ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MARKETING

ANALIZA CAPACIT II DE CAZARE A JUDE ULUI CONSTAN A

STUDEN I: ROBU CTLINA IZABELA SIMIONESCU LUIZA SAVIN ALEXANDROS GRUPA: 1740

BUCURETI -2013-

CUPRINS

1. Introducere
2. 3.

Prezentarea judeului Constana Cererea turistic i oferta

4. Analizape 5 ani a capacitii de cazare

5.

Previziunea evoluiei capacitii de cazarepe 3 ani

6. Concluzii 7. Bibliografie

ANALIZA CAPACIT II DE CAZARE A JUDE ULUI CONSTAN A

1. INTRODUCERE

Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate. Traversat de apele Dunrii, Romnia are un scenariu sensibil, incluznd frumoii i mpduriii Muni Carpai, Coasta Mrii Negre i Delta Dunrii, care este cea mai mare delt european att de bine pstrat. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo triesc i menin pentru sute de ani tradiiile. n Romnia este o abunden a arhitecturii religioase i a oraelor medievale i a castelelor. n ultimii ani, Romnia a devenit o destinaie preferat pentru muli europeni (mai mult de 60% dintre turitii strini provin din rile membre UE),rivaliznd i fiind concuren cu ri precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staiuni precum Mangalia, Saturn, Venus,Neptun ,Olimp i Mamaia (numite uneori i Riviera Romn) sunt printre principale atracii turistice pe timp de var. n timpul iernii, staiunile de schi de pe Valea Prahovei i din Poiana Braov sunt destinaiile preferate ale turitilor strini. Pentru atmosfera lor medieval i pentru castelele aflate curnd acolo, s-a numeroase dezvoltat orae i transilvnene turismul rural precum Sibiu, Braov, Sighioara, Clujce se concentreaz asupra Napoca sau Trgu Mure au devenit nite importante puncte de atracie pentru turiti.De promovrii folclorului i tradiiilor.

Afirmaia Romnia este o ar cu vocaie turistic se bazeaz i este argumentat de diversitatea peisager, curiozitile naturale, bogia i originalitatea valorilor culturalistorice, ospitalitatea tradiional a poporului roman. Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare n cea de a doua jumtate a secolului XX. Acesta se datoreaz preoponderent evoluiei modalitilor de transport, dar i a creterii nivelului de trai, precum i speranei de via a oamenilor. Romnia are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, ara este extrem de diversificat - se pot vizita fortree medievale, mnstiri bizantine, casteluri i case rneti decorate dup specificul regional. De asemeni, Bucuretiul interbelic era numit pe bun dreptate Micul Paris, cu arhitectura i viaa cultural demne de capitala francez. 2. PREZENTAREA JUDE ULUI CONSTAN A

Judeul Constana aparine mpreun cu judeulTulcea, vechii provincii Dobrogea, situate permul vestic al Pontus Exinus (MareaNeagr). Localitile acestei provincii i au originile n vremurile Greciei Antice. Aezrile din Dobrogea sunt cele mai vechi aezri din Romnia: Tomis (astziConstana) a srbtorit n 1991, 2500 de ani de existen, i 2250 de ani de la prima atestare documentar; Callatis (astzi Mangalia), Histria, Axiopolis (astazi Cernavoda). n Dobrogea, viaa s-a desfurat de-a lungul secolelor n strns relaie cu istoria romnilor, pmnt aflat la intersecia civilizaiilor, n care Constana este un nod de comunicaie important, fcnd legtura ntre est i vest. Oraul Tomis ne amintete de asemenea i de marele poet latin Publius Ovidius Naso, trimis n exil de ctre mpratul roman Augustus. Tomis s-a dezvoltat social, economic i cultural pe fundalul stabilitii caracteristice nceputului perioadei bizantine.Reala dezvoltarea a oraului Constana i a ntregului inut dintre Dunre i Marea Neagr a nceput numai dup 1877, cnd Romnia ia dobndit independent i autoritatea Statului Roman este reinstaurat n Dobrogea.

Descriere Geografic Judeul Constana este situate n sud-estul Romniei i are la est drept granite rmul Mrii Negre. Judeul are o suprafa total de 7.055 kmp (circa 3% din suprafaa total a

rii) i se situeaz pe locul 8 n Romnia din punct de vedere al suprafeei. Populaia, la 1 iulie 1996, numr 747.122 locuitori, plasnd Constana pelocul al patrulea din Romnia din acest punct de vedere. Cu 106 locuitori/ kmp, Judeul Constana se situeaz peste media rii de 93,5locuitori/kmp. Structura populaiei are urmtorul aspect: 73,6% populaie urban, 41,3 % populaie activ, 31% din populaia activ lucreaz n sectorul privat. Structura administrative a judeului este dup cum urmeaz: trei municipii (Constana, Mangalia, Medgidia), nou orae, 52 comune, 189 sate; reedin administrativ a judeului este Constana, cu o populaie de 348.269 locuitori (46,65 % din populaia total a judeului) fiind al doilea ora ca mrime dup Bucureti. Podiul,cu altitudini joase, predomin ca form de relief; lacurile, estuarele i lagunele sunt de asemena caracteristice acestei zone. Judeul Constana are un climat temperat-continental cu o temperature medie anual ntre 10 i 11 grade Celsius. Resursele subsolului include roci, depozite de minereuri de fier, ape minerale, lacurisrate cu importante depozite de sapropel; platoul continental al Mrii Negre este bogat n rezerve de hidrocarburi i minerale, partial exploatate prin platforme maritime.

Informatii Turistice Constanta, astazi un port important la Marea Neagra, este vechiul oras Tomis. Acest oras este resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Orasul a fost fondat de greci in secolul al VI-lea i.Hr.si s-a dezvoltat sub dominatia romana, cand a primit si numele imparatului Constantin. Muzeul Arheologic are o colectie impresionanta de statui romane. Doua dintre ele sunt speciale: una dintre ele Zeita Fortuna si Zeul Pontos, cei doi protector ai orasului si cealalta Sarpele Glicon. Acestea au fost descoperite in 1962, sub o gara veche, si au rezistat invaziei avarilor (secolul al VII-lea d.Hr.). De asemenea turistii pot vedea mozaicul roman si pot vizita sala dedicatalui Ovidiu, poetul roman care a trait in exil in Tomisintre 8-17 d.Hr. Dupa ce a fost aproape distrus, orasul a fost uitat timp de 1200 de ani, iar regele Carol I, i-a dat o viata noua la sfarsitul secolului al XIX-lea, atat ca port cat si ca statiune la Marea Neagra. Au fost construite cladiri, hoteluri si un casino. Din orasul roman Tomis, se mai gaseste numai o parte din vechiul zid al orasului si Turnul Macelarilor (care dateaza din secolul al VI-lea). In Parcul Victoria, in aer liber, se gasesc coloane siamfore. Alte ruine sunt Histria, de-a lungul tarmului si Adamclisi. Dominatia otomana este marcata in Constanta prin Moscheea Mahmud al II-lea si de catrefarul genovez ridicat in secolul al XIII-lea si care inca mai

functioneaza langa portul de agrement. Este o placer sa te plimbi de-a lungul tarmului sau sati petreci timpul in casinoul construit in still Rococo. Chiar in fata Delfinariului se gaseste Acvariul, care expune flora si fauna Marii Negre. In Constanta se gaseste Delfinariul, care are spectacole zilnice si Planetarium. Aeroportul se gasestela 24 km distanta de Constanta, iar pe timpul verii acesta are legatur iaeriene catre toate orasele importante din Europa. Spre Bucuresti, de asemenea, sunt legaturi aeriene zilnice cat si un numar de unsprezece trenuri care acopera distanta dintre cele doua orase in numai doua ore si jumatate. Calea ferata care merge spre nord, spre Tulcea, punctul de incepere al Deltei Dunarii, avand sase trenuri zilnic. Alte 14 trenuri merg zilnic spre sud, spre Mangalia. Judetul Constanta este situat in partea sudica a platoului Dobrogea. Climatul este unul temperat. Dunarea este granite judetului pe o lungime de 37 km vest si la est granite este data de tarmul Marii Negre. Judetul este traversat de la est la vest de Canalul Dunare-Marea Neagra, care are o lungime de 64,5 km. Porturile principale pe Dunare sunt: Ostrov, Oltina, Cernavoda si Harsova. Portul Constanta se gaseste pe tarmul vestic al Marii Negre, la 182 mile maritime departare de Stamtoarea Bosfor si la 85 mile maritime de orasul-port Sulina, locul undeDunarea se varsa in Marea Neagra. Dupa datele ultimului recensamant, populatiajudetului este de 748.044 locuitori, judetul situandu-se pe locul al patrulea in Romania din acest punct de vedere. Din punct de vederea dministrativ, Judetul Constanta are 3 municipii: Constanta (resedinta de judet), Medgidia si Mangalia, si opt orase. 3. CEREREA TURISTICA I OFERTA

n 2012, navele de croazier au adus 34.000 turiti la Constana.Pe durata escalelor, acetia au vizitat obiectivele turistice din judeul Constana, din Bucureti sau Delta Dunrii. Numrul pasagerilor nregistrai n acest an este cu circa 43% mai mare fa de anul trecut. Tendina de cretere continua n 2013, consolidnd poziia Constanei n topul porturilor de la Marea Neagr. Numrul turitilor a crescut cu 5.000 n primul trimestrul al acestui an, fa de aceea iperioad a anului trecut. Potrivit specialitilor, numrul turitilor sosii n primul trimestru al anului 2012 a fost de 35.438 de persoane, fa de 30.492 de personae n aceeai perioad din 2011. Astfel, s-a nregistrat o cretere de 16,2%. i numrul turitilor care au petrecut nopile

pe litoral este n cretere. Astfel, s-au nregistrat 100.000 de n noptri n primele trei luni ale anului 2012, fa de 75.000 de nnoptri nregistrate n aceeai perioad a anului anterior. Turitii strini, n numr de 5.583 n trimestrul I 2012, sunt cu 1.500 mai muli dect cei strini sosii n aceeai perioad din 2011 i dein o pondere de 15,8% n totalul vizitatorilor. ncepnd cu jumtatea anilor 1960, ata noastr a cunoscut o dezvoltare semnificativ a capacittilor de cazare turistic, n special pe litoralul Mrii Negre, politica de dezvoltare a turismului concretizndu-se n primul rnd n realizarea unei infrastructuri tehnice i sociale importante. Ca urmare, capacitatea de cazare este semnificativ n Romnia(280.000 locuri de cazare), comparativ cu alte ri cu realizri remarcabile n domeniul turismului( Cehia, Croaia, Ungaria .a) . Practicarea unui turism de mas ns, a fcut s predomine unitile de cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe litoralul romnesc depete 80%). Procesul de privatizare n acest sector a fost foarte lent, n anul 2000 numai 41,1% din unitile de cazare erau proprietate privat. ncepnd cu anul 2000, turismul romnesc a intrat pe o panta ascendenta, prin privatizarea aproape integral a structurilor de cazare aflate in patrimoniul statului (92%), datorit investiiilor realizate i a programelor naionale de dezvoltare lansate de Ministerul Turismului. Numrul unitarilor de cazare a crescut n ultimii 10 ani cu aproximativ 25%, n special datorit apariiei unor noi forme de cazare, pensiuni rurale, urbane i agroturistice, hoteluri pentru tineret i hosteluri. Judeul Constana cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din Romnia. Prin localizarea geografic, clim, relief, vestigii arheologice, rezervaii naturale, baz de cazare, agrement i tratament, posibiliti de efectuare a unor excursii i croaziere, teritoriul judeului ofer o gam larg de activiti turistice. Litoralul romnesc al Mrii Negre reprezint una dintre zonele turistice cele mai importante ale Romniei n raport cu alte zone turistice ale rii, ceea ce este reflectat i de indicatorii referitori la circulaia turistic i capacitatea de cazare. Resursele turistice ale judeului nu au o repartiie uniform i ele explic dezvoltarea turismului cu precdere pe spaiul de litoral al Mrii Negre. Astfel, litoralul romnesc concentreaz 2/3 din resursele turistice i cca. 43% din capacitatea de cazare a rii, aproximativ 60% din circulaia turistic intern i internaionala.

4. ANALIZA PE 5 ANI A CAPACIT II DE CAZARE Circa 42,7% din capacitatea de cazare turistic a Romniei se afl in staiunile de pelitoralul MriiNegre, 16,3% n Bucuresti i oraele reedin de jude ( exclusiv Tulcea), 15,7% n staiunile balneare, 11,5% n staiuni montane, 0,8% n Delta Dunrii i 12,9% din locurile de cazare nalte trasee i destinaii turistice.

Pe litoralul Mrii Negre i n Bucureti, ambele locaii deservite de cte un aeroport internaional (Bucureti Henri Coand i Constana), unitile de cazare au o capacitate mult mai mare dect n celelalte zone turistice (147 paturi este media capacitii hotelurilor de la Marea Neagr, n timp ce n zonele montane media aceasta este de numai 48). Acest lucru face ca Bucuretiul i litoralul Mrii Negre s fie favorabile practicrii turismului de grup i s fie destinaiile preferate de tur-operatorii internaionali. Staiunile de pe litoral concentreaz aproape jumtate din capacitatea de cazare existent la nivelul ntregii ri (42,7%). Datorit faptului c s-a practicat un turism de mas, ponderea hotelurilor de 1-2 stele depete 80%, n timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere foarte sczut. Structurile de cazare pe litoralul Mrii Negre sunt concentrate cu precdere n zona de coast, avnd oportuniti limitate de expansiune. Prin urmare, investiiile au ca scop n special reorientarea actualelor structuri. Reabilitarea i modernizarea litoralului romnesc i alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din rile europene constituie n continuare un obiectiv specific pentru turismul de litoral.

Capacitatea de cazare n judeul Constana

Aa cum este prezentat i n tabelul de mai sus, numrul unitilor de cazare existente n judeul Constana nu a suferit mari modificri de-a lungul anilor, n timp ce numrul de sosiri i nnoptri a sczut continuu nc din anul 1995. n perioada anilor 2005-2010, se observ totui o cretere a frecvenei de utilizare a capacitii de cazare n funciune, n anii 2007 i 2008. ns, ncepnd din anul 2009, cererea turistic influenat fiind i de condiiile economice, determin scderea frecvenei de utilizare a capacitii de cazare cu aproximativ 7 procente in 2009 si 2010.

14000 12124.3 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 1995 2005 2006 2007 2008 2009 2010 10938.7 10479 9981.1 9792.4 10019.6 9965.6

Uniti de cazare n funciune, judeul Constana

Anul 2009 2010 2011

Total 946 1097 625

Hoteluri 311 366 257

Cabane 3 1 7

Campinguri 18 46 11

Vile turistice 306 567 165

Tabere elevi 12 12 5

Pensiuni turistice 30 46 10

Pensiuni agroturistice 20 35 8

Hosteluri 17 24 28

Bungalouri

Casute turistice

126

Dei n anul 2010 numrul unitilor de cazare din judeul Constana este mai mare comparativ cu anul precedent, in anul 2011, numarul unitailor se reduce cu 44% fata de anul 2010. Noutatea anului 2011 o reprezinta apariia a doua noi categorii de unitai de cazare si anume, bungalourile si casuele turistice, in timp ce numarul vilelor turistice se reduce la o treime. In ceea ce priveste categoria hotelurilor, aceasta detine cea mai mare pondere in anii 2009 si 2011.

Hoteluri 126 28 8 10 5 165 7 11 8 257 Cabane Campinguri Vile turistice Tabere elevi Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Hosteluri Bungalouri Casute turistice

Uniti cazare, judeul Constana, anul 2011

n anul 2011, in judeul Constana funcioneaza 625 uniti de cazare, categoria hotelurilor deinand o pondere de 41%.

12 46

35

24 366

Hoteluri, moteluri Cabane Campinguri Vile turistice Tabere elevi Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Hosteluri

567

1 46

Uniti cazare, judeul Constana, anul 2010

n anul 2010, se nregistreaz un numar total al unitilor de cazare de 1097, din care 33% sunt reprezentate de categoria hotelurilor si motelurilor.

12 30

20

17 311

Hoteluri, moteluri Cabane Campinguri Vile turistice Tabere elevi Pensiuni turistice 183 Pensiuni agroturistice Hosteluri

306

Uniti cazare, judeul Constana, anul 2009

n anul 2009, judeul Constana inregistreaza un total de 946 uniti de cazare, categoria hotelurilor reprezentand 32 %.

Hoteluri Vile turistice Pensiuni agroturistice Casute turistice

Cabane Tabere elevi Hosteluri

Campinguri Pensiuni turistice Bungalouri

Capacitatea de cazare existent (numr locuri), anul 2011

Anul 2011

Total 80496

Hoteluri 61174

Cabane 301

Campinguri 7365

Vile turistice 3547

Tabere elevi 3756

Pensiuni turistice 242

Pensiuni agroturistice 233

Hosteluri 1492

Bungalouri 1613

Casute turistice 773

n anul 2011, categoria hotelurilor reprezint 75% din numrul total de locuri de cazare existente in judeul Constana.

5. PREVIZIUNEA EVOLU IEI CAPACIT II DE CAZARE PE 3 ANI

Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor natural i a istoriei sale bogate, avnd de asemenea o contribuie important la economia rii. n 2006, turismul intern i internaional a asigurat 4,8% din PIB i aproximativ jumtate de milion de locuri de munc (5,8% din totalul locurilor de munc). Dup comer, turismul este cea de-a dou aramur important din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale Romniei, turismul este unul dynamic i n curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potenial de extindere. Dup estimrile World Travel and Tourism Council, Romnia ocup locul 4 n topul rilor care cunosc o dezvoltare rapid a turismului, cu o cretere anual a potenialului turistic de 8% din 2007 pn n 2016.Numrul turitilor a crescut de la 4,8 milioane n 2002, la 6,6 milioane n 2004. De asemenea, n 2005, turismul romnesc a atras investiii de 400 milioane de euro.[20] n anul 2010, litoralul romnesc a atras aproximativ 1,8milioane de turiti, cu 15% mai puini dect n 2009. Sunt numeroase agenii de turism din Romniai din alte ri care aduc turiti strini. De asemenea turiti romni i strini i pot face rezervri la hoteluri, moteluri, pensiuni i alte spaii de cazare din ar i din alte ri direct pe siteurile specializate. n anul 2009, Romnia a avut 1,27milioane turiti strini iar n 2010 - 1,34 milioane. n anul 2004, numrul de turiti strini a fost de 3,6milioane. n sezonul 2013 se estimeaz ca pe Litoral vor ajunge aproximativ 5000 de turisti din Germania, Austria, Polonia si Cehia. Acestia vin atrasi atat de hotelurile all-inclusive de la

mare (chiar daca inca putine - doar trei) , cat si, mai ales, de programul de croaziere si circuite, care vor dezvalui turistului din Europa Centrala frumusetile si oportunitatile unei tari de descoperit intr-o vacanta viitoare. "O parte dintre hotelieri afirma ca sistemul all-inclusive nu renteaza oe Litoralul romanesc, insa", recunoaste Linica Stan, director THR Litoral, "sistemul all-inclusive reprezinta o tendinta mondiala si, mai devreme sau mai tarziu, Romania trebuie sa se alinieze". De asemenea, turismul balnear (iar pe Litoral sunt doua statiuni - Eforie si Mangalia - cu traditie in cura balneara) incepe sa fie tot mai cautat. Sezonul estival 2012 a fost promovat incepand din noiembrie 2011, iar raspunsul pietei a fost multumitor, in perioada de earlybooking, s-au inscris aproximativ 3000 din cei 5000 de turisti straini asteptati. In perspectiva, proiectul romano-german vizeaza aducerea in Romania, pe Litoral, in urmatorii cinci ani, a 50.000-60.000 de turisti. Probabil cel mai important argument in cresterea numarului de turisti straini (si nu doar a celor care provin din cele patru tari enumerate mai sus) il constituie faptul ca tot mai multi hotelieri sunt dispusi sa adopte sistemul all-inclusive. Specialistii apreciaza ca turismul romanesc se poate dezvolta in primul rand prin 'incoming' - adica, sa oferi conditii bune, la tarife promotionale, astfel incat sa vina cat mai multi turisti care sa vorbeasca apoi despre Romania si sa ai un flux de turisti continuu, fara sincope anuale. Din pacate, foarte putine agentii romanesti au avut curajul sa lucreze pe incoming, cunoscute fiind si deficientele de infrastructura ale Romaniei. Alexander Wrede crede ca prezenta exigentilor turisti central-europeni pe Litoral va duce la cresterea beneficiului de imagine al turismului romanesc. "E chiar un semnal foarte important, in special prin noutatile pozitive pe care le aduce pe piata germana. Cand vine vorba despre creare de imagine, trebuie sa spunem ca este un proces foarte lung, la care vrem sa participam, mai ales pentru ca avem foarte multi clienti fideli, care mereu se intorc la noi, stiind ca avem produse bune. Cu alte cuvinte, marca noastra este o garantie, iar increderea pe care o aratam noi pietii romanesti va stimula increderea pe care turistii nostri o vor acorda Romaniei".

CONCLUZII

n concluzie polarizarea economica si comprimarea clasei de mijloc,precum i preferina persoanelor cu venituri medii si peste medie pentru vacante in strintate, sunt ambele factori ce frneaz creterea turismului intern de sejur. Efectele crizei economice au atins in mai mica msur acele pensiuni cu o clientela fidela formata. Un exemplu de succes este o pensiune ce funcioneaz de trei ani si a reuit sa aib turiti ce au venit de 5-6 ori deja, iar cazurile similare sunt foarte multe.

Bibliografie

www.wikipedia.ro

 http://www.insse.ro/cms/rw/pages/turism_rom.ro.do http://www.evz.ro/detalii/stiri/top-5-cele-mai-vizitate-judete-din-romania-

923195.html
www.clubromania.ro http://www.prefectura-ct.ro/judetul-constanta/prezentare/turismul-in-judetul-

constanta-97288.html
http://www.insse.ro/cms/files%5Cpublicatii%5CBreviar%20turism_2011.pdf http://www.ziare.com/constanta/articole/numar+turisti+constanta http://observator.ro/144997/creste-numarul-turistilor-144997.html http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/romania-mizeaza-pe-60-000-de-turisti-

germani-pe-litoral-in-urmatorii-cinci-ani-614138.html