FAIN: Simbolizeaz hrana esenial, att cea material, ct si cea spiritual.

Produs al mcinrii grului, preia valenele simbolice ale acestuia din urm, la care se adaug semnificaiile procesului de zdrobire a boabelor si ale cernutului finii. Fina este, n acelasi timp, materia prim pentru coacerea pinii sau colacului ritual. n Rig-Veda, cuvntul iesit din gndirea nelepilor se compar cu fina cernut prin sit. Fina de gru se aducea drept ofrand ritual la vechii evrei si era un simbol al faptelor bune. Fina si aluatul din fin sunt simboluri ale legturii dintre membrii unei comuniti, n aria balcanic li se atribuie proprieti magice de aprare si de stimulare a rodniciei: se presar pe locurile unde se presupune a fi o co- moar, cu fin se ung pe fa personajele din alaiurile mascailor, din aluatul ritual se fac cruci pe pori si pe usi, se ung stupii, se mnjeste gazda pe nas ca s rmn gravid etc. MARE: Imagine arhetepal a oricrui nceput si-a oricrui sfrsit, a vieii si a morii, pentru c toate ies din mare (==stihie primordial) si se ntorc acolo. n mitologiile multor popoare pe mare sosesc zeii si eroii civilizatori si tot pe apele mrii pleac sufletele pe trmul de dincolo. Este simbol al dinamicii vieii n starea ei de agitaie vesnic, al miscrii, al instabilitii de tip feminin, apele si valurile ei fiind opuse stncii ntruchipare a stabilitii si a principiului masculin yang. Ca suprafa reflectant e legat de cer, iar agitaia ei de miscarea aerului: Fiecare val reflect n fruntea sa un soare, iar marea mprumut de la cer culoarea sa, seninul geniului su si le reflect n visul su cel adnc si luciu" (Eminescu, Geniu' pustiu). Dar marea e si adncul, bezna populat de monstri, de unde vine moartea; e mormntul marinarilor si-al corbiilor. Din cele mai vechi timpuri, marea inspira respect si groaz. Era dat n stpnirea unor zei teribili. Mrii devoratoare si regeneratoare i se sacrificau de ctre vechii greci si romani cai si tauri simboluri ale fecunditii. n babilonean, marea (pti) nseamn izvor" si vagin" iar zeia Astrate (ca si Afrodita greceasc) se naste din mare. Asociat materiei primordiale, este unul din sinonimele arhetipului femeii-mame (Durnd, 278). n imnurile crestine, Sf. Fecioar e numit Stella maris (Steaua mrii), n literatura mistic, marea simbolizeaz lumea sufletului uman, sediu al pasiunilor si al pcatelor. La poeii romantici, tema mrii e legat de ntoarcerea la natur, revenirea la snul feminin si matern, e^acel bys-sus, feminizat si matern, care e arhetipul coborrii si al ntoarcerii la izvoarele originare ale fericirii. n poezie e semantizat vuietul mrii ca vorbire", ca strigt de durere", ca limbaj tainic al destinului: Va geme de paterni / Al mrii aspru cnt" (Eminescu). n psihanaliza lui Jung, marea este simbolul inconstientului colectiv si loc privilegiat al irump-iei coninutului inconstient; personificri ale acestui insondabil ai persoanei, cu toate capcanele sale, sunt sirenele si cntecele lor ademenitoare. PINE: Rezultat al unei activiti laborioase a agricultorului si trecut prin numeroase faze de transformare cultural, pinea e simbolul muncii ranului si ntruchiparea hranei eseniale a omului. E privit ca un aliment spiritual si ca darul cel mai de pre al cerului. n fiecare zi, crestinul se roag pentru ,,Pinea noastr cea de toate zilele". Este unul din simbolurile eseniale ale lui Isus Hristos, care spune despre sine: Eu sunt pinea vieii" (loan, 6. 35). E prezent la toate mesele rituale si n toate misterele

patronate de divinitile cmpului si ale vegetaiei (Dionysos, Attis, Cy-bele, Demetra). La primii crestini, frngerea pinii era un act al comuniunii; n cadrul tainei mprtsaniei (euharistiei), pinea si vinul se prefac n trupul si sngele lui Isus. Pinea (colacul) si vinul sunt ofrandele rituale prezente n cinstirea cultului strmosilor. Vinul e simbolul sngelui si ntruchipeaz un principiu contemplativ, iar pinea semnific trupul si se asociaz vieii active, n unele eeremonialuri, pinea e asociat cu sarea. Ele se ofer la primirea unor nali conductori, exprimnd dorina comunitii ca acestia din urm s le asigure bunstarea material, semnificat prin pine, si pstrarea nealterat a tradiiilor, sugerat de sare simbol al incoruptibiliti^ permanenei si nelepciunii.