CAP.I T E O R I AE D U C A T I E I I Z I C E9 I S P O R T U L U I A D I S C I P L I N A T I I N T I F I C A F C S (TEFS) 1.1. Obiectul Teoriei educatiei fizice sportului 9i In sensul mai general.

arsamblul cel Trebuie la inceput precizam de sA faptul dacd. ca. in lor'. temrenul ,.Stiin!d" irnplici, cunoaiterii.stdpanif studiaza fenomenele natulii $i societAlii, scopul in $tiintele ii un progresul lor umarritdlii. disciplina TEFS releva 5i utilizarii pentru 5tiintifica presupune anurnitbagajde cunostinle veridice dintr-un generalS. privind acriviEtile educatie conceptia de fizicd qi -!Port: Ca orice disciplini $riinlifica, TEFS are un obiect anuurit donreniu,obtinute in pfopriu de studiu. ca|e o delirniteazf, celelalte de ce nu au in centrul urn1a unor cercetari Stiintiflce arelrtrei $tiinle, aceasli preocupare. Acesta reprezinta. fapt.ii principalut de argument ( D E X ,1 9 9 8 ) . al specialiqtilor domeniului, incercarea de a explica in lor constituirea educatiei fizice 5i $tiintei sportului. Astfel,obiectulde studiual TEFS,unanim acceptat speciali$ti. reptezintd de peteclionarea il dezvoltdiJi:ice :ii q capacitdlii ttoh'ice(dc niscare)a onului, obgituie practicarea prin sistenaticd qierci{iilotf:ice (Cirstea,1993, t0). a p. (1979,p. l0) constata Ion $iclovan existenla doui categorii influente a de asupra dezvoltarii fizicq5i a capaciterii (exercitate modcoordonat sistematic, motrice: intenlionate in subordonate scopuri precise) neintenlionate caracrel unor (cu fi ti intarnplator. sporadic). acest Din punctde vedere, evident esle faptulca prinprocesul practicirii exercigiilor fizige, educagia primeicategorii. maximaimportanp fonnarea fizici 5i spoltulse adreseazi evident de putenric, in unui corp amronioi. indemanatic,acord un spiritputemic echilibrat. in cu $i In aceLaqi timp,trebuie remarcam sA ca faptul de multeori influentele intamplatoare veni chiar in conh.adictie pot cu activitatile planificate desfd$urate in sistematic carese unnare$te influenfarea pozitivd a poten[ialuLui biologic ai psihic a $i indivizilor. Asemenea influenle Constatdm agadar faptulca mi$cafea', efectuatd corpul negative manifestA. de $t/sau se spfe .uman segmentele reprezinld sale, condigia, elementul central procesului exemptu. ca ulmare a al practicArii educaliei fizice sportului. 5i efonului fizic prestat in putem Cu altecuvinte, afirma. deci,ce obiectul studiu procesul de al TEFS. disciplinn ce muncii, vizeazd integralul, reprezinta il ontd in niScare, punctde din vedele mecanic, biologic social. Desigur, celelalte formealemigcirii suntprezente, ele,de reguli,facobiectul instr unolaltediscipline din ai $i cadlul Altediscipline trateaze modpanicular in miqcarea mecanicd, biologici sociala. ori $tiinleieducatieifizice fisportului. Agadar, caracterul la biological obiectului psiho-pedagogic cel social,carereiesedin TEFSde adaLrgd caracterul 5i continua acfiune indreptata formarea insu$iri spre de morale, estetice, intelectuale etc. (sursele) 1.2.lzvoarele TEFS in realizarea demersului sau epistemologic, TEFS generalizeaza experienla proprii $i din cele al Stiinlelor Epistemologia reprezinta biologice, psihoobtinuta din cercetdrile teoria cunoa$terii de tip pedagogice, sociale etc. (DEX. 1998) (t993, p. l2) identificd c. Cerstea principale: stiintific douq_supe practica domeniului, respectiv mo5renirea teoretica practica. li 1. Practica domeniului TEFS poate generaliziri realiza inspirdndu-se practica din avansate a domeniului. Pentru aceasta nevoie unitate. este de sincronizare, concordanta, lucruricarenu suntintotdeauna posibile intreteorie practicd. realitate, constate in se dealtfel ii prezenta ambeLor posibile: ipostaze - teoriao ia inainteapfacticii,ca urmare preocupArilor a vizdndcercetarea ale ltiinlifica sau a unor neajunsuri practice; activitdlilor - p[actica devanseaza teoria,consecinltr creativitalii a practicienilor, adicaa celorimplicagi mod directin in practicarea exercitiilor fizice. lrl ambe]e cazuri,pentrua seevitaperturbari punerea mai rapiddde acord ulterioare profunde, necesara mai este cat inne ele. ln prezent. considera in lara noastrA se ca practica. dependeota evidentde existenta precare. condiliilor marenaLe se aflacu mulrin urmateoriei, timp ce in larileavansate in tehnologic, acolo undepractica avansata suslinuta existenta este de Intr-osuccinta analiza termenului. sensul mai larg,putem a in cel menliona milcarea cA esieindisolubil le-sata de materie. reprezinta fenomen nu un separat. Exista multe mai forme fundamentale miScerii: ale - mi5care mecanica, sereferd depLasarea care la diferitelor coryuri spaliu: in - mi5care hzici, care include procese magnetice. termice, elecrice etc.: - mi5care chimicA. gi caracterizataproceselereacliile de chimice au locintresubstanle: care - miscare sociala istorica. proceseLe cuprinzind evollltive societdiii diferirele aie in etape isrorice: Ii - migcare biologicn. ref'erire modui organizare cu la de a mareriei a condus viata care la organicar. flori. f.runi. adici respectiv specia umand '

primaipostaza. mai precum de asisten;a se lnanifesta frecvent optiure, unorconditiimateriale Si ttiintificacorespunzatoare, nlai menlionata sus. teo(etica practica 2. Mostenirea si de a preocupata identificarea de moda!itafilor pestrare uneisantrtii optinle. istoriei, a De-alungul omenirea fost mereu practicirii exerciliului valori. create procesul in fizic. asenlenea TEFSvalorifica a unuicorpputemic annonios. de formare 5i reflecliile invengiile. cumar fi ideile, 5i utill domeniului, pentru aceaste ca sursa poata in continuale teoriei se fi punctde vedere, zilelenoastre, in Dirtacest cuno$tintelor domeniului, ii completarea cat de infteteoreticienii lucrul ca atat consideram suntesentiale colaborarea, in echipa cu specialitate celedobinditeprinstudiulgiintelordegranila. in in itr nostru de mareinteres rdndulspeciali5tilor, special stringente domeniului a ca in acestcontext, o necesitate 5i a realizatela Experienla doveditca cercetArile diferitelorcercetdriinterdisciplr?are. uliimele decenii,este valorificarea din diferite.Datoriti studieriifenomenelor perspective tocmaidatorita o vaioaie-deosebiaa, ,.granita'dinh'e$iinie pr-r'etiritA in riguros organizati, interdisciplinare. Cercetareaechip[, ele de gradului ridicatde complexitate, impliciformarea echipe lor astfelun aflux de Se din dornenii,in functiede scopulcercetArii. realizeazd poatebeneficiade aportulspecialigtilor variate din iar de suntgeneralizate plin de teoria rapid,intr-unmod superior, astfel cercetari care pot fi valoritlcate informalii domeniului. trebuiesc adaptate necesiEiile la teorieidorneniului, pentrucontribuieficientla consolidatea aspecte. Toate aceste ale actuale deperspectiva societllii. $i practiciriierercitiilor fizice in gAndirii teoretice procesul 1.3.Evolutia prh exerci!iilor fizice. raport cerintele in cu vietii generalizdrii experienlei anterioare obtinute practicarea Necesitatea principii qi pentru de tecomanddri. ulterior a preocupdrilor stabilirea reguli, aparilia, din antichitate, ince a sociale, determinat gandiriiteoretice domeniul in activitatilor coryorale. de metode, astfelconsemndndu-se,fapt,irceputurile (Dragnea colab, idei, 2002, I 6pp. asemenea refleclii lucrari anticececonlin in sunt Demne menfionat acest de sens ti l8): Vedele, cartea sf6ntia hindugilor; Legilelui Manu: - ..Cirooedia' Xenofon etc. lui exercitiilor fizice. acest in p. practicirii sens staLr o 1979, t5) s-aacordat maleimportanla in Cieciaanticl($iclovan, (celebmlmedic Hipocrate ca este cum ar fi Galen(medic,considera gimnastica partedin medicind), mafturiepersonalitali afirnta, altfel,cd cel mai etc. de cu fizice), Filostrat Platon de imbinarea alimentagiei exerciliile ca considera deosebit importantd (omfrumos bun)reprezentdnd gi idealul educalional epocii. al KalosKai Agatos element educaliei gimaastica. al este insemnat (S teoretica iclovan,| 979,p. | 6), la Quintilian5i, elemente mareinsemnetate de aparasemenea $ i la ImperiulRoman est sanain co|poresaro" (,,Este de hexametru autorulcelebrului mai ales,la poenrlsatiricJuvenal, ,,Optandun ut sit mens corpsenatos"). sa dorit ca o milte sdnetoase fie intr-un exerciliilefizice devenindapanajulnobilimii, fiind involulia gdndirii teoretice, Epoca medievali consemneaza decdt vechiigreci. la practicate cu totul altescopuri in exerci!iilor fizice.Apar,in acestsens, practicarea prin umaniste. teconsiderA Perioada Renatterii, ideilesaleprofund (in gi Hieronymus Mercurialis lucrarea,,Ars ai da la la consemnari scriitori maiales mariipedagogi vremii:Vittorino Feltre, (in Pestalozzi. Lockeetc.(Ceaugescu, Amos,J.J.Rousseau, Komensky, gymnastica"), Rabelais ,,Gargantua Pantagruel"), 9i pp. 2002, 26-50) privind preocupirilor exercitiile fizice. Aparsistemele marcheaza lArgirea sec. al Sfargitul al XVIII-lea sec. XIX-lea ii in in Un Suedia, Anglia, Franfa). rol foarteimportant evolutiagandiriiteoretice de educalie fizicEin diferiteteri (Cermania, Modeme. joaci la sfEr5itul a! XIX-lea inigiatorul Jocurilor Olimpice Piene Coube(in, de sec. baronul prestigiului importanlei educaliei fiziceqi sportului majoritatea in cre$terea Seiotulal XX-leaconsemneazA Frilor ii gandiriiteoretice domeniu, aparitia in la TEFS. Asistdm astfella maturizarea social. lumii, ddvenind chestiune mareinteres o de qtiinlihce, la constituirea fiziceli sportului. aldturide altediscipline Stiirtei educaliei li de cum TEFSa fostdeterminalAo multitudine factori. ar fir de faptul aparifia cd l4) remarca Carstea(1993,p. - extinderea practicdrii de exerci{iilor fizicein r6nduloamenilor diferitevdrste; - introducerea fizicein invildmant; educatiei
anaritie orl.trilor snnnive;

- infringarea etc. cadreie specialitate de instituliilor pregateau ce prin stabilirea domeniului, a constituiriiunei bazeteoretice activ(alilorspecifice Ace5tifactori al'lcreatnecesitatea fizice generalizari sAconduca cunoa5tereainterpretarea care la unui sistemuoitarde reguli.cunotrinle, stiintificda educatiei $i c i s p o n u l u iaa c t i v i u ts o c i a l e . 5i necesare unei astfel de corrrll1ir7e TEFS esteo disciptini ttiintifrcl, ea indeplinind Putemafirma ca. in prezent, (Carstea, p. 1993, l0): cunoaSteri . (amintit anterior)- perfecgionarea det'oltdrii Ji:ice Ji 4 cupacitdtiintutrice a 9b!ec! propriu de studiu oamentlor: . merode (ele in urmdtor): domeniului vor fi prezentatesubcapitolul propriide cercetare adaptate sau cerinlelor . (prezentatecaPitolul2): proprii in nofiuni binecooturate ' de specifice obiectului studiu: legi,principii. norme ' probleme. propriiie categoriiJi areclasificarecuantificate 5i

aceeaqi. lungulevoluliei de-a societatii umane, adaptdndu-se ea TEFSnu a rdrnas nre[eu necesitalile la societafii. agadar comenzii sociale. a fostposibiliapariliasisternelor educagie A$a de fizici in diferite (sistemul IispunzAnd suedez. Fri german, cu sistemul francez, sistemul etc.), teoriiadaptate rus specificului generalizand lor. experienqa proprie sistemul in practicarea exerci(iilor zice. fi ca EFS o dialectica, Trebuie precizdm intreTEFS$iMetodica exista unitate si separalea realizindu-se in scop lor doar pentruaprofundarea noliunilorspecifice fiecdreia. Deci,nu putemvorbi de o Teoriea EFSEri Metodica didactic, EFS(de la grecescul ntetodike cale de urnlat).Acestaesteti motivul pentrucare,de cele mai rnulteori. intalnimin literatura de fomrularea Teorio lv[etodica EFS. specialitate si domeniului deternrinat a Ulterior. diversificarea activititilor aparitia ramuriLor Teoriei Metodicii EFS,cum ar fi: 5i fizice 5colare. Teoria qi Metodica educagiei fizice profesionale. Teoria $i Metodicaeducaqiei Teoria 5i Metodica sportiv etc. antrenamentului actuale Teorie educaliei.fi:ice sportului. a ctr de rrarcheaza Tot aici mai putempreciza denumirea renuntalea cea la li (Teorioeducagiei veche care, curnseobservd.. aga excludea sportul. f:ice). 1.4.Metode cercetare de in $tiintificlfolosite TEFS cu a care educafiei Rezolvarea succes problemelor se ivescin teotiagi practica fizice gi sportului depinde de profesionalismul cu care suntutilizate metodele investiga!ie de de specialistii dolrreniului. stiin[ifica catre de Trebuie la inceput mentionat faptul majoritatea cI acestor metode cercetarile vizeazd suntaplicabile toate in cafe educaqionale. alte cuvinte, suntutilizate, Cu ele desigur particularitatileadaptarile se impun,de toate cu sin.raliile care $i gi sociale. gtiinlele psiho-pedagogice l. Astfel,pentru r/ocunentarea asrlprafenomenului investigat, Teoriagi Metodica in EFSseutilizeazi: - metoda istorica Utilizata atatde gtiinlele naturii gi de celesociale, conduce un nivel superior explicare, cat ea la de de inlelegere diferitelorfenomene. a Estede la sine inteiesfaptul ca cercetatorul trebuiesl-$i insu5easci foartebine pentru dobandi predecesorilor. trecutulfenomenului investigat a capacitatea a devansa de cercetarile Epuran(19?7. gi utilizarea inseamne acelagi in vol. f) afirma, altfl, ,,aplicarea de cA metodei istorice timpcunoa$terea experientei gi, qi sociale trecute maiales, interpretarea fenomenului luminadevenirii dezvoltdrii". in - metoda studiuLui bibliosrafic precum la studiul gi Sereferi in general studiulliteranrrii specialitate vizeazifenomenul la de care investigat. gi altor documente, a fi celede planiftcare evidenli (spreexempltr). prin studiul cum Corelarea informaliilor obtinute materiale conduc o imagine ansambiu la acestor de asupra reflectarii fenomenului munca in instructiv-educativd speciali;tilor. ,opiniile cercetdrile $i - metoda monoqrafica (1984), (1993, 47), ,,reprezinta Monografia, cum preciza aSa HansSelye p. citatde Gugiuman cotab. o 9i gi erudita [oarte lucrare documentale acoperA modexhaustiv singurA care in o ramurA unuidomeniu cunoaitere. a de O poatefi scurt4 dacanu se gtiu multein legatura subiectul sauextremde ampli. daci literatura monografie cu ei, referitoare ea estevoluminoase. oricecaz,eatrebuie acopere la In sa toateaspectele importante subiectului ale indicat in titlu." 2..Metode utilizateIaculegerea date: de - metoda observatiei Delineun rol foarteimportant in domeniul Diferenfiata observalia nostru. de ocazionala, spontand, ii gtiintificA presupune observatia urmArirea atenta sistematica fenomenelor faprelor a fEri intentia a le modifica, de 5i fi piiviiela procesul cu scopul a reliefa de relaliicau-iaie'tu pe baza instructiv-educativ, carora pot elabora se difefite (Miftode, predictii pp.l7l-l7a). 1982, - metoda anchetei Are ca instrumerte lu(Iu chestionanri inteniul (convorbireal. domeniul de [n nostru, ceLe mai raspandite suntchestionarele. lnformagiile oferite accstea de trebuie analizate ajutorul allormetode invesrigatie. cadrul de cu in gi anchetei mai utilizeaz6 resn socionetric. se yetifcareaunoripote:e. pentru 3. Metode - metodaexperimentului Esteo metode cercetare de desfhiurata condiiiispecial pentru in create aceasta. cercetatorul inlervenind in modactivpe parcursul destiguririi proceselor, fenomenelor Prin srudiate. cercetarea experimeotaldpoI obtine se cele maiexacte date. Foarte folosit6 educatie des in fizicali sport,sepoate efectua conditiinaturale in laborator. in sau prin Masurarea testarea procesele care constate ipoteza sunt se dacd cercetdrii adevarata. alttil. ele este De 5i principalele de obiectivizareevaluirii.insrumentele misurdtorile reprezinta cdi a standardizate determindnd o 5i precisi rezultatelormajoritatea cuantificare a in situa[iilor. 4. Metode ondli:dii prcl crot'e i lerprcldrc cltttel(r de ct rccoltttc. ii - ir.rrhelareare"rezentarea grafici si :

penFu prin intennediul analiza datelor altormetode cercetare. de Suntmetode utilizate oblinute metoda statistica gi, prin carerealizam prelucrarea pe bazavalorilor5i indicilorcalculali, interpretarea Este o metoda cercetarii. rezultatelor

aplicativitatea in cadruldiferitelorinvestigagii, celemai rnulteori, iqi gasesc de majoritatea metodelor menqionate mai unitate, ilterdependenle in realizarea prevazute ceLcetare. aceea in De cercetatorii faptcareIe confera sarcinilor tiebuie sus, sa gi abilitatea a opera fiecare de cu dintre ele. le cunoasca sadobdndeascd gtiinte Legdtura TEFScu celelalte 1-5. ca de este legalufa alte gtiinte cu cum ar fi pedagogia. Constatam faprutce.TEFS, disciplina sinteza. in stransa etc., au in la psihologia. sociologia, anatomia, 6ziologia celecare corltribuil buna InAsuri fundarnentarea a $tiiniiica placticarii i:xercitiilor flzice. pedaeoeice TEFScu stiintele Leeitura generala, evidentiazi. langa pe care Este legiluri deosebit importanti. ales pedagogia o de mai cu esenta educatiei 5i (Cozma, p. de de 2000. 3-5).Eaeste care rolulei in viatasociaLa,serie o intreaga probleme instluire educalie cea stabile$te $i genelale. volumul cunogtinte. pentru educatia fizica. Si componenEeducagiei ca a de deprinderi pe motrice ci.re 5i-flricEiiii pentru viaii. trebuie le deginE individul pregatirea in si Pedagogia oferapretioase informatii rezultate cerceHrile din legale procesul de instructiv-educativ generalizirile iar ei permit continutului TEFS, desigur particularizirile cu domeniului nostru. adeseori imbogatirea necesare Leeihrra TEFScu psiholoeia particuiarititilor psihice indivizilorla diferitevdrste, tipului de tmperament a trasdturilor ale a CunoaSterea sau de pi proceselor posibilitati sporire randamentului nivelului senzoriale cognitive,sunttot atatea de a procesului .caracter.-a (Niculescu, p. instructiv-educativ, in educalia atat fizica,cat$i in activiti[ilespoftive 1999, 7). psihice, starileafective, formarea Psihologia oferadat?extremde prefioase ne legate procesele de de de deprinderilor psihologicigi pregatleapsihologica Mai mult, in spoitulde performantt" cunoa5terea motriceSi d piicepeiilormotricb. au padiculariti$lor devenitfactorihotdratori performantei ai sportive. Numeroase studiisuntlegate cunoaSterea de individuale ale caresolicita abordafe o diferentiati pregitiriipsihologice concurs, a sportivilor, de antrenamentul autogen, reglarea psihica etc. TEFScusociolosia Lesitura legdtura, studiazifuncliilesociale educaliei Aflatein stransa sociologia ale fizice9i sponului, relatiile sociale stabilite in cadrul diverseloractivitati sportive,modalitalide integrare/identificare cadrul grupului sporiiv, comportamentul in grupului, privind in aspecte p. sportivului al suporteruluicadrul agresivitatea in etc. 5i 5i violenla spoft (Rusu,2008, l3) Lesatura TEFScu stiintele naturii Estevorba aici de contribulia adusd discipline anatomia, de ca fiziologia,igiena,biochimia, controlulmedicalIa gi fundamentarea a domeniului. neajut6sacunoa$tem Ele legilecretterii aledezvoltirii,aleperfecliondrii omului. $tiintihci prin Anatomia contribuie, noliunile la sale. intelegerea complexitalii structurii corpului uman. fiziologia exptici ne procesele qi fiziologice formare deprinderiior priceperilor de a motrice, educare calitililor motrice, de a mecanismele adaptS.rii organismului efortetc.Igiena qi ia oferddateimportante legate sAnAtate, menfinerea intirireaei, factorinaturali cdlire. de de de igierdalimentari Biochimia etc. umanA elucideazi ne complexele reaclii chimice au locin organism efort repaus. care in sau LeqAtuaTEFScu stiintele exacte Estebinecunoscut asrEzi rolul fizicii saual matematicii fundamentarea in a fizice5i sportului. $tiintificA educagiei practicdrii Studiul migcdrilor efecluate indiviziin procesuI de exerci!iilor fizice, contributia cu acestor discipline, conduce la modelari matematice. aparate echipamente [a perfomrante la r6ndul sporesc perfonnanga care. lor, sponivd. $i Dezvoltarea rapida computerelor a a adus, asemenea. de inestimabile beneficii domenirrlui nostru. permite Ea analize complexe migcirilor, gi biomecanice ale stocarea prelucrarea statistica unuivolumimens informatie. a de in alrdordine idei,TEFSeste de qi organic legatd teoriile de disciplinelor ramurilor spoftive. Acestea urmi se din pi desprind formeaza independent domenii cercetare studiLr, de sprijinindu-se,dezvoltarea pe principiile in lor, generale aLe 9i TEFS.La rdndul TEFSutilizeaza ei, aceste teoriiparticulare pentru generaliziri teoretice, carele pune pe apoila dispoziria tntregului domeniu.

1.6.StiintaEFSSiloculTEFSin cadrulei (1989, 6, p. 3).ttiinta Conform definigiei de enunfate Teodorescu nr. educaliei fizice sportului este,-sriinfasinteza de ii constand dinti-ur sistem deschis ramuri(subsisteme). de subramuri discipline care legitafile dezvoltarii 5i 5tiin1ifice, studiaza ti perfection6rii gi morfo-funcf ionale metodologiile oprimizare masimizare capacitatii de a motrice omuluiaflarpe toate a 5i fteptele vdrsta. procesul de in formativ specific inreqrare de sociali".

domeniului nostru incanu areo denumire unanim acceptata speciali$ti. de fiecare dintre acestea sustinuta fiind $tiin!a pe deargumente multsau mai maiputinviabile. fapt. planintemational De distingern multe mai denumifi aceleiasi ale $tiinie: - ;tiinlantitcdtiitnnne,in Anglia (Epuran.2005, l6); p. - $tiinla educaliei 1993.p. l6) 5i Stiintaqctit'itAilorcorporale.(Epuran.2005) in f:ice Si sportului,(Cdrstea. Ronlania - Stiitl[a sau$tiinlele (Haag colab.,1995, citatde Epuran, spornlui, in Germania 200i. p. I 6) 9i - kinesiologie, (Hoffrnan Haris.2000, gi deseori S.U.A. citatde Epufan, p. ir 2005. l5): - $tiinla (Parlebas. I . citatde Epul ?00j,p. l6): acti\|it |totorii.in Franta alii I 97 an. - kinanu'apologia. Belgiaetc. in punand evidenla faptulca aceste vizeaza preocuparea pen!ru Cetteste denumiri acela$i obiect studiu. de in elucidarea psih.o-sociale qi biologice fiinleiumane procesul practicirii dimensiunilor ale ererciliilor fizice. in acceptdnd egalE in denumirile A5adar, nrSsula de.Srilnlri edrlcalieif.iceti spo r/lli. respectiv f/iinld a activitdtilor de precizam faptulca aceasta constituit cdteva corporale, s-a in etape, anume: 5i L etapa p/'eTtiinlifrcd.la sfaqitul al XIX-lea inceputul al Xx-lea. sec. sec. constand studiiunilaterale in ale ii particulare legate exercigiul de fizic.uneLe aga-zise fonnulate legi ignodrd cafacterul 11nitar a $tiinteior educaliei fizice sportului. ti (in ?, in aceasta etapa deceniile la mijlocul al. (Epuran. de sec. Xx-lea),nulnita rrxllldrrc?r/?ar.i 2005. p. si particulare l9). rezultatele diferitelor cercetdri gtiingelor ale incepsa fie aplicate practica. in Efectul s-a rasfrdnt indeosebi activitatea spre sponiva- putin rnai spre educa!ia fizica. etapainterdisciplinarA, careactivitatea educatie 3. in de fizicd gi sponiucepe fie studia6din interior.de se proprii,deverind pentru insasi,Mai mult, speciali5tii c6tle specialittii astfelobiectde cercetare ea domeniului continuaprocesul, studiinddiferitelefenonrene specifice domeniuluidin perspectivi interdisciplinari. anterior Menfionam faptul diversificarea ci. educa[iei fizice$i sportului condus diferenlierea a la diferitelor cunostinte teoretico-metodice, apdrAnd astfel raururile Teoriei Metodicii educaqiei pi sponului: fizice Teoria metodica educatiei fizice 9i Si educatiei fiziceprofesionale, Teoriaii metodica antrenamentuiui sportiv.teorii Si ii sportive icolare,Teoria9i metodica pe metodici frecare ramule sport de etc. jumAtatesecolului XX-lea.la precum stransa Aceasta, legaturd alte cu ramuri $tiintei contribuit. a doua ale au in a al $i qtiinfeieducatiei formarea lizice$i sportului(sau$tiintaactivitSlilor corporale). sesitueaza granila Ea la dintre$tiinlele g[sindu-ii (Epuran,2005, sociale celebio{ogice, loculin rindulgiintelor p.2i). actiunii $i fizice9i sportului estede fapt expresia sistem discipline un de cu $tiintaeducatiei Stiintifice, diferitegradede generalizare. putem Astfel, distinge, cadrul in sistemului: - discipline gtiinfifice sinteza (Teoria Metodica de cu de EFS). cel mai inaltgrad generalizale, sraula baza care 5i disciplinelor teoretico-metodice specifice subsistemelor edrcatiei fiziceti spoftului: - un grupde discipline istorico-organizatoric; Eiinlificecucaracter - un grupdediscipline psiho-socio-pedagogice; specializate Stiintelor ale 5tiingifice - ungrupde discipline qtiinlifice specializate $tiintelor ale biologice.

L-"",I

|:"-*I
cu Ari 0rscrpLrNELE sruNTE c.{RE LEc..i,T[:Rr srlnirEr EDUCATIEI FIZICE SPORTtiLtrt $t

FIZTCE SPORTULUT $TIINTAEDUCATIEI $r