Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

Analiza capacitii de cazare a judeului Neam

Profesor coordonator: prep.drd.Nica Ana-Maria Studeni:
Leanc Andreea-Daniela- Grupa 1 Mocanu Andrei- Grupa 1 Ptracu Ioana Mdlina- Grupa 2

Bucureti, 2011

Cuprins

Introducere.............................................................................................................pg Capitolul 1: Conceptul de ofert n cadrul industriei turismului...........................pg Capitolul 2: Prezentarea judeului Neam..............................................................pg 2.1. ncadrare geografic.........................................................pg 2.2. Ci de acces......................................................................pg 2.3.Resurse naturale i antropice.............................................pg 2.4. Populaie...........................................................................pg Capitolul 3: Analiza capacitii de cazare n perioada X (o perioada de 5 ani)......pg Capitolul 4: Previziuni............................................................................................pg Concluzii.................................................................................................................pg Bibliografie..............................................................................................................pg

Introducere
n cadrul acestui proiect ne-am ales drept reper judeul Neam, ntruct considerm c este un jude cu un important potenial turistic, aflat n prezent n plin expansiune din acest punct de vedere. Spre deosebire de destinaiile deja binecunoscute i cutate de turiti, ca de exemplu staiunile montane din judeele Prahova i Braov sau staiunile de pe litoral din judeele Constana i Mangalia, judeul Neam de-abia acum ncepe s i evidenieze adevrata valoare. o sa mai scriu aici dar nu am inspiratie acum

Capitolul 1: Conceptul de ofert n cadrul industriei turismului

n cadrul industriei turismului, conceptul de ofert este cunoscut sub denumirea de ofert turistic. Oferta turistic este format din ansamblul atraciilor turistice care pot motiva vizitarea lor. Practic, oferta turistica a unei ri (zone, staiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistic se mparte n primar, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale i secundar, incluznd ansamblul resurselor create de mna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc.). Ansamblul ofertei primare i secundare constituie oferta turistic potenial a unui teritoriu, care va deveni oferta real (efectiv) numai n msura n care va ntruni o serie de caracteristici pentru stimularea consumului turistic, respectiv atunci cnd se vor dezvolta condiiile necesare de primire a turitilor i de petrecere a sejurului lor n ambiana caracteristic a resurselor primare i secundare, ca rezultat al dezvoltrii bazei materiale a turismului i a infrastructurii sale tehnice. Oferta primar nu are valoare intrinsec: ea se distinge de oferta turistic secundar (produs de mna omului) prin faptul c resursele naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create de natur, att n spaiu, ct i n timp.

Ofertele turistice primar i secundar constituie deci "materia prim" pentru industria turismului, care se va modela n diferite produse turistice numai printr-un consum efectiv de munc vie, nglobat n prestaiile de servicii turistice specifice pentru fiecare produs turistic. n literatura de specialitate se regsesc i sub numele de resurse turistice antropice. Aceast "materie prima", dei abundent n aparen, devine din ce n ce mai limitat, ceea ce ngusteaz "spaiul turistic" i deci posibilitatea folosirii unui teritoriu n scopuri preponderent sau exclusiv turistice. n acest context, se impune o identificare realist a resurselor turistice corespunznd motivaiilor efective, ca i evaluarea corect a posibilitilor de a transforma resursele poteniale i resursele utilizabile n scopuri turistice. Cererea i oferta turistica se gasesc n relaii de cauzalitate, att oferta, ct i cererea putndu-se situa una fa de cealalt pe poziie de factor determinant de evoluie sau pe poziie de rezultant a acestei evoluii. Din aceast cauz, particularitile produsului turistic imprim i ofertei turistice anumite particulariti specifice, adaptate ca volum, structur i ca diversitate direcionate spre satisfacerea cererii de consum a clientelei participante la diferite forme de turism, cu luarea n considerare a factorilor care stimuleaz sau limiteaz circulaia turistic. Particularitile ofertei turistice sunt urmtoarele: are un caracter complex si, totodata, eterogen, rezultat al structurii sale binare (elementede atractivitate si oferta de servicii); din acest motiv se poate diferentia si descompune inmai multe grupe de oferte particulare; elementele structurale au valori turistice diferite de-a lungul anului; astfel, elementele deatractivitate, asociate cu conditiile climaterice determina sezonalitatea turistica, iar elementele functionale variaza in limite determinate de capacitatea tehnico-organizatorica(unitati, dotari, personal etc.); printr-o combinare justa a celor doua tipuri de elemente, se poate asigura satisfacerea cererii turistice si in momentele in care atractia turistica lipsestesau se diminueaza (cel mai frapant exemplu il poate constitui turismul de agrement practicat in Las Vegas, statiune fondata pe un teritoriu lipsit complet de elemente deatractivitate naturala); oferta turistica se caracterizeaza printr-un grad ridicat de rigiditate, determinat deincapacitatea deplasarii in spatiu pentru a intalni cererea;

 datorita specificului serviciilor care intra in componenta sa, oferta turistica nu poate fistocata (cu toate ca, la destinatiile turistice se pot achizitiona suveniruri care isi gasescutilitatea la domiciliul turistilor). Analiza interdependenei diferiilor factori motivaionali care stimuleaz sau frneaz circulaia turistic permite adaptarea mai operativ a ofertei turistice la nevoile de consum ale populaiei pentru serviciile turistice. Principalii factori care determina nivelul si structura ofertei turistice sunt: 1. Factori naturali si antropici (factori naturali de clima, resurse naturale si antropice,

faunasi flora etc.). Cu anumite exceptii, pentru ca un anumit spatiu sa fie atractiv si sa aiba valoareturistica, el trebuie sa ofere anumite conditii, fie naturale, cum ar fi: peisaje naturalefrumoase si nepoluate, configuratie geografica echilibrata, conditii meteorologice prielnice, fauna rara etc., fie antropice, respectiv resurse de patrimoniu cultural, religios,arhitectural etc., de natura muzeelor, cladirilor istorice, manastirilor etc..Exista insa pericolul ca anumite zone turistice sa se supraaglomereze, iar prinvalorificarea excesiva a unor resurse turistice sa se degradeze patrimoniul -natural, inspecial- si sa se diminueze interesul anumitor categorii de turisti, cum ar fi iubitorii de artasau cei care practica turismul ecologic. 2. Factori economici si tehnici (nivelul de dezvoltare a sectorului tertiar, baza

tehnico-materiala turistica). Nivelul de dezvoltare al sectorului serviciilor in general si al turismului, in special,se afla in stransa legatura cu nivelul de dezvoltare economica de ansamblu. Dimensiuneasectorului tertiar si aportul acestuia la crearea produsului intern brut, ponderea populatieiocupate in acest sector, nivelul resurselor materiale si financiare alocate, indica, fara dubii,gradul de dezvoltare a unei societati.Cresterea volumului de activitate in sectorul tertiar constituie, in mod paradoxal,nu numai premizele, ci si factorii dezvoltarii ofertei de servicii turistice; anumite servicii,desi destinate satisfacerii nevoilor individuale ale membrilor societatii, contribuie laformarea ofertei turistice (servicii de transport si telecomunicatii, servicii medicale etc.).Pe de alta aparte, oferta turistica depinde de marimea, structura si calitatea bazeitehnico-materiale (in care sunt incluse structurile de cazare, alimentatie publica, tratamentsi agrement) , ale carei dimensiuni depind de resursele materiale si financiare investite, precum si de tehnologia prin care este generata. In

general, prin intermediul unor echipamente bine dezvoltate, care incorporeaza tehnologii de ultima ora, se poate suplinicu succes lipsa resurselor naturale (un parc de distractii bine echipat poate atrage turistii lafel de bine ca si resursele naturale originale; un exemplu in acest sens poate fi Praterul in Austria). 3. Factori umani.

Calitatea resurselor umane care activeaza in turism poate influenta in modconsiderabil oferta turistica. Ponderea importanta detinuta de forta de munca in turism particularizeaza aceasta activitate si influenteaza chiar atractivitatea turistica. Personalul bine pregatit din punct de vedere profesional, cu o inalta constiinta morala, constient deraspunderea care ii revine in actul prestatiei, contribuie in mod direct la realizarea uneicalatorii turistice reusite si la cresterea prestigiului prestatorilor de servicii turistice.

Capitolul 2: Prezentarea judeului Neam

2.1. ncadrare geografic
nvecinat cu judeele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacu la sud i cu judeele Iai i Vaslui la est, Judeul Neam este situat n partea central- estic a Romniei i se ncadreaz, din punct de vedere geografic, ntre 46040' i 47020' latitudine nordic i 25043' i 27015' longitudine estic. Formele de relief au nlimi cuprinse ntre 1907m (vrful Ocolaul Mare) i 169 m (lunca Siretului).

2.2. Ci de acces

2.3.Resurse naturale i antropice

2.4. Populaie
Populaia judeului Neam era la 1 iulie 2008 de 564 291 locuitori, dintre care cel mai mare numr de locuitori l avea oraul Piatra Neam, cu un numr de 107 126 locuitori, urmat de oraul Roman, cu 67 835 de locuitori.

Capitolul 3: Analiza capacitii de cazare n perioada X (o perioada de 5 ani)

grafice, tabele urmarind evolutia pe tipuri de unitati de cazare (nr unitati, nr locuri de cazare)- pe www.insse.ro, anuarul statistic sectiunea 20- sala de lectura cibernetica etaj 7, institutul de stat ritm de crestere (diferente de la an la an in procente) doar pt hoteluri: ponderi ale judetului in totalul regiunii, incadrare in totalul unitatilor din judet ce unitati de cazare predomina in functie de forma de turism

Capitolul 4: Previziuni
de folosit una dintre cele 3 metode: trenduri liniare, metoda celor mai mici patrate, pe urmatorii 3 ani

Concluzii Bibliografie
http://www.eu-turistul.ro/analiza-pietei-turistice-romanesti/5-oferta-turistica.html http://www.scribd.com/doc/27355704/Marketing-in-Turism-Servicii http://www.neamt.ro/Date_gen/Jud_NT/judet_2.html www.insse.ro