fi "foc mistuitor" pentru aceste popoare (3); - nu va putea folosi arma nuclear sau alte arme de distrugere in mas ca

s nu pericliteze poporul evreu (22); - in concluzie, S.D. va aciona ca i in Egipt folosind tehnic superioar, astfel incat evreii nu trebuie s se team in faa adversarilor lor superior mult numeric. In aceast ordine de idei Domnul anun i "legile pentru rzboi" in capitolul 20 al Deuteronomului : 7. Cel ce s-a logodit cu femeie i n-a luat-o, acela s ias (din otire) i s se ntoarc la casa sa, ca s nu moar n btlie i ca s nu o ia altul. Deci, funcia de procreere era mai important decat cea de rzboinic intrun rzboi de epurare genetic care, oricum era catigat de S.D., cu arme moderne. In aceeai ordine de idei, legea rzboiului prevede posibilitatea ca populaia unei ceti s poat supravieui in cazul in care se supune evreilor i este de acord s le plteasc bir. O astfel de situaie nu se intampl practic niciodat in Biblie. Principiul ar fi fost valabil poate, pentru popoarele mai apropiate genetic de evrei sau in momentele in care S.D. lipsete de la datorie, iar evreii nu pot face fa singuri unei confruntri armate. Oricum, nu am gsit o astfel de situaie. A, poate c situaia de azi 1999, s fie pe undeva aproape de cele stipulate in lege. 12. Iar de nu se va nvoi cu tine i va duce rzboi cu tine, atunci s-o nconjuri. 13. i cnd Domnul Dumnezeul su o va da n minile tale, s loveti cu ascuiul sbiei pe toi cei de parte brbteasc din ea. Am mai vorbit de rolul genetic mai important al brbatului intr-un P.I.G., determinat de posibilitatea de a avea foarte muli copii, insmanand un numr mare de femei. Legea mai prevedea capturarea przii de rzboi, a femeilor i a copiilor cetii cucerite, dei vom vedea c in practic evreii vor pstra in via numai fetele virgine aduse n sclavie. Vom vedea mai tarziu la ce vor folosi roabele. Potenialul lor procreativ va fi exploatat de S.D. Legea de baz a rzboiului era ins: 16. Iar n cetile popoarelor acestora pe care Domnul Dumnezeul tu i le d n stpnire s nu lai n via nici un suflet. Ei, frumoas doctrin militar pentru un suflet ce-i spune Iubire! Nu-i aa? Dar asta nu este tot; evreii sunt avertizai cam ce se poate intampla dac doctrina militar impus de S.D. nu va fi respectat: 55... (Dumnezeu ctre Moise n.a.) dac nu vei alunga de la voi pe locuitorii pmntului, atunci cei rmai din ei vor fi spini pentru ochii votri i bolduri pentru coastele voastre i v vor strmtora n ara n care trii. 56. i atunci v voi face vou ceea ce aveam s le fac lor. (Deuteronomul-20) Cutremurtor! Evreii nu au avut incotro, au trebuit musai s se rzboiasc, aa cum a impus Domnul. Acestea fiind legiferate, s vedem acum realizarea practic. Cel care inaugureaz rzboaiele de ocupare a viitorului stat este Moise. Ocuparea teritoriului nu s-a fcut la intamplare, nici dup criteriile artei militare, ci dup ...criterii genetice. Au fost exterminate mai intai populaiile mai vechi, mai diferite genetic de poporul evreu, care reprezentau evident pericolul cel mai mare pentru denaturarea zestrei

genetice a lui Israel. In acest sens, sfaturile primite de Moise de la Domnul sunt clare. i s te apropii repede de Amonii, dar s nu intri cu acetia n dumnie i s nu ncepi rzboi cu ei, cci nu-i voi da n stpnire nimiic din pmntul fiilor lui Amon, pentru c l-am dat n stpnirea fiilor lui Lot" (Deuteronomuul-2-19) Acest sfat va fi valabil doar pentru acea perioad. Vom vedea c fiii lui Lot, amoniii, asemntori genetic cu evreii, dar fr "rdcin adanc", vor fi exterminai mult mai tarziu. De aceea, inta urmtoare a Domnului este populaia de uriai rmai din neamul Refaimilor. 21. Poporul acesta (Refaimii) fusese foarte mare, mult la numr i nalt de statur ca fiii lui Enac; dar Dumnezeu i pierduse de la faa Aminiilor. (Deuteronomul-2) Informaia este important i arat c pe timpul dezvoltrii numerice a evreilor in Egipt, Domnul s-a ocupat concomitent i de patul genetic pe care urma s implanteze poporul evreu: "Domnul ii pierduse in faa Amoniilor". Deci, ideea este aceea de a-i lsa deocamdat in pace p amonii i de a-i extermina pe refaimi, relicve ale uriailor, se pare destul de muli in acea perioad. Vom vedea c la 400 de ani de la ieirea din Egipt mai existau inc exemplare din neamul refaimilor. Domnul ii propuse lui Moise un plan de principiu al ordinii ocuprii viitorului teritoriu: 31... "Iat ncep s-i dau pe Sihon Amoreul, regele Habonului i pmntul lui; ncepe a stpni pmntul lui". 33... Domnul Dumnezeul nostru l-a dat n minile noastre i l-am btut pe el i pe fiii lui i tot poporul lui. (Deuteronomul-2) Pe scurt, Moise, iniiatorul acestor rzboaie, respect intocmai legile rzboiului elaborate de ctre Domnul. In Deuteronomul 3-3,4 Moise ne prezint o sintez a campaniilor sale militare, concretizat in cucerirea a 60 de ceti i exterminarea populaiilor acestora ("brbai, femei, copii... n-am lsat pe nimeni viu" - Deuteronomul 2-34). Dumnezeu - Domnul, ingerii - cum vrei s considerai - au avut o contribuie zdrobitoare in aceste rzboaie. Iosua, urmaul lui Moise, fiul lui Navi, este campionul absolut al rzboaielor de epurare genetic i a extinderii teritoriului evreu. Iosua primete directive precise in acest sens, cu delimitarea clar a viitorului spaiu geografic vital, imediat dup moartea lui Moise. 4. "De la pustie i de la Libanul acesta pn la rul cel mare Eufrat i pn la marea cea mare spre asfinitul soarelui, vor fi hotarele voastre. 5. Nimeni nu se va putea mpotrivi ie n toate zilele vieii tale. 6. Iat i poruncesc: Fii tare i curajos, s nu te temi, nici s nu te nspimni, cci Domnul Dumnezeul tu este cu tine pretutindenea oriunde vei merge". (Iosua 1) Asemntor perioadei lui Moise, toat istoria lui Iosua este presrat cu prezena unei tehnici extraterestre uneori mai greu de ineles, o parte din ea prezentat in capitolul dedicat tehnicii S.D. Dac in acel capitol vam descris modalitatea tehnic in care Ierihonul a fost dramat, asaltul final a rmas pentru aceast pagin:

21. i au dat junghierii tot ceea ce era n cetate: brbai, femei i tineri i btrni i boi i oi i asini, tot au trecut prin ascuiul sabiei. (Iosua-6) Nu am nimic de comentat. Un alt episod al R.E.G. este distrugerea cetii Ai. Ingerul il indemn pe Iosua: "...Eu voi da in mainile tale pe regele din AI i pe tot poporul lui, cetatea i inutul lui" (Iosua 8-1). Iosua descrie o tactic de impresurare a cetii conform cu tehnicile militare vechi, in care o armat ce asediaz o cetate, la un moment dat se preface c se retrage, dar de fapt, revine i ocup cetatea deschis, ieit la atac. Ingerul ii indemn pe evrei: 7.... s cuprindei cetatea, c Domnul Dumnezeu o va da n minile voastre. 23. i i-au ucis aa nct n-a scpat cu via nici unul dintre ei. Iar pe regele din Ai l-au prins viu i l-au adus la Iosua. 24. Dup ce fiii lui Israel au ucis pe toi brbaii din Ai... Israeliii s-au ntors cu toii asupra cetii Ai i au lovit-o cu ascuiul sabiei. 25. Iar toi locuitorii din Ai care au czut n ziua aceea au fost dousprezece mii. 26. i Iosua nu i-a lsat jos mna sa pe care o ntinsese cu sulia, pn nu a dat pierzrii pe toi locuitorii din Ai. (Iosua -8) Observaii: Nu tehnica militar a lui Iosua a fost cauza ieirii din cetate a aprtorilor, ci altceva, legat de tehnica S.D. Exemplu - gaze lacrimogene sau gaze toxice? Greu de spus. Cert este c aceti locuitori ce prsesc cetatea nu sunt in stare s lupte eficient din moment ce Iosua nu inregistreaz nici o pierdere - "s-au intors cu toii". Oricum, se tia c Domnul va fi cel ce va da cetatea in mainile evreilor. O alt descriere interesant este btlia cu Amoreii: 10. i Domnul i-a fcut (pe Amorei) s se sperie le vederea fiilor lui Israel i i-a nvins pe ei Domnul cu nfrngere grea la Ghibeon i i-a urmrit pe calea spre nlimile Bet-Heron i i-a btut la Azeea i pn la Macheda. 11... Domnul a aruncat din cer asupra lor grindin mare, pn la Azeca i cei ce au murit de grindin au fost mai muli dect cei ucii de fiii lui Israel cu sabia n lupt. 14.... c Domnul nostru pentru Israel lupta. (Iosua 10) Versetele, prezentate i la capitolul dedicat tehnicii S.D., nu las nici o indoial asupra interveniei S.D. intr-o lupt ce devine inegal, un adevrat carnagiu. Acesta este episodul in care S.D. "oprete Soarele i Luna in loc aproape o zi intreag", eveniment deja discutat. Dup biruina S.D. asupra oamenilor ucii cu proiectile bine intite din nave extraterestre, Iosua se adreseaz poporului evreu prezentand alte scenarii de lupt, mult asemntoare. In aceeai zi, a distrugerii cetii Ai, Iosua avea s extermine populaiile din cetile Macheda, Libna, Lachi, Ghezer, Eglon i altele. Descrierile acestor rzboaie de epurare genetic (R.E.G.) le gsii in Iosua 10. Campania militar de o zi! a lui Iosua se termin spre seara zilei duble, descris de Biblie in aceeai not: 40. Apoi a lovit Iosua tot inutul muntos, Neghebul, cmpia i inutul mrii i pe regii lor i n-a lsat s scape nimeni, ci a omort toat suflarea, cum poruncise Domnul Dumnezeul lui Israel.

42. i pe toi regii acestora i inuturile lor le-a luat Iosua deodat, cci Domnul Dumnezeul lui Israel pentru Israel lupta. 43. Dup aceea Iosua mpreun cu toi Israeliii s-au ntors n tabra lor de la Ghilgal. (Iosua 10) Obositor, nu? Este obositor i numai s citeti despre atatea rzboaie, dar s mai i lupi! Observaiile nu le consider necesare; punctez doar imaginea militar a unui tur de for demn de invidiat de oricare comandant militar contemporan. Totul este ins posibil cazul lui Iosua, care de fapt numai se plimb pe campul de lupt. In locul su se rzboiete cu tehnic militar Domnul (citii - in loc de rzboiete ucide). Aa se face c Iosua, aa cum ne-am obinuit, se intoarce acas cu efectivul complet, apt de o nou "plimbare". De data aceasta, locul distraciei va fi Canaanul. Campania militar vizeaz de data aceasta teritoriul cuprins intre Sidon, Misrefot-Maim, pan la valea Mipa. Sunt aplicate, fr excepie, aceleai reguli dure ale R.E.G. Dup ce Biblia ne prezint cucerirea a zeci de ceti, tot ea ne ofer explicaia succesului militar deplin al lui Iosua: 20. Cci aa a fost de la Domnul, ca s nvrtoeze inima lor i s ntmpine pe Israel cu rzboi, ca s fie dai pieirii ca s nu se gseasc mil, ci s fie nimicii, cum poruncise Domnul lui Moise. (Iosua -11) Teritoriul cucerit avea s fie distribuit dup delimitri exacte celor 12 seminii ale lui Israel, conform tragerii la sori discutat deja in cap. referitor la S.S. Dac privii din nou harta repartiiei celor 12 seminii in teritoriu, vei observa c ele sunt delimitate de obstacole geografice naturale, ape, muni, care impiedic cat de cat accesul dintr-un teritoriu in altul. In acest mod este facilitat respectarea L.N.H. Am ales cele mai reprezentative versete, poate prea multe. Ele incearc s sublinieze dimensiunea epurrii genetice. Momentul acestor rzboaie este important. Poporul evreu este la inceputul ocuprii unui teritoriu, nu prin cucerire, aa cum s-a intamplat de obicei in istorie, ci prin exterminarea unor popoare, bineineles cu ajutorul covaritor al S.D. Domnul alege ca int in primul rand popoarele cu caractere genice mai indeprtate de evrei, dar bine dezvoltate numeric. De ce? Pentru c tot Domnul impregnase doctrina inmulirii. a insmanrii a zeci de femei de ctre exemplarele valoroase genetic, chiar de la periferia arborelui genealogic creat. De ce? Pentru obinerea unui pat A.D.N. ameliorat, cu caractere genetice apropiate de cele ale ingerilor. Dup rzboaiele lui Iosua, harta geografic a poporului evreu este totui o hart mozaic, deoarece S.D. "a iertat" pentru inceput popoare cu o structur A.D.N. mult ameliorat, cum erau spre exemplu amoniii. In ceea ce privete harta A.D.N. a zonei, aceasta, se inelege, rmane destul de neomogen. Totui, dei rzboaiele de epurare genetic au continuat in secolele urmtoare, mai ales in perioadele de prezen activ a S.D. in spaiul evreu, greul acestora, importana lor maxim a fost in perioada lui Iosua. Fiecare seminie s-a dezvoltat numeric separat in spaiul primit in dar de la Domnul, conform celor scrise de Iezechiel. In pragul morii, la varsta de 110 ani, Iosua explic clar dimensiunea rzboaielor purtate de el i S.D., dar i necesitatea continurii acestor rzboaie de ctre generaiile ce urmeaz:

10. Unul din voi a alungat mii, cci nsui Domnul Dumnezeul Vostru S-a luptat pentru voi, cum v-a grit. 11. De aceea silii-v i iubii pe Domnul Dumnezeul vostru. (Iosua23) Bine spus! Chiar protejat in acest mod de S.D., era greu s iubeti un dumnezeu al rzboiului, al ororilor, al cruzimii, al urii i in general al istoriei creia evreii erau sortii. Mult adevr in acest verset. Ingerul explic inc o dat evreilor necesitatea distrugerii popoarelor rmase in vechiul Canaan i le interzice relaiile de orice fel cu aceste popoare. De fapt, urmaii lui Iosua sunt ameninai c o hibridare in mas a poporului poate duce chiar la exterminarea lui, pedepsirea lui de ctre Domnul, care ar fi nevoit s reia programul de la capt in acest caz. N-ar fi pentru prima dat, nu? Este i mai uor pe un pat genetic semnificativ ameliorat. La conducerea evreilor, in perioada urmtoare se instaleaz judectorii. Evreii au timp s mai respire i chiar s se mai i hibrideze pe alocuri cu vecinii, in ciuda avertismentelor S.D. Pe mine m intereseaz din pcate, acum numai rzboaiele. Acestea decurg intr-o manier asemntoare atunci cand S.D. ii face apariia pentru a-i controla "copilul". V ofer cateva exemple: "Domnul a pus pe fug pe Sisera i toate carele lui ...i a czut toat otirea lui Sisera de sabie i nimeni n-a rmas" (Judectori 415,16). Ceva mai tarziu "Domnul ii d pe evrei pe mana Madianiilor timp de 7 ani. Ingerul ins, ii apare lui Ghedeon i-l trimite la rzboi: "Eu voi fi cu tine i tu vei bate pe Madianii, ca pe un singur om". (Judectorii 6-16) Iat cum a decurs rzboiul (dac se poate numi aa). Ghedeon adun o armat de 32.000 de lupttori. Legea evreilor referitoare la rzboi, care spune c uneori, pentru tine e bine s lupte altul, intr in aciune. Conform acestei legi, brbatul este bine s stea acas i... s fac copii principala sa funcie in P.I.G. Deci, pentru Israel urma s lupte acelai Domn neobosit, care ii spune lui Ghedeon: "E prea mult popor cu tine" (Judectorii 7-2). Dup o metod empiric, Domnul i Ghedeon aleg 300 de brbai hotrai. Astfel, legea rzboiului este respectat i vieile preioase ale brbailor evrei sunt cruate. Prin contrast, armata Madianiilor. a Amaleciilor i a locuitorilor Rsritului era extrem de numeroas, "ca lcustele", iar cmilele lor "erau multe ca nisipul de pe malul mrii" (Judectorii -7). Este cam exagerat, dar numai ca noi s inelegem modul in care se desfura acest tip particular de rzboi. 22. Pe cnd cei trei sute de oameni sunau din trmbie, n toat tabra (Madianiilor), a ntors Domnul sabia unora asupra altora i a fugit tabra ctre Teera pn la Betita i pn la hotarele Abelmehola, aproape de Tabat. (Judectorii -7) Trambiele sunt o arm psihotronic ce determin efectele observate in tabra advers: team, derut, atacul unora asupra altora etc., episod ce tii, nu e unic in cadrul R.E.G. Am ales mai multe exemple de R.E.G. din aceast perioad a etapei, destul de lung. Este normal ca ele s abunde tocmai la inceput de etap. Toat logica noastr ar susine c astfel de rzboaie nu vom gsi foarte tarziu pe axa timpului. Intamplarea sau poate logica, vom vedea, fac ca

acest tip de rzboi s ocupe toat etapa i s fie prezent cu o anumit regularitate i in etapele urmtoare. Apariia R.E.G. in punctele mai indeprtate ale acestei etape este perfect justificat, prin existena inc, a unor populaii vechi ale pmantului ce mai puteau periclita P.I.G. sau care, ar fi fost extrem de incomode pentru "specialitii" istoriei oficiale de astzi...; urmele trebuiau terse. O surpriz chiar i pentru mine este existena la sfaritul perioadei judectorilor i inceputul domniei lui David a relicvelor unor populaii pe care S.D. incetase s le extermine de mult timp. Dup aproape 6.000 de ani de la primul Adam sau dac vrei, la peste dou mii de ani de la potop, Terra mai putea oferi "imposibiliti genetice" pentru muli dintre paleontologii i antropologii de astzi. Aceste "fosile vii" aparineau fie populaiilor ancestrale ale Terrei, fieerau accidente genetice ale etapelor trecute ale P.I.G. Unul dintre acetia este Goliat. Echipamentul militar din inzestrarea lui Goliat, descris amnunit de Biblie, este in acord cu statura sa uria, de peste 3 m. Curios c David nu se sperie de loc i-l avertizeaz: "te va da Domnul pe mana mea", cci " acest rzboi este al Domnului i El v va da in mainile noastre". (Regi 17-46,47). Intr-adevr, acest rzboi nu era nici al lui David, nici mcar al evreilor, ci al S.D., al Domnului, care "izbvea" nu cu sulia ci cu arme sofisticate, ultramoderne. Este de la sine ineles c Goliat, cu toat statura lui impresionant, va fi rpus, nu cu pratia, aa cum spune cartea ci cu un proiectil modern, bine intit, in cap. i ca Biblia s ne conving de existena unei intregi populaii de uriai, ce-i drept redus numeric i c Goliat nu suferise o hipersecreie de hormon somatotrop hipofizar (de cretere) in copilrie, mai menioneaz dimensiunile uriae ale lui Lahmi, fratele lui Goliat Gateul. Gandul m duce la fosilele vii de astzi, 1998, cand munii Asiei inc mai sunt locuii de atat de controversaii yeti. Mai puin cunoscut este veriorul lui, Big Foot, din America de Nord. Numeroase mrturii, urme, filme, fotografii cu yeti susin puternic existena acestui grup de fosile umanoide uriae, vii. Scepticii se indoiesc i ateapt un interviu cu yeti pe CNN. Nu m intereseaz prerea lor. Nu mai puin surprinztoare pentru aceeai perioad este prezena unei populaii, din neamul Refaimilor, de asemenea inalt de statur, "cu ase degete la maini i la picioare, adic de toate douzeci i patru" (I Paralipomena 20-6). Gandul m poart din nou spre o analogie, de data aceasta cu o superb statuet gsit intr-o min din Transilvania ce reprezenta o femeie cu douzeci i patru de degete! Statueta, confecionat dintr-un material foarte uor, poros, era curioas atat prin aspectul somatic al femeii, dar mai ales prin faptul c putea fi inclinat mult, fr s cad! Piesa aceasta absolut deosebit, vzut i inut in man de regretatul Doru Davidovici, zace acum probabil intr-o colecie particular. Intorcandu-m la hibrizii mei, constat c in urm cu circa trei mii de ani P.I.G. era periclitat de populaii vechi ca caractere genetice diferite, indezirabile pentru S.D. Acest fapt a justificat continuarea R.E.G. intele sunt in aceast perioad i popoarele mai apropiate genetic de evrei. La 436 de ani de la ieirea din Egipt, la conducerea poporului se instaleaz regele David, unul dintre cei mai luminai regi, descins printr-o

linie regenerat prin cel puin un implant uterin (despre care vom vorbi). El a fost "tatl" lui Solomon, cel mai vestit rege al istoriei evreilor. David a pregtit practic calea glorioas a "fiului" su, a extins graniele statului evreu, a consolidat fora armat, realizand un stat modern. Puterea militar de excepie a evreilor se datora in primul rand proteciei S.D....spre deosebire de situaia de astzi. Contactele lui David cu eful de program au fost permanente pe timpul campaniilor militare. Biblia descrie intre alte R.E.G. purtate de David sub indrumarea Domnului, campania impotriva Filistenulor. Rezultatul este descris astfel: 11. Dumnezeu a zdrobit pe vrmai cu mna mea, ca pe o suruptur de ap. 14. Iar David a ntrebat din nou pe Dumnezeu, iar Dumnezeui-azis: "Nu te duce de-a dreptul asupra lor; abate-te de la ei i te du asupra lor pe la dumbrava duzilor". 15. i cnd vei auzi zgomot ca de pai prin vrful duzilor, atunci s intri n lupt, cci a ieit Domnul asupra ta ca s bat tabra Filistenilor" (Paralipomena-14) Este mai greu de ineles pentru noi tehnica folosit de S.D., dar oricum, nu are importan. Un alt exemplu din campaniile militare ale lui David este legat de cucerirea Amoniilor: 3. Iar poporul care era n ea a fost scos i omort cu fierstraiele, cu ciocane de fier i cu securi. Aa fcut David cu toate oraele Amoniilor i apoi s-a ntors el i tot poporul la Ierusalim. (I Paralipomena-20) Observaii: 1. Se poate specula faptul c dac "tot poporul a fost omorat cu fierstraiele, cu ciocanele de fier i cu securi", evreii nu au intampinat nici o rezisten armat. Nici mcar nu s-au folosit armele tradiionale: sabia, sulia, pentru c Domnul luptase pentru ei; locuitorii erau adormii, paralizai, atacai cu A.N.M. - putem s ne inchipuim orice scenariu. Ipoteza este in concordan cu afirmaia c David s-a intors apoi cu tot poporul la Ierusalim, deci, ca i Iosua altdat, nu a avut pierderi. 2. Observm c in lips de alte popoare candidate la exterminare, David se rzboia acum cu Amoniii, la fel cum, nu cu mult inainte, terminase lupta cu Moabiii. Aceste popoare ce derivau din periferia arborelui genealogic, urmaii lui Lot, popoare ocolite atat de Moise cat i de Iosua, erau in acest moment intre popoarele din zon cu cele mai diferite caractere genetice comparativ cu poporul evreu. Cu alte cuvinte, patul ganetic pe care era implantat, avea o structur superioar, apropiat. Dac aruncm o privire peste 700 de ani, vom gsi in cartea Macabeilor alte rzboaie in care S.D. este implicat. Am ales special aceast perioad din dou motive. 1. Crile Macabeilor incheie cronologic istoria evreilor prezentat de Vechiul Testament; 2. Rzboaiele Macabeilor abund in exemple de implicri extraterestre in favoarea evreilor. Exist i un al treilea motiv pe care il voi lua in discuie mai tarziu. V prezint succint cateva exemple. Iuda Macabeul, ameninat de o armat greac de 80.000 de oameni, cere ajutorul Domnului. Acesta ii ascult ruga i ii trimite in ajutor "un clre cu hain alb mergand

inaintea lor i cu arme de aur sclipind . (II Macabei 11-8) care va ucide "unsprezece mii de pedetri precum i o mie ase sute de clrei" (II Macabei 11-11). Dac nu vi s-a prut edificator, continum cu un alt R.E.G. dus impotriva cetii Carpiu: 16. i cu voia lui Dumnezeu, lund cetatea, mcel cumplit au fcut, nct locul de lng cetate, care era lat de dou stadii, plin de curgerea sngelui se vedea. (II Macabei-12) Apoi, in faa unei armate de 120.000 de pedetri i 1.500 de cltei, Iuda cheam din nou ingerul, care, cu ajutorul armei psihotronice, imprim fric vrmailor i ii determin s se ucid unii pe alii, "i btandu-se s-a intamplat de au czut puini dintre Iudei --- pentru c Iuda a chemat pe Domnul s-i fie ajutor i Cpetenie in lupt" (II Macabei 1234-36) Ca s realizai fora distructiv a unui inger pzitor al programului evreu, Biblia se prezint un adevrat record in materie, repurtat asupra asirienilor. Reinei acest eveniment. Dincolo de Eufrat se desfura un P.I.G. asemntor, despre care vei afla ceva mai tarziu. 22. i rugndu-se, aa a zis: "Tu, Doamne ai trimis pe ngerul tu n zilele lui Iezechia, regele lui Iuda i a ucis toat tabra lui Sanherib ca la o sut optzeci i cinci de mii. Apoi, Biblia face referire la o alt situaie critic, in care evreii au fost ajutai in faa unei coaliii de popoare, condus de asirieni. 23. i acum, Stpnitorule al cerului, trimite nger bun naintea noastr, care s fie spre fric i spre cutremur. 26. Iar Iuda i cei ce erau cu el, cu chemare i cu rugciuni s-au luptat cu vrmaii. (II Macabei-15) Astfel, "cu mainile otindu-se" (II Macabei 15-27) , evreii nici mcar nu i-au luat armele din cui. In ultimul rzboi menionat de Biblie, care i incheie Vechiul Testament, evreii sunt din nou protejai de S.D. in faa invaziei armatei lui Ptolemeu Filipator. Imaginea rzboiului este asemntoare ce cele prezentate anterior, evreii se roag i: 18....doi slvii ngeri, nfricoai la chip, s-au pogort vzui de toi, afar de Iudei. 19. i s-au aezat n faa otirii vrmailor i puterea vrmailor au umplut-o de zbucium i de fric i cu obezi au legat-o, din care nu s-au putut mica. (Macabei-6) Din nou v las fr comentariu; facei efortul i imaginai-v singuri scenariul acestor "rzboaie". Observaii asupra R.E.G. 1. In primul rand, am denumit aceste rzboaie - R.E.G. deoarece au avut ca scop exterminarea unor populaii diferite genetic: mai mult, ca in cazul Refaimilor, sau mai puin, ca in cazul Amoniilor, fa de poporul evreu. 2. Distrugerea acestor populaii se face gradat, treapt cu treapt, nuanat, in funcie de momentul etapei. In felul acesta, S.D. trateaz cu aceeai seriozitate atat patul A.D.N. pe care implanteaz poporul evreu cat i poporul creat. In acest sens i patul genetic cunoate o ameliorare

"in trepte" conform celor scrise in Coran: "Ins lumea de apoi s aib mai multe trepte i mai mari inltori" (Sura drumului nopii-22). Dup cum vedei, "lumea de apoi cu mai multe trepte", adic cu compatibilitate A.D.N.M.N. crescut, superioar cu A.D.N.M.N. al poporului evreu, poate s susin "mai mari inltori", adic poate conine chiar poporul compatibil A.D.N.M.N. riguros cu ingerii S.D. Pentru indeplinirea acestui deziderat, S.D. nu a ocupat teritoriul pentru poporul evreu intr-un mod tip campanie militar, ocupand un areal geografic dup reguli geografice i militare intr-o continuitate teritorial, ci strict n funcie de criterii genetice. Au fost intotdeauna distruse populaiile mai indeprtate genetic de poporul evreu, cele ce puteau periclita P.I.G. Mult vreme au fost pstrate popoarele considerate rude ale poporului evreu din ramurile arborelui genealogic principal cum au fost Amoniii, Moabiii i in prima etap chiar i Heveii, Iebuseii, Ghergheseii etc. Aceste popoare au constituit patul pe care evreii s-au dezvoltat numeric. Vei vedea in continuare cum au sprijinit aceste popoare inmulirea evreilor, fr ca mcar s aib habar despre asta. O parte dintre aceste popoare au fost privite cu interes de P.I.G. Totui, dup un timp de evoluie numeric a evreilor i de dispariie a celorlalte popoare mai indeprtate genetic de evrei, popoarele rude au fost inta S.D. Vreau s inelegei c acest tip de program in trepte evalueaz tot timpul prioritile programului in scopul reuitei P.I.G., subliniat foarte bine de "Sura drumului nopii". 3. Nu evreii i-au ales obiectivele militare, ci S.D.; poporul evreu nu ar fi fost nici pe departe atat de rzboinic pe cat pare, citind Biblia. 4. In orice caz, poporul evreu nu era un popor viteaz. Ajutorul militar al S.D. a fost decisiv. Legile pentru rzboi fac din vieile evreilor valori pentru program. De aceea, in acest tip de rzboi, evreii practic nu au pierderi; ei dau lovitura de graie unor oameni supui armamentului sofisticat, chimic, bacteriologic, psihotronic sau convenional. Doctrina militar impus de S.D. conine o mare doz de sadism, cultiv permanent ura fa de popoarele vecine, pentru ca P.I.G. s-i continue curgerea in perioadele de absen a ingerilor. 5. R.E.G. creeaz o anumit psihologie poporului evreu, care pornete intotdeauna la rzboi ca invingtor. El tie bine in ce const ajutorul militar S.D. tie c Domnul lupt pentru Israel. Aceast situaie nate i cultiv sentimentul de popor distinct, superior, favorit, creat de Dumnezeu, pentru Dumnezeu, protejat de Dumnezeu pe parcursul P.I.G. Psihologia aceasta este absolut necesar reuitei programului; ea contribuie la respectarea legii nonhibridrii (L.N.H.) 6. Situaiile militare descrise creeaz o psihologie special, o anumit atitudine i adversarilor poporului evreu. In perioadele in care aceste popoare simt lipsa ingerilor asistm la adevrate aliane antievreieti: asirian, greac, toate soldate cu eecuri mari in faa navelor S.D. Aceste popoare tiu foarte bine c linitea lor este periclitat de prezena poporului evreu in zon. 7. In mod normal, cronicile vremii ar trebui s conin descrieri de nave, de ingeri, de tehnic militar inexplicabil ce a dus la pierderea unor rzboaie ale coaliiilor antievreieti. Acest lucru fie nu se intampl,

fie nu avem noi acces la astfel de cronici. Dac aceste descrieri lipsesc asta se datoreaz fie exterminrii complete in cursul unei lupte a adversarilor (nu are cine s descrie evenimentul), fie unei aciuni camuflate sau de la distan, din umbr, a ingerilor S.D., astfel incat istoria oficial s fie "curat". 8. R.E.G. nu au o desfurare permanent, ci au o anumit regularitate ce ine de alte evenimente primare pe care le voi discuta. Ele se succed ritmic, pe toat durata etapei, de la ieirea din deert pan la venirea lui Iisus. 9. Przile bogate colectate dup distrugerea unor populaii imbogesc fabulos poporul evreu i-i creeaz condiii economice favorabile unui trai decent, uneori chiar indestultor. Pe timpul lui Solomon, in perioada de maxim inflorire economic, militar a statului evreu antic - Palestina bogiile acumulate depesc inchipuirea noastr i fac din poporul evreu unul din cele mai avute popoare (dac Biblia nu exagereaz in capitolul III Regi - 10) Ajustarea genetic a patului A.D.N. Dup instalarea chivotului i elaborarea L.N.H., are loc prima etap a R.E.G., prin care, poporul evreu este improprietrit cu o parte a viitoarei Palestine i este protejat militar aa cum am descris in punctul 1 al etapei, in vremea lui Iosua. Apoi, ingerii vor pleca in concediu pentru perioade variabile, determinate de gradul de hibridare al poporului, mai exact de momentul atingerii nivelului de alarm prestabilit de ingeri. In aceste intervale, este foarte important de observat c poporul hibrideaz numai cu anumite popoare invecinate, a zice paradoxal, la indemnul inginerului genetician, acelai ef de program care instaurase L.N.H.! Tot versetele m ajut in a susine, cu trie, acest fapt: Apoi fiii lui Israel iari s-au apucat s fac rele nainte ochilor Domnului i a ntrit Domnul pe Eglon, regele Moabului, mpotriva Israeliilor pentru c ei fceau rele naintea ochilor Domnului. (Judectorii. 3 -12) "Relele" evreilor constau evident in combinarea genetic cu Moabiii timp de 18 ani conform versetului Judectori 3-13. In urma convieuirii aveau s se nasc mii de hibrizi. Moabiii, urmai a lui Lot, popor de la periferia arborelui genealogic, veritabil pat pentru poporul evreu, era privit cu interes de S.D., motiv pentru care "Domnul a intrit pe Eglon"; dup care i-a dat pe fiii lui Israel s-i slujeasc. Hibridrile rezultate aveau s-l intreasc intr-adevr pe Rglon, pe Moabii, prin ridicarea calitii A.D.N., prin apropierea genetic de evrei. Iat un alt rxemplu: 1. Dup ce a murit Aod, fiii lui Israel au nceput iari s fac rele naintea ochilor Domnului 2. i Domnul i-a dat n minile lui Iabin, regele Canaanului, care domnea n Haor. (Judectorii-4) Aflm c fiii lui Israel fac rele (singurul pcat biblic este pcatul hibridrii, vei vedea), deci vor insmana femeile din Canaan, din cetatea Haor. Vor rezulta bineineles ali copii cu caractere hibride. Canaanul pe de alt parte tim c este ara in care a trit Avraam i tot trunchiul arborelui genealogic evreiesc. In mod similar, din acelai capitol aflm c evreii vor face schimb de gene cu Filistenii timp de 40 de ani.

Aceste hibridri periodice aveau s apropie genetic popoarele vecine de poporul evreu. Hibrizii, locuiau bineineles in sanul ambelor popoare. Hibridarea era oprit de chivot prin atingerea procentului limit de alarm. Atunci, ingerii sosii in grab "ridicau un judector" care citea L.N.H. poporului evreu. Hibrizii aveau astfel destine diferite. Hibrizii evrei erau distrui, ucii, iar L.N.H. ii dovedea eficiena, in timp ce impotriva popoarelor vecine hibridate de evrei, ingerii declanau un R.E.G. In rzboi mureau predominant brbaii poporului vecin i astfel structura etnic, genetic a acestui popor se modifica substanial. Noii brbai ai acestui popor erau dup caiva ani chiar copiii hibrizi ai evreilor. Astfel, patul genetic pe care se instalase poporul evreu ii ameliora A.D.N., spre o asemnare cu cel al poporului evreu, iar acesta din urm, prin aplicarea L.N.H. ii pstra puritatea. Nu in ultimul rand, R.E.G. aveau drept scop i impuinarea numeric a popoarelor vecine i schimbarea raportului demografic in favoarea evreilor. Operaiunea de ameliorare a patului genetic, a structurii A.D.N. a popoarelor vecine este descris poate chiar mai bine decat o fac eu, in versetele: 17. Dar nici pe judectori nu-i ascultau ei, ci se purtau desfrnat, mergnd pe urmele altor dumnezei i se nchinau acestora i mniau pe Domnul; uor se abteau de la calea pe care umblaser prinii lor care se supuseser poruncilor Domnului. 18. Cnd le ridica Domnul judectori, atunci nsui Domnul era cu judectorul i-i izbvea pe ei de vrmaii lor n toate zilele judectorului. (Judectori.2) Urma epurarea genetic practicat in sanul poporului evreu, concomitent cu ameliorarea patului genetic al evreilor. Inginerul genetician a temporizat in mod special dispariia anumitor popoare pstrate special ca Israel s-i combine caracterele genetice cu ele. Aceste popoare sunt cele mai apropiate genetic de Israel, hibridarea practicat de inginer fiind o adevrat art, strict controlat, cu risc minim pentru zestrea genetic relativ pur a aleilor si. 4. Acestea fuseser lsate ca s se ncerce prin ele Israeliii i s se afle dac se supun ei poruncilor Domnului (L.N.H. n.a.) pe care le-a dat El prinilor prin Moise. Cu alte cuvinte, cu aceste popoare urmau s se probeze funcionarea tandemului chivot - L.N.H., practic fr risc. Capitolul Judectori 3 denumete aceste popoare: 5. i au trit fii lui Israel ntre Canaaneni, Hevei, Amorei, Farezei, Hetei, Gherghesei i Iebuse. 6. i i-au luat femei din fetele acestora i pe fetele lor le-au dat feciorilor acelora... 7. Deci au fcut rele naintea Domnului 8. Atunci s-a aprins mnia Domnului... Chivotul a dat alarma, ingerii au sosit, au practicat epurarea genetic i au declanat R.E.G., scenariu care urma s se repete aproape ca un ceas. Dup mai multe astfel de cicluri, patul A.D.N. pe care era aezat poporul evreu i-a apropiat mult caracterele genetice de acesta. Meninerea caracterelor genetice ale poporului evreu S-a realizat prin:

a) Mecanismul chivot - L.N.H b) Epurri genetice in mas practicate in sanul poporului evreu c) Implanturi uterine in mas a) Mecanismul chivot - L.N-H. In etapa a V-a a P.I.G. meninerea caracterelor genetice ale poporului evreu s-a fcut in special prin mecanismul chivot - L.N.H. Reiau acum modalitatea in care au funcionat chivotul i L.N:H. Am abordat pe larg in capitolul dedicat tehnicii construcia i funciile chivotului. Pentru P.I.G., chivotul este de o importan capital. El conine in interior tablele legii, "scrise cu degetul lui Dumnezeu", iar in faa chivotului se afl cele 12 paini ale facerii, cate una pentru fiecare seminie a lui Israel. Intresc convingerea mea c, de fapt, chivotul coninea memoria structurii standard a A.D.N.M.N. corespunztoare celor 12 feluri de rod al P.V. i respectiv a celor 12 seminii ale lui Israel. Obligaia preoilor era s aduc de trei ori pe an in faa chivotului fiecare brbat evreu. Cu aceast ocazie chivotul realiza o scanare a C.S. al individului respectiv i compara structura C.S., cu A.D.N.M.N. etalon din memorie al seminiei respective. Astfel, Domnul, inginerul genetician ef cunotea gradul de hibridare al fiecrei seminii i vom vedea c va lua decizii foarte nuanat in privina restructurrii seminiilor, evident in funcie de datele procesate de computerul central, rspunztor de inmagazinarea datelor P.I.G. Este posibil ins, ca aceste date s fi fost procesate chiar in chivot care, fiind un aparat complex, nu era prea complicat s dein i limite de alarm. Astzi, un aparat automat de msurat tensiunea arterial sistolic a pacientului poate alarma medicul prin semnal sonor cand tensiunea variaz in afara limitelor prestabilite; de exemplu tensiunea sistolic depete 160 mm Hg sau scade sub 80 mm Hg. Cam la fel imi inchipui c funciona i chivotul. La depirea unui numr de (s zicem) 1% hibrizi pentru o seminie, aparatul avertiza printr-un semnal specific baza ingerilor, care trebuia s soseasc de urgen pentru corecie. Un alt instrument de control al P.I.G., de limitare a hibridrilor este L.N.H. Este cea mai important lege din tot pachetul de legi primit de evrei i este in vigoare chiar i astzi, indiferent dac poporul evreu i-a surprins sau nu subtilitatea. Esena legii, deja discutat, o gsii exprimat in versetele 5 i 6 din Ieirea cap.20: "Zece porunci". Revenind acum la exprimarea biblic a L.N.H., de ce se vor ucide numai copiii prinilor care nu respect legea i descendenii de generaie trei i patru, adic numai primele trei generaii? Rspunsul este cel mai simplu posibil. Hibrizii de generaie mai indeprtat nu vor exista, pentru c legea va intra in aciune intre timp. Fie chivotul ii va face datoria, va depista hibrizii, iar cand limita de alarm va depi 1%, ingerii vor apare, fie controlul genetic ar fi avut oricum loc la o distan pe axa timpului egal cu trei patru generaii, in cazul in care chivotul se defecta sau incpea pe maini strine. Vom vedea c, in spiritul legii, alturi de copii hibrizi vor fi ucii i prinii responsabili de inducerea caracterelor hibride. Scenariu este mai complicat decat pare la prima vedere i conine unele subtiliti, care dau o logic aciunii ingerilor. Dup ieirea din deert prezena ingerilor nu a mai fost necesar permanent. Ei vor apare progresiv, mai rar, apoi, cu o anume ritmicitate. Dac controlul genetic ar

fi fost permanent, dac ingerii ar fi fost tot timpul prezeni la datorie, hibridrile nu ar fi avut loc, chivotul nu ar fi fost necesar i cel mai important, L.N.H. nu ar fi intrat niciodat in aciune. In acest caz ea ar fi fost primit tardiv de evrei, cu puin inainte de momentul apocaliptic, pentru a fi siguri c poporul evreu nu se incrucieaz cu alte neamuri. In acest mod, programul ar fi fost foarte scump, rezultatele proaste, iar programul legat de "curcubeu" nu ar fi fost activat niciodat. Iat de ce, pentru aceast etap, s-a ales o alt variant de funcionare. Buna funcionare a L.N.H. a fost instaurat i verificat prin hibridri induse, conduse de ingerul genetician, care apoi erau urmate invariabil de epurri in sanul poporului evreu. Greu suportate psihic, sentimental, ele lsau o ran vie, o amintire cumplit de trist, de neuitat poporului, care cu fiecare epurare, incerca din rsputeri s respecte L.N.H. alegandu-i parteneri de via din aceeai seminie. Totui, intervalele dintre dou epurri fiind de zeci de ani sau de peste o sut de ani, cu trecerea generaiilor, dar mai ales datorit convieuirilor cu celelalte popoare, date chiar de inginerul genetician "spre ispit", hibridrile deveneau inevitabile. Cred c pot totui aprecia frecvena acestor epurri dup cele dou versete din L.N.H. care indic uciderea hibrizilor de generaia I, II, III i IV. (pan la al treilea i al patrulea neam). Asta inseamn c de obicei, cu toat L.N.H., se atingea limita de alarm impus chivotului pentru procentajul de hibrizi din sanul poporului evreu cam in trei-patru generaii, asta insemnand aproximativ 100 de ani. b) Epurri genetice n mas practicate n snul poporului evreu Spre exemplificare voi alege epurri genetice practicate la inceputul etapei, mijlocul etapei i sfaritul ei. Prin aceasta vreau s subliniez caracterul continuu al acestei operaiuni pe parcursul intregii etape. Prima epurare, descris de Numerii-25, apare la puin timp dup ieire din deert, pe vremea lui Moise, dup o scurt convieuire cu Moabiii. Dei L.N.H. fusese enunat, pan in acel moment nu intrase in aciune. Deoarece "poporul a inceput s se spurce pctuind cu fetele din Moab"(1), avea s simt usturtor modalitatea de funcionare a acestei legi dure. 4. i a zis Domnul ctre Moise: Ia pe toate cpeteniile poporului i le spnzur de copaci pentru Domnul nainte de asfinitul soarelui, ca s se abatp de la Israel iuimea mniei Domnului". 5. Atunci a zis Moise ctre judectorii lui Israel: "Ucidei fiecare pe oamenii votri care s-a alipit de Baal-Peor" Aceasta este L.N.H.! 6. Dar iat, oarecare din fiii lui Israel a venit i a adus ntre fraii si o madianit, n ochii lui Moise i n ochii ntregii obti a fiilor lui Israel, cnd plngeau ei la ua cortului adunrii. Tragicul eveniment se desfura in preajma cortului adunrii, acolo unde era instalat chivotul. Aparatul dup o scanare a fiecrui membru al obtii hotra care va fi ucis i care nu. Cartea relateaz cum este ucis madianita impreun cu evreul su, eveniment in urma cruia inceteaz pedepsirea poporului. Iat i dimensiunea epurrii: 9. Cei ce au murit de pedeapsa aceasta au fost douzeci i patru de mii (!)

Asta da, epurare! Curat masacru! Totul comis cu sange rece la indicaiile "Domnului" i prin decizia chivotului. Domnul, mulumit de rezultatele epurrii, ii ordon lui Moise apoi, s-i ucid pe madianii. Urma R.E.G. Important este c intreaga operaiune era condus de la distan de ctre ingeri legtura audio-video realizandu-se prin intermediu chivotului. V dai seama ce "impresie artistic" puternic lsa evreilor aceast tehnic. Poporul "era salvat" in urma acestei epurri. O hibridare prea intens ar fi putut duce la o epurare radical, pan la dispariia poporului. Interesant i de mare ajutor pentru inelegerea noastr este faptul c imediat dup aplicarea L.N.H., adic dup acest masacru odios ordonat de Domnul, acelai domn inginer genetician ordon un recensmant dup standardul evreiesc, in urma cruia aflm numrul evreilor: 601.730 la care se adaug 23.000 de levii. Cu aceast ocazie primim o informaie aparent paradoxal: "In numrul lor nu se afla nici unul din fiii lui Israel numrai de Moise i de preotul Aaron in pustiul Sinai,... "(Numerii 2564). Observaii: 1. Populaia brbailor peste douzeci de ani trebuie s fi fost 601.730 + 20.000 de levii, adic aproximativ 620.000. Acetia fceau parte ins dintr-o populaie de aproximativ 2,5 milioane de oameni de ambele sexe i de toate varstele. Atunci cei 24.000 de ucii prin aciunea L.N.H. reprezentau aproximativ 1% din populaie. S fi fost acest procent limita de alarm stabilit chivotului? In secolele urmtoare limita de alarm de 1% hibrizi s se fi pstrat? Nu tiu; este ins posibil. 2. Observm c la 40-50 de ani de la primul recensmant populaia nu a crescut, ba chiar dimpotriv, a sczut. Cum este posibil pentru un popor protejat ce avea ca unul dintre principalele scopuri inmulirea i care mai primea pe deasupra o grmad de implanturi uterine? In primul rand, cred c observaia mea de prim mare epurare la sosirea in deert, imediat dup instalarea chivotului este corect. 3. Cu stupoare, mai mult decat atat, aflm c din populaia ce a trit in deert nu mai erau in via decat Moise, Eleazar, Caleb i Iosua. Cum era posibil ca toi contemporanii lui Moise s dispar intr-o perioad de 4050 de ani, fr rzboaie, epidemii, perioad in totalitate supravegheat de ingeri? Evreii aveau aa cum am presupus o bun cretere demografic din moment ce s-a reuit inlocuirea numeric a intregii populaii in decurs de maxim 50 de ani. Pentru aceste intrebri exist un singur rspuns pe care-l voi enuna mai tarziu, impreun cu alte argumente ce-i sporesc consistena. Probabil, bnuii i dumneavoastr acest rspuns ce sare-n ochi! La peste ase sute de ani de la prima epurare genetic din aceast etap asistm la o nou aplicare a L.N.H. Cei care indur rigorile legii, sunt evrei intori din exil, (586-458 i.e.n.) din Babilon in anul 458 i.e.n., in numr de 42.360 de oameni "dup familiile lor" (Ezdra cap.2) Aceast epurare este descris in toate cele trei cri ale lui Ezdra - preotul, iar eu v prezint o mixtur a informaiilor. Epurarea nu a vizat ins numai aceast comunitate, ci tot poporul. Ezdra, aflat in exil de asemenea, primete indicaii clare de la Artaxerxe, regele Babilonului (465-425 i.e.n.). Dup cele descrise in III Ezdra-8,

ordinul epurrii genetice este primit surprinztor de regele babilonului care trebuia s elibereze pe cei "care doresc s se duc la Ierusalim". O parte dintre evrei ce-i intemeiaser familii in Babilon au continuat s triasc acolo; nu au dorit intoarcerea. Contactele lui Artaxerxe cu ingerul genetician nu sunt intampltoare; Mesopotamia - Persia a fost spaiul geografic al unui alt P.I.G. dezvoltat magistral in seminii distincte, program descris in tbliele de lut. S ne intoarcem acum la evrei i s ascultm acum rugciunea lui Ezdra: 85. "Pmntul n care intrai s-l motenii este pmntul pngrit cu ntinarea celor de alt neam ai pmntului, i de necuria lor s-a umplut. 86. i acum pe fetele lor s nu le luai pentru fii notri i pe fetele voastre s nu le dai dup fii lor (L.N.H. n.a.) 93. i cnd se ruga Ezdra i se mrturisea plngnd, dobort naintea sfntului lca, s-a adunat la el mulime foarte mult, brbai i femei i tineri pentru c mare plngere era n mulime. 94. i strignd icania, fiul lui Ieiel din fiii lui Israel, a zis: "Ezdra! Noi am pctuit naintea lui Dumnezeu cci am locuit mpreun cu femei din alt neam din neamurile pmntului. (III Ezdra-8) Rugciunea este cu mult mai lung i deosebit de semnificativ, dar esena o avei mai sus. Scenariu este acelai, jalea era fr margini. Evreii tiau bine cum acioneaz L.N.H. Mai intai, trebuiau fcute investigaii pentru descoperirea celor ce n-au respectat L.N.H. "Cercetarea lucrului" (III Ezdra-9) a durat 3 luni, timp necesar chivotului s scaneze toi brbaii evrei. Inainte de a-i indeprta (citii: de a-i ucide) pe cei A.D.N.M.N. incompatibili, preotul trebuia s citeasc lmurit legea. Se pare c legea nu era elaborat chiar pe inelesul tuturor, ci numai preoii iniiai cunoteau talcul ei. Asta probabil fcea ca evreii s cad destul de uor in "pcat". Vzand totui c poporul pricepe despre ce este vorba, de fapt, cum se aplica L.N.H., 9. Atunci, Neemia, guvernatorul, Ezdra preotul i crturarul i leviii care nvau poporul au zis ctre tot poporul: "Ziua aceasta este nchinat Domnului Dumnezeului nostru, s nu fii triti, nici s plngei! Cci tot poporul plngea, auzind cuvintele legii. 12. i tot poporul s-a dus s mnnce i s bea...(pomana morilor n.a.) cci neleseser ei cuvintele ce li se tlcuiser. (II Ezdra-8) i s-au dus toi s mnnce i s bea i s se veseleasc i s dea daruri celor lipsii, bucurndu-se mult de cuvintele legii, pe care le nvaser n adunrile lor. (III Ezdra 9-55) Sadic nu? Ce for, s mai poi "s te veseleti" dup aa un masacru! Dac la precedenta epurare aflm numrul celor ucii - 24.000, aici nu putem ti cu exactitate i nu are rost s fac presupuneri. Durere poporului era ins foarte mare; mult mai mare decat pot exprima aceste biete versete. Dar preul nu conta pentru S.D. Acum, dup epurarea genetic, cultura sa era din nou pur, cele 12 seminii erau cu caracterele de acum 1.500 de ani. Surprindem mai mult din jalea evreilor cauzat de epurrile genetice in Plangeri cap. 5 - Rugciunea profetului Ieremia. Nu v mai incarc cu versetele; le putei citi singuri dac dorii. Tocmai ca noi s observm continuitatea in aciune a legii, Biblia ne prezint in Cartea a treia a Macabeilor o ultim epurare genetic. Acest

episod, practic incheie istoria Vechiului Testament. Evenimentul este descris succint, dar pe ineles iar eu vi-l sintetizez redand 4 versete: 11. Zicnd c cei care pentru pntece au clcat poruncile cele dumnezeieti 12. i spunnd ei adevrul, regele a primit i ludndu-i le-a dat voie slobod la toate, ca pe cei care au clcat legea lui Dumnezeu s-i piard n tot locul 14. i aa pe cei care le cdea n mn din cei pngrii, care erau de neam cu ei, pe drum i certa i cu artri din lege i omora. 15. i n ziua aceea au omort mai mult dect trei sute de brbai i sau bucurat i s-au veselit omornd pe cei fr de lege. (III Macabei-7) Ei, intr-adevr. parc jalea nu mai este ca acum sute de ani in urm; poporul se obinuise cu epurrile! Este ultima epurare prezentat de Biblie, deoarece operaiunea caracterizeaz strict aceast etap a P.I.G. c) Practicarea pe scar larg a implanturilor uterine A fost o alt metod de pstrare i revigorare a caracterelor genetice ale poporului evreu in aceast etap. Ele au avut dou scopuri principale: cea mai mare parte a lor a asigurat creterea numeric a poporului evreu, in timp ce o mic alt categorie a consolidat genetic un ax central al arborelui genealogic, din care au aprut o bun parte din conductorii evrei. Particularitatea acestor din urm implante uterine const in montarea de implante cerebrale i de informaie viitorilor conductori, accesorii ce-i transformau pe acetia in adevrai "ofieri de legtur" cu S.D. De obicei, practicarea in mas a implanturilor uterine apare dup R.E.G. Reamintesc c legile rzboiului elaborate de S.D. subliniau necesitatea uciderii tuturor brbailor alturi de posibilitatea de a lua ca roabe femeile tinere virgine. Acest fapt se intampl de multe ori pe parcursul acestei etape i este valabil pentru femeile mai apropiate genetic de poporul evreu. Mai intai am s dau cateva exemple de astfel de situaii. Cu aceast ocazie vei beneficia de un tablou complet, simbol al modului in care se desfura programul in aceast etap. Iat punctele unui astfel de scenariu. 1. Inginerii sunt in concediu la una din staiile de pe Marte sau dac v place mai bine ideea, fac plaj in Florida. In acest timp, destul de indelungat (ani) evreii de-abia ieii din deertul Paran, neavand nici o idee despre consecinele nerespectrii L.N.H. "pctuiesc" cu fetele din Madian. 2. Copiii de sex brbtesc care sunt adui in faa chivotului la analiza A.D.N.M.N., avand caractere hibride, ajung s reprezinte 1% din numrul total de brbai ai comunitii evreieti. Chivotul d alarma! Ingerii ii intrerup concediu i sosesc in graba mare pentru prima epurare genetic cea care va afecta 1% din populaie (24.000) 3. Epurarea genetic odat terminat, poporul incepe R.E.G. la indemnul S.D. inta este populaia madianit care, conform versetelor, sa purtat dumnos i cu vicleug fat de evrei. 4. R.E.G. se desfoar nuanat, fiind lsate in via doar femeile virgine. 17. Ucidei dar toi copiii de parte brbteasc i toate femeile ce-au

cunoscut brbat ucidei-le. 18. Pe fetele care n-au cunoscut brbat, lsai-le pe toate vii pentru voi. 31. i a fcut Moise i Eleazar preotul cum poruncise Domnul luiMoise. 35. Femei, care n-au cunoscut brbat, de toate (au fost) treizeci i dou de mii de suflete. Pedeapsa inelegem c fusese aplicat datorit femeilor Madianite care stricaser zestrea genetic a evreilor, dar copiii ce vin aveau? Erau A.D.N.M.N. incompatibili cu evreii! La 32.000 de fete virgine, v dai seama cat popor madianit au ucis fiii lui Israel. Dar, nu asta este important acum. De ce credei c au fost lsate in via fetele virgine, cand tim bine c poporul evreu tocmai suferise o dureroas epurare genetic din cauza madianitelor? Rspunsul este foarte simplu. 5. Aceste fete, cu statut de roabe urmau s devin nsctoare de evrei. Insmanarea era fcut de ingeri prin tehnica cunoscut. Ingerii prezeni pentru o perioad relativ lung in peisajul exotic al Terrei, trebuie privii cu respect in ceea ce privete capacitatea de munc. In nici un caz nu trebuiau s se plictiseasc. De but nu beau, de dormit prea puin, de mancat i mai puin, table nu tiau, tenis nu jucau, dar ce tiau foarte bine s fac erau aplicarea tehnicilor complexe de inginerie genetic. Fuseser pstrate fetele virgine deoarece, in primul rand nu purtau sarcini madianite cu copii "spurcai", iar in al doilea rand, fiind tinere aveau mare potenial de a purta muli ani sarcini artificiale, putand deveni astfel, nsctoare perfecte de evrei. Intre dou sarcini sau cu alte cuvinte, intre dou noi serii de implanturi, ingerii practicau aceeai tehnic in areale P.I.G. sau plecau la plaj in Matdive. Un eveniment asemntor are loc in perioada judectorilor, dup ce Domnul "reduce" cu mult numrul evreilor din seminia lui Veniamin (despre acest act voi vorbi la momentul potrivit). Seminia aproape "disprut", redus la 600 de brbai este refcut tot de Domnul prin capturarea a 600 de femei, ce nu aparineau poporului evreu, dintr-un areal vecin - ilo i Iabe Galaad. El le ordon Veniaminilor: "pe orice brbat i pe orice femeie care a cunoscut brbat, s-i dai pieirii, iar fetele lsai-le cu via". Rezultatul a constat in capturarea a 400 de fete. Restul pan la 600 au fost rpite din ilo in timpul horei. i astfel seminia a fost refcut... Da, adevrat, dar nu cu aceste femei! Vom vedea cand voi descrie masacrul celor din seminia lui Veniamin c sunt ucii numai brbaii, nu femeile i copiii. Teoretic seminia s-ar fi putut reface uor. Femeile sunt capturate pentru a deveni nsctoare de "Veniamin" prin tehnica implantului uterin, grbind in acest mod refacerea seminiei. Logic, evreicele cu soi evrei nu aveau nevoie de un implant uterin pentru asigurarea calitilor produsului de concepie. De aceea, de obicei, femeile ce primesc implante uterine aparin altor popoare. Un episod biblic care ne face s inelegem foarte bine utilitatea femeilor de alt neam pentru P.I.G. este prezentat pe larg in "Cartea lui Rut". Povestea spune c o familie de evrei puri, cu doi biei, pleac s locuiasc in Moab, din cauza foametei. Feciorii cresc, se cstoresc cu dou moabite - Orfa i Rut - dar, la scurt timp cei doi feciori i tatl lor

mor, iar mama - Noemina rmane cu cele dou nurori. 6. Atunci s-a hotrt ea cu nurorile sale s se ntoarc din esul Moabiilor, cci auzise ea din esul Moabiilor, c Dumnezeu a cercetat poporul Su i i-a dat pine. (!!! n.a.) (Cartea lui Rut-1) Formularea este magistral! Vei citi peste cateva pagini capitolul referitor la metaforizarea P.I.G. Sper c voi fi destul de convingtor atat eu, cat mai ales Biblia in a explica semnificaia painii cereti. Noiunea se refer la innobilarea genetic ce are drept scop apropierea caracterelor A.D.N.M.N. intre poporul evreu i S.D. Fiecare serie de implanturi uterine ce aveau s fortifice genetic poporul evreu este metaforizat prin expresii de genul: "poporul a primit paine de la Dumnezeu". Deci, intorcandu-m la povestea lui Rut, ineleg c Noemina i nurorile sale au hotrat s se intoarc in sanul poporului evreu deoarece ingerii au cercetat A.D.N.M.N. poporul i au inceput o nou serie de implanturi uterine. Nu am nici o indoial c este aa. Interesant este c poporul era obinuit in aceea perioad atat cu apariia ingerilor, cat i cu modalitatea de a nate fii "druii de Dumnezeu". Noemina insist ca nurorile - moabite fiind, s se intoarc la poporul lor. Drept urmare, Orfa accept propunerea, Rut ins, rmane cu Noemina i impreun merg la Betleem, la o rud din partea soului Noeminei, pe nume Booz. Acesta consider c ar fi bine s cumpere partea de pmant a rposatului so al Noeminei. Singura piedic in calea acestui act era existena unei alte rude cu grad de rudenie mai apropiat de cel mort. Booz ii explic acestei rude mai apropiate de soul Noeminei c ei ii revine primul drept de a cumpra partea mortului, in care era inclus i Rut, conform legilor. 6. Iar ruda aceea a zis: " Nu pot s-o iau, ca s nu-mi stric motenirea mea; ia-o tu cci eu nu pot s-o iau"! Ruda aceea, se vede bine, respect L.N.H. i nu stric zestrea genetic pe care trebuie s-o ofere descendenilor. Booz, atunci se hotrte s cumpere el intreaga motenire a celui mort: 11. i tot poporul care era la poart i btrnii au zis: "Suntem martori! S fac Domnul pe femeia care intr n casa ta ca pe Rahila i ca pe Lia care amndou au ridicat cas lui Israel ... etc. 12. n casa ta s fie cum a fost n casa lui Fares, pe care l-a nscut Tamara lui Iuda i s se slveasc prin smna pe care i-o va da Domnul prin aceast femeie tnr. Versetul face referire la iuda, capul de serie a uneia dintre cele 12 seminii. Acestuia Domnul ii ucide cei doi fii nscui dintr-o femeie canaaneanc i ii d alt fiu - pe Fares - din Tamara, una dintre nurorile sale. 13. i a luat Booz pe Rut i ea s-a fcut soia lui. i intrnd la ea , Domnul i-a dat ei sarcin i a nscut un fiu. 14.i ziceau femeile ctre Noemina " Binecuvntat este Domnul , c nu te-a lsat ffr motenitori! Slvit fie numele lui Israel! 17. Iar vecinele i-au pus nume i au zis: "Noeminei i s-a nscut fiu i i s-a pus numele Obed " Acesta este printele lui Iesei, tatl lui Iesei, tatl lui David. (Cartea lui Rut-4) Observaii: 1. Formulrile versetelor 12, 13 i 14 indic foarte clar implantul

uterin: - "smana pe care i-o va da Domnul" - "i-a dat ei sarcin Domnul i a nscut fiu" - "Domnul nu te-a lsat fr motenitori" 2. Versetul 11 face o analogie intre Rahila cea stearp i roaba Lia cea neiubit de Iacov - "mame" deopotriv, nsctoarele unor capi de serie ai familiei lui Israel. Tehnica de implantare uterin se practic prin analogie i lui Rut, care prin acest artificiu, dei moabiteanc, reuete s revigoreze zestrea genetic a lui Israel! 3. Aflm c regele David, una din figurile proeminente ale neamului evreu a fost nepotul unui produs din "pictura lepdat", deci, din arbore genealogic revigorat. 4. Formularea versetului 6 din cap. 1 - Noemina auzise c "Dumnezeu a cercetat poporul su i i-a dat paine" indic faptul c evreii acelei perioade erau obinuii atat cu prezena ingerilor cat i cu tehnica implantului uterin. Bineineles c tehnica nu era explicat tiinific, dar era cunoscut populaiei ca o posibilitate de-a nate fii - oferii in dar de Domnul. 5. Implantul uterin prezentat nu trebuie privit ca singular, ci ca o modalitate uzual de corectare a zestrei genetice a poporului evreu. Ingerii, bine instruii in tehnicile de inginerie genetic, eficieni, harnici, puteau face aproape orice femeie a timpului acela o nsctoare de...evrei. Implantul uterin trebuia s in cont de: - zestrea genetic a primitoarei de implant; - zestrea genetic a zigotului - locul produsului de concepie in arborele genealogic; - perioada P.I.G. in care se practic implantul; - ali factori care, in mod sigur, mie imi scap. In aceast etap mai gsim descrise i alte nateri rezultate ale fecundaiei artificiale i a implantului uterin. Uneori Biblia ne avertizeaz asupra acestora prin titluri de capitole cum ar fi : "Naterea lui Samson" sau "Naterea lui Samuel". Poate cea mai complet, mai amnunit, dar i mai ffrumoas prezentare a unei astfel de operaiuni este in legtur cu "Naterea lui Samson", in perioada judectorilor. Asemntoare ei, parc copiat, este i "Naterea lui Samuel" din Cartea I a Regilor. Dar, s vedem cum a venit pe lume Samson: 2. Era ns n vremea aceea un om din ara, din seminia lui Dan, cu numele Manoe i femeia lui era stearp i nu ntea 3. Odat ns, s-a artat ngerul Domnului femeii i i-a zis: Iat tu eti stearp i nu nati: dar vei zmisli i vei nate fiu. 4. Pzete-te dar, s nu bei vin, nici sicher i nimic necurat s nu mnnci; 5. C iat, ai s zmisleti i ai s nati un fiu; i nu se va atinge briciul de capul lui, pentru c acesta va fi chiar din pntecele mamei sale nazireu al lui Dunmezeu 6. i a venit femeia i a spus brbatului su zicnd: "A venit la mine un om al lui Dumnezeu a crui nfiare era ca nfiarea unui nger al lui Dumnezeu, foarte luminos; nici eu nu l-am ntrebat de unde este i nici el nu mi-a spus numele su;

24. i a nscut femeia fiu; i i-au pus numele Samson. i a crescut copilul i l-a binecuvntat Domnul. (Judectorii 13-Naterea lui Samson) Observaii: 1. Modalitatea in care Samson a venit pe lume este evident de la o pot. 2. Ingerul prescrie sfaturi pentru mam, astfel incat s poat purta sarcina, dar i pentru copil sfaturi de ingrijire dup ce va fi nscut. 3. Apariia ingerilor nu era ieit din comun in acea perioad. 4. Tehnica prin care o femeie putea obine fiu de la Dumnezeu era cunoscut populaiei. 5. Aceste implanturi practicate unor femei "drepte", evreice, sterpe sau nu, se fac de obicei in scopul urmririi in evoluie a acestor produi de concepie artificial. Dotai cu implante cerebrale, acetia vor fi in general conductori ai poporului evreu. Implantul tii bine, fcea ca acetia s fie uor de gsit la nevoie i mai ales s asimileze informaii, programe. 6. Indivizii rezultai prin tehnica implantului uterin alctuiesc o adevrat subpopulaie, varful de compatibilitate crescut A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. Dac vom cuta alte descrieri ale implanturilor uterine practicate de zei vom gsi i in alte cri vechi poate nu chiar atat de bine formulate, dar cred c deja avei o imagine destul de expresiv asupra acestui aspect. Recensmntul evreilor Avea loc destul de des in actele ingerilor, dar i ale obtii; teoretic, se fcea dup fiecare epurare genetic. De fapt, poporul era inzestrat cu condici clare, care nu lsau dubii asupra apartenenei unui individ la o seminie sau alta. Regulile dup care are loc resensmantul sunt cu totul particulare, in concordan cu obiectivele pe termen apropiat i indeprtat: - numrtoarea are loc pe familii (seminii) - sunt numrai numai brbaii de la 20 de ani in sus - adic cei cu potenial procreativ; - este camuflat numrul femeilor i mai ales al celor cu potenial procreativ, deoarece numrul include multe roabe, - este camuflat numrul copiilor i structura sexelor. Biblia, din pcate, nu ne prezint prea multe astfel de date. De la resensmantul de dup traversarea Mrii Roii, mai exist un recensmant in "Numerii" ce este situat intr-o perioad de inceput a cuceririlor evreieti, la aproximativ 50 de ani distan de primul i inc unul pe vremea lui David, adic cu aproximativ 3.000 de ani in urm, cand "s-au aflat in tot Israelul un milion o sut de mii de brbai destoinici de rzboi, iar in Iuda patru sute aptezeci de mii in stare de-a lua parte la rzboi" . (Paralipomena-21) La acest resensmant nu sunt numrai cei din seminia lui Veniamin al cror numr il apreciez la peste 100.000. Trebuie adugai Leviii "de la treizeci de ani in sus... numrai pe cap de brbat - 38.000 de brbai." (Paralipomena 23-3) In total, brbaii evrei erau in numr de aproximativ 1.700.000. Populaia total a evreilor in acea perioad era de 6-8 milioane. Aceast cifr este valabil pentru o perioad situat cu aproximativ 1000 de ani inaintea venirii lui Iisus i inainte ca P.I.G. s fi luat, teoretic, sfarit. Mai putem face aprecieri asupra evoluiei numerice a diverselor seminii, dar prefer s nu

m hazardez, deoarece pot s greesc. Creterea demografic a evreilor in nici un caz nu a fost una linear; deseori sporul a fost negativat brusc i vei vedea in continuare de ce. O pild subtil... un ru de informaie Biblia este o carte captivant ce reprezint astzi un capitol interesant al vieii mele. Pentru mine a fost ca un test de perspicacitate. Ea este construit in aa fel, incat in scurt timp de la "prinderea" programului general, te orienteaz cam unde ar trebui s gseti informaia de care ai nevoie - piesa lips din jocul de puzzle. Multe dintre piese se pot gsi in acest mod. Logica Bibliei nu este una sofisticat i necesit o perspicacitate elementar, astfel incat programul s fie relativ uor decodificabil. De ce? Simplu - pentru ca satelitul numit curcubeu s poat fi activat. In aceast ordine de idei, atunci cand P.T. nu mi s-a prut corect construit, iniial am crezut c S.D. a avut unele "scpri". Ulterior mi-am dat seama de fiecare dat c eu eram cel ce aveam nevoie de o informaie suplimentar, care in mod normai trebuia s se afle undeva in Biblie. Pus intotdeauna in locul S.D., am vzut pasul urmtor al programului. Elementul lips a fost gsit i a dat logic aciunilor S.D., astfel incat consider astzi Biblia o carte cu construcie inteligent, ce conine aproape toate elementele ce-i definesc programul mascat - P.T. i atunci... am admirat corectitudinea celor enunate de Isaia: "Cercetai cartea Domnului i citii, c nimic din acestea nu lipsete. Cci gura Domnului a poruncit i suflarea Lui le-a adunat". (Isaia 34-16) Am parcurs deja impreun o bun parte din Biblie. Ce nu vi se pare logic pan la acest punct? Tot cretinul ateapt ziua de apoi ca pe un moment in care, odat ajuns in cer, va intra in rai i eventual se va contopi cu Dumnezeu. Biblia, dar mai ales Coranul ne intoxic pan la exasperare cu momentul apocaliptic, in care noi vom fi culei i supui judecii de apoi. Cel ce citete ins, cu atenie Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul, este deziluzionat rapid prin numrul mic al celor selectai s cunoasc raiul - 144.000. Cu alte cuvinte, la prima vedere, tot P.T. este conceput pentru ca cei 144.000 s fie admii in rai. Este fals! S.D. acioneaz cu logic i mai ales cu eficien! Credei c S.D. a dedicat mii de ani de munc pe aceast planet unei singure recolte de 144.000? Ce D.T. ar fi trebuit s aplice S.D. astfel incat la 30 de zile pmanteti scurse in S.S. s corespund mii de ani de munc pe Terra? Nu spun c ar fi fost posibil, mai ales c nu le cunoatem indeajuns posibilitile tehnice. Cai ingeri de sacrificiu trebuiau s lucreze la un astfel de program inirat pe mii de ani? Se poate calcula. Iniial, pclit i eu , am calculat eficiena programului pentru S.D., din acest punct de vedere i am aflat c intr-un ritm riguros planificat de recolt a 144.000 la fiecare 30 de zile numai intre 1%-2% dintre ingeri sunt "tat i mam" in viaa social a S.D. Este eficient, desigur, dar nu suficient. Lipsa de logic a concepiei P.T. in aceast variant nu pornete numai din aceste puncte de vedere. Gandii-v: o supercivilizaie cheltuiete intr-un program mii de ani ca s obin poporul evreu organizat in cele 12 familii ale sale. Apoi, timp de aproximativ 1500 de ani cultura este "crescut", inmulit, purificat continuu, urmand 2000 de ani fr control genetic, la captul creia ii recolteaz numai 144.000 de C.S. compatibile. Este lipsit de orice logic

elementar ! Dac a fi fost in locul lor a fi recoltat numai in perioada celor 1500 de ani de existen clar a celor 12 seminii riguros compatibile genetic cu ingerii S.D. Ei bine, trebuie s aflai acum c S.D. a gandit i a practicat tot aa acest program. Pan s m apuc de scris, nu gsisem versetele care s-mi indice recoltele din perioada amintit mai sus. Acum imi sunt foarte clare. Recunosc, ochii mi-au fost deschii de o pild a lui Iisus, un adevrat rau de informaie. Mai intai o prezint integral: 1... Un om a sdit o vie, a mprejmuit-o cu gard, a spat n ea un teasc, a cldit un turn i-a dat-o lucrtorilor, iar el s-a dus departe. 2.i la vreme a trimis la lucrtori o slug ca s ia de la ei roadele viei. 3.Dar ei, punnd mna pe ea au btut-o i i-au dat drumul fr nimic. 4. i a trimis la ei iari alt slug, dar i pe aceea lovind-o cu pietre iau spart capul i au ocrt-o. 5. i a trimis alta. Dar i pe aceea au ucis-o. 6. Mai avea i un fiu iubit al su i n cele din urm l-a trimis la lucrtori zicnd: Se vor ruina de fiul meu. 7. Dar acei lucrtori au zis ntre ei: Acesta este motenitorul; venii sl omorm i motenirea va fi a noastr. 8. i prinzndu-l l-au omort i l-au aruncat afar din vie. 9. Ce va face acum stpnul viei? Va veni i va pierde pe lucrtori iar via o va da altora? (Marcu-12) Voi analiza pe larg numai acea parte a informaiei ce ine de P.I.G. O alt bun parte se refer la L.I. i voi trata aceste aspecte in capitolul L.I. In versetul 1 aflm c "un om" - Dumnezeu -S.D. - "a sdit o vie". Cultura de pe Terra , C.S. este asemuit deseori cu o vie, iar recolta cu o recolt de "struguri copi". Deci, S.D. a iniiat un P.I.G. pe Terra , via a fost imprejmuit cu gard - au fost create "insule A.D.N." compatibile cu ingerii S.D. Tot 1 ne mai spune c S.D. a spat in "vie" un teasc. Acest teasc este asimilat in Biblie invariabil cu sacrificarea oamenilor de ctre S.D. in scopul recoltrii C.S. Exprimarea este de obicei - "teascul aprinderii maniei Domnului" i se refer la momentul apocaliptic. Pot s v ofer un exemplu pentru a fi credibil: Cap.63 din Isaia se numete "Ziua izbanzii" i se refer la momentul apocaliptic: 2. Pentru ce ai mbrcmintea roie i vemntul Tu este rou ca al celui care calc n teasc? 3. Singur am clcat n teasc i dintre popoare nimeni nu era cu Mine; (nimeni nu mai era compatibil A.D.N.M.N. cu mine n.a.). i i-am clcat, i i-am clcat n mnia Mea, i-am strivit n urgia Mea (probabil S.D. nu a auzit de Ariel n.a.). 6. n mnia Mea am clcat n picioare popoare i le-am zdrobit n urgia Mea i sngele meul-am mprtiat pe pmnt" (Isaia 63) Aa cum strugurii sunt zdrobii in teasc, tot aa S.D. va zdrobi popoarele in momentul apocaliptic. Revenind la pilda lui Iisus, acesta ne spune c evreii erau dotai cu "teasc" inc de acum 3500 de ani. Tot versetul 1 na mai spune c in vie "omul" - S.D. - "a cldit un turn". Despre ce turn este vorba? Fr indoial turnul este in legtur cu teascul. Informaii despre acest tip de turn mai avem de la profetul Ieremia, care in capitolul 6 "Vestirea nvlirii unui neam strin" face alte precizri asupra

momentului apocaliptic. ngerul deplangea soarta evreilor care nu au respectat L.N.H., a cror compatibilitate cu ingerii S.D. s-a deteriorat. 26... Plngi amar c fr veste va veni pierztorul asupra voastr! 27. Turn te-am pus n mijlocul poporului Meu i stlp ca s afli i s urmreti drumul lor. 28.Acetia cu toii sunt rzvrtii (incompatibili n.a.) ndrjii i semntori de clevetiri; sun sram i fier, toi sunt nite stricai. 29... turntorul n zadar a topit, c cei ri nu s-au ales 30. Argint de lepdat se vor numi, c Domnul i-a lepdat. Turnul are urmtoarele funcii: - preia, capteaz "produsul brut" rezultat din "teasc" - C.S. ale celor mori, "zdrobii"; - analizeaz i separ, triaz C.S. compatibile de cele incompatibile A.D.N.M.N. cu ingerii; - expune radiaiei nucleare C.S. compatibile i le transform in C.S. identice cu ale ingerilor. - eventual distruge C.S. incompatibile, ce nu intereseaz S.D.; Dup cum vedei in Ieremia, in momentul apocaliptic, aproape toi sunt incompatibili, "turntorul degeaba a topit, c cei ri nu s-au ales" i asta pentru c "legea (L.N.H.) au lepdat-o". Turnul este un dispozitiv foarte sofisticat,care in cursul programului, in perioada celor 1500 de ani, capta i transforma C.S. recoltate in C.S. de ingeri. Stalpul afla i urmrea drumul C.S....? Avea oare acest stalp i rol de expeditor al C.S. spre S.S.? Pe parcursul acestei lucrri voi incerca s v ofer cateva exemple ce demonstreaz unitatea de expresie a tuturor scrierilor inserate de ctre zei. Un exemplu const in dotarea P.I.G. sumerian cu un dispozitiv extrem de complicat, denumit "stlp", amplasat in Nippur, pe o platform special - "nobila cas a lui Enlil" . Ne intoarcem la Biblie. Cine se ocupa cu toate aceste operaiuni complicate? Lucrtorii! Conform aceluiai verset 1, via - cultura - a fost lsat in grija lucrtorilor, iar el - "omul" - S.D. s-a dus departe. Versetul 2 ne spune c "la vreme", S.D. a trimis un echipaj s ridice recolta - C.S. de ingeri, gata prelucrate de "lucrtori". De aici avem de-a face cu o alt poveste pe care o voi discuta in capitolul dedicat L.I. Pe scurt, lucrtorii se scindeaz de S.D. i cu tehnologie asemntoare, pun bazele unei noi societi de ingeri - L.I. C.S. recoltate vor fi folosite la producia de ingeri proprii - ingerii L.I., asemntori somatic celor ai S.D. Muli ani toat perioada de 1500 de ani, vor fi exploatate mai multe "insule A.D.N." mai multe programe ce aparin fie S.D. fie L.I. Dar mai bine s vorbim despre "recoltele S.D.. Unde le putem gsi descrise? Bineineles in partea de istorie a evreilor ce trateaz perioada de existen a celor 12 seminii. V informam despre formularea : "teascul aprinderii maniei Domnului", foarte bine aleas pentru a explica motivul unui masacru. Vom vedea, in cele din urm c Domnul - "ingerul pzitor" va gsi diverse motive banale s se manieze pe evrei i s-i pedepseasc exemplar cu zeci de mii de execuii. Uneori, motivele sunt in relaie direct cu poveti de adormit copiii, care ne indic clar motivul adevrat al masacrului - recoltarea C.S. Cel mai izbitor exemplu il constituie de departe recoltarea de C.S. in

deert in perioada celor 40 de ani. Pentru S.D. a fost cea mai bun exploatare posibil a culturii sale. Ingerul pzitor al evreilor, adic cel ce coordona programul meritat pe deplin o decoraie pentru rezultate deosebite in munc. V dai seama, in deert au intrat 603.550 de lupttori i 22.000 de levii la care se mai adaug copiii de sex masculin probabil in jur de 1.000.000. tii bine, S.D. nu recolteaz C.S. de femei. Din deert vor iei dup 40 de ani, numai 4 brbai dintre cei intrai: Moise, Eleazar, Iosua i Caleb. Restul au fost recoltai! V reamintesc: 64. n numrul lor (cei numrai la recensmantul de dup ieirea din deert) nu se aflau nici unul din fiii lui Israel numrai de Moise i de preotul Aaron n pustiul Sinai. 65. Cci Domnul le zise acestora c vor muri cu toii n pustie i n-au mai rmas din ei nici unul, afar de Caleb fiul lui Iefane i de Iosua, fiul lui Navi. (Numerii-25) Acest recensmant avea s gseasc totui acelai numr de evrei ca i cu 40 de ani in urm in condiiile in care cel puin un milion i jumtate de evrei au fost recoltai. Se pare c in acea perioad P.V. era cam gol, iar Dumnezeu "infometat" peste msur. Pranzul ins, nu cred c s-a rezumat la cei un milion i jumtate ce par scriptic la prima vedere. In primul rand copii din deert erau in majoritate "copii ai fgduinei" rezultai ai sarcinilor eficiente, artificiale, cu sex cunoscut, prin implant uterin de material genetic supus unui control prealabil. Femeile erau nsctoare de evrei toat viaa. Era singura lor funcie. O singur femeie a putut nate intr-o perioad de 40 de ani zeci de "copii ai fgduinei". Alturi de acetia, femeile trebuiau s poarte din cand in cand i sarcini naturale aductoare pe de-o parte de 50% biei, de asemenea compatibili genetic cu ingerii, iar pe de alt parte 50% fetie, care urmau s completeze lotul nsctoarelor. Acestea odat ajunse la menopauz, erau ucise. Hrana artificial i resursele de hran erau limitate in deert. Teoretic prin calcule simple se poate aprecia numrul celor recoltai in perioada celor 40 de ani. La un milion de nsctoare, care nteau in fiecare an, recolta total din deert este de 40 de milioane de C.S. !!! Dac v pasioneaz astfel de calcule nu avei decat s le facei, eu unul, refuz s gandesc mai departe la aa ceva. Oricum, asta da, eficien. Recolta era in special una de copii de sex masculin. Ideea inrdcinat popoarelor c cei ce mor prematur ajung ingeri, s-i aib oare originea in aceast perioad? In al doilea rand, alturi de poporul evreu, in vremea aceea, S.D. mai iniiase i alte "insule A.D.N." compatibile cu ingerii S.D., cel puin in Grecia, in Britania i probabil in multe alte locuri "insule" care au adus alte milioane de C.S., care urmau s fie pierdute economic i strategic in favoarea L.I. Inelegei acum mai bine povestea cu prepeliele din deert. Poporul infometat primete de la Domnul prepelie (in deert!) astfel incat tot evreul adun cel puin 10 couri, pentru c Domnul adunase grmezi de prepelie de un metru grosime. Totul e cusut cu a alb. Domnul se maniaz pe "poporul aprins de poft" i il lovete cu "btaie foarte mare", astfel incat numele locului va fi schimbat in "Chibriot - Hataava, adic mormantul poftei" - Numerr 11-13. In acest fel explic Biblia diversele recolte. De obicei, indic i numrul celor recoltai. In deert mai sunt enumerate cateva "pedepse", de exemplu: "Au murit de pedepsirea aceea

paisprezece mii apte sute de oameni, afar de cei ce muriser pentru rzvrtirea lui (Core". (Numerii 15). Observai cat de special a fost perioada de existen a poporului evreu in deert. Inelegei de ce uneori se rzvrteau cu disperare. Dar unde s fug? Crei instane s se plang? In vremea aceea evreii nu inventaser O.N.U., nici "drepturile omului". Ce sprijin puteau avea? Ce psihologie particular trebuie s fi nscut acest popor? Mai este oare ea inrdcinat in profilul psihologic al actualului popor? Aa cum este i normal intr-un astfel de program, evreii au avut parte de "recoltri" i in sutele de ani ce au urmat. Cate? Este greu de spus. Totui, modalitatea particular de derulare a etapei a cincia a P.I.G. poate rspunde destul de bine la aceast intrebare. Ingerii S.D. au avut o prezen discontinu in aceast perioad de control al P.I.G. prin sistemul L.N.H. - chivot. L.N.H. ne spune c hibrizii de generaie mai indeprtat "al treilea i al patrulea neam" nu existau. Acesta este intervalul dintre dou prezene (cam 100 de ani). Ne aducem aminte ce se intampla cand soseau ingerii: 1. practicau un recensmant; 2. cercetau genetic poporul; 3. ridicau un judector care, impreun cu preotul ef sau mai tarziu cu regele aplicau Legea - practicau epurarea genetic; 4. declanau R.E.G. ce vizau impuinarea popoarelor vecine. 5. practicau implante uterine, "impreau paine" femeilor aduse in robie. Eu cred c prezena ingerilor era continu caiva ani de-a randul. Asta asigura un bun control genetic al poporului evreu i o exploatare eficient a "nsctoarelor" capturate, care tim c erau tinere virgine. In urmtorii 30 de ani ele erau bune productoare de C.S. compatibile, alturi bineineles de alte nsctoare care aparineau poporului evreu. La sfaritul unei astfel de perioade ingerul pzitor (de program) se putea mandri cu o recolt de milioane de C.S. i apoi ii putea lua un concediu de 100 de ani! Aceti 100 de ani, impreun cu o perioad de activitate continu de 30-40 de ani, in total aproximativ 150 de ani, corespundea probabil unei D.T. ce permitea o aprovizionare ritmic a P.V. cu C.S. , la circa 30 de zile scurse in S.S. Vei inelege mai bine la capitolul "D.T. Profeiile". Intr-o perioad de peste 1500 de ani, ingerii pzitori au expediat spre S.S. probabil aproximativ 10 recolte, fiecare dintre ele cel puin de ordinul milioanelor de C.S.! Logic este ca S.D. s nu aib un numr fix de C.S. necesare unei recolte. Exist probabil un rezervor de C.S. ce aprovizioneaz ritmic P.V. la 30 de zile cu C.S. noi. Aceasta asigur "zilele negre" ale S.D. Recoltele trec mai intai in acest rezervor. Este doar o ipotez. Recoltarea se face dup posibiliti, astfel incat sectorul rmas s fie viguros i apt s produc in continuare. De aceea, Biblia ne prezint cateva astfel de recolte, foarte diferite numeric, de la zeci de mii pan la 500.000. Triajul de 144.000 de la captul programului reprezint cea mai proast recolt atat numeric, cat mai ales calitativ. Inchei acest mic, dar important capitol, cu exemplificri ale recoltelor de C.S. (citii masacre asupra evreilor).. Prima recolt dup ieirea din deert este indicat in "Judectori", cu

ocazia unui incident minor, echivalent ca poveste cu prepeliele din deert. Concubina unui levit este batjocorit i ucis de fiii lui Veniamin. Veritabil motiv de rzboi! Domnul, prezent la datorie, nu numai c nu stopeaz conflictul armat, dar genereaz un adevrat masacru. Iat istorioara: 15. i s-au adunat n ziua aceea fiii lui Veniamin care s-au adunat de prin ceti: douzeci i ase de mii de oameni purttori de sabie. Afar de acetia se mai numrau din locuitorii Ghibeii apte sute de oameni alei. (marcai n prealabil n.a.) 7. Israeliii ns, afar de fiii lui Veniamin, numrau patru sute de mii de oameni purttori de sabie i toi acetia erau destoinici n lupt. 18. i s-au sculat i s-au dus la casa Domnului i au ntrebat pe Dumnezeu i au zis fiii lui Israel: "Cine dintre noi va pleca nti la rzboi cu fiii lui Veniamin?" i Domnul a zis: "Iuda va pleca nti!" 21. Iar fiii lui Veniamin au ieit din Ghibeea i au pus n ziua aceea douzeci i dou de mii de israelii la pmnt. 23. i s-au dus fiii lui Israel i au plns naintea Domnului pn seara i au ntrebat pe Domnul: "S mai merge eu oare la lupt cu fiii lui Veniamin, fratele meu"? i Domnul a zis: Mergei asupra lui"! 25. i a ieit Veniamin asupra lor din Ghibeea a doua zi i au pus la pmnt din fiii lui Israel nc optsprezece mii de oameni purttori de sabie. 27. i au ntreba fiii lui Israel pe Domnul. Pe atunci chivotul legii Domnului se afla acolo, 28. Finees, fiul lui Eleazar,fiul lui Aarn, sta naintea lui Dumnezeu (a chivotului n.a.) zicnd: "S mai ies eu oare la lupt cu fiii lui Veniamin, fratele meu sau nu"? Iar Domnul a zis: "Ducei-v c mine Eu am s-l dau n minile tale"! 34. i au sosit naintea Ghibeii zece mii de oameni alei din tot Israelul i a nceput o lupt crncen; dar fiii lui Veniamin nu tiau c-i amenin primejdia. 35. i a lovit Domnul pe Veniamin naintea Israeliilor i Israeliii au rpus n ziua aceea din fiii lui Veniamin douzeci i cinci de mii o sut de oameni purttori de sabie. Apoi incepe urmrirea celor rmai: 44. Atunci au czut din fiii lui Veniamin optsprezece mii de ini, toi brbai voinici. 45. Iar ci au mai rmas s-au abtut n pustiu spre stnca lui Rimon i au mai ucis Israeliii pe drum cinci mii de oameni; alergnd dup ei pn la Ghideom au mai ucis din ei nc dou mii de oameni. 46. ...toi fiii lui Veniamin care au czut n ziua aceea au fost douzeci i cinci de mii..."Seminia lui Veniamin aproape fu pierdut" (Judectori 20) Observaii: 1. Istoria e cusut cu a alb de la un capt la altul. Paradoxul militar se datoreaz in exclusivitate Domnului. El va recolta aproximativ 40.000 C.S. tip Iuda i 50.000 C.S. tip Veniamin. Un adevrat masacru al Domnului asupra propriului popor. Ciudat mod de a rezolva conflictele! 2. Dup aceste evenimente cei 600 de brbai primesc 600 de femei intr-o

modalitate descris deja, in scopul refacerii seminiei. 3. Domnul recolteaz in fiecare zi numai cate o seminie pentru a-i uura munca. Se tia: astzi , de exemplu, recoltez C.S. tip Iuda! 4. Privii exemplul dat ca pe un simbol, o modalitate de recoltare descris de Domnul. Un alt eveniment ce echivaleaz cu o recolt are loc la sfaritul perioadei judectorilor. Poporul evreu ii recupereaz cu ajutorul Domnului chivotul ce fusese capturat de filisteni. Ii ineleg pe evreii care nu s-au bucurat de revederea chivotului i ii comptimesc. Dar dintre oamenii lui Betseme nu s-au bucurat fiii lui Iehania c au vzut chivotul Domnului. i a lovit Domnul pe locuitorii din Betseme, pentru c ei s-au uitat la chivotul Domnului i a ucis din popor cinzeci i apte de mii de oameni. Atunci a plns poporul, pentru c lovise Domnul poporul cu pedeaps mare. (I Regi 6-19) Intr-adevr s citeti i s nu crezi! Numrul celor ucii nu este intotdeauna indicat. In exemplul urmtor, poporul este pedepsit pentru c cere drept conductor un rege. Nu e oare seceriul grului? Dar eu voi striga ctre Domnul, iar El va trimite trznet i ploaie i vei afla i vei vedea ct de mare este pcatul pe care l-ai fcut voi naintea ochilor Domnului, cnd ai cerut rege. (Regi 12-17) Prin analogie, momentul apocaliptic este comparat deseori cu seceriul graului. Urmeaz pedeapsa, fr s ne fie indicat numrul C.S. recoltate. Prima recolt, care mi-a srit in ochi i pe care nu prea tiam in momentul descoperirii cum s o interpretez a fost urmtoarea: David primete ordin de la Domnul s organizeze un recensmant. Regele uit s-i numere pe levii i pe veniamini. Rezultatul o pedeaps de 70.000! i a trimis Domnul cium asupra lui Israel de diminea pn la vremea hotrt. i a nceput molima n popor i au murit de la Dan pn la Beer- eba aptezeci de mii de oameni. (Regi 24-15) Bineineles e vorba de 70.000 de brbai la care se adaug copiii de sex masculin. Recolta de C.S. este de peste 100.000! Masacrul general presupune i mai multe victime. Intr-un alt exemplu Domnul invrjbete cele dou provincii evreieti Iuda i Israelul in perioada in care existau ca regate distincte. 15. Atunci au ridicat Iudeii strigt mare. Dar cnd Iudeii au ridicat strigtul, Dumnezeu a lovit pe Ieroboam i pe toi Israeliii n faa lui Abia i a lui Iuda. 16. i au fugit fiii lui Israel din faa celor din Iuda i Dumnezeu i-a dat n minile lor. 17. Abia dimpreun cu poporul lui le-a dat o lovitur puternic i au czut mori din Israel cinci sute de mii de oameni alei. (marcai in prealabil) (II Paralipomena 13) Concluzie: se pare c P.V. era indestulat cu C.S. tip Iuda! Dou sute de ani mai tarziu ins, ii vene randul i lui Iuda: Cci Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, a ucis ntr-o singur zi o sut douzeci de mii n Iuda, toi numai oameni de rzboi, pentru c acetia prsiser pe Domnul Dumnezeul prinilor lor. (II Paralipomena 28-6.)

V mai prezint o singur recolt, de asemenea, fr a se indica numrul morilor: 24. n zilele acelea s-a mbolnvit Iezechia de moarte i s-a rugat Domnului i Domnul l-a auzit i i-a dat semn. 25. ns Iezechia n-a fost recunosctor pentru binefacerea care i s-a fcut, cci s-a semeit n inima lui. i a czut mnia lui Dumnezeu peste el i peste Iuda i peste Ierusalim. (II Paralipomena 32) Toate aceste recolte vi le-am prezentat in ordine cronologic. Ele sunt toate probabil o mic parte a recoltei totale pe care teoretic o putem aprecia. Intotdeauna numrul de femei nsctoare a fost de circa un milion. Inmulii minim 20 de copii de fiecare femeie in perioada activ a ingerilor, inmulii apoi cu 10 - numrul aproximativ al acestor perioade i rezult circa 200 de milioane C.S. recoltate in cursul etapei a V-a a P.I.G. La acestea se adaug cele aproximativ 40 de milioane de C.S. recoltate in deert. Cred c o bun aproximare este de 250 de milioane de evrei recoltai de-a lungul P.T. ! Ipoteza mea rezolv problema istoricilor care-i pun intrebri cu privire la dimensiunea numeric a poporului evreu ce-i permitea pierderi de sute de mii de brbai, urmate de redresri numerice rapide a populaiei. Trebuie s subliniez c populaia evreilor a fost mereu cam aceeai. Ea a fost determinat numeric de capacitatea de munc a "ingerului pzitor", adic a echipei ingerilor S.D. care a coordonat programul "producerii" C.S. compatibile A.D.N.M.N. cu ei. Inchei amintind faptul c Enoh scrie i el despre "copiii oamenilor" rpii de zei . Pmntul cruia i s-au furat copiii i-a ridicat glasul pn la porile Cerului. (Cartea lui Enoh - IX-2) Acolo (la marginea Cerului) am avut o alt viziune. Am vzut locuina i locul de odihn al sfinilor. ... Acolo erau rugciuni, plngeri ale copiilor oamenilor. Dreptatea curgea n faa lor ca o ap curat (R.V.) i iertarea se rspndea pe Pmnt ca o rou preioas. i astfel este fiinarea lor pentru totdeauna. (Cartea lui Enoh - XXXIX-4) 3. Atunci, Rafael, unul dintre ngerii sfini care m nsoeau, mi-a spus: Iat locurile preafericite unde se adun spiritele, sufletele morilor; acesta este locul unde se vor aduna toate sufletele copiilor oamenilor. 5. i am vzut sufletele copiilor oamenilor care muriser i strigtul lor acuzator se ridica pn la Cer. (Cartea lui Enoh - XII) Din punct de vedere tehnic emit dou variante de practicare a recoltrilor, ambele posibile, argumentate din punct de vedere tehnic i...istoric. I. Biblia mascheaz adevrul cu privire la modalitatea de dispariie fizic a evreilor. Populaiei ii puteau spune orice. Nu existau mijloace de contramsuri din partea evreilor. Cei sortii recoltrii intrau pe un drum fr intoarcere (imediat) intr-un fel de cas a morii, cas de sacrificiu. Moartea era produs tehnic prin expunerea fiinei vii la o radiaie puternic, controlat. Teoretic, dac expunerea este puternic, moartea survine in cateva minute. C.S. odat desprins era preluat de turn, analizat A.D.N.M.N., eventual corectat in structur i depozitat. Moartea putea fi produs i prin alte metode, iar ulterior C.S. putea suferi transformarea radioactiv in C.S. de inger. In acest mod, fabrica de C.S. ar funciona

mai tehnic, in acord cu nivelul tiinific al S.D. Inclin s cred in aplicarea acestei metode de recoltare mai ales in perioada de staionare in deert i in primii ani ai perioadei a V-a, pan la ieirea evreilor in lume, pan la integrarea lor in istoria popoarelor. Aa cum am mai subliniat i cum vei gsi i in capitolul ce definete legile triajului genetic, ingerii au recoltat strict "produii" de sex masculin, in special nou nscuii. Au tiut s echilibreze balana intre numrul pruncilor recoltai i numrul viitorilor brbai evrei "purttori de sabie" ce aveau menirea nu de-a duce rzboaie, ci de a insmana femeile din seminia lor. Acest destin special al bieilor a necesitat un numr sporit artificial de sarcini de sex masculin. Dezideratul s-a realizat prin dou modaliti: 1. Practicarea implanturilor uterine cu embrioni de sex masculin. 2. Respectarea unei reguli inscrise intre normele de via imprimate de zei poporului evreu. Capitolul 15 din "Leviticul" se numete "Randuial pentru curirea brbailor i a femeilor". Versetele insist in mai multe formulri asupra unei reguli: 19. De va avea femeia curgere de snge, care curge din trupul su, trebuie s stea apte zile pentru curirea sa. Tot cel ce se va atinge de ea necurat va fi pn seara. 24. De va dormi ea cu brbatul, necuria ei va fi i pe el i necurat va fi el apte zile, iar tot patul n care va dormi, necurat va fi. 28. Iar cnd se va izbvi ea de curgerea sa, s se curee apte zile dup aceea va fi curat. 29. n ziua a opta s-i ia dou turturele sau doi pui de porumbei i s-i duc preotului. la ua cortului adunrii. 30. ... s-o curee preotul naintea Domnului de curgerea ei cea necurat 31. Aa s ferii pe fiii lui Israel de necurenia lor, ca s nu moar ei n necurenia lor, spurcndu-Mi locaul Meu cel din mijlocul vostru. Dei se insist mai mult, aceasta este esena. Care este talcul acestei reguli? In ziarul "Adevrul" din 6 mai 1999 este preluat rezumatul unui articol recent din "New England Journal of Medicie". Acesta se refer la studiul unor cercetri asupra unui lot de 3568 de femei care au respectat regula de mai sus, exceptand bineineles chestiunea cu porumbeii. Rezultatul a constat intr-o proporie mare de biei nscui. Practic, regula din Biblie impune o abstinen in raporturile sexuale ale femeii in primele 12 zile ale ciclului menstrual. Abia in a 13-a zi, dup avizul preotului, era permis actul sexual. Cele mai multe dintre femei au un ciclu regulat de 28 de zile, ovulaia avand loc de obicei la mijlocul perioadei, intre a 11-a i a 19-a zi. Dup ovulaie, ovulul poate tri maximum 48 de ore. Spermatozoidul triete maximum trei zile. Proporia maxim de biei nscui s-a inregistrat pentru fecundaiile ce au avut loc la dou zile de la ovulaie, adic, in ultimele ore de via ale ovulului. Regula impus evreilor, asigura un numr mare de sarcini de sex masculin, deoarece momentul concepiei era situat in a doua jumtate a ciclului menstrual. Probabilistic, relaiile sexuale fecundate aveau loc dincolo de momentul ovulaiei. Iat c nici o regul impus de ingeri nu a fost intampltoare. tiinele moderne ne ajut s inelegem acest lucru. Pentru sacrificare, ingerii preferau primii nscui de sex masculin.

Acest fapt era clar stipulat in legislaia primit de Moise de la Domnul. Tot ntiul nscut de parte brbteasc este al Meu; asemenea i tot ntiul nscut al vacii i tot ntiul nscut al oii. (Ieirea 34-19) Credei c sacrificarea primului nscut a fost intampltoare? De ce Domnul nu a cerut sacrificarea celui de-al doilea sau al treilea nscut? Exist i in aceast privin un rspuns. Cercettorii de la Centru Canadian Pentru Sntate Mental din Toronto au studiat caracteristicile corporale ale 70 de perechi de frai i au ajuns la concluzia c primul nscut are un sistem imunitar mai bine dezvoltat. Sistemul imunitar al mamei lupt impotriva cromozomului sexual masculin "Y", pe care-l deine ftul de sex masculin i care este considerat corp strin. Formarea anticorpilor anti-"Y" se termin dup ce femeia nate primul copil de sex masculin. La a doua sarcin de sex masculin sistemul imunitar al femeii este mai bine pregtit s fac fa intalnirii cu cromozomul "Y". De aceea, al doilea nscut de sex masculin este mai puin armonios i are un sistem imunitar mai slab dezvoltat. Procesul de racordare al C.S. recoltat, la o som de inger compatibil genetic, are nevoie de un sistem imunitar performant. Acesta este motivul pentru care primii nscui erau sacrificai zeilor. Cele dou metode: implantul uterin cu material genetic controlat i respectarea L.N.H., permiteau ingerilor s obin o recolt bogat de bieei. Alte versete, spre exemplu din Manuscrisele de la Marea Moart, detaliaz munca specific ingerilor, in modul urmtor: Tu, Dumnezeul meu, nc din printele meu m-ai cunoscut i la snul maicei mele Tu m-ai ntemeiat; i din pntecele ei m-ai nvrednicit cu grija Ta, i pn la vrsta senectuii Tu vei veghea asupra mea; pentru c tatl meu nu m-a cunoscut i maica mea m-a abandonat ie. Cci Tu eti Tu eti Tat pentru toi fii Ti n adevr; i bucuria ta ai sdit-o n ei precum cea care-i ndrgete pruncul, i ca o doic ce-i cuibrete copilul la sn, Tu veghezi peste toate fpturile Tale. (Manuscrisele de la Marea Moart. Imnul P. IX. 29-31 i 34-36) Versetele descriu in cateva cuvinte foarte sugestive munca de supraveghere a embrionului "intemeiat" de Domnul, implantat i urmrit apoi chiar in uterul femeii purttoare a sarcinii. Dup natere, copilul "fiul in adevr", necunoscut de ctre tatl su aparent, este "abandonat" de mama sa i oferit ingerului, care-l va crete mai departe asemenea unei doici. Dup transformarea in inger, individul va fi supravegheat evident toat viaa, prin tehnici specifice supercivilizaiei. Aceste aspecte vor fi reluate in capitolul referitor la implanturile ce se practic in prezent i imaginea lor va fi mai complet. II. Biblia ne informeaz corect asupra imprejurrilor in care evreii mor, prin asta inelegand nu motivaia prezentat de Biblie, ci locul i modalitatea uciderii evreilor: camp de btlie, molim, etc. In acest caz C.S. trebuiau premarcate cu un marker in M.N. ce face posibil captarea dup desprinderea de corpul somatic. Ideea nu-mi aparine, ci va fi regsit in modalitatea de captare a celor 144.000 de culei in momentul apocaliptic. Ei vor fi premarcai "pe frunte" cu "semnul Domnului".

Markerul este factorul ce va determina captarea. Este probabil ca o operaiune de "tanare" a C.S. pentru a fi recunoscute de un captator. Varianta permite o execuie a "pedepsei" la distan de "turn". V-ai cutremurat? A fost o surpriz neplcut? V-am spus doar c emblema S.D. este eficiena; restul nu conteaz. Durata etapei a V-a a P.I.G. Este o etap a crei durat o pot aproxima. In primul rand, consider aceast etap de la ieirea din deert, pan la sosirea lui Iisus pe Terra. O dat biblic esenial, legat de domnia lui Solomon, m ajut intr-o bun aproximare a acestei etape: "...in anul patru sute optzeci, dup ieirea fiilor lui Israel din Egipt, in al patrulea an al domniei lui Solomon peste Israel... (III Regi 6-1). O alt dat fix, cunoscut bine de data aceasta, a istoriei este perioada de robie a evreilor in Babilon 587-458 i.e.n. Nu imi rmane decat s numr anii de domnie a tuturor urmailor lui Solomon, pan in momentul deportrii. Acetia sunt: Roboam-17; Abiaa-3; Asa-41; Iosafat-25; Ioram8; Ohozia-1; Ioa-40; Amasia-29; Ozia-52; Iotam-16; Ahaz-16; Iezechia29; Manase-55; Amon-2; Ioahaz-0,25; Ioachim-11; Iehonia-0,25; Sedechia-11; Urmaii lui Solomon au domnit in total 393 de ani i jumtate. Solomon a domnit 40 de ani. Putem calcula acum durata etapei: 480 ani-4 ani (versetul 1 din Regii-6-1=476 ani; 476 ani (ieirea din Egipt - inceputul domniei lui Solomon) - 40 ani deert = 436 ani. Acesta este captul etapei. Toat etapa este: 436 ani (ieirea din deert-inceputul domniei lui Solomon) 40 ani (domnia lui Solomon) 393,5 ani (domniile urmailor lui Solomon) 70 ani (deportarea in Babilon) 458 ani (pan in anul zero) ----------1.397,5 ani = 1398 ani Observaii asupra etapei a cincia a P.I.G. Aceast etap, una dintre cele mai lungi (1.397,5 ani) conecteaz istoria mitic a evreilor ce cea oficial. Este extrem de important pentru programul S.D., poate chiar cea mai important. Sintetizand, ea a realizat urmtoarele deziderate: 1. A fost creat statul modern Palestina, cu un teritoriu propriu, bine delimitat. Mijloacele de realizare a acestui teritoriu au fost rzboaiele, care in acelai timp au avut de cele mai multe ori caracter de R.E.G. Aceste rzboaie au fost impuse, coordonate i chiar purtate de S.D. pentru poporul evreu cu mijloace armate moderne. Intotdeauna au fost luate in calcul criteriile genetice in stabilirea urmtorului obiectiv militar. 2. In aceast etap s-a realizat consolidarea patului genetic pe care poporul evreu a fost implantat. Acest lucru s-a obinut prin hibridri dirijate, controlate, limitate intre poporul evreu i unele populaii vecine acestuia, care de fapt s-au constituit la periferia arborelui genealogic evreu. concomitent, pe plan mondial, au continuat P.I.G. ce au avut drept scop innobilarea genetic a insulelor A.D.N. cu compatibilitate crescut cu ingerii S.D. deja create.

3. Meninerea caracterelor genetice ale poporului evreu s-a realizat in primul rand prin aciunea tandem a chivotului cu L.N.H. - mecanism simplu, eficient, dar dezastruos pe plan psihic, uman. Inrdcinarea mental a L.N.H. in contiina poporului evreu s-a fcut de-a lungul intregii etape prin masacrele hibrizilor poporului evreu, ordonate de ingerii S.D. care au zdruncinat afectul evreilor pe mii de ani. Concomitent, in aceast etap se practic sute de mii de implanturi uterine, mai ales in randul roabelor poporului evreu, ce vor revigora zestrea genetic a lui Israel. 4. Etapa reprezint perioada de recolt a programului general, pentru S.D. este etapa nucleu, de maxim importan a P.T. Iisus M-am hotrat destul de greu s inserez in acest spaiu capitolul privitor la personalitatea lui Iisus. Ce legtur ar putea avea el cu P.I.G.? Are; poate nu atat cu P.I.G., ci mai ales cu Programul Terra, in care P.I.G. deine axul central. Pentru buna inelegere a P.T. este bine ca locul su in cartea mea s respecte cronologia dat de Biblie. Iisus este fr indoial unul dintre personajele importante ale Bibliei, dar eu cred c personalitatea sa este hipertrofiat de religia cretin. Noul Testament, parte indivizibil a Bibliei, este structurat pe viaa i invtura lui Iisus. Am vzut de multe ori editat Noul Testament; invers, editarea separat a Vechiului Testament, nu tiu dac se practic. Consider c a edita separat cele dou mari capitole ale Bibliei este o greal. Numai impreun, acestea realizeaz un program uor descifrabil. Citind numai Noul Testament, fiind practic lipsii de toat prezentarea P.I.G., nu am putea vedea logica P.T.; acesta ar fi greu descifrabil. Diversele informaii disparate cu greu ar putea fi conectate. Numai Biblia toat, aa cum ne avertizeaz de fapt, "are cap i coad" i nu pune probleme inelegerii ei in actualul stadiu de dezvoltare a tiinelor. Prerea mea este c inelegerea Bibliei nu este posibil fr a uita in prealabil tot ceea ce Biserica propovduiete cu privire la credin i in general cu privire la Biblie. Fr cunoatere tiinific, Biserica a motenit dogme inserate cu peste o mie de ani in urm, cu fora sabiei, din diverse interese ce au fost fie ale Bisericii, fie ale puterii politice de atunci. Uneori, mofturi ale unor conductori au degenerat in cele din urm in dogme bisericeti. Pentru mine, este interesant doar cum aceste dogme au putut rzbate pan astzi, in anul 2000. Din controverse generate de neinelegerea Bibliei, dar mai ales a dogmelor trambiate de ea, s-a nscut, mai ales in secolul nostru, o varietate mare de interpretri ce au dat natere sectelor. Personalitatea lui Iisus nu ar fi fost perceput in modul in care suntem obinuii, dac nu ar fi fost impuse dogmele enumerate de Consiliile ecumenice din secolele IV i V. Primul Consiliu Ecumenic din Niceea (325 e.n.), convocat de impratul Constantin (288-337 e.n.) a inlocuit doctrina lui Arius din Alexandria ce susinea c Dumnezeu i Iisus nu sunt egali, ci doar asemntori! cu dogma unitii fiinei lui Dumnezeu i a lui Iisus! Impratul Constantin a hotrat includerea dogmei de mai sus in noua doctrin prin decret imperial, iar Constantin a fost numit mai tarziu de Biserica Ortodox "cel Mare". C vrem sau nu, noi il srbtorim

in fiecare an ca pe un sfant, dei istoria pstreaz inc amintirea unui imprat despotic, cu moralitate indoielnic. Dogma impus de aaaaaconstantin nu avea s reziste prea mult. In anul 381 impratul Theodosiu (347-395) a convocat Al Doilea Consiliu Ecumenic la Constantinopol. Unitatea fiinei lui Dumnezeu i a lui Iisus devine din acel moment teoria trinitii, a egalitiii fiinei Tatlui, a Fiului i a Sfantului Duh! Teribil de interesant! Norocul este c nu s-au nscut in fiecare secol imprai despotici, avizi de putere, care s impun dogma religioas conform propriilor dorine pentru c altfel, credincioii ar fi fost cu mult mai bulversai decat sunt. Al Treilea Consiliu Ecumenic din Efes convocat in anul 431 de impraii Imperiului Roman de Apus Valentin al II-lea (425-455) i Imperiul Roman de Rsrit Theodosiu al Doilea (408-450) a hotrat adorarea Mariei ca Maic a Domnului. Hotrarea a devenit lege imperial. Altfel, Maria ar fi rmas pe veci o biat nsctoare de "Domn", rezultat al fecundaiei artificiale i al implantului uterin! In sfarit, Al patrulea Consiliu Ecumenic din Calcedon, din anul 451, a emis teoria dublei naturi a lui Iisus: divin i omeneasc! Teoria aparine Papei Leon I, care, cu aceast ocazie asum numai Bisericii, instituiei papale, dreptul de a modifica invtura i sarcina de a pstra unitatea interpretrii Bibliei. In acest mod, oamenii simpli au fost obligai s cread in ceva impus de minile "luminate" ale unor imprai, papi, oameni la randul lor, cu cunotine limitate i cu posibiliti de interpretare reduse. Acum inelegei mai bine poate de ce Coranul a fost adus lui Mohamed abia in jurul anului 600! Coranul stabilete clar i corect relaia prost ineleas Dumnezeu-Iisus. Din pcate, ingerul Gavriil (Gabriel) nu l-a dus pe masa Papei, ci lui Mohamed, care aparinea unei alte lumi. Acest lucru nu a fost intampltor, se pare, ci bine argumentat in schema programului general. Informaiile biblice nu sunt singurele privitoare la Iisus. De aceea, cei care i-au studiat viaa, personalitatea, invtura, au avut acces de obicei la informaii mai largi prezente i in manuscrisele de la Marea Moart gsite in 1947 in petera din Wadi Qumran. Pentru concluziile la care voi ajunge ins, nu este necesar mai mult decat studiul Bibliei. Informaia ei, dei unii consider c este pervertit prin proast traducere i deformare a coninutului, este corect, de fapt, cred eu. i cred aa, nu pentru simplu motiv c vreau s cred, ci pentru faptul c S.D. ar fi avut inc posibilitatea in anii 600-700 s modifice aceast informaie, dac nu ar fi fost corect. Acest fapt nu s-a intamplat. Micile informaii complementare aduse de Coran, nici ele nu modific substanial un anume punct de vedere ce poate fi elaborat citind doar Biblia. i cu asta s trecem acum la analiza lui Iisus. Ce sens a avut oare venirea lui Iisus? Etapele P.I.G. insumeaz 6912 de ani, 7000 cu aproximaie. O I II III IV V Etapa P.I.G. ? 1500 2262 1232 520 1398 Axa timpului S.D. a avut pan la Iisus, pe toat perioada Vechiului Testament o prezen aproape continu pe Terra. Vei afla in capitolele urmtoare despre expansiunea militar a L.I., despre limitarea progresiv a

aciunilor S.D. Prezena ei nu mai era posibil, de aceea programul trebuia incheiat, dar nu oricum, ci in spiritul in care se desfoar intregul program descris de Biblie. Acesta este scopul principal pentru care sosete Iisus. Pe de alt parte, in intervalul liber in care inc mai trim, ce se desfoar de la plecarea lui Iisus pan in momentul apocaliptic, trebuia pstrat religia creat. Numai un sentiment religios puternic, dus pan in preajma momentului apocaliptic, asigur securitatea P.T., prin activarea curcubeului. Trebuia s se intample un fapt ieit din comun, care avea s intre in contiina popoarelor pentru mii de ani. Acest eveniment este legat de personalitatea lui Iisus. Scopul a fost atins pe deplin, cred, chiar mai bine decat s-au ateptat, deoarece cretinismul, aflat i acum in expansiune, ii are rdcinile in N.T. Lipsa contactelor S.D. cu Terra pe parcursul urmtorilor mai mult de 2.000 de ani a fost compensat cu evenimentul Iisus. Regia acestui film a costat enorm, dar se pare c a meritat osteneala. S-l analizm impreun. Biblia este un program standard, De ceea, S.D. tia de mult c in cursul programului va apare la un moment dat Mesia, Mantuitorul, .a.m.d. Venirea lui Iisus este proorocit cu 500-600 de ani inainte de sosirea lui de toi proorocii importani, primul fiind Isaia in cap.9: "Naterea, numele i impria lui Mesia". 5. Cci Prunc s-a nscut nou, un Fiu s-a dat nou, a Crui stpnire e pe umrul Lui i se cheam numele Lui: nger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pcii, Printe al veacului ce va s fie. 6. i mare va fi stpnirea Lui i pacea Lui nu va avea hotar. Va mpri pe tronul i peste mpria lui David, ca s-o ntreasc i s-o ntremeze prin judecat i dreptate, de acum i pn-n veac. Rvna Domnului Savaot va face aceasta. Bun! Se tia deci, c va sosi Mesia. Nici vorb de Iisus. Nici un amnunt despre aciunile lui concrete. Este o proorocire tipic de program, funcionalitate a programului. Este, ca i cum eu, inscris la facultatea de medicin in anul I, tiu c peste 6 ani voi da un examen de diplom, pe care presupun inc de pe acum c-l voi trece cu bine. Este posibil ca pe parcursul facultii, anumite motive s intarzie susinerea examenului: fie s rman repetent, fie s-mi intrerup studiile din motive de sntate sau altele, pe care nu le bnui acum. Ideea este c nu tiu cu exactitate c voi susine examenul de diplom exact peste 6 ani. Evenimentul va avea loc ins, cu siguran. La fel se intampl i in programul S.D. Aa cum nu tiu cand va avea loc momentul apocaliptic, tot aa evreii, anunai de iminenta sosire a lui Mesia, nu intuiau momentul sosirii lui. Acest moment nu a fost comunicat, pentru c nu era cunoscut cu exactitate cu 600 de ani inainte. Pregtirile pentru ultimul contact public important al S.D. cu oamenii inaintea, momentului apocaliptic, au fost intense. Evenimentele legate de Iisus sunt descrise de cele patru evanghelii ale lui Matei, Marcu, Luca i Ioan. Dei descriu aceleai fapte este bine s citim i s corelm in informaie cele patru evanghelii deoarece conin informaii complementare. Numai sintezele ofer intreaga cantitate de informaie necesar unei viziuni clare i corecte asupra evenimentelor.

Naterea lui Iisus Este conturat bine inc din prima evanghelie, a lui Matei, dar informaii mai detaliate, despre pregtirea acestui eveniment le aflm din Luca i Ioan. In preajma evenimentului presrat zgomotos de prezena tehnicii S.D., ingerii se ocup mai intai de aducerea in prim plan a unui alt personaj mai puin important decat Iisus, ce avea s-l ajute pe acesta in indeplinirea misiunii sale. Astfel, aflm din Evanghelia lui Luca cap.I c preotul Zaharia i "femeia lui" Elisabeta, "amandoi drepi inaintea lui Dumnezeu" (6), adic compatibili A.D.N.M.N. cu ingerii S.D., "nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearp i la menopauz. Facei analogia deja cu situaia Avraam - Sarai. In acest moment apare in scen ingerul Gavriil. A putea s fac o speculaie numindu-l pe Gavriil ef de program Iisus. Acest extraterestru sosit pentru evenimentele legate de Iisus, este probabil acelai cu ingerul Gabriel, cel care ase sute de ani mai tarziu ii va monta implantul cerebral lui Mohamed, ii va comunica preceptele Coranului i ne va informa cu aceast ocazie asupra aspectelor mai puin inelese privind relaia Dumnezeu - Iisus. Cred, deci, c ingerul Gabriel a avut sarcina de-a supraveghea programul general cel puin 600 de ani, fapt care tehnic i biologic nu a pus probleme S.D. Continui expunerea lui Luca i aflm c Zaharia este vizitat de ingerul Gavriil, care-l anun cat se poate de simplu: "Nu te teme Zaharia, pentru c rugciunea ta a fost ascultat i Elisabeta, femeia ta, ii va nate un fiu i-l vei numi Ioan". (13) Ne aducem aminte de naterea lui Isaac, Iacov, Samson etc. In cazul lor ins, scopul implantului uterin era de revigorare a seriei genetice. Drept urmare, "Elisabeta, femeia lui a zmislit i cinci luni a tinuit ". (24) I s-a implantat embrion cu sex cunoscut i misiune clar. Misiunea urmtoare a neobositului Gavriil se desfoar "intr-o cetate din Galileea, al crei nume era Nazaret". (26) inta era deja aleas: "o fecioar logodit cu un bbrbat care se chema Iosif din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria".(27) 30. i ngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, cci ai aflat har de la Dumnezeu. 31. i iat vei lua n pntece i vei nate fiu i vei chema numele lui Iisus. 34. i a zis Maria ctre nger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu tiu de brbat? Uite aa, bine! cu implant uterin de zigot rezultat al fecundaiei artificiale, cu A.D.N. adaptat, sex cunoscut i misiune clar! Ingerul Gavriil nu putea recurge la un astfel de rspuns sofisticat pentru inelegerea Mariei i atunci, "ingerul i-a zis: Duhul Sfant se va pogori peste tine i puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea i Sfantul care se va nate din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema". (35) V este clar, da? Ingerul nu-i poate explica Mariei c singurul motiv pentru care a fost aleas drept "mam" a lui Mesia este ascendena ei genetic "curat", dar ca s-i demonstreze "c de la Dumnezeu, nimic nu este cu neputin" (37), ii spune c "Elisabeta, a zmislit i ea fiu la btraneea ei, i aceasta este a asea lun pentru ea, cea numit stearp". Cu alte cuvinte, ingerul o informeaz pe Maria c va zmisli prin

aceeai tehnic prin care a zmislit i Elisabeta - "cea numit stearp" tehnica implantului utern. 38. i a zis Maria: Iat roaba Domnului. Fie mie dup cuvntul tu! i ngerul a plecat de la ea. Mai inainte ins, l-a implantat pe Iisus. Spre deosebire de extrateretrii sau intrateretrii contemporani nou, ingerul Gavriil procedeaz deosebit de elegant, obinand un oarecare accept al Mariei cu privire la ceea ce urma s i se intample, Ea este informat c nu este nici prima i probabil nici ultima ca va purta un implant uterin. Dup cum am mai menionat in capitolul "Fiina uman", astzi, in lume, tehnica implantului uterin a devenit aproape banal. Se cunosc exemple ale celor dou categorii de femei sterpe i fertile care din diverse motive apeleaz la tehnica implantului uterin pentru a deveni mame. Evanghelia relateaz in continuare despre vizita Mariei la Elisabeta - insrcinat in luna a asea. Interesant este faptul c cei doi produi de concepie extraterestr s-au salutat reciproc. Capacitatea lui Ioan in stare somatic de ft de-a contientiza prezena lui Iisus in stare somatic de embrion este uimitor pentru noi: "cand a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a sltat in pantecele ei i Elisabeta s-a umplut de Duh Sfant". Dar aspectul acesta nu este foarte important pentru program. V aducei aminte din P.I.G. faptul c speculam existena unei sarcini de peste nou luni la naterea lui Isaac. "...La anul pe vremea aceasta am s viu la tine i Sarra va avea un fiu". (Facerea 18-14) Revenind la povestea noastr, am aflat din versetul 26 c Elisabeta era insrcinat in luna a asea in momentul insmanrii Mariei. La cateva zile de la implant, Maria o viziteaz pe ... Elisabeta! 56. A rmas Maria mpreun cu ea ca la trei luni, apoi s-a napoiat la casa sa. 57. Dup ce s-a mplinit vremea ca s nasc, Elisabeta a nscut un fiu... ...care avea s se numeasc Ioan Boteztorul. Cred c aceste date nu sunt puse in pagin intampltor, ci special ca noi s observm o sarcin deosebit de una pmantean: o sarcin cu A.D.N. uor modificat ce a necesitat o via intrauterin de peste nou luni. Adugand cele 6 luni de sarcin la venirea Mariei in vizit, cu trei luni de vizit, cu varsta real a embrionului Ioan in momentul implantului i cu timpul ce se subinelege din text c a trecut intre expirarea vizitei Mariei i "implinirea vremii ca s nasc", depim clar 9 luni. Toate acestea ne sunt date pentru a ne imagina mai exact modalitatea in care Iisus i Ioan au venit pe lume. Despre naterea lui Iisus aflm din evanghelia dup Matei cap.I : 18. Naterea lui Iisus Hristos a fost aa: Maria, mama Lui, fiind logodit cu Iosif fr s fi fost ei nainte mpreun, s-a aflat avnd n pntece de la Duhul Sfnt. Mai mult decat atat, ingerul Domnului i s-a artat in vis (lui Iosif), grind: "Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, c ce s-a zmislit intr-insa este de la Duhul Sfant". Este clar, nu? 21. Ea va nate Fiu i vei chema numele Lui: Iisus, cci El va mntui poporul Su de pcatele lor. 25. i fr s-o fi cunoscut-o pe ea Iosif , Maria a nscut pe Fiul su Cel Unul-nscut, Cruia I s-a pus numele Iisus.

Descrierea modalitii de venirea pe lume a lui Iisus nu difer cu nimic de cea a lui Isaac, Iacov, Samson sau alii, rezultai prin fecundaie artificial i implant uterin. Materialul genetic al lui Iisus Am subliniat de mai multe ori ideea c personalitatea, gandirea, memoria ii au sediul in C.S. Modalitatea venirii pe lume a lui Iisus este uor diferit de cea a predecesorilor si menionai mai sus. Iisus ca personalitate este reprezentat de C.S. Iisus, imbogit in informaie, loial lui Dumnezeu, aparinand S.D. Este cert faptul c Iisus a fost folosit des in astfel de programe. El ii cunoate rolul foarte bine, fiind actorul de teatru ce d aceeai reprezentaie la un anumit numr de ani, Biblia fiind un program standard. In I Corinteni-5 aflm: 16... nu mai tim de acum pe nimeni dup trup; chiar dac am cunoscut pe Hristos dup trup acum nu-l mai cunoatem. 17. Deci, dac este cineva n Hristos, este fptur nou; cele vechi au trecut, iat, toate s-au fcut noi. Iisus a fost folosit deci in multe programe, C.S. al su a fost mereu recaptat i refolosit. De aici decurge o particularitate a tehnicii folosite in "construcia" lui Iisus. Factorii ereditari folosii au adus in procesul fecundaiei strict materialul genetic M.P. Zestrea genetic M.N. a fost inhibat prin racordul A.D.N.M.P. cu un C.S. matur, dezvoltat, prelucrat, imbogit, asemntor ingerilor, numit Iisus. Acesta este eminamente un produs al ingerilor S.D. i implicit al supercomputerului numit Miel. Inzestrat cu experien de via, cunoatere tehnic, date despre programul Terra, C.S. numit Iisus este prioritar o fiin, o lucrare a complexului Dumnezeu-Miel i astfel se stabilete relaia metaforic Tat-Fiu sau spirit care nate alt spirit. Aa cum o lucrare aparine unui artist este deseori prezentat cu numele autorului, (de exemplu, despre un tablou al lui Grigorescu: Iat un Grigorescu!) tot aa, despre Iisus se poate spune: "Iat Mielul lui Dumnezeu" (Sfanta evanghelie dup Ioan 1-29;36). Relaia Dumnezeu - Iisus a fost deja discutat la C.D.M., Coranul avand un rol important in precizarea ei. Iisus este important pentru S.D., el are un rol privilegiat, fiind ef de programe, conductor de oti. Este o personalitate care, avand mult informaie dobandit prin tiina Mielului, de la "Tatl" su, Dumnezeu, poate lua decizii la fel ca Dumnezeu i apra aceleai interese ca i fiina suprem. C.S. al lui Iisus deine un A.D.N.M.N. foarte asemntor cu cel al ingerilor, poate chiar identic! De aceea, toate proorocirile ce anun sosirea lui Mesia, ne spun c Mesia este un inger trimis de Dumnezeu. Putea oare acest A.D.N.M.N. s lege orice A.D.N.M.P.? Nu; acum tim foarte bine acest lucru. Tocmai de aceea materialul genetic M.P. a trebuit adaptat astfel incat Maria s poat pstra sarcina. Culmea, Biblia ne informeaz i asupra acestui aspect in Evrei cap.2: 7. L-ai micorat cu puin fa de ngeri; cu mrire i cu cinste l-ai ncununat i l-ai pus peste lucrurile minilor Tale. 9. Ci pe Cel micorat cu puin fa de ngeri, pe Iisus l vedem ncununat cu slav i cinste... 16... cci ntr-adevr (Iisus), nu a luat figura ngerilor, ci smna lui Avraam a luat-o".

Versetele au mare valoare, pentru c ne explic cum a putut Maria s suporte o sarcin extraterestr. Tot ele ne ajut s inelegem mai bine regia mitului invierii. C.S. Iisus a fost racordat nu la un A.D.N.M.P. de inger - fa de care aflm c "Isus a fost micorat cu puin" i nici la un A.D.N.M.P. de pmantean, compatibil cu cel al Mariei. A fost aleas o formul A.D.N.M.P. de mijloc de P.I.G., cu caractere hibride medii. Cel mai adaptat in acest sens era A.D.N.M.P. al lui Avraam - personaj din perioada de mijloc a P.I.G. Dac A.D.N. - somatic al lui Iisus ar fi fost prea diferit de cel al Mariei ar fi avut loc un avort genetic. Dac ar fi fost prea diferit de cel al ingerilor, cuplajul, racordul cu un C.S. de inger nu ar fi fost posibil. De aceea, s-a practicat acest artificiu tehnic, ce a permis ca A.D.N.M.P. al lui Iisus s satisfac dou cerine: 1 - s poat lega C.S. al lui Iisus 2 - s nu fie rejectat genetic de Maria Produsul de concepie de numit Iisus a fost implantat in uterul fecioarei in timpul unei rpiri nocturne tipice pentru ingerii S.D. Aa cum era de ateptat, Iisus, care semna mai mult somatic cu populaia evreilor decat cu ingerii, a ajuns la o inlime medie intre populaia ingerilor i cea a oamenilor. Dei Biblia nu ne informeaz, presupunem c Maria a necesitat terapie imunosupresiv, pentru a pstra sarcina sau oricum, de un tip de terapie imunologic mai greu de bnuit pentru noi, astzi. Pe de alt parte inelegei de ce pentru acest implant mai special s-a ales o nsctoare din axul central al P.I.G. Fiind oricum cu o compatibilitate A.D.N.M.N. superioar cu ingerii, Maria a putut suporta mai uor aceast sarcin dificil, imposibil genetic pentru multe femei de la periferia arborelui genealogic evreu. Momentul naterii lui Iisus Este descris de cele patru evanghelii in amnunime. Regia este demn de un episod Star Trek. Matei relateaz in capitolul 2 c Magilor le-a fost indicat locul de natere al lui Iisus de "steaua" care mergea inaintea lor. Naterea pruncului a fost supravegheat de inginerul ef de program prezent la faa locului cu toat echipa de specialiti necesari, baza material fiind bineineles pe o nav tip O.Z.N., luminoas ca o stea: "steaua care o vzuser in Rsrit mergea inaintea lor, pan ce a venit i a stat deasupra, unde era Pruncul." (9). Pentru ca scriptura s se intample, anturajul pmantean al pruncului este supus hipnozei i beneficiaz de ordine telepatice care vizeaz securitatea aciunii, iar "ingerul Domnului se arat in vis lui Iosif, zicand; "Scoal-te, ia Pruncul i pe mama lui i fugi in Egipt..."(13) Mai generos decat Matei, Luca intregete tabloul cu informaii mai directe i mai amnunite. Iosif i Maria plecaser la Betleem pentru recensmant. Aici, intr-un inut de pstori, Maria "a nscut pe Fiul Su, Cel Unul-nscut i L-a infat i L-a culcat in iesle, cci nu mai era loc de gzduire pentru ei" (7). Ingerul, prezent la datorie, se adreseaz asistenei infricoate de spectacolul navelor S.D.: "Nu v temei. Cci iat, v binevestesc bucurie mare, care va fi pentru tot poporul" (10). 13. i deodat s-a vzut, mpreun cu ngerul, mulime de oaste cereasc. (Luca-2) Spectaculos, nu? Spectaculos ar fi i in prezent, dar acum 2.000 de ani

cum o fi fost? Naterea lui Iisus a fost deci, un eveniment supravegheat de cei care, in urm cu aproape un an practicaser implantul uterin Mariei. Descrierea este cam aceeai cu cele incadrate in intalnirile O.Z.N.de gradul III. Comparaie ntre personalitatea lui Iisus i cea a lui Ioan In sprijinul celor afirmate pan acum despre Iisus, Biblia ne ofer o vast comparaie intre Iisus i Ioan Boteztorul, om nscut prin tehnica implantului uterin ca i Iisus, dar fr a avea caliti de inger. Diferena dintre cele dou personaliti este subliniat i mai ales contientizat de Ioan, pe parcursul misiunii sale. Aflm din Marcu 1-2 esena misiunii lui Ioan: "Iat Eu trimit ingerul Meu inaintea Feei Tale, care va pregti calea Ta". Ioan ne precizeaz ierarhia dintre el i Iisus: Eu unul v botez cu ap spre pocin, dar Cel ce vine dup mine este mai puternic dect mine. Lui nu sunt vrednic s-i duc nclmintea. Acesta v va boteza cu Duh Sfnt i cu foc. (Matei 3-11) Crile de vizit a celor doi se prezint in Evanghelia lui Ioan cap.1: 14. Ioan mrturisea despre El i striga zicnd: Acesta era despre Care am zis: Cel ce vine dup mine a fost naintea mea, pentru c mai nainte de mine era". Surprinztor, nu, din moment ce tim bine c Ioan era mai in varst cu ase luni decat Iisus. Varsta pe care o apreciaz Ioan nu este cea somatic, ci cea a C.S., care, la Iisus, este cu mult mai mare. Pentru a ne fi clar acest lucru, Ioan este intrebat de evrei cine este de fapt? Ei ateptau de sute de ani venirea "Mantuitorului": 26. Ioan le-a rspuns zicnd: Eu botez cu ap; dar n mijlocul vostru Se afl Acela pe care nu-L tii 27. Cel care vine dup mine, Care nainte de mine a fost i Cruia eu nu sunt n stare s-i dezleg cureaua nclmintei. 29. A doua zi a vzut Ioan pe Iisus venind ctre el i a zis: Iat Mielul lui Dumnezeu, cel care ridic pcatul lumii. 30. Acesta este despre Care eu am zis: Dup mine vine un brbat, Care a fost mai nainte de mine, fiindc mai nainte de mine era. 31. i eu nu-l tiam; dar ca s fie artat lui Israel, de aceea am venit eu boteznd cu ap. 32. i a mrturisit Ioan zicnd: Am vzut Duhul coborndu-Se din cer ca un porumbel i rmnnd peste El. 33. i eu nu-L cunoteam pe El, dar Cel ce m-a trimis s botez cu ap, Acela mi-a zis: Peste care vei vedea Duhul coborndu-se i rmnnd peste El, Acela este Cel ce boteaz cu Duh Sfnt.(Ioan - 1) O alt formulare asemntoare apare i in Matei 3-16;17, dar cred c este suficient de clar i nu mai insist. Putem trage urmtoarele concluzii: 1. Iisus seamn somatic cu populaia local pmantean. El este recunoscut de Ioan doar dup semnele cereti. 2. Aciunea are loc de asemenea sub supravegherea S.D., care il indic anturajului pe Iisus i este responsabil cu regia ireproabil sub aspect tehnic: semne i glasuri din cer, hipnoz, inducie mental a informaiilor. 3. Ioan nu l-a cunoscut pe Iisus pan in momentul botezului, dei, teoretic, fiind nscui la interval de ase luni din mame pmantence, rude din acelai areal, prin aceeai tehnic, era normal s se cunoasc, poate

chiar s copilreasc impreun. Asupra acestui fapt, dup cum observai, Biblia insist. 4. Iisus este mult mai inaintat in varst fa de Ioan. Corpul su spiritual, care deine personalitatea, a fost deseori folosit in diverse programe, ocup un loc important in ierarhia ingerilor S.D. Biblia insist mult asupra acestui aspect. Intrebat mai tarziu de ucenici: "Nu cumva eti Tu mai mare decat tatl nostru Avraam care a murit?" (Ioan 8-53), Iisus rspunde: : "Adevrat, adevrat zic vou: Eu sunt mai inainte de-a fi fost Avraam" (Ioan 8-58). Acum privim poate cu ali ochi informaia din Corinteni ce ne avertiza c "dac este cineva n Hristos este fptur nou, iat, cele vechi au trecut toate" ...; ne este intrit ideea c Iisus nscut pe Terra este reincarnat, a cata oar, nu tiu. Nu pun pre ins, pe lecturile lui Edgar Cayce, care-l vede pe Iisus reincarnat in toate personajele biblice importante ale axului central al P.I.G. de la Adam la Iacov! Ca un ultim aspect ce vizeaz valoarea celor dou fiine extraterestre incarnate pe Terra pentru S.D., cred c nu este lipsit de importan faptul c Ioan este sacrificat prin decapitare, in timp ce Iisus are rezervat un alt program... Copilria i adolescena lui Iisus Este un capitol extrem de controversat despre care s-a scris mult. Fiecare om care a citit scrierile vechi cu atenie vine cu idei in a explica ce a fcut Iisus pan la varsta de 30 de ani. Spre exemplu, Erich Daniken gsete asemnri intre predicile lui Iisus i cele ale colii esenienilor. Prelegerile acestei micri de rezisten antiroman i coal teologic in acelai timp au fost gsite in manuscrisele de la Marea Moart. Erich von Daniken presupune c Iisus ar fi fost instruit muli ani in deert de ctre esenieni. Crezul meu este altul: esenienii i Iisus au avut aceiai invtori! Observaia c Iisus nu se cunotea cu Ioan este extrem de important. Teoretic ei erau rude, "veriori", triau in acelai areal, erau de aceeai varst biologic somatic, aveau toate motivele s se cunoasc. Totui, au fcut cunotin foarte tarziu. In acest sens, avem o singur informaie. Imediat dup ce a fost botezat, in acelai capitol, versetul urmtor afirm: "Iisus insui era ca de treizeci de ani cand a inceput s propovduiasc", (Luca 3-23) Este foarte bine spus "ca de treizeci de ani". Asta nu este deloc intampltor, ci este spus cu talc! Este foarte curios pentru o carte atat de exact cum este Biblia, care, ai vzut, ne intoxic cu cifre la fiecare eveniment important, cifre ce-i dovedesc veridicitatea; e curios deci, c nu spune nimic cifric despre etapele vieii lui Iisus. Comparativ cu alte personaje biblice cu mult mai neinsemnate, copilria i adolescena lui Iisus practic lipsesc din carte. Nimic nu este intampltor. Ne-am obinuit deja cu asta! Nu avem date despre copilria i tinerea lui Iisus, pentru c ele nu s-au desfurat pe Terra decat in mic msur, motiv pentru care Ioan nu l-a cunoscut pe Iisus pan la treizeci de ani, dac erau treizeci! Mcar dac am afla cai ani avea Ioan in acea perioad... Dar tot scenariu este cusut cu a alb pentru ca noi s observm ceea ce este important. Biblia m ajut s-mi argumentez afirmaia. Despre copilria lui Iisus aflm doar c: "copilul cretea i se

intrea cu duhul, umplandu-se de inelepciune i harul lui Dumnezeu era asupra Lui" (Luca 2-40) Atat de puin pentru un personaj atat de important! Un episod ins, extrem de interesant, descris in Luca-2, ne informeaz ce s-a intamplat in copilria acestui personaj, de cate ori, nu tiu! La varsta de 12 ani Iisus a insoit "prinii" la Ierusalim, unde avea loc srbtoarea Patelui. La intoarcere, "Copilul Iisus a rmas n Ierusalim i prinii lui nu tiau" (?). Bineineles, cu toii il caut "printre rude i printre cunoscui." apoi, "negsindu-L, s-au intors la Ierusalim cutandu-L" (45). 46. Iar dup trei zile L-au aflat n templu eznd n mijlocul nvtorilor, ascultndu-i i ntrebndu-i. 47. i toi care l auzeau se minunau de priceperea i rspunsurile Lui. 47. i vzndu-L rmaser uimii, iar mama Lui a zis ctre El: Fiule, de ce ne-ai fcut nou aa? Iat, tatl Tu i eu Te-am cutat ngrijorai. 49. i El a zis ctre ei; De ce era s M cutai? Oare nu tiai c n cele ale Tatlui Meu trebuie s fiu? 50. Dar ei n-au neles cuvntul pe care l-a spus lor. (Luca-2) Intr-adevr, ei n-au ineles, dar asta nu inseamn c noi nu putem inelege. i ca s inelegei mai bine, anticipez acum un eveniment intamplat la data de 25 aprilie 1977, ce va fi descris pe larg in capitolul distorsiunilor temporale. Foarte pe scurt, un pmantean este rpit de extrateretri pentru aproximativ 15 minute. Dup acest interval revine amnezic, cu barba crescut ca de cateva zile i cu ceasul indicand data de 30 aprilie. Cu alte cuvinte, in cele 15 minute scurse pe Terra, individul a fcut o cltorie de cinci zile! Este un caz particular de distorsiune temporal ce presupune o cltorie in timp in ambele sensuri. Se pare c supercivilizaiile tehnic avansate dispun de posibilitatea unor astfel de cltorii, mai exact de prezena in timpul dorit. Vom vedea in capitolele urmtoare c sunt destule argumente care demonstreaz cp S.D. practic din plin acest tip de distorsiune temporal (D.T.). Prin analogie cu D.T. din fenomenul O.Z.N. de mai sus, m intreb cat timp a petrecut Iisus in "cele ale Tatlui Su". Din povestea biblic reiese clar c Iisus a fcut in cele trei zile lips de pe Terra o cltorie in S.S., in "Noul Ierusalim", de fapt mai vechi decat cel pmantean, care tim de acum, i-a imprumutat denumirea. Cat timp a petrecut Iisus in S.S. este greu de spus. Cred c echivalentul unor ani pmanteti. Acesta este motivul pentru care "prinii" lui rman uimii cand il regsesc; probabil micuul crescuse atat somatic, cat mai ales in instrucie tehnic i spiritualitate, in cunoatere general. Intrebarea urmtoare este: de cte ori s-a intamplat asta, pentru c reamintesc, copilria lui Iisus lipsete cu desvarire din Biblie. Eu cred c acest "copil" cretea mai repede decat alii, la fel ca in basmele romaneti, cu feciori de imprai care creteau intr-un an cat alii in trei! Acest copil numit Iisus a petrecut mai mult timp in S.S. decat pe Terra, pentru simplu motiv c acumularea de informaie nu era posibil decat acolo. Practic Maria i Iosif s-au trezit cu un copil din ce in ce din ce in ce mai matur, de la o cltorie la alta, tot mai schimbat i au surprins foarte puine evenimente din viaa lui. De aceea, copilria sa nu este prezentat in Biblie, decat in acest mod simbolic, legat de evenimentul dispariiei de trei zile. De aceea, nici varsta lui Iisus nu pote fi apreciat

corect de anturaj: "Iisus era ca de treizeci de ani cand a inceput s propovduiasc". Acest personaj triete un continuum temporal pe Terra numai in scurta perioad a propovduirilor i a "minunilor" realizate pe Terra in faa unui popor primitiv, avand alturi o tehnologie de varf i dispunand bineineles de caliti extraordinare de C.S. Vindecrile lui Iisus sunt in mare parte energetice. Pildele sale realizeaz practic o Biblie in miniatur, deoarece ele se refer mai mult sau mai puin direct la segmentele programului P.I.G., apocalips, triaj. Informaia adus de Iisus este important, uneori, de negsit in alte capitole din Biblie, dar ea va fi tratat la segmentele de program corespunztoare. De ce a sosit Iisus? Rspunsul il gsim chiar in proorocirile ce anunau venirea sa cu aproximativ 600 de ani inainte! Aceste proorociri numite de mine "de program" subliniaz o modalitate de concepere, de funcionare a programului general. Mesia face clar parte din aceast schem! Iat ce ne spune Isaia cu 600 de ani inainte de sosirea lui Iisus despre misiunea acestuia: 3...El va propovdui Legea Mea cu credincioie. 4. El nu va fi nici obosit, nici sleit de puteri pn ce nu va fi aezat Legea pe pmnt; cci nvtura Lui toate inuturile o ateapt. (Isaia 42) Capitolele 42 i 43 din Isaia conin de fapt tot programul Iisus pan in momentul apocaliptic! i acum, dac am aflat dintr-o proorocire de program de ce a fost inclus Iisus in scen, s vedem ce ne poate spune chiar el despre misiunea sa. Iat ce aflm din evanghelii: A doua zi a vzut Ioan pe Iisus venind ctre el i a zis: " Iat Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridic pcatul lumii ". (Ioan 1-29) In Luca-2, preotul Simeon intiinat de ingeri despre misiunea lui Iisus, il binecuvanteaz pe pruncul ce avea s aduc : "mantuirea pe care ai gtito inaintea feei tuturor popoarelor spre descoperirea neamurilor i slav poporului Tu, Israel. (30,31,32) Deci, Proncul Iisus a sosit pe Terra pregtit s propovduiasc noua lege care este spre descoperirea neamurilor dar, in acelai timp i pentru slava poporului Israel! Iisus insui dezvluie secretul misiunii sale: acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi care pentru muli se vars spre iertarea pcatelor. (Matei 2628). Ideea general este c Iisus aduce cu el o lege nou care pentru muli (nu pentru toi) este spre iertarea pcatelor, care va fi propovduit la toate neamurile i va fi spre descoperirea neamurilor, dar i pentru slava poporului lui Israel! Acest mesaj nemaipomenit, nemaiauzit, atat de neineles de oameni pan astzi - "mantuirea omenirii de pcat", nu este greu de decodat. Este chiar uimitor de simplu. Pi, care este pcatul biblic? Singurul pcat, de fapt, tii bine acum, este pcatul hibridrii, pcatul de incruciare cu alte neamuri. El e foarte bine definit direct sau in metafore pe tot parcursul Bibliei, el st la baza Legii, singura important cu adevrat in Biblie - L.N.H. Aceasta a asigurat funcionarea P.I.G., iar alturi de chivot a constituit un element de control al corectitudinii P.I.G. Ea a permis ca evreii s fie "drepi" inaintea lui Dumnezeu, s nu cad in pcat. Tot L.N.H. a condamnat la moarte

numeroi hibrizi ai neamului evreu i pe prinii acestora care au pctuit cu popoarele vecine. Ca s observai clar modul in care a mantuit omenirea de pcat, cu riscul c v plictisesc, trebuie s revedei legea cea veche a evreilor primit de acetia cu 1500 de ani inainte de venirea lui Iisus, primit de Moise in deert, sub denumirea de "Cele 10 porunci", prezentat deja pe larg. Ei, bine, s vedem acum, prin contrast, ce ne aduce Iisus dup 1.500 de ani: "legea cea nou care pentru muli se vars spre iertarea pcatelor". Toate cele patru evanghelii menioneaz aceast lege nou i coninutul ei exact. Il reproduc mai intai din Matei-22: 37... S iubeti pe Domnul Dumnezeul tu cu toat inima ta, cu tot sufletul tu i cu tot cugetul tu. 38. Aceasta este marea i ntia porunc. 39. Iar a doua, la fel ca aceasta: S iubeti pe aproapele tu ca pe tine nsui. 40. n aceste dou porunci se cuprinde toat Legea i proorocii! (Matei-22). Atat! Simplu i concis! In Luca i Marcu noua lege este pronunat scurt, identic: "S nu acizi, s nu svareti adulter, s nu furi, s nu mrturiseti stramb, s nu ineli pe nimeni, cinstete pe tatl tu i pe mama ta. (Marcu 10-19) i cu asta, basta! Nici o vorb de L.N.H., de condamnarea imperecherii cu alte neamuri, respectiv de pcatul hibridrii! Cu alte cuvinte, prin omiterea contient a L.N.H., Iisus absolv omenirea de pcat, mantuiete omenirea de pcat. Astfel, se instaleaz "Legea cea Nou, care pentru muli (care vor hibrida in viitor) se vars spre iertarea pcatelor" - (Matei 26-28). De ce a fost schimbat legea? In primul rand S.D. ii incheiase practic perioada de recolt i nu mai era interesat de meninerea seriilor genetic pure. Pe de alt parte, una dintre misiunile lui Iisus este propagarea scripturii i implicit a legii la toate neamurile. Vom vedea c faptele apostolilor se consum de-a lungul cltoriilor de propagare a evangheliei. Ce nevoie ar fi avut celelalte popoare de L.N.H.? N-ar fi ineles nimic din ea, aa cum nici Biserica n-a ineles pan acum nimic din Biblie in ansamblu ei. Propagarea evangheliei, a Bibliei are loc pentru ca satelitul S.D. montat pe orbita Terrei, s-i intre in atribuii. El vegheaz asupra afectului omenirii fa de Dumnezeu i programul su. Numai o contientizare larg a pericolului reprezentat de S.D. poate deveni semnal de alarm pentru curcubeu. Numai o civilizaie tehnic, aflat in era ingineriei genetice poate s observe subtilitatea lipsei L.N.H. din noua lege. Despre acest mod de funcionare al curcubeului vom discuta separat. Astfel, Iisus practic incheie programul cu aceast operaiune... Alte explicaii importante pe aceast tem le vei primi in capitolul dedicat L.I. Afecta noua lege P.I.G. derulat deja in spaiul evreu, in vederea ultimei recolte din momentul apocaliptic? Nu; in mod sigur evreii nu au surprins nuana tehnic a noii legi i au respectat i respect chiar i acum L.N.H. Dup plecarea lui Iisus rmane in special in sarcina lui Petru s explice, mai greu de ineles pentru evrei i poate mai clar pentru noi astzi, c omiterea L.N.H. din noua lege nu permite totui poporului evreu libertatea de a se incrucia cu alte neamuri ci, aceast nou lege este

adaptat de aceast dat tuturor neamurilor, in scopul propagrii Evangheliei. Sper c ai ineles! i cu asta, am terminat cu "Mantuirea pcatelor"! Mitul nvierii Motto: 20. Hristos a nviat din mori, fiind nceptur a (nvierii) celor adormii. 21. C de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om i nvierea morilor. (I Corinteni-15) Ce logic!? ... Cu alte cuvinte, cineva trebuia s le arate evreilor cum se invie din stare de spirit "adormit" dup moartea cea dintai, somatic. Printre multe alte informaii, Iisus ne intiineaz asupra destinaiei C.S. recoltate de S.D. Saducheii ii amintesc lui Iisus despre o veche porunc enunat de Moise conform creia "de va muri fratele cuiva i va lsa femeia fr copil, s ia fratele su pe femeia lui i s ridice urma fratelui" (Marcu 12-19). Porunca aceasta asigura un numr crescut de membri A.D.N.M.N. compatibili cu ingerii S.D., poporului evreu. In discuia de fa, are mai puin importan. Saducheii ii propun lui Iisus o situaie special in care o femeie este luat in cstorie pe rand de 7 frai, fr s lase vreun urma. Intrebarea cu talc este: "cand vor invia, a cruia dintre ei va fi femeia? C toi apte au avut-o de soie?" (Marcu 12-23) Iisus rspunde cu claritate: "cand vor invia din mori, nici nu se mai insoar, nici nu se mai mrit, ci sunt ca ingerii in ceruri" (Marcu 12-25). Iisus le spune deci saducheilor c cei alei, culei, reconvertii somatic, nu vor duce o via asemntoare celei de pe Terra, ci vor fi asemenea ingerilor, care tim c nu au reprezentante ale sexului feminin printre ei. Mai mult, Iisus intreab foarte sugestiv: "i care din voi, ingrijindu-se poate s adauge staturii sale un cot?" (Matei 6-27) In acest fel, Iisus insist asupra aspectului somatic schimbat - som de inger - pe care il vor avea cei recoltai i reconvertii somatic. Despre Iisus am aflat deocamdat c "c a fost micorat cu puin fa de ingeri" i avea aspect somatic asemntor oamenilor. S analizm acum evenimentele pe care eu le consider c in de mitul invierii. Schimbareala fa Un episod ciudat, cu explicaii i consecine mai greu de bnuit la prima citire, prezint un eveniment ce ine de tehnica regiei, la care sunt prezeni Petru, Iacov i Ioan. Fenomenul este prezentat la fel de ctre Matei, Marcu i Luca: 28... Lund cu sine pe Petru, pe Ioan i pe Iacov, S-a suit pe munte ca s se roage. 29. i pe cnd Se ruga El, chipul feei sale S-a fcut altul i mbrcmintea Lui alb strlucind. 30. i iat, doi brbai erau cu El, care erau Moise i Ilie, 31. i care, artndu-se ntru slav, vorbeau despre sfriul Lui, pe care avea s-l mplineasc n Ierusalim. 32. Iar Petru i cei ce erau cu el erau ngreuiai de somn i deteptndu-se, au vzut slava Lui i pe cei doi brbai stnd cu El. 33. i cnd s-au desprit ei de El, Petru a zis ctre Iisus: nvtorule, bine este ca noi s fim aici i s facem trei colibe; una ie, una lui Moise

i una lui Ilie, netiind ce spune 34. i pe cnd vorbea el acestea, s-a fcut nor i i-a umbrit; i ei s-au nspimntat cnd au intrat n nor. 35. i glas s-a fcut din nor, zicnd: Acesta este Fiul Meu cel Ales, de El s ascultai! 36. i cnd a trecut glasul s-a aflat Iisus singur. (Luca - 9) 9. i coborndu-se ei din munte le-a poruncit ca nimnui s nu spun cele ce vzuser, dect numai cnd Fiul Omului va nvia din mori. (Marcu-9) Observaii: 1. Dup o regie demn de fenomenologia O.Z.N., evenimentul se desfoar in preajma unei nave aparinand S.D. - "norul". 2. Cei trei pmanteni primesc sub hipnoz ("ingreuiai de somn") proiecia holografic ce-i reprezint pe Isus alturi de Moise i Ilie, personaje ce au trit in timpuri diferite la multe sute de ani distan. Cred c aceast proiecie simultan sugereaz posibilitatea de recaptare i convieuire simultan dup reinvierea somatic a unor personaje care au trit in timpuri diferite. Cert este c S.D. tie s fac acest lucru. Bineineles c cei trei pmanteni aflai in hipnoz nu-i cunoscuser pe Ilie i pe Moise, dar fiind "ingreuiai de somn" li se induce ideea c personajele proiectate sunt Moise i Ilie. 3. Cel mai important fapt este cel al apariiei lui Iisus cu som de inger (mai exact al percepiei celor 3 aflai sub hipnoz): "chipul feei Sale S-a fcut altul, imbrcmintea Lui alb, strlucitoare". Ideea este c o posibil reconversie somatic a lui Iisus "inviat" il poate plasa pe acesta alturi de Moise i Ilie, de asemenea reconvertii somatic, iar somele lor nu ar putea fi decat some de ingeri. 4. Se face pentru prima dat o identificare clar a lui Iisus cu Fiul Omului. Dup prerea mea Iisus este denumirea ce o poart C.S. racordat la soma terestr, iar Fiul Omului este denumirea aceluiai C.S. racordat la o som de inger. Vom vedea c atacul nuclear final este condus nu de Iisus, ci de Fiul Omului, adic de Iisus cu som extraterestr! Dac nu vam convins asupra celor scrise mai sus, urmeaz s v lmurii, sper, in continuare. "Moartea" lui Iisus Voi folosi aceeai tehnic analitic, a sintezei de informaie a celor patru evanghelii, pentru a avea un film complet al rstignirii i al "morii" lui Iisus, in secvenele sale mai importante. De la "trdarea" lui Iuda indus acestuia telepatic, pan la "inviere", ne este reamintit la tot pasul c fiecare aciune are loc pentru ca Scriptura s se implineasc. Din Marcu 15 aflm c intreaga regie are loc in cursul srbtorii Patelui, cand, conform obiceiului guvernatorului roman "le elibera un intemniat pe care-l cereau ei". (6) Evreii cer in mod surprinztor eliberarea ucigaului Baraba, iar in privina lui Iisus "au strigat: Rstignete-L!" (13) i Pilat, vrnd s fac pe voia mulimii le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus biciuindu-L, L-a dat s fie rstignit. (Marcu 15-15). Ioan relateaz apoi in cap.19 c dup rstignirea lui Iisus "ostaii au luat hainele Lui i le-au fcut patru pri, fiecare osta cate o parte i cmaa"

(23), pentru care fiind "fr custur de sus esut in intregime" (24), s-au aruncat sorii. Apoi, "cand a fost ceasul al aselea, intuneric s-a fcut peste tot pmantul pan la ceasul al noulea" (Marcu 15-33) i la al noulea ceas, a strigat Iisus cu glas mare: Eloi, Eloi, Lama sabahtani? Care se tlmcete: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai prsit? (Marcu 15-24) 28. Dup aceea, tiind Iisus c toate s-au svrit acum, ca s se mplineasc Scriptura, a zis: Mi-e sete. 29. i era acolo un vas plin cu oet. Iar cei care l loviser, punnd n vrful unei trestii de isop un burete nmuiat n oet, l-au dus la gura Lui. 30. Deci, dup ce a luat oetul Iisus a zis: Svritu-s-a. i plecndu-i capul, i-a dat Duhul. (Ioan 19). 51. i iat, catapeteasma templului s-a sfiat n dou de sus pn jos i pmntul s-a cutremurat i pietrele s-au despicat. (Matei 27) Iisus a fost rstignit impreun cu doi evrei. Dup aceast operaiune urma invariabil zdrobirea tibiilor celor condamnai. 32. Deci, au venit ostaii i au zdrobit fluierele celui dinti i ale celuilalt, care era rstignit mpreun cu el. 33. Dar venind la Iisus, dac au vzut c deja murise, nu I-au zdrobit fluierele. 34. Ci unul dintre soldai, cu sulia a mpuns coasta LUi i ndat a ieit snge i ap. 35. i cel ce a vzut a mrturisit i mrturia lui e adevrat i acela tie c spune adevrul ca voi s credei. 36. Cci s-au fcut aceasta ca s se mplineasc scriptura: "Nu i se va zdrobi nici un os". (Ioan 19). Practica rstignirii se sfarea cu coborarea de pe cruce a condamnatului numai dup declararea morii. In seara zilei execuiei (vineri) "Iosif cel din Aritmateea a cerut trupul lui Iisus (Marcu 15-43). 44.. Iar Pilat s-a mirat c a i murit i chemnd pe suta l-a ntrebat dac a murit demult. 45. i aflnd de la suta (ce anume? n.a.), a druit lui Iosif trupul 46. i Iosif cumprnd giulgiu i coborndu-L de pe cruce, L-a nfurat n giulgiu i L-a pus ntr-un mormnt care era spat n stnc i a prvlit o piatr la ua mormntului. (Marcu 15) Cam asta este tot ce se poate sintetiza din cele patru evanghelii despre secvena rstignirii i "morii" lui Iisus. Observaii cronologice: 1. Regizorul ef a ales in mod special evenimentele descrise mai sus, in preajma srbtorii Patelui, Iisus teoretic ar fi avut o ans de amnistie conform obiceiului legat de aceast srbtoare. Pentru ca Scriptura s se implineasc, aa cum Iuda il "trdeaz" pe Iisus, practic fr voia sa, ci pentru c aa a fost imaginat programul, tot aa mulimea il condamn pe iisus pri ordin indus telepatic i-l salveaz pe ucigaul Baraba. Celcare explic foarte bine acest lucru este Petru: 13. Dumnezeu... a slvit pe Fiul Su, Iisus pe Care voi (evreii n.a.) Lai predat i L-ai tgduit n faa lui Pilat, care gsise de cuviin s-L elibereze. 14. Dar voi v-ai lepdat de Cel Sfnt i drept i ai cerut s v

druiasc un brbat uciga. (Fapte - 3) De prisos s mai spun c Patele, srbtoare a evreilor instaurat cu 1.500 de ani i.e.n. nu are nici o legtur cu "inviere" lui Iisus sau cu alte evenimente in care el este implicat. Dup cum tii, Patele este mai mult un motiv de comemorare fiind in legtur cu "succesul" armei bacteriologice folosite de S.D. pentru a determina pe Faraon s-i elibereze pe evrei in mod panic din robie. 2. Cmaa lui Hristos este diferit de ceea ce cunoteau pmantenii, esut dintr-un singur fir, rezistent, greu de rupt. De aceea, pentru ca Scriptura s se implineasc, pentru ea "se arunc sorii". 3. Rstignirea lui Iisus s-a fcut sub privirile atente ale ingerilor, responsabili cu intreaga regie, respectiv intunecarea cerului timp de trei ore. Fenomenul, ce a mai aprut in literatura O.Z.N. in descrierile tip "dansul soarelui" - de exemplu la Fatima - Portugalia in 1907, se poate realiza probabil prin ecranarea Soarelui pe orbit la o distan suficient de Terra astfel incat fenomenul de interferen a luminii s afecteze zona interesat. Oricare ar fi soluia tehnic, spectacolul trebuie s fi fost extraordinar. 4. La strigtul lui Iisus "Eloi, Eloi, lama sabahtani?" pot specula c Iisus, cu toate analgezicele ingurgitate anterior rstignirii, a suferit pe cruce. Durerile fiind mari, atepta cu nerbdare o intervenie din partea asistenei tehnice. Aceasta nu intarzie s apar... 5. Asistm astfel la prima anestezie general cu pivot agent anestezic inhalator din istoria scris a umanitii. Pentru ca Scriptura s se implineasc Iisus spune: "Mi-e sete". Paradoxal, el nu va primi ap pentru potolirea senzaiei de sete ci, "cineva" inmoaie un burete intr-un lichid ca oetul, adic mirositor, ineptor i volatil (caracteristic a agenilor anestezici inhalatori halogenai folosii astzi in tehnicile de anestezie general) i il urc in varful unei trestii la gura lui Iisus. Acesta, in loc s se revigoreze, "ii d duhul", adic intr in somn anestezic. i asta, pentru c nu de sete suferea cel mai mult Iisus, ci de durere. 6. Marcarea "morii", adic inducerea somnului anestezic, se face zgomotos, spectaculos, infiortor pentru asisten, catapeteasma crap in dou, pmantul se cutremur, pietrele crap i astfel inginerul ef cu luminile, sunetul i efectele speciale iese in eviden. 7. Ingerii pzitori au grij ca lui Iisus s nu i se frang nici un os. De aceea, cei care aplic pedeapsa lui Iisus primesc ordin telepatic s-i lase sistemul osos intact. 8. Ca o verificare c cel de pe cruce era viu, in somn anestezic, "un soldat roman" il impunge cu sulia in coaste i indat iese "sange i ap", adic un lichid de aspectul sangelui pentru c Iisus era totui cu un A.D.N. somatic uor diferit de cel al pmantenilor. Actul face parte din regie, ca noi s observm astzi c era viu; "i acela tie s spun adevrul, ca voi s credei". Hemoragia atest pompa cardiac activ; dac ar fi fost mort, nu ar mai fi curs "sange i ap". 9. Nu in ultimul rand, Pilat este cel mai mirat c Iisus a murit atat de repede, deoarece el, ca i mine tia c rstignitul nu avea traume care s-i pun in pericol funciile vitale, mai ales c fusese scutit de zdrobirea "fluierelor" (tibiilor), conform Scripturii care spune: "Nu i se va zdrobi

nici un os". In concluzie, pentru mine este clar c Iisus, sub anestezie general, este transportat la mormant. Mai departe, din fiecare ultim act al fiecrei dintre cele patru evanghelii aflm prin aceeai tehnic a mixajului de informaie, ce s-a mai intamplat. 1. Dup ce a trecut smbta, cnd se lumina de ziua nti a sptmnii (duminic), au venit Maria Magdalena i cealalt Marie ca s vad mormntul. 2. i iat, s-a fcut cutremur mare, c ngerul Domnului, cobornd din cer i venind a prvlit piatra i edea deasupra ei. 5. Iar ngerul, ... a zis femeilor: Nu v temei cci tiu c pe iisus cel rstignit l cutai. 6. Nu este aici; cci S-a sculat precum a zis; venii de vedei locul n care a zcut. 7. i degrab mergnd, spunei ucenicilor Lui c S-a sculat din mori i iat, va merge naintea voastr n Galileea; acolo l vei vedea. (Matei 28) Nedumerite, cele dou femei dau de veste "celor unsprezece i tuturor celorlali" (Matei 28-9) i lui Petru care, "sculandu-se a alergat la mormant i plecandu-se a vzut giulgiurile singure zcand" (Matei 2812). In aceeai diminea doi dintre ucenici, aflai pe drum, se intalnesc cu Iisus "Dar ochii lor erau inui ca s-l cunoasc" (Luca 24-16). Iisus afl toat povestea rstignirii sale ... de la cei doi, dup care ii lmurete asupra celor intamplate: "Nu trebuia oare ca Hristos s ptimeasc acestea i s intre in slava sa?" (Luca 24-26). Ajung la destinaie, unde-i intalnesc i pe ceilali: 30. ...lund El pinea, a binecuvntat i frngnd, le-a dat lor. 31. i s-au deschis ochii lor i L-au cunoscut i El s-a fcut nevzut de ei 32. i au zis unul ctre altul: Oare, nu ardea n noi inima noastr, cnd ne vorbea pe cale i ne tlcuia Scripturile? 33. i, n ceasul acela, sculndu-se s-au ntors la Ierusalim i au gsit adunai pe cei unsprezece i pe cei ce erau mpreun cu ei. 36. i pe cnd vorbeau ei acestea, El a stat n mijlocul lor i le-a zis: Pace vou. 37. Iar ei, nspimntndu-se i nfricondu-se c vd duh. 38. i Isus le-a zis: De ce suntei tulburai i pentru ce se ridic astfel de gnduri n inima voastr? 39. Vedei minile Mele i picioarele Mele c Eu nsmi sunt; pipiim i vedei c duhul nu are carne i oase precum m vedei pe mine c am. 45. i le-a spus c aa este scris i aa trebuie s ptimeasc Hristos i s nvieze din mori a trei zi 47. i s se propovduiasc n numele Su pocina spre iertarea pcatelor la toate neamurile ncepnd de la Ierusalim. 51. i pe cnd i binecuvnta S-a desprit de ei i S-a nlat la cer. (Luca 24). In Evanghelia dup Ioan se menioneaz de asemenea c nici Maria, i nici ucenicii si nu il recunosc pe cel ce se prezint drept Iisus: "ea s-a

intors cu faa i a vzut pe Iisus stand, dar nu tia c este Iisus" (ioan 2014). Se art apoi ucenicilor i Toma refuz s cread c este Iisus. Mai mult decat atat, ii cere lui Iisus s-i arate rnile. Acesta ins ii spune: "Adu degetul tu incoace i vezi Mainile Mele i adu mana ta i o pune pe coasta Mea i nu fii necredincios, ci credincios" (Ioan 20-27). Mesajul ii este imprimat mental lui Toma: acesta este Domnul Meu i Dumnezeul meu!" (Ioan 20-28) Tot Ioan menioneaz: 1. Dup aceea, Iisus S-a artat iari ucenicilor de la Marea Tiberiadei 4. ... Iisus a stat la rm, dar ucenicii n-au tiut c este Iisus. (Ioan21) i ultima apariie a lui Iisus descris de Ioan este concordant cu celelalte: 12. Iisus le-a zis: Venii de prnzii. i nici unul din ucenici nu ndrznea s-L ntrebe: Cine eti Tu? tiind c este Domnul. (Ioan-21) La muli ani dup plecarea lui Iisus, Petru avea s puncteze i el desele apariii ale extraterestrului Iisus inainte de a dispare pentru o perioad mai lung: 3... (Iisus) S-a nfiat pe Sine, viu dup patima sa prin multe semne doveditoare, artndu-li-se timp de patruzeci de zile... 4. i cu ei petrecnd, le-a poruncit s nu se ndeprteze de Ierusalim, ci s atepte fgduina Tatlui... (momentul apocaliptic n.a.) 7. El a zis ctre ei: Nu este al vostru a ti anii sau vremurile pe care Tatl le-a pus n stpnirea Sa, 9. i acestea zicnd, pe cnd ei priveau, S-a nlat i un nor L-a luat de la ochii lor... (Fapte 1) ... ca intr-un film S.F....i dus a fost, pan ce va veni momentul apocaliptic. Observaii: 1. Intre momentul punerii in mormant a lui Iisus i momentul gsirii mormantului gol au trecut 35-40 de ore (de vineri seara pan duminic dimineaa) 2. Iisus nu a mai fost gsit in mormant, fiind evacuat de urgen pentru ingrijiri medicale. Ca dovad, ingerul care a prvlit piatra explic destul de clar acest lucru. Matei 28-2;5. El anun viitoarea apariie public a lui Iisus. 3. Cel ce se prezint drept Iisus nu este recunoscut de nici unul din oamenii cu care avusese contacte anterioare. Recunoaterea are loc numai dup ce interlocutorului i se imprim mental, telepatic, ideea c il are in fa pe Iisus, numai dup ce i "se deschid ochii i mintea". 4. Nerecunoaterea acestui personaj nou se datoreaz aspectului somatic diferit al lui Iisus, care apare de aceast dat, conform mitului, "inviat" i schimbat "ca inger al lui Dumnezeu", cu o som de extraterestru. Acesta este motivul pentru care asistena "se inspimant i se infricoeaz". 5. Iisus extraterestru dispune de capaciti de C.S. deosebite, citete gandurile celor din jur (38) i induce la randul su ganduri, mesaje, idei asistenei. Toi cei ce au contact cu el nu-l recunosc, dar imediat apoi, afl mental, telepatic. indus, c cel din faa lor este Iisus.

6. In versetele 45-47 avem o minisintez a programului "Iisus". Totul se intamp aa cum a fost programat de mult timp. 7. Iisus se arat apostolilor, pentru inc 40 de zile pentru a intri realitatea mitului invierii, dar i pentru a oferi informaii despre program. 8. Ordinul ca evreii s nu prseasc Ierusalimul este important. Evreii trebuiau s locuiasc in continuare compact in vederea recoltei de peste mii de ani. 9. Dup ce-i termin misiunea, Iisus extraterestru "se inal la cer" probabil cu o nav tip O.Z.N. camuflat sub form de nor, ca un scenariu de film S.F. Conectand informaiile, ne aducem aminte de proiecia holografic din "Schimbarea la fa" i constatm c acea imagine a lui Iisus ar putea fi echivalent cu cea a aspectului somatic de dup inviere. In Luca 24-26 suntem chiar avertizai: "nu trebuia oare ca Hristos s ptimeasc acestea i s intre in slava sa"? Nimic nu este intampltor; ideea cred c este aceea a unui continuum temporal al C.S. - Iisus de-a lungul intregului program, de la genez pan la Apocalips. Momentul apocaliptic, atacul nuclear final este condus de Fiul Omului, denumire pe tot parcursul Bibliei echivalent, superpozabil lui Iisus, aa cum am mai scris. Iat imaginea din Apocalipsa a acestui conductor militar Iisus - Fiul Omului - Mesia - Mantuitorul - Invtorul (Distrugtorul n.a.) 11. i am vzut cerul deschis i iat, un cal alb si Cel ce edea pe el se numete Credincios i Adevrat i judec i se rzboiete ntru dreptate. 12. Iar ochii Lui sunt ca para focului i pe capul Lui sunt cununi multe i are nume scris pe care nimeni nu-L nelege dect numai El. 13. i este mbrcat n vemnt stropit cu snge i numele Lui se cheam: Cuvntul lui Dumnezeu. 15. Iar din gura Lui ieea sabie ascuit ca s loveasc neamurile cu ea i El i va pstori cu toiagul de fier i va clca teascul vinului aprinderii mniei lui Dumnezeu, Atotiitorul. 16. i pe haina Lui i pe coapsa Lui are nume scris: mpratul mprailor i Domnul Domnilor. (Apocalipsa-19 "Hristos biruiete fiara") Aceasta este imaginea lui Hristos - Fiul Omului din Apocalipsa. Inc o dat beneficiem de o imagine de tip extraterestru a lui Iisus. Din punct de vedere al mitului, regia este absolut corect. Iisus "cules" dup "moartea" sa, revine "inviat" cu alt aspect somatic, de inger, aparinand S.D. Nu ar fi fost normal ca Iisus, cel acceptat genetic ca sarcin dus la termen de Maria, cu A.D.N.M.P. adaptat, asemntor cu cel al lui Avraam, s aib o som dup inviere asemntoare sau identic cu cea de pe Terra. Nu ar fi respectat chiar el propriile-i preziceri. Pe de alt parte, bunul sim ne spune c Iisus extraterestrul, marele conductor de oti nu s-ar fi putut nate din femeie nici mcar in modalitatea elegant a implantului uterin (adic fr a fi rezultatul unei fecundaii naturale, prin act sexual, acesta consumandu-se in eprubet). V aducei aminte cat pre se pune in Biblie pe cel nscut din femeie. Cum ar fi putut atunci marele Iisus s se nasc din femeie? Atunci, sunt dou personaje cu numele Iisus? Emit dou ipoteze i o alegei pe care o dorii.

1. Iisus - implant uterin, nscut din Maria, cu C.S. de inger i som adaptat, hibrid, este evacuat de urgen din mormant i ingrijit la o baz din apropiere. In locul su apare dup 35-40 de ore adevratul Iisus, cel din totdeauna, cu C.S. i som de inger, deci un alt personaj care cunoate de asemenea regia, rolul, un inger devotat S.D., un inger perfect, cel ce va conduce atacul nuclear final asupra Terrei. 2. Iisus extraterestru este "decorporalizat". C.S. Iisus este desprins de pe soma Iisus care rmane precum o "legum" intr-un stadiu de conservare in S.S. sau la o baz din preajma Terrei. Apoi, C.S. Iisus este racordat la materialul genetic somatic ce va fi implantat in uterul fecioarei Maria. Iisus se va nate pe Terra. Dup momentul rstignirii, el este avacuat, dar nu pentru ingrijiri medicale, ci pentru schimb de som. Oricum, soma nu conteaz pentru S.D. "Duhul este cel ce d via; trupul nu folosete la nimic..." Ioan 6 - 63. Astfel, C.S. Iisus este racordat din nou la soma prsit conservat ca o legum. In acord cu versetul, Iisus "a intrat in slava sa". Acest eveniment are loc in perioada de 35-40 de ore scurse pe Terra . Este posibil ca operaiunea de racordare la care se adaug drumurile dus-intors in staie sau in baz s fi durat chiar mai mult, dar distorsiunile temporale pot rezolva uor aceste probleme tehnice, aa cum am discutat la copilria lui Iisus. Eu inclin s aleg aceast variant, chiar dac pare mai sofisticat. In sprijinul susinerii ei vine un verset important enunat de Iisus in cursul vieii sale pe Terra, anterior momentului rstignirii:" ... Voi suntei din cele de jos. Voi suntei din lumea aceasta. Eu nu sunt din lumea aceasta." (Ioan 8-23). Apoi, chiar din prorociri se tia c S.D. va trimite pe Mesia ca inger. Cu alte cuvinte Iisus nu aparine lumii terestre fiind de fapt, conform calitilor de C.S., un inger. Artificiul de racord cu o som adaptat lumii terestre este prsit dup momentul rstignirii. C.S. Iisus va fi racordat dup acest moment cu o som de inger. i astfel, el este primul care respect intru totul prezicerile sale privind invierea i viaa de apoi. Pavel explic la fel infiarea lui Iisus in Evrei cap.9: 27. i precum este rnduit oamenilor o dat s moar, iar dup aceea s fie judecata, 28. Tot aa i Hristos, dup ce a adus o dat jertf, ca s ridice pcatele multora, a doua oar fr pcat se va arta celor ce cu struin l ateapt spre mntuire. De aceea Iisus apare dup "inviere" cu som de inger, "fr pcat". Numai aa mitul invierii este regizat corect. Observai c intreaga regie legat de viaa lui Iisus pe Terra este presrat cu tehnic de varf, care uneori depete puterea noastr de inelegere. Asta nu inseamn c nu trebuie s ne punem mintea la incercare, contrar indemnurilor Coranului care se indoiete c am putea intui adevrul in privina lui Iisus. S.D. trimite Coranul dup 600 de ani mai ales in urma constatrii c evreii au ineles prost mult prea multe evenimente descrise de Biblie. 156. Ei au zis (evreii n.a.) "Noi l-am omort pe Mesia - Iisus - fiul Mariei, trimisul lui Dumnezeu". Ei ns nu l-au omort i nu l-au rstignit, ci pe altul, care le prea asemenea. ns prerile felurite n privina acestuia sunt numai ndoieli, pentru c ei n-au despre aceasta

cunotin, ci urmeaz numai unor presupuneri. Ei, ns, cu bun seam nu l-au omort, ci Dumnezeu l-a ridicat la sine, cci Dumnezeu e puternic, nelept. 157. Cei ce au Scriptura, vor crede toi n el, nainte de ce vor muri; ns n ziua nvierii el va fi martor mpotriva lor. (Sura muierilor.) Altfel spus, Iisus, cel pe care l-am iubit noi, pmantenii, va conduce atacul nuclear asupra Terrei i probabil, va fi ef de triaj, Este clar-neclar, nu? In concluzie, nu conteaz varianta pe care o alegei in a v explica dualitatea fiinei Iisus. Cel mai important este s realizai c acest fapt deja nu mai conteaz pentru program i nici pentru noi; altceva devine de importan major: modalitatea noastr de a judeca evenimentele prezentate de Biblie, de a discerne fapte, imagini surprinse in hipnoz, de a dezlega pilde, de a analiza mituri, programe, de a evalua viitorul. Respectarea legii nonhibridrii n perioada Noului Testament Diferena esenial intre Vechiul Testament (V.T.) i N.T. const in schimbarea legii vechi ce a definit V.T., cu legea cea nou adus de Iisus. Aceast nou lege, ce nu conine L.N.H., face din N.T. o perioad de relaxare pentru S.D., in comparaie cu perioada V.T., o perioad de program pasiv, cu prezen sporadic a ingerilor S.D., care, in mare, i-au terminat cu bine treaba pe Terra, pan inainte de momentul apocaliptic. Astzi ne aflm inc in perioada N.T., adic sub incidena legii noi, iar perioada va sfari odat cu momentul apocaliptic. Toate popoarele vechi au avut zeii lor. Pentru cele care ne-au lsat documente scrise, ne este relativ uor s conturm intr-un mod asemntor lucrrii de fa, un P.I.G. conceput i condus de zei. Pe parcursul ideilor mele, am s revin uneori la aceste programe. Acum a vrea s subliniez faptul c toate popoarele au fost grupate in areale de P.I.G., constituind fie nucleul - partea recoltabil, fie patul A.D.N., ce a fcut posibil meninerea nucleului. Puritatea genetic a acestor nuclee (asirian, babilonian, fenician, egiptean, dacic, grec, etc.) s-a realizat cu o L.N.H. asemntoare celei evreieti. Ingerii S.D. ii incheie programul prin legea cea nou adus de Iisus, inscris in N.T. Particularitatea noii legi const in dorina S.D. de a o propovdui la "toate neamurile". In secolele ce urmeaz acestei legi are loc cea mai ampl operaiune de prozelitism. Impunerea cretinismului "la toate neamurile" a avut darul de a abroga J.N.H. impuse de ceilali zei popoarelor lor. Acest fapt a forat ncheierea celorlalte P.I.G. existente pe Terra. Operaiunea a fost dificil, incomplet, popoarele lumii renunand cu greu la propria religie. Procesul continu chiar i astzi cretinizarea spre exemplu a Africii, fiind unul dintre obiectivele declarate ale Vaticanului. Bineineles c Biserica realizeaz mai puin sau deloc de ce N.T. i-a impus campania de prozelitism, cu timpul obiectivele de suprafa transformandu-se in "necesiti" politice i economice. S.D. tia c in perioada V.T. a inrdcinat poporului evreu o religie suficient de puternic. Pe de alt parte, N.T. conine sfaturi pentru evrei, in a continua meninerea puritii celor 12 familii. Aceste indemnuri ii gsesc consisten numai pentru poporul evreu, dotat i cu V.T.. Pentru

cretintatea inzestrat numai cu N.T. sfaturile respective nu au nici un ineles; sunt chiar surs permanent de neinelegeri intre Biserici. Este meritul lui Pavel i a celorlali apostoli, cu toii purttori de implante cerebrale i de informaie, de a instrui in continuare poporul evreu in scopul nonhibridrii. tiina lui Pavel provine de la S.D., la fel ca i cea a proorocilor. Chiar i Pavel este un prooroc care, la fel ca toi cei ce au scris Biblia, dein informaii din program:"...Mulumesc Dumnezeului meu c vorbesc in limbi mai mult decat voi toi" (I Corinteni 14-18). Pavel, "umplut de duh" ne spune in cuvinte simple, dar miestrit alese (nu de el, ci de redactorul ef al S.D.) ce inseamn credin, pcat, lege i care este diferena dintre vechea i noua lege. Evreii, care triesc sub lege - L.N.H. - 1500 de ani, este posibil s fi ineles ceva, nu tehnic, ci intuitiv. Pentru ei, nerespectarea legii ancestrale, a L.N.H. insemna moarte. De aceea, cred eu, au continuat s respecte vechea lege i o respect chiar i acum fr a ti exact de ce. Dei in capitolul urmtor voi relua multe din ideile de mai jos, eccentuez i eu explicaiile pe care le primim in N.T. de Pavel, cu privire la Lege. Este important, pentru c suntem inc in marele capitol - P.I.G. Capitolul 7 din Epistola intre carne i duh". 5... Cnd eram n trup, patimile pcatelor care erau prin Lege lucrau n mdularele noastre, ca s aducem roade morii. In trecut, o posibil inclcare a legii, a L.N.H. de fapt, ducea spre moarte i nu spre via venic. Nu numai c un C.S. hibrid nu ar fi fost compatibil cu cel al ingerilor, dar epurarea genetic practicat de acetia in perioada V.T. suprima fizic hibridul respectiv, ducea invariabil la moarte. 6. Dar acum, (in perioada N.T. n.a.) ne-am desfcut de Lege (L.N.H.) 7. Ce vom zice deci? Au doar Legea este Pcat? Nicidecum. Dar eu n-am cunoscut pcatul, dect prin Lege. Cci n-a fi tiut pofta, dac Legea n-ar fi zis: S nu pofteti! Logic, fr L.N.H. nu ar fi existat pcat, ea il definete. In general, orice abatere este definitiv prin nerespectarea unei lrgi impuse. 8. Dar pcatul lund pricin prin porunc (L.N.H. n.a.) a lucrat n mine tot felul de fapte. Cci fr lege pcatul e mort. Aceeai idee din versetul 7, este exprimat in 8 mai plastic i mai concis: 9. Iar eu (impersonal, eu evreul n.a.) cndva triam fr lege, dar dup ce a venit porunca (L.N.H. n.a.) pcatul a prins via. L.N.H. a definit pcatul. 10. Iar eu am murit! i porunca (L.N.H. n.a.) dat spre via mi s-a aflat a fi spre moarte. 11. Pentru c pcatul, lund ndemn prin porunc, a nelat i m-a ucis prin ea. Adic, pentru c nu am respectat L.N.H. am murit. Toate legile sunt fcute pentru oameni tocmai pentru c intotdeauna exist unii care le incalc. Cu cat este mai restrictiv o lege, cu atat devine mai imbietoare in a fi inclcat. Acelai lucru se intampla i cu L.N.H.; restricia de incruciare cu alte neamuri, nate pofte trupeti. Cine respect Legea triete, primete viaa venic prin compatibilitate A.D.N.M.N. cu ingerii S.D., in timp ce pcatul, nerespectarea L.N.H., duce la moarte.

Deja, ins, aceast moarte, de care vorbete N.T., nu mai este moartea fizic, somatic, "moartea cea dintai", ci este chiar "moartea cea de-a doua", a C.S. incompatibil, distrus dup un triaj nefavorabil, postapocaliptic. Iacov explic in cap. 1 acelai lucru, ins in alt mod: "...fiecare este ispitit cand este tras i momit de insi pofta sa. Apoi, pofta, zmislind, nate pcat, iar pcatul odat svrit, aduce moartea". (14;15) Aceasta este cea mai clar definiie a pcatului biblic: pofta trupeasc zmislete - nate pcat aductor de moarte! Ce vrei mai clar? N.T. explic modul in care L.N.H. acioneaz in V.T.: Dup Lege, aproape toate se curesc prin snge i fr vrsarede snge nu se d iertare. (Evrei 9-22) Hibrizii trebuiau ucii! Prin contrast, legea N.T. este descris ca fiind mai bland: 1. ntr-adevr, Legea avnd umbra bunurilor viitoare, iar nu nsui chipul lucrurilor, nu poate niciodat cu aceleai jertfe, aduse nencetat, n fiecare an s fac desvrii pe cei ce se apropie. 4.Pentruc este cu neputin ca sngele de tauri i de api s nlture pcatele. (Evrei - 10) i astfel, Pavel condamn jertfele aiurea, pe care nu le inelesesem niciodat i explic cum se inltur pcatul numai cu vrsare de sange de om, conform versetului 22 anterior. Tot Pavel explic in Romani-9 faptul c nu toi evreii sunt compatibili genetic cu ingerii, cu poporul ceresc al lui Israel i anume: "sunt israelii, ale crora sunt infierea i slava legmantul i Legea i inchinarea i fgduinele;... Ai cror prini i din care trup este Hristos" (4;5). Altfel spus, "...nu toi cei din Israel sunt i israelii" (6), ci doar "fiii fgduinei" i cei nscui in urma aplicrii corecte a L.N.H.. Ca o consecin, V.T. este presrat peste tot cu fii ai fgduinei, rezultai ai implanturilor uterine, sigur compatibili cu ingerii S.D. Urmaii lui Avraam "dup trup" sunt ins, mai mult sau mai puin israelii, in funcie de gradul de hibridare cu popoarele vecine. De aceea, nu toi evreii vor fi "israelii" la judecata de apoi. Intre timp L.N.H. abolit "...cci sfaritul Legii este Hristos", (Romani 10), a fost inlocuit cu noua lege i nu va mai exercita un control strict, eficient. Totui, inrdcinarea ei ancestral in evreilor va face ca dup dou mii de ani s existe o "rmi" compatibil genetic cu dorinele S.D.: "...Dac numrul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mrii, o rmi se va mantui." (9) Majoritatea nu vor avea compatibilitatea cerut. Studiile genetice recente confirm astzi existena unor evrei cu un grad inalt de puritate genetic. In 1998 revista Nature a publicat rezultatele unei analize A.D.N. a cromozomului y, care determin sexul masculin, aparinand unor brbai ce se declar preoi din tat-fiu, de la Aaron, fratele lui Moise incoace. Cromozomul y se transmite intact din tat in fiu; Identificarea caracteristicilor genetice ale familiei Cohan a fost denumit "semntura genetic Cohan". Din 306 subieci testai, au fost confirmai "credincioi", "drepi", numai 106. Materialul generic al acestora din urm dovedete o linie direct neintrerupt de cel puin 700 de ani, posibil chiar de 3000 de ani, pan la biblicul Aaron. Preoii cercetai A.D.N.M.P. cu mijloacele ingineriei genetice pmantene fac

parte din familia cohanimilor i respect se pare, cu strictee, L.N.H., pentru c indemnul biblic de pe vremea lui Moise a fost: "S nu lsai s se sting neamul lui Cahat dintre levii." (Numerii 4-18) Oare William Cohen, Secretarul American de Stat al Aprrii i d-ra Monica Lewinsky s-au supus acestui test? Cred c ateapt cu iinteres studiul A.D.N.M.N. al ingerilor S.D.... Au aflat oare ce rude au in ... Africa? Numrul 983, din august 1999, al revistei "Science et Vie" public un articol referitor la descoperirea unei populaii africane de culoare, numit lemba, de limb bantu, situat la grania dintre Africa de Sud i Zimbabwe, emigrat in acest teritoriu din Yemen, in urm cu mii de ani. Tradiia oral ii face s se cread evrei. Dei culoarea i caracterele somatice negroide vorbesc de la sine de trdarea L.N.H., totui cromozomul Y conservat pe linie patern, a pstrat "semntura genetic Cohen" pentru 53% dintre cei ce se declar urmai ai anticului preot evreu emigrant. Aceast caracteristic genetic este prezent la 9% din totalul populaiei lemba, fat de numai 3.5% din totalul populaiei evreieti. Inaintea momentului apocaliptic, cei mai muli evrei nu vor ajunge la "dreptate" - la compatibilitate, pentru c majoritatea fiilor lui Israel nu au ineles la o distan aa de mare de L.N.H. in aciune, de V.T., ce trebuie s fac. Hristos a abolit L.N.H. pentru a propovdui Evanghelia la toate neamurile i pentru a activa in acest mod curcubeul. Cu toate acestea, 17... Un testament ntrit nainte de Dumnezeu n Hristos (V.T. n.a.) nu desfiineaz Legea (L.N.H. n.a.) care a venit dup patru sute treizeci de ani (dup ieirea din Egipt n.a.) ca s desfiineze fgduina. Este un verset important: cu alte cuvinte, noua lege, a N.T., nu abrog de fapt L.N.H. pentru evrei. La randul ei, L.N.H.a desfiinat fgduina, adic obinerea de C.S. compatibile genetic cu ingerii S.D., numai prin implanturi uterine. 19. Deci ce este Legea? Ea a fost adugat pentru clcrile de lege... 21. Este Legea mpotriva fgduinelor lui Dumnezeu? Nicidecum. Cci dac s-ar fi dat Lege, care s poat da via, cu adevrat dreptatea ar veni din Lege. Din pcate, nici S.D. nu tie s enune sau s practice o astfel de lege generatoare de C.S. compatibile, care s nu implice un program precum Programul Terra (P.T.) L.N.H. a fost abolit, nu mai exist control genetic in perioada N.T. Cu alte cuvinte, perioada V.T. a trecut, pasul urmtor in program este fcut de Hristos cel ce aduce noua lege. Aceasta va activa sfaritul programului... Vei inelege i mai bine peste cateva pagini. V avertizam la inceputul crii c dac Biblia trebuie citit mai mult pentru a fi ineleas, (unii au citit-o toat viaa degeaba), cartea mea trebuie citit de dou ori. Apoi, orice om, inzestrat cu logic elementar, trebuie s-o priceap (pentru unii ins, nu este nici necesar i nici indicat). P.I.G. n figuri de stil Biblia opereaz cu oameni neinstruii tehnic care fie descriu cele vzute, fie beneficiaz de un implant ce informaie care faciliteaz punerea pe hartie a materialului codat, destinat viitorului. De ceea, in Biblie vom gsi metaforizri ale situaiilor ce implic tehnic. Nu intotdeauna vom inelege exact ce se intampl in Biblie, nivelul tiinific

la care se refer unele informaii aparinand echivalentului tehnic al secolelor urmtoare (dac vor exista!). Acele situaii sunt puine i nu ne incurc cu nimic la inelegerea P.T. Axul central al Bibliei este P.I.G. i are la baz L.N.H. De aceea, cele mai multe figuri de stil, "sarea i piperul" Bibliei, vor face referiri la acest program. Practic, vom asista cum "cheia A.D.N." va deschide rand pe rand toate uile Bibliei i o va face pe inelesul tuturor. Una dintre primele noiuni cu care ne intalnim in Cartea Crilor este aceea de a fi drept n faa lui Dumnezeu. Ideea c "a fi drept" echivaleaz cu apartenena la creat de inginerul genetician extraterestru, adic de a avea un A.D.N.M.N. compatibil cu al ingerilor S.D., apare pentru prima dat mai explicit cu ocazia atacului nuclear de la Sodoma i Gomora. Se tie c practica homosexualitii a insoit istoria omenirii i a fost prezent in toate zonele geografice. M indoiesc c aceast practic ar fi avut o rat mai inalt la Sodoma i Gomora comparativ cu cetile vecine din Canaan sau Mesopotamia. De fapt, in Biblie, nici mcar nu este amintit motivul real, felul pcatului populaiilor din cetile amintite. Acest pcat este foarte uor detectabil. Populaia acelor ceti nu a intrat in arealul P.I.G. Ea trebuia distrus pentru a nu periclita soarta pe termen lung a P.I.G. Cele scrise mai sus reies din discuia purtat de Avraam cu eful bazei locale extraterestre: 20. Zis-a deci Domnul: Stricarea Sodomei i Gomorei e mare i pcatul lor este cumplit de greu (?! n.a.) 23. i apropiindu-se Avraam (de Domnul) a zis: Pierde-vei oare, pe cel drept ca i pe cel pctos nct s se ntmple celui drept ce se ntmpl celui nelegiuit? 24. Poate n cetatea aceea s fie cincizeci de drepi...(Facerea18) Putei reciti la etapa a III-a a P.I.G. targuiala dintre Avraam i Domnul cu privire la decizia de distrugere a cetilor in funcie de numrul drepilor din ceti. Cercetarea genetic stabilete c singurul "drept" din Sodoma i din regiune este Lot care era din arborele genealogic al lui Avraam, fiindu-i nepot. Lot este singurul salvat, restul, "pctoii" sunt distrui printr-un atac nuclear descris anterior. Ca s inelegem bine c noiunea de "drept" sau "pctos" definete caracterele genetice, atat Biblia, cat mai ales Coranul fac mare tam-tam pe tema nedreptii soiei lui Lot care era sodomit. Ea este ucis, nu intr in calculele genetice ale ingerilor atenionai de Avraam c in cetate locuiete Lot: "Ei ziser: "Noi tim cine este in ea. Noi voim s-l mantuim pe el i pe familia sa, afar de muierea sa, care va intarzia"... vom trimite asupra poporului acestei ceti manie dincer, pentru c sunt nelegiuii". (XXIX) Sura pianjenului-31;33) O alt formulare asemntoare apare in cap. XXVII Sura fericirii-58: "noi il mantuirm pe el (pe Lot) ipe gloata sa afar de muierea sa, care era dup hotrarea Noastr intre cei intarziai." i ca dovad, artnd nelegiuirea lor, acest inut pustiu fumeg i astzi (are radioactivitate crescut n.a.), pomii dau road n afar de vreme i un stlp de sare se nal acolo, spre pomenirea necredinciosului suflet al femeii lui Lot. (nelepciunea lui Solomon 10-7) Soia lui Lot purta un A.D.N. care fcea din ea o necredincioas, o pctoas. Simbolul purtat de ea ne face s vedem inc de la inceputul

Bibliei criteriul de departajare drept/nedrept: apartenena la un grup cu anumite caractere genetice. Acest criteriu este pentru ultima oar foarte bine explicat spre sfaritul Bibliei, in N.T.: ...Sodoma i Gomora i cetile dimprejurul lor, care s-au dat la desfrnare i au umblat dup trup strin, stau naite ca pild, suferind pedeapsa focului celui venic. (Iuda 1-7) Acesta este pcatul Sodomei i a celorlalte ceti - hibridarea compromiterea P.I.G. prin incruciarea cu trup strin, acesta este singurul pcat biblic, care duce invariabil la moarte; acest pcat genereaz "necredina", "nedreptatea", "necinstea". Deseori, Biblia explic ce inseamn a fi credincios. Cu aceast ocazie de cele mai multe ori se enumer tot neamul "nedrepilor", adic tot arborele genealogic de la Set la momentul respectiv sau elementele importante ale acestui arbore despre care tim cu siguran c au aprut ca urmare a unor implante uterine. Capitolul II din Evrei din N.T. se intituleaz: "Credina i roadele ei dovedite cu pilda drepilor din V.T." 1. Iar credina este ncredinarea celor ndjduite, dovedirea lucrurilor celor nevzute. Cat de frumos i de logic este construit acest verset! Incredinarea celor ndjduite se refer la transmiterea ctre descendeni a caracterelor genetice "drepte". Aceste caractere sunt ndjduite, sperate a fi compatibile, netiindu-se exact dac ele nu cumva au fost modificate de un element al arborelui genealogic care a "pctuit". Dovedirea lucrurilor celor nevzute - A.D.N.M.N. (nu se vede) se face numai la "cercetarea sufletelor", adic la analiza A.D.N.M.N. din cursul triajului. Numai atunci, lucrurile nevzute (A.D.N.M.N., structura C.S.) se vor dovedi credincioase sau nu: compatibile sai incompatibile. Spicuiesc i eu din arborele credincios: 20. Prin credin despre cele viitoare a binecuvntat Isaac pe Iacov i pe Esav 21. Prin credin Iacov, cnd a fost s moar, a binecuvntat pe fiecare din fiii lui Iosif. 32. i cemai v zice? Cci timpul nu-mi va ajunge, ca s vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David de Samuel i de prooroci. (Evrei 11) Este de prisos s v mai subliniez c toi cei enumerai mai sus au venit pe lume "prin fgduin", prin tehnica implantului uterin, adic, au avut material genetic sigur compatibil, drept, credincios, curat, bun, cinstit. Coranul explic la fel incap. XLIX Sura odilor-13: "...Cel cinstit din voi inaintea lui Dumnezeu este acela intre voi care se teme mai mult de Dumnezeu". Cel mai cinstit ofer urmailor caracterele genetice imprimate de ctre zei. Surprinztor, tot Coranul precizeaz in continuare: 14. Arabii spun: "Noi credem"! Spune "Voi nu credei, ci s zicei: "Suntem moslemi" pentru c nc n-a ntrat credina n inimile voastre. Dar dac vei asculta de Dumnezeu i de trimisul Su, El nu v va scurta cu ceva din faptele voastre. Cu alte cuvinte, voi arabii suntei moslemi, suntei un fel de hibrizi de la marginea P.I.G. riguros. Avei ceva din harta A.D.N. cerut, dar nu avei totul. Suntei oricum pctoi, degeaba v strduii s credei, pentru c

nu putei deveni credincioi, deoarece de la inceput n-ai fost! i asta o spune tocmai Coranul! Arborele genealogic drept, credincios este menionat i in Coran: 82. Cei ce cred i nu mbrac credina lor cu nedreptate (nu au urmai hibrizi n.a.) aceia sunt n siguran i sunt bine ocrmuii. 83. Aceast dovad a noastr am dat-o Noi lui Avraam fa de poporul su. Noi l ridicarm cu trepte pe cine voim. Domnul dar este nelept, tiutor. 84. i noi i-am dat lui Isaac i pe Iacov i pe amndoi i-am ocrmuit Noi nc nainte i pe urmaii Si i pe David i pe Solomon toi i pe Iosif i pe Moise i pe Avram i aa rspltim Noi celor ce fac bine 85. i pe Zaharia i pe Ioan i pe Isus i pe Elia i pe toi cei credincioi; 86. i pe Ismael i pe Eliseu ipe Iona i peLot, pe toi i-am ales naintea lumii. 87. i pe unii din prinii lor i pe urmaii lor i pe fraii lor i-am ales (sortat n.a.) i i-am ocrmuit Noi pe drumul cel drept (mariaj controlat n.a.) "Dovada de credin" au avut-o cei menionai mai sus, aproape toi sau chiar toi produii prin fecundaie artificial a unui material genetic verificat in prealabil. Cu toii fac parte din trunchiul arborelui genealogic al P.I.G., spre deosebire de moslemi care formeaz ramurile, patul A.D.N. Compatibilitatea A.D.N.M.N. este echivalat uneori cu atribute ce aparin oamenilor: inelepciune, buntate etc. Solomon fiul lui David inzestrat ca i tatl su cu un implant cerebral, a avut mai multe intalniri cu Domnul. Una dintre ele are loc "in vis": "...S-a artat Domnul lui Solomon noaptea in vis i a zis: "Cere ce vrei s-i dau!". (III Regi 3-5) Solomon ii va cere inelepciune. Domnul se intrece cu gluma i-i monteaz regelui un implant M.N. conintor de informaie. Astfel, "Solomon a spus trei mii de pilde i cantrile lui a fost o mie i cinci." (III Regi 4-32) Acestea au fcut referiri la o grmad de domenii, greu de cuprins in aceea vreme de un singur om. Solomon reprezint un model ideal, un exemplu de inelegere a modalitii in care se practic invmantul la S.D.: implantul de cunotine. Iat ce spune Solomon: "...Dumnezeu a zidit pe om spre nestricciune i l-a fcut dup chipul fiinei sale" (Inelepciunea lui Solomon 2-23). Deci, omul a fost fcut asemntor, spre nestricciune, adic cu un A.D.N.M.N. compatibil cu ingerii S.D. S vedem acum ce inseamn s ai inelepciune. Cap.10 din "Inelepciunea lui Solomon" ne lmurete pe deplin asupra acestui aspect: 1. nelepciunea a zidit pe primul om zidit de Dumnezeu ca s fie printele neamului omenesc, atunci cnd a fost zidit omul. Adam a fost deci, inelept, zidit, conceput intr-o manier ce i-a conferit inelepciune. 2. Ea (inelepciunea n.a.) l-a scos din pcatul lui i i-a dat putere s stpneasc toat fptura. Incepand cu acest verset asimilm noiunea de inelepciune cu compatibilitatea intre A.D.N.M.N. al omului cu cel al ingerilor. 3. Fiindc s-a deprtat de ea (de nelepciune), mniindu-se pe cel

nedrept a pierit n nebunia sa uciga de frate. i cu asta aflm c Abel - cresctorul de animale a fost ucis de "fratele" su Cain datorit lipsei de "inelepciune", lipsei de compatibilitate A.D.N. cu ingerii. Aa a fost impus revoluia agricol. Tot inelepciunea l-a salvat pe Noe de la potop. 4. Iar cnd pmntul a fost acoperit de ape, nelepciunea l-a mntuit i pe cel drept l-a purtat n slaba arc de lemn. 5. Cnd popoarele i-au amestecat nelegiuirile toate, de-a valma, nelepciunea a tiut pe cel drept i l-a pstrat fr vin n faa lui Dumnezeu i l-a pzit nebiruit cnd a fost s-l doboare mila de copilul su. Se face aluzie la intervenia salvatoare a ingerului care-l oprete pe Avraam s-l aduc jertf pe Isaac, "fiul" su i al Sarrei - primul implant uterin bine descris al Bibliei. 6. Tot ea a mntuit pe cel drept din prpdul celor ri i el a fugit departe de focul cobort peste cele cinci ceti. Inelepciunea lui Lot, l-a salvat deci din Sodoma. Prin contrast cu Lot, cel ce avea inelepciune, soia sa sodomit este ucis, motivul fiind lipsa de "inelepciune", de compatibilitate A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. Putem continua un astfel de lan de "inelepi", trecand prin tot arborele genealogic evreu. Tot Solomon in cap.3 ne mai explic metaforic destinul "drepilor" i al celor "striccioi": "...Sufletele drepilor sunt in mana lui Dumnezeu i chinul nu se va atinge de ele (1)...cei credincioi vor petrece cu El." (9) Cele drepte vor fi sortate spre folosin, incluse in P.V., restul vor ajunge in iezerul de foc. 11. Defimtorii nelepciunii i ai nvturii sunt ticloi (incompatibili A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. n.a.) 12. Femeile lor sunt fr minte i copiii lor sunt stricai i spia lor e blestemat Copii sunt hibrizi i sunt sortii pieirii. 13. De aceea, fericit este cea stearp care nu s-a pngrit i care nu a cunoscut pat cu pcat (nu are so de alt neam n.a.) ; ea va avea road la cercetarea sufletelor. Este preferabil s nu ai copii decat s ai cu cei de alt neam. Rsplata vine in momentul triajului A.D..N.M.N., la judecata de apoi. Sau: 16. Fiii desfrnailor nu vor avea desvrire i smna ieit din patul nelegiuit se va stinge 17. Cci neamul celui nedrept are un sfrit groaznic. Neamul fr caracterele genetice dorite de S.D. va ajunge in iezerul de foc. Pentru a ne demonstra c acelai lucru poate fi enunat intr-o mie de moduri. Solomon echivaleaz zestrea genetic "dreapt" cu buntatea in cap.4: 1. Mai bine s nu ai copii, dar s ai buntate: cci pomenirea buntii este nemuritoare i Dumnezeu o tie i oamenii o cunosc. Este bine s ai o zestre genetic "dreapt", dar nu e bine s o pierzi prin incruciare cu alt neam - mai bine s nu ai copii. 2. Cnd este de fa (buntatea) o urmezi i cnd s-a dus i pare ru dup ea. Buntatea poart venic cunun, venic biruitoare, ieind fr

pat din lupte crncene. "Buntatea" face ca spiritul s supravieuiasc triajului riguros postapocaliptic. 3. Mulimea pruncilor la cei nelegiuii nu este de nici un folos; din mldiele lor spurcate nu se va nfige rdcin adnc i nu vor avea temei nezdruncinat. Este unul din cele mai sugestive versete, care nu ne las s punem la indoial legtura dintre zestrea genetic definit de A.D.N. i dreptatea, buntatea, cinstea, credina descendenilor. Legtura este indubitabil. Formularea "mldie spurcate" referitoare la caracterele genetice, ne ofer imaginea "mldielor" axului A.D.N. 4. Chiar dac se vor mbrca vremelnic ntre ramuri fiind fr temeinicie, se vor zgudui de vnt i se vor dezrdcina de puterea vijeliei. Cei cu uoar hibridare cu sectorul genetic dorit, caracterele genetice dorite fiind foarte slabe, fr "rdcin adanc", nu vor fi alei la triajul postapocaliptic. 6. pruncii nscui din somnul necurat sunt martori ai nelegiuirii prinilor. cnd stai s-i cercetezi. Formularea deosebit de ingenioas precizeaz din nou dac mai este nevoie pentru cineva, modalitatea in care se nasc cei nelegiuii: somnul necurat al prinilor care nu au respectat legea. Cercetarea genetic a pruncului descoper cu uurin cu uurin decalajul genetic al prinilor, dincolo de limitele permise standardului de compatibilitate genetic impus de ingeri. V prezint un ultim grupaj de versete in aceeai idee a legturii intre zestrea genetic a descendenilor i calitatea de a fi compatibil A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. Nu voi mai face ins, nici un comentariu. Judecai singuri! 1... Domnul st la judecat cu locuitorii pmntului, 2. C nu mai este credin. nici iubire, nici cunoatere de Dumnezeu n ar 7. Cu ct s-a nmulit, cu att au pctuit naintea Mea; cinstea lor au preschimbat-o n ruine 10. Vor mnca, dar nu se vor stura. Cnd se vor desfrna nu se vor nmuli c au prsit pe Domnul 12... c duh de desfrnare i-a fcut s rtceasc i au svrit destrblri, deprtndu-se de Dumnezeul lor. Sper c v este clar! Formularea este dintre cele mai reuite din Biblie. Redactorul ef al Bibliei ne uimete uneori cu o capacitate uimitoare de analiz i sintez. Dac noiunile metaforizate de mai sus v sunt clare, am s v prezint acum versetele cap. Romani-11, o veritabil sintez de ce cuprinde practic tot P.I.G. Este interesant pentru o societate eficient, modalitatea de a imbina plastic cuvintele i de a oferi metafore de expresivitate celei ce urmeaz: 16. Iar dac prga (de fin) este sfnt i frmntarea este sfnt. i acum se va trece in domeniul P.I.G. ... i dac rdcina este sfnt i ramurile sunt... Este vorba de arborele genealogic.

17. Iar dac unele ramuri au fost tiate, i tu, care erai mslin slbatic, ai fost altoit printre cele rmase i prta te-ai fcut rdcinii i grsimii mslinului. Deci, unele popoare au fost distruse fiind la marginea P.I.G., iar tu ai fost ales, altoit - prin tehnici de inginerie genetic i compatibilizat genetic cu ingerii S.D. 18. Nu te mndri fr de ramuri, iar dac te mndreti, tu nu pori rdcina ci ea pe tine. Este foarte plastic , dar i clar in acelai timp. Nu te mandri, cci caracterele genetice din tine, cel altoit ii dau doar o compatibilitate pe care e uor s o pierzi prin hibridare. De fapt, nu eti la fel cu rdcina, ci doar asemntor, astfel incat tu nu pori rdcina, ci ea te poart pe tine. 19. Dar vei zice: Au fost tiate ramurile, ca s fiu altoit eu. Au fost distruse popoarele vecine ca sectorul ameliorat genetic s supravieuiasc. 20. Bine! Din cauza necredinei lor au fost tiate, iar tu stai prin credin. Nu te ngmfa ci teme-te. 21. Cci dac Dumnezeu n-a cruat ramurile fireti, nici pe tine nu te va crua. Te va ucide in momentul apocaliptic i in scopul recoltrii C.S. compatibil. 22. Vezi deci buntatea i asprimea lui Dumnezeu: asprimea Lui ctre cei ce au czut n buntatea Lui ctre tine, dac vei strui n aceast buntate; altfel vei fi i tu tiat. Oricum o dai, cazi ru in acest program; cei "ri" sunt distrui, cei buni sunt recoltai. Cu toii suferim moartea cea dintai, moartea somatic. 23. Dar i aceia, de nu vor strui n necredin, vor fi altoii, cci puternic este Dumnezeu s-i altoiasc iari. Deci aceia - buni, dac-i pstreaz caracterele dorite de S.D. (nu vor strui in necredin), deci cei altoii, vor fi altoii din nou! Asta se va intampla in momentul apocaliptic prin expunerea la radiaia nuclear. 24. Cci dac tu ai fost tiat din mslinul cel din fire slbatic i n potriva firii ai fost altoit n mslin bun (prin P.I.G. n.a.), cu att mai vrtos acetia care sunt dup fire vor fi altoii n nsui mslinul lor. Cei ce fac parte din axul central al P.I.G. vor fi transformai prin radiaia nuclear in insui mslinul lor, adic vor fi total compatibilizai, vor fi din punct de vedere A.D.N.M.N. la fel ca ingerii, vor purta rdcina. 25. Pentru c nu voiesc frailor ca voi s nu tii taina aceasta, ca s nu v socotii pe voi niv nelepi (drepi, compatibili total, la fel ca ingerii n.a.) cci mpietrirea s-a fcut n parte lui Israel (compatibilitate parial n.a.) pn ce va intra tot neamul (pan in momentul apocaliptic n.a.) i astfel, in cateva versete avem metaforizat tot programul de la P.I.G. la momentul apocaliptic. S mai spun cineva c Biblie este prost tradus! O traducere inexact ar fi afectat substanial inelegerea unui grupaj de versete cum este acesta. Fidelitatea imbinrii miestrite a cuvintelor ofer fidelitate programului. Este cuceritoare exprimarea, formularea versetelor. In orice caz, traductorii, care oricum n-au ineles nimic din versete, cred c au tradus corect informaia implantat lui Pavel. Pildele

lui Iisus simbolizeaz aproape de fiecare dat fie segmente ale P.I.G., fie P.I.G. in totalitate. Nu este nici o filozofie in ele. "Cheia A.D.N." deschide cu uurin aceste pilde. Voi analiza numai cateva i dac dorii aplicai metodologia pentru celelalte. Conform construciei celor patru evanghelii, fiecare conine cam aceeai informaie. De aceea, voi alege pilda cea mai frumos i complet exprimat dintr-una dintre cele patru evanghelii. De exemplu, in Ioan cap.15 se spune: 1. Eu (Iisus) sunt via cea adevrat i tatl meu este lucrtor. Eu dein A.D.N.M.N. al S.D., iar "cultura" de pe Terra, aparine lui Dumnezeu. 2. Orice mldi care nu aduce road ntru Mine El o taie; i orice mldi care aduce road, El o curete, ca mai mult road s aduc. Orice descendent ce nu are A.D.N.M.N. compatibil cu cel al lui Iisus, care este deci hibrid, va fi distrus i orice descendent compatibil va fi transformat intr-o structur A.D.N.M.N. identic cu cea a ingerilor S.D. 3. Acum voi suntei curai pentru cuvntul pe care vi l-am spus. Acum, voi ce m ascultai, deinei A.D.N.M.N. compatibil. 4. Rmnei n Mine i Eu n voi. Precum mldia nu poate s aduc road de la sine, dac nu rmne n vi; tot aa nici voi dac nu rmnei n Mine. Pstrai descendenilor un A.D.N.M.N. compatibil cu al meu. Nu dai natere la copii hibrizi. Rodul vostru - descendenii votri vor fi compatibili, dac nu vei permite hibridarea caracterelor genetice. 5. Eu sunt vi, voi suntei mldiele. Cel ce rmne n Mine i Eu n acela, acele va aduce road mult cci fr Mine nu putei face nimic! Descendenii celui ce respect un mariaj in cadrul P.I.G. vor rmane compatibili A.D.N.M.N. cu Iisus. Fr compatibilitate vor fi distrui. 6. Dac cineva nu rmne n Mine, se arunc afar ca mldia i se usuc; i le adun i le arunc n foc i iad! Dac producei copii hibrizi acetia vor fi distrui. Dup triajul post apocaliptic vor ajunge in iezerul de foc. Este simplu nu? S analizm acum o alt pild din Luca 8: 5. Ieit-a semntorul s semene smna sa. i semnnd el, una a czut lng drum i a fost clcat cu picioarele i psrile cerului au mncat-o. 6. i alta a czut pe piatr i rsrind, s-a uscat pentru c nu avea umezeal. 7. i alta a czut ntre spini i crescnd cu ea, spinii au nbuit-o. 8. i alta a czut pe pmntul cel bun i crescnd a fcut rod nsutit. Acestea zicnd striga: Cine are urechi de auzit s aud. Pilda se refer la reuita P.I.G. in "insulele A.D.N." create primordial. Unele areale de P.I.G. au fost insuficient susinute i au sucombat (5,6) aa cum a euat spre exemplu programul Sodoma - Gomora. Altele au fost inbuite de popoarele vecine vecine cum ar fi spre exemplu P.I.G. din Mesopotamia (7), iar P.I.G. riguros din spaiul evreu a reuit i "a fcut rod insutit" (8). Iat o alt pild, pe care putem s o echivalm cu compatibilitatea in trepte obinut de poporul evreu. P.I.G. a presupus inlocuirea multor populaii. Programul in trepte a ameliorat "patul A.D.N." cu fiecare

treapt pan in momentul favorabil crerii poporului evreu. Acesta chiar dac nu a fost viguros de la inceput, in anii care au urmat, prin tehnicile de inginerie genetic i cu protecia oferit de ingerii S.D., poporul s-a dezvoltat i "va da rod la timpul potrivit". 6. i le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin sdit n via sa i a venit s caute rod n el, dar n-a gsit. Via este "patul A.D.N., iar smochinul este poporul evreu la primele generaii. 7. i a zis ctre vier: Iat trei ani sunt de cnd vin i caut rod n smochinul acesta i nu gsesc. Taie-l; de ce s ocupe locul n zadar? Ne aduceam aminte de momentele de cumpn ale inginerului genetician ef care se intreba dac este cazul s pstreze un popor hibrid sau s reia experimentul genetic. 8. Iar el rspunznd a zis: Doamne, las-l i anul acesta, pn l voi spa mprejur i voi pune gunoi. 9. Poate va face rod n viitor, iar de nu l vei tia. (Luca-13) Inginerul genetician - vierul - tia c va reui cu tehnici specifice ingineriei genetice s consolideze poporul, s-l purifice i s-l fac s produc rod curat. O alt metafor frumoas o gsim in Matei 13. 31. O alt pild le-a pus nainte zicnd: mpria cerurilor este asemenea gruntelui de mutar, pe care lundu-l omul l-a semnat n arina sa. S.D. avand caracterele genetice ale bobului de mutar, seamn acest bob pe Terra, in scopul crerii poporului evreu. 32. i care este mai mic dect toate seminele, dar cnd a cresut este mai mare dect toate legumele i se face pom nct vin psrile cerului slluiesc n ramurile lui. Bobul de mutar - poporul evreu este mic la numr la inceput fa de alte popoare, dup derularea P.I.G. a crescut in numr devenind mai numeros decat popoarele vecine, "celelalte legume". Bobul crete i devine pom P.V. dup recoltarea C.S. Astfel, in dou versete este prezentat tot programul biblic! Superb sintez! Alt metafor: Voi (evreii n.a.) suntei sarea pmntului. Dac sarea se va strica (compatibilitatea se va pierde n.a.) cu ce se va sra? De nimic nu mai e bun dect s fie aruncat n picioare de oameni. (Matei 5-13) Cred c nu mai are nevoie de comentariu. Iisus indeamn evreii s respecte in continuare L.N.H. intr-un mod original: 8. Facei deci, road vrednic de pocin! Nu v incruciai cu cei de alt neam. 9. i s nu credei c putei zice n voi niv: Printe avem pe Avraam, cci v spun c Dumnezeu poate i din pietrele astea s ridice fiii lui Avraam. Logic, a avea strmo indeprtat pe cineva nu inseamn c-i deii zestrea genetic in totalitate. 10. Iat, securea st la rdcina pomilor i tot pomul care nu face road bun se taie i se arunc n foc. (Matei-3)

Concluzia este: evrei, nu producei copii hibrizi! Acum, dac ai ineles in mare care este modul de decodare al pildelor, s iau in discuie painile, dar nu cele obinuite, ci painile biblice. Asupra tipului particular al acestor paini ne avertizeaz chiar celebra rugciune cunoscut sub denumirea de "Tatl nostru". 9. Tatl nostru, Care eti n ceruri, sfineasc-se numele Tu, 10. Vie mpria Ta; fac-se voia Ta precum n cer, aa i pe pmnt. 11. Pinea noastr cea spre fiin d-ne-o nou astzi etc. ...(Matei 6) Paine in cauz este nu de mancat, ci spre fiin, adic pentru trup i suflet, este painea care face de fapt compatibilitatea A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. C este aa, v vei convinge imediat. Toate cele patru evanghelii prezint episodul in care cinci mii de brbai i familiile lor - femei i copii se satur cu cinci paini i doi peti! S vedem cum a fost posibil: 32. i au plecat (Iisus i ucenicii) cu corabia spre loc pustiu, de o parte. Locul pustiu sau exprimarea "s-a dus in pustie", desemneaz in Biblie un areal in care nu a fost iniiat un P.I.G., cu locuitori incompatibili genetic cu ingerii S.D. 33. Si i-au vzut plecnd i muli au neles i-au alergat acolo pe jos de prin toate cetile i au sosit naintea lor. 34. i ieind din corabie, Iisus a vzut mulime mare i I s-a fcut mil de ei, cci erau ca nite oi fr pstor, i a nceput s-i nvee multe. 35. Dar fcndu-se trziu, ucenicii Lui, apropiindu-se, I-au zis: Locul e pustiu i ceasul e trziu. 36. Slobozete-i, ca mergnd prin cetile i prin satele dimprejur, s-i cumpere ce s mnnce. 37. Rspunznd El le-a spus: Dai-le voi s mnnce. i ei I-au zis: S mergem noi s cumprm pini de dou sute de dinari i s le dm s mnnce? 38. Iar El le-a zis: Cte pini avei? Ducei-v i vedei. i dup ce au vzut i-au spus: Cinci pini i doi peti. 39. i El le-a poruncit s-i aeze pe toi n cete, cete, pe iarb verde. Observai cat de "pustiu" era locul de fapt. Totul e cusut cu a alb. 40. i au ezut cete, cete, cte o sut i cte cincizeci. 41. i lund cele cinci pini i cei doi peti, privind la cer, a binecuvntat, ca s le pun nainte, asemenea i cei doi peti i-a mprit tuturor. 42. i au mncat toi i s-au sturat 43. i au luat dousprezece couri pline cu frmituri i cu ce a rmas din pete 44. Iar cei ce au mncat pinile erau cinci mii de brbai. (Marcu 6) Sau o exprimare mai frumoas: i au mncat toi i s-au sturat i au strns rmiele de frmituri dousprezece couri pline. (Matei 14-20) 51.... i (ucenicii) erau peste msur de uimii n sinea lor. 52. Cci nu pricepuser nimic de la minunea pinilor, deoarece inima lor era nvrtoat. (Marcu 6) Evident c "nu pricepuser nimic", deoarece Iisus le vorbea de fapt despre P.I.G. Iisus ar vrea s spun, de fapt, cam in modul urmtor:

- locul era pustiu - pe Terra inc nu fusese iniiat P.I.G.; oamenii erau "fr pstor", nu primiser L.N.H., nu tiau s se conduc, erau primitivi. - dup ce decizia de a iniia P.I.G. a fost luat, au fost create "insulele A.D.N." Cum? Cei doi peti Adam II i Eva II au eliberat gamei ce au format prin fecundaie artificial primii zigoi cu caracterele genetice ale S.D. Acetia implantai femeilor, au constituit primele insule A.D.N. (cete, cete). Despre aceste femei vom vedea , se spune c au primit paine din cer de la Domnul, paine spre fiin. La ce a dus P.I.G.? La formarea celor 12 familii ale lui Israel. Care este rezultatul hrnirii cu paine cereasc i cei doi peti, care astfel inmulii au sturat pe toi? 12 couri pline cu "rmie de framituri", adic 12 serii genetice, 12 arbori genealogici care dein ceva din caracterele genetice ale "painilor", caractere ce le ofer compatibilitate genetic cu ingerii S.D. Nu trebuie s cutm prea mult cele cinci paini. Ele s-au numit Set, Irad, Cainan, Enoh, Matusalem, Noe etc. Dac numrm painile din P.I.G. ele vor fi mult mai multe. Pilda ne ofer doar un raport: cu cinci paini s-au hrnit cam 5.000 de oameni. Pilda vorbete de rezultate deja. Pornind de la o "pine" sau obinut n jocul P.I.G. cam 1.000 de brbai evrei compatibili genetic cu ngerii S.D. Ideea aceasta este susinut de o alt pild, ce-ai aparine lui Enoh atunci cand descrie P.I.G. de dup potop: 23. i atunci toi cei sfini vor nla Cerului rugciuni de ndurare i vor tri pn cnd vor da natere la [cte] o mie de copii, ... n aceast epoc tot Pmntul va fi cultivat cu dreptate; el se va acoperi de arbori ... vor fi sdii pomi bogai n roade. 24.Via de vie va crete din abunden i va produce struguri din belug: toate seminele care vor fi ncredinate pmntului, vor da o mie de msuri pentru una; i o msur de msline va ajunge la zece teascuri de ulei. (Cartea lui Enoh - XI) Pilda este intrit prin repetiie, de data aceasta Iisus va stura 4.000 de brbai i familiile lor cu apte paini i caiva peti. 33. i ucenicii I-au zis: De unde s avem noi, n pustie, attea pini, ct s sturm atta mulime? 34. i Iisus i-a ntrebat: Cte pini avei? Ei au rspuns: apte i puini petiori. 35. i poruncind mulimii s ad jos pe pmnt, 36. A luat cele apte pini i peti i mulumind, a frnt ia dat ucenicilor, iar ucenicii mulimilor. 37. i au mncat toi i s-au sturat i au luat apte couri pline cu rmie de frmturi. 38. Iar cei ce au mncat erau ca la patru mii de brbai afar de femeii copii. (Matei 16.) Dac pilda anterioar in care au fost adunate 12 couri pline cu rmie de framituri nu a pus probleme de interpretare, cu aceast pild este un pic mai greu. Avei rbdare, cci voi face lumin peste cateva pagini. Trebuie s tii ins, c i ea, prin analogie, se refer la P.I.G.! Painile din aceast pild definesc tot C.S. de ingeri sau intens compatibile cu acestea! Iisus va explica chiar El c nu despre paine de mancat vorbea: 9. Tot nu nelegei, nici nu v aducei aminte de cele cinci pini, la cei cinci mii de oameni i cte couri ai luat?

10. Nici de cele apte pini, la patru mii de oameni i cte couri ai luat? 11. Cum nu nelegei c nu despre pini v-am zis? Ci ferii-v de aluatul fariseilor i al saducheilor? (Matei 16) Sau, mai clar: 13. i lsndu-i (pe cei 4.000 n.a.) a ntrat iari n corabie... 14. Dar ucenicii au uitat s ia pine i numai o pine aveau cu ei pe corabie. Singura "paine" de pe corabie era Iisus, cel cu C.S. identic structural cu cel al ingerilor S.D. 15. Le-a poruncit zicnd: pzii-v de aluatul fariseilor i aluatul lui Irod. 16. i vorbeau ntre ei, zicnd: Aceasta o zice, fiindc n-avem pine. 17. i Iisus nelegnd le-a zis: De ce gndii c n-avei pine? (doar suntei compatibili, nu? n.a.). Tot nu nelegei i tot nu pricepei? Att de nvrtoat este inima voastr? 18. Ochi avei i nu vedei i nu auzii i nici nu v aducei aminte? (Marcu -8) Ca s inelegem i mai bine c painea biblic se refer la caracterele genetice ale ingerilor S.D., Iisus ne ofer i alte versete privind calitatea "painii": i lund pinea, mulumind (Iisus) a frnt i le-a dat lor zicnd: Acesta este trupul Meu care se d pentru voi; aceasta s facei spre pomenirea mea. (Luca 22 - 19) Deci, trupul lui Iisus - A.D.N. compatibil este painea. Ca s fie "pomenit", s existe in, urmai, painea - trupul lui, marca sa A.D.N., trebuie s rman imprimat descendenilor. i acum, dac mai avei vreo nelmurire in privina painilor biblice, s citim explicaiile lui Iisus din Ioan-6. 26... M cutai nu pentru c ai vzut minuni, ci pentru c ai mncat din pini i v-ai sturat (pentru c suntei compatibili n.a.). 27. Lucrai nu pentru mncarea cea pieritoare, ci pentru mncarea ce rmne spre viaa venic i pe care o va da vou Fiul Omului, cci pe El L-a pecetluit Dumnezeu Tatl. Cu alte cuvinte, luptai pentru compatibilitate genetic cu ingerii - singura cale care asigur "viaa venic". 31. Prinii notri au mncat man n pustie, precum este scris: "Pine din cer le-a dat lor s mnnce". Este vorba de hrnirea cu paine - hran artificial in deert. 32. Deci Iisus le-a zis: Adevrat, adevrat zic vou: Nu Moise v-a dat pinea cea din cer; ci Tatl Meu v d din cer pinea cea adevrat. Prin contrast cu 31, 32 pune "punctul pe i" i definete painea biblic: caracterele genetice compatibile cu ingerii S.D. 33. pinea lui Dumnezeu este cea care se coboar din cer i care d via lumii. Numai painea cereasc d via venic, compatibilitate. 34. Deci au zis ctre El: Doamne, d-ne totdeauna pinea aceasta. 35. i Iisus le-a zis: Eu sunt pinea vieii; cel ce vine la Mine nu va flmnzi i cel ce crede n Mine nu va nseta niciodat.

48. Eu sunt pinea vieii (eu am C.S. de inger n.a.). 50. Pinea care se coboar din cer este aceea din care, dac mnnc cineva, nu moare ( !!! n.a.) 58. Aceasta este pinea care s-a pregtit din cer, nu precum au mncat prinii votri mana i au murit. Cel ce mnnc aceast pine va tri n veac. 63. Duhul este cel ce d via; trupul nu folosete la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh i sunt via. (Ioan 6) Este clar? Painea biblic este via i este duh, este A.D.N.M.N., dar nu oricare, ci cel al ingerilor S.D. Acum cred c inelegei mai bine de ce am echivalat cele "12 paini ale facerii", ce stau inaintea chivotului, cu structurile A.D.N.M.N. ale celor 12 familii ale lui Israel. Tot acum inelegei versetul din Cartea lui Rut: Atunci s-a hotrt ea (Noemina) cu nurorile sale s se ntoarc din esul Moabiilor, cci azise ea din esul Moabiilor c Dumnezeu a cercetat poporul su (a practicat analiza A.D.N.M.N. n.a.) i i-a dat pine. Adic a inceput practicarea unei noi serii de implanturi uterine. Vedei cum toate pildele, metaforele, ofer informaii pentru program, nu sunt alctuite oricum, ci conecteaz ingenios segmente ale programului, ne ajut s intuim modalitatea in care P.T. s-a derulat i se va consuma pan la finalul su. Pe de alt parte cu cat vei parcurge aceast carte, vei observa universalitatea exprimrii scrierilor vechi. "Painile biblice" nu sunt de fapt numai biblice; ele se regsesc de exemplu in tbliele de lut sumeriene. Am ajuns intr-un punct care nate o alt intrebare: programul vi se pare logic acum? Da i nu! Cel puin eu nu pot s pricep la prima vedere ce a realizat S.D. in aa zisa etap a doua a P.I.G.! Mai nimic! Timp de 2262 de ani intre Adam I i potop, a btut apa-n piu. In final a ajuns la un singur cap de serie numit Noe, care culmea, avea tot echipamentul genetic al lui Adam II. Asta este eficien? Spre norocul nostru, Iisus se descurc i de aceast dat. Este vorba de pilda in care 4.000 de brbai "afar de femei i copii" sunt sturai cu apte paini i la sfarit se adun apte couri pline cu "rmie de framituri". Pilda vorbete de fapt de un alt P.I.G., distinct, desfurat n perioada Adam I - Potop, derulat deasemenea, n etape. In preprogramul Adam I - Adam II, iniiat de Adam I, cel cu suflet viu, fr duh dttor de via sunt create apte insule A.D.N. cu compatibilitate sczut A.D.N.M.N. cu ingeri S.D., iniiate de "descendenii lui Adam I i ai Evei I ce aveau echipamente genetice identice cu descendenii lor. In numr de apte, ei s-au numit: Cain, Enoh, Irad, Maleleil, Matusal, Lameh i Iubal. Aceste apte insule cu compatibilitate sczut create in preprogram au fost apoi preluate de "descendenii" lui Adam II. Acetia, avand echipamentul genetic al lui Adam II i al Evei II, vor deine duh dttor de via i vor fi veritabile "paini" care vor innobila zestrea genetic a insulelor A.D.N. cu compatibilitate sczut rezultate in preprogram. Painile se numesc Set, Enos, Cainan, Maleleil, Iared, Enoh i Matusalem. Deja, Lamuh, hibrid, nu se poate constitui o "paine". El

triete spre sfaritul perioadei de program; Noe, nici el nu intr in discuie. Dei este o "paine" de prim calitate, apare in schem intr-o perioad in care pmantul era deja "stricat" i Domnul se hotrase s refac programul. Despre acest lucru tia i Matusalem - "bunicul" lui Noe. Cele apte paini, compatibile cu ingerii S.D. au dezvoltat insule A.D.N. compatibile A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. Acestea au generat apte feluri de "rod" . In mod corespunztor, P.V. avea in acea vreme apte feluri de containere in care erau introduse C.S. recoltate, iar Dumnezeu i Satana cate apte feluri diferite de C.S. inlnuite. Foarte probabil, cel puin Dumnezeu are acum 12 feluri de C.S. legate intr-o fiziologie unitar. Primul program a fost exploatat foarte probabil peste 1000 de ani. Apariia sau inducerea voit, de o fraciune a ingerilor, a unor accidente genetice in mas, a fcut ca pmantul s devin "stricat". Domnul a iniiat un alt P.I.G. pornind de la Noe i lii ca el, dup o distrugere ecologic, parial, a primului P.I.G. Noe a preluat o bun parte din realizrile P.I.G. aa cum am discutat. De aceea P.I.G. II a fost mai facil, mai ieftin, a avut la baz o populaie destul de apropiat genetic de dorinele inginerului genetician. Foarte probabil P.I.G. II a fost mai robust i mai simplu cu mult fa de primul program. Pe scurt deci, etapa a II-a a P.I.G. descris parial de mine, este un veritabil program exploatat de S.D., cu numeroase recolte, cu apte feluri de rod, incheiat cu un "moment apocaliptic" ecologic - potopul - eveniment ce a permis iniierea imediat a celui de al doilea program. Revenind acum asupra pildei in care cei 5.000 sunt hrnii cu cinci paini i sunt adunate dousprezece couri cu rmie de framituri, putem s identificm uor cele cinci paini. Ele se numesc Noe, Sem, Avram, Isaac i Iacov, au aprut prin tehnica implantului uterin, au generat cele dousprezece seminii ale lui Israel i aparin cu siguran P.I.G. II. Cele scrise mai sus se intresc cu o pild a lui Iisus pe care numai acum o putem inelege: 34. Iar Iisus a zis ctre ei (ucenici n.a.) : Putei, oare, s facei pe fiii nunii s pofteasc ct timp Mirele este cu ei ? Reamintesc c in Biblie Mireasa este S.S., iar mirele este Mielul. Cine ar putea s fie fiii nunii? Numai produsul finit - C.S. de viitori ingeri care intr in circuitul complexului viu C.D.M. - R.V. - P.V. 35... vor veni zile cnd Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti n acele zile. Sigur, vor veni i "zile negre" pentru S.D., cand nu are de unde s recolteze C.S. Nici un program nu poate fi prelungit la infinit. Perioadele dintre dou programe sunt "moarte". P.V. asigur atunci producia de ingeri i mai puin regenerarea lui Dumnezeu. Nici ele - C.S. nu vor putea fi regenerate la randul lor de fiina suprem - ele "vor posti" la fel ca i Dumnezeu de altfel. 36. Le-a spus lor i o pild: Nimeni, rupnd petic de la hain nou, nul pune la hain veche, altfel rupe haina cea nou, iar peticul luat din ea nu se potrivete la cea veche. Concluzia este: niciodat un program vechi, spre sfarit, nu se poate continua cu unul nou. Intotdeauna, astfel de P.I.G. sunt caracterizate de parametri distinci ce fac imposibil imbinarea a dou programe. Legile care guverneaz genetica nu permit aceste lucruri. Numai dup incheierea

unui program se poate incepe un altul, care va avea date distincte. Este i mai economic s produci ceva nou, poate mai adaptat nevoilor, decat s carpeti un lucru vechi. 37. i nimeni nu pune vin nou n burdufuri vechi, altfel, vinul nou va sparge burdufurile; i se vars vinul si se stric burdufurile. 38. Ci vinul nou trebuie pus n burdufuri noi i mpreun se vor pstra. S.D. are programe flexibile, adaptate, care este posibil s urmreasc o evoluie genetic. Toate sistemele, elementele ce in de P.I.G., sufer din mers aceeai adaptare la noile condiii. Programul anterior a fost caracterizat de existena a apte feluri de rod, diferite de cele 12 din actualul program. Ele au intrat in "burdufurile" lor, construite, adaptate in mod special; au existat doar apte feluri de pom al vieii; Mielul a fost adaptat in a primi i analiza cele 7 tipuri distincte de A.D.N.M.N., iar Dumnezeu s-a adaptat pentru a fi regenerat de aceleai structuri, diferite de cele de astzi. De ce? Pentru c tot programul S.D. este flexibil, adaptat. Adaptarea incepe chiar cu superfiina Dumnezeu care urmeaz un curs evolutiv flexibil din punct de vedere al structurii genetice A.D.N.M.N.. Acest curs ii permite astzi regenerarea, evoluia, alturi de cele 12 feluri de rod ale P.V. 39. i nimeni, bnd vin vechi, nu voiete de cel nou cci zice: E mai bun cel vechi (Luca - 5) Sigur, adaptarea este pe cat de necesar pe atat de dificil. Nimic nu este uor intr-o evoluie impus, artificial, tehnic, dar fr intoarcere. Cu asta, cred c acum suntei in mare lmurii, ca i mine, despre modul in care a decurs P.I.G. sau mai exact spus, despre modul in care au decurs cele dou programe. Consideraii asupra P.I.G. desfurat de S.D. Durata P.I.G. etapa a treia - potop - Iacov - 1.232 ani etapa a patra - formarea poporului evreu - 520 ani etapa a cincea - exploatarea programului - 1.398 ani perioada actual - anul 1 -- anul 2000 e.n. - 1.999 ani ------------5.149 ani Acesta este timpul scurs de la potop, pan in prezent, bineineles cu unele aproximri. Noe ins avea varsta de 600 de ani in momentul declanrii potopului. Noe este cap de serie al actualului program; adunm varsta lui Noe la perioada scurs de la potop pan la noi i rezult: 51499 ani + 600 ani = 5749 ani. Tot ceea ce este anterior acestei date aparine cu siguran unei alte perioade, altui program distinct. S nu credei c cineva a inut cu exactitate calendarul evreilor imediat dup potop. Poate c Noe i descendenii si au fcut acest lucru. Pentru mine este cert ins c scrierile vechi, in special Biblia, oferit in modalitatea in care am discutat a avut darul de a ne informa corect asupra timpului scurs. Dup formarea poporului evreu, el insui a putut ine cronici foarte exacte. Putem s stabilim aproape exact anul in care programul I a debutat, anul producerii prin inginerie genetic a lui Adam II. Evenimentul a avut loc acum 7.411 ani. P.I.G. I P.I.G. II

etapa 0 I II III IV V preprogram Potop 1 2000 1500 2262 1232 5290 1399 Dac rmanem la aproximarea preprogramului in jur de1500 de ani,P.T. descris de Biblie a durat aproximativ 9000 de ani. La aceasta se adaug etapa 0 a crei durat este dificil de apreciat. Durata P.T. pare intr-adevr lung. Trebuie s inelegem c atat percepia cat i scurgerea timpului este diferit pentru S.D. i pentru noi. Percepia diferit se datoreaz varstelor biologice indelungate ale ingerilor care cu zece viei acoper tot P.T. fa de 100 de viei de pmantean puse cap la cap. Scurgerea timpului total diferit pentru S.D. se datoreaz aplicrii D.T. 1. Unul se ntreab, a ntrebat de pedeapsa ce va s se ntmple 2. pentru cei necredincioi. Nimeni nu-l oprete de la ea 3. pe Dumnezeu, Domnul treptelor, 4.pe care suie ngerii i duhul la El ntr-o zi a crei msur este 50.000 de ani. 5. Deci rabd cu rbdare cuviincioas, 6. Ei o vd departe, (pmantenii n.a.) 7. Iar noi o vedem aproape. (LXX Sura treptelor) Programul dureaz pentru S.D. mult mai puin. Intregul P.T. se poate derula in cursul unei singure viei de inger. Dup cum vedei, in Sura treptelor este prezentat i o D.T. in parametri fizici. Este cea mai performant D.T. ce apare in scrierile vechi. Asta inseamn c ingerii i duhul, ingerul curier ce ridic C.S. recoltate, face naveta intre S.S. i Terra in cateva minute! Un minut de cltorie este echivalent n acest caz cu 35 de ani! Asta inseamn c ingerul i containerul cu C.S. sufertaul - este de fapt teleportat, este transformat in M.N. (C.S. sunt deja M.N.). Un interval intre dou recoltri este de aproximativ 150 de ani teretri. Ingerul va tri predominant in staie. Acest timp scurs in staie nu-i afecteaz cltoria pe care trebuie s-o fac din cand in cand pentru a ridica sufertaul cu C.S. de pe Terra. Pentru asta are nevoie de aproximativ 4 minute dus-intors. S.S. se afl deci cam la dou minute de teleportare. Fizicienii ar putea aprecia poate la ce distan se afl S.S., dar cred c nu este deloc semnificativ. Nu are nici o importan pentru cei ce realizeaz D.T. i noi, la randul nostru in "secolul vitezei!", am invat s privim distanele prin timpul necesar ajungerii la obiectiv. Ce conteaz c eu, in acest moment sunt la un sfert de Ecuator de cas? Mult mai simplu imi este s spun c sunt la 10 ore de cas! i pentru noi timpul a inceput s devin important! In curand va fi principalul nostru motiv de stres. Am apreciat numrul recoltelor la 10 pentru P.I.G. II. Pentru P.I.G. I este posibil ca S.D. s fi realizat 7-8 recolte. Impreun cu cele dou momente apocaliptice sunt aproximativ 20 de recolte. Ingerul comis-voiajor (dac a fost acelai, ceea ce nu are nici un fel de importan) a parcurs de 40 de ori drumul intre S.S. i Terra in aa fel incat intre dou drumuri dus-intors au trecut 30 de zile in staie. Cred c P.T. dureaz pentru S.D. cateva sute de ani. S.D. are i alte programe interesante ce se deruleaz in alte scopuri, concomitente cu P.T. Vorbind in acest mod despre timp, nu

facem decat s vism in ipoteze mai mult sau mai puin reale. Nu acesta este scopul carii. Exploatarea P.I.G. Refac axa timpului i reprezentarea celor dou programe: P.I.G. I P.I.G. II etapa 0 I II III IV V preprogram Potop 2000 1500 2262 1232 520 1399 "recolte" "recolte" Avand in fa axa timpului putem face cateva observaii. Am reprezentat recoltele prin liniile verticale. 1. Am explicat mai devreme de ce un interval intre dou recolte este de 150 de ani; nu mai revin asupra acestui aspect. Intr-o perioad de 1400 de ani S.D. a putut ridica aproximativ 10 recolte. Prin analogie, in programul anterior ce corespunde etapei I i II a P.I.G. general S.D. a putut recolta probabil aproximativ 1000 de ani in cursul etapei a II-a pan la Potop. Asta inseamn cam 7 recolte. Recolte mai avem la potop i la captul programului in curs. La acestea se adaug perioada de 40 de ani din deert pe care o pot considera o recolt distinct. A putea spune c aceasta ar putea reprezenta o recolt simbol in sensul c celelalte recolte s-au desfurat intr-o modalitate asemntoare. In deert, dup 40 de ani populaia a fost inlocuit aproape complet. Perioadele de aproximativ 100 de ani, in care descendenii ajungeau pan la "al treilea i al patrulea neam" erau urmate de perioade ca cea din deert. Arealul evreu era inchis, intra sub supravegherea genetic a "ingerului pzitor", care practica implantul femeilor roabe i conducea "producia" de C.S. de copii naturali ai poporului evreu. Teoretic, o femeie roab adus virgin, trebuia exploatat timp de 30-40 de ani. La captul acestei perioade, mult asemntoare celei petrecute in deert, populaia era practic inlocuit, iar recolta total de C.S./perioad putea fi, teoretic de zeci de milioane maximum 40 de milioane de C.S. Poate c real, nu se reuea o recolt mai bun de 20 milioane/perioad!. O alt observaie ce trebuie fcut este c nu toate recoltele au fost la fel de bogate, putand fi uneori influene de condiii istorice locale sau chiar de condiii genetice pe care nu le putem bnui in intregime. Oricum, ultimele recolte ale primului program anterior lui Noe au fost slabe prin contaminarea P.I.G. cu accidente genetice - "pmantul era stricat", iar ultimele recolte din cel de al doilea program au fost "amputate" de conflictul permanent cu ingerii L.I. Teoretic, atat in primul program, cat i la inceputul celui de-al doilea program S.D. putea exploata concomitent mai multe P.I.G., situate in diverse puncte ale globului. Nu a vrea s m invart in prea multe ipoteze. In concluzie, cate C.S. au ridicat ingerii curieri ai S.D. de pe Terra? Nu tiu! Poate orice numr intre 200 de milioane i un miliard! Oricum, numrul, oricare ar fi el, asigur o independen a S.D. fa de astfel de programe pentru un timp indelungat. Arhitectura P.I.G. A realiza un astfel de program, intins pe mii de ani (timp terestru),

pare la prima vedere un efort economic i uman deosebit. Intrebarea mea este: cum s-ar putea realiza un P.I.G. mai ieftin, mai eficient, mai scurt, cu rezultate superioare calitativ. Ce sens a avut susinerea continu a patului A.D.N. al poporului evreu i mai ales crearea altor insule A.D.N. la distan? Rspunsul a venit privind un model "pe viu". In Republica SudAfrican (R.S.A.) mi-a atras atenia o reclam turistic, care susinea c, Africa de Sud, ar a naiunii curcubeu, ofer fiecruia ceea ce-i dorete. Trebuie s spun ca intr-o parantez, c reclama exprim de fapt o realitate. R.S.A. este o ar magnific. Interesant pentru mine a fost c i realizatorii reclamei au pornit in construcia ei de la sectorul uman naiunea curcubeu. Culorile curcubeului, poate tii, nu se amestec. Sunt bine delimitate, bine reprezentate, fiecare descrie arcul de cerc avand propriul ei drum. ocul a fost pentru mine respectarea in aceast ar a unei L.N.H. nescrise. O ar in care sectorul populaional alb exist de circa 350 de ani, deine un procent mic, infim de populaie hibrid! Albii sunt albi! Negri sunt negri! Cele dou rase se intalnesc rar in drumul lor, in pat, extrem de rar! Vei spune c regimul de apartheid a fost responsabil de nonhibridare. Poate fi ceva adevr in asta. Pentru a salva cuvintele, v prezint starea economico-social i demografic a naiunii curcubeu grafic, aa cum o percep eu. Suprafeele celor dou sectoare sunt proporionale cu numrul populaiei negre i albe. Rasa alb din R.S.A. provine din dou sectoare importante, olandez i francez, ultimul avand la origina circa 150 de familii hughenote exilate dup noaptea insangerat a Sfantului Bartolomeu. Rasa alb putea deveni hibrid in primii 100-200 de ani de la debarcarea in Africa. Faptul nu s-a intamplat. Cu riscul unei consangvinizri intense, asistm astzi la evoluia unui sector populaional alb-blond, ajuns la 4,5 milioane de oameni, cu femei care pstreaz caracterele somatice pe care le putem regsi in coala flamand de pictur. Rasa alb conservat in Africa de Sud este cu mult mai pur decat cea de origine din Europa Occidental. Mai mult de cat atat, la Durban, alturi de albi i negri triete un important sector indian. Nici acesta nu este prea hibridat. Cele trei rase triesc in comun, dar respect de ani de zile o L.N.H. nescris. Situaia este total diferit in Brazilia sau in fostele colonii portugheze Mozambic, Angola, Insulele Capului Verde, unde putem observa de la alb la negru toate nuanele posibile. Nici aici nu a funcionat o L.N.H., ins spiritul latin este mai infierbantat. Intrebarea care se nate este: nu ar fi putut S.D. s dezvolte un sector de populaie compatibil cu ingerii printre speciile umanoide gsite pe Terra? Nu era mai simplu, mai economic, ca acest popor, inzestrat cu L.N.H. sau eventual cu echipament genetic ce ar fi fcut imposibil hibridarea s se dezvolte intr-un teritoriu alturi de ali umanoizi? S.D. le-ar fi putut imprima celor creai de ei un statut economico-social superior, care s-i ajute in susinerea nonhibridrii. Rspunsul este: NU ! , un astfel de program nu ar fi fost viabil pentru mult timp! Exist cel puin dou motive pentru care P.I.G. nu se putea dezvolta in aceast modalitate. 1) V aducei aminte de modelul computerizat imaginat de Ezra Zubrow de la Universitatea de Stat Buffalo - New York cu privirea la

evoluia a dou populaii diferite, egale numeric, ce se dezvolt impreun, dar in care una dintre ele are un avantaj de dou procente asupra celeilalte. Rezultatele au concluzionat c populaia cu nivel inferior de dezvoltare va dispare in 1.000 de ani. Imi exprimam prerea c acesta este doar un model computerizat. In realitate, intre dou populaii care triesc impreun se nasc relaii atat de complexe, incat sunt greu de evaluat de un biet computer. Dac privim mai atent evoluia celor dou rase principale din Africa de Sud, putem trage unele concluzii importante. Insist, pentru c mi se pare foarte bun comparaia cu modelul propus analizei. Albii, superiori ca nivel de civilizaie, au fost intotdeauna inferiori numeric, dar nu cu mult. Sute de ani au exploatat munca rasei cu nivel de dezvoltare inferior. Nu s-a pus niciodat problema exterminrii acestor rase, ba, dimpotriv, albii au importat in trecut sclavi de culoare din statele situate la nord de Africa de Sud i din Madagascar. Alte popoare cu statut social intermediar cum ar fi indienii i malaiezienii au muncit asiduu alturi de negri i albi pentru prosperitatea celor din urm. Totul a fost O.K. din punct de vedere al albilor atata timp cat au putut controla populaiile cu nivel inferior de dezvoltare, chiar dac asta s-a realizat printr-un regim poliienesc dur. Acest lucru nu mai este posibil astzi, datorit in primul rand intereselor financiare mondiale (neluate in calcul de computerul Ezrei Zubrow), dar i exploziei demografice a rasei negroide. Aparheidul a czut. Privii evoluia demografic a celor dou rase: 1950 12,5 mil. 3,5 mil. albi 9,0 mil. negri + alte rase 1970 22,7 mil. 4,0 mil. albi 18,0 mil. negri + alte rase 1978 27,7 mil. 4,7 mil. albi 23,3 mil. negri + alte rase 1997 43,0 mil. 4,5 mil. albi 39,0 mil. negri + alte rase Astzi, la populaia de culoare se adaug un important pluton de imigrani - rezideni ilegali, estimat la 10 milioane, responsabil de crime, talhrii, degradarea vieii sociale. Populaia alb cunoate un important exod ctre S.U.A., Canada, Marea Britanie, Olanda, Austria i alte ri dezvoltate de limb englez. Grupuri de albi sud-africani incearc s pstreze in noile ri adoptive cultura sud-african, obiceiurile i mai ales limba afrikaans, limb oficial alturi de englez i un grup de 9 limbi africane locale devenite oficiale peste noapte! Limba afrikaans, vorbit de 75% din populaia Africii de Sud, nscut ca o necesitate de comunicare intre grupurile etnice ale naiunii curcubeu, deine influene europene: olandez, german, francez, malaiezian, influene africane prin trei limbi africane principale i alte limbi africane de importan mai mic. Probabil este singura limb din lume onorat cu un steag i mai ales cu un superb monument situat in apropiere de Cape Town. Prerea mea este c grupurile aflate in exil, dac nu se vor repatria, ii vor pierde identitatea naional, se vor contopi in masa popoarelor adoptive in cateva generaii, iar limba afrikaans va dispare. Popoarele de adopiune, pe lang faptul c sunt anglofone, dein populaie alb, mult apropiat genetic i au o cultur tehnic asemntoare celei sud-africane. Decalajul demografic intre albi i negri se va mori spectaculos in urmtorii ani i m indoiesc c peste cateva generaii, albii vor mai reui pstrarea unei rase pure (dac vor mai fi albi in acest col de lume). Sper din toat inima s greesc, dar

concluzia este c un P.I.G. dezvoltat in condiiile modelului sud-african nu cred c ar avea anse de reuit pentru muli ani. Asigurarea genetic a grupului vizat trebuie fcut in primul rand pe un pat genetic apropiat, asrfel incat coreciile genetice s fie facile. 2) S.D. ar fi putut derula P.I.G. intr-un areal mai larg, lipsit de populaii care i-ar fi putut periclita puritatea genetic. De ce nu a ales Australia pentru program, bineineles dup o prealabil exterminare a btinailor? Este doar un exemplu, de fapt, tim bine c i btinaii australieni au avut zeii lor. De ce au fost create atatea "insule A.D.N." cu compatibilitate sczut cu S.D.? Rspunsul cred c il constituie imposibilitatea activrii curcubeului in acest caz (cap. urmtor). Cine ar fi umblat pe un pat genetic total diferit s propovduiasc Biblia? Care popor ar fi imprumutat religia poporului creat de S.D.? Programul legat de curcubeu a putut fi activat uor numai in condiiile genetice create de S.D. Consider arhitectura P.I.G. ideal. Programul de compatibilizare in trepte a fost cea mai bun alegere. S.D. a ameliorat, a innobilat genetic o bun parte a populaiei din teritoriile ce i-au fost repartizate. Efortul S.D. a fost oglindit mereu printr-o balan echilibrat intre cheltuieli i beneficiu. Un alt rspuns pornete din crearea unui program flexibil. Prin aciunile sale, prin iniierea multor "insule A.D.N." cu diverse grade de compatibilitate genetic cu ingerii, S.D. a realizat un pat genetic relativ omogen. Eventuala dispariie a rasei pure prin hibridri necontrolate sau la inceputurile programului - euarea unuia dintre P.I.G. relative, nu reprezint un accident insurmontabil. Timpul scurt in care se creeaz o astfel de ras pur pe un teren genetic favorizant, face ca programul s devin deosebit de flexibil. O hibridare intens a sectorului populaional vizat nu duce decat la innobilarea genetic a popoarelor vecine. Numai cu un pat genetic apropiat roabele au putut s nasc "fii ai fgduinei". Dac scindarea intre ingerii S.D. i ingerii L.I. nu s-ar fi produs, cred c acest tip de program putea fi reluat oricand sau ar fi putut continua fie in spaiul evreu, fie intr-un alt areal al Terrei, in scurt timp i pentru multe mii de ani. Rzboiul ingerilor, raportul de fore dezvoltat spre captul P.T., face imposibil continuarea programului. Conform modului de derulare i recoltare in P.I.G., pan in preajma erei noastre, este aproape imposibil de apreciat corect numrul evreilor puri. Eu cred c pan la ultima recolt, S.D. a pstrat un popor ce avea la baz aproximativ 1.000.000 de femei fertile. Ulterior, dezvoltarea demografic a evreilor a fost compatibil cu cea a popoarelor vecine. Dup anul 70 e.n. evreii i-au prsit ara oferit de S.D. i au colonizat in grupuri compacte Europa. O parte dintre ei au dat natere la numeroi hibrizi; alii au continuat s respecte L.N.H. fr a-i cunoate ins seminia, pierdut, cred eu, dup cateva generaii. Dup anul 1500 e.n. a inceput colonizarea continentului american. Odat cu exterminarea populaiilor btinae in special in America de Nord, populaiile vechi sunt inlocuite cu tipul european ce conine numeroi evrei. Gena european i evreiasc ajunge de asemenea in Australia i Noua Zeeland ceva mai tarziu. Istoria - intamplarea sau poate cineva - a fcut ca evreii s se intoarc

dup aproape dou milenii in matca lor. Mai sunt ei evrei sau nu? i da i nu! Pentru noi sunt evrei; din punct de vedere al S.D., sunt "nite stricai". Evreii sunt o ras mai pur genetic comparativ cu alte popoare. Ei au continuat in mare parte s respecte o L.N.H. inrdcinat in memoria programului. Verificarea o constituie spre exemplu succesul mai mare al transplanturilor de organe la evrei. Asta demonstreaz c poporul nu este prea hibridat. La alte popoare transplantul de organe este mai pretenios, cere reguli stricte de compatibilitate genetic i de aceea este preferabil s se practice in cadru familial. Cu toate acestea, fr o terapie imunosupresiv susinut, regula este rejecia organului intrus. Racordul A.D.N.M.N. - A.D.N.M.P. practicat de ingeri este asemntor unui transplant de organe. Ei tiu s cloneze A.D.N.M.P. care va avea o anumit structur. Acesta poate s primeasc numai un anumit tip de structur A.D.N.M.P. care oricum este nefiziologic, uor diferit de A.D.N.M.P. clonat. Cu cat hibridarea - varietatea genetic A.D.N.M.P. este mai mare, cu atat este nevoie de mai mult munc, de terapie genetic practicat structurii A.D.N.M.P. clonat, pentru ca racordul s fie posibil. Acesta este motivul pentru care S.D. are nevoie de evrei puri. Sunt evreii din Israel puri? Se pare c hazardul incrucirilor intre evrei a fcut caS.D. s mai gseasc la acest capt de program cate 12.000 de evrei cu puritate superioar din fiecare seminie. Astfel recolta final va fi de 144.000. Cai evrei sunt in lume? 25.30 de milioane? Greu de spus. In afara datelor oficiale, muli sunt mai mult sau mai puin evrei, fr s tie acest lucru. Simplul studiu al istoriei (de la cea antic pan in prezent), corelat cu studiul migrrii populaiilor, ne poate rspunde cu aproximaie la aceast intrebare. Preul de cost al P.I.G. 57. Noi v-am fcut pe voi i de ce nu voii s credei? 60. Noi am hotrt pentru voi moarte, Noi nu suntem mpiedicai 61. Ca s v nlocuim cu semeni de-ai votri i s v facem din nou fr s o tii. 66. Noi ne-am fcut cheltuieli, dar nou ne este oprit recolta? (LXI Sura celei ce se ntmpl) Alturi de ciclicitatea acestui tip de program, sura "celei ce se intampl" ne spune c S.D. a avut cheltuieli pe care trebuie s le amortizeze. Punandu-ne in locul lor, le dm dreptate, sunt chiar indreptii i la un profit i nu unul oricum, ci unul ...evreiesc, dac se poate. Calculez teoretic, ca i cum S.D. ar fi iniiat toate P.I.G. de pe intreaga planet. Ce cheltuieli a avut S.D.? Sunt foarte greu de evaluat. Nu putem calcula nici in S, nici in L, nici in shekeli, nici mcar in greutate aur. Putem privi ins aceste cheltuieli prin raportul efort/beneficiu. Ce intr in cheltuielile S.D.? - ingerii "pzitori" i pregtirea lor tehnic; - navele alocate programului; - baza material terestr; - sateliii orbitali - inclusiv Luna, sczui din inventar la sfaritul programului! - energia necesar susinerii programului, teleportrilor, cltoriilor cosmice;

- susinerea R.E.G. (de fapt, privite ca o distracie); - energiile consumate in momentul apocaliptic; - cheltuieli neprevzute; - rzboaiele spaiale cu pierderi de ingeri i tehnic modern; - furt de recolte (pierderi); - furt de tehnic (pierderi); - alte cheltuieli pe care eu nu le vd a fi importante. Pentru o societate supertehnicizat, intotdeauna factorul uman este pe primul loc; tehnica conteaz mai puin. Perioadele intense de lucru ale ingerilor au fost in cursul realizrii P.I.G. i mai ales in perioadele de recolt. Intrebarea de baz este: cai ingeri lucrau la un program? Elaborand modele simple se poate calcula cai ingeri erau necesari pentru a coordona activitatea unei "insule A.D.N." cu compatibilitate genetic crescut cu ingerii S.D., pentru a practica implanturile uterine i a efectua toate celelalte munci specifice. Nu m hazardez prea mult in astfel de calcule, dar "din ochi", cred c o baz ar fi avut o bun incadrare cu maximum 30 de ingeri. Numrul "insulelor A.D.N." i al bazelor materiale nu a depit nici el 30 (2-3 echipe pentru fiecare seminie). Apreciez la maximum 1000 de ingeri numrul celor ce au lucrat la o etap a programului Terra. Ei au recoltat intre 200 de milioane i 1 miliard de C.S. in actualul program. Cei 1000 de ingeri vor fi "tat i mam" timp indelungat pentru toi cei aproape un miliard de ingeri produi intr-o etap a P.T. Eficiena: 1/1.000.000. V-am spus de la inceput c sunt eficieni! Pe de alt parte rman la ideea c populaia total a S.D. trebuie s fie in jur de 5 miliarde de ingeri conform celor scrise in capitolul "Tehnic". Baza de calcul nu mai rmane cifra de 144.000, ci noiunea de densitate uman eficient economico-social. Ar fi posibil ca S.D. s dein "proprieti" i pe alte planete. Ne aducem aminte c Enoh este strmutat, la un moment dat "cu trupul". O cultur pe o alt planet este ca o asigurare de via pentru o astfel de civilizaie. De aceea nu trebuie s m hazardez in a face presupuneri cu privire la numrul populaiei. In funcie de timpul ocupat de o etap Terra raportat la timpul S.D., am putea ti dac o etap ocup complet varsta unei generaii, numai perioada activ a ingerilor sau numai o anumit partea ei - s zicem 600 800 de ani. In funcie de acest raport, am putea ti dac ingerii au o populaie caracterizat de uor polimorfism somatic sau nu. Cu cat timpul scurs in staie pe perioada unui P.I.G. este mai scurt, S.D. va avea un polimorfism somatic mai mare ca urmare a intalnirii dintre generaii i in acelai timp, o rezerv considerabil de C.S. Evoluia genetic A.D.N.M.N. a lui Dumnezeu va fi mereu antemergtoare evoluiei speciei S.D. Ingerii btrani i cei provenii din recaptri de C.S. (75%) sunt tot timpul coada genetic a S.D.- treapta filogenetic cea mai indeprtat. In situaia in care un program etap se consum intr-o via complet de inger, C.S. recoltate sunt cam la limit. Ingerii sacrificai in P.T. -cei 1.000 - dezintegrai social i temporal din S.D., nu sunt singurii care lucreaz la program. C.S. sunt ateptate cu interes pentru a fi verificate, "curate", "lmurite", introduse in P.V., iar apoi racordate la o som de inger pe msur.

C.S. din programe tip P.T. au diferene de structur ce nu fi terse in totalitate. Racordul timpuriu la clona A.D.N.M.P. va determina, cred eu, chiar i selectarea unor gene i o anumit fenotipie a ingerilor in raport cu caracterele genetice a A.D.N.M.N. Astfel, este determinat o difereniere somatic i de personalitate intre ingeri. Ei vor putea fi recunoscui ca fiind Iov, Isaac, Gheorghe, .a.m.d. In afara acestor ingeri, S.D. dispune cred de roboei vii produi printr-o metod de clonare. Ei au probabil statut social inferior ingerilor i vor arta identic. Nu vor purta nume, ci numere. Asta, seamn deja a poveste. Povestea este ins una inspirat din poveti adevrate ce aparin fenomenului O.Z.N., despre care vom discuta i este atribuit numai prin analogie i S.D. S revenim la ingeri. Lucrurile nu se opresc aici. Ingeraul chiar dac crete foarte repede trebuie s invee. Norocul este c sistemul educaional este deosebit de facil. Locul fiecrui inger in societate este predestinat, in relaie cu calitile C.S. Toat informaia necesar ingerului in cursul vieii va fi inserat pe C.S. inainte de racordul cu soma. In scurta copilrie va inva doar cum s aib acces rapid la "invtura" sa. Informaia nou a S.D., aprut in cursul vieii ingerului, va fi inserat sub form de implant de informaie M.N., mediat de un implant cerebral cu care oricum ingerul este dotat din perioada de cretere somatic. Astfel, el va constata c "tie", la fel cum proorocii biblici au tiut viitorul, trecutul, datele P.T. Informaia necesar unui inger este triat, catalogat i preconceput pe meserii distincte pe principiul "ingerul potrivit la locul potrivit". Astfel sistemul de invmant este simplu, eficient, modular, multilateral , etc. Totul pentru o societate perfect! Personalul angrenat in producerea acestor semeni performani nu este nici el numeros. In nici un caz , nu ocup mai mult de un procent din populaia total. Acest procent - 1% - alturi de cei 1.000 (1%), muncesc din greu. Nu tiu dac primesc salarii (nu cred) dar dou lucruri suntcerte: - nu le este gandul la femei; - in fiecare zi dedic din timpul preios o bun parte rugciunilor adresate Tatlui, in semn de mulumire pentru viaa ordonat, indestultoare, fr grij, in cadrul civilizaiei lui Dumnezeu. In rest, nu au opinie, totul este hotrat ierarhic! Ordinele vin de la Domnul care "vede" totul. Aceti 2% ingeri antrenai i ei in procesul de producere a semenilor, sunt tat i mam ai S.D. Ingerii au deci, mai muli "prini". Generalizand, printele este S.D., simbolizand, printele este complexul Dumnezeu - Miel sau dac vrei s fiu in acord cu simirea dumneavoastr, printele simbolic este Dumnezeu. Concluzie S.D. are o modalitate ieftin, eficient de a-i produce semeni, care convinge n continuare acestui tip de program. Programul de inginerie genetic al poporului evreu este un simbol; este programul cel mai performant i cel mai bine descris de textele vechi. Ali zei au dezvoltat pe Terra programe similare, pentru un scop identic: PERPETUAREA I EVOLUIA GENETIC A

PROPRIILOR SPECII. PROGRAMELE DE INGINERIE GENETIC ALE LUMII INTRATERESTRE Motto: 34. Ceea ce e bun n faa omului este ru pentru zeu. 35. Ceea ce este ru n mintea omului este bun pentru zeul su. 36. Cine poate nelege planul zeilor n mijlocul cerului. 37. Planul zeului e o ap adnc, cine o poate cuprinde? 38. Unde a nvat omenirea cea redus care-i calea cerului? (Povestea unui amrt - Tblia a II-a) Lumea intraterestr! (L.I.) Citii numai titlul i ... v trec fiorii! Pare ca o glum proast! Cum, noi pmantenii, aflai aici de mii de ani, de istorie continu, nu am ti ceva dac intr-adevr o astfel de lume ar exista? Suntem copii s mai credem in pitici, in uriai, in omulei verzi, albatri sau gri? i totui, alturi de atatea imposibiliti, mai exist una, care se dovedete inc o dat, dac mai era nevoie, c nu tim prea multe despre noi i planeta noastr, aa cum pare la prima vedere! Ca in fiecare domeniu ce face obiectul acestei cri. lipsa informaiilor este numai aparent. Acestea, in ceea ce privete L.I. nu a putea spune c abund, dar sunt suficiente pentru a ne oferi o imagine destul de cuprinztoare. Informaiile nu trebuie decat triate, conectate, inlnuite intr-o secvenialitate coerent. Asemenea unui arheolog care gsete numai o parte a cioburilor vasului de ceramic, dar reuete totui s obin forma lui iniial i eu incerc s asamblez informaiile privind L.I., "lipind lut proaspt", construind cu el "cioburile lips", aa cum cred eu, incat s v pot oferi o imagine unitar a acestei lumi. V avertizez de pe acum c uneori, fr s fim imputernicii de nimeni, trebuie s discernem intre "realitile " prezentate de "poveti", s fim asemenea unui judector care ascult dou pri aflate intr-un vechi conflict i care ii susin fiecare dreptatea. Asemenea unor copii pmanteni, beligeranii sunt obinuii s se arate unul pe cellalt cu degetul. Pan acum, am disecat in special scrierile S.D. De aceea, am ascultat mai mult una dintre pri. Cealalt L.I. - vine tare din urm, intr-un maraton absurd pentru judector, care in final, va obosi gandind i va renuna la partajarea dreptii. Subliniez acum c, prin prisma datelor acestei lucrri, a fi credincios sau satanist, n sensul clasic al nelegerii noastre sau adeptul nfocat al oricrei alte religii, nu are nici un fel de logic. Eu cred c trebuie s pstrm o echidistan mental fa diversele supercivilizaii, s privim de la distan informaiile P.T., asemenea unui observator extern. Angajarea mental nu poate duce dect la suferin. Astzi 1999, dei ar mai fi multe locuri ciudate de explorat, nu mai este neaprat nevoie s colindm coordonatele geografice pentru a ne face o idee despre aspectele generale ale diverselor culturi i civilizaii pmantene. Experiena inaintailor comunicat in cri, mass-media, televiziunea in special, Internet-ul, mai nou, toate, ne ofer o imagine aproape complet a domeniului pe care-l dorim. Explorand latitudinea, longitudinea i axa timpului intalnim o mare diversitate att rasial, ct i cultural. Cu cat gradul de dezvoltare economico - social al unei culturi este mai sczut, cu atat graniele acestei culturi sunt mai bine

circumscrise, mai ermetice. Popoarele dezvoltate economic i social au granie intreptrunse atat cultural cat i rasial. Bineineles c de la aceast observaie fac excepie rile cu popoare nscute din emigrani, cum ar fi S.U.A., Canada, etc. Privii cele patru mari rase umane. Aparent este simplu; putem incadra uor un om in rasa negroid sau mongoloid. Privii ins, mai mult decat atat. Privii DIVERSITATEA: eschimoi, aborigeni australieni, polinezieni, arieni, mongoli, pigmei, hotentoi, malaiezieni, tailandezi, hindui, vietnamezi, zului, amerindieni de nord i de sud, boimani, semii, chinezi, tibetani, i muli alii, sunt tot atatea tipuri rasiale, variante ale lui Homo Sapiens Sapiens. Privind mai atent, de data aceasta in interiorul fiecrei rase vei putea distinge subtipuri rasiale care, dei au in general toate caracteristicile rasei, au un caracter distinct in plus sau in minus. Intr-un tarziu, privind atent spre exemplu intr-un sat tibetan, papua sau vietnamez, uitate de lume, in mod sigur, la prima vedere, ne va fi greu s distingem doi oameni de acelai sex, de varste apropiate (fapt valabil pentru comuniti inchise). Ca o concluzie, a vrea s scot in eviden faptul c specia Homo Sapiens Sapiens se caracterizeaz prin diversitatea tipurilor rasiale i prin unitatea genetic a fiecrui tip rasial n parte. Pe de alt parte este tiut c toate populaiile Terrei au avut religii proprii. Consider c zeii planetari sunt responsabili de caracteristicile speciei subliniate mei sus. Civilizaiile extraterestre galactice nscute dintr-o formul A.D.N. comun, ajunse in tehnici avansate de terapii genetice, practic un alt mod de perpetuare i evoluie genetic a speciei. "Cultura uman" de pe Terra servete acestui scop. Zeci de rase galactice au dezvoltat pe Terra zeci de programe de inginerie genetic, fiecare zeu avand ograda sa. Diversitatea tipurilor rasiale ale speciei Homo Sapiens Sapiens se regsete in diversitatea tipurilor rasiale ale zeilor. Cu toii, oameni i zei se invart intr-un joc controlat in jurul unei formule A.D.N. cu o mulime de variante. In aceeai ordine de idei, unitatea genetic a fiecrui tip rasial in parte se datoreaz de asemenea controlului genetic exercitat de zei in cadrul fiecrui program de inginerie genetic in parte. Controlul s-a realizat printr-o L.N.H. scris sau oral, prin definirea clar a apartenenei oamenilor la o comunitate inchis, dat de limb, obiceiuri, intr-un cuvant, prin cultur distinct. Bazele acestor extrateretri au fost situate de la caz la caz pe muni, in mri i oceane sau in subteran. In jurul lor sau nscut mituri, legende care astzi incant imaginaia copiilor i adulilor deopotriv. In istoria modern, recoltele "la vedere" au disprut i odat cu ele s-au desfiinat i bazele extraterestre de suprafa. Istoria lumii pare mai puin controlat, aciunile zeilor aproape nu se vd. i totui, acele baza subterane, ce au servit in principal compatibilizrii C.S. recoltate,au rmas active. Diverse civilizaii extraterestre au perforat scoara terestr i au amenajat imense spaii subterane sub toate continentele i oceanele lumii. Personal cred c am putea compara la fel de bine i Pmantul cu un stup de albine. Zeii galactici care au continuat s populeze bazele din sistemul nostru solar i mai ales bazele subpmntene sunt denumii n aceast carte "LUMEA INTRATERESTR".

Prerea mea este c, teoretic, toate P.I.G. desfurate de zei pe Terra, au demarat i s-au incheiat simultan, cel puin in cursul ciclurilor trecute de evoluie uman. Vei vedea c exist argumente s considerm c umanitatea noastr este a cincia. Putem chiar s notm ciclul incheiat prin potop - "P.I.G. IV", iar ciclul actual - "P.I.G. V". Care a fost activitatea L.I. in cursul ultimului ciclu de evoluie uman pe Terra? Voi incerca s v prezint in paginile urmtoare principalele aspecte ale altor P.I.G. desfurate de diveri zei pe Terra. Arta conducerii i exploatrii unui P.I.G. s-a concretizat in numrul i calitatea genetic a indivizilor recoltai. Un program mai eficient al unora a fost motiv de team i invidie din partea celorlali zei. Credei cumva c zeii nu pot avea astfel de sentimente? Aceast carte tocmai v-a demonstrat c intre noi i zeii notri exist o mare asemnare, inclusiv in modul de a gandi i a simi. Aceste idei enunate la inceput de capitol sper s fie consolidate in mintea dumneavoastr, pe deplin, in paginile urmtoare. Scindarea Supercivilizaiei Dumnezeului Biblic La inceput de capitol, mi se pare important s fac inc o observaie. Uneori, pentru o inelegere mai bun a evenimentelor, cred c este mai bine s incep prin a expune concluziile, pe care, dup aceea, m voi strdui s le demonstrez. Observaia pornete de la faptul c, in timp ce evreilor li se imprim o religie monoteist, in care ingerii au un rol secundar pe lang Dumnezeu, celelalte popoare semite rman politeiste. Faptul este valabil i pentru daci, graci i alte popoare. Contradicia este, de fapt, i mai adanc. In timp ce Biblia i Coranul precizeaz c femeia nu-i gsete locul in rai, c in S.S. nu exist zeie, lumea semit este plin de zei i zeie, cu toii aflai in relaii de "rudenie". Zeii acestui teritoriu se pare c sunt n mare parte comuni, chiar dac numele lor difer uor de la o limb la alta (exemplu; Innana - la sumerieni = Itar la asiro-babilonieni = Isis la egipteni = Inaras la hiii). In acest sens pot s v ofer o multitudine de exemple. Aleg unul singur. Intre anii 1280 i 1269 i.e.n. s-a incheiat o pace intre regele Egiptului Ramses al II-lea i regele hittit Hatusulis al IIIlea (Imperiul Hittit a fost situat in Asia Mic-Anatolia). Textul tratatului de pace cuprinde i "mrturia divin a tratatului". n ce privete cuvintele nelegerii pe care Marele Prin din Hatti le-a spus ctre Ramses-Meri-Amon, marele conductor din Egipt, scrise pe tblia de argint, - ct pentru aceste cuvinte, o mie de zei din zeii masculini i o mie de zei din zeii feminini din cei din ara Hatti, dimpreun cu o mie de zei din zeii masculini i o mie de zei din zeii feminini din ara Egipt, sunt alturi de mine ca martori care au ascultat aceste cuvinte; Ra, stpnul cerului; Ra la oraului Arina; ... Seth al lui Hatti; Seth al oraului Arina; Seth al oraului Zippalanda..... (urmeaz niruirea altor zei ai hittiilor -n.a.);...Amon, Ra, Seth, zeii masculini; zeii feminini; zeii rurilor i ai munilor rii Egiptului ...[22] Observm c Seth, Ra i ali zei sunt de fapt, zei comuni. Unitatea mitic, cultural, lingvistic, in scriere, in legislaie, etc. a hittiilor cu popoarele din jur, este extins mai ales ctre spaiul asiro-babilonian. In acest spaiu zeiele sunt prezente. Grecii au o suit intreag de zei i zeie, iar dacii,

alturi de zeii principali o au pe Bendis - zeia Lunii. Ce explicaie putem gsi in faa acestei situaii? Cred c evoluia genetic artificial are mai multe stadii de dezvoltare. Trebuie neles de al nceput c idealul ingineriei genetice este de a opera cu ct mai puine gene (A.D.N. ct mai simplu i cu material genetic ct se poate de pur - homozigot - ascendena genetic conine aceleai gene). 1. ntr-un stadiu primar, se pot obine printr-o clonare de tipul tehnicilor pmntene actuale, indivizi valoroi genetic, de ambele sexe. 2. n stadiile urmtoare, formula A.D.N. se simplific din generaie n generaie. ntr-o etap superioar se izoleaz C.S. i se practic analiza lui genetic. 3. Ulterior se pot obine indivizi de ambele sexe prin racord ntre o som produs n laborator i un C.S. recuperat de la indivizi decedai compatibili genetic. 4. Urmeaz stadiul produciei mari de C.S. prin P.I.G. controlate. Acesta este stadiul care permite cea mai rapid evoluie genetic, prin schimbarea mai radical a mrcii - A.D.N. - n primele faze ale acestui stadiu coexist ambele sexe; se recolteaz femei, se produc ngerie - zeie. - n fazele de mijloc, dei mai exist zeie, (relicve ale programelor trecute, tradiii, moft, estetic, plcere ancestral) se recolteaz aproape numai sexul masculin (faza L.I.: are nc zeie i recolteaz aproape numai sexul masculin; recoltele sexului frumos sunt rare, ntlnite att n lumea semit, ct i la popoarele Americii Centrale). Genetica C.S. este parial cunoscut; se fac prelucrri i manipulri de informaie genetic n M.N. - n ultimele faze ale acestui stadiu, (faza S.D.) se recolteaz strict sexul masculin, se produc strict ngeri, mai degrab asexuai dect brbai. Artificiile tehnice de tip Eva servesc strict demarrii P.I.G. pe diverse planete. Se fac prelucrri avansate de material genetic n M.N. 5. Urmtorul stadiu, neatins nc de S.D., este cel de producere n serie a C.S. n laborator i de renunare la P.I.G. pe populaii aflate n tandem genetic. Pn la acest stadiu, trebuie parcurse mai multe cicluri evolutive mediate de P.I.G., menite s simplifice formula A.D.N., pn la forma ce permite reproducerea C.S. n laborator. Acest curs al evoluiei genetice artificiale nu este un moft al nimnui, ci este numai expresia eficienei tehnicilor de terapie genetic. Cu aceste consideraii (unii dintre dumneavoastr - putei spune: presupuneri fanteziste), ne intoarcem acum in Orientul Mijlociu i Apropiat pentru observaii atente asupra sciziunii S.D. Jocul D.T. face ca perioada de scindare a S.D. s ni se par lung. Msurat in timpul nostru, ea are o durat de 2.000-3.000 de ani. Pentru civilizaiile extraterestre, acest timp este cu mult mai scurt. El se rezum la principalele evenimente ce au marcat scindarea i la timpul de activitate pe Terra al ingerilor "veghetori" participani direct la misiunile acestei perioade. Aceste perioade sunt:

I. Perioada premergtoare potopului. II. Perioada demarrii P.I.G. actual. Scindarea genetic propriu-zis. III. Perioada prelucrrii patului A.D.N. in Orientul Mijlociu i Apropiat. I. Din prima perioad, principalele informaii provin din Cartea lui Enoh, care ne lmurete in bun parte asupra diferendelor ce au aprut intre ingerii rebeli i conductorii S.D. Cred c in P.I.G. dezvoltat de S.D. anterior potopului, in zona supravegheat de curcubeu, S.D. se afla in faza de mijloc a stadiului 4 al evoluiei genetice artificiale. S.D. recolta predominant sexul masculin. Producia de ingerie (zeie) era redus, acestea folosind in special la obinerea de ovule cu grad inalt de compatibilitate cu marca A.D.N. impus. Fecundaia artificial i implantul uterin practicat femeilor pmantence revigora cele apte serii genetice. In aceast faz, teoretic, ideea de femeie nu era atat de indeprtat ingerilor S.D. Tehnicile de inginerie genetic nu erau i nu sunt perfecte nici chiar in faza actual. Cu cat acestea se perfecioneaz, diferenele intre indivizi dispar i membrii societii arat ca trai la copiator. arja ingerilor ce au precedat potopul era mai puin omogen. Cel puin o parte dintre ingeri beneficiau de acele gene responsabile cu amintirea femeii. De unde s ia femei? Atata timp cat Terra producea C.S. de viitoare zeie, inseamn c deinea un sector de femei compatibile genetic, cu mult asemntoare zeielor. Tehnicile de prelucrare a C.S. recoltat erau inferioare celor din P.I.G. actual. Diferenele somatice intre zeie i femeile precursoare nu erau prea mari. S-l ascultm pe Enoh: 1. Pe cnd copii oamenilor se nmuliser n acele zile, s-a fcut c fiicele lor s-au nscut graioase i frumoase. 2. i atunci, cnd ngerii, copiii Cerurilor, le-au vzut, s-au ndrgostit de ele; i ei i-au spus unii altora: s ne alegem femei din rasa oamenilor i s avem copii cu ele. 7. ...Ei erau n numr de 200 i coborau din Aradis... Enoh ii numete pe toi cei 18 efi ai rebelilor, condui de Samyaza. 10. i ei i-au ales fiecare cte o femeie i s-au apropiat de ele i au convieuit cu ele; i ei le-au nvat vrjitorii, farmece, i nsuirile rdcinilor i arborilor. 11. i aceste femei au zmislit i au nscut uriai. 12. Statura lor era de trei sute de coi. Ei au nghiit tot ce munca oamenilor putea s produc i n-a mai fost chip s fie sturai. (Cartea lui Enoh - VII) In capitolul LXVIII, Enoh reia povestea pe larg i descrie vinoviile fiecruia dintre efii ingerilor "separatiti". Fr s mai reproduc versetele, amintesc i eu principalele capete de acuzare. - i-au invat pe oameni ce inseamn amrciunea i desftarea; - i-au invat s scrie, s foloseasc hartia i cerneala; - i-au invat cum s ocoleasc moartea, cum pot produce platoe, scuturi, sbii; - le-au dezvluit oamenilor "secretele unei false inelepciuni". - conform versetului 10 de mai sus, fitoterapia i alte tiine medicale au fost oferite oamenilor. Enoh mai precizeaz inc o dat c oamenii nu fuseser proiectai pentru

un astfel de program, ci: Ei au fost fcui pentru a fi n curenie i dreptate deopotriv cu ngerii. (Cartea lui Enoh - LXVIII - 14) adic, doar pentru a fi compatibili genetic cu ei. Pentru bunul mers al P.I.G., meninerea acestei populaii la o cot cat mai joas a nivelului tehnic, era o condiie important. "Deteptarea" omului nu a fost in nici un caz pe placul S.D. In privina uriailor de 300 de coi, imi menin prerea c au fost un accident genetic indus de ingerii rebeli i nu copii rezultai din combinarea ingerilor cu pmantencele. Poate c urmaii acestor cupluri au fost uriaii de numai 3-4 metri. Oricum, nu are prea mare importan. V dai seama c, in aceste condiii, "lucrarea Domnului a fost stricat". 4. n vremea aceea s-au ivit pe pmnt uriai, mai cu seam de cnd fiii lui Dumnezeu ncepuser a intra la fiicele oamenilor i acestea ncepuser a le nate fii. Acetia sunt vestiii uriai din vechime. 12. i a cutat Domnul Dumnezeu spre pmnt i iat, era stricat, cci tot trupul se abtuse de la calea sa pe pmnt. (Facerea - 6) Ingerii rebeli au ocupat bazele de pe Terra, in care, de fapt lucrau sau lucraser inainte de sciziune. Interesant este i dialogul purtat intre rebeli i S.D., prin intermediu lui Enoh, care face oficiul de sol al S.D. Nu in ultimul rand, cred c a avut importan cuvantul i susinerea celorlali zei care desfurau programe pe alte continente i care au susinut cauza rebelilor. De unde tiu? Simplu! Vei vedea in paginile urmtoare c toi ceilali zei au rmas in aceeai faz a evoluiei genetice artificiale, de dinainte de potop, cu excepia S.D., care a trecut la un nou standard de puritate genetic (homozigotare), cu eliminarea femeii din viaa social. II. Scindarea genetic propriu-zis. Intre povetile de inceput ale Bibliei, este una care incearc s motiveze alungarea cuplului primordial i a arpelui din rai, din S.S. La prima vedere, este o poveste banal, construit parc special pentru a adormi copiii. Dup ce Domnul ii creeaz in laboratorul de inginerie genetic pe Adam i apoi pe Eva, le interzise s se ating de pomul vieii, adic s-i modifice structura A.D.N., in special cea A.D.N.M.N. In ciuda interdiciei, cei doi, la indemnul arpelui "se vor hrni" din P.V. 6. De aceea (la indemnul arpelui n.a.), femeia socotind c rodul pomului este bun de mncat i plcut ochilor la vedere i vrednic de dorit, pentru c d tiin, a luat din el i a mncat i a dat brbatului su i a mncat i el. 7. Atunci li s-au deschis ochii la amndoi i au cunoscut c sunt goi i au cusut frunze de smochin i i-au fcut acoperminte. 8. Iar cnd au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin rai n rcoarea serii, s-au ascuns Adam i femeia lui de faa Domnului Dumnezeu printre pomii raiului. 9. i a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam i i-a zis: "Adame, unde eti?" 10. Rspuns-a acesta: "Am auzit glasul Tu i m-am temut, cci sunt gol i m-am ascuns." 11. i i-a zis Dumnezeu: "Cine i-a spus c eti gol? Nu cumva ai mncat din pomul din care i-am poruncit s nu mnnci?

12. Zis-a Adam: Femeia care mi-ai dat-o s fie cu mine, aceea mi-a dat din pom i am mncat." 13. i a zis Domnul Dumnezeu ctre femeie: "Pentru ce ai fcut aceasta?" Iar femeia a zis: "arpele m-a amgit i eu am mncat." 14. Zis-a Domnul Dumnezeu ctre arpe: "Pentru c ai fcut aceasta, blestemat s fii ntre toate animalele i ntre toate fiarele cmpului: .a.m.d (Facerea 3) Observaii: Dei am subliniat cate ceva, nu putem inelege prea mult din povestea de mai sus. Singurul lucru concret mi se pare intervenia arpelui, care-i indeamn pe cei doi, Adam i Eva, s se hrneasc din P.V., adic s-i modifice structura A.D.N.M.N. stabil, miglit cu "sudoare" de Domnul. Ce motiv s fi avut arpele s fie nemulumit de structura A.D.N.M.N. a cuplului primordial? Dar cine este arpele? Tot Biblia ne rspunde in ultimul capitol al ei: i a fost aruncat balaurul cel mare, arpele cel de demult, care se cheam diavol i Satana, cel care neal pe toat lumea, aruncat a fost pe pmnt i ngerii lui aruncai cu el. (Apocalipsa 12-9) Versetul de mai sus se refer la aceeai poveste, parc se i potrivete in continuarea celor din Facerea cap.3. Acum tim cine este arpele - Satana, Diavolul, balaurul cel mare, fiara i multe alte denumiri. Ce trebuie s mai tii acum? Tot Apocalipsa ne spune in continuare: 3. i alt semn s-a artat n cer: iat un balaur mare, rou, avnd apte capete i zece coarne i pe capul lui, apte cununi mprteti. 4. Iar coada lui tra a treia parte din stelele cerului i le-a aruncat pe pmnt... (Apocalipsa 12) Am aflat lucruri interesante: Dumnezeu nu este singura fiin superioar in M.N.; Satana, asemenea lui Dumnezeu are "apte cununi imprteti", apte C.S. inlnuite, apte C.S. ce au fost imbogite de-a lungul ultimului P.I.G. de cele apte feluri de rod, acelai rod ca i cel primit de Dumnezeu, rod provenit dintr-o etap anterioar a P.T. Satana avea in subordine a treia parte din stelele cerului nostru. Este enorm! Acest fapt ne orienteaz asupra altui aspect. Lumea lui Satana nu se reduce la cei 200 de ingeri rebeli ai S.D., ci este o uniune de civilizaii extraterestre cu baze pe Terra, ce folosesc unitatea vie numit Satana pentru compatibilizarea C.S. recoltate. Mai degrab, cei 200 de dezertori, prsesc S.D. in momentul in care "fraii" lor pregtesc o nou marc genetic pentru viitorul P.I.G. Oricum ar fi, important este deocamdat c Satana ii doteaz pe Adam i Eva cu gene (frunze de smochin" ce aparineau P.V., care coninea in acel moment "burdufurile vechi" pentru 7 feluri de rod. Cu alte cuvinte, dorea un alt curs al viitorului P.I.G. pe Terra decat cel impus de Dumnezeu. Acesta din urm a impus o evoluie genetic a S.D. i implicit a sa spre 12 feluri de rod, care, intr-un mod sau altul deranja interesele genetice ale "confratelui" su. Vi se pare "cam tras de pr"? Nici eu nu a fi ajuns la o astfel de concluzie, dac nu a fi citit Coranul. Mai tehnic scris, mai la obiect, cap. VII. "Sura zidurilor" din Coran, ne ajut s inelegem diferendul de ordin genetic intre Dumnezeu i Satana. 10. Noi v-am fcut bine, apoi v-am plsmuit, apoi le-am zis ngerilor:

"nchinai-v lui Adam." i ei s-au nchinat, numai diavolul n-a voit s se nchine. Dumnezeu susine c i-a creat pe Adam i Eva cu o formul A.D.N. corespunztoare cerinelor S.D. incat, crede c indeplinete necesitile tuturor ingerilor. Diavolul ins, "nu a vrut s se inchine", nu a fost mulumit de "plsmuirea" lui Adam. 11. El (Dumnezeu) zise: "Ce te-a oprit s te nchini, cnd i-am poruncit?" El zise: Eu sunt mai bun dect el. Pe mine m-ai fcut din foc, iar pe el din tin. In acest semn este confirmat faptul c Satana este o fiin "de foc", tot in M.N. Cine pe cine a fcut, este discutabil. Vom vedea c i Satana ii spune "Intaiul". 12. El (Dumnezeu) zise: "Jos cu tine de aici; s nu te mai ari seme aici; deci iei afar; eti dispreuit!" Nemulumirea lui Satana este motiv de conflict intre cei doi. Un conflict armat intre cele dou fore ar fi fost in acel moment distrugtor pentru intreaga civilizaie. 15. El (Satana) zise: Pentru c m-ai amgit, i voi pndi pe ei de drumul tu cel drept. 16. i m voi repezi asupra lor de dinainte i de dinapoi i din dreapta i din stnga i partea cea mai mare din ei nu o vei afla mulumitoare. Aflm cu stupoare c Satana este cel amgit, cel inelat, astfel incat formula A.D.N. Adam nu corespunde necesitilor genetice ale unei treimi din stelele cerului, conduse de Satana. Nici o problem; Satana declar c are mijloacele necesare s contraatace. Pe principiul "s moar i capra vecinului", el il avertizeaz pe Dumnezeu c recoltele sale vor fi "virusate genetic", cea mai mare parte a lor va fi incompatibil genetic cu standardul A.D.N.M.N. al P.V., lucru care se va i intampla. Mai mult decat atat, recoltele vor fi atacate "i pe stanga, i pe dreapta", din toate prile i voe fi practic imprite intre cei doi. 17. El (Dumnezeu) zise: "Car-te de aici dispreuitule i lepdatule! De-i va urma ie unul din voi s umplu iadul cu voi cu toi. 18. i tu, o, Adam, locuiete mpreun cu femeia ta n rai i mncai de unde voii, ns nu v apropiai de acest pom, cci vei fi nelegiuii !". Apropierea de P.V. ar fi fcut ca Adam i Eva s devin "nelegiuii", la fel ca cei incompatibili genetic cu S.D. rezultai prin hibridare. Aceasta inseamn c cele dou fiine de laborator fuseser proiectate pentru un P.V. nou, cu o alt marc genetic. 19 Dar Satana le-a optit c dorete s le arate ceea ce le-a fost ascuns, adic goliciunea lor i zise: "Domnul vostru nu v-a oprit de la acest pom dect numai ca s fii ngeri sau s fii venici" . Satana dorete s le arate goliciunea - C.S. i P.V. - ascuns i interzis celor doi. 21. i i-a amgit cu un vicleug. i cnd au gustat din pom, li s-a descoperit goliciunea lor i ei au nceput s-i coase asupra lor frunze ale grdinii, iar Domnul lor a strigat ctre ei: "Oare nu v-am oprit de la acest pom i v-am zis c Satana v este duman rsvedit?" Satana le descoper goliciunea, adic ii decorporalizeaz i le introduce in vechiul P.V., unde vor primi frunze - adic gene ("iar frunzele pomului

sunt pentru tmduirea neamurilor") ce aparineau C.S. recoltate din ultimul P.I.G. Aa cum Biblia o declar, orice adaptare genetic la noi condiii este pe cat de necesar, obligatorie chiar, pe atat de dificil de realizat. Foarte probabil, Satana ar fi dorit continuarea unui P.I.G. apropiat genetic de ultimul, care dezvoltase apte feluri de rod, apte tipuri de C.S. ce se gseau atat in el cat i in Dumnezeu. Cei aflai in subordinea lui probabil c nu erau api genetic pentru noile condiii genetice impuse de Dumnezeu. Acesta este i motivul pentru care ingerii fideli ii urmeaz lui Satana in drumul su spre sciziune. Bineineles c in spatele acestor povestiri naive se ascund manevre tehnice performante, un rzboi secret abil, urmat de unul adevrat extrem de dur. "Povestea" din Coran se termin cu un indemn al lui Dumnezeu ctre fiii lui Adam: 26. O, fiii lui Adam, s v amgeasc Satana, precum i-a scos pe prinii notri din rai i a tras de pe ei hainele lor ca s le arate goliciunea lor. (VII Sura zidurilor) Putem inelege c Satana a modificat harta A.D.N.M.N. al lui Adam i al Evei, prin prelucrarea din nou a C.S., dup ce "a tras hainele lor" i i-a scos din rai. Biblia i Coranul ne spun tot timpul c Satana este exilat pe Terra, mai exact in adancul pmantului sau sub pmant. Pan la consideraii militare, reiau versetele biblice care ne descriu evenimentele legate de sciziunea L.I. de S.D. Ele sunt descrise in Apocalipsa cap.12. Scriam c femeia "invemantat cu soarele i luna era sub picioarele ei i pe cap purta cunun din dousprezece stele" este Eva, purttoarea unui C.S. luat din 12 seminii ale lui Israel. Ea este blestemat s nasc in dureri i astfel ne este intrit convingerea c despre Eva II este vorba. Aflm apoi c balaurul: "sttu inaintea femeii, ca ea s nasc pentru ca s inghit copilul, cand il va nate". (4) Din nou apare motivul genetic. Set, produsul de concepie consolidat genetic nu trebuie s se nasc. Modul de derulare al P.I.G. nu era conform dorinelor lui Satana. 5. i a nscut copil de parte brbteasc care avea s pstoreasc toate neamurile cu toiag de fier. i copilul ei a fost rpit la Dumnezeu i la tronul Lui. Dumnezeu reuete s-l protejeze pe Set. Eva va fi escortat de ingeri S.D. la o baz pmantean dotat cu laboratoare necesare derulrii primei faze a P.I.G. 7. i s-a fcut rzboi n cer: Mihail i ngerii lui au pornit rzboi cu balaurul. i se rzboia i balaurul cu ngerii lui. tii deja urmarea; Satana i ai lui sunt aruncai pe ...Terra. Aa s fi fost? Eu nu o iau chiar de bun. Cred c Satana a fost dintotdeauna proiectat pentru acest pmant. Aceast superfiin, produs prin tehnica fabricrii dumnezeilor, nu este dect o copie a structurii iniiale a superfiinei Dumnezeu. Cele dou superfiine au avut o structur identic n tandem, ca o cerin a P.I.G. desfurate pe Terra. Copia lui Dumnezeu era necesar pentru simplul motiv c fabrica de C.S. numit Terra livra dintotdeauna produse finite, adic C.S. recoltate i compatibilizate pe Terra. De aceea, ntregul sistem viu C.D.M. - R.V. - P.V. existent n S.S., avea o copie fidel ntr-una din bazele pmntene

(subpmntene). "Cartea egiptean a morilor", ce-i are originea inainte de potop, a avut darul de a m orienta spre aceste idei, ea descriind foarte bine copia lui Osiris - zeul ceresc, existent in Lumea Inferioar. Cred c fabrica de C.S. satisfcea in acel moment, ca i acum, necesitile de existen i de evoluie genetic ale mai multor supercivilizaii, toate avand la baz aceeai structur A.D.N.M.N. III. Perioada prelucrrii patului A.D.N. n Orientul Mijlociu i Apropiat. Potopul a fost un cataclism indus, dorit de toi zeii. Miturile au conservat explicaia necesitii dezastrului: reinstaurarea dreptii pierdute a omului. Aa cum Noe este salvat de ctre S.D. din furia potopului, L.I. il salveaz pe Utnapitim i probabil pe muli ali germeni selecionai genetic, pentru demararea urmtorului P.I.G. S.D. rmane in conflict deschis cu ceilali zei, in special cu cei care coordoneaz arealul curcubeului. In urma sciziunii, imperiul intr intr-o nou er plin de conflicte armate. Supercivilizaiile incep s-i dispute teritoriile, s-i saboteze reciproc programele. 12. Pentru aceasta bucurai-v ceruri i cei ce locuii n ele. Vai vou, pmntule i mare fiindc diavolul a cobort la voi, avnd mnie mare. cci tie c timpul lui e scurt. Ca i Dumnezeu, Satana tie modalitatea de derulare a P.T., tie c va urma momentul apocaliptic ce ar putea distruge chiar i L.I. El are ins mijloacele tehnice, aceleai cu cele ale S.D., de a prospecta viitorul prin D.T. i mai ales de a pregti bazele sale pentru viitorul atac. 13. Iar cnd a vzut balaurul c a fost aruncat pe pmnt, a prigonit pe femeia care nscuse pruncul. (Apocalipsa 12) Iar pe ngerii care nu i-au pzit vrednicia, ei au prsit locaul lor. (Domnul) i-a pus la pstrare sub ntuneric, n lanuri venice, spre judecata zilei celei mari (Iuda 1-6) In ciuda unui areal strategic al fostului imperiu, Satana nu are fora de a mai lupta cu S.D., care deine, se pare, o tehnic superioar. Cu timpul ins, Satana i ingerii lui sunt cei mai avantajai in noua situaie, deoarece ii cultiv C.S. in propria cas; mai mult de cat atat pot s coordoneze alte programe necesare existenei i evoluiei speciilor galatice aliate. In perioada urtoare L.I. ii consolideaz poziiile militare in sistemul solar, continu amenajarea spaiului intraterestru, sporete infrastructura, cile de comunicaie intre diversele baze subpmantene, ii produce noi ingeri i mijloace tehnice. S.D. se afl intr-o situaie din ce in ce mai dificil, prezena ingerilor ei pe Terra devine din ce in ce mai periclitat, aproapr fiecare nou apariie se soldeaz cu un rzboi spaial, pe orbit sau pe cerul Terrei, astfel incat, ultimul program in a crui coad ne aflm, se desfoar pentru S.D. cu mare dificultate. Analiza altor texte vechi originale ce provin din Orientul Apropiat i Mijlociu i anume: texte feniciene, hitite, asiriene, babiloniene, aramaice, egiptene, etc., m-a condus spre ideea unitii programului de inginerie genetic practicat de zei n aceast zon. Voi argumenta mai tarziu, in aceast carte, ideea c satelitul S.D., denumit in Biblie "curcubeu", are capacitatea de-a observa permanent strict un spaiu geografic centrat de Ierusalim, ce are o raz de aproximativ 1500 de kilometri. Logica este i de aceast dat deplin. Cred c in momentul instalrii "curcubeului",

civilizaia extraterestr din care s-au scindat mai tarziu, dup potop, S.D. i L.I., deinea un teritoriu cuprins intre Grecia - la vest; Dacia - la nord; Persia - la est i Egiptul de Jos, Nubia - la sud. Cred c ne este dificil s apreciem dac exceptand evreii, restul populaiilor din teritoriul "curcubeului" fac parte dintr-un program unic cu mai multe nuclee sau dac aceste nuclee numite Grecia, Dacia, Fenicia, Egiptul, Imperiul Hitit, Mesopotamia, sunt la randul lor programe distincte. Ambele variante beneficiaz de argumente solide, pe care le vei putea desprinde din paragrafele urmtoare. Textele vechi imi dau impresia unei perioade de oarecare linite aparent, "de tratat de neagresiune" intre S.D. i L.I., ce se deruleaz dup potop, in perioada prelucrrii patului A.D.N. Mai mult decat atat, cred c dei fiecare i-a trasat graniele programului, aceste programe s-au intreptruns, au fcut schimburi de gene valoroase. Spre exemplu, Avraam i "fraii" si (obinui prin tehnica implantului uterin) cltoresc i se stabilesc temporar intr-o zon extins ce cuprinde Egiptul Canaanul, Siria, Mesopotamia, avand pe aceste meleaguri fii i fiice cu fiicele oamenilor, in afara celor rezultai in urma mariajului controlat. Intreaga zon vizualizat de curcubeu ajunge la un grad de puritate genetic ce permite recoltri din partea L.I., dar cred c nu i din partea S.D. Acest moment este cel dinaintea crerii poporului evreu, moment situat inaintea proiectrii celor doisprezece "fii" ai lui Iacov (Israel) , care aveau s reprezinte capetele de serie ale celor dousprezece seminii ale lui Israel. Pn atunci ntreaga lume semit a beneficiat de o prelucrare genetic uniform. Dup aceast perioad, S.D. trece la saltul de puritate genetic a propriei culturi prin crearea germenilor poporului evreu, pe care-l transfer la adpost in Egipt. Atunci cand am disecat P.I.G. desfurat de S.D., fceam observaia c in timpul staionrii evreilor in Egipt, spaiul vechiului Canaan a fost intens prelucrat genetic. De ctre cine? Acum imi pare mai logic s afirm c de lucrul acesta s-au ocupat ingerii L.I. Vei vedea in paginile urmtoare cat de mult au intrat zeii L.I. in contiina popoarelor semite (descendente din Sem - fiul lui Noe). Dup aproximativ 350 de ani S.D. ii scoate poporul din Egipt (voit sau obligat). Dei evreii aveau promis Canaanul, ei sunt condui mai intai in Deertul Sinai. Motivele acestui transfer descrise in capitolele de mai sus rman valabile, dar alturi de ele mai "vd" inc unul: spaiul vechiului Canaan era ocupat de populaii semite prelucrate genetic de L.I. Dup momentul Iacov, evoluia genetic se scindeaz i probabil, printr-un pact semnat intre diversele fraciuni umanoide, locuitorii S.S. vor beneficia de exploatarea culturilor de C.S. umane strict intr-un teritoriu din ce in ce mai restrans, care in final se va confunda cu spaiul geografic al vechiului Israel. Restul zonei Orientului Mijlociu i Apropiat rmane sub controlul i exploatarea L.I. ce-l are drept marc genetic standard pe Satana. Ingerii acestei lumi aveau s dezvolte un P.I.G. in apte serii genetice, mai apropiat de marca genetic a ciclului uman anterior potopului. Trebuie s inem cont c toate P.I.G. derulate pe Terra se desfoar simultan. Intr-un spaiu totui, atat de restrans, cred c nu greesc prea mult dac afirm c perioadele de specializare, difereniere genetic, a diverselor serii genetice, se suprapun. In timp ce evreii erau

difereniai in dousprezece seminii, in Egipt, restul seminiilor erau difereniai in cele apte feluri de rod, necesare L.I. Consolidat in deert, poporul evreu a ocupat dup 40 de ani Canaanul, spre disperarea altor semii. Adevratul conflict dintre cele dou supercivilizaii a demarat in perioada de recolt a programelor cand fiecare s-a strduit s limiteze recolta celuilalt. Satana s-a inut de cuvant i a fcut ca cea mai mare parte din recolt "s nu fie mulumitoare". Mai mult decat atat, cu timpul, teritorii care aparinuser prin tratat S.D. sunt pierdute in favoarea L.I. S.D. dup scindare Istoria acestei perioade reiese din unele pilde din Biblie. Una dintre ele, pilda lucrtorilor la vie a lui Iisus este deja parial discutat... S.D. iniiaz insulele A.D.N. compatibile cu ingerii S.D., las lucrtori, iar S.S. ii vede de drum prin Galaxie. S.D. ii trimite ingerii curieri "cu sufertaul" s ridice C.S. recoltate, dar ... surpriz... vor fi alungai de ingerii lucrtori care, fie aparin L.I. printr-un contract ce face parte din tratatul de pace, fie trec de partea L.I. reprezentandu-i acum interesele. Scenariul se repet; trimiii Domnului nu mai sunt alungai, ci primii de data aceasta cu ospitalitatea... armelor. Conflictul degenereaz intr-un rzboi ce va avea loc in oricare punct al sistemului solar i al Terrei. Pilda prezent in toate cele patru evanghelii prezint decizia S.D. de a distruge acest program incontrolabil. Moartea lui Iisus, care de fapt, vine s activeze curcubeul este invocat ca un motiv pentru distrugerea L.I. De fapt, programul incontrolabil trebuie inlocuit cu altul, dup ce actuala civilizaie Terra va fi tears, iar fora L.I. va slbi. Aceeai pild, scris in ali termeni, este prezentat de Iezechiel in cap.17: "pilda vulturului i a cedrului" cu aproximativ 500 de ani inainte de Iisus. 3... Aa griete Domnul Dumnezeu: Un vultur mare cu aripi mari, cu pene lungi, pufos i pestri a zburat n Liban i a frnt vrful unui cedru. 4. A rupt pe cel mai sus dintre lstarii lui cei tineri i i-a dus n ara Canaanului i l-a pus ntr-o cetate de negustori. Vulturul cel mare cu aripi mari, cu pene lungi, pufos i pestri este Dumnezeu - S.D. El va lua din Libanul ceresc, din S.S., un lstar tanr pe Adam i va iniia un P.I.G. in Israelul pmantean - in jurul Ierusalimului, construind o insul A.D.N. cu compatibilitate crescut cu ingerii S.D. 5. A luat apoi pe unul dintre lstarii cedrului i l-a pus ntr-un pmnt roditor, l-a sdit lng o ap mare, ca pe o salcie. 6. i lstarul a crescut i s-a fcut un butuc de vi ntins, dar nu nalt, ale crui ramuri se ntorceau spre vultur, iar rdcinile i erau sub el; el s-a fcut vi, a dat lstari i a fcut coarde. Arealul programului s-a extins, poporul evreu a fost format, inmulit i au inceput primele recolte - "ramurile se intorceau spre vultur". Totul era O.K., dar: 7. i a mai fost un alt vultur cu aripi mari i pufos. i iat acest butuc de vi s-a ntins spre el cu rdcinile i cu coardele sale, ca s-l ude acela mai mult dect era udat n locul n care fusese sdit. 8. El era sdit ntr-o rn bun, la nite ape mari, nct i putea ntinde viele ca s aduc rod i s ajung un minunat butuc de vie.

Cultura S.D. reuise foarte bine: era excelent, numai c la osp s-a ivit un personaj nepoftit: Satana - un alt vultur mare i pufos i L.I. Ei practic au preluat cultura i au exploatat-o, chiar mai mult decat S.D., dup o ajustare genetic minim deductibil din orientarea rdcinilor culturii spre al doilea vultur. 9. Spune dar: Aa griete Domnul Dumnezeu: Spori-va el oare (butucul)? Nu cumva i se vor smulge rdcinile i i se vor rupe viele, nct s se usuce? Toi lstarii tineri, care au crescut din rdcinile lui nu cu putere mare, nici cu oameni muli. 10. Iat, dei a fost sdit, i va merge oare, bine? Oare nu se va usca ndat ce se va atinge de el vntul de rsrit? Se va usca muuroiul pe care a fost sdit." (Iezechiel - 17) Urmarea imposibilitii de control al P.I.G. V, de pierdere a recoltelor in favoarea L.I., S.D. declaneaz aciunea de distrugere a celui de-al cincilea program. Rdcinile vor fi smulse cu prea mult putere, adic distrugerea vieii nu va fi total, ci suficient, astfel incat, dup un timp, s fie posibil un alt program. Ciclul se va relua. In mod asemntor se pot dezlega multe dintre pildele Bibliei. Dup cum vedei, nu este nici o filozofie, cheia A.D.N., cheia P.I.G., cheia conflictului S.D.- L.I., pot deschide orice poart biblic. O istorioar asemntoare, ce are in spate conflictul S.D. - L.I., este mitul asiro-babilonian al lui Etana. Zeul Soare ama aduce "vulturul" i "arpele" pe Pmant. Ei jur zeului c vor tri in pace, indestulandu-se cu hrana pmantului dar, in cele din urm, vulturul se hrnete cu puii arpelui, conflictul fiind astfel deschis. Pilda este interesant i incomplet. Nu insist asupra ei; o putei gsi in volumul "Gandirea asirobabilonian in texte", scris de Athanase Negoi, Editura tiinific, 1975. Inchei ciclul decodrii de pilde cu una ce-i aparine lui Iisus, pild ce conine practic tot P.T.: 2. mpria cerurilor asemnatu-s-a omului mprat care a fcut nunt fiului su. Reamintesc, in Biblie impratul este Dumnezeu; mirele este Mielul, mireasa este S.S., nuntaii sunt C.S. recoltate. 3. i a trimis pe slugile sale ca s cheme pe cei poftii la nunt, dar ei n-au voit s vin. Normal, cine ar dori un astfel de eveniment? 4. Iari a trimis alte slugi, zicnd: Spunei celor chemai: Iat, am pregtit ospul meu; juncii mei i cele ngrate s-au njunghiat i toate sunt gata. Venii la nunt. 5. Dar ei, fr s in seama, s-au dus: unul la arina sa, altul la negutoria lui. 6. Iar ceilali, punnd mna pe slugile lui, le-au batjocorit i le-au ucis. "Ceilali" sunt L.I. care s-au rzboit cu ingerii S.D. sosii s ridice recoltele, pe toate meridianele globului. 7. i auzind mpratul aceasta s-a umplut de mnie i trimind otile sale, a nimicit pe ucigaii aceia i cetii lor le-a dat foc. Fr a mai putea controla P.T., Dumnezeu ia hotrarea "umplut de

manie" de a distruge Terra i L.I. Otile sale distrug viaa planetei. Urmeaz... nunta. 8. Apoi a zis ctre slugile sale: Nunta este gata dar cei poftii n-au fost vrednici. Cercetarea genetic postapocaliptic va demonstra c cei mai muli nu vor avea compatibilitate A.D.N.M.N. cu standardul genetic al P.V. - "nu vor fi vrednici" i astfel se adeverete a doua oar ceea ce Satana avertiza in urm cu 7.500 de ani - "partea cea mai mare din ei nu o vei afla mulumitoare". 9. Mergei deci la rspntiile drumurilor i pe ci vei gsi, chemai-i la nunt. 10. i ieind slugile acelea la drumuri, au adunat pe toi ci au gsit, i ri i buni i s-a umplut casa nunii cu oaspei. S.D. va aduna postapocaliptic toate C.S. compatibile sau incompatibile i va practica triajul: 11. Iar intrnd mpratul ca s primeasc pe oaspei, a vzut acolo un om care nu era mbrcat n haine de nunt (Satana n.a.) 12. i i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fr hain de nunt? El ns, a tcut. 13. Atunci mpratul a zis slugilor: Legai-l de picioare i de mini i aruncai-l n ntunericul cel mai din afar. Acolo va fi plngerea i scrnirea dinilor. 14. Cci muli sunt chemai, dar puini alei. (Matei - 22) Nu mai e nevoie de comentariu. Observai din nou capacitatea de sintez a intregului program - P.I.G. - rzboi S.D. - L.I. - apocalipsa - triaj, in doar cateva versete, intr-o pild acum, atat de simpl. Dup cum vedei toate aceste pilde menioneaz conflicte intre S.D. i L.I. ce au avut loc in perioada de exploatare a P.I.G. - segmentul temporal de recolt. Conflictul de interese la inceput, a degenerat in rzboi, astfel incat, nu dup mult timp, a avut loc o partajare prin for a insulelor A.D.N., a programelor ce vizau cultivarea i recoltarea de C.S. Cu timpul, L.I. devenind mai puternic in sistemul nostru solar, nu a mai permis accesul S.D. Aceste idei le desprind din scrierile vechi i miturile diverselor popoare, ce menioneaz rzboaie spaiale. In Biblie, primul conflict intre S.D. i L.I. este menionat de Daniel, acum mai mult de 2.500 de ani, mai exact in anul al treilea al domniei lui Cirus al Persiei (556-539 i.e.n.). Daniel, aflat in robie in Babilon, primete "vizita" ingerului. El ii adaug lui Daniel alte informaii privind sfaritul programului. Ingerul ii explic graba: 13. i ngerul pzitor al Persiei mi-a stat mpotriv douzeci i una de zile, dar iat c Mihail, cel dinti dintre ngerii pzitori, a venit n ajutorul meu i l-am lsat acolo la ngerul pzitor al regelui Perilor. 14. i am venit s-i fac cunoscut ce se va ntmpla poporului tu la sfritul zilelor; c mai este o vedenie pentru zilele cele din urm. 20... Acum m voi ntoarce s fac rzboi cu ngerul pzitor al Persiei i cnd Eu m voi duce, iat c ngerul pzitor al Greciei va veni. 21. i voi vesti ie ceea ce este scris n cartea adevrului. Nimeni nu poate s m ajute mai bine la aceasta dect Mihail, ngerul nostru pzitor.

Observaii: 1. Este descris o lupt intre S.D. i L.I. pentru controlul diverselor programe din zon; 2. In acel moment S.D. deinea singur programul Grecia, programul Israel, programul Asiria - Babilonia (loc unde era situat Daniel); 3. Lupta se ddea foarte aproape de acest spaiu geografic, in Persia actualul Iran fie pentru pstrarea in continuare a programului Persia, fie pentru redobandirea lui; 4. Denumirea de inger pzitor se refer la inger coordonator de program; 5. Ingerul coordonator - pzitor ef - al intregului P.T. era Mihail, iar baza sa era situat in Grecia, foarte probabil pe muntele Olimp; 6. Existena acestor programe pentru care se ddea o lupt armat presupune c i ele deineau populaii compatibile A.D.N.M.N. cu ingerii S.D. sau L.I., deci recoltabile. 7. S.D., ce pierduse anterior multe dintre programele sale, se lupt pentru pstrarea ultimului areal geografic sigur. Ii d seama c aceast redut nu va putea rezista prea mult. De aceea, incepe s se gandeasc la final. Realizeaz primele D.T. - primele profeii reale privind sfaritul veacurilor i inser lui Daniel. Acum 2.500 de ani incepe practic marea retragere, abandonul P.T. S.D. gandete momentul apocaliptic. Ingerul responsabil cu implantul de informaie ne spune c pentru informaii suplimentare privind "zilele cele din urm" nu va mai face inc un drum pe Terra, ci "ii va vesti", ii va transmite informaii rezultate prin D.T. ingerului Mihail - coordonator al P.T., care-l va ajuta la inserarea imaginilor complexe in memoria lui Daniel. Probabil c locul favorabil D.T. este S.S. Cu aproximativ 150 de ani inainte de anul 0, laul se strange i mai mult in jurul lui Mihail. Probabil c singurul program S.D. viabil era cel din Israel. In Cartea a II-a Macabeilor - cap.5 este descris un rzboi pe cerul Ierusalimului! Capitolul se numete: "Minunata artare a ostailor care s-au vzut rzboindu-se in vzduh peste Ierusalim timp de patruzeci de zile"... 2. i s-a ntmplat c n timp de patruzeci de zile s-a vzut peste toat cetatea din vzduh, alergnd, clrei cu haine aurite mbrcai i cu sulie ca i ostaii cei narmai. 3. i cete de clrei rnduite i btndu-se unii cu alii i nvliri de amndou prile i vlmag de paveze i mulime de sulii i sbii scoase i aruncri de sgei i strluciri de podoab de aur i de tot felul de platoe. (II Macabei 5) Acest rzboi dur nu este ultima intalnire intre S.D. i L.I. descris de Biblie. Intre rzboiul de aprare a ultimei redute i ultima demonstraie de for a S.D. trec circa 150 de ani, adic exact un dus-intors S.S. - Terra conform D.T. ce in de teleportri. Ultimul act al S.D. cuprinde filmul Iisus. Misiunea complex a lui Iisus conine la inceputul ei i o solie la Satana; cei doi nu s-au ineles, nu au ajuns la nici un compromis. In mod sigur Iisus a ameninat L.I. cu distrugerea P.T., foarte posibil avand "videocaseta" momentului apocaliptic in buzunar. O inelegere cu Satana ar fi dus la o schimbare de

regie i chiar un program general. Ateptm cu interes argumentele L.I. pentru care au incheiat un pact cu S.D. Capitolul 4 din Matei se numete: "Iisus este ispitit de diavolul. Inceputurile propovduirii Lui" etc. 1. Atunci Iisus a fost dus de Duhul n pustiu, ca s fie ispitit de ctre diavolul. 7. Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte nalt i I-a artat toate mpriile lumii i slava lor (probabil pe un ecran n.a.) Acum tii bine unde se afl muntele foarte inalt; v dai seama ce fel de propunere primete Iisus: trdarea lui Dumnezeu i a S.D. 9. i i-a zis Lui: Acestea toate i le voi da ie, dac vei cdea naintea mea i te vei nchina mie. 10. Atunci Iisus i-a zis: Piei satano, cci scris este: Domnului Dumnezeului tu s te nchini i Lui singur s-i slujeti." 11. Atunci l-a lsat diavolul i iat ngerii, venind la El, i slujeau. (Matei 4) Ce sens a avut vizita lui Iisus "in pustie", in teritoriul L.I.? Cred c in spatele versetelor se ascund negocieri serioase care au euat. In spaiul vechii Palestine S.D. ii abandona in acel moment programul, in timp ce L.I. se pregtea s-l preia. P.I.G. n Orientul Mijlociu i Apropiat Programul din Mesopotamia (Sumer, Asiria, Babilonia) Intre scrierile antice, un loc aparte il au tbliele de lut din Mesopotamia, in special cele sumeriene. Istoria zbuciumat a zonei a fcut ca tbliele s fie astzi atat de imprtiate in marile muzee ale lumii, incat, uneori, un poem poate fi parial reconstituit numai prin examinarea tblielor dispersate pe mai multe meridiane. Descifrarea tblielor devine astfel, probabil cea mai dificil intre tiinele ce-i propun decodarea scrierilor vechi. Dificultatea provine i dintr-o lips de coeren in catalogarea i in incadrarea temporal a evenimentelor descrise de tblie. Totui analogia cu alte texte, unitatea de expresie, descrierea aceluiai program, faciliteaz inelegerea textelor inscrise pe tblie. Cu aceste consideraii preliminare, trec acum la o scurt analiz a textelor asiro-babiloniene mai importante. Cosmogonia sumerian, extrem de bogat, conine poemul "Enuma Eli", adic, "Epopeea creaiei lumii". Este unul dintre puinele documente vechi care menioneaz filiaia zeilor din momentul descoperirii tehnicilor de terapie genetic, pan in momentul apariiei documentului. P.I.G. sumerian este astfel bine incadrat in timpul galactic. Spre deosebire de Biblie, unde Dumnezeu este atotputernic, singurul creator, unicul venerat, sumerienii ne prezint crile de vizit ale tuturor zeilor importani, implicai in P.I.G. sumerian. 1. Cnd sus, cerul nu fusese nc numit 2. Iar jos, Pmntul nc nu purta nume, 3. Cnd nu exista dect Apsu primordialul, nsctorul lor, 4. Mummu i Tiamat, cea care le-a dat natere la toi; 7. Cnd nici unul dintre zei nu fusese adus ntru fiin, Adic, nu fuseser inventate tehnicile de terapie genetic de tipul celor ce au permis saltul evolutiv al fiinelor extraterestre. 8. Cnd ei nc nu fuseser pe numele lor chemai i destinele lor

nc nu fuseser fixate, Nici fizica i nici celelalte tiine asociate, ce ar fi permis pe lang evoluie genetic condus, furt de tehnic din viitor, distorsiuni temporale, cunoaterea destinului, nu erau inc dezvoltate. 9. n acest timp fur creai zeii nuntrul lor. 10. Lahmu i Lahamu au fost formai, au cptat nuume. Tehnicile moderne amintite mai sus au inceput s dea roade. Au fost creai primii zei. 11. Chiar mei nainte ca ei s fi crescut i s devin mari, 12. Anar i Kiar fur creai, depind pe alii, 13. Ei au trit zile multe, au adugat la ani; 14. Anu fu succesorul lor, rivalul prinilor si; 15. Da, primul nscut al lui Anar, Amu, fu egalul lui. 16. i Anu l-a nscut pe Nudimmud dup chipul su. 17. Nudimmud, stpnul prinilor si, era el, 18. De o vast nelepciune, nelegere, putere i trie, 19. Mult mai puternic dect bunicul su Anar 20. Nu avea nici un rival printre zei, fraii lui. In "Lcaul ceresc al zeilor", Anu are un tron asemntor cu cel al lui Dumnezeu: Enli intr n camera tronului lui Anu (Dumnezeu n.a.) i pune tiara i n partea dreapt se aez, Lng tronul zeiesc al lui Anu. [23] Dup cum observai, odat inceput procesul de ameliorare al geneticii umanoide, cursul schimbrilor este foarte rapid, raportat la timpul galactic, i se desfoar in multiple planuri. Evoluia genetic impus "nate" formule A.D.N. din ce in ce mai simple i mai eficiente. Fiecare zeu "nou nscut" ii depete "prinii" in aptitudini, inteligen, perfeciune. Evoluia genetic condus de computere sofisticate a dat natere la zeci, poate sute de formule A.D.N. imbuntite, care au reprezentat tot atatea supercivilizaii aflate in diverse grade de "rudenie", greu de precizat chiar de ele insele. Demn este de reinut c cei mai tineri zei ii depesc mereu "prinii" i ali ascendeni genetici. In sfarit, ajungem la zeul sumerienilor, numit Marduk. 79. n camera soartei, n locuina destinelor, 80. A fost nscut cel mai nelept i mai capabil dintre zei. 81. n inima lui Apsu a fost Marduk creat, 82. n inima lui Apsu s-a nscut Marduk; 83. Cel care l-a nscut pe el a fost Ea, tatl lui; 84. Cea care l-a nscut pe el a fost Damkina, mama sa. 91. (Ea) L-a druit cu perfeciune i i-a druit o dubl divinitate, 92. Cu mult era deasupra lor cu mult i depea; 93. Desvrite erau membrele sale, mai presus de orice nchipuire, 94. Deasupra nelegerii umane greu de priceput. 95. Patru erau ochii si, patru urechile sale; 96. Cnd i mic buzele, foc scnteiaz, 97. Largi erau toate cele patru organe de auzit 98. i ochii, n acelai numr, vedea orice lucru. 99. Seme era ntre zei, depitoare statura lui

100. Membrele sale erau uriae, nalt peste msur. 102. Fiul zeului Soare, zeul Soare al zeilor 103. nconjurat cu nimbul a zece zei, era puternic peste msur; 104. Fiindc ale lor impuntoare strluciri fuseser ngrmdite peste el. Astfel, dubla divinitate numit Marduk, a fost contopit cu alte zece C.S.; superfiina Marduk avea practic dousprezece C.S. Ceilali zei mai in varst l-au ales pe Marduk drept "hotrator al destinului". Aici povestea se complic. "Maica Hubur, numit Tiamat, "cea care creeaz totul", deintoarea unei mrci A.D.N. mai vechi, se impotrivete hotrarii zeilor tineri. Reuete s coalizeze pe toi zeii btrni in numr de unsprezece, impotriva lui Marduk. Il numete ef pe zeul Kingu. pe care dorete s-l impun ca zeitate suprem. In cealalt tabr, "copilul" Marduk - noua marc genetic impus de zeii mai tineri, este susinut de "prinii" - creatorilor si. Este recunoscut drept zeu suprem, cel puin egal cu Anu; 1. Ei i-au ridicat lui un turn princiar, 2. n faa prinilor, el s-a aezat prezidnd: 3. "Tu eti cel mai onorat dintre marii zei, 4. Hotrrea ta s n-aib egal, porunca ta ca a lui Anu. 5. Marduk, tu eti cel mai onorat dintre zeii cei mari. 6. Hotrrea ta este necontestat, cuvntul tu este Anu. 8. nlarea i coborrea cuiva vor fi n mna ta. 29. (Prinii) i druir un sceptru, un tron i un vemnt regal. Inzestrat cu teribila arm "abubu" i cu "plasa" primit in dar de la zeul Anu - "tatl su", Marduk reuete s inving armatele adunate de Tiamat i chiar o ucide pe trufaa zei. 135. Stpnul se opri s se uite la corpul ei mort, 136. Cum s mpart monstrul i s fac din el unelte. 137. Ca pe o scoic el o mpri n dou: 138. Jumtate o ridic n sus, formnd plafonul cerului; 139. Trase n jos zvorul i puse gardieni. 141. El strbtu cerul i examin locurile. 142. El fix cartierul lui Apsu, locuina lui Nudiimmud. 143. Stpnul msur dimensiunile lui Apsu. 144. Stabili Earra, locuina cea mare asemenea lui; 145. Marea locuin Earra, ce el o fcu n cer; 146. Aici s-i ia locul Anu, Enlil i Ea. (Enuma Eli - Epopeea creaiei lumii - Tblia a IV-a) Cu o metafor mai ciudat, "Enuma Eli" ne explic cum zeii invingtori construiesc pe ruinele unui vechi imperiu, staia subpmantean pzit de gardieni i principala staie situat "in cer", numit Eara. Spaiul gol situat intre scoara pmantului i Marea primordial, aflat dedesupt, origine a "izvoarelor adancului" era denumit de ctre sumerieni prin cuvantul Kur. Reprezentarea grafic sumerian a spaiului subpmantean este semnificativ: Urmeaz construirea altor baze galactice. 1. El a construit staiuni pentru zeii mari,

2. Fixnd asemnrile astrale drept constelaiuni. 12. El fcu luna s lumineze, noaptea ncredinndu-i-o. (Enuma Eli - Epopeea creaiei lumii - Tblia a V-a) Zeii Mesopotamiei confirm aceeai origine cu ceilali zei ai Terrei. Vin de peste tot din jurul nostru; cerul este mare, cu multe stele; la fel de multe sunt bazele zeilor. 13. Judectorul adevrului, tatl celor fr prini, 14. ama, (Zeul Soare - n.a.) s-a ndreptat ctre camera lui. 15. O, voi, cei mari, zeii nopii, 19. O, Pleiadelor, Orionul i Dragonul, 20. O, Ursa Mare, apul i Taurul, (Invocare ctre zeii nopii) In sfarit, dup ce toate acestea au fost pregtite, Marduk se hotrte s-l fac pe om. Dac in Biblie omul este fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu, in Enuma Eli omul este fcut "din sangele zeului Kingu", adic din material genetic mai puin performant comparativ cu propria marc genetic, dar superior omenirii deja existente pe Terra, cu care urma s se combine. Acest fapt este de ineles i absolut logic. Oricum, materialul genetic tip Kingu era la randul lui "dup asemnarea lui Marduk", cei doi zei fiind "inrudii" genetic. 1. Cnd Marduk a auzit cuvntul zeilor, 2. Inima lui a voit s creeze ceva plin de miestrie. 5. "Snge vreau s se adune, s ia fiin oasele, 6. Voiesc s-l fac pe lullu, "om" s fie numele lui. 7. Da, vreau s-l creez pe lullu, pe om. 33. Din sngele lui (al zeului Kingu) au fcut pe om. 35. Dup ce Ea, neleptul zeilor a creat omenirea 36. i a pus asupra ei servirea la zei 37. Lucrarea aceasta a fost de neneles, 38. Dar ca un plan minunat al lui Marduk l-a executat Nudimmud. 39. Marduk, regele, a mprit 40. Pe toi Anunnaki sus i jos. 42. Trei sute i-a aezat n cer ca un fel de gard; 43. n acelai fel, drumurile pmntului el le stabili. 44. n cer i pe pmnt ase sute astfel el i aez. (Enuma Eli - Epopeea creaiei lumii Tblia a VI-a) Alte tblie de lut sumeriene descriu mai plastic actul creaiei. Zeul Enki comand "mamei tuturor zeilor", zeiei Nammu i "zeilor buni i mrei modelatori" un nou tipar umanoid: "ntiprete-i chipul (?) zeilor, Plmdete-i inima (C.S. - n.a.) din lutul care este la suprafaa Strfundurilor, Bunii i mreii modelatori vor ngroa acest lut. Ninmah va munci naintea ta, ... n timp ce tu i vei face tiparul. O, mam, hotrte soarta noului nscut, Ninmah i va ntipri chipul (?) zeilor: Este omul..." [24] Semnul intrebrii aparine traductorului i semnific imperfeciunea

traducerii. Prin analogie cu semnificaia versetelor Bibliei i ale Crii egiptene a morilor, "chipul (?)" , "inima", se refer, de fapt, la C.S.... Ne intoarcem la "Enuma Eli". Urmeaz prezentarea edificiilor construite de zei in Sumer. De departe, cel mai important este templul lui Marduk, construit in Lumea Inferioar, dup modelul templului ceresc al lui Anu. Astfel, Marduk devine o copie "avansat" a lui Anu, transferat pe Terra, folosit, vei vedea, in controlul i ajustarea genetic a C.S. recoltate in Sumer. Beneficiem de o sintez a informaiilor privind superfiina Marduk, in poemul "Invocare ctre Marduk". 1. Eu laud numele tu, Marduk, puternicul zeilor, prinul cerului i al pmntului, 2. Cel ce a fost creat desvrit, singur este prea nalt. 3. Tu pori coroana lui Anu, Enlil i Ea, stpnia i mpria 4. Tu eti dasclul a toat nelepciunea, desvrit n putere! 5. Prin desvrit, stpn mre, care, atotputernic. 9. Tu eti prea puternic ntre zei. Cci frumos te-a plsmuit Nusimmud .. 34. nalt de statur, Marduk, soare strlucitor, tor luminoas, care la rsritul tu 35. Necurenia o faci curat, ntunericul l arunci. 10. "Judector al pmntului", e numele tu mre. "Stpnul marilor zei". (Invocare ctre Marduk) Asemenea altor zei, fiine vii in M.N., Marduk: - este deopotriv "prin al cerului i al pmantului; - este o creaie a altor zei in M.P., fiind "plsmuit" de zeul Nusimmud; - are o structur identic cu cea a zeilor cereti Ea, Enlil iAnu; - este in M.N., aspectul general fiind "strlucitor ca o tor"; - este unitate de control i corecie a C.S. recoltate; - "necurenia o face curat". Literatura asiro-babilonian conine mai multe mituri referitoare la potop. Epopeea lui Ghilgame i Epopeea lui Atrahasis, scrise in mai multe variante, ne ofer o imagine asupra evenimentelor potopului. Epopeea lui Atrahasis, mai puin cunoscut, a putut fi reconstituit parial, prin unirea fragmentelor conservate, ce fac parte din versiuni diferite (asiriene, babiloniene), scrise pe o perioad ce depete o mie de ani. Fragmentele ce urmeaz provin din versiunea babilonian veche, din care s-a pstrat numai o mic poriune, tradus in romanete de ilustrul semitolog Constantin Daniel. Mai intai, zeii ii motiveaz viitoarea intervenie in for asupra Terrei: Pmntul s-a mrit, poporul a sporit,... Enlil auzea zgomotul lor i a zis ctre zeii cei mari: "Apstor a mai devenit zgomotul omenirii. Prin iptul lor ei nimicesc somnul. S fie tiat curmalul pentru popor, n pntecele lor s fie puine verdeurile. (Atrahasis - fragmentul A - coloana I) Halal motiv pentru a distruge omenirea! Vei vedea ins, c adevratul motiv nu era zgomotul produs de omenire, ci "verdeurile" din pantecele ei. Odat luat decizia de distrugere, zeii trimit pe rand seceta, apoi

potopul, apoi diverse "plgi" (ciuma, frigurile, cldurile, ameelile, durerile). In faa potopului zeii il salveaz pe "ineleptul" Atrahasis, intr-o corabie, special construit dup planurile zeilor, numit "Pstrtoarea vieii". Impreun cu el sunt salvai familia, rudele, caiva meteugari i diverse animale. In final, obiectivul acestui dezastru complex este realizat. 51. Pntecele s fie legat, s nu mai nasc vlstare! 52. S-a tiat smochinul poporului, 53. n pntecele lor, zarzavaturile au fost puine. 55. Pmntul nu i-a mai dat roadele lui. 56. A secat pieptul Nisabei ... 57. Iar cmpia cea mare a produs praf de sare. Snul ei s-a mpotrivit. 59. nct nici o plant n-a mai rsrit, nici o smn n-a mai ncolit 60. Peste popor au nvlit frigurile; 61. Pntecele a fost legat i n-a mai nscut vlstare. (Atrahasis fragmentul D - coloana a III-a) Urmrile catastrofei sunt semnificative. Textul chiar menioneaz c oamenii rmai sunt puini la numr. Asemenea Bibliei, textele asirobabiloniene folosesc deseori metafora. Cultura uman este asemnat cu o cultur de plante. "Campia" este arealul P.I.G., "plantele" sunt oamenii, iar "roadele" sunt cei recoltai. Ingeniozitatea metaforei este cu totul particular de aceast dat. "Zarzavaturile din pntece" sunt produii umani hibrizi, abtui de la rigurozitatea seriilor genetice pure. Acest amestec de gene (zarzavat de gene) a constituit adevratul motiv al dezastrului indus de zei. Ca o ultim observaie la versetele de mai sus, cred c potopul a fost de fapt, ceva mai mult decat ne putem imagina. Aparent destul de ecologic, dincolo de aspectul climateric, dezastrul a fost complex. In spatele "plgilor" menionate de text, se ascund arme sofisticate, probabil bacteriologice, inductoare de radioactivitate menite s reduc populaia neatins de potop i s limiteze capacitatea procreativ a populaiei restante. Dup "asanarea campiei" de "zarzavaturi", terenul era apt s primeasc noul produs al zeilor. Drept urmare, zeii proiecteaz in laboratoare sofisticate de inginerie genetic, matriele viitoarelor serii genetice. Capii de serie nu sunt proiectai nici din "ran", nici din "lut", ci din "noroi", Se poate spune i aa! Diferena const in faptul c zeii nu pornesc in P.I.G. de la un singur cuplu tip Adam i Eva i de la factorii lor ereditari, ci de la apte astfel de cupluri, care vor fi capetele de serie ale celor apte serii genetice, 9. ..."Fctoarea omenirii, te chemm. 10. Stpna tuturor zeilor s fie numele tu!" 12. Ninligiku - Ea i neleapta mama. 13. Paisprezece pntece de mam erau adunate, 14. S calce peste noroi naintea ei. 17. Mama a rostit descntecul; dup ce ea a rostit descntecul, 18. ...a desenat pe noroiul su. 19. Paisprezece piese a ntocmit ea. apte piese le-a pus de-a dreapta. 20. apte piese le-a aezat de-a stnga; ntre ele a aezat o crmid.

23. Din apte pntece de mam au rsrit apte fiine brbteti. 24. apte au dat natere la fiine feminine. 25. Pntecele Mamei, Fctoarea destinului, 26. n perechi i-a completat pe ei; 28. Formele oamenilor le-a fcut mama. (Atrahasis fragmentul D - coloana a IV-a) Tbliele de lut gsite in numr mare in Mesopotamia acoper domenii vaste. Primele dou depozite ca mrime cuprind 27000 i respectiv 22000 de tblie, parial traduse, parial bine conservate. Bineineles, intre aceste multe documente, gsim la tot pasul elemente disparate, ce pot fi structurate in P.I.G. Spre exemplu, intalnim descris i la vechii sumerieni, tehnica implantului uterin, practicat de zei. Stpne, suflet al lui Enlil, pentru al crui cap se potrivete tiara, Erou, a crui putere a o stpni este cu neputin. Care ca domn pleac repede, cu care eu am fost nsrcinat pentru soul meu Pe care eu l-am nscut soului meu, i-l crescui, fr s aib loc o sarcin. (Regele, duhul luminii a crui strlucire nfricotoare e sublim Tblia a IX-a) Activitatea ingerilor vechiului Sumer este sintetizat de cateva versete: (ngerii) erau fiine ce nu cunoteau hrana,... Erau dintre cei ce rpesc soia din braele brbatului, (pentru implant uterin). i smulg copilul de la snul doicii... (recoltare n.a.) Erau dintre cei care nu copleesc de bucurie snul femeii. Nu mbrieaz copii bine hrnii, (A.D.N. hibrid, bogat, greu, n.a.) Rpesc omului fiul de pe genunchii si (recoltare n.a.) i duc cu sine nora din casa socrului ei. (pentru implant uterin n.a.) (Tbliele de lut sumeriene - din poemul "Coborrea Inannei n Infern") [25] Un rol important in meninerea programelor au jucat legile instaurate de zei. Legile au fost insmanate dup crearea seriilor pure. Atunci zei au invat omul s scrie, s-i inscrie legile primite, deoarece modalitatea complex de control a puritii genetice a seriilor nu mai fcea necesar prezena permanent a zeilor. Ca i evreii, care i-au primit legile prin Moise, pe calea implantului de informaie, locuitorii vechii Mesopotamii au primit pachete consistente de legi, prin intermediu conductorilor lor. Primul cod de legi cunoscut este codul lui Ur-namu, aprut in Sumer in anul 2050 i.e-n- In Asiria primul este codul lui Enunna (1925 i.e.n.), urmat de codul lui Lipit - Itar (1861 i.e.n.) i de codul lui Hammurabi (1750 i.e.n.). Hammurabi insist in prologul codului c formulrile legilor nu-i aparin lui, ci zeilor. 1. Cnd sublimul Anu, regele Anunnakilor, 2. i Enlil, stpnul cerului i al pmntului, 3. Hotrtorul destinelor rii, 4. I-au fixat lui Marduk, primul nscut al lui Enki, 5. Atribuiile lui Enlil peste toat omenirea, 12. Atunci Anu i Enlil m-au desemnat pe mine

13. S aduc bun stare poporului, 14. S fac ca dreptatea s aib ntietate n ar, 15. S dezrdcinez rul i nelegiuirea. (Prolog - coloana I ) Cnd Marduk m-a nsrcinat s conduc poporul pe calea cea dreapt, Atunci eu am ntocmit legea i dreptatea n limba poporului. (Prolog - coloana a V-a) 96. Eu, Hammurabi, sunt regele dreptii, (compatibil genetic cu zeii n.a.) 98. Cruia ama i-a ncredinat legea. (Epilog) Dac acel om a ascultat cuvintele mele, ce am scris pe stel, i n-a desfiinat legea mea, 10. N-a falsificat cuvintele mele, ama s-l fac s domneasc Mult ca i mine, regele dreptii; S pstoreasc poporul cu dreptate. (Epilog recto XXVI) In schimb, Hammurabi ii blestem in final pe toi cei ce vor modifica legile inscrise de el. In codul lui Hammurabi nu am gsit o L.N.H. explicit, ci doar legi care protejeaz familia din punct de vedere moral, social i economic, i legi care condamn consangvinizarea. Nu se fac referiri la cstoriile cu strinii. Probabil c posibilitatea aceasta era restrans. Pe de alt parte, standardul de homozigotare al acestor programe, mai puin riguros comparativ cu cel al poporului evreu, nu impunea o lege foarte explicit. Cu excepia programului S.D., celelalte programe au beneficiat de controlul mai activ, mai frecvent, mai prezent, al inginerilor geneticieni, deoarece bazele intraterestre au avut probabil o activitate permanent. De aceea, aceti zei nu au folosit pentru controlul programului sistemul L.N.H. - chivot. P.I.G. sumerian il prezint in toate tbliele de lut pe zeul Enlil ef absolut. Nu putem verifica acest lucru, dar este cert c P.I.G. sumerian a fost controlat pe toat axa timpului de acest zeu neobosit. In 1952 o expediie arheologic a descoperit la Nippur un text de 170 de versuri in care este prezentat personalitatea lui Enlil: Enlil ale crui porunci ajung pn departe,... Stpnitorul cu hotrrea nestrmutat, care hrzete pentru totdeauna soarta. El, cel al crui ochi nlai strbat ara, A crui privire nlat cerceteaz inima tuturor rilor; El care ndeplinete hotrrile de crmuire, de domnie, de regalitate, El n faa cruia zeii pmntului se pleac nspimntai, naintea cruia se umilesc zeii cerului... Necredinciosul, rufctorul, asupritorul, obraznicul, nclctorul de nvoieli, Enlil nu suport nelegiuirile lor n cetate, Marea Plas..., Nu las pe necinstit i pe rufctor s scape din ochiurile ei. (Tbliele de lut sumeriene) [26] Versetele de mai sus ne spun negru pe alb c temponautul Enlil, ef de P.T. peste zeii pmantului, era insrcinat s "cerceteze inima tuturor rilor", adic s practice cercetarea genetic A.D.N.M.N.. Vei vedea la

capitolul destinat trialului c in toate crile sacre ale omenirii inima omului metaforizeaz C.S. "Inima grea" semnific un A.D.N.M.N. hibridat, greu, iar "inima uoar" corespunde unui C.S. compatibil cu cel al zeilor. Este posibil ca "toate rile" lui Enlil s semnifice de fapt oraele stat pure din punct de vedere genetic locuite de cele apte seminii create de Enlil. Zonele locuite de cele apte seminii au fost separate prin canale artificiale construite de zei intre Tigru i Eufrat. Afirmaia nu este o inchipuire a mea, ci este regsit in tbliele de lut. Deseori, atunci cand raiunile de exploatare a P.I.G. o cereau, oraele erau invrjbite unele impotriva altora, la indemnul zeilor. Intotdeauna rzboiul ce urma era insoit de aruncarea Marii Plase prin ochiurile creia puteau trece doar cei compatibili genetic cu ingerii. Astfel, Marea Plas are rol de triaj al C.S. recoltate. V ofer spre edificare un astfel de text: "Enlil, rege al tuturor rilor, printe al tuturor zeilor, n decretul su nestrmutat a hotrnicit grania dintre Ningirsu (seminia compatibil genetic cu zeul cu acelai nume n.a.) i ara (seminia zeului ara n.a.). Mesilim, rege n Ki, a trasat-o din inspiraia zeului Sataran i a ridicat o stel n acel loc. Dar Ui,....nclcnd n acelai timp i hotrrea divin i fgduiala omeneasc, a smuls stela de la grani i a ptruns n cmpia Laga. (seminiile au inceput s se amestece n.a.) atunci Ningirsu, campionul lui Enlil, urmnd porunca acestuia a declarat rzboi celor din Umma. Din porunca lui Enlil el a aruncat asupra lor Marea Plas i a ngrmdit pe cmpie, ici i colo, scheletele (?) lor n mormane". [27] Semnul intrebrii pus dup cuvantul scheletele aparine lui S. N. Kramer i semnific imperfeciunea traducerii cuvantului. Eu cred c este vorba de adunarea sub Marea Plas a C.S. pentru triaj. Textul sumerian prezint in continuare stabilirea granielor foarte clare intre seminii. prin canale adnci, spate de zei, ce nu trebuiau trecute de membrii celor apte comunii. Cand totui dou familii se amestecau prin trecerea repetat a graniei, cei apte zei controlori numii "Iakku" erau obligai s pedepseasc poporul, s arunce Marea Plas. Aa se face c celebrele "canale de irigaii" construite de harnicii sumerieni, despre care am invat la coal, nu au fost altceva dect un instrument accesoriu al L.N.H. Prin prelucrri genetice asemntoare altor programe erau obinute C.S. compatibile genetic cu ingerii. Noiunea de compatibilitate exprim prin ea insi imperfeciunea genetic a omului atunci cand harta sa genetic este comparat cu cea a zeilor. Tbliele de lut sumeriene explic cat se poate de clar acest lucru: Niciodat un copil fr pcat n-a ieit din vreo femeie, Niciodat un bietan nevinovat n-a existat din vremurile strvechi [28] Pe de alt parte, P.I.G. sumerian a fost dotat cu un dispozitiv extrem de complicat, denumit "stlp", amplasat in Nippur, pe o platform special "nobila cas a lui Enlil". In construcie era inclus o camer numit DIR.GA., al crei mister continu s rman neelucidat pentru cercettori. Eu cred c rspunsul corect privind utilitatea acestei incperi este in legtur cu semnificaia cuvantului sau a expresiei ME. Despre

ME aflm din tbliele de lut c era "haina ME divin" a zeului Enlil. Tbliele descriu pe care Inanna o face impreun cu Enlil la reedina cereasc a lui Anu (echivalentul lui Dumnezeu), pentru a aduce "haina ME" ce conine cele apte /feluri de ) ME. Iat cuvintele zeului Enlil adresate Ianannei: "Ai ridicat haina ME... / o regin a lui ME, o, lumin strlucitoare cu care mainile ei au luat cele apte ME." (Tbliele de lut sumeriene) [29] Trebuie s mai menionez c toi ingerii crui de C.S. cltoreau spre staiile centrale prin teleportare, adic sub form de "lumin strlucitoare" - M.N. Recolta de C.S. era deja sub form de M.N. Astfel, putem identifica "haina ME divin a lui Enlil" cu un C.S. compatibil genetic cu Anu, iar cele apte ME cu cele apte feluri de rod ale P.I.G. sumerian, desfurat in apte serii cu puritate genetic crescut. Ei, bine, in camera DIR.GA., situat lang stalp, "ME este adus la perfeciune" (Tbliele de lut sumeriene) [30] Aici am vrut s ajung: recolta de C.S. era aproape perfect; C.S. expediate spre staie erau produse finite. Complexul areal de cultur - teasc - stalp - turn (DIR.GA.) - funciona ca o fabric de C.S. finite. Celelalte elemente de program sunt i ele prezente. Spre exemplu, despre C.S. incompatibile cu sistemul, tbliele de lut sumeriene precizeaz: "Doar s-i bagi in ap (R.V.) i apa devine puturoas; doar s-i bagi intr-o grdin (P.V.) i fructele putrezesc." [31] Se pare c, iniial, programul a demarat totui, in opt serii genetice. Una dintre ele avea s se piard. Poemul "Enki i Ninhursag" descrie un paradis mult asemntor inutului Eden, numit ins, Dilmun. Pentru c "apa proaspt" - R.V., lipsea in Dilmun, zeul Enki ii poruncete zeului Utu s fac s aneasc "ap proaspt" din pmant, astfel incat in Dilmun s creasc cele opt plante arbore - P.V. Pe scurt, Enki se imbolnvete, opt dintre prile trupului su fiind bolnave. Zeia Ninhursag creeaz atunci opt deviniti pentru a vindeca cele opt boli. Cele opt diviniti sunt capetele de serie ale celor opt serii genetice pure create de zei in Sumer, menite s-l "vindece" cu "fructele " lor pe Enki. Fabrica de C.S. numit Terra , livreaz i in acest caz "produse finite" C.S. controlate genetic, compatibilizate in bazele intraterestre din locul numit Infern sau Kur. Dup o lung perioad in care intre zeii cerului condui de An i reprezentantul lui pe Terra - Enlil i zeii Infernului a existat o armonie perfect, apare conflictul ce declaneaz rzboiul: Infernul - Kur rpete din cer o zei numit Erekigal. Drept urmare: Dup ce An a luat cerul, Dup ce Enlil a luat pmntul, Dup ce Erekigal a fost rpit de Kur drept prad Dup ce Tatl a ridicat pnzele mpotriva lui Kur, mpotriva Regelui, Kur a aruncat cu pietre mici, mpotriva lui Enki el a aruncat cu pietre mari. Micile sale pietre, pitre de mn, Marile sale pietre, pietrele "trestiilor mictoare", Au zdrobit chila brcii lui Enki Luptnd ca o vijelie npraznic. [32] Dintr-un alt poem, numit "Coborarea Innanei in Infern", aflm c Erekigal, cea rpit de Kur "drept prad" a devenit zeia suprem a

Infernului! Aparent, poemul este lipsit de logic, de sens. El descrie ins un aspect foarte important. Innana, zei a cerului, parcurge in Infern drumul spre Erekigal strbtand cele apte pori divine, pzite de cele apte diviniti. In dreptul fiecrei pori ii pierde cate o "bijuterie" (elemente de structur genetic), astfel incat in faa lui Erekigal ajunge "goal". Drumul parcurs de Innana este izbitor de asemntor drumului strbtut de C.S. compatibile cu ingerii pan in preajma C.D.M. Vei afla in capitolul "Triajul" c un astfel de C.S. este "dezbrcat" de toate elementele componente, rmanand doar cu o unitate central pe care, ulterior, se reconstruiete o alt arhitectur a viitorului C.S., ce va fi racordat le o som de nger. Faptul c Innana strbate cele apte pori divine pan in dreptul zeiei Erekigal (echivalent C.D.M.) rpit de Infern "drept prad" i reuete ulterior s-i recapete "hainele" "bijuteriile" revenind in final la aceeai arhitectur somatic, demonstreaz c Innana era identic genetic cu ingerii din cer i cu cei din Infern. Acesta este mesajul poemului. Innana este prima fiin care parcurge "drumul fr intoarcere" in Infern, pentru c de obicei, un C.S. intrat pe acest drum urma s ias cu o alt structur genetic. Varianta asirian veche a acestui mit descrie i ea drumul Innanei, numit de aceast dat Itar: 14. Du-te, Asuunamir, aeaz-i faa la poarta fr ntoarcere. 15. Cele apte pori ale rii fr ntoarcere i se vor deschide. (Coborrea lui Itar n Infern) Sigiliu asirian din sec. IX-VIII i.e.n., reprezentand P.V. i leul ei. Preul pe care Innana trebuie s-l plteasc pentru revenirea ei din Infern este predarea unui inlocuitor i anume a zeului Dumuzi. Povestea devine i mai interesant, deoarece Damuzi era zeul protector al oraului inchis din punct de vedere genetic numit Kullab, ora ce ar fi trebuit s furnizeze unul dintre cele opt tipuri de rod al P.V., i anume rodul zeiei Ninsun. Dumuzi i rodul rezultat al muncii sale reprezint o moned de schimb. Acest fapt il inelegem i mai bine din povestea lui Ghilgame, locuitor al acestui ora Kullab. Poemul lui Ghilgame urmeaz cronologic celui al coborarii Innanei in Infern. De la eroul sumerian aflm un fapt extrem de important: O, Utu, a vrea s-i spun un cuvnt... n oraul meu omul moare, inima este apsat; Omul piere, inima este grea. Am aruncat o privire pe deasupra zidului, Am vzut cadavrele ... plutind pe ru. Ct despre mine, soarta mea va fi aceeai; ntr-adevr, aa este. Omul cel mai mare (A.D.N. complex, hibrid n.a.) nu poate atinge cerul ... [33]. Aceste versete din plangerea lui Ghilgame ctre zeul Utu ne spune c populaia din Kullab nu mai era compatibil genetic cu creatorii ei, "inima" (A.D.N.M.N.) devenind grea. Mai mult decat atat, chiar cei mai drepi - "omul cel mai mare" dintre locuitorii oraului ii pierduser compatibilitatea cu zeii cerului. Conform poemului, Ghilgame pleac in "ara celor vii" - in Infern, unde sfarete in final i devine... "judector al Infernului", Cu alte cuvinte, acest Ghilgame "stricat", incompatibil

genetic cu zeii cerului, devine unitate de control genetic al L.I. Astfel are loc scindarea genetic parial intre zeii cerului i cei ai Infernului, iar armonia intre aceste zeiti prezent pan atunci in tbliele de lut, dispare pentru totdeauna. Inelegem astfel, c L.I. se scindeaz genetic de S.D. i adopt o marc A.D.N. mai puin pretenioas, mai puin pur genetic. La fel ca in Biblie, populaia unui ora era distrus fr mil, atunci cand "se deprta de lege". Mi-a atras atenia distrugerea cetii Agade printr-un atac probabil nuclear ce a avut loc acum aproximativ 4300 de ani. Enlil, eful programului dup ce omoar poporul din Ki, preface in praf casa din Uruk, se ocup de cetatea Agade, care "a prsit inelepciunea i a devenit plin de nelegiuiri". O, cetate care ai nesocotit pe Enlil ... Crngurile tale s devin mormane de praf... Crmizile de lut din care eti fcut s se ntoarc n abisul lor, S devin crmizi blestemate de Enki, (radioactive n.a.) Copacii ti s se ntoarc n pdurile lor, S devin copaci blestemai de Ninildu Pe cmpiile unde creteau plantele care linitesc inima, Nu mai crete dect "trestia lacrimilor".... Cel care spune: "a vrea s m stabilesc n acest ora", nu gsete un loc bun pentru a se aeza... (Tbliele de lut sumeriane) [34] Un alt exemplu const in uciderea locuitorilor Babilonului, in anul 689 i.e.n., cand zeul Marduk, ingerul pzitor al Babilonului "supune oraul la grea osnd, drept pedeaps pentru pcatele locuitorilor si." (Tbliele de lut) Atacul nuclear asupra cetii hitite Huyul, despre care am discutat deja, se inscrie in aceeai operaiune. Inchei prin a meniona c toate elementele de program sunt metaforizate intr-o modalitate asemntoare altor scrieri. "Painile biblice" nu sunt de fapt numai biblice; ele se regsesc de exemplu in tbliele de lut sumeriene: "Aceluia pe care mana ta l-a meterit i-am hotrat ursita, / I-am dat pine s mnnce..." [35] Iat acum un alt exemplu, care la prima vedere ar putea fi luat drept un inelept proverb sumerian. De fapt, versetele ascund elemente de P.I.G.: Pentru srac e mai bine s fie mort dect viu; Dac are pine, nu are sare; Dac are sare, nu are pine; Dac are carne nu are miel; Dac are miel nu are carne. (Tbliele de lut sumeriene) [36] Traducerea ar fi urmtoarea: "sracul", adic cel cu A.D.N.M.N. simplu, fr lanuri hibride este mai bine s fie sub form de C.S. "Dac are paine", adic dac este compatibil genetic cu ingerii, in mod sigur este lipsit de "sare", adic de alte caractere genetice hibride supraadugate structurii genetice standard. Evident c "dac are sare" nu va fi compatibil genetic cu ingerii adic "nu va avea paine". "Dac are carne", adic este in viaa somatic, bineineles c nu vine in contact cu complexul Dumnezeu - Miel, iar dac se afl in apropierea Mielului, se afl cert in stare de C.S., adic "nu are carne". In acest mod pot fi rstlmcite o bun parte dintre tbliele de lut. De cele mai multe ori acestea nu vorbesc nici

despre agricultur, nici despre moral, nici despre reforme sociale, nici despre dragoste, ci prezint camuflat elemente de program, aa cum ne-a obinuit i Biblia. Sumerienii au i ei "vaca" lor. Tbliele de lut fac deseori indemnuri la inmulirea vacilor (a P.I.G.) i la hrnirea oamenilor cu smantana vacii sfinte, adic la pstrarea caracterelor genetice ale vacii primordiale. Iat un exemplu: O, Sumer, ar mare ntre rile lumii... Regele cruia tu i dai natere este mpodobit cu coroana nemuritoare, Regele tu este "Marele Munte", tatl Enlil....Anunnakii, Marii Zei, n marile tale crnguri, i iau ei hrana. O, cas a Sumerului, grajdurile tale s fie numeroase, vacile tale s se nmuleasc... O, Vac, cine mnnc smntna ta? Cine bea laptele tu? Nidaba (zeu - n.a.) mnnc smntna mea. Nidaba bea laptele meu. A vrea s-mi aduc smntna din staulul sfnt... (Tbliele sumeriene de lut) [37] i uite aa a devenit vaca sfant... In acord cu celelalte scrieri antice, statutul femeii in Mesopotamia era asemntor cu cel al evreicelor. Tbliele de lut sumeriene pun i ele "sare pe ran": "O femeie nervoas acas aduce i boala peste necazuri." sau "Ulciorul in pustiu este viaa omului; ... dar nora este infernul omului." sau: "Pentru plcere: cstorie, dup mai mult chibzuial: divor." [38] Programul din Fenicia Elemente tipice de P.I.G. gsim la tot pasul in textele feniciene. Tehnica implantului uterin este la vedere in multe texte feniciene. Poate c cel mai evident exemplu il intalnim in poemul "Naterea Aurorii i Amurgului". De fapt, este vorba mai mult decat un implant uterin; poemul face referin la constituirea arealului de prelucrare genetic, de formarea primilor indivizi valoroi genetic pentru program i de rspandirea tehnicilor de implant uterin la scar economic. 1. Eu chem zeii cei ncnttori... 2. i pe frumoii copii de principi (echivaleni genetic cu Adam, Set, etc, - n.a.) 3. Care ntemeiaz o cetate acolo sus...(constituie un areal de P.I.G. n.a.) 4. n pustia cea de dune...(loc in care zeii inc nu au acionat - n.a.) Pasul urmtor in P.I.G. const in prelucrarea genetic a "cetilor". De aceea, 7. Mot, prinul (zeitate - n.a.) troneaz avnd ntr-o mn sceptrul sterilitii, iar n cealalt mn 8. Sceptrul vduviei. Operaiunile nu ne sunt strine. Zeul, "ingerul pzitor, veghetor" are grij de "cetate" practicand mariajul controlat, in care se dovedete c tanra femeie este "steril" . Ea poate totui s nasc "fii", in urma rugii adresate zeului. Pe de alt parte, au loc primele "recolte" i multe femei tinere rman fie fr copii, fie vduve. P.I.G. este dezvoltat in apte serii genetice, fapt sugerat de textul ce urmeaz:

13. Cmpul lui El, cmpul zeilor, este al lui Athirat i Rahmay. (zeien. a.) 14. Peste foc de apte ori s fiarb slujitorii un ied n lapte, ment i unt. 15. i peste crbuni de apte ori s verse ap proaspt In continuare, textul istorisete naterea "zeilor incanttori" Sahar i Salim. Poemul ii prezint pe cei doi ca pe siamezi, fiind fiii lui El i a unor pmantence. De fapt, asemenea copiilor biblici venii de la "Domnul", ei nu sunt altceva decat copii rezultai din fecundare artificial i implantare uterin in "mame" compatibile genetic. Zeul El, fiind in stare de spirit, nu ar fi putut procrea. De aceea, i "actul sexual" se consum intr-o modalitate ... original, metaforizat: 31. El zri cele dou femei care scoteau apa... 34. Cealalt ipa: "Mam, Mam!" i mdularul lui se va lungi ct marea. Mdularul lui El se va lungi ct valul. ... 36. Zeul El lu cele dou femei care turnau apa.. 39. Mdularul lui se ls n jos. Tria mdularului lui se moleete. ... 41. Cele dou femei vor fi femeile lui El. ... 52. Dup srutare i dup zmislire, dup mbriare dureroas, 53. Vine durerea facerii i ele nscur pe Sahar i Salim. 58. Ele dau natere zeilor ncnttori, gemeni nscui ntr-o zi. Poemul mai subliniaz caracterele genetice hibride (pmantene i zeieti) ale celor doi . 63. Ei au pus o buz spre pmnt i o alt buz ctre ceruri. (Poemul Naterea Aurorii i Amurgului). La Ras-Shamra s-au gsit mai multe texte ugaritice, datate din epoca bronzului. Intre ele, deosebit de interesant este "Legenda lui Keret". Dup prerea mea, exist o analogie izbitoare intre povestea biblic a lui Iacov i cea a lui Keret. Iacov pleac din Canaan in Mesopotamia, la "ruda" sa Rahila, singura apt genetic s poarte sarcina celor doisprezece capi de serii genetice, venii pe lume prin tehnica implantului uterin. In legenda fenician, eroul principal este Keret, un rege "drept", descendent din zei": 10. ...Keret este fiul lui El, odrasla 11. Milostivului i Sfntului El. (Tblia a doua - K) In imprejurri neprecizate, lipsite de importan, ii pierde intreaga familie. Ca i in alte legende ale inutului, chiar ale V.T., mai important este refacerea familiei in urma unui mariaj controlat de zei. In vis, Keret primete indicaii clare de la zeul El, asupra modului in care va trebui si refac familia, pentru a avea fii motenitori. 21. Tu trebuie s-i iei o soie, o Keret.... 22. O soie la casa ta, s aduci o fecioar 23. n reedina ta. Ea i va nate la apte fii 24. i chiar opt i va aduce pe lume. (Tblia I- III K - coloana a II-a) Tanra apt s poarte sarcinile zeieti este preafrumoasa Hurray, fiica regelui cetii Udm. Iat cererea lui Keret ctre regele din Udm: 25. D-mi mie pe fecioara Hurray. 26. Al crei farmec este ca farmecul 27. Lui Anat (sora mitic a zeului Baal - n.a.) i a crei frumusee

28. Este ca frumuseea lui Athart (zei - n.a.), 29. Ale crei pupile sunt pietre de safir 30. i ale crei pleoape sunt ca cetile de onix; 31. Fiindc El n visul meu, el, tatl 32. Omenirii, n viziunea mea mi-a druit 33. Ca ea s nasc smna lui Keret 34. i un biat slujitorului lui El. " (Tblia I - coloana a V-a) Inelegem c i Hurray era venit ca i Keret, prin tehnica implantului uterin. Avea caliti genetice asemntoare zeilor. Zeii plnuiser ca Hurray s nasc opt fii. Curiozitatea const in faptul c mai intai Hurray va nate ase fiice. Din P.I.G. biblic tim bine c ingerii lui Dumnezeu nu proiectau niciodat produi umani de sex feminin. Coranul accept totui c acest lucru se intampla in mod excepional, dac zeii aveau nevoie in programul lor. Fiicele pe care le nate Hurray sunt sigur proiectate de zei, deoarece zeul suprem El ii prezice acest fapt lui Keret. 1. S fii tare nlat, o, Keret, 3. n mijlocul cetilor pmntului, 4. n adunarea ce ntrunete pe domnitori. 5. i ea va prinde n pntece 6. Fiice pentru tine. 7. Ea i va nate ie o fiic numit...(urmeaz numele celor ase fiice) 13. Fii dar preamrit, o, Keret, 14. Printre mai marii pmntului, 15. n adunarea ce ntrunete pe cpetenii. 16. Pe cea mai tnr dintre ele o voi face cea mai vrstnic. (Tblia I - coloana a III-a) Aa cum ne-am obinuit, intre "domnitori", intre "cpeteniile pmantului", se afl numai cei compatibili genetic cu ingerii. Surpriza o constituie cele ase "fiice" druite de zei lui Keret, care vor ajunge s triasc tot atat cat zeii. Erau oare zeiele acestor inuturi obinute prin proiecii iniiale in viaa pmantean? Aceste "fiice" aveau oare un rol procreativ in P.I.G., pan in momentul consolidrii L.N.H.? Cred c este greu de rspuns cu exactitate. cronologic, legenda lui Keret ne spune c zeii ii in fgduiala i-i ofer regelui fiii promii: 17. Zeii binecuvnteaz i apoi pleac; 18. Zeii se duc ctre corturile lor; 19. Seminia lui El se duce la locuinele lor. 20. Ea prinde n pntece i nate un fiu pentru el, 21. Ea prinde n pntece i nate fii pentru el. 22. La captul a apte ani 23. Fiii lui Keret erau atia ci i fuseser fgduii 24. i fiicele lui Hurray, de asemenea, 25. Tot attea. (Tblia I - coloana a III-a) Ce performan! Treisprezece sau paisprezece sarcini in apte ani! Mai important decat aceast anomalie la vedere este faptul c legenda nu ne lmurete dac Hurray nate apte sau opt fii, conform promisiunii iniiale. In continuare ins, povestea ne spune c regele se imbolnvete i unul dintre fiii si, pe nume Yasib, "imboldit de un demon luntric", dorete s ia tronul. Versetele nu adancesc explicaiile privind

neinelegerile dintre zei. Cum nici unul dintre zei nu dorete insntoirea regelui, zeul suprem El intervine personal i-l vindec pe Keret. Acesta ii reia locul pe tronul regal i hotrte uciderea lui Yasib. Astfel, se poate face o analogie cu legendele asiro-babiloniene, in care ni se sugereaz c zeii au inceput iniial un P.I.G. in opt serii genetice. Ulterior, programul avea s piard una dintre serii. Cred c legenda lui Ketet ascunde acest mesaj, cei pot fii ai si, rmanand in final apte, dup moartea lui Yasib. In "Legenda lui Aqhat" aflm cate ceva din viaa vechilor refaimi biblici, exterminai mai tarziu de dumnezeul evreilor. Dac tbliele pe care sunt inscrise aceste legende nu ar fi atat de deteriorate, probabil c inelegerea mesajului ar fi mai bun. In legenda sus amintit gsim descrierea tipic a unui implant uterin. Refaitul Danel, "cel drept" se roag la zeul El s-i dea un fiu. Dup ce este descris portretul "fiului ideal" , El il binecuvanteaz pe Danel cu "un fiu capabil s-i ridice duhul su din ran". Nu mai reproduc versetele. O alt tbli fenician conine "Poemul refaim". Dei este mult deteriorat, poemul are, cel puin pentru mine, un mesaj clar. Imi dovedete c intr-o perioad in care programul fenician se desfura in opt serii genetice, refaimii erau recoltabili, fiind fie una dintre serii, fie avand la randul lor opt serii genetice. V prezint doar intrarea C.S. in palatul lui El: 1. i El (zeul) a rspuns: "Umbrelor, mergei 2. Ctre casa mea, n palatul meu eu v chem, v poftesc, 4. Grbii-v la locul vostru voi, duhurilor" (Poemul refaim - II R coloana A) 1. Opt n palatul meu. Umbrelor, 2. Grbii-v fiecare la locul lui; spiritelor, grbii-v... 6. Umbrele au ajuns n ariile lor, duhurile la plantaiile lor. (coloanaB) 11. Grbii-v refaim, voi fiine divine. 15. ... Ulei va fi vrsat pe 16. easta lui Baal i el selega 17. Cu jurmnt: iat, viteazul Baal va fi rege. 18. La porunca mea el va ocupa tronul su regal, 20. n casa mea chem eu pe refaim, 21. Chem eu fiinele divine. (Poemul refaim - III R - coloana A) Important este doar ideea c zeii Feniciei prelucrau genetic populaia. Rezultatul consta intr-o populaie recoltabil. Acest lucru se fcea fie in cadrul slujbelor cand era sacrificat in special primul nscut dintr-o familie, fie "la grmad", atunci cand un zeu se supra din te miri ce motiv pe oameni, aa cum se intampl in poemul "Baal i Anat". Cercettorii au incercat inutil s gseasc motivul furiei zeiei Anat. Mult deteriorat, poemul incepe cu capitolul "Ospul lui Baal". 2. ...nu sta viteazule. 3. Pardameni cinstete pe prinul Baal, stpnul 4. Pmntului. El s-a sculat s ornduiasc un osp 5. i i-a dat s mnnce. (coloana I) V aducei aminte "fructele" din P.V., ce constituie "hrana" lui Dumnezeu; de "rodul" bun sau ru la gust? Ce credei c ar fi putut Baal , echivalentul Mielului biblic s "mnance"? Rspunsul il aflm in

capitolul urmtor, intitulat "Masacrele lui Anat": 4. Anat a nchis uile locuinei sale i ntlnete pe slujitori 5. La picioarele muntelui. i iat, Anat ncepe lupta; 6. n vale se bate ntre dou fortree. 7. Ea lovete mulimea de la marginea mrii. , 8. Ea nimicete pe oamenii de la rsritul soarelui; 9. Capetele sunt ca nite mingi sub picioarele ei; 10. Lng ea, leuri cioprite, ca norii de lcuste, 11. Ca grmezile de grne-s mdularele lupttorilor. 12. ncins cu capete pn la spata piciorului, 13. Legat la coapse cu mini tiate, ea i bag genunchii 14. n sngele lupttorilor, bag poalele hainei sale 15. n sngele scutierilor. Ea alung pe oamenii btrni 16. Cu toiagul, la olduri ochind cu arcul ei. 17. Atunci Anat pleac la casa ei, 18. Zeia s-a ndreptat spre casa ei. 19. Dar ea nu era stul de mcelul din vale, 20. Cu lupta dintre dou fortree. Ea arunc 21. Jiluri peste lupttori; mese erau azvrlite 22. Peste militari i jiluri peste bravi. 23. Anat se lupt aprig i-i privete munca. 24. Ea se rzboiete i se uit la lucrul ei, 25. Ea se simte bine, inima i se umple de rs; 26. Anat este plin de ea, bucurndu-se cnd i moaie genunchii n sngele 27. Lupttorilor, nclrile ei n sngele scutierilor; 28. Pn la sturare ea se lupt n locuina ei, 29. Btndu-se ntre mese. (coloana II-a) Observm c masacrul este strict asupra sexului masculin. De asemenea, btranii sunt alungai din lupt. Dup ce lupttorii sunt ucii, C.S. sunt preluate i duse in "palatul" zeiei, unde "lupta" continu. Dup o prelucrare primar, C.S. sunt preluate de trimiii lui Baal, numii Gapan i Ugar. Zeia Anat ii cur vemantul. Zeul Baal o omagiaz i trimite un mesaj de pace pe pmant! 25. La picioarele ei plecai-v i-o omagiai, 26. Spunei-i fecioarei Anat, 28. Mesajul preaputernicului Baal, cuvntul 29. Celui mai viteaz dintre viteji, zicnd: "Rzboiul pe pmnt 30. Este mpotriva voinei mele. Mandragore pune n pmnt, 31. Revars pace desvrit n inima pmntului. 32. Mai mult dragoste pe ntinsul cmpului. V aducei aminte de formulri echivalente din Biblie, ce proclam un anumit tip de dragoste a zeului fa de om i anume o dragoste condiionat de respectarea L.N.H.! Toi cei demni de acest tip de iubire zeiasc aveau parte de o moarte pmantean timpurie, asemntoare celei descrise mai sus. In capitolul urmtor, Anat se laud cu victoria asupra celor masacrai, asemnai cu un balaur cu apte capete, evident, fiecare cap semnificand un fel de rod. 53. ...Au n-am dobort eu pe Yam?

54. Pe favoritul lui El? N-am terminat-o cu viaa lui Nahar? 55. Am pus botni balaurului, l-am dat gata; 56. L-am zdrobit pe arpele cel foios, 57. Pe balaurul cel cu apte capete; 58. Am dobort pe jivina cea plcut lui El. ...(coloana a II-a) Anat cltorete apoi, impreun cu "recolta" spre palatul lui Baal. 35. Spre cel mai ndeprtat dintre diviniti, fcnd 36. Dou srituri pe sub izvoarele pmntului, trei salturi pe dedesubtul peterilor 37. Atunci ea i ndrept paii ctre Baal, 38. Ctre nlimile de miaznoapte, strbtnd o mie de stadii i zece mii de leghe. (coloana a IV.a) Anat ajunge la zeul suprem El i la Baal, situai conform versetelor de mai sus in lumea subpmantean. Pentru mine este important descrierea acestor zeiti. Este subliniat structura lui El, cu apte C.S. Asemenea formulrilor biblice. El este "cuvantul", "viaa cea adevrat", "inelepciunea", "dreptatea", etc. Baal se afl in apropierea lui El. Complexul Dumnezeu - Miel are drept echivalent complexul El - Baal. Din punct de vedere tehnic, Baal constituie ultima unitate de control genetic al C.S. recoltat, altfel spus, deine "cartea vieii". Cei ce trec de Baal, "ultimul judector", il vor cunoate pe El, dup care vor fi transformai in ingeri ai lui El. 26. Zeul El rspunde din cele apte camere, din cele opt ncperi. 30. Cuvntul tu, o, El, este nelept, deteptciunea ta venic, 31. Viaa adevrat este cuvntul tu. 32. Viteazul Baal este regele nostru, judectorul nostru, 33. Peste el nu-i altul. (Poemul Baal i Anat - coloana a V-a) Asupra superfiinei El cred c pot face unele speculaii. Nu tiu dac are apte sau opt C.S. Exist i alte formulri, care trebuie analizate. De exemplu: 19. Altarele zeilor sunt opt, jeurile 20. Marilor zeie sunt n numr de apte. (Poemul Naterea Aurorii i Amurgului) sau 6. ...tu (baal) vei lua cu tine 8. Ploaia ta mpreun cu cei apte 9. Servi i opt slujitori. (Poemul Baal i Mot - coloana a III-a) Cred totui, c apte C.S. cu structuri genetice apropiate, ce reprezint structura genetic standard a celor apte serii genetice, sunt racordate i inconjoar un C.S. ce conine toate elementele de structur genetic ale celor apte serii genetice, conine de fapt opt C.S. Cred c este logic. Complexul El - Baal se afl pe o inlime, intr-o "grdin", ce conine P.V. i R.V. Iat cateva fragmente ce semnific acest lucru: 20. Atunci ea (Anat) se duce aproape de El, 21. Lng izvoarele rurilor, 22. n mijlocul ntinderilor de ap. 23. Ea strbate grdinile lui El 24. i ptrunde n cmrile regelui, tatl anilor.

(Poemul Palatul lui Baal - coloana a IV-a) Imaginea procesului de transformare a C.S. apare mai voalat, dar acum, dup ce am parcurs echivalentul biblic, ne este uor s inelegem ce se ascunde in spatele versetelor. Procesul este simbolizat in "Poemul Hadad" asupra cruia am s revin in capitolul dedicat speciilor extraterestre. Aa cum lui Dumnezeu Biblia ii atribuie dorine, ordine, statutul de conductor, tot aa, zeul El este conductorul suprem, in timp ce Baal, din punct de vedere mitic este cel ce indeplinete ordinele lui El, conducand la randul su pe ceilali zei. In afar de cele dou zeiti supreme ale fenicienilor, la loc de cinste stau muli ali zei i zeie, care din punct de vedere mitic se afl intr-o relaie de rudenie ambigu, greu de desluit. Practic, tehnic, toi aceti zei sunt "copiii" complexului El - Baal, fr s aib alte raporturi de rudenie. Programul din Egipt Unul dintre cele mai interesante P.I.G. desfurate de zei sub atenia curcubeului este fr indoial programul egiptean. Zona Egiptului antic se numr intre regiunile Terrei in care zeii au lsat urme de neters pentru posteritate. Societatea noastr, cea mai avansat tehnologic de-a lungul istoriei umane, va mai avea nevoie de ceva timp pentru a inelege rostul i modul in care zeii au construit edificiile Egiptului antic. Sper c vor veni i anii cand istoria oficial ii va repune in drepturi pe zei, cand oamenii nu vor mai fi obligai s se mire la nesfarit de mreiile Egiptului antic ridicate de furnicarul de sclavi ... Despre asta s-a scris i se va mai scrie mult. Dar, de unde credei c vin zeii Egiptului? Cum ar fi de ateptat, trebuie s vin tot din ... Sirius din alte stele mai apropiate de noi. Am dus sceptrul su Spiritului stelar al lui Sirius. Precum i diadema Nemmes, de la acea divinitate Al crei nume nu trebuie spus niciodat... (CLXXX Cartea egiptean a morilor) Egiptologii au considerat mereu c amplasarea complexului piramidal de pe platoul Gizeh este in relaie cu proiecia constelaiei Orion i a stelei Sirius. Dac pan in prezent se considera c Sirius se proiecteaz pe piramida lui Keops, acum egiptologii britanici Nigel Appleby i Adam Child consider c locul in care se proiecteaz Sirius atunci cand cele trei stele ale centurii Orion "cad" pe cele trei mari piramide, este situat la 8 km nord de piramida lui Keops. Aceasta, se pare, este locul "camerei comorilor", locul de la care omenirea ateapt dezlegarea enigmelor Terrei, locul in care zeii au ascuns date importante despre P.T. Intre ultimele descoperiri se afl mormantul lui Senmout, mare intendent al zeului Amon, aflat la Luxor, mormant ce face subiectul numrului 982, din iulie 1999, al revistei "Science et Vie". Plafonul mormantului este divizat in dou pri. Pe una este reprezentat cerul anului 1463 i.e.n.; un amalgam de stele i diviniti, relativ uor de descifrat. Central este reprezentat Osiris - steaua Sirius. Pe cealalt parte sunt reprezentate lunile anului, zilele, orele. Un calendar viu, cu zei i fapte zeieti inlnuite in timpul astral, ce vine de acum trei milenii i jumtate. Vom inelege oare toate semnificaiile? Cu siguran, nu. Zeii tiau inc de atunci c omul este programat s nu depeasc un anume

grad de inelegere. La fel ca Biblia, care ne spune c "lucrrile Domnului sunt ascunse", greu de priceput pentru mintea uman, exist texte pe care le atribui zeilor Egiptului, care ne trimit acelai mesaj. Semitologul roman Constantin Daniel le-a adunat in lucrarea "Gandirea egiptean in texte antice" - Editura tiinific, Bucureti, 1974. 23. Zeul vdete zilnic pe pmnt lucrarea sa tainic. (nvturile papirusului Insinger - nvtura a XXIV-a - cap.31) Informaia papirusului Insiger este sintetic i clar (pentru mine). In cateva versete este prezentat evoluia ciclic a fiinei umane, supus dorinei zeilor. Apoi, un ciclu de evoluie este disecat. "Bucatele campului" - oamenii recoltai, sunt in tandem cu evoluia stelei Sirius, cu "planing-ul familial" al lui Osiris i al supercivilizaiei sale. El "face ogoarele s zmisleasc", iar apoi, la "seminele" recoltate adaug "vine i oase". Dar mai bine s urmrim textul: 1. El face ca pmntul s zmisleasc milioane de oameni pe care le nghite i le odrslete din nou; 3. El face bucatele cmpului i rsrirea lor la rsritul i apusul stelei Sirius; 8. El face ca toate ogoarele s zmisleasc din seminele pe care le primesc; 9. El creeaz vinele i oasele n aceste semine; 10. El face ca ntregul pmnt s fie clcat, astfel c el tremur; 17. El face pe oameni unii dup alii, din neam n neam, spre a-i pstra n via 18. El statornicete ca intenia lui s fie ascuns pentru locuitorii pmntului, n aa fel ca ei s nu o cunoasc: ... (nvturile papirusului Insinger - nvtura a XXIV-a - cap.32) Textele egiptene nu ne ascund faptul c ciclurile umane nu sunt dect un rod al activitii zeilor, un produs extraterestru ce servete o cauz extraterestr. Ct despre om, el este doar lut i paie i zeul este cel ce l-a zidit. Zeul zidete i zeul nimicete oameni n fiecare zi; El plsmuiete mii de oameni de jos dac dorete Sau face mii de oameni de seam de dregtori. Cnd zeul este n epoca lucrrilor sale, n vreme de activitate a sa. (nvturile lui Amen-em-ope) "Plsmuirea" omului nu se face la intamplare, ci aa cum tii deja, se execut dup un standard care trebuie meninut atat timp cat dureaz recoltele. In P.I.G. egiptean vom gsi bineineles toate elementele definitorii pentru desfurarea sa in bune condiii. De prim importan intr-un P.I.G. este L.N.H. impreun cu artificiile tehnice ce in de ea. De aceea i eu voi acorda mai multe randuri L.N.H. impuse poporului egiptean. Unul dintre cele mai lungi i mai complete tratate de "reguli de via" scrise in vechiul Egipt este "Invtura lui Ptah-hotep". Opera aparine perioadei domniei regelui Isesi, din dinastia a V-a (2563 - 2423 i.e.n.), a Imperiului Vechi. Egiptologul francez Gustave Jecquier a caracterizat documentul ca fiind "textul literar egiptean cel mai greu de tradus".

Traducerea din care v prezint fragmente aparine lui Constantin Daniel, in culegerea "Gandirea egiptean antic in texte" i a fost fcut dup papirusul Prisse, pstrat la Biblioteca Naional din Paris, publicat in fotocopie de Gustave Jecquier. Alturi de "Cartea egiptean a morilor", acesta este unul dintre cele mai importante texte vechi egiptene. Ca i celelalte texte analizate in cartea de fa, "Invtura lui Ptah-hotep" este sosit pe calea fidel a implantului de informaie. Vechimea sa, coninutul informaiei i modalitatea de exprimare sunt garantate acestei afirmaii. Textul egiptean sus amintit are menirea Bhagavad-gitei indiene. Cel ce-i urmeaz sfaturile are biletul in buzunar pentru lumea lui Osiris. El conine: 1. nvtura celui ce a fost 4. Cpetenie peste cetatea morilor de lng piramid, vizirul Ptahhotep. (nvtura lui Ptah-hotep 1,4) In cele ce urmeaz vom observa unitatea de expresie intre alte texte vechi, cum ar fi Biblia i acest text inserat lui Ptah-hotep. 88. Dreptatea este nespus de strlucitoare; perfeciunea ei este de-a pururea; 89. Ea nu este schimbat din vremea lui Osiris. 90. i cel ce nu ia seam la legi i primete osnda. 97. ...cnd sfritul omului sosete, doar dreptatea rmne de-a pururi. 98. Omul trebuie s spun: "Acesta este ogorul tatlui meu" Formularea este foarte clar i concis. Numai "cel ce ia seama la legi", adic la cel ce respect L.N.H., poate s fie "drept", "perfect", strlucitor", compatibil genetic cu Osiris. Despre "cel ce nu ia seama la legi", Biblia ar spune c are un sfarit groaznic. Dup moarte, C.S. al celui ce "a luat seama la legi", poate s-i dovedeasc "puritatea", "dreptatea", compatibilitatea genetic cu Osiris. Evident, in acest caz, se poate dovedi c "ogorul su", adic harta sa A.D.N., este mult asemntoare cu cea a tatlui su, care, la randul lui a respectat L.N.H. Aceste idei se pot exprima intr-o multitudine de forme echivalente. V mai ofer cateva. 197. Dac eti un om de seam 198. S ai un copil prin harul zeului. 199. Dac el e cu bun rnduial, dac merge pe urmele tale, 202. Dac poart de grij de averea ta n chip potrivit (dac va respecta L.N.H. - n.a.) 203. Atunci d-i lui toate buntile, 204. Cci fiul tu e smn din sufletul tu; (poart aceeai incrctur A.D.N. - n.a.) 205. Nu ndeprta inima ta de dnsul. 207. Dac se ndeprteaz de poruncile tale i le calc 210. Astfel se mpotrivete al tot ce este poruncit de zei; 217. ...pe el pierzania a czut din pntecele maicii sale, (este hibridn. a.) 218. Cel pe care zeii l cluzesc nu poate s se abat, 219. Dar cel pe care zeii l lipsesc de barc, nu poate trece rul. Zeii practicau fie implanturi uterine cu material genetic controlat, fie

mariaj controlat pentru a oferi "o barc" sigur candidatului la viaa "venic". Nu mai insist asupra descrierii implanturilor uterine, ci amintesc doar c, intre mulimea de diviniti egiptene, am remarcat un grup de demoni cu faa hidoas i orp de pitici, numii BES. Sarcina lor era s ajute femeile la natere i s dea for viril brbailor. Gandul m duce la extra/intrateretri cenuii. verzi etc., de astzi, responsabili cu rpirile de persoane. Pe undeva, rolul lor este asemntor... Revin la povestea de mai sus. Egiptenii "necluzii" aveau o compatibilitate genetic indoielnic. Supui dup moarte controlului genetic A.D.N.M.N., dup standarde exacte, vei vedea c numai "cei chemai" , "cei cluzii", vor avea o compatibilitate genetic sigur cu zeii. Analiza genetic A.D.N.M.N. este sofisticat i o voi discuta separat... Versetele urmtoare fac referire la aceast operaiune 220. Dac te afli n sala de ateptare pentru o audien, 221. Poart-te ntotdeauna dup cinul tu i locul tu 222. Care i-a fost hrzit din prima zi. 223. Nu ptrunde la audien de se ntmpl s nu fii primit, 224. Cci vederea secretarului care vestete audienele este ascuit. 225. i intrare liber la audien nu o are dect cel ce a fost chemat. 227. n sala de ateptare se ine o rnduial strict 228. i purtarea acolo se face dup o aezare dinainte stabilit. In concluzie, ineleptul Ptah-hotep ii sftuiete pe tinerii egipteni s respecte L.N.H. Acest indemn il face fie mai ascuns, mai voalat, ca in versetele de mai sus, fie direct, ca in recomandarea urmtoare. 277. Dac vrei s pstrezi prietenia 278. Cu casa n care intri 279. Ca stpn sau ca mic 280. Oriunde ai intra 281. Ia seama s nu te apropii de femei. 282. Locul n care s-ar svri aceasta nu poate fi bun, (ar putea s nu fie bun - n.a.) 283. Vederea nu e niciodat prea asuit ca s priveasc bine femeile; 284. Nenumrai oameni sunt nlturai n felul acesta de cele ce le sunt de folos. 285. O clipit scurt asemenea unui vis, ... 288. i se ajunge la moarte pentru c ai cunoscut-o. Versetele de mai sus au valoare L.N.H. Tanrul egiptean nu are de unde s tie structura genetic a femeii pe care ar dori-o. El trebuie s se supun mariajului controlat (soie din cadrul seriei genetice). Ne aducem aminte c legea lui Moise pedepsea cu moartea atat produii de concepie hibrizi, cat i de prinii lor. Copii hibrizi erau inlturai oricum de la viaa "venic". 545. E un om iubit de zei acela ce d ascultare poruncilor, 546. Cel ce este urt de zeu nu ascult de porunci. 550. Inima este aceea care furete pe omul care o are n el. 552, Inima unui om este viaa sa, prosperitatea sa i sntatea sa. 588. Un fiu asculttor este un slujitor al zeului Horus 597. ntrete adevrul i dreptatea n copiii ti.

600. Fie ca oamenii ce te privesc s spun: 601. "Copiii acetia sunt la fel ca acest om (tatl lor)" 602. i fie ca oamenii ce i ascult pe copiii ti s zic: 603. Copiii acetia sunt la fel ca tatl lor. "Inima" omului simbolizeaz in scrierile vechi structura A.D.N.M.N. Asupra acestui lucru voi reveni pe larg. Dac "inima" este compatibil genetic cu zeii, faptul se datoreaz tatlui care a respectat L.N.H. Rezultatul s-a concretizat in naterea unor copii ce au cam aceleai caractere genetice, "sunt la fel ca tatl lor". De fapt, toat invtura lui Ptah-hotep se invartete in jurul L.N.H., exprimat prin cuvinte simple. 628. Poart-te bine pn ce stpnul tu va zice de tine: 629. Ct e de bun acesta ce-a fost educat de tatl su, 630. Din trupul cruia el a fost zmislit. 631. Tnrul acesta cruia tatl su i spusese deja toat nvtura cnd se afla n pntecele maicii sale, 632. Ceea ce a fptuit el e lucru mai mare dect se poate spune prin cuvinte. 633. Iat, un fiu bun, aa cum este druit de zeu, 634. Este cel ce face mai mult dect porunca pe care a primit-o de la nvtorul su. Versetele de mai sus arat importana L.N.H., izvorat din invtura preotului. Practic, dac tanrul a respectat L.N.H., avand soia potrivit, copilul su a devenit chiar din momentul fecundaiei, concepiei, "bun", "drept", "adevrat", "invat". Acesta este "toat nvtura": abilitatea de-a produce copii compatibili genetic cu zeii. In final, Ptah-hotep concluzioneaz: 635. Atunci cnd mplineti dreptatea 636. Lucreaz deci dup dorina tatlui tu, 637. Fie ca tu s vii dup mine n lumea cealalt cu trupul tu ntreg. 638. i fie ca regele s fie mulumit de tot ce ai fcut. 639. Fie ca s petreci tu ani muli de via! (nvtura lui Ptah-hotep) Ca i in celelalte scrieri imprimate de zei, regii adevrai sunt zeii. Aceast precizare este important pentru alte analize din capitolele viitoare. Sper c inelegei c obiectul principal al nvturilor egiptene vechi este L.N.H. Exist multe alte texte din care aceast lege se poate extrage mai mult sau mai puin clar. Unul dintre ele, este "Inelepciunea lui Ani", text inserat integral in lucrarea lui Constantin Daniel menionat. Legea enunat mai jos stabilete limitele de siguran ale mariajului in scopul declarat al obinerii de copii compatibili genetic cu zeii. Limita de siguran era cetatea, oraul respectiv. "Ferete-te de o femeie din afar, care nu este cunoscut n cetatea ei. Nu i arunca priviri... i nu o cunoate pe ea trupete. Ea este un ru adnc i mare ale crui cotituri nu sunt cunoscute. O femeie, care este departe de satul ei, i spune ie n fiecare zi, cnd nu are martori: "eu sunt frumoas..." A te mpreuna cu ea este o nelegiuire mare, vrednic de pedeapsa cu moartea, cnd se aude de ea, chiar dac nu se povestete de ea n lume. (nelepciunea lui Ani).

A putea chiar s fac speculaia c imaginea plastic a lanurilor A.D.N. "cotite", erpuite. este metaforizat in "cotiturile necunoscute ale femeii strine". Astfel, puritatea seriei din care oraul fcea parte era asigurat pornind de la "celula" arealului de P.I.G., reprezentat de cetate, ora. Mariajul i chiar relaiile sexuale, nu trebuiau s depeasc limita oraului. Dincolo de aceast limit de siguran, zeii au izolat seriile genetice prin obstacole geografice, a cror depire era interzis pentru oameni. La fel ca in Sumer, in America Central sau in Cambodgia (zona templelor de la Angkor), in Egipt, zeii s-au folosit de canale. Delta Nilului, des populat in antichitate, a oferit un spaiu ideal de prelucrare geografic, la fel de bun ca i zona situat intre Tigru i Eufrat. Dac privim harta, observm c in delt, Nilul are mai multe brae; cinci dintre ele sunt mai mari; dou sunt navigabile. Teritoriul deltei, de 24.000 de kilometri ptrai concentreaz cam trei cincimi din populaia Egiptului. In antichitate, Nilul avea apte brae i consider c acest fapt nu este intampltor. Cred c harta deltei a fost redesenat de zei conform intereselor cerute de P.I.G. Cele apte canale, apte brae ale Nilului au fost descrise de ctre Herodot. Mai important decat descrierea sa mi se pare meniunea fcut in "Apocriful genezei", reprodus de ctre Constantin Daniel in lucrarea "Scripta aramaica". 10. ... Atunci m ndreptai 11. ctre..., n ara Eghipetului....Am ajuns la rul Karmon, unul dintre 12. braele fluviului... n acel moment am ajuns n inutul nostru. i am strbtut cele apte brae ale acestui fluviu. (Apocriful genezei, coloana a XIX-a) Recoltele Orientului Mijlociu i Apropiat Toate popoarele Orientului Mijlociu i Apropiat, au trit permanent cu teama de zei. Mai ales in perioada de recolt, zeii i-au demonstrat fora tehnologic in faa unei populaii aproape primitive, au artat oamenilor c sunt stpani absolui, c pot oricand s se joace cu viaa lor, c pot decide soarta rzboaielor. Zeii au instruit omul cu un minim de cunotine, i-au dat legi, i mai ales, ... motive de team. Da, teama de zei a fost i este motivul principal al perpeturii religiilor lumii. In antichitate omul a fcut orice ca s-i imbuneze zeii. Zeci de ritualuri stupide, de jertfe inutile, erau inchinate zeilor. Pentru nerespectarea lor, oricine ar fi putut plti cu moartea, fie c zeii erau prezeni, fie c se plimbau prin Galaxie. Versetele selectate de mine in aceast carte nu ilustreaz nici pe departe inrobire omului in slujbe, jertfe, ritualuri aiurea inchinate unor fiine avansate tehnologic. Domeniul crii este altul ... Poate c aceast carte v va crete setea de un anume tip de cunoatere, i atunci, citind textele antice v vei da seama cat de inrobit a fot omul. Zeul trebuia s primeasc tot ce era mai bun. In templu erau aduse pentru jertfe animale, primul nscut al animalului, fructe, prjituri, paine, prjituri etc. M-am intrebat ce se intampl cu toate aceste bunuri. Nu pot s gsesc un rspuns logic. Spre deosebire de astzi, preoii de atunci nu puteau s administreze astfel de bunuri dup plac, ci numai dup reguli precise. Ei aveau aceia team de zei ca i omul de rand. In orice caz, mancarea, obiectele aduse zeului trebuiau s dispar; dar, zeii nu se aflau intotdeauna la datorie. Pe de alt parte, oricum, zeii nu aveau nevoie de

cele jertfite, cu o singur excepie: jertfele umane. Consider c alturi de manipularea rzboaielor n scopul recoltelor mascate, jertfele umane directe constituie cea mai frapant pagin a istoriei antice. Semitologul romn Constantin Daniel nu ocolete aceast parte delicat a istoriei. Sacrificiile umane i-au atras in mod sigur atenia. Drept urmare a sistematizat cateva informaii sigure de acest gen. In primul rand, la aceste popoare impresioneaz sacrificarea primului nscut. Diveri autori au incercat s dea tot felul de explicaii acestui obicei, ca de exemplu, debilitatea unor copii nscui din mame foarte tinere. Cel puin acest argument cade, cstoria fiind stipulat prin lege la varsta de 20 de ani. Pe de alt parte ceea ce se sacrifica zeului (om, animal sau obiect) trebuia s aib calitate maxim, s fie fr defect. Sacrificarea primului nscut era strict ritual, o implinire a dorinei zeilor. Mai mult decat orice, subliniaz neputina omului neinstruit in faa unor fiine avansate tehnologic, pentru care sentimentele nu mai au decat o valoare istoric. Aceast practic a avut o amploare mai ales la sfaritul mileniului III i.e.n. i in cursul mileniului II i.e.n. Astfel, in sudul Palestinei, la Gezer au fot gsite la temelia caselor oase de copii pe jumtate calcinate (jertf prin ardere). Templele din Cartagina (colonie fenician in Africa de nord) s-au gsit mai multe inscripii ce descriu jertfe de copii oferite zeului cutare. V.T. il menioneaz pe regele Ahaz care-i jertfete prin ardere propriul fiu, iar stela regelui Mea al Moabului istorisete un fapt similar. Diodor din Sicilia relateaz sacrificarea a 200 de copii de ctre cartaginezi dup victoria asupra Syracuzei, alturi de sacrificarea prizonierilor de rzboi. Quintus Curtius, cronicarul lui Alexandru cel Mare, menioneaz sacrificiul ritual de copii in oraul Tyr, in faa pericolului macedonean. Un vechi mit fenician il prezint pe zeul suprem El sacrificandu-i unicul fiu de la nimfa Anobret, inainte de rzboi. Se pare c sacrificarea copiilor prin ardere de vii s-a practicat in scop ritual pan in secolul al IIIlea i.e.n. In anul 1921 la Cartagina s-a descoperit o stel ce infieaz un preot jertfind un copil pe altar, in cinstea zeiei Astarte. Copiii jertfii in scop ritual cred c se pot intalni in arealul controlat de curcubeu. Spre exemplu, numrul 980, din luna mai 1999, al revistei "Science et Vie", comunic o descoperire arheologic semnificativ in acest sens. In nordul Sudanului, pe teritoriul vechiului regat al Nubiei, pe cursul mijlociu al Nilului, s-a descoperit o important necropol ce aparine poporului kerma. Recenta descoperire aparine unui grup de cercettori francezi: Bruno Maureille, Pascal Murail, David Peressinoto i Francis Geus. Intr-o suprafa de 200 de metri ptrai au fost deschise un numr de 62 de morminte de copii foarte tineri ucii ritual la o dat aproximativ intre 1750 i 1500 i.e.n. Alturi de fei, sunt inmormantai patru nou-nscui i ali patru copii cu varste intre un an i doi ani. Ceilali sunt ceva mai mricei. Cercettorii au fost stupefiai de "grija" cu care au fost inmormantai. Fiecare copil a fost aezat intr-un pat funerar adaptat la ca dimensiuni varstei. Au fost culcai pe partea dreapt, cu capul spre est, privirea spre nord, braele incruciate in faa capului. Fiecare mormant conine obiectele funerare obinuite pentru aduli:

ofrande pentru zei, bunuri necesare vieii de apoi. Primele jertfe umane la scar extins, pe care le menioneaz istoria acestor teritorii, dateaz din perioada celei de-a treia dinastii din oraul sumerian Ur (2060 - 1950 i.e.n.) Charles Wooley , cel care a descoperit urmele potopului in Sumer, a scos la iveal vechiul ora Ur, in care regii erau inmormantai impreun cu soiile i un numr de slujitori. Obiceiul acesta avea s fie prezent i in celelalte ceti din Mesopotamia, ca i la multe alte popoare. Atat Sumerul, cat i Akkadul, vechile regiuni rivale ale Mesopotamiei, practicau sacrificarea prizonierilor de rzboi. Spre exemplu, regele akkadian Rimu (aproximativ 2200 i.e.n.) se laud cu sacrificarea a 5460 de prizonieri din oraele sumeriene Ur i Umma i a 5864 de lupttori din Kazallu. Moabiii, urmai ai lui Lot, menioneaz in stela regelui Mea sacrificarea ritual (cherem), in cinstea zeului Chemo, a 7000 de prizonieri din inutul Nebo. Am argumente s consider c intreaga zon a Orientului Mijlociu i Apropiat a practicat sacrificarea prizonierilor de rzboi. Citind istoriile dezvluite de textele vechi comparate ale hitiilor, egiptenilor, fenicienilor, arameilor, canaaniilor, asirienilor, babilonienilor, vom obseva c aceste popoare organizate de zei in apte serii genetice s-au rzboit permanent. Istoria lor este cu totul paradoxal. Toate aceste popoare i-au disputat pe rand hegemonia Zeii au hotrat de cele mai multe ori motivul conflictului, invingtorul i ...numrul morilor. Acum tii bine, consider c aceti mori erau premarcai i recoltai. Orae state inchise din punct de vedere genetic erau sectuite de populaie masculin tanr in urma unor rzboaie devastatoare. Asirienii, babilonienii i ali locuitori ai Mesopotamiei au avut parte de o soart asemntoare. Ingerii i recoltele lor sunt cauza distrugerilor succesive a oraelor stat Babilon, Ninive, Nippur, etc. ca i a renaterilor uluitor de rapide. Domnul ii instiga la lupt i folosea masacrul drept recolt, conducand destinele luptei in funcie de rodul lips din P.V. Vi se pare cam "tras de pr"? V prezint o astfel de situaie. Tbliele de lut asiriene descriu cat de poate de sugestiv o btlie ce a avut loc in anul 691 i.e.n., la Halule - localitate situat la nord de Babilon, intre asirieni i o coaliie antiasirian format din babilonieni, caldeeni i elamii. La fel ca in R.E.G. oastea asirian este modest numericete comparativ cu cea a coaliiei descris "asemenea norilor de lcuste ce se npustesc primvara" ... Ce credei c a fcut in aceast situaie Sennacherib (Sanherib- dup denumirea biblic)? Asemenea evreilor aflai in dificultate, regele asirian ii cheam zeii protectori. "M-am rugat lui Aur, lui Sin, lui ama, lui Bel, lui Nabu, lui Nergal, lui Itar din Ninive, lui Itar din Arbailsk - zeilor mei ocrotitori ca s birui mpotriva puternicului vrma. Zeii mi-au ascultat de ndat ruga i mi-au venit n ajutor... Am apucat strns arcul puternic ce mi-a fost druit de Aur i am luat n minile mele sgeile dttoare de moarte. Bubuiam la fel ca Adad zeul furtunii... Din porunca lui Aur marele stpn, m-am prvlit asupra dumanului... Cu armele lui Aur, stpnul meu i sub apsarea luptei mele mnioase am ntors piepturile lor i i-am aruncat napoi... Btlia am oprit-o numai dup ce s-au scurs de dou ori dou ceasuri... (Dumanii)...au fost cuprini de groaz... Ei

i-au prsit corturile i au rupt-o la fug. Pentru a-i salva viaa clcau n picioare proprii lor soldai... Am trimis carele mele mpreun cu caii n urmrirea lor i pe fugarii care alergau s-i scape viaa i strpungeau cu armele oriiunde i ajungeau." [39] Seamn cu modul de desfurare al R.E.G.? Ce fel de arme a folosit Sennacherib? Cum arta arcul cu sgei dttoare de moarte, care bubuiau ca tunetul? Foarte probabil, aceste arme sofisticate erau aceleai care aveau s inving caiva ani mai tarziu coaliia asirian, condus de acelai Sennacherib, adus de inger spre moarte impotriva evreilor: "...Tu, Doamne ai trimis pe ingerul tu in zilele lui Iezechia, regele lui Iuda i a ucis toat tabra lui Sanherib ca la o sut optzeci i cinci de mii." (II Macabei 15-22) Evreii aveau s mulumeasc minunatei artri cereti care i-a protejat de aceast dat. Ingerul avea s-i pedepseasc ins, muli ani mai tarziu in faa babilonienilor nscui ca din cenu dup teribilul masacru la care fuseser supui de ctre zeul Marduk in timpul aceluiai Sennacherib. Ce observm? In acea perioad zeii reglau populaia diverselor seminii, recoltau dup dorin rodul deficitar al P.V.; instigau aceste subpopulaii compatibile genetic cu ei oferindu-le motive de rzboi i un mod onorant de a muri. Triau pentru zei, mureau pentru zei, intreaga via era la propriu la discreia zeilor. S fie oare toat istoria antic, istoria acestei perioade de aproximativ 1.500 ani (1.500 i.e.n. - anul 0) o istorie manipulat de zei? Lor se datoreaz oare, in exclusivitate paradoxurile militare ale antichitii? Biblia opereaz cu ingerul pzitor al Greciei, ingerul pzitor al Persiei, ingerul pzitor al lui Israel i subinelege existena altor ingeri pzitori care se ocupau cu administrarea P.T. Putem merge cu intrebrile foarte departe i s privim cu ali ochi in aceast ordine de idei, chiar victoriile paradoxale ale lui Alexandru Macedon care, cu o armat de 30.000 de oameni a cucerit Orientul Apropiat i Mijlociu oprindu-se in final in India. Cum a putut Alexandru Macedon s cucereasc cu o armat obosit. lovit de boli, prost hrnit, Imperiul Persan al lui Darius in anul 331 i.e.n.? Cred tot mai mult in "rodul Persan" lips in P.V. in acea perioad... Probabil c multe alte btlii ale antichitii poart markerul paradoxului militar datorat posibil voinei zeilor. Asirienii in special, aveau s fie recunoscui de istorie ca cel mai crud popor al antichitii. i totui, "cu zei inainte", acele state rase de pe hart, sectuite de brbai, aveau s renasc i chiar s devin hegemone in timp record. Dac am privi sumar numai istoria Babilonului, am avea suficiente motive s ne mirm. Dup ce Akkadul i Sumerul ii disput hegemonia timp de peste un mileniu, cu aproximaie intre anii 3000 i.e.n. i 2000 i.e.n., in anul 1810 i.e.n. regele Sumuabun infiineaz prima dinastie babilonian. Cel mai insemnat rege al acestei dinastii este Hammurabi (1728 - 1686 i.e.n.) In jurul anului 1600 i.e.n. oraul este dominat de casii (locuitori ai Golfului Piersic) In jurul anului 1600 i.e.n. oraul este dominat de casii (locuitori ai Golfului Persic) In 1530 i.e.n. Babilonul este cucerit i jefuit de ctre hitii

Intre 1390 - 1364 Babilonul stpanete Asiria! 1112 - 1074 i.e.n. Asiria condus de Tiglatfalasar I domin Babilonul. 908 - 889 i.e.n. - triburile arameene invadeaz Asiria i Babilonul. 710 i.e.n. Asiria cucerete Babilonul. Oraul este dramat in anul 689 i.e.n. 680 - 669 i.e.n. Babilonul este reconstruit. 648 i.e.n. - asirienii recuceresc Babilonul. 612 i.e.n. babilonienii cuceresc Ninive i Assur! Practic, Asiria dispare din istorie. 587 i.e.n. Babilonul cucerete Ierusalimul i-i deporteaz pe evrei. 573 i.e.n. - Babilonul cucerete oraul fenician Tyr, dup un asediu de 13 ani, apoi stpanete Siria i Palestina. 556 - 539 i.e.n. - regele Cirus al Persiei cucerete Babilonul. 331 i.e.n. Alexandru cel Mare cucerete Babilonul. Astfel de exemple de istorie zbuciumat se pot da pentru oricare dintre oraele state ale intregii zone. Gandii-v la hegemonia "prin rotaie" a oraelor state greceti. Afirmam mai devreme c P.I.G. desfurat n teritoriul curcubeului este unitar. V aduc un ultim argument in sprijinul acestei afirmaii. Privii comparativ patru hri a patru mari imperii, ce se dezvolt intr-un timp relativ scurt, in acelai teritoriu. Hegemonia impus de zei permitea recoltele mascate i schimburi de gene puin importante pentru bunul mers al P.I.G. Cred c documentele pstrate ale acelor timpuri ar putea reface o altfel de istorie antic, anume o istorie integrat, raportat la dorinele i interesele zeilor. Vei vedea c situaia aceasta nu este singular in istorie. Pe o perioad mult extins, se regsete pe continentul american. Consideraii finale cu privire la P.I.G. desfurat n "zona curcubeului" Reluand acum istoria de P.I.G. a Orientului Mijlociu i Apropiat, mi se dezvluie o imagine uor diferit. Zeii, inclusiv S.D., au prelucrat impreun genetic zona pan acum aproximativ 4000 de ani. In timp ce S.D. ii pregtea prin nodurile genetice numite Avraam - Isaac - Iacov, saltul spre un nou standard de homozigotare, intr-un P.I.G. in dousprezece serii genetice, ceilali zei au dezvoltat un program comun, in apte serii genetice, mai apropiat de P.I.G. anterior. Aceti din urm zei, numii de mine generic L.I., au putut incepe recoltele ceva mai devreme. Uneori programul S.D. a interferat cu cel al L.I., mai ales in perioadele in care ingerii S.D. nu erau prezeni pe Terra. Amestecul materialului genetic al celor dou programe teoretic a fost benefic pentru L.I. i pgubos pentru S.D., care avea un standard avansat de puritate genetic. De aceea, evreii au fost dotai cu o L.N.H. mai clar, mai bine definit i cu un aparat de control genetic (chivotul). Nu vei gsi vreun popor deportat in sanul poporului evreu; in schimb, evreii vor fi deportai in Babilon, fr nici un risc pentru marca genetic a babilonienilor. Genele babiloniene includ genele evreilor. Reciproca nu este adevrat. Acum, dup ce am aruncat o privire asupra intregului spaiu geografic centrat de "curcubeu", pot afirma c intreaga zon a suferit cam aceleai prelucrri genetice, cel puin pan la "momentul Iacov". Ulterior acestui

moment, S.D. impune un standard crescut de homozigotare obinand poporul evreu, organizat in dousprezece serii genetice. Aceast seciune de program avea s se incheie mult mai devreme fa de restul programului in ansamblu, datorit conflictului deschis intre zei, care a degenerat in conflict armat. Iisus a incheiat practic programul S.D., prin insmanarea noii legi, ce abroga L.N.H. Aa cum am mai scris mai sus, S.D. nu se atepta ca evreii sau alte popoare inconjurtoare s observe imediat particularitatea, nuana determinant a noii legi. Pentru aceste fiine extraterestre, timpul are alte valori. Cateva sute de ani pot avea importan sau dimpotriv, nu au valoare. In cazul de fa, sutele de ani ce au urmat momentului Iisus, cred c sunt lipsite de valoare direct. Pentru S.D., are mai puin importan ce au fcut evreii in acest timp i conteaz mai mult ce s-a intamplat in ograda vecinilor. Prin propagarea noii legi "la toate neamurile", S.D. a incercat s limiteze dezvoltarea numeric a "rudelor" sale extraterestre. Evident, in faa acestui pericol, complexul de civilizaii denumit in aceast carte L.I., i-a luat unele msuri in scopul obinerii in continuare a unor recolte calitativ superioare. Zeii Orientului Mijlociu i Apropiat au fost nevoii fie s-i rescrie legile, fie s le intreasc. Aceasta cred c este motivul apariiei in primele secole ale erei noastre a mai multor scrieri cu fond asemntor celor anterioare. Curente noi, fr deosebiri eseniale fa de cele vechi, au fost diseminate in Mesopotamia, Persia, Siria, Liban, Anatolia, Arabia i chiar Palestina. In lucrarea "Scripta Aramaica", Constantin Daniel relateaz despre constituirea unei noi secte in jurul lui Manes, undeva, pe cursul inferior al Eufratului, in secolul III al erei noastre. Manes este fiul nobilului persan Futtak Babac, din familia Haskanidilor. Asemenea prinilor biblicului Samson, Futtac Babac este contactat de un inger, care-i ordon s se fereasc de vin, carne i femei. Dup un timp i se nate Manes, care este crescut in aceleai opreliti. La varsta de treisprezece ani, in anul 215 e.n, ingerul il anun c l-a ales s propovduiasc. Scenariu se repet la varsta de 25 de ani. In cele din urm, Manes ajunge profet al comunitii sale, propovduind respectarea legilor impuse de zei, legi pe cale de-a fi uitate. Astfel de nuclee, de reabilitare a vechilor programe au aprut in tot Orientul Mijlociu i Apropiat, in sutele de ani, dup anul 0. Sectele religioase insmanate in aceast zon, ca i implantarea din greeal a Coranului in lumea arab aveau s constituie factori importani de limitare a expansiunii cretinismului in acest areal. Ar trebui s m explic cu acest "din greeal". Pe scurt, nu cred c ingerul Gabriel a anticipat conflictul ideologic generat de oferirea a dou cri ce aparin S.D. ctre dou popoare: unul ce aparine S.D. i un altul, ce aparine altor zei. P. I. G. n D a c i a Cultura dacilor este fr indoial una dintre cele mai importante culturi ale antichitii, chiar dac despre ea vorbim i cunoatem mai puin. Teritoriul fostei Dacii abund in relicve ale neoliticului diseminate pe tot teritoriul, mai ales in Dobrogea. Ce a fost oare inainte de acest neolitic? Ce s-a intamplat in cursul programului de dinainte de potop? S fie Sfinxul din Masivul Bucegi o echivalent a celor din Masivul Marcahuaschi? Au trecut uriaii prin teritoriul fostei Dacii sau mai

degrab zeii au lsat urme de neters? Dup prima ediie a acestei lucrri am constatat un interes crescut al cititorilor pentru informaii privind trecutul nostru, al romanilor. Din acest motiv, adaug cteva idei, care in mod normal, depesc cadrul tematic al crii. Principala zeitate a strmoilor notri, a "celor mai viteji i mai drepi dintre traci", conform afirmaiilor lui Herodot, a fost Zamolxe (Zamolxis) - zeul adncurilor pmntului, al vegetaiei , al rodniciei, al plugarilor i pstorilor. Herodot a cunoscut personal vitejia i dreptatea dacilor sau a preluat aceste insuiri ale strmoilor romanilor de astzi de la inaintaii si? S fie oare "dreptatea" dacilor o referire la puritatea lor genetic? S fie oare acelai tip de dreptate ca i a "drepilor" evrei? S fi fost oare dacii nucleul de compatibilitate cu ingerii L.I. intr-o zon intins, locuit de o mulime de triburi de traci cu compatibilitate din ce in ce mai sczut cu cat ne indeprtm de Sarmisegetuza? Posibil. Luai-o ca o ipotez, zic eu, interesant! i totui, dincolo de ipoteze, studii avansate de genetic realizate de specialiti romani rezideni in California demonstreaz astzi o omogenitate superioar a materialului genetic al poporului roman comparativ cu alte popoare ale Europei, in ciuda trecerii atator stpaniri pe aceste plaiuri. Elemente deja cunoscute ale istoriei i culturii vechii Dacii, coroborate cu elemente ce au aparinut cu siguran unor societi asemntoare, ne pot ajuta s construim o imagine mai exact i poate mai corect a societii dacice. Consider c, in mare, zeii i-au dezvoltat programele asemntor. Din pcate, izvoarele istorice nu au conservat prea bine urmele culturii dacice dincolo de secolele IV-V i.e.n. Sub acest aspect, dei aparent, diferena intre cultura dac i cea a evreilor, spre exemplu, este mare, lucrurile nu stau chiar aa. Dac ne referim la urmele materiale, vei vedea c nu exist edificii mai vechi de 3000 de ani care s pot fi atribuite poporului lui Israel. Marea majoritate a dovezilor arheologice pstrate provin din aceeai perioad cu dovezile dacice. Diferena este evident doar atunci cand lum in calcul izvoarele scrise. Evreii,sumerienii, indienii, grecii, maiaii, chinezii, egiptenii i alii fie au primit scrierea in dar de la zei, fie au dezvoltat singuri (mai puin probabil) un mod de a-i insemna istoria. Alte popoare i-au transmis istoria pe cale oral, din generaie in generaie. In lucrarea de sintez "Dacii", Hadrian Daicoviciu demonstreaz c dacii tiau s scrie. Sarmisegetuza a pstrat dovezi scrise cu caractere greceti i latine. "Decebalus per Scorilo" se spune c este scris in limba dac, cu caractere latine. Istoricul Dio Cassius afirm c Domiian a trimis senatului roman dup rzboiul cu dacii, o scrisoare de la Decebal. Din pcate, dacii nu iau scris istoria detailat, aa cum au fcut alte popoare. Vestigiile cetilor dacice de la Costeti, Blidaru, Piatra Roie, Cpalna, etc., marele sanctuar rotund i soarele de andezit de la Sarmisegetuza, sunt numai cateva dintre relicvele unei culturi apuse i uitate de istorici i chiar de poporul roman. Cel puin in secolele IV i III i.e.n., triburile geto-dace sau poate ... "seminiile" poporului dac, au constituit o for capabil s reziste perilor i chiar s inving armatele macedonene ale lui Lisimah, in campaniile militare din anii 300 i 292 i.e.n. Mai tarziu, Burebista (82 44 i.e.n.), regele dac care a unit triburile geto-dace, avea s dein sub

control Europa central: spre apus - pan in cursul mijlociu al Dunrii, spre nord - pan in Carpaii Pduroi, spre est - pan la Nistru i spre sud - pan in Balcani. Armata sa putea ajunge pan la 200.000 de oameni. Ca i alte popoare, dacii nu au aprut singuri in istorie, ci au fost insoii, indrumai, "ocrotii" de zeii lor. Expansiunea militar a lui Burebista spre centrul Europei i lipsa prezenei dacilor in teritoriul controlat de satelitul numit Curcubeu m face s consider c, totui, Dacia a fost nucleul unui alt program extins teritorial n Europa Central. Interferena teritorial i genetic a programelor de inginerie genetic ale diverilor zei a fost greu de evitat. Ne putem imagina mai multe programe circumscrise teritorial care nu sunt in nici un caz tangente, ci care interfer la pariferie. Cultul pentru zeitatea suprem ocupa un rol esenial in societatea dacic. Astfel, in timpul lui Burebista, marele preot Deceneu deinea a doua funcie ca importan. Dup moartea marelui rege, Deceneu a condus statul dac. Urmaul su, Comosicus a deinut ambele autoriti: laic i religioas. Mai tarziu, in timpul domniei lui Decebal (86-106 e.n.), numrul doi in statul dac a fost marele preot Vezina. Observm c aceast regul se extinde pe axa timpului, fr a-i putea preciza inceputurile. Ca i la alte popoare dotate cu zei, marele preot dac fcea la randul lui parte dintr-o clas de preoi numii de istoricul Strabo skistai, adic, "cei ce se abin de la plcerile lumeti". Poporul ii denumea "cltori prin nori" probabil fie datorit preocuprilor astrologice, fie datorit ... legturilor acestei categorii preoeti cu ingerii. In afara acestei clase, teoretic, ar fi trebuit s aflm cte ceva despre celelalte "feluri de rod". A fost oare imprit societatea dacilor intr-un fel de caste, asemntoare castelor indiene, coninand pe lang clasa preoeasc, clasa nobiliar - tarabostes ("cei luminoi" - bostes inseamn strlucit, luminos) i clasa sracilor - comati? Greu de spus. i mai greu mi se pare s sistematizez religia i zeii geto - dacilor. Soarele de andazit din sanctuarul sacru de la Sarmisegetuza indic dezvoltarea societii dacice sub semnul "Soarelui", asemenea altor P.I.G. Pentru daci, stpanul cerurilor, responsabilul cu tunetele i trsnetele, era zeul Gebeleizis. Aceast zeitate ii disputa "umbrele morilor" cu Zamolxe. Reprezentri ce in de cei doi zei apar in multe zone ale culturii dace. Alturi de cei doi zei principali, se impune zeia Lunii, care la daci se numete Bendis. Se pare c in contiina religioas a dacilor s-a intamplat ceva intr-un moment situat cu doar cateva secole inainte de cucerirea roman. Dup Hadrian Daicoviciu, mai vechiul Zamolxe a fost inlocuit cu Gebeleizis, iar ritualul de inmormantare a fost i el schimbat; in locul inhumrii, dacii au preferat incinerarea. Dup mine, logic ar fi ca dacii s aib mituri asemntoare cu cele ale altor popoare i Zamolxe - zeul subpmantean, s-i urmeze lui Gebeleizis - zeul solar. Soarele de andezit ar putea proveni dinainte de potop. Pe de alt parte, unele izvoare scrise ne spun c chiar geto-dacii aveau indoieli asupra destinaiei sufletului lor. Herodot scrie: "nainte de a sosi la Istru, primul popor pe care l supuse Darius au fost geii care cred c sunt nemuritori. Ei cred c nu mor, ci c cel ce-i d sfritul se duce la zeul Zamolxis; unii dintre dnii cred c acesta este Gelebeizis".

Aceast situaie, oarecum paradoxal, mai este intrit la popoarele Americii Centrale la care increngtura i interesele zeilor sunt la fel de greu de stabilit. Arheologul Constantin Daicoviciu din Cluj a descoperit alturi de marele sanctuar de la Sarmisegetuza, din munii Ortiei, urmele unei scri ce ducea probabil intr-un loc de cult situat sub pmant, inchinat lui Zamolxe. Rzboinici daci erau viteji i nepstori in faa morii. Ei tiau c-i incredineaz sufletul lui Zamolxe. Dintre popoarele europene vechi, doar dacii aveau sacrificii umane. La fiecare cinci ani, un tanr era sacrificat prin aruncare in sulie. El era solul poporului ctre Zamolxe i trebuia s-i comunice zeului adorat starea i doleanele dacilor. Asemenea popoarelor din America Central, dacii sacrificau pe altarul jertfei prizonierii de rzboi. Este posibil s fi recurs i la alte tipuri de sacrificii umane, inchinate zeilor. Dr. Napoleon Sevescu - medic roman stabilit in S.U.A., a elaborat studii extrem de interesante privind istoria veche a romanilor. Ideile, foarte originale, sunt susinute de o logic greu de combtut. In lucrrile sale amintete despre insemnrile unor personaliti ale istoriei care-l considerau, de asemenea, pe Zamolxe zeul dacilor, un zeu al mpriei subterane. Alturi de Herodot se afl in aceeai unitate de idei Hellanicos din Mitilene, Apulleius, Platon, Lucian din Samosata, Porphirius , Diodor din Sicilia, Enea din Gaza, Strabon, Hesychios din Alexandria, Iulian Apostolatul i alii. Pornind de la ideea c intemeietorul Romei antice a fost tracul Enea fugit cu o man de oameni din asediul Troiei, lucrrile medicului Napoleon Sevescu susin c limba latin este de fapt o limb tracic, mai exact, zic eu, de la periferia Traciei, al crui nucleu de importan genetic major pentru P.I.G. era Dacia. Acest fapt explic lipsa de cuvinte de origine dac din limba roman, altfel spus, fondul principal de cuvinte din limba romn au origine dac deoarece, pe de o parte limba administraiei romane era o limb trac, iar pe de alt parte elementul roman n genetica poporului romn lipsete cu desvrire. Dacii au fost cei mai "drepi" - cei mai puri din punct de vedere genetic dintre traci tocmai pentru c au respectat L.N.H. impus de zei. In mod sigur, asemenea evreilor, dup cucerirea roman dacii au continuat s respecte legea i s-i foloseasc limba. In aceast ordine de idei, dac Dacia a fost nucleul unui P.I.G., patul A.D.N. fiind constituit din triburile trace, din costoboci i alte populaii inrudite cu dacii, atunci puritatea limbii "latine", originea ei, a fost limba dac vorbit n Munii Ortiei, la Sarmisegetuza. Cu alte cuvinte, romanii vorbeau un dialect al limbii dace. Bineineles c acest fapt, atat de logic, cu greu ar putea fi acceptat de istorici i cu atat mai puin de popoarele "latine", care, inelegei, sunt dacice. Istoria viitoare nu va consemna, cu siguran, un nici congres al dacofoniei. Populaia Daciei ocupate a fost apreciat de unii istorici la minim 500.000 de locuitori. Cred c nu am greit prea mult dac am inmulit aceast cifr cu zece. Dac argumentul numrului optim de indivizi meninui de zei in nucleul unui P.I.G., nu v satisface, beneficiem i de alte indicii. Dup Ioannes Lydus, romanii au fcut 50.000 de prizonieri daci. Populaia Daciei nu a fost in nici un caz exterminat de romani.

Diferite izvoare, cum ar fi diplomele militare gsite in tot cuprinsul Imperiului Roman, atest formarea a minim 15 corpuri auxiliare de armat formate din daci, in perioada de administraie roman a Daciei. Amintesc cateva; COHORS I ULPIA DACORUM i ALA I ULPIA DACORUM, formate in timpul lui Traian, COHORS I AELIA DACORUM, recrutat de Hadrian, COHORS IV NOVA CUMIDAVENSIUM ALEXANDRINA, format de Severus Alexander la inceputul secolului al treilea. Practic, pe toat perioada administraiei romane, recrutarea soldailor daci a continuat. Un alt argument al continuitii existenei dacilor pe aceste meleaguri const in pstrarea denumirilor geografice dacice in toat perioada. Pentru administraia roman, limba dac nu a fost un impediment, cele dou limbi fiind mult asemntoare. n concluzie, susin cu trie teoria cu privire la descendena romnilor eminamente din daci, participarea genetic i lingvistic a altor popoare, n special a romanilor, fiind minim n zestrea poporului romn. Atunci, trebuie s reconsiderm oare ideea tot mai mult scris in aceti ani, c romanii s-au nscut cretini? Ca o incheiere a ideilor referitoare la spaiul mioritic, cred c astzi putem strange suficiente dovezi ale prezenei continue in ara noastr a civilizaiilor extra/intraterestre incepand cu Sfinxul din Bucegi, continuand cu mitologia dacilor, cu povetile populare i terminand cu realitatea fenomenului O.Z.N., bine reprezentat in Romania de astzi. Fenomenele din Munii Retezat, de la Vlenii de Munte, din Pdurea Hoia - Baciu de lang Cluj pot fi masca unei pori spre L.I. activ astzi, ca i in timpurile trecute. P.I.G. n India Motto: 10. n vremea nceputului, Prajapati (creatorul divin) crend fiinele odat cu sacrificiile, a spus: "nmulii-v prin acesta;...(conform legii sacrificiului n.a.) 11. Prin el (prin sacrificiu) s-i inei n via pe zei, (iar) zeii s v in n via pe voi; susinndu-v unii pe alii, vei dobndi binele suprem, (Baghavad-gita III - yoga faptei) Pentru a avea o imagine unitar, cuprinztoare a P.T., textele spaiului geografic biblic nu ne este in mod sigur indeajuns. Alte scrieri vechi, ne ajut in inelegere, completeaz informaia P.T. i aduc noi piese jocului de puzzle. Toate aceste scrieri sunt profund acordate lingvistic, au o unitate de expresie remarcabil, inelegerea uneia dintre ele poate duce la transferul informaiei de baz in cealalt, astfel incat informaia noii lucrri pe care o citim pare facil, uor de decodat. Inainte de a citi Biblia am rsfoit Cartea egiptean a morilor, Bhagavad-gita, "Cele mai vechi upaniade" (taine): Brhadaranyaka-Upaniad i Chandogya-Upaniad. Trebuie s recunosc c mi s-au prut frumos exprimate, dar abstracte, impenetrabile, cu o informaie greu asimilabil datorit lipsei de logic. Dup parcurgerea Bibliei i a Coranului, cri in care informaie este scris direct, crile mai sus amintite mi s-au deschis, informaia lor prandu-mi de aceast dat uimitor de direct, de logic, de frumoas, de aleas, minunat scris. Din unele puncte de vedere aceste cri pline de

metafore bine alese mi se par astzi mai tehnic scrise decat Biblia. Crile sacre indiene, despre care se spune c nu au varst i c sunt perfecte, exceleaz printr-o remarcabil lecie de genetic i chiar mai mult. Sunt intre puinele cri dintre cele citite de mine, care ne ofer o imagine sugestiv a evoluiei... creaiei, a evoluiei filogenetice a ... zeilor sau dac vrei - a dumnezeilor. Cum s-ar putea formula astfel de idei? Minunat de frumos. Bhagavad-gita reuete acest lucru intr-o multitudine de expresii, mai ales in cap. XIII intitulat sugestiv "Yoga discriminrii intre natur i spirit". Mai intai definete Cunoaterea i obiectul Cunoaterii: 11. Continua Cunoatere a Sinelui Suprem, nelegerea rostului Cunoaterii adevrului - aceasta este Cunoaterea; ceea ce este altfel dect aceasta se numete necunoatere. 12. i voi dezvlui obiectul Cunoaterii, pe care cunoscndu-l se dobndete nemurirea; este supremul Brahman, fr de nceput despre care se spune c nu este nici Fiin, nici Nefiin Ce-ar putea fi Sinele Suprem, nemaipomenitul obiect al Cunoaterii care trebuie cunoscut i pe care numai unii dintre noi ajung s-l cunoasc urmand calea - yoga prescris de zei? Pan la un rspuns v oferim cateva informaii despre aa-zisul Sine Suprem care nu este nici fiin nici nefiin: 16. Nemprit, sluiete n fiine ca i cum ar fi mprit. El trebuie cunoscut drept cel ce susine fiinele, drept cel ce le distruge, drept cel ce le creeaz. 29. Fiind fr de nceput i lipsit de Tendine, Sinele Suprem este neclintit; dei sluiete n corp, o fiu al lui Kunti, el nu fptuiete i nu este ntinat. 32. Precum eterul omniprezent nu este ntinat din cauza subtiitii sae, aa i Sinele care sluiete pretutindeni n trup nu este ntinat. Obiectul Cunoaterii care sluiete pretutindeni in trup, Neimprit in fiine ca i cum ar fi imprit, care susine fiinele, care exist inc de la inceput fiind lipsit de tendine, nu este altul decat A.D.N.-ul primordial, regsit dup cum am invat in fiecare unitate de structur a unei fiine, conform principiului holografic enunat la inceputul lucrrii. Acest A.D.N. simplu, mai concret cu o structur simpl, lipsit de "ramuri", nehibridat st la baza tuturor fiinelor umanoide din aceast zon galactic. Cum formuleaz aceast idee Bhagavat? In primul rand declar: "Eu sunt la fel pentru toate fiinele... cei care mi se druiesc cu dragoste (compatibili cu mine n.a.) se afl in mine i eu m aflu in ei." (Bhavagat-gita IX - 29). i totui fiinele nu stau n mine: privete la unirea mea divin! Sunt susintor al fiinelor fr s stau n ele; prin Sinele meu exist toate fiinele. (Bhavagat-gita IX - 5) Cu alte cuvinte, A.D.N.-ul primordial, structura simpl ce a caracterizat prima fiin umanoid a zonei galactice in care ne aflm, exist in toate fiinele umanoide derivate din structur; bineineles c reciproca nu poate fi adevrat, fapt subliniat i de versetul de mai sus. Evident, ca s ajungi s identifici Sinele Suprem, este nevoie de mult tiin. n trecut, pn i zeii s-au ndoit de acest Sine, deoarece natura

acestuia, foarte subtil, nu este lesne de neles. (Katha Upaniad - partea nti - capitolul nti) Cam in acest stadiu tehnic, de indoial asupra existenei sufletului purttor de informaie genetic, ne aflm noi, pmantenii. Dup aceast scurt incursiune in definirea Sinelui Suprem, v ofer i o definiie a lui, enunat in Hatha Upaniad: Spiritul Suprem nu este nscut i nu moare. Acesta nu a aprut de niciunde i nimic nu a aprut din al. Este nscut, etern, permanent, vechi. Nu este omort prin moartea corpului. (Katha Upanisad- 18) Bhagavat tie s explice acest lucru mai bine decat o faceu: 2. Nici mulimea zeilor, nici Ri nu cunosc naterea mea cci eu sunt singura obrie a zeilor i a marilor Ri. 8. Eu sunt obria Totului, de la mine pornete Totul; gndind aa cei cu minte i simire adnc mi se druiesc mie. 20. Eu sunt Sinele, o Gudakesa, care sluiete n inima tuturor fiinelor, eu sunt nceputul, mijlocul i sfritul tuturor fiinelor. 6. Din mine au luat fiin n vremea nceputului, cei apte mari Ri i cei patru Manu, nscui din gndul meu: din ei au luat fiin toate creaturile n lume. (Bhagavad-gita IX) Astfel, Bhagavat explic evoluia filogenetic a creaiei. Upaniadele insist la nesfarit asupra acestor aspecte. In cateva formulri din Brhadaranyaka- Upaniad evoluia viului este abordat larg, dincolo de existena A.D.N. primordial, a Sinelui Suprem. Cartea face vagi referiri la existena omului nscut din evoluia viului, din "ap", chinuit de foame i dator cu o moarte natural pan la dezvoltarea tehnicilor de terapie genetic: La nceput, aici nu era nimic. Numai de moarte era nvluit Acesta, de Foame, cci Moartea este Foame... (Brhadaranyaka-Upaniad - Cartea nti, Brahmana II-1). Cine este Acesta? Cred c personalitatea lui Acesta este bine aleas, in spatele lui fiind intreaga evoluie a viului de la moleculele organice simple nscute in ap, pan la fiinele inteligente capabile s practice ingineria genetic. Odat cu dezvoltarea acestor tehnici prsim noiunea de evoluie natural a viului i trecem in evoluia creaiei, mult mai important pentru zei. Explicaiile aceleai upaniade continu: 1. ntr-adevr, Acesta era Acesta, iar Cellalt tot Acesta, adic Realul. Cel care tie aceast mare minunie, ntia nscut i c Brahman este Realul, cucerete lumile... 2. La nceput Acesta era numai ap. Apa a zmislit Realul, Realul pe Brahman, Brahman pe Prajapati i Prajapati pe zei... (Cartea a cincea, Brahmana IV,V) In continuare, zeii despic firul in patru, disecand anatomia Realului. Nu v mai plictisesc cu descrierile, dar este clar c in spatele lor se afl intreaga evoluie a viului nscut din ap i ajuns conform legilor evoluiei pan la forma modificat a Sinelui Suprem, acea formul simpl a A.D.N. primordial. Asemenea Bibliei care inir deseori arborele genealogic fals, creat de zei prin P.I.G. de la Set, pan la Iisus, cele mai vechi upaniade reiau de obicei arborele genealogic al ... creaiei incepand cu Brahman, deintorul A.D.N. primordial, al Sinelui Suprem, despre care zeii susin

c este atat de vechi incat nu-i mai cunosc originea. Primele fiine inteligente din Galaxie care au avut acces la tehnicile de inginerie genetic s-au strduit s menin o formul A.D.N. cat mai simpl. Logica acestei necesiti este la randul ei evident. In primul rand, simplitatea A.D.N. este cerut de tehnicile complexe de inginerie genetic ce trebuie s proiecteze pentru un A.D.N.M.N. simplu, o structur A.D.N.M.P. de asemenea simpl - corespondent. In al doilea rand, simplitatea acestor structuri este cerut de un racord solid, viguros ce trebuie realizat pentru toate elementele A.D.N. Cu cat formula A.D.N. este mai complex, mai incrcat cu lanuri hibride ce traduc caracterele genetice ale ascendenei, cu atat racordul cu o structur standard somatic, A.D.N.M.P. este mai dificil, iar tehnicile de inginerie genetic necesare curirii ramurilor hibride sunt mai complicate. Rdcina arborelui genealogic al zeilor este Brahman - A.D.N. primordial, explicat i exprimat intr-o multitudine de variante lingvistice asupra crora nu mai revin. Lanul genealogic a fost condus iniial de aa-zisul creator divin Prajapati. Fiecare element al seriei genetice enunate de upaniadele mai sus amintite, marcheaz de fapt o modulare a A.D.N. primordial ce respect cel puin dou condiii: compatibilitatea cu Brahman i simplitatea. In Cartea a III-a numit Brahmana din BrhadaranyakaUpaniad (1), aflm: Copiii lui Prajapati sunt de dou feluri zei i demoni. Zeii sunt mai tineri, iar demonii mai vrstnici. Zeii spuser: Hai s-i ntrecem n sacrificiu pe demoni prin udgitha!. Apare din nou conflictul de interese de evoluia genetic diferit intre zei - noii modelatori ai A.D.N. primordial i demoni, mai vechi in seria evoluiei genetice a creaiei. Un alt mod metaforic de a sublinia evoluia genetic a creaiei este descrierea ugerelor vacii sfinte: S se mediteze la Cuvnt ca fiind o vac. Ea are patru ugere: "svaha", "vasat", "hanta" i "svadha". Zeii i trag viaa din dou ugere ale sale: din "svaha" i din "vasat": oamenii din "hanta", iar strbunii din "svatha"...(Brhadaranyaka - Upaniad - Cartea a cincea - Brahmana VIII-1). In India acelor ani, ali zei ce fac parte din acelai program, avand la baz aceeai structur genetic simpl a Sinelui Suprem, au dezvoltat un P.I.G. in patru serii genetice cu puritate crescut numit caste. "Dumnezeul" lor, unitate de control genetic al C.S. recoltate, deinea bineineles patru C.S., deintoare a informaiilor genetice standard ale celor patru serii genetice, numite caste. Central era (este?) dispus unitate Brahman - Sinele Suprem, inclus ca informaie genetic in toate cele patru C.S.: Cu coroan, cu ghioag, cu disc n mn, doar aa vreau s Te vd; fii iar cu forma Ta cu patru brae, o Tu cel cu o mie de brae, care iei toate formele. (Bhagavad-gita XI-46) Modul de alctuire al dumnezeilor respect pe deplin principiul hologramei: unitatea de structur poate deine informaia intregului. Este extrem de interesant ceea ce aflm din Ramayana despre "Fiina Suprem" Rama era socotit jumtate Vishnu. Dar socotelile nu au rost; e cu neputin s msori aritmetic nemrginirea. Sruti ne spune c i o

frm din Fiina Suprem este ntreag i complet prin ea nsi: ntregul e acela, acesta e ntregul, Ce din ntreg purcede, ntreg e! Cnd ntregul luat e din ntreg, El tot ntreg rmne! (Ramayana cap.2 neleptul Viswamitra) Este uimitor i frumos in acelai timp, nu-i aa? Cele patru serii genetice, corespund celor patru mari Manu (zei) capetele de serie ale celor patru "feluri de rod" indian. Aceste superfiine au la randul lor o superstaie realizat dup modelul prezentat in Biblie. Bineineles c nu ar fi citit Cartea Crilor unde staie este prezentat atat de exact, nu a fi ineles nimic din descrierea prezent in ChandogyaUpaniad, in capitolul al treilea. Zeii indienilor, asemenea confrailor lor, ii compar staia cu soarele. Se pare c de fiecare dat aceasta este cea mai bun comparaie. 1. ntr-adevr, soarele era mierea zeilor, cerul i este stupul, vzduhul este fagurele i stropii de lumin sunt puii. Eu ineleg c soarele = staia este locul spre care cltoresc zeii; cerul = stupul este teritoriul controlat, vzduhul = fagurele este cerul terestru; iar puii = stropii de lumin sunt navele tip O.Z.N. 2. Razele sale dinspre rsrit sunt alveolele din fa, strofele (rc) sunt albinele Rg- Veda este floarea, iar acolo e apa nemuririi... 3. Au clocit Rg-Veda. Clocit fiind, seva ei s-a nscut cu glorie, vpaie, trie, vlag i hran. 4. Aceasta s-a scurs i s-a aternut peste soare. Ea este i ceea ce este faa roie a soarelui. Toate razele dinspre rsrit reprezint pori de intrare ale albinelor care muncesc in staie. Floarea acestei zone a staiei Rg-Veda este superfiina care trebuie intreinut intr-un circuit energetic similar celui descris in S.S. Observai prezena apei nemuririi i naterea esenei sevei pline de glorie, trie etc., formulri prezente i in Biblie. Din aceast licoare de nemurire aflm mai tarziu, in partea a asea, c triesc zeii Vasu. Iat mai bine formularea: 1... Din ntia licoare de nemurire (Rg-Veda) triesc zeii Vasu cu Agni drept gur...zeii nu mnnc i nu beau, ci se ndestuleaz numai privind licoarea de nemurire... 3. Cel care tie astfel aceast licoare de nemurire devine unul cu zeii Vasu i se ndestuleaz, cu Agni drept gur, numai privind licoarea de nemurire. Ce putem inelege? Prin analogie zeii care nu mnanc i nu beau trind in circuitul energetic al apei nemuririi sunt evident in M.N. Floarea Rg-Veda este C.S. standard, iar controlul structurilor A.D.N.M.N. ale C.S. noi ce intr in apa vieii este realizat de gura Agni - "mielul" florii RgVeda i al zeilor Vasu, rezultai prin cuplarea C.S. compatibile cu somele corespunztoare. Cu aceasta se incheie practic descrierea zonei de rsrit a staiei. In mod similar, chiar identic, sunt descrise celelalte trei fee ce-i gzduiesc pe ceilali trei zei impreun cu florile lor, apele lor nemuritoare i alte elemente comune acestor structuri standard. Astfel, la amiaz, floarea se numete Yajur-Veda, zeii nscui din circuitul energetic se numesc Rundra, iar gura - mielul se numete Indra. La apus, floarea este

Sama-Veda, zeii se numesc Asditya, iar gura Varuna. In sfarit, la miaznoapte floarea se numete Atharva-Veda, zeii sunt Marut, iar gura Soma. Acestea sunt cele patru fee laterale ale staiei zeilor Manu. Avem informaii despre o alt zon situat deasupra, la zenit, in care Brahman este floarea, zeii se numesc Sadhya, iar gura este de asemenea Brahman. Acesta este zona celor mai simple structuri A.D.N.M.N. ce reprezint o fiin umanoid inteligent. Voi reveni asupra acestei explicaii. Structurile ce in de zona Brahman se afl in centru pentru simplul motiv c toate structurile A.D.N.M.N. ale celor patru Manu sunt comparate in primul rand cu structura Brahman. Atat timp cat a asea fa nu este descris, foarte probabil structura de mai sus, staia celor patru mari Manu, fii ai lui Prajapati, creatorii P.I.G. indian, are o form probabil prismatic, piramidal cu varful in jos. In esen aceste lucrri sintetizate demonstreaz c zeii s-au jucat de-a genetica jongland cu A.D.N.-ul primar, obinand prin tehnici bine stabilite fiine asemntoare cu ei, ce menin ins aceeai structur A.D.N. de baz. Apoi ne-au impus legi ce limitau capacitatea de diversificare a acestei structuri, respectarea lor fcandu-se prin sacrificiu. Bineineles, m refer la L.N.H., care nu lipsete nici din programul indian. In Baghavad-gita L.N.H. este explicat foarte bine: 40. Familia fiind distrus, pier Legile eterne ale familiei: pierind Legea, frdelegea pune stpnire pe ntreaga familie. 41. Cnd stpnete frdelegea, o Krsna, femeile se depraveaz; depravarea femeilor, o Varsneya, duce la amestecul castelor. 42. Acest amestec aduce infernul, nu numai pentru cel ce-i cide familia, dar chiar pentru familie. (Cartea ntia numit Descumpnirea lui Arjuna) Prasna Upaniad subliniaz i ea c pentru a avea copii asemntori lui Prajapati este necesar un mariaj controlat: 15. Cei care urmeaz legea lui Prajapati dau natere la o pereche. A acelora este Brahmaloka (lumea luiBrahman), a celor ce practic austeriti i controlul simurilor i n care adevrul este ferm stabilit. 16. Brahmaloka cea pur este a celora n care nu exist nelciune, falsitate, iluzie. (Prasna Upaniad - Prima ntrebare). 7. Tu, Prana, te miti n burta mamei ca Prajapati, tu eti renscut, avnd asemnarea prinilor; (Prasna Upaniad - A doua ntrebare) Upaniadele explic la tot pasul care este calea de urmat pentru a ajunge la Brahman. Deseori observm c aceast cale se suprapune pe un arbore genealogic controlat de zei. Cu puine informaii clare de program, aceste cri ne prezint totui cate un arbore genealogic compatibil cu Brahman. Sukesa, fiul lui Bharadvaja; Satyakama, fiul lui Sibi; Sauriyayani, descendent din linia Garga; Kausalya, fiul lui Asvala; Ghargava, descendent din Bhrgu, din ara Vidarbha; Kabandhi, descendent al lui Katya; Toi acetia erau devotai lui Brahman i absorbii n contemplarea lui Brahman. (Prasna Upaniad - Prima ntrebare -1) Alte elemente de P.I.G. apar disparate pe parcursul upaniadelor. De exemplu, Brhadaranyada-Upaniad descrie implantul uterin practicat de zeul Visvavasu unei tinere femei cstorite. Zeul ii explic tinerei femei: ..."Eu sunt Cerul, tu Pmantul. / Vino s ne-imbrim, / Smna s-o

punem laolalt, / Un biat, un fiu spre a dobndi ...(20)... Vinu potriveasc matca, / Tvastr ciopleasc formele, / Stropeasc Prajapati, / Dhatr pun-n tine plodul.! (21) (Cartea a asea, Brahmana IV) S nu v inchipuii c R.E.G. descrise in Orientul Mijlociu i Apropiat constituie un act unicat in istoria comun a fiinelor extraterestre cu populaiile Terrei. Reamintesc c programul evreu este un simbol, o modalitate concret de dezvoltare a unui P.I.G. Toate populaiile "nscute" de zei au fost protejate prin R.E.G. Unele au pstrat scrise documentele care atest cu claritate aceste rzboaie. Aprut in aceeai modalitate ca i Biblia i Coranul, respectiv prin tehnica implantului de informaie, Bhagavad-gita este ea insi o intreag explicaie a necesitii R.E.G. Arjuna, unul dintre cei cinci fii ai regelui Pandu, compatibil ADNMN cu ingerii, este trimis, asemenea lui Iosua, s distrug ramurile de la periferia arborelui genealogic, respectiv pe cei 80 de veriori din familia Kuru, cu toii fii ai regelui Dhrtarastra. In "Cartea intaia numit Descumpnirea lui Arjuna", aflm dup cum ne indic titlul, c tanrul rzboinic nu inelege de ce trebuie s lupte in "Campia Legii", conform versetului 1 . Despre ce Lege credei c este vorba? Evident aceeai - L.N.H. descris mai sus! Intregul poem este dedicat explicrii necesitii R.E.G. i a modalitii in care un individ poate ajunge Brahman. Argumentele lui Arjuna in favoarea opririi btliei, de tipul: Privindu-mi neamul, o Krsna, adunat dornic de a ne bate... nu vd la ce bun s-mi ucid rudele n btlie; nu doresc izbnda, o Krsna, nici domnia i nici plcerile" (Cartea ntia numit Descumpnirea lui Arjuna-28.31). nu contenesc cateva pagini intregi. Bhagavad ii explic concis c motivul necesitii exterminrii rudelor este svarirea "pcatului de a-i distruge familia" (Cartea intaia numit Descumpnirea lui Arjuna - 39) Bhagavad explic in cartea a II-a : 31. Privind la Legea ta proprie nu trebuie s tremuri; pentru u rzboinic nu exist nimic mai bun dect lupta nscris n Lege. 33. Dac ns nu vei da aceast lupt nscris n Lege, atunci, trdndu-i Legea proprie i renumele, i vei atrage pcatul. Cat de clar este explicat! Nu mai insist cu interpretarea care este atat de evident! Urmarea invturii intregului poem este trimiterea lui Arjuna impotriva veriorilor si. Asemenea scenarii R.E.G. descrise de Biblie, eroul primete in ajutor mai muli ingeri, care-i vor completa mica oaste comparativ cu cea a verilor si. Spre deosebire de ingerii biblici care sun din trambie, ingerii de fa vor suna din... scoic: 15. Hrsikesa a suflat n scoica Pancajanya, Dhananjaya n DEvadatta i Vrkodara cel crud n fapte, n marea scoic Paundra. 19. Sunetul tumultos (al scoicilor) a sfiat inimile celor ai lui Dhrtarastra, fcnd s rsune cerul i pmntul. (Cartea ntia numit Descumpnirea lui Arjuna) i cu asta, basta! Arjuna i-a fcut datoria fa de Lege, fa de cast, fa de zei. Alturi de zei i impotriva legilor emise de ei au lucrat ins "Tendinele", "Natura", care conform legilor naturale ale evoluiei,

conform legilor segregrii caracterelor genetice nscute prin hibridare, au condus la diversificarea structurii A.D.N. primare, la incrcarea ei cu ramuri, cu noi elemente in care se regsesc caracterele genetice ale intergii ascendene. Spiritul care st n Natur ia parte la Tendinele nscute din Natur; nlnuirea lui de TEndine este cauza naterii ntr-o matc bun sau rea. (Bhagavad-gita XIII - 21) Cel care m cinstete cu yoga druirii, fr abatere, acela trecnd dincolo de aceste Tendine, poate s devin una cu Brahman. (Bhagavadgita XIV - 26) Lanurile izvorate din Tendine, "ramurile", stau mrturie "faptelor" individului, reprezint karma lui. Cu cat Legea este mai riguros respectat de ctre ascenden, cu atat individul are un A.D.N. mai simplu i mai bine-plcut zeilor. In acest mod i nu altfel fapta prinilor se repercut asupra copiilor. Brhadaranyaka-Upaniad explic parc i mai bine esena karmei: ...La nceput, Acesta era numai Sinele (atman), unul singur. El a dorit: "S am soie, s mi se nasc prunci, s am avere i s fptuiesc fapta. ritul (karman=" ...Corpul (atman) i este omului fapta (karman). deoarece fapta o fptuiete cu corpul... (Cartea nti - Brahmana IV-17) Fapta este in legtur cu naterea pruncilor in urma unui mariaj controlat sau nu. De aici deriv noiunile de fapt bun sau rea. Mariajul controlat, permite naterea de produi compatibili cu ingerii dup fapt, adic respectand L.N.H. Calea pe care trebuie s-o urmezi pentru a deveni Brahman se numete Yoga. La randul ei aceast doctrin cunoate mai multe metode dintre care cea mai important este yoga faptei, acea cale, care ferete A.D.N. de incrcarea excesiv cu ramuri, cu fapte, meninut asiduu, prin sacrificiu, respectand L.N.H.: Ceea ce se cheam sacrificiu (yajna) este nsi ucenicia ntru Brahman, cci numai prin ucenicie ntru Brahman l afli pe cel cunosctor. Iar ceea ce se cheam jertf este tot ucenicia ntru Brahman, cci numai cutndu-l prin ucenicie ntru Brahman, ntru Brahman i gseti Sinele. (Chandogya- Upaniad - Cap. VIII - partea a cincea - 1). In mod asemntor, aceeai lucrare definete "calea ndelungilor sacrificii de soma" care evident reprezint tot ucenicia intru Brahman. Poate c cel mai mult am indrgit urmtoarea explicaie: ...doctrina yoga (este) cunoaterea prin stpnirea creia, o fiu a lui Prtha, vei prsi lanurile faptei (karman) (Bhagavad-gita II-39) ...Cunoaterea este unic, hotrt; cu multe i nesfrite ramuri este cunoaterea celor nehotri. (Bhagavad-gita II- 41) Este de-a dreptul magistral, surprinztor de exact, minunat in exprimare i sper din toat inima c nu avei nevoie de explicaii suplimentare. Iat o alt exprimare, la fel de bine aleas, ce descrie structura A.D.N. a celor nehotrai, fr cinste, neadevrai, necredincioi, pctoi, lipsii de inelepciune, de buntate etc.: Cei fr minte, care vlguiesc mulimea elementelor n trup i chiar pe mine cel care sluiesc n mijlocul trupului - acetia s-i tii, au ndemnuri demonice.(Bhagavad-gita XVII-6)

Sper c avei in imagine un A.D.N. incrcat de ramuri, cu o ascenden bogat in diverse gene concureniale in fenotipia caracterelor, care vlguiesc structura A.D.N., mulimea elementelor lui, de fapt simplitatea lui, de fapt simplitatea lui, ce se caracterizeaz numai pe Brahman i pe cei compatibili genetic cu el. Mai puin academic decat Baghavad-gita, Chandogya-Upaniad ne explic de asemenea in cap. 8, partea a dousprezecea cum ne incrcm de lanuri hibride: 1. Mrinimosule, trupul acesta e muritor, prad morii. El este slaul Sinelui (atman) celui nemuritor i nentrupat. ntrupat el (Sinele) este cu adevrat prad plcerii i neplcerii. 3.... el se preumbl osptndu-se i jucndu-se i bucurndu-se de femei, de plimbri sau de rubedenii i neamintinu-i de adaosul trupului. Aa cum e legat un animal la jug, la fel este legat i sufletul de trup. Cred c nu mai avei nevoie de comentariu. Este oare omul numai trup? tim bine c nu. Ceea ce incercam s definesc in primul capitol destul de nereuit, Bhagavad-gita exprim minunat de frumos prin formularea lui Bagavat: 1. Trupul acesta o fiu a lui Kunti, este numit (cmp); celui care l cunoate i se spune "cunosctor al cmpului". 2. Cunosctorul cmpului, s tii, eu sunt, n toate cmpurile. o Bharata; cunoaterea cmpului i a cunosctorului cmpului - pe acesta o socotesc Cunoatere. 5. Marile Elemente, Eul, Mintea, Cel Nemanifestat, cele zece fore i nc una, cele cinci puni ale simurilor, 6. Dorina, ura, fericirea, durerea, corpul, gndirea, neclintirea aceasta este, pe scurt spus cmpul cu transformrile lui. Bhagavat ne ofer in acest mod o concepie unitar a fiinei energetice totale om, un amestec de materie i energie intr-o multitudine de forme ce conin gandirea, personalitatea, eul, structurile materiale, toate avand la baz aceeai unitate A.D.N. ce trece prin toate frecvenele caracteristice fiinei umane, de la materie la energie. In aceast ordine de idei, "campul" poate lua o multitudine de forme ce exprim diversitatea fiinei umane nscut conform tendinelor din natur. 30. Cnd descoper c diversitatea fiinelor este Unitate, i c numai aceasta (diversitatea) se frmieaz, atunci (fiina) se apropie de Brahman. Numai inlturand ramurile "campului", punand in eviden structura de baz A.D.N. ajungem compatibili cu Brahman, de fapt identici ca structur. 34. Cei care prin ochiul cunoaterii au vzut astfel deosebirea dintre cmp i cunosctorul cmpului, precum i eliberarea fiinelor de Natur, ajung la Cel Suprem. (Bhagavad-gita XIII) Dei zeii dein o formul A.D.N.M.N. doar compatibil, modelat dup cea a lui Brahman, Sinele Suprem - Branham, se regsete in fiecare dintre ei, pentru c: Zeii care sunt n lumea lui Brahman mediteaz asupra Sinelui ca fiind tocmai acesta...Aa a vorbit Prajapati. (Chandogya- Upaniad, cap. 8, partea a dousprezecea -6) Aa cum scriam in primul capitol, Sinele Suprem este formula umanoid

A.D..N.M.N. cea mai simpl, cea mai veche i cea mai greu de obinut. Ea d unitate speciei. 4. Acel Unul (Sinele Suprem), fiind nemicat este mai iute dect mintea. Zeii nu-l pot ajunge din urm. Stnd, i depete pe alii care alearg,... 6. Numai cine vede n sine toate fiinele i pe sine n toate fiinele, acela, de aceea, nu urte. 7. De aceea, ce iluzie, ce tristee poate exista cnd Sinele, care tiindu-se pe sine, a devenit unul i acelai cu toate fiinele, vznd unitatea? Ineleptul care a respectat L.N.H., este "neatins de pcat", ajunge in lumea zeilor sub form de lumin pur. Compatibilitatea ineleptului cu Prajapati este prin intermediul unitii Brahman. Intr-una din cele mai ingenioase formulri, Prajapati se poate vedea pe sine in C.S. al ineleptului ce sosete din viaa pmantean. 8. El, neleptul, cel ce-i controleaz mintea este atotcuprinztor luminos , lipsit de corp, ntreg, fr muchi, pur, neatins de pcat, deasupra tuturor, existent prin sine nsui. El a distribuit aa cum se cuvine, datoriile eternilor ani. 16. O, Soare, vztor singuratic, fiu al lui Prajapati, tu, cel ce controlezi totul, ndeprteaz-i razele, adun-i lumina, ca s pot vedea cea mai nobil form a ta; acea Persoan care sunt eu. (Usa Upaniad) Ideea c Sinele Suprem, A.D.N. de baz este identic coninut de toate zeitile este formulat intr-o multitudine de exprimri metaforice. Una dintre ele il descrie chiar pe "tatl" zeilor, pe Prajapati: ... Prajapati ... are aisprezece pri ... Averea sa sunt cincisorezece pri ale sale; a aisprezecea sa parte este Sinele (atman). El crete i scade odat cu averea (in funcie de mulimea caracterelor genetice n.a.). Butucul roii este Sinele (atman), iar obada averea. De aceea, orict e pgubit de toate ale sale, triete totui prin Sine (atman)... (Brhadaranyaka-Upaniad, cartea nti, V-15) Cu alte cuvinte, genetica lui Prajapati este organizat, evident cu tiin, pe o structur A.D.N. de baz - cea a Sinelui Suprem, a lui Brahman. In acelai capitol din Brhadaranyaka- Upaniad zeii ne vorbesc despre cele trei lumi: ...Lumea oamenilor trebuie cucerit numai prin fiu, nu i prin fapt (karman); lumea strbunilor prin fapt, iar lumea zeilor prin tiin. ntr-adevr lumea zeilor este cea mai bun dintre lumi. De aceea este preamrit tiina. (16) Teoretic, lumea zeilor fabricat cu tiin prin tehnici de inginerie genetic este cea mai bun. Lumea oamenilor a devenit compatibil genetic cu cea a zeilor tot in urma aplicrii unor tehnici ce presupun tiin. Cele dou modaliti de abordare a compatibilitii sunt: naterea prin fiu, adic implantul uterin, despre care versetul de mai sus afirm c este cea mai corect modalitate i naterea prin fapt, adic prin respectarea L.N.H. P.I.G. desfurate pe Terra in folosul diverselor supercivilizaii au presupus aciunea ambelor modaliti de obinere a compatibilitii genetice cu zeii. In primul capitol scriam c Sinele Suprem al omului este denumit in

textele indiene Purua, tocmai pentru a se sublinia existena unei informaii genetice supraadugate, rspunztoare de caracterele rasei. Purua este acea parte a C.S. care ajunge la zei i care are inscrise toate caracterele genetice ale omului. Cu cat ascendenii genetici ai omului au respectat mai riguros L.N.H., cu atat "Purua omului) respectiv este mai apropiat structural de cel al zeilor. Reamintesc cum arat i unde este situat Purua: 17. Purua, de mrimea degetului mare, sinele luntric, este ntotdeauna situat n inima oamenilor. Pe acesta ar trebui s-l smulg din propriul corp precum smulgi trestia din iarba munja. Pe el trebuie sl cunoasc ca pur i nemuritor. (Katha Upaniad - partea a doua - al treilea capitol) Purua, stpnul trecutului i al viitorului, de mrimea degetului mare, este asemenea luminii fr fum. El este astzi i de asemenea, el este mine (Katha Upaniad - partea a doua - primul capitol -13) 2. ...O, Somya, acel Purua este n interiorul corpului, n spaiul din lotusul inimii; n acesta i are originea cele aisprezece pri. 4. ...Ca i rurile curgtoare care curg spre vrsare i care cnd ajung la ocean dispar i ale lor nume i forme sunt terse, fiind numite ocean; astfel, aceste aisprezece pri ale acestui atoatevztor mergnd spre Purua, la Purua ajungnd dispar, ale lor nume i forme fiind terse i numit fiind Purua. Acesta devine fr pri i fr moarte. (Prasna Upaniad - A asea ntrebare) Programul indian ii comunic rezultatele privind compatibilitatea genetic a omului care a respectat L.N.H. Vorbind despre mreia omului, msurat in "sferturi", Chandogya-Upaniad explic in capitolul al treilea partea a dousprezecea c: Un sfert al su sunt toate fiinele; trei sferturi i sunt nemurirea din cer. (6) Versetul este extrem de important fiind practic singurul din toate scrierile vechi care msoar exact, procentual (75%), compatibilitatea genetic cu creatorii programului. Mai exact, 25% din materialul genetic al C.S. recoltat il reprezint genele rspunztoare de caractere hibride, care trebuie indeprtate. Parc pentru a dovedi c aceast msurtoare este corect, ideea este reluat in imnul dedicat omului, Purua (Rg-Veda, X, 90). Dac in versetul de mai sus exprimarea caracterelor hibride ale omului se fac prin sfertul su, care reprezint toate fiinele, in imnul amintit exprimarea este i mai metaforic: 1. Omul (Purua) are o mie de capete, O mie de ochi, o mie de picioare; Acoperind pmntul din toate prile... (partea hibrid) 2. Omul nsui este ntregul acesta Care a fost i care va fi; (partea compatibil) E de asemenea stpnitorul nemuririi... 3. Un sfert al su sunt toate fiinele (partea hibrid) Trei sferturi i sunt nemurirea din cer...(partea compatibil) 4. Cu trei sferturi Omul s-a nlat n sus; Un sfert al su s-a rentors aici la fiin...

11. Cnd au despicat omul n cte pri l-au rnduit? Ce este gura sa? 12. Brahmanul a fost gura lui... 15. Cnd zeii, ntinznd sacrificiul Au legat omul ca animal de jertf. 16. Zeii sacrificar sacrificiului sacrificiul; Acestea fur ntile fapte legiuite (dharman - L.N.H.) Puterile acesteia atinser bolta cerului Unde sunt sfinii dinti, zeii. Minunat esen de program! Toat aceast zdroab creat de zei pentru zei const de fapt in sacrificarea omului, modelat compatibilizat prin respectarea L.N.H., adic prin sacrificiu, zeilor creatori ai programului nscui i meninui in via la randul lor prin sacrificiu. P. I. G. n America Central S.D. i-a incheiat recoltele odat cu promovarea legii N.T., adus de ctre Iisus. Dei noua lege a atentat direct la calitatea celorlalte P.I.G., ale altor zei, prin incercarea de propagare "la toate neamurile", acest fapt a fost mult incetinit (raportat la timpul nostru linear), datorit nivelului tehnic sczut la omeniri. De aceea, multe P.I.G. au putut continua nestingh