Sunteți pe pagina 1din 13

IMBATRANIREA

http://www.fitness-scandinavia.ro/ro/blog/imbatranirea.html

Sursa imagine Imbatranirea este definita de cele mai multe ori ca o pierdere progresiva a functilor biologice acompaniata de scaderea fertilitatii si cresterea mortalitatii o data cu inaintarea in varsta. Acest proces debuteaza cu maturizarea sexuala si continua in timp pana la finalul vietii, al carei ultim eveniment este moartea. Speranta de viata este in general direct proportionala cu dimensiunea organismului. Unele dintre cauze sunt inevitabile cum ar fi imbatranirea celulelor, radierea cu ultra violete, radicalii liberi si efecte genetice;altele implica factorii de mediu si consecintele comportamentale. Astfel, acumularea continua de diferite tipuri de daune, impreuna cu obisnuitele erori bio-informationale procesate sunt principalele cauze ale imbatranirii. Dunele macromoleculare pot fi de mai multe forme, multe insa ne putand fi idetificate. Ar fi mai eficent sa eliminam celulele afectate, decat sa eliminam afectiunea in sine. In orice caz , niste molecule daunatoare sunt cruciale pentrufunctionarea celulara. Interventile care ar putea inlatura deteriorarile ar putea avea reactii adverse. Dar celulele macromoleculare deteriorate pot aparea in diferite forme, multe dintre ele putand inca fi identificate. Regenerarea tesuturilor ridica riscul de cancer prin cresterea sansei de a dobandii mutatii ADN-ului sau epi-mutatii. Modificari ale ADN-ului pot fi modificate de catre eruptile solare si pot fi corectate de catre enzime. Cand mecanismul de reparare se strica, cauzeaza imbatranirea celulelor, inclusiv boli precum cancerul sau sindromul Down. Persoanele care au probleme cu repararea ADN-ului duc lipsa de cromozomi care ajuta la combaterea radiatilor, chimicalelor si diviziunii celulare.

Imbatranirea este rezultatul caderii sistemului celular care nu are in de ajuns oxidanti. In zilele noastre nivelul de toxine si a radicalilor liberi e crescut. Toate aceste toxine sunt introduse in corpul nostru din cauza mediului in care traim si felul in care traim. Adica dieta, de regula grasimile hidrogenate, grasimi rancede si acele grasimi care au fost incalzite la emperaturi ridicate in timp ce au fost gatite. Poluantii de nivel mediu includ poluarea, tigarile, fumul si numerse ate chimicale, stresul, exercitiile psihice si radiatile. Cu cat organismul vostru ajunge la maturitate, cu atat rata metabolica incetineste. De aceea pentru o intretinere generala de sanatate trebuie sa mancati inteligent si echilibrat si sa tine-ti cont de toti factorii de risc care ar putea sa va dauneze sistemului imunitar si intregului organism!

Greseli alimentare care grabesc imbatranirea organismului


http://sanatate.bzi.ro/greseli-alimentare-care-grabesc-imbatranirea-organismului-3887
Imbatranirea este un proces biologic pe care fiecare corp uman il resimte. Tot corpul uman insa are toate resursele necesare pentru a incetinii acest proces, trebuie doar sa cunoastem cativa dintre cei mai importanti factori care ne imbatranesc: Stresul este un factor foarte cunoscut in zilele noastre. Sresul poate influenta diviziunea celulara accelerand procesul de moarte al celulelor. Influenteaza starea generala, memoria, pofta de mancare, sistemele hormonale implicit si reproducerea, inima, metabolismul si imunitatea. Oxidarea. Acest proces de transformare genereaza radicali liberi de oxigen care pe masura ce se raspandesc pot provoca o inflamatie periculoasa. Oxidarea duce in general la ruginirea arterelor si la imbatranirea sistemului cardiovascular.

Celulele stem. Celulele stem sunt responsabile cu regenerarea tesuturilor necesare pentru a le inlocui pe cele distruse sau moarte. Corpul uman consuma si produce noi celule stem pentru refacerea organelor afectate. Acest proces ar decurge normal daca nu ar exista stresul care incetineste productia de celule stem.

Inactivitatea. Inactivitatea duce la Atrofie. Fiecare muschi sau organ are nevoie de antrenament pentru ca energia alocata de corp sa fie folosita cum trebuie. Daca un organ sau muschi nu este solicitat constant , organismul nu-si mai risipeste energia cu el.

Toxinele provoaca oboseala, iritatii si afecteaza starea generala. De asemenea poat duce la stm, alergii si chiar cancer. Toxinele sunt un pericol real al sanatatii datorita carora resimtim tot mai acut efectele imbatranirii.

Razele ultraviolete. Statul la soare nu este deloc sanatos si poate provoca riduri, arsuri si cancer. Razele soarelui distrug tesutul conjunctiv si colagenul formand radicali liberi. Tot razele soarelui modifica ADN-ul mai exact replicarea celulelor nu se mai face corect.

Imunitatea. Datorita imunitatii scazute organismul nu se poate adapta atat de repede la evolutia bacteriilor care in doar o saptamana trei mii de generatii sufera mutatii si devin mai rezistente la anticorpi. Acest lucru duce la imbatranirea intregului sistem organic. Concluzia: Pentru a prevenii si incetinii procesul de imbatranire avem cateva solutii de atac cum ar fi aportul caloric redus, activitatea fizica care aduce un plus de vitalitate si un somn de calitate in fiecare zi. Acestea pot controla in proportie de 70% procesul de imbatranire.

FACTORI CARE NE IMBATRANESC


http://www.fitness-god.ro/blog/2011/11/26/factori-care-ne-imbatranesc/

Imbatranirea este un proces biologic pe care fiecare corp uman il resimte. Tot corpul uman insa are toate resursele necesare pentru a incetinii acest proces, trebuie doar sa cunoastem cativa dintre cei mai importanti factori care ne imbatranesc: Stresul este un factor foarte cunoscut in zilele noastre. Sresul poate influenta diviziunea celulara accelerand procesul de moarte al celulelor. Influenteaza starea generala, memoria, pofta de mancare, sistemele hormonale implicit si reproducerea, inima, metabolismul si imunitatea. Oxidarea. Acest proces de transformare genereaza radicali liberi de oxigen care pe masura ce se raspandesc pot provoca o inflamatie periculoasa. Oxidarea duce in general la ruginirea arterelor si la imbatranirea sistemului cardiovascular. Celulele stem. Celulele stem sunt responsabile cu regenerarea tesuturilor necesare pentru a le inlocui pe cele distruse sau moarte. Corpul uman consuma si produce noi celule stem pentru refacerea organelor afectate. Acest proces ar decurge normal daca nu ar exista stresul care incetineste productia de celule stem. Inactivitatea. Inactivitatea duce la Atrofie. Fiecare muschi sau organ are nevoie de antrenament pentru ca energia alocata de corp sa fie folosita cum trebuie. Daca un organ sau muschi nu este solicitat constant , organismul nu-si mai risipeste energia cu el. Toxinele provoaca oboseala, iritatii si afecteaza starea generala. De asemenea poat duce la stm, alergii si chiar cancer. Toxinele sunt un pericol real al sanatatii datorita carora resimtim tot mai acut efectele imbatranirii. Razele ultraviolete. Statul la soare nu este deloc sanatos si poate provoca riduri, arsuri si cancer. Razele soarelui distrug tesutul conjunctiv si colagenul formand radicali liberi. Tot razele soarelui modifica ADN-ul mai exact replicarea celulelor nu se mai face corect. Imunitatea. Datorita imunitatii scazute organismul nu se poate adapta atat de repede la evolutia bacteriilor care in doar o saptamana trei mii de generatii sufera mutatii si devin mai rezistente la anticorpi. Acest lucru duce la imbatranirea intregului sistem organic.

Concluzia: Pentru a prevenii si incetinii procesul de imbatranire avem cateva solutii de atac cum ar fi aportul caloric redus, activitatea fizica care aduce un plus de vitalitate si un somn de calitate in fiecare zi. Acestea pot controla in proportie de 70% procesul de imbatranire. IMBATRANIREA http://www.mirabilys-magazin.ro/afectiuni/%C3%AEmb%C4%83tr%C3%A2nirea Dr. Cristina Pavel | Medic specialist medicina de familie | Competenta apifitoterapie, homeopatie si acupunctura | Clinica Raphael Medica |

Fiecare continent i fiecare civilizaie i are remediile ei valoroase, secretele transmise din generaie n generaie. Chinezii se mndresc cu ginseng-ul (planta vieii), japonezii cu ginkgo (singura specie de arbore care a supravieuit bombardamentului de la Hiroshima). Indienii au ashwagandha, cea care i confer vitalitatea unui cal, ruii au rdcina de aur (Rhodiola rosea) i ginsengul siberian, americanii apeleaz des la legendara aloe. La romni, usturoiul, ctina i produsele apicole (miere, polen, propolis, lptior de matc) sunt, prin tradiie, mult folosite i ne pot asigura o via ct mai lung i sntoas, dac respectm, de asemenea, principiile armoniei i echilibrului.

La ora actual, durata medie de via a unui om este de 70 de ani. Procesul de mbtrnire fiziologic ncepe s se instaleze, ncet-ncet, dup vrsta de 40 ani, cnd descresc progresiv capacitile funcionale ale diferitelor esuturi ale corpului. Multe persoane se confrunt ns azi cu simptome specifice mbtrnirii i cu boli degenerative care debuteaz mult prea devreme, pe la 40 -50 ani (ex. ateroscleroza, artrozele, cataracta). Cauzele acestor tipuri de fenomene sunt multiple, dar printre ele se numr cu siguran: poluarea atmosferic i autopoluarea prin fumul de igar i substanele chimice sintetice prezente n alimente (aditivii alimentari sintetici) alimentaia excesiv de prelucrat, lipsit adesea de vitaminele i mineralele eseniale bunei desfurri a proceselor de metabolism stresul i stilul de via modern, nenatural ca mecanism de producere, se consider n prezent c att mbtrnirea precoce a esuturilor, dar i cea fiziologic, se datoreaz excesului de radicali liberi din corp. Radicalii liberi de oxigen sunt fragmente de molecule de oxigen extrem de reactive, care au unul sau mai muli electroni nepereche, care sunt foarte agresivi pentru corp, pentru c declaneaz reacii n lan prin care pot deteriora proteinele, lipidele, membranele celulare, chiar i moleculele de ADN.

Soluii la ndemna tuturor, care ajut la redobndirea unei stri de vigoare fizic i psihic Mitul tinereii fr btrnee a fascinat mult timp omenirea, care a cutat soluii din cele mai diverse. Exist pe glob populaii care au un numr mare de centenari (persoane care au depit

vrsta de 100 ani) i care au fost studiate pentru a se vedea ce anume le asigur longevitatea. Asemenea populaii triesc n locuri mai izolate, cu clim blnd, poluare puin i surse abundente de hran natural: de exemplu, n Caucaz, valea Hunza sau Tibet. Factorul psihic i spiritual este i el foarte important, deoarece respectarea principiilor etice i morale i armonia cu tine nsui i cu restul lumii te conduc la starea de senintate specific nelepciunii vrstei a treia i i prelungesc viaa. Longevitatea este influenat n bine de urmtorii factori: mediu geografic ct mai nepoluat (aer, ap, sol ct mai curate) motenirea genetic bun alimentaia corect (iar aici m refer att la hrana propriu-zis, ct i la suplimentele nutritive din plante) meninerea unei activiti fizice (micare zilnic!) i intelectuale, chiar i dup vrsta de 60 ani. Avnd mai mult timp la dispoziie, dup ncetarea activitii profesionale, v putei dedica unor pasiuni, unor activiti pe care s le realizai pentru dumneavoastr, care s v aduc mulumire i s v fac s v simii utili n continuare.

Reguli generale 1. Culcai-v devreme, nainte de miezul nopii i trezii-v dimineaa devreme. 2. La trezire, este bine s realizai cteva minute de exerciii fizice de nviorare. Micarea, exerciiile fizice sunt recomandate i pe parcursul zilei, pentru a evita sedentarismul cu toate consecinele sale. 3. Alimentaia trebuie s fie n cantitate suficient (nici prea puin, nici prea mult) i de calitate ct mai bun (s nu lipseasc fructele i legumele proaspete, surs de vitamine i minerale indispensabile bunei funcionri a corpului). 4. Consumai zilnic 2-3 lingurie de polen apicol cu miere i facei minim 3-4 cure de 10 zile pe an cu lptior de matc sub form de drajeuri sau fiole buvabile (este valabil mai ales la persoanele peste 60 ani, care au nevoie de o hran uoar, consistent i care s le dea mult energie). Apicultorii (care consum multe produse apicole) se numr printre persoanele cele mai longevive. 5. Urmrii s respectai, mcar parial, perioade de repaus alimentar (post parial abinerea de la anumite alimente sau post total post numai cu ap). Astfel, organismul i va face singur dezintoxicarea de care are nevoie. 6. Cutai s avei stri psihice ct mai armonioase, s fii ierttori i plini de bunvoin, entuziasm i compasiune. 7. Ieii din cnd n cnd n natur v va ajuta s v relaxai i s v rencrcai bateriile energetice. Urmrii s ascultai ntr-o stare contemplativ sunetele naturii i s v lsai furai de aromele ierburilor i florilor. 8. Evitai fumatul i consumul excesiv de buturi alcoolice (este permis zilnic, un pahar de vin rou natural, la mas).

9. Evitai expunerea la radiaii (cele emise de telefoanele mobile, televizoare, calculatoare, cuptoare cu microunde etc.) i zonele poluate, aglomerate. 10. Evitai s mncai prea multe grsimi animale, prjeli, conserve i carne gras. Acestea sunt alimente grele, care cer din partea organismului un efort mare pentru a fi digerate. 11. Nu mncai, la o mas, pn la saturaie. Lsai mcar un sfert de stomac liber, pentru ca digestia s se desfoare n condiii optime. Mestecai ct mai bine fiecare nghiitur. 12. Mai ales pentru cei obezi, este bine s nu luai ultima mas seara trziu, dup apusul soarelui sau chiar nainte de culcare. Avei toate ansele, dac procedai astfel, s nu putei dormi i alimentele s nu se digere pn dimineaa.

Ce mncm ca s rmnem tineri ct mai mult? Mncatul excesiv i obezitatea pot altera rapid funcionalitatea organismului i conduc la o mbtrnire precoce. Hrana de tip fast-food este, am putea spune, cea mai nociv pentru sntate. Acad. Ovidiu Bojor recomand pentru vrsta a treia regimul predominant lacto-vegetarian macrobiotic (conceput de dr. Georges Ohsawa), compus din 60% cereale integrale, 30% legume, fructe i semine i 10% lapte, ou, carne (n special pete de ap dulce). La vrsta a treia, nu trebuie consumate excesiv alimente foarte bogate n calorii (grsimi animale, prjeli, excesul de carne), deoarece necesitile energetice sunt mai sczute i activitatea fizic nu mai are o pondere att de mare. Se pot folosi n schimb alimentemedicament care fac parte din numeroase reete tradiionale de rentinerire: ceapa, usturoiul, ctina, germenii de gru, elina, ptrunjelul, strugurii, cerealele integrale (gru, orez, ovz i hric, n special), algele, soia, nutul, miezul de nuc. O parte din acestea au importante proprieti antioxidante: gru, porumb, ceap i usturoi, ardei iute, morcovi, spanac, ptrunjel verde, soia, urzici, fructe de pdure (ctin alb, mcee, afine, coacze negre). Pentru a ajuta la meninerea echilibrului hormonal, mai ales dup menopauz i respectiv andropauz, trebuie consumate plante i alimente specifice, bogate n fitohormoni, precum: - pentru femei: mrar, soia, anason, fenicul, angelic, lemn-dulce, lptior de matc - pentru brbai: cimbru, busuioc, rozmarin, turmeric, elin, polen, apilarnil S nu uitm, de asemenea, de tinctura de propolis, foarte bun antioxidant i protector al vaselor de snge. Un ultim lucru foarte important este consumul zilnic al unei cantiti suficiente de ap ct mai pur!

Punctul de vedere al sistemelor medicale tradiionale orientale privind mbtrnirea i tratarea ei Medicina Ayurveda acord o atenie deosebit rentineririi (Rasayana), pentru care propune diferite remedii si proceduri. Ramura medical numit Rasayana urmrete rennoirea

corpului i a minii, regenerarea i revitalizarea. Anumite remedii pot face reversibile unele procese specifice mbtrnirii. Rasayana reconstruiete unitatea dintre minte i corp i previne decderea i mbtrnirea. Urmrete crearea unei noi stri de contiin, mult mai pure i mai clare, nesupuse condiionrilor obinuite, n fiina uman Plante mult apreciate n Ayurveda ca rentineritoare sunt: triphala - cele trei fructe tonice regeneratoare (amalaki, bibhitaki i haritaki), ashwagandha, bala, gokhru (colii-babei), mulethi (lemn-dulce), shatawari, aloe, gotu-kola, pippali, guggul, shilajit, ofran.**De asemenea, se mai folosesc n acest scop i iarba-mare, obligeana i usturoiul. Ca alimente, se recomand migdale, miez de nuc, semine de susan, miere, zahr natural de trestie (nerafinat), ghee (unt clarificat) i laptele de vac. Tot Ayurveda propune tipuri diferite de uleiuri volatile cu efect regenerator i rentineritor pe diferite esuturi (ex. pentru creier i sistemul nervos santal, pentru nervi i plmni busuioc). Masajul cu ulei (Abhyanga) este utilizat n afara strilor de boal, i n scop rentineritor. Medicina tradiional chinez consider c mbtrnirea este nsoit de diminuarea energiei Qi. i esena vital Jing diminu cu vrsta, iar lipsa ei se manifest prin scderea auzului i a vederii, diminuarea memoriei i albirea prului. Esena vital este cea care are un rol fundamental n creativitate i reproducere. Ea este stocat n Rinichi. Prima manifestare a deficienei esenei Jing este deficiena Rinichilor mbtrnirea prematur, slbirea dinilor i a memoriei, tulburri sexuale. n consecin, chinezii folosesc n primul rnd tonice ale Rinichilor (ca organe energetice): He Shou Wu sau Fo Ti (Polygonum multiflorum), Wu Wei Zi (Schisandra chinensis), fructe de Nu Zhen Zi (Ligustrum lucidum), Shan Zhu Yu (Cornus officinalis) i Gou Qi Zi (Lycium chinense). Aceste plante mbuntesc vederea, ajut la recolorarea prului albit prematur, la tonifierea articulaiilor i la regenerarea rinichilor i ficatului. Am putea spune c regele preparatelor rentineritoare chinezeti este celebrul ginseng oriental (Panax ginseng). Acesta se ia chiar i preventiv, n iernile reci, de ctre persoanele vrstnice, pentru a crete vitalitatea, rezistena la stres i la boli infecioase. De asemenea, n Orient sunt foarte apreciate, ca aliment regenerator, ciupercile Shiitake care conin lentinan, cu puternice proprieti imunostimulatoare i antivirale.

Ce plante medicinale folosim pentru regenerare i revitalizare? Apelm n primul rnd la plante din flora romneasc, cel mai uor de procurat. Brnca-ursului (Heracleum sphondylium) plant care tonific n special aparatul genital. Cimbru (Thymus vulgaris) imunostimulator, regenerator n special pentru brbai. Se consum ca aliment sau n amestecuri de plante medicinale. Colii-babei (Tribulus terrestris) tonic al aparatului genital masculin, apreciat i n Ayurveda (unde este cunoscut sub numele de gokhru) ca remediu Rasayana. Echinacea (Echinacea angustifolia, E. purpurea) pentru proprietile de ntrire a imunitii corpului, care tinde s scad cu vrsta.

Ghinura (Gentiana amara) tonic amar, stimuleaz digestia, echilibreaz producerea sucurilor digestive, diminuat cu vrsta. Iarb-mare (Inula helenium) rdcina i frunzele sunt tonice regeneratoare pentru plmni, iar planta este apreciat n Ayurveda ca remediu Rasayana pentru Kapha dosha. Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra) apreciat i n Ayurveda ca remediu fitoestrogenic, care protejeaz femeile dup menopauz. Mce (Rosa canina) fructele sunt bogate n vitamina C (cu rol antioxidant) i magneziu. Au un efect protector asupra vaselor de snge. Obligean (Acorus calamus) rentineritor pentru creier i sistemul nervos n general, stimulent al memoriei, rentineritor pentru Vata i Kapha dosha. Pducel (Crategus monogyna) frunze, flori, fructe are un efect asemntor cu mceul, n plus fiind i un dilatator al vaselor coronariene. Ajut n caz de cardiopatie ischemic. Rozmarin (Rosmarinus officinalis) stimulent circulator, se folosete planta ca atare, sau uleiul volatil (care se poate aduga n apa de baie). Salvie (Salvia officinalis) cu efect bun de protecie a aparatului genital feminin dup menopauz. Vi-de-vie (struguri Vitis vinifera) frunze i fructe. Frunzele se adaug n amestecuri de plante, iar toamna este foarte recomandat s facem cure de struguri. Usturoiul (Allium sativum) stimulent circulator, scade tensiunea arterial i lipidele sangvine, regleaz nivelul glicemiei, crete rezistena la boli infecioase

Dintre plantele care cresc pe alte meridiane, cele mai importante sunt: Aloe (Aloe vera) considerat n Ayurveda un tonic puternic pentru ficat, splin i aparatul genital feminin, recomandat n special dup menopauz, n uz intern i extern (pentru ngrijire local combate uscciunea i atrofia local care pot apare n lipsa estrogenilor). Amalaki (Emblica officinalis) rentineritor pentru Pitta, ajut la reconstrucia esuturilor i a sngelui (crete numrul de globule roii), mbuntete vederea, ntrete dinii. Dong Quai - angelica chinezeasc (Angelica sinensis) este foarte apreciat pentru efectele regeneratoare asupra aparatului genital feminin. Ashwagandha (Withania somnifera) este considerat ginseng indian- ntrete esuturile (n special esutul nervos i reproductor), ncetinete mbtrnirea, d claritate minii. Seminele se folosesc ca adaptogen, au i un efect anabolizant marcant. Bala nalba indian (Sida cordifolia) ajut la regenerarea ntregului corp i n special a sistemului nervos (inclusiv n caz de boli neurologice degenerative, cum este scleroza multipl). Bhringaraj (Eclipta alba) previne mbtrnirea, ajut la regenerarea i recolorarea prului, mbuntete memoria, auzul i vederea, favorizeaz somnul profund.

Brahmi sau Gotu-kola (Hydrocotyle asiatica) stimulent al memoriei i inteligenei, este considerat cel mai bun rentineritor pentru creier i sistemul nervos. Di Huang (Rehmannia glutinosa) rdcina este un celebru tonic din medicina chinez, previne senilitatea, tonic al rinichilor i ficatului, scade tensiunea arterial i lipidele sangvine. Ginkgo biloba (frunze) cel mai vechi arbore de pe planet. Este un nepreuit stimulent cerebral, al memoriei, concentrrii i vitalitii, antioxidant i adaptogen, excelent n cazul tulburrilor circulatorii cerebrale i ale celorlalte vase de snge. S-a constatat n urma cercetrilor tiinifice c scade vscozitatea sngelui i i crete astfel viteza de circulaie; de asemenea, este foarte util n afeciuni neurologice care survin la vrsta a treia (ex. demen Alzheimer). Ginseng oriental (Panax ginseng) nltur senzaia de oboseal i slbiciune, crete tolerana la efort fizic i psihic. Se poate da la orice vrst, inclusiv la copii i adolesceni. Ginseng siberian sau rdcin de taiga (Eleutherococcus senticosus) crete rezistena organismului la aciunea factorilor de stres, crete sinteza de hormoni corticosteroizi, cu rol anabolizant; ncetinete mbtrnirea. Haritaki (Terminalia chebula) unul dintre cele mai cunoscute tonice rentineritoare, hrnete creierul i sistemul nervos. Rdcina de aur (Rhodiola rosea) utilizat tradiional n Siberia pentru a preveni oboseala i lipsa poftei de munc; crete capacitatea intelectual. Shatawari (Asparagus racemosus) celebru tonic i rentineritor feminin, ajut i n caz de boli degenerative ale sistemului nervos. Wu Wei Zi (Schisandra chinensis) specific medicinei chineze, tonific inima i rinichii, stimuleaz secreia fluidelor corporale, crete Qi-ul. Yam (Dioscorea mexicana), ca i rudele sale indiene Varahikand (Dioscorea bulbifera) i chineze - Shan Yao (Dioscorea opposita) crete nivelul hormonal (hormoni tiroidieni, estrogeni, progesteron, hormoni hipofizari).

i alte remedii Adugm la aceast list lung dou remedii de nepreuit. Este vorba despre pstrarea ct mai mult timp a unei stri de curiozitate vie, interes i ncntare (ca i cum am descoperi n fiecare moment lucruri noi). S nu ne considerm ca avnd deja prea mult cunoatere (c deja tim totul i vrem ca totul s ias cum tim noi), deoarece abia atunci devenim nite btrni rigizi i ursuzi. Iar cellalt remediu, care nu este niciodat prea mult, este iubirea. Cu ct vom iubi mai mult, cu att vom fi i noi iubii mai mult i ne vom pstra tinereea spiritual.

Citeste mai multe despre mbtrnirea - Afectiuni - Mirabilys Magazin pe pagina

Imbatranirea comportamentala http://www.vichy.ro/articol/%C3%8Emb%C4%83tr%C3%A2nirea-comportamentala-indetaliu/a20425.aspx Cnd vine vorba despre mbtrnirea pielii, suntem familiarizai cu factorii legati de varsta, cum ar fi mbtrnirea cronobiologic i hormonii - mbtrnirea hormonal. Exist i ali factori care afecteaz procesul de mbtrnire? Patricia Pineau: "Studi ile noastre efectuate asupra comportamentului femeilor i cercetarea noastr avansat n domeniul ingrijirii antirid, ne-au determinat s privim lucrurile dintr-o nou perspectiv i s dezvoltm o nou abordare a comportamentului mbtrnirii. 9600 de femei testate n 6 ri la nivel mondial identific i prioritizeaz stilul de viata ca fiind cel care le afecteaz calitatea pielii. Din aceste femei, 77% au identificat lipsa somnului ca fiind factorul principal, 71% au identificat poluarea, urmat de stres, dieta necorespunztoare i lipsa exerciiului fizic".

Pielea noastra trebuie sa o arate? Care sunt efectele vizibile pe piele ale acestor comportamente, uneori excesive? Expertul nostru le detaliaza n funcie de problema identificat: "Mediul urban, fumul tind sa cauzeze tenului un aspect gri, tern. Motivele sunt reprezentate de lipsa apei, aerul condiionat, poluarea atmosferic, ns i de poluarea industriala, transport i nclzire. Pielea supraexpus n mod natural sau artificial la raze UV pe parcursul unui an manifesta o culoare neuniforma si, in timp, favorizeaza apariia petelor pigmentare. Lipsa somnului sau stresul cotidian cauzeaza un ten palid. Expresia de chip tras i pungile de sub ochi indic imediat un stil de via haotic. Aspectul dezechilibrat al unui ten lipsit de elemente nutritive, care prezinta atat zone grase cat i uscate,porii mrii - reflect o diet dezechilibrat datorit meselor luate pe fug sau dimpotriv, a mancatului n exces, combinat cu consumul de alcool. Acelai fenomen poate fi cauzat si de tratamente cosmetice care sunt excesiv de agresive sau inadecvate pentru hrnirea pielii."

Micile noastre excese Veti bune! Putei lua msuri, fr a v simi vinovate, fara a v priva n exces de anumite lucruri i fr a face modificri radicale asupra stilului de viata. Patricia Pineau: "Pe parcursul identificrii impactului acestor aspecte, am obinut un mijloc de a le reduce sau de a le elimina, prin crearea unor tratamente inovatoare, concentrate n ingrediente active cu actiunespecifica, ce pot preveni aceste semna ale mbtrnirii comportamentale. Dac ns se ntmpl s exagerai uneori, ncercai s punei n aplicare sfaturile noastre i s anulai efectele. Srii peste micul dejun ca s putei dormi mai mult? Luai o mn de alune de pdure i migdale cu dumneavoastra, pentru a v ine de foame pn la prnz i evitai nfometarea, care

v poate determina s v lsai prad alimentelor grase sau dulci". Nu aveti timp s v demachiai? Demachierea este un pas esenial pentru ngrijirea tenului. Totui, daca se intampla sa mergeti la culcare fara sa va demachiati corespunzator, va recomandam ca dimineata sa efectuati o curare in profunzime a feei, aplicnd apoi un serum pentru redarea luminozitatii. Preferati un loc in care bate soarele? Aplicati o crema cu protecie UV i suntei n regul. Este uor s pstrai produsul n poet. Avei o lucrare important de terminat noaptea trziu? Respirai adnc, ntindei-v, relaxaiv i micai-v periodic pentru a ndeprta oboseala. i, dup ce ai terminat, rsfai-v cu un smoothie mare, plin de vitamine, din kiwi, banane i cpuni. Procesul de imbatranire http://www.mutvitcu.ro/index-de-termeni/procesul-de-imbatranire/22 Ansamblul de transformari care afecteaza ultima perioada a vietii si care constituie un process de declin. Procesl de imbatranire se caracterizeaza prin: slabirea vitalitatii , modificari organice datorate reducerii schimburilor, deshidratarea tesuturilor, atrofia musclara, incetinirea functilor, scaderea generala a performantelor. Imbatranirea ofera apparent imaginea inversa a dezvoltarii si a fost descrisa ca o involutie. Prelungirea duratei medii de viata, a condus la interesul din ce in ce mai mare fata de imbatranirea umana si la cautarea mijloacelor de a-I corecta sau de a-I incetini declinul. Imbatranirea nu mai poate fi considerata drept un proces exclusiv involutiv si nu se mai reduce la o decadenta globala: inventarul schimbarilor comportamentale datorate varstei in principalele functii mentale ( perceptia, memoria, rezolvarea de problem, emotivitatea) a relevant cateva castiguri, permanente si compensari care se opun totusi reducerii notabile a capacitatilor. Reducere numarului de neuroni si saracirea conexiunilor sinaptice nu afecteaza in mod identic toate structurile si regiunile cerebrale. Mentinerea atentiei focalizate, memoria de scurta si lunga durata, discriminarile perceptive, fluiditatea verbala, capacitatea de gandire nu se deterioreaza in aceasi masura si nici cu acelasi ritm.